Fofa besericésca si scolastica. Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 tí. v. a. pre anu se se adreseze II Manuscriptele si corespoudintiele se se tramita francate la tipograti'a seminariului gr. catolicu in Blasiu. |!| la redactiuni.

Anuiu n i . ¡siariniírjinírísío; Nr. 20.

Partea besericésca. Erasi aplicarea sântei Liturgie la intentiuni

private. (Continuare).

IV.

Ce 'a ce am demus t r a tu p a n a aici cu o a rgu -m e n t a r e in t r inseca scosa din n a t u r ' a lucrului , v reau se mai in tarescu acum inca cu doue a rgumin t e es-t r insece , numi te auc tor i t a t ive .

Celu de ân tâ iu -lu imprumutu din Encic l ic ' a lui Benedic tu alu X I V „Demandatam", i u d r e p t a t a ca t r a P a t r i a r c h u l u si Episcopi i Melchi t î loru , cu da tu lu de 2 4 Decembre 1 7 4 3 , la care s 'au provocatu a l tcum a t â t u d. Dr . Radu , câtu si d. Dr . Szmigelski . In ace 'a encicl ica Pontificele d î c e :

„Si autem altarium nu-merus celebrantium et offe-rentium multitudini non respondeat, liceat pluribus sacerdotibus, ubi buiusmodi consuetudo viget, super eodem altari una cum Episcopo vel alio sacerdote sacrificium peragente concelebrare, ita tamen ut, sacris vestibus more celebrantium induti, unus-quisque totani liturgiam in-tegre recitet, perinde ac si sacrosanctum sacraficium sin-gulatim conficerent.

Hujusmodi autem sacri-ficium singuli sacerdotes juxta mentem eorum, qui voluntarius oblationes exhibent, licite va-valeant applicare.

Era deca numerulu al-tarieloru nu ar corespunde multîmei celebrantîloru si oferentîloru, este iertatu la mai mulţi preoţi unde este o asemenea datina, se conce-lebreze pre acel'a-si altariu impreuna cu Episcopula seau altu preotu care implinesce liturgi'a; numai câtu trebue se fia imbracati cu vesminte sacre dupa obiceiulu celebrantîloru, si fiesce care se cetesca liturgi'a intrega si se pronuncie cuvintele con-sacrârei, intocmai câ sicându ar aduce sântulu sacrificiu deschilinitu.

Fiecaredintre aceipreoti apoi pote aplică licitu unu atare sacrificiu dupa intentiunea celoru ce le dau ofrande voluntare.

Din par te -mi , dupa-ce aces tu documentu ma i l amur i tu decâ tu lumin ' a sórelui a fostu c i ta tu si co-m e n t a t u in fói'a acés t ' a de Clar . d. Szmigelski , nu l 'a-si mai fi c i ta tu . D è c a to tuş i o facu, o facu numa i câ se a re tu vaio rea lui.

E s t e anume cunoscutu , ca Pontificele R o m â n u cându vorbesce in ca l i ta te de Inve t ia tor iu si P a s t o r i u supremu alu Besericei universale , adecă din c a t e d r a , in ma te r i a de credin t ia si de moravur i , cu in ten t iune de a obliga la c redin t ia p re tot i credint iosi i , es te in-falibilu. E i b i n e ! D u p a pă r e r ea mea aici Benedic tu X I V vorbindu in t r ' o enciclica, adecă i n t r ' unu actu ser-batorescu si publicu c à t r a P a t r i a r c h u l u unei provincie besericesci , vorbesce de s iguru in cal i ta te de I n v e t ia tor iu si Pas to r iu supremu alu Besericei in t reg i , e r a nu câ omu pr iva tu : Obiectulu despre care e vorba , e o cestitine dogmatica, si anume , óre preoţi i concelebrant i implinescu sacrificiu l i turgicu deplinu, seau ba . Si cu to te câ encicl ic 'a este i n d r e p t a t a numa i cà t r a o provincia besericésca pa r t i cu . a ra , totuşi inten t iunea Pontificelui fàra indoiéla este, câ toti creştinii din tòta lumea se c réda , cumcà preoţ i i concelebrant i in beser ic 'a or ien ta la oferescu pr in concelebrare sacr i ficiu deplinu si deschi l ini tu, potèndu se-lu aplice si la in ten t iunea celoru ce le dau ofrande vo lun ta re . C u unu cuvèntu eu apl icându la Encic l ic ' a acés t ' a r e -gulele s ta to r i t e pen t ru a cunósce, cà óre o dech i a r a -t iune Pontif icala infalibila e seau ba , aflu cà aici avemu de-a face cu o definitiune dogmatica serbatorésca, la ca re t r ebue se ne supunemu necondi t iona tu si in tòte impregiuràr i le .

Alu doile a r g u m e n t u estr insecu -lu deducu din consensulu toturoru teologiloru. Se aud ìmu vorb indu

39

in numele to tu roru p re unulu d in t re cei mai renumiţ i teologi modern i , p re i lustrulu P ă r i n t e Lehmkuh l l ) . Vorb indu despre fructulu ce-lu pr imescu din sacr i -ficiulu litui 'gicu cei ce as is ta la ce lebrare , seau cei ce dres i -cumva imprei ina cu preotulu ce lebrante ofe-rescu sacrificiulu l i turgicu, d î c e :

„Deca suntu mai mulţi asistenţi seau conferenti, nu sufere indoiela câ toti câţi

„Si enim plures assistentes sunt seu offerentes, non est dubium quin omnes, quot-quot sunt et quantumvis eorum numerus augeatur, eundem fructum sive satis-factionis vel propitiationis sive impetrationis percipiant, ac si unus tantum ass is ta t . . .

Haec valoris seu aplica-tionis extensio comparari potest cum celebratione plu-rium simul, quando — ut in Oriente quandoque fit — in uno altari eundem panem et idem vinum plures sacerdotes consecrant. Nam tum tot Missas dici quot sint sacerdotes, et toties missae fructum multiplican, extra dubium est, si quidem ap-probante Ecclesia, singuli sacerdotes Stipendium Missae licite accipiunt".

suntu de facia, ori câtu de mare ar fi numerulu loru, primescu acel'a-si fructu de satisfactiune seau de propi-tiatiune, seau si de impetrare, câ si cându ar asista numai unulu s engu ru . . .

Estensiunea acest 'a a po-terei seau a aplicârei se pote asemenâ cu celebrarea simultana aloru mai mulţi, cându — precum se întâmpla câte odată in Resaritu — pre unu altariu ace'a-si pâne si acel'a-si vinu -lu consacra mai mulţi preoţi. Cumcâ atunci se dîcu atâtea liturgii câţi suntu preoţii, si câ si fructulu liturgiei se inmul-tiesce de atâtea ori, e afara de ori si ce indoiela, de-drece cu aprobarea besericei preotîloru singurateci le este iertatu se primesca pentru li turgfa ace'a stipendiu".

Asia da ra dupa aces tu teologu, care pune păr e r e a p r imi ta de to t i , este certu, cumcâ ce lebrându mai mulţ i preoţ i de-o-da ta pre acel 'a-si a l ta r iu , si consacrându ace 'a-s i pâne si acel 'a-si vinu, se dîcu a t â t e a l i turgii câţ i sun tu preoţ i i c e l e b r a n t i ; si r a ţ iunea este , fiindu-câ beseric'a a aprobatu, câ preoţ i i conce lebrant i pen t ru fructulu l i turgiei apl ica te pr in concelebrare se pdta pr imi stipendiu, ce 'a ce beser ic 'a nu a r fi facut 'o , fiindu infalibila, deca acei preoţi nu a r oferi unulu fiesce-care câte unu sacrificiu de-plinu. Asia da ra si P . L e h m k u h l împreuna cu toti teologii in Encic l ic ' a lui Benedic tu alu X I V vede o dech ia ra t iune serba toresca infalibila, si universala , era nu o concesiune speciala.

R e m â n e deci d e m u s t r a t a p â n a la evidenţ ia a t â tu p r i n a rgumin te in t r insece câ ţu si pr in a rgumin t e es t r insece a se r ţ i unea mea, câ e unu adeverii de cre-dintia, cumcâ preoţii concelebranti dupa modalitatea numita noua de d. Borosiu aducu sacrificiu ade-veratu si propriu alu Legei Noue, si inca atâtea sacrificii depline, deosebite dupa numeru, câţi suntu la numeru insisi preoţii concelebranti.

Ce 'a ce s 'a demus t r a tu pâna aici cu a r g u m i n t e d i rec te , t r ebue se se demus t re p re scur tu si cu a rgu minte indirecte, a r e t â n d u câtu suntu de ne în temeia te td te con t raa rgumin te l e p roduse de d. Borosiu.

Se le vedemu pre rându . 1. Domnulu Borosiu mânecându dela pr incipiulu

cunoscutu , câ in beser ic ' a r esa r i t ena pre unu a l ta r iu i n t r ' o dî numai o sengura l i turgia se pote oferi, dîce, câ deca preoţi i concelebrant i oferindu sacrificiulu liturgicu p re acel 'a-s i a l ta r iu , implinescu mai mul te l i turgi i , călca acelu principiu bisericescu; si pr in ur m a r e nu satisfacu obl igamentului pr imi tu cu accep ta rea s t ipendiului .

L a dificultatea aces t ' a respundu in doue forme mai ân tâ iu , dato sed non concesso, câ acei preoţ i concelebrant i a ievea călca acelu pr incipiu besericescu, sust ienu câ pen t ru ace ' a preoţ i i numiţ i totuşi oferescu sacrificiu deplinu si deosebitu dupa numeru , a m e s u r a t u numerulu i ce l eb ran t î lo ru ; si câ pr in u r m a r e ap l i cându fructulu sacrificiului astufeliu oferitu satisfacu obligamentu lu i pr imi tu . P e n t r u - c â principiulu acel 'a se t iâne de disciplina, fiindu unu principiu besericescu, si inca numai alu besericei resaritene, e ra nu a besericei universale . Inse ce 'a ce se t iene de disciplina n ' a r e ce face cu validitatea unui ac tu ce resul ta din pote rea ordului , p recum este oferirea sacrificiului liturg icu din p a r t e a preotu lu i .

I n loculu alu doile inse respundu , câ nu e ade-veratu că acei preoţi prin concelebrarea numita ar' calcă acelu principiu besericescu. Domnulu Borosiu , ca re cu a t â t ' a zelu se ocupa cu cestiuni l i turgice , de siguru va fi sci indu r a ţ iunea de esis t int ia a p r in cipiului acelui 'a in beser ic 'a nds t ra , si caus 'a pen t ru ca rea nu permi tu Pontificii Români insch imbarea disciplinei aceleia. Ra ţ iunea principiului numitu este forte sublima, este e spr imarea unui mare adeveru dogmat icu , si anume a unitătei specifice a sacrificiului liturgicu. Un i t a t ea aces t ' a specifica a sacrificiului l i turgicu inse nu se espr imâ indestulu numai pr in ace ' a câ pre unu al tar iu se dîcea i n t r ' o dî numa i oda tă l i turg i ' a , ci mai alesu câ la ace ' a unica l iturg ia concelebrau mai mulţ i preoţ i imprei ina, car i dupa espresiunea frumdsa, a Sântulu i T o m ' a toti sun tu u n ' a in Chris tosu. E c a pen t ru-ce s 'a in t rodusu acelu pr incipiu in beser ic 'a nds t ra , si eca pen t ru-ce in beser ic ' a nds t r a nu se celebrau mai multe l i turgii succesive in ace 'a-s i dî ci numai simultanee; câ se se espr ime adecă pre câtu se pote mai perfectu unitatea specifica a sacrificiului l i turgicu. R a ţ i u n e a deci pen t ru care s 'a in t rodusu acelu pr incipiu ne spune , câ nu concelebrarea se eschide p r in acel 'a , ci ce lebrarea succesiva si dupa olalta a loru mai mul te l i turgii in ace 'a-s i

dì p re acel 'a-s i a l t a r iu . C u m c à astufeliu t r ebue se se int ieléga acelu pr incipiu se vede ch ia r ' si din cu-vintele lui Benedic tu alu X I V . In Enc ic l i c ' a „De-mandatam" se d i c e :

„Simili modo nullam in-novationem fieri debere de-crevimus in eo, quod respicit celebrationem sacrosancţi Missae sacrificii, quod unicum in singulos dies super quo-libet altari offerì, veterum sanctorum Ecclesiae Graecae Patrum praecepto et consue-tudine traditum est".

„Asemenea amu decisu se nu se faca nici o innoire in ce'a ce atinge celebrarea sântului sacrificiu liturgicu, care pre unu altariu inace'a-si dî numai odată se pdte oferi, amesuratu mandatului si da-tinei Parintîloru celoru vechi ai besericei grecesci.

Cum a re se se intielega acelu „unicum in singulos dies super quolibet altari" (pre unu a l ta r iu in ace 'a -s i dî numai oda tă ) , ne spune to tu acelu P o n tifice in Enc ic l i c ' a „Allatae sunt" din 2 6 Ju l iu 1 7 5 5 :

„Ad illud autem altare, ad quod sacerdos missam celebravit, nequit alius sacerdos eodem die iterum missae sacrificium offere. — Euthymius Tyri ac Sidonis Archiepiscopus, et Cyrillus Patriarcha Antiochonus Grae-corum in Pontincatu d e mentis XI, Benedicti XIII et Clementis XII sciscitati sunt, &nvigentem reliqueredeberent praedictam disciplinam ve-tantem, ne secundum missae sacrificium eadem die, eodem in altari offeratur. At illis semper responsum fuit : nihil esse innovandum, sed ve-terem ritum omnino reti-nendum".

i j „La altariulu acel'a, la i l care a oferitu unu preotu I ! liturgi'a, nu potè se oferésca

altu preotu bica odala in ace'a-si dî sacrificiu, — Eu-timiu Archiepiscopulu Tirului si alu Sidonului, si Cirilu Patriarchulu Greciloru Antiocheni sub Pontificatulu lui Clamente XI, Venedictu XIII si Clemente XII au intrebatu, óre potu se parasésca disciplina vigenta numita, carea opresce ca in ace'a-si dì pre acel'a-si altariu se se ofe-résca unu alu doilea sacri-ficiu liturgicu. Li s 'arespunsu inse totudeaun'a, cànu trebue innoitu nimicu, ci trebue se se observe intru tòte ritulu celu vechiu.

Asia d a r a in P a t r i a r c h a t u l u grecu an t iochenu , si cu provinciele besericesci a Tirului si a Sidonului datària vigenta e ra , câ p re acel 'a-s i a l ta r iu in ace 'a-s i dì se nu se oferésca dupa olalta mai mul te sacr i -ficii l i turgice, si acést'a datina voiau se o inschimbe acei P a t r i a r c h i in contr'a disciplinei si ritului vechiu; ce 'a ce inse nu le-a permisu Scaunulu Apostol icu. Asia da ra pr incipiulu ace l ' a cà pre unu altariu intr'o dì numai unu sacrificiu liturgicu se potè aduce se calca numai a tunc i , cându dupa olalta se aducu p re acel 'a-si a l ta r iu mai mul te l i turgi i , è r a nu cându se aducu deodată, p recum se in tèmpla in concelebrarea ma i mul to ru p reoţ i . N u este deci adevera tu cà pr in concelebrare se calca acelu pr incipiu besericescu.

L a cele alal te dificultăţi ce le ins i ra d. Borosiu in N r . 10 alu „Foie i beser icesci" nu mai reflectezu, fiindu acele deja resolvite din cele dìse p a n a aici .

2 . D. Borosiu voindu se scape de jugulu apasa -to r iu alu cuvinte loru lui Benedic tu X I V c i ta te de d.

Szmigelski din Enc ic l i c ' a „Demandatam" si r e p r o d u s e si de mine ma i susu, unde se dîce, câ fiesce c a r e d in t r e preoţi i concelebrant i d u p a moda l i t a tea n u m i t a noue de d. Borosiu implinesce sacrificiu deplinu d e -osebitu dupa n u m e r u de celu implini tu de ceialal t i , ca re sacrificiu -lu si po te aplica la in ten t iunea celoru ce le dau ofrande vo lun ta re , pr imindu pen t ru apl i ca rea ace ' a licitu si s t ipendiu , in Nr . 18 alu „Fdie i beser icasc i" face u r m a t d r e a o b s e r v a r e : „ E d rep tu câ „numitulu Pontifice dîce, câ preoţi i concelebrant i po tu „se apl ice s. sacrificiu la in ten t iunea celui ce oferă „elemosyua, da r a dupa pă r e r ea mea acelu Pontifice „a r e ina in tea sa impreg iu ra rea deosebi ta a unoru „beserici or ienta le , unde adecă numeru lu a l ta r ie loru „nu corespunde numerulu i oferentî loru si alu cele-„ b r a n t î l o r u ; deci o impregiurare estraordinaria, ce ' a „p recum bine se scie in beser ic 'a nds t ra pana adi „nu esista .

„Drep tu pen t ru ace 'a . . . . Din aces t ' a causa „a adno ta tu si subscrisulu, câ numai pâna cându si „unde nu este concesiune speciala (basa ta p re i m p r e -„giurâr i e s t r ao rd ina r i e câ cele din encicl ic 'a lui B e -„nedictu) acolo nu satisfacu preoţii prin concelebrare „ intentiunei acceptate".

Se me ier te d. Boros iu , inse observarea aces t ' a a Domniei Sale este a t â t u de p i ramidala , incâtu eu a m cet i tu-o celu pucinu de 2 0 ori , câ se me con-vingu ore nu e o erdre de t ipa r iu seau de cons t ruc ţ ie . Despre ce e v o r b a ? Pontificele Benedic tu X I V n u câ o persdna pr iva ta , nici câ unu invet ia tor iu p r i va tu , ci in cal i ta tea sa de Inve t i a to r iu si Pas to r iu sup remu alu to tu ro ru crest ini loru, i n t r ' o epistola enciclica, adecă i n t r ' u n u aău publicu, dechiara, că deca mai mulţi preoţi consacra ace'a-si materie, de-odata, unulu fiesce care d in t re ei implinesce sacrificiu deplinu si deosebitu dupa numeru de celu oferitu de ceialalt i , pentru care sacrificiu deplinu si deosebitu unulu fiesce care pote primi licitu stipendiu. Gest iunea deci despre ca re vorbesce Pontificele este dogmatica, si p r in u r m a r e Benedic tu alu X I V in loculu acel 'a dechiara unu adeveru dogmaticii. — Si ce dîce d. Boros iu? Dîce câ dech ia ra rea Pontificelui e adeverata numai la aceia, pentru cari s'a facutu dechiararea, si pentru cari s'a datu in ace'a o concesiune speciala! Ne mai p o m e n i t u ! Adecă unu adeveru dogmat icu , care e adeveru in munţ i i L ibanu lu i si a Ant i l ibanulu i , n u mai e adeveru in munţ i i romant ic i ai Trans i lvan ie i si p re mandsele câmpii ale U n g a r i e i ? N u e ore adeverulu e t e r n u , acel 'a-si p re to t indenea , în td te tempur i le si in t re to te impregiurâr i le ? Cuge t a t ' a d. Borosiu la u rmăr i le aser t iunei s a l e? N u a reflectatu, câ deca se va admi te pr incipiulu enunc ia tu de D n i ' a Sa , se po tu r e s to rnâ in m a r e p a r t e dogmele cres t i -nesc i? Nu scie d. Borosiu , câ Pontificele Inocent iu

39*

deere tulu seu in caus ' a Pelagiani loru l 'a t r amisu numai Episcopi loru Africani , S. Leo lui F l a v i a n u , Hormisda măr tu r i s i r ea credint iei numai la Or ienta l i , si totuşi beser ic 'a în t rega s 'a supusu cu rever in t ia aceloru dec is iun i? De ce nu au respunsu Episcopi i ceialal t i , câ cele scrise de acei Pontifici c â t r a p rovinciile si personele numi te pre dânşii nu-i privescu si nu-i oblega, de-6rece Pontificii aceia, scr i indu de-cisiunile sale, au avutu in vedere numai impregiu-rările particulare estraordinarie din Afric 'a , Cons tan-t inopolu si din R e s a r i t u ?

D. Borosiu dîce mai depa r t e câ in cuvintele c i ta te alui Benedic tu X I V se cupr inde o concesiune speciala d a t a melehit î loru. Cum se pote afirma asia ceva ? Nu scie d. Borosiu câ a dâ concesiune însemna a depr inde unu actu de jurisdictiune, e r a a oferi sacrificiu validu însemna a deprinde poterea ordului? Nu scie d. Borosiu, câ spre a depr inde validu po terea ordului pr imi ta in h i ro ton i re dela Chr is tosu , nu se poftesce nici o concesiune ? Asia d a r a cum i-a po tu tu t rece pr in min te la acelu m a r e teologu si canonis tu , la Benedic tu alu XIV, se con-ceda, iu vederea impreg iurâ r i lo ru es t r ao rd ina r i e , pre-otîloru melchiti se pbta oferi sacrificiu liturgicu validu si se pota p r imi pen t ru acel 'a s t ipendiu, cându pote rea ace ' a au pr imi t 'o dela Chris tosu, si nu aveau l ipsa se o pr imesca dela P a p ' a ?

Inse d. Borosiu va r e s p u n d e : nu po te rea de a oferi validu sacrificiulu l i turgicu a conces 'o Benedic tu X I V preot î loru melchi t i , ci po te rea de a-lu oferi licitu, ce ' a ce se t iene de jur i sd ic t iune . — F i a pre unu m o m e n t u ; inse si iu casulu ace l ' a r emâne adevera tu . câ preoţi i concelebrant i la noi dupa modal i ta tea numi t a noua aducu sacrificiu validu, depl inu si deosebi tu d u p a numeru de celu adusu de ofereutele pr incipalu , de-6rece liceitatea nu a t inge val idi ta tea , si pr in urm a r e preoţi i cari concelebreza la noi potu se pr imesca pen t ru l i tu rg i ' a apl ica ta pr in concelebrare s t ipendiu , si satisfacu deobl igumântului pr imi tu pr in accep ta r ea in tent iunei pr iva te s t ipend ia te .

Inse nu e adeveratu câ Benedictu X I V a l acu tu melchi t i loru o concesiune speciala, câ se pota adecă aplica licitu pr in concelebrare l i tu rg i ' a la in tent iuni p r iva te . — Si aievea ori cine a cet i tu cu ceva-si a t en ţ iune encicl ic 'a „Demandatam11 alui Benedic tu X I V , vede, câ acolo e vorba despre trei cestiuni deosebite, si a n u m e : a ) despre r id ica rea ma i mul to ru a l ta r i in ace 'a-s i be se r i ca ; ft) despre concelebrarea mai mul toru p r e o ţ i ; y) despre apl icarea l i turgiei con-celebrate la in ten t iuni p r iva te s t ipendia te . — De-orece in beser ic 'a or ienta la , dupa cum a re leva t 'o si d. Boros iu , discipl in 'a vechia es te , câ i n t r ' o beser ica se fia numai unu altariu, este p rea evidentu câ Benedictu X I V numai dela observarea dat inei acesteia a potu tu

dispensa p re melchi t i , si p r in u r m a r e numai cu p r i vire la lucrulu aces t ' a a po tu tu se le de o concesiune speciala. Concelebrarea e ra in usu in beser ic 'a r e -sa r i t ena t o t u d e a u n ' a , si aces t ' a inca a re leva t 'o d. Borosiu . Asia d a r a la ace ' a câ se se observe discip l in 'a cea vechia, nu a fostu de lipsa nici o concesiune speciala, ma a r ' fi fostu ch ia r ' absu rda . — Cumcâ lucrulu in t ru adeveru s ta asia, se pote convinge ori cine, precum preab ine o a r e t a P . D r . R a d u , din „JEuchiridion"-u\u lui P a p p — S z i l â g y i 1 ) , la care s 'a provocatu d. Boros iu . Celebrulu nos t ru canonis tu p rovocându-se la cuvintele lui Benedic tu alu XIV, c i ta te si de d. Szmigelski , unde se pe rmi te r id icarea mai mul to ru a l ta r ie , scrie :

„Permisit tamen (Bene-dictus XIV) juxta decretum latum . . . ut alia altaria in loco Ecclesiae apto erigi possint".

„A permisu inse (Benedictu alu XIV) amesuratu decretului adusu . . . câ se se pota redicâ si alte altarie in locuri potrivite ale be-sericei".

Dupa cuvinte le aces te nemijlocitu, si fàra de a a t inge câtu de p re scur tu celealalte dóue cest iuni sulevate de Benedictu alu X I V , adecă conce lebra rea si ap l icarea l i turgiei concelebra te la in tent iuni p r iva te s t ipendia te , adauge P a p p — S z i l â g y i not'a u r m a t ó r e :

„Coneessio haec particu- ! „Concesiunea acest 'a par-laris pro iliìs tantum valet, , ticularia are valóre numai quibus concessa est, nec aliis || pentru aceia, c ă r o r a s'a datu locis potest suffragari absque j l si nu pote valora pentru speciali S. Sedis Apostolicad j j alte persóne seau locuri fàra permissione". de o permisiune speciala a

|! Sântului Scaunu Apostolicu.

Asia d a r a dupa P a p p — S z i l â g y i nu facul ta tea de a concelebra si de a aplica l i tu rg i ' a conce lebra ta la in tent iuni p r iva te s t ipendia te , ci facultatea de a ridica in ace'a-si beserica mai multe altarie a fostu o concesiune speciala p e n t r u melchiti ; càci al tcu not'a ace ' a a r ' fi t r ebu i tu se o p u n a d u p a to te cele t r e i cestiuni a t inse de Benedictu alu X I V , è ra nu dupa cea d in tâ ia adecă dupa permis iunea de a redicâ mai mul te a l ta r ie .

Remâne deci demus t ra tu a t â tu din n a t u r ' a lucrului , câ tu si din cuvintele lui Benedic tu XIV si a lui P a p p — S z i l â g y i , ca Benedic tu X I V nu facul ta tea de aconcelebrâ si de a aplica sacrificiulu conce lebra tu la in ten t iuni pr iva te s t ipendia te a conces 'o melchi ti loru in specialu, ci facul ta tea de-a r idica mai mul te a l t a r ie ,ca re faculte, o sust iènu si eu cu d. Borosiu bucurosu , nóue nu ne este da t a . Si astufeliu iu beser ic 'a nos t r a , care este o p a r t e nu ne însemnata a besericei de ri tu grecescu, a re se se observe discipl in 'a an t ica a concelebrârei ; si fiesce-care preo tu aducèndu pr in conce lebrare s. l i turgia , potè se-o

') §. 53, p. 217, Edit. II.

aplice cu to t a liniscea sufletesca la in ten t iunea celui ce i-a da tu s t ipendiulu, fâra de a-se teme câ va tema vre-unu pr incipiu besericescu.

Mai a re d. l iorosiu si a l te observăr i , car i mai td te suutu isvorî te din nebăga re de sema a testului la t inu , si la car i ch iar ' de ace ' a nu voiu se refiectezu, câ se nu obosescu prea t a r e pac i in t i ' a ce t i t o r i lo ru ; de al ta pa r t e fiiindu-câ scopulu mieu nu a fostu po-polemi 'a cu d. Borosiu.

(Va urma).

B. H.

Cestiunea Jurnalisticei. (Continuare).

E drep tu câ in temeia rea si sus t ienerea unei Fo i polit ice-besericesci ori ch iar ' si a unei foi sep temâ-nale mai ample , recere sacrificia mai m a r i a t â tu spir i tual i câ tu si mater ia l i , fâra de care în t r ep r inde rea redigiarei a ta re i foi n u m a i vegetédia . — Ori si cine scie câ fâra spr iginu mate r ia lu acomodatu neci unu diuar iu nu se potè r edac ta cum se cade, neci potè se a iba viét ia inde lunga ta . Càci ch ia r ' si o Fò i a beser icésca-provinciala , câ de es. a nos t r a p re lângă redactor iu cercumspec tu , dil igentu si ap tu , a re lipsa de colaborator i regulaţ i buni , si alesi, a r e lipsa de corespondenţ i abili , conscientiosi a t â t u dela cen t re le Episcopi loru , câ tu si din cent ru lu guvernare i civile, ch iar ' si dela S. Scaunu Apostol icu , p recum si din provincia , — F ó i ' a ace ' a t r ebue se d i spună de r e censori ai opuri loru maî însemnate cari se se ingr i -gésca de p a r t e a bibliografiei. — Redac t iunea t r e b u e se p renumere feliurite opur i si d iurna le , se deie to tu aceleaşi ocasiuni si co labora tor i loru mai de frunte.

E bine ! aceste to te receru bani , din car i se se acopere spesele de t ipar iu , de espedi t iune , de co-responden t ie , se se remuneredie ostenelele t o tu ro ru celoru ce conlucra la r edac ta rea aceloru Fo i .

Din pa r te -mi consèmtu cu V. Redac t iune , câ sacrificiale aceste mater ia le a re se le supor te numa i V. Cleru, a t â tu celu super ioru câtu si celu infer ioru.

Spriginulu aces t ' a mater ia le din p a r t e a IU. Cleru super ioru alu Provincie i nòs t re besericesci -lu cuprindu asia, câ 111. nostr i Archiere i se nu se indestulésca numai cu ace 'a , cà fói'a din cest iune, asemenea unei altei lucrăr i l i terar ie fia si de l imba s t r a ina prin cercular iu , cu to ta ca ldu r ' a se recomande Clerului provinciei , fâra se se si controledie dupa recer in t ia cà incâ tu se corespunde acelei r ecomandăr i respect ive înda tor i r i , càci a l tu-cum usioru se in tèmpla drep tu câ pàn ' ac i cumcà, fói'a de o pa r t e r emane neabona ta dupa recer in t ia , è ra de a l ta pa r t e Redac t iunea va fi si l i ta a se lupta necu rma tu cu neajunsuri le mater ia le , si va fi cons t rènsa a rec lama pre la Episcopie pre t iu lu

!! abonameute lo ru re t ienute la unele oficie p ro topopesc i . Aces t ' a este o facia a spr iginului ma te r i a lu .

Cealal tă s ta i n t r ' a ce ' a decumva ace ' a foia se va spr igini d rep tu p r i n t r ' o subvent iune formala anua la

!• ori pe remtor ia depusa in fundat iune — din p a r t e a ;| capi loru besericesci. — Câci câ fdi'a se-si pata asecurd jj venitoriulu seu, se recere câ se nu fia av isa ta n u m a i !| la păr t in i re ma te r i a l a flotante, nesecura si va r i ab i l a , || fâra se se baseze pre temeiu mater ia lu s tabi lu ce

pestrece margini le unei promisiuni t r eca td r i e câ cea ; făcuta drecându prin unii Archierei deja in D o m n u l u

adormiţ i anumite i foi besericesci . II Asia intielegu eu subventiunea de susu r e c l a m a t a

de V. Redac t iune . F i resce de cass ' a n imerui nu poti d ispune , d a r a

ace 'a preabine se scie, câ din cass ' a IU. noş t r i Ar chierei , prin deosebite provocăr i , rec lame si col lecte de binefaceri , nu a ra reor i in modu moralu for t ia te anua t imu iesu sume considerabile care in tdrse sp re scopuri le Jurna l i s t ice i t iostre in buna p a r t e s ' a r ' a securâ veni tor iu lu aceleia.

In a dou 'a l inea, F d i ' a t r ebue se fia avisa ta la păr t in i rea mate r ia la a V. Cleru inferioru, care n u m a i se vrea , pdte in t inda mare a jutor iu , e ra de nu a r ' ave voint ia buna spre ace ' a pă r t in i r e , a r ' subve r sâ neces i ta tea câ V. Ord ina r i a t e se pasiesca in mijlocu,

i nu numai i ndemnându , fâra d rep tu inda to reudu — ;; la p r e n u m e r a r e . \ Dela imbra t ios ia rea ca ldurdsa din p a r t e a V.

preot îmi a t â rna forte mul tu câ fdi'a se pota fi -abun-d a n t a si va r i a t a in ma te r i a , se in t inda lect iune de interesu, p rac t i cu si folositoriu, dela ace ' a spr ig in i re depinde in b u n a mesura câ Redac t iunea in t ru to te se corespunda indigint ieloru si ascep ta re i Clerului .

Cându aceste a jutore de ambe par t î le a r ' fi d e -plinu asecura te , a tunci a r ' u r m a câ sub î n d r e p t a r e a si inspect iuuea V. O r d i n a r i a t e in t r ' o conferintia se se s ta toresea moda l i t a tea r edac t a t e i p recum si a l te ces -t iuni legate de ace ' a .

Subscrisulu câ unu membru alu V. Cleru cându || dechiara ade r in t i ' a sa la cele desvol ta te si p ropuse i in aces ta Foia facia de Ju rna l i s t i ca , nu pote câ se | nu roge pre ceialalti confraţi preoţ i , câ se imbra t io -I sieze caus ' a din ces t iune . i i Cu deosebire inse, câ unulu d in t re subscr ie tor i i I r ep resen ta t iune i da te V. Met ropol ie d rep tu in caus ' a I Jurna l i s t i ce i , me semtu inda to ra tu a me adresa c â t r a | i P r eaon . P ro topop i si preoţi cari asemenea au s u b -ţ scrisu ace ' a r ep resen ta re , cumcâ, deca densii au d a t u • oda tă cuventulu si s 'au coutielesu cu cupr insulu acelei I r ep resen ta r i s t a to r i t e in confer int i 'a confidenţiala fra-| t i e s ca ; a cuma e rendulu loru câ se a re t e in fap ta

câ sciu si vreu se pondereze valdrea subscr iere i .

Convôce, ori faca se se convôce câtu mai cu-rêndu conferintie t r ac tua l i , unde in t re al te obiecte se desba ta si se aducă ho t a r i r e facia de ces t iunea J u r nal is t icei , facia de moda l i t a tea infiintiarei si sust ienerei aceleia. Decisiunile aduse apoi se se comunice cu I iedac t iunea „Foiei besericesci si sco las t ice" , nu numai fà ra ch ia r ' si cu a l te oficia pro topopesci spre luarea de asemenea decisiuni, pen t ru -cà credu cumcà acele dechiara t iun i ale Clerului , voru forma b a s ' a discu-siunei u l ter iore referi tdrie la F ô i ' a din cest iune.

Banatianulu.

Dechiarare in afacerea jurnalisticei. O n o r a t a r e d a c t i u n e ! Vederi le desfasiurate in i

N r . 13 p r im 'a Apri l ie a. c. din „ F o i ' a besericesca si scolas t ica" sub tit lulu „ J u r n a l i s t i c a " , in carele la | p ropuner i le tăcute de câ t r a mai mulţi Ou. confraţi i preoţ i se pledeza pen t ru augmen ta rea foiei besericesci | in con t iunu tu si pen t ru eda rea aceleia p re sep temâna , j câ se se pdta discuta i n t r ' en s ' a si cestiuni prac t ice J | publico-besericesci si astu-feliu corespundiendu lip- ; seloru in te t i tor ie ale preot imei si a poporului e re- | dintiosu se se avente la o valore mai insemnata , cu-pr indu in sine adeverur i ne tăgădu i t e si real isarea acestei idei sa lu tar ie t r ebue se fia — ch ia r ' cu jerfe | m a r i -— dor in t i ' a cea mai fierbinte a veru-carui R o m â n u in genere si a clerului in specie. Căci ju r -nal is t ic 'a adeve ra tu creş t ina , morala si sanetosa — precum bine a t i desfasiuratu in articlii ul ter iori — este motore le celu mai poternicu pen t ru desvol tarea t r a i nica si g rab i to r i a a veru-câru i poporu , carele t iene 1

contu de progresulu moderuu si-si representeza cu demni t a t e căuşele sale in faci 'a publ ic i ta te i . Amplifica rea p ro iec ta ta a foiei besericesci si es t inderea aceleia || la cest iuni pract ice — polit ico-besericesci — nu pdte |i se nu fia b ineveni ta pen t ru ori care confrate preotu , l i carele doresce din an ima redicarea neamului seu si j ; inflorirea jurnal i s t ice i nos t re besericesci , ca rea pre ; lenga cu l tu r ' a genera la mai aduce si folose nepre-t iui te s ingurat ic i loru dându- le ind rumar i lămur i te in afaceri , care fâra desba te re de ta i a t a a r ' r emâne ne- |;

intielese seau obscure. De câte ori nu se în tâmpla i | câ din l ips 'a unei o r ien tă r i secure ch ia r ' in lucruri || baga te le se născu indoiele seau gresieli , ce casiuneza i | daune grele si s imţi te a t â tu preot imei câtu si po- | i porului . P r e lângă folosele nepre t iu i te , ce a r ' t r age || clerulu din t r a c t a r e a casui'iloru prac t ice morale si pas tora le , la a caroru deslegare si apl icare prac t ica |!

a r ' ave se concurgă esper in t ia boga ta a multoru |; ve te ran i , o jurnal is t ica besericesca mai cojosa a r ' de- |; l a t u r a cu deseversîre acele in templar i t r i s te , de a j | vede preoţ i t r aş i in ce rce ta re si ch iar ' pedepsi ţ i de || c â t r a organele polit ice pen t ru unele aba t e r i nein- v

semnate , de care usioru se po teau feri. Mu l ţ imea legiloru si a ord ina t iun i loru minis ter ia le — publ ica te incâ tva in cerculariele diecesane — ingreunéza o r i en t a r ea in cestiuni mai r a r u obveni tór ie seau lasa in esecutarea ace lor ' a indoiele neînvinse. De unde se céra sfatu si informat iune respect ivulu preotu , cându se afla i n t r ' o asemenea s i tua t iune cr i t ica , dèca nu dela esper in t i ' a a l toru preoţ i mai v e r s a t i ? Tote aces te defecte aduncu simţi te numai pr in o foia biser icésca prac t ica si mai est insa se potu supleni , la c a r e a clerulu ch ia r ' in interesulu p ropr iu a re se concu rgă cu pung ' a si cu condeiulu.

Drep tu aceea spre a r espunde la p rovoca rea On. redac t iuni si spre a cere concursulu mate r ia lu alu clerului d is t r ic tualu pen t ru casulu dor i tu , cându proiectulu in ten t iona tu s ' a r ' real isâ, subscr isulu in confer int i 'a pas tora la e s t r ao rd ina r i a din 12 Jun iu a. c. dupa cet irea ar t ic lului memora tu r ecomandându imbracios iarea proiectului sprij inirei ca lduróse a m supusu afacerea del iberarci imprumuta t e a On. preoţ i infacisiati . Decisulu acestei consul tă r i , carele s 'a luatu la protocolu formalii este u rmator iu lu : Desi s t a rea mate r ia la a preot imei nu a r ' pe rmi te o j e r fa mai m a r e pen t ru p r e n u m e r a r e a fóiei busericesci , e ra cassele besericeloru — pucinu a ju tora te de câ t r a po -porulu s i r imanu si s t r emto ra tu — abia -si acoperu din interesele capi taleloru ne însemnate spesele c u r i n t e mai momentóse ; totuşi in vederea scopului nobilu si folositoriu se ap romi tu serba toresce la p r e n u m e r a r e a fóiei in form'a si edi t iunea p lănui ta — seau din bani besericesci seau din alu seu propr iu — deca aceea s 'a r ' s epa ra de F ó i ' a scolas t ica" si pret iulu nu a r ?

în t rece 6 fl. v. a. ClausuPa din u r m a s'a adausu in vederea s tarei s i r imane a clerului, carele p re lângă unu veni tu parochia lu de to tu modes tu numa i cu munca g rea si cu mul ta abnega re -si sust iène sub-s is t in t i ' a p ropr ia si a familiei sale. Din 12 p reoţ i d is t r ic tual i 10 au promisu p r e n u m e r a r e a .

C u pr iv i re la p r e n u m e r a r e a fóiei scolastice se rescr ie , cumcâ in conferint i 'a invet ia torésca din 10 J u n i u din 8 invet iatot i t r ac tua l i siese au apromisu p r enumera rea fóiei scolastice, dèca ace ' a a r ' esi in edi t iune sepa ra t a de cea besericesca.

Aducundu aceste oferte in sine ne însemnate d a r a in r a p o r t u cu es tensiunea acestui d is t r ic tu p ro topo -pescu sat isfacatóre la cunosc in t i ' a On. redac t iun i si esorându rea l i sarea n e a m â n a t a a acestui proiectu sa lu tar iu pen t ru binele comunu cu dest insa s t ima sum in numele si la însă rc ina rea On. cleru si a in-vet ia tor imei t r ac tua le .

G r a d i s c e — V â r h e l y , in 2 0 J u n i u 1 8 9 0 . Popu Avelli Bociatu,

protop. gr. cat. alu districtului Ulpiei-Traiane.

Incunoscintiare. Direcţiunea seminariului tinerimei române gr. cat. i i

dela gimnasiulu dein Blasiu aduce Ia cunoscinti'a On. j j Publicu, care voesce in auulu scolasticu venitoriu 1 8 9 0 / 9 l ; j a-si cresce tìii in Seininariulu numitu, cumcâ termiuulu i ; concursului de primire este 15 Augustu st. n., pana la ¡1 care dî toti părinţii doritori, că fiii loru se fia primiţi in ; acelu Seminariu pre anulu venitoriu scolasticu, voru ave ! a-si trimite concursele adresate Esceleutiei sale Prea j Sântîtului Metropolita in Blasiu, de unde apoi in tèmpulu j celu mai scurtu li-se voru spedâ resolutiunile.

La concursulu celoru, ce nu au mai fostu in Semi- jj nariu, este de a se alătură si testimoniulu depre clasea :| absolvata in anulu scolasticu espiratu, i

Condithmile primirei suntu urmatórele: 1. Pentru unu tineru voru fi de a se plaţi câte •'

10 ti. v. a. pre luna, si asia pre unu anu scolasticu 100 fl. j j v. a. Platirea are se se intèmple ou tòta punctualitatea :j in dóue seau in patru rate anticipande, cea ce parintîloru j 1 1 se aduce aminte cu tota seriositatea, că ce altumintrele j ; Direcţiunea in decursulu anului va fi silita a dimite pre >; elevii, ai căroru părinţi, tutori seau ingrigitori nu au solvitu !| ratele la tèmpulu seu. j j

2. Pentru unulu fia-care tineru la iuceputulu anului ;| este de a se solvi una tacsa de înscriere de 4 fl. v. a. ;!

3. Fia-care tineru are se aduca cu sine: j ! a) 4 parechi de schimburi bune de pânza seau giolgiu j b) 4 naframi de posunariu si 2 la grumadi ; c) 2 parechi de calciuni buni, si 4 parechi petiorete

(fusecli seau obdele). j 4. Vestminte de patu: !

a) Unu strajacu (sacu pentru paie) la asternutu de j desubtu;

b) 3 fecie albe de patu. c) 2 perini si 4 fecie de perini pestritie ; d) 2 fecie albe de giolgiu de acoperitu patulu si

unu tiolu seau plapóma. Atâtu vestimentele de patu, câtu si albiturile seau

schimburile au se fia de acasă insemnate cu numele elevului respectivu, seau fiendn numele cusutu, seau insemnatu cu negréla, ce nu se pierde prin spelare, că-ce altumintrule superioritatea institutului nu potè luă nice o respundere, la casu cându s'ar' pierde. j j

5. Fia-care tineru are mai incolo se-si aduca trei » s tergane si 2 piepteni, unulu raru si altulu desu, apoi I unu cutîtu, una furcutia, una lingura de pagfong, unu pa- j haru si 3 şervete.

6. Fia-eare tineru are mai incolo se-si aduca si perie de vestminte si de curatìtu caltiunii.

7. Părinţii in decursulu anului scolasticu se nu tramita fiiloru din Seminariu nice articlii de mancare de -, câtu potè la serbatorile cele mari, fiendu in privinti'a acést'a j de ajunsu provediuti in institutu, nice bani, ci lipsele j de vesminte, cârti si altele de genulu acést 'a se li le i implinésca pre calea superioritatiei, câ asia se se evite j : ori ce ocasiune la escese si transgresiuni de disciplina [ daunatióse educatiunei si progresului in studie. Condi-tiunea acést 'a li se aduce cu deosebire aminte parintîloru, tutoriloru si ingrigitoriloru, cà-ce altumintrule in nu pucine privintie superioritatea seminariala nu potè luă asupr'a sa nice o respundere pentru elevii concrediuti ingrigirei sale, si urmările neobservarei couditiunei acesteia părinţii voru ave se si le ascrie siesi.

Pentru sum'a de 100 fl. v. a. pre unu anu scolasticu tineriloru se va dà urmatóri 'a provisiune.-

1. Locuintia i ne t ag iu lu seminariului in sale mari sanetóse, luminóse, provediute cu tòte supelectilele de lipsa si curatìte in fia-care dì de dóue ori.

2 . Viptu intregu regulata si in specie, in dìle de dulce :

a) dejuna câte unu patrariu de litra de lapte caldu cu pane.

b) prândiu trei piese, si anume, supa de carne cu sosu si mâncare grósa cu carne seau friptura.

Èra in Domineci si serbatori pre lângă aceste si aluatu. c) Cina, dóue piese, anume, supa de carne si man

care grósa cu carne. In dìle de postu, demanéti 'a 1 j t litra lapte cu pane, la amédi cu o plésa mai pucinu câ in dile de dulce, era sér'a supa si mâncare grósa de legumi, brânza seau lapte.

3. Spelatulu intregu preste anu. Pentru intaritulu schimburiloru inse se va piati separata, si anume 3 fl. la inceputulu anului.

4. Luminatali! in totu tèmpulu recerutu. 5. Incaldìtulu in tèmpii de iérna, in salele de locuitu,

de dormito, in refectoriu si in chili'a morbosiloru. 6. Medicu si medicina din apoteca seau de casa

pentru cei morbosi si viptulu prescrisu de medicu. 7. Instrucţiune in casu de lipsa prin individi eminenti. Dupa ce din motive de higiena si curatiania s'a

adaptata pentru tinerime in edinciulu seminariului si o scalda de apa calda, asia câ fia-care tineru se se pota foiosi si de scalda de câteva ori pre anu dupa dispusetiunea Directiunei, fia-care tineru va solvi la inceputulu anului una tacsa de 1 fl. v. a. pentru folosirea scaldei.

Părinţii, cari aru dori, câ fiii loru se mance la mas'a superioriloru seminariali viptulu acestor'a, aceia voru ave de a solvi pentru unu tineru dela 14—16 fl. v. a. dupa etate pre luna. Viptulu acesta censta a) la dejunu cafea cu lapte b) la amédi patru specii in fia-care di, afara de dìlele de postu, cându suntu numai trei c) sér'a dóue specii.

Fia-care tineru va capetâ pre dì pane totu de una calitate, si anume demanéti 'a 100 greme, la amédi 300 grame si sér'a érasi 300 grame, cu totulu 700 grame pre dì. La casu, cându institutulu s'ar' inchide din óre care causa mai multa de una luna, părinţii totuşi voru fi obligaţi a solvi competinti'a unei luni dupa inchidere.

Atâtu tinerii, cari au fostu susceputi in institutu inca in anii trecuţi, câtu si celi ce dorescu a fi susceputi acum mai ântâiu, voru ave se-si trimită suplicele pana la terminulu indicata. Cei ce nu voru trimite suplicele in scrisu, nu voru fi luati in considerare. Era cei primiţi voru ave de a se presenta pre 31 Augustu st. n. 1890 in aintea Directiunei seminariali spre a fi visitati prin me-diculu archidiecesanu, cându apoi cei ce nu voru fi deplinu sanetosi seau infectaţi cu morbu contagiosu, se voru dimite.

Blasiu 6 Juliu st. r i . 1890. Dr. Alesandru Oram'a,

cau. m. si Dir. seni.

Bibliografia. Invitare de prenumeratiune la urmatoriulu opsioru:

„Îndreptariu pentru predicatori" pentru de a află cu usio-rintia cutare-va citatiune din sânt 'a scriptura in cărţile nostre rituali. — Scimu ace'a câ un'a dintre datorintiele principali ale pastoriului sufleteseu este vestirea cuventuliu

lui Domnedieu. — Era dupa reguiele homiletice e mai i eonsultu câ predicatoriulu iususi se-si pregatesea vorbirile I! sale, amesuratu cercustariloru si indigintieloru poporeniloru | sei, de câtu de a spune numai eonciunea altui'a dela in- !; cepntu pana in capetu nestrămutata — ce pdte s'a scrisu l intre alte cercustari. Acest'a ar ' fi o pierdere de tempu, j | o necrutiare a ascultatoriloru ce nu conduce la s c o p u . . . . ¡1 Câ predicatoriulu inse elu insusi se-si pregatesca vorbirile |! sale, are lipsa de auctori buni, in mare parte si străini; |! pre lângă acest'a ar ' ave lips'a neincungiuravera si de s. ! scriptura in limb'a româna, fâra care cu greu am pote j ; traduce citatiunile scripturei din autorii străini. — Dar' o iŞ s. scriptura româna — (intielegu editiune gr. cat.) la noi j ! nici se prea afia. Ce e dreptu, mai latîta e scriptur'a cu ;| editiune de Bucuresci, fiindu inse acest'a proprietatea so- j j cietâtii protestante anglicane, nu e de recomandatu, nici j cogsuna in tdte cu cea tradusa dupa originalulu grecescu. jj Ce se facemu dara in lips'a unei scripture române? — jj Ne potemu ajuta forte usioru. Venindu la esperienti'a câ l i mai tdta s. scriptura, mai vertosu a testamentului nou, se 1 afla depusa in cârtile ndstre rituali; — din acestea eu cu || multa truda am spicuiţii unu „indreptariu", cu ajutoriulu jj carui'a forte usioru potemu se gasimu la momentu cutareva || citatiune din s. scriptura in cârtîle ndstre rituali. Acestu opu va se tinda mare ajutoriu in genere toturoru predica-toriloru, inse mai vertosu incepatoriloru si aceloru, cari nu au avutu pdte ocasiunea de a-si insusi perfectu limb'a româna.

La acestu opu, prin acest 'a am ondre a deschide abonamentu, ce se va pune sub tipariu indata dupa asigurarea din partea abonantiloru. — Va costă numai 40 cr. v. a. cu porto-postalu cu totulu, cari se voru solvi dupa primirea opului, pre lângă asignatiunea poştala (Posta-Utalvâny).

Cerendu dara caldurosulu sprijinu alu Veneratului cleru românu, Ve rogu se binevoi-Ti — câ incâtu va fi posibilu fâra amânare se-mi reintornati cdl'a de abonare aici alăturata, pentru câ se me potu orienta cu numerulu tiparirei esemplarieloru.

Ciulesci la 31 Maiu 1890. Cu tdta stim'a

Vasiliu Budescu m. p. parochu gr.-cat. in Csujafalva

p. u. Hagymâdfalva. Biharmegye.

Au aparutu si se afla de vendiare la Administratiunea Tipografiei seminariale:

..Orologiul ii cel ii mare" editiunea a trei 'a cu litere latine, revediuta dupa originalulu grecescu. Pretiulu unui esemplariu nelegatu este 2 fi. 80 cr. era legatu in piele 3 fi. 80 cr.

„T r i o d u" editiunea ântâia cu litere latine. Pretiulu unui esemplariu nelegatu 6 fi. 50 cr. era legatu in piele tare si copcii 10 fi.

(Opuri teologice). Totu dela tipografica seminariala din Blasiu se potu capetâ cu pretiuri reduse urmatdriele opuri teologice:

1. Etic 'a crestina de IJr Joane Batiu . 2 fi. 50. 2. Prelectiuni teologice despre matrimoniu 2 fl. 50. 3. Institutiunile dreptului besericescu . 3 fl. —

V a r i e t ă ţ i . Consistoriulu plenariu convocatu de Illustritatea Sa

Mihailu Pavelu episcopulu Oradei mari s'a tienutu la 9 1. c. in resiedinti'a episcopesca din Oradea mare. La acestu consistoriu prelânga asesori consistoriali au fostu invitaţi toti protopopii si administratorii protopopesci, precum si mai mulţi parodii. In siedinti'a acestui consistoriu per-traetându-se cestiunea introducerei limbei maghiare câ limba de propunere in clasele superidre ale gimnastului gr. cat. din Beiusiu, dupa cum afla „Familia" consistoriulu plenariu rdga pre 111. Sa Episcopulu si pre Veneratulu guvernu diecesanu se efeptuiesca cu totu adinsulu: câ in celea patru clase superidre se se propună tdte studiele in limb'a româna si maghiara.

Instalarea archiepiscopului de Vien'a Dr. Gruscha s'a intemplatu la 5 Juliu a. c. cu solemnităţile indatinate, fiendu de iacia unu publicu forte numerosu, asemenea au fostu representate mai multe reuniuni catolice de sodali, acaroru patronu si mecenate deja de multu este Eminenti 'aSa.

De coajutoriu alu Archiepiscopului latinu din Bucuresci este denumiţii R. P. Constantinu de St. Luca, din Ordulu Passionistiloru. Elu fu consacraţii de episcopii la 4 Maiu a. c. in Rom'a prin cardinalulu Rampolla. In Ro-mâni'a va primi numele de Mgr. Costa si titulu „episcop. de Antipatris". Dupa cum cetimu prin diare deja in 11 1. c. a plecatu din Vien'a spre capital'a României.

Succesele missiuniloru catolice in Rumeli'a suntu forte imbucuratdrie. Congregatiunea Resurectionistiloru dispune in Adrianopolu de unu institutu pentru instrucţiunea tenerimei, care institutu cu finea' acestui anu scolasticii a avutu 122 elevi. Prelânga ace'a in unu despar-

! tiemântu propriu fu instruata tenerimea la lucruri de arta ¡1 si industria. De aci inca se vede cum se promoveza prin mi-! ssionarii catolice si binele temporalu alu dmeniloru de im-I preuna cu binele loru sufletescu.

In seminariulu archidiecesanu gr. cat. din Blasiu au fostu cu finea anului scolasticii 1 8 8 9 / 9 0 51 alumni, si anume de anulu alu IV-lea 17, de alu III . 14, de alu II. 11 si de anulu I 9. Din aceştia, din archidiecesa au fostu 41 , din dieces'a Lugosiului 7 si din dieces'a Oradei mari 3.

In diu'a sântiloru Apostoli Petru si Paulu a. c, au fostu ordinaţi de preoţi clericii absoluţi: Aureliu Balintu, inca lâra beneficiu; Jovu Babutiu, cu beneficiulu de cooperatorii in Bucium-Siesa; lsidoru Dopu, cu beneficiulu de administratorii parochialu in F râu ' a ; Valeriu Stoianu, cu beneficiulu de administratoru parochialu in Ghisias'a de

!j susu si George Spineanu, cu beneficiulu de cooperatoru in \\ Tecusiulu românu.

(Denumire). Renuntiandu Reverendissimulu Domnu Dr. Alesandru Gram'a, canonicu metropolitanu, la oficiulu de bibliotecariu archidiecesanu, in siedinti'a consistoriala tienuta in 1 Juliu a. c. fii denumitu bibliotecariu archi-diecesanu Claritatea sa Dr. lsidoru Marcu, profesoru de s. Teologia si prefectu de studie in Seminariulu teologicu archidiecesanu.

Partea scolastica. Dela ministrulu reg. ung. de culte si instrucţiunea publica câtra inspectorii scolastici

reg. din tote comitatele. Nrulu 56.70711889. Cu pr iv i re la suplicele,

ce se voru face pen t ru e l iberarea dela d idac t ru , respect ive pen t ru modera rea aceluia si cu pr iv i re la regu la rea procedure i in de acestea , in scdlele de fete, civili si super iore de s t ă tu si in scolele comercial i medie respect ive in academiele comercial i , spre re înt reg i rea celoru cupr inse in §. 2 3 a ins t ruc t iune i vigente p r e sem 'a scoleloru civili de fete si de ba ia t i , respect ive pre sem'a cu ra to ra t e lo ru ius t i tu te loru de inve t iamentu popora l i de s t ă tu dispunu u r m a t o r i e l e :

1. Numai acelu scolariu pote ave prospec tu la e l iberarea dela d idac t ru , carele a re p o r t a r e mora la buna si carele depre anulu p recedentu a re tes t imoniu celu pucinu bunu, adecă unu a t a r e tes t imoniu, in care — uecomputându caligrafi 'a, cantu lu si gim-nas t i c ' a — nu se afla mai mulţ i ci numai unu suficientu.

2 . Pen t ru a li-se i e r t a doue din t rei pa r t i de d idac t ru seau j u m e t a t e seau a t r e i ' a p a r t e numai ace i ' a potu suplica, ca r i si- potu sprigini aces t ' a cerere a loru cu impregiurar i le familiari si de avere .

3 . Supl ican te pote se fia numa i pă r in te le sco-lar iului seau subs t i tu tu lu aces tu i ' a .

4 . Supl ic 'a seau cererea e de a-se ad re sa la minis ter iu lu reg . ung. de cul te si ins ruc t iunea publ ica si i nda t a cu ocas iunea inscrierei este de a se in t inde la di rectorulu acelei scole, in care voiesce a fi p r imi tu scolar iulu.

In decursulu anului d i rectorulu pote pr imi una a t a r e cerere numai in caşur i e s t raord ina r i .

5. L a suplice e de a-se a l ă t u r a : a) Tes t imoniu scolasticu depre anulu p receden tu ,

si deca cererea se in t impla in decursulu anului , a tunc i indicele despre per iodulu ult imu.

b) Ates ta tu de paupe r t a t e nu mai vechiu de unu anu dela an t i s t i ' a acelei comune , in ca re locuiescu păr in ţ i i seau tu toru lu scolar iului .

Invet ia tor i i si profesorii p recum si oficialii de s tă tu potu se nu a lă tu re acestu tes t imoniu.

Cererea si a d u s e l e ei sun t scut i te de t imbre , deca sunt provediute cu a tes ta tu de p a u p e r t a t e demnu de c r ed in t i a ; la casu con t ra r iu (chiar ' si cereri le profesoriloru si a invet ia tor i loru) t r ebue provediu te cu t imbru dupa regulele sus ta tor ie , p re care d i rec torulu scolei apesa t imbrulu scolei.

6. Cereri le da te pen t ru modera rea seau e l iberarea dela d idac t ru d i rec torulu le subs te rne cura to ra tu lu i

seau cându aces t ' a a r ' lipsi, a tunc i corpului profesorale si aces t ' a decide, cà respect ivulu póte-se r ecomanda spre a fi e l iberatu dela d idac t ru seau nu, despre ca r e procedere a sa ia protocolu. P e n t r u p ropune rea sa si pen t ru au ten t i c i t a t ea r apo r tu r i l o ru subs te rnu te e responsabi la corpora t iunea respect iva .

7. Director i i p re b a s ' a cereri loru implu p u n e tuosu rubr íce le „colei de el iberare dela d i d a c t r u " ce este r e d a c t a t a spre scopulu aces t ' a si se potè p rocu ra cóTa cu 2 cr. dela tipografica univers i ta te i r eg . ung . si acea d impreună cu cereri le , cu a d u s e l e loru si cu protocolulu luatu o subs te rne p re cale legale minist ru lui reg . ung. de cul te si in t ruc t iunea publ ica , in t émpu de dóue sep temâni computa tu dela inceputulu tâmpului de p ropune re .

In r apor tu lu insoci tor iu seau concomi tan te e d e a-se ament i sum 'a d idac t re loru r ecomenda te sp re concesiune si acea p ropor t iune , in ca rea s ta acest 'a c â t r a in t regu d idac t ru lu i n t r a t u .

8 . M o d e r a r e a seau e l iberarea dela d idac t ru se incepe in acea j u m e t a t e de anu seau in acelu t r imes t ru , in care se da concesiunea spre acea.

9. Mode ra rea dela d idac t ru incetéza si in de cursulu anului scolasticu :

a) Deca re la t iuni le de avere a celui e l ibera tu seau favori tu seau a aceloru persóne, car i sun tu obl igate a-lu sus t iené , devinu favorabile.

b) Dèca scolariulu in ca reva per iodu cape ta din p o r t a r e a mora la n o t ' a „ n e l e g a l a " .

c) Dèca scolariulu in decursulu anului — n e -computâudu caligrafi 'a, can tu lu si g imnas t i c ' a — obtiene nesuficientu seau no ta rea din dóue obiecte o rd inar ie , si nu a r ' poté adever i pr in a t e s t a tu medicato, cà in s tud ia re a fostu impedeca tu pr in inorbu.

10 . Dupa celea de mai susu despre şcolar i i , car i mai multu nu potu ave pre tens iune la m o d e r a r e a seau e l iberarea dela d idac t ru t r ebue facutu r a p o r t u inspectorului scolasticu reg . numai spre a-lu luá sp re scientia ; in cea ce pr ivesce scoi 'a de fete super io ra de s ta tu din B u d a p e s t ' a la minis t ru ; da r ' este de a se face r apor tu mot ivatu si despre ace i ' a , car i d u p a regula i n t r ' adeve ru a r ' pica dela favorii, d a r ' docu-m e n t â n d u cà pr in morbu au fostu impedecat i dela s tud ia re , se afla demni de a o t iene si mai depa r t e ; facia de ce decide corpora t iunea amen t i t a sub p u n c t u 6.

Despre ce incunoscint iezu Inspec tora tu lu scolast icu reg. spre a luá spre scient ia si procedere u l te r iora .

Budapes t a 1 8 9 0 . Conte Csáky.

Ordinatiunea ministrului reg. uug. de cuite si instrucţiunea publica sub Nrulu 17.217 cátra direcţiunile supreme districtuali si câtra inspectoratele scolastice reg. din tote

comitatele. Telluriulu redacta ţ i i de cap i tanulu reg . ung .

Vale r iu Csaszny la p ropune rea in tu i t iva a geografiei ma tema t i ce (unu esemplar iu d impreună cu adjus tare comple ta si cu pache ta rea , 9 0 fl.) d u p a r apor tu lu co-misiunei censura tór ie s tabi le a muzeului de recuisi te regnicolar iu in t recéudu pr in cons t ruc t iunea sa , pr in modulu seu de man ipu la re nou si pr in apl icabi l i ta tea s a spre mul te specii de in tu i t iuni to te recuisi tele de inve t i amen tu , ce sun t cunoscute p â n a aci si au asemenea scopu, lu- recoméndu spre a se p r o c u r a câ recuisi tu d e inve t iamentu p re sém 'a scóleloru medi i , a p repa -rand ie lo ru , a scóleloru de fete super ióre , a scóleloru comercia l i si civili.

Despre acés t ' a incunoscient iezu inspec to ra tu lu scolas t icu pen t ru a luá sp re sci int ia si spre u l t e r io ra p rocederé .

Esamenele şcolare. Unu interesu deosebitu este pusu adi in perspectiva

facia de esamenele dela scólele rurali. Diuare cuotidiane câ „Gazeta Transilvaniei" implu o rubrica in fie-care numeru de dumineca cu informatiuni din tote partîle despre esamenele şcolare. Fiendu inse câ chiaru acum ne aflamu la finea anului scolasticu, si fiindu-câ „foi'a scolastica" nu este organulu reclameloru, credu câ nu ar ' fi inoportunu a ne ocupa pucinu cu esamenele şcolare din punctu de vedere pedagogicu. Acesta din motivulu câ, nu am potea trage din acele vre-unu folosu practicu? spre promovarea progresului, spre generalisarea scientiei de carte la poporulu nos t ru?!

Este de toti sciutu câ atunci cându voimu a ajunge la resolvarea unei probleme grele, ne punemu in servitiulu nostru tote carârile, midílócele si factorii cei mai proprii pentru resolvarea aceleia, omitiendu si chiaru delaturându procederile anterióre despre cari suntemu convinşi câ suntu mai pucinu proprii, si câ producu mai pucinu efectu im-bucuratoriu. Acést'a o facu individii, corporatiunile si superiorii pusi in fruntea institutiuniloru. Ori ce modalităţi urmate cu tâmpulu se invechiescu si devinu in urma numai singuru forme, preste cari abia asceptâmu câ se trecemu, si se le privimu in cele din urina câ implenite cu tota conscienti'a.

Cându luâmu seau considerâmu esamenele şcolare, de celu mai poternicu si propriu factoru alu progresului, voimu câ din unu resultatu mai pucinu bunu, se preparâmu resultate mai bune, si mai imbucuratórie.

Modalitatea, carea se urméza adi la noi, nu este destulu de propria promovarei progresului fiendu in legătura

cu mai multe agende, cu totului de alta natura. Astufeliu intre detorintiele oficieloru protopopesci este : a cerceta scólele, a asista in persóna seau prin delegatu la esamenele dela acele scóle; se informéza cu ocasiunea visitatiuniloru canonice ; cum porta preotulu grigia de frumseti'a besericei, ce midílóce au aflatu unde sunt bisericele vechi ale reedifica? cumu manipuléza curatorii averea besericei? uisuiesce-se preotulu prin predici in beserica si cathechisatiuni in scóla a edifica poporulü?, are protocólele prescrise? aplanéza disensiunile mai mici etc., cari tòte nu se potu efeptui in un'a dî. Cu tòte aceste câtu de multe sunt agendele trebue se se tréca preste ele, càci acést'a e forma; ér ' esamenului i remane un'a ori dóue óre. Intre multele agende un'a ori a l fa trebue se sufere ceva scadere, dèca nu tòte, in cele mai multe casuri. Ma uu potè fi vorba despre prefacerea sântei liturgie si tienerea unei exortatiuni. Apoi fiindu-cà visitatiunile canonice tractuale se tieuu in dîle comune poporulu e imprasciatu la economi'a câmpului, pentru-câ cadu mai cu sèma in lunile Aprile si Maiu, cându e tèmpulu mai scumpu.

Esamenulu este cea mai importanta serbatóre scolara, este o specia de judecata, cu ocasiunea carei 'a se despartu elevii bravi si buni de cei rei si negligenti, cându celi de ântâiu secera spice spre rodire de viétia, ér ' cei din urma mustrări, dogene si chiaru pedepse din partea parintîloru. Elevulu inse in impregiurârile actuali, nu are se se téma de o astufeliu de judecata, de órece elu a priori scie ca intre publiculu ascultatoriu, sè afla numai protopopulu, parochulu, fetulu si curatorele raciocinante. Invetiatoriulu i- este o persona prea confidenta, carele i- cunósce si partea buna si partea rea, si de câte ori nu se a intèmpiatu in decursulu anului scolariu, câ se nu scie prelegerile si totuşi nu i s'a intèmpiatu nemicu estra-ordinariu, decâtu o pedépsa usióra. Tatalu seu si cu dènsulu toti locuitorii comunei sunt la economi'a câmpului, prin urmare nu scie ce progresu a facutu baietulu seu in decursulu anului intregu, ci totu ce scie este câ dela esamenu are cine se âmble cu vitieii si gâscele pana la ierna cându potè câ lumai tramite la scóla pre 3—4 luni, cá se nu -i mai tulbure dîlele monotone de iérn'a.

Serbatórea inse atâtu in stilu besericescu câtu scolariu numai asia esista ca atare, dèca i-se dà atenţiunea cuvenita, însemnătatea meritoria, sântieni'a demna si dèca se cele-bréza serbatoresce de câtra toti, câ cu tèmpulu toti se o si iiitieléga, toti se se lumineze si dumerésca facia de utilitatea legata de dèns'a. — Ca esemplu St. Haralampiu se celebreza in munti cu o solemnitate demna de unu sântu de o ordine mai inalta, si acést'a in urm'a unei brosiuri cu biografica sântului scrisa intr'unu stilu roiuânescu reu, predicile nòstre despre esamenele scolare se nu aiba mai multu efeptu? Se nu fia ele in stare a influintiâ in poporu, câ acel'a se privésca dîu'a de esamenu, câ pre dîu'a cea mai scumpa in carea se desvalesce progresulu prunciloru loru in decursulu unui anu?

Ori si ce serbatóre se potè prin silintia si vointia inaltiâ, precum se potè sterge si pune in dosariulu uitarei prin recire, neinsufletìre si abroga.

Dîu'a cea mai acomodata pentru tienerea esameneloru la scólele rurali este a trei 'a dì de s. Pasci si Dominec'a prima dupa Pasci, a Tornei, pentru-câ poporulu se pota fi de facia la esamenu si se pota fi luminatu de ajunsu facia de acést 'a dì, cea-ce se potè face usioru càci atunci poporulu inca nu e imprasciatu la economia. Si inca in aceste dóue dìle festive se se intèmple esamenele scolare in intregu tractulu protopopescu. Cadièndu astufeliu pre a trei 'a dì de Pasci esamenele pre o jumetate de tractu, ér ' in dominec'a Tornei pre cealaltă jumetate, cu strict 'a comitere docentelui câ si dupa esamenulu acest'a festivu se continue a tiene prelegeri pana la terminii prescrisi de legea civila scolara. Numai atunci vâ cunósce fia-care părinte negliginti'a si indolenti'a sa si numai asia se potè scote poporulu din ideile sale rătăcite facia de scóla. Numai asia vâ potè judeca asupra daunei morale ce insusi a causatu băietului seu, cându si-lu vâ compară in res-punsuri cu a vecinului seu, carele a sciutu se se ingrigésca mai bine câ dènsulu de frecuentarea regulata a scólei.

Presenti 'a inse iu parochi'a sa -lu obliga pre protopopu câ si pre preotu, prin urmare facendu-se esamenele scolare in intregu tractulu protopopescu numai in aceste dóue dîle festive, protopopulu nu potè participa la esamene decâtu in dóue parochii învecinate. Despre progresulu din intregu tractulu se potè convinge cu ocasiunea visitatiunei canonice tractuali, ascultându elevii de scóla, cari voru fi presenti cu acea ocasiune, totu in numerulu in care se afla acumu, dèca trece visitatiunea preste acele dóue dîle mai susu dîse, càci sciutu este ca dupa Dominec'a Tornei una parte însemnata din scolari parasescu scól'a.

Pentru esamenele festive asia dîse din acele dóue dîle memorate ar ' fi forte consultu, câ fia-care parochu se fia delegatu din partea oficiului protopopescu câ co-misariu, la luarea esamenului in o anumita parochia vecina, ér ' in parochi'a sa in dominec'a Tornei se fia delegatu altu preotu din vecini, dar ' la nice unu casu acela in parochi'a căruia a fostu dènsulu a trei 'a dì de Pasci, câ avèndu se raporteze fiacare despre esamene, se nu se laude imprumutatu unulu pre altulu, seau se nu se raporteze falsu iu urma unoru emulatiuni ignobile. Interesulu e atâtu de mare si caus'a scolara atâtu de momentósa incâtu nu sufere neci simpatia neci antipatia, ci conscientiositate si seriositate.

Preotulu comisariu se se presenteze in dîu'a tienerei esamenului in comun'a designata desu de demanetia, se prefacă sacrificiulu liturgicu impreunatu cu parochulu localu, se tiena o predica bine dedusa despre însemnătatea dîlei de esamenu, despre scóla si fruptele ei dulci, si din sânt'a beserica se fia urmatu in scóla de toti credintiosii, barbati, femei, mici si mari, ér ' corulu eleviloru scolari se cânte in coni frumosu respundiorile la sânt'a liturgia, câ se se

convingă comisariulu, cumu si incâtu li se a propusu scolariloru cantulu besericescu spre a lauda pre Domnedieu.

Cu totulu altucum suntu impresiunati băieţii de scóla, cându se vedu in faci'a parintîloru, fratiloru si sororiloru mai mari, consângeniloru si chiaru a intregei comunităţi, cu totulu altumintrele privesce esamenulu, nu câ pre dîu'a in carea va se scape de scóla ; ci câ pre dîu'a secerisiului cându are se adune fruptele osteneleloru loru. Mâ dela inceputu se va porta de asia, incâtu se ascepte veselu dîu'a in carea vâ potè da probe despre bucuria si mângâierea parintîloru, cari sângera pentru dânşii si fericirea loru.

Câtu importa apoi numai comparatiunile si laudele, ce le imparte poporulu eleviloru bravi, cari au respunsu bine si au meritatu premiele prime, impregiurare care nu scapa din urechile scolariloru negligenti si descópta in dénsii stimululu nobilei emulatiuni de a alerga dupa astufeliu de laude si premii. Emulatiunile nobile au fostu totudeaun'a si suntu împreunate cu efepte binecuvântate. Laud'a si in scóla, ca sarea in bucate, ajuta si duce la scopu.

Jumetatea din preotîmea tractuale cându figuréza numai câ simplii ascultători — in parochiele loru adecă —, au se se conformeze apoi dupa indigetârile si reflesiunile binevoitórie si cu cunoscientia de causa, ce colegulu seu câ comisariu face cu respectu la scóla pre venitoriu, seau dèca are principii mai practice si salutari, mai acomodate scopului, si-le recomanda altui colegu alu seu preste patru dîle, cându dènsulu are se figureze câ comisariu. Multi din preotimea tractuale, câror'a li-a lipsitu ocasiunea mai de aprópe si-ar' castiga cunoscintiele positive pedagogice, li se-ar' dâ ocasiune mai de aprópe din unu obligamentu si mai inaltu, din nobil'a nisuintia de a corespunde misiunei incredintiate. Pedagogi'a merge paralelu cu sciintiele sacre, si preotulu, carele e consilieriulu celu mai de aprópe alu poporului, nu potè esiste câ atare, si prelânga tòta ni-suinti'a si bunavointi'a nu potè corespunde oficiului seu deca nu se folosesce de atari impregiurari.

• Senatele scolastice, a càroru membrii in forte pucine I locuri -si cunoscu însemnătatea, obligamentele loru, si-ar' ! cunósce importanti'a loru. Se li-se impună a relata prin j j referentulu loru comisariului protopopescu, despre mesurile ¡1 ce le au luatu spre promovarea frecuentarei regulate a

scólei, despre încasarea salariului docentale unde se scote prin repartitiune, despre renovările si reparatiunile edificiului scolariu, dela cari fruntaşi din comuna si câtu au colectatu pentru premiarea eleviloru eminenti, deca nu e

' fondu de premii. i Modalitatea acést'a in urmarea cu esamenele scolare, j dupa modest'a mea parere ar ' fi cu multu mai eficace câ

cea vigenta, dupa carea publiculu ascultatoriu la esamenele | nòstre rurali, consta din crâsnici si clopotari prelânga cari j se mai adauge câte unu pierde véra din comuna, j La obiectiunea cà dèca se voru face esamenele scolare ! a trei 'a dì de Pasci si in dominec'a Tornei cu cine va tiene I invetiatoriulu scóla mai departe? Respundu cà cu pucine

40*

eseeptiuni totu cu acei elevi, càci frumosulu progresu ce au aretatu vâ servi parintiloru de unu indemnu de a-i mai lasâ la scóla inca 6—7 septamâni cându se finesce anulu scolasticu. Si esamenele astufeliu tienute, inse-si ar ' servi câ celu mai propriu factoru alu progresului!

Entusiasmulu nobilu totu-deauna au produsu frupte nobile, precum si viulu interesu aretatu la diferitele ocasiuni si éra-si produce resultatele sale neasceptate.

Dupa-ce astufeliu se finesce esamenulu solemnu, urméza premiarea eleviloru eminenti, îndeplinita si acést 'a era cu tòta solemnitatea.

Câ premii sunt recomandabile cărţile din bibliotec'a poporala instructive, naraţiuni, descrieri, sfaturi bune, in-vetiaturi bune, biografii de ale barbatiloru nostri si a sân-tîloru, rogatiuni, dar ' nu despre smei paralei de cari cărticele se afla in bibliotec'a poporala dela Brasiovu.

Nicolau Munteami, preotu gr.-cat. si docente in Câmpeni.

Sistemulu lui Frobel. i.

Cum privesce Frobel lumea si vieti'a.

Intrega lumea, fiindu esita din man'a lui Domnedieu, nu pdte avea in sine nimic'a, ce ar ' fi in contradicere cu sine insusi , ci trebue se formeze unu mare intregu bine combinatu si plinu de armonia. Atâtu legile naturei si ale lumei, câtu si cele alalte legi aflate pana acum de omeni si cari se voru mai afla inca in viitoriu: tdte 'si dau con-cursulu loru pentru de a se uni' s'au centralisâ iu o lege fundamentala. O lume uni tara , inse totu odată compusa din membri, nu pdte se aiba de basa decâtu o unica lege, dar ' totu odată se fia acest'a si articulata. Doveda câ acest'a asia trebue se fia, se areta prin aplicarea ce ocure pretut indenea, atâtu in lumea vediuta câtu si in cea ne-vediuta, de a unifica si de a impacâ contrastele, — pre cum si acea tendintia spre armonia.

Activitatea tuturoru creatiuniloru (incependu dela cele mai de josu si pana la cele mai deseversite) si cu deosebire activitatea dmeniloru nu este altu cev'a decâtu mijlocirea impacarei aceloru contraste.

Lumea este unu intregu mare, dar ' totu odată unu intregu compusu; deci ea este o uni ta te , care contiene varietăţi fara numeru. Fia care creatiune si fia care feno-menu din lume se pdte considera câ unu ce de sine esis-tentu, adecă ca unu originalu, câ si care nici nu e , nici n 'a fostu si nici nu va fi unu alu doilea. De alta parte inse ori ce creatiune este in ore care legătura cu tdte cele alalte creatiuni si fenomene.

Prin mijlocirea legaturei acesteia asia dara ori ce creatiune este membru seau mai dreptu dîsu, face parte din alti intregi mai superiori; si pentru acea ori ce lucru e de a se privi de o parte câ unu ce neaternatoriu, er '

pre de alta parte câ unu ce apartienetoriu si subordinatu altei fiintie. Deci tiSnt'a tuturoru creatiuniloru si fenome-neloru din lumea acest'a nu e a l fa decâtu de a fi si de a se face unu intregu de sine statatoriu totu odată inse facendu parte constitutiva, câ membru, alu unoru intregi de ordine superidra.

Omulu inca ia parte la acestu scopu duplu in o forma cu cele alalte creat iuri , dar ' elu sta pre o trepta mai inalta in acest'a privintia, precum nu e nici un'a din cele lalte vietăţi din lume, pentru câ numai elu singuru scie câ traiesce in acest 'a dupla vietia, ma inca ceva mai multu, elu se socotesce si se simte chiar' câ fiintia neatârnatore si câ membru si cetatianu atu lumei celei nevediute. Omulu este unu membru multiplu alu unoru intregi superiori. Tru-pulu seu este facutu din materiile naturei si se reinnoiesce in fia care momentu prin concursulu materiiloru pamentesci. Elu este in o schimbare continua de consumatiune si reînnoire. Singuru omulu este supusu tuturoru legiloru pamentesci.

Acest'a ni-o areta si ni-o documenteza: originea s'a desvoltarea s'a si in sfârsitu descompunerea s'a. In orga-nismulu fisicu alu omului este inradecinata, asemenea unei semeneturi , o planta mai nobila si mai scumpa, care sta in combinatiune cu organismulu lui in unu modu misteriosu s'au neintielesu. O suflare, o scânteia, o cugetare dom-nedieiesca este inspirata in acestu organismu; unu ce spi-ritualu si-a aflatu aci locuinti'a s'a si se nesuiesce a se desvoltâ si a ajunge la maturitate. Acestu ce spiritualu si inaltu, in omu este de provenientia domnedieesca, pentru acea este neperitoriu si hotaritu pentru traiu eternu. Totu ce e pamentescu si cerescu, trecatoriu si eternu, mdrtea si vieti'a au devenitu pentru omu totu acelasiu lucru. Elu sta la midilocu intre lumea visibila si nevisibila s'au spir i tuala , facendu parte in acelasiu tâmpu din amenddua lumile si cuprindiendu in sine ambele, pentru câ destinatiunea s'a este de a fi mijlocitoriu si deslegatoriu alu contraste-loru loru.

Dar ' cu tdte acestea elu nu stâ despartitu si parasitu de semenii sei. Fientie, de feliulu lui suntu pentru densulu o a treia lume, ce suntu neincungiuratu de lipsa pentru desvoltarea si perfecţionarea s'a. Omulu afla vieti'a numai in lumea omenesca; si chiar' acest 'a vietia pune si se nesuiesce a pune acelea contraste in combinare si armonia.

Fara acesta lume ar ' fi cu nepotintia vieti'a lui spiri tuala; numai prin vietiuirea cu omenii este omulu in stare a se ridica din prafu. Numai intre omeni se pdte face omulu ceea ce trebue neaperatu se se faca: educa-tiunea si instrucţiunea s'a asia dara se potu face numai intre omeni. Dara prin convietiuirea s'a cu omenii, elu se face membru alu societăţii omenesci, si prin acestu faptu devine ore cum atârnatoriu de omeni. Vieti'a omenesca se împarte in mai multe gradatiuni, dintre cari cele mai de frunte suntu: famili'a, comun'a, sementi'a, poporulu, beseric'a, statulu s. a. Ori ce omu este destinatu de a fi

totu in acelasiu tèmpu membru aetivu alu familiei, alu co- i i munei, alu semèntiei, alu poporului, alu bisericei, alu sta- j l tului etc. din care face parte. Asia dara omulu face parte ! din cele trei mari sfere de viétia: natur'a, omulu, Domnedieu, cu tote celelalte sfere loru subordinate. Numai acelu omu, ale cărui facultăţi sufletesci s'au desvoltatu si perfectionatu in armonia si care, socotinduse că membru viu alu amin-titeloru sfere, vietiuesce si lucra in densele, acel'a uumai, se potè dice, cà este unu omu in tota privinti'a educatu si instruitu. Prin urmare educatiunea omului trebue indreptata spre acestu scopu. Pentru acea, copilulu trebue privitu, inca dela nascerea s'a, câ unu copilu alu nature, alu omului, alu lui Domnedieu, si in conformitate cu acestea e de a se fi tractatu. Deci ori ce inriurintia a celoru trei mari sfere de viétia are se opereze dela cea dintaia respiratiune asupra copilului in armonia intre densele, in consonantia cu legile desvoltarei, si se nu socotésca nici un'a din acele sfere cà secundare ori câ de prisosu. Scopulu educatiuuei s'ar' disloca si in sfèrsitu ar ' fi chiar' gresitu, dèca s'ar' intemplâ cà vre un'a din cele trei sfere s'ar' considera a fi de prisosu.

Omulu este pusu la nascerea s'a prin o intielépta iutocmire a provediutiei domnedieesci, in cerculu familiei, care e unitu prin intimitate si iubire. E r ' in famili'a aceea căreia apartiene mai de aprópe noulu nascutu, este mam'a. Dins'a este organulu de care provedinti'a s'a servitù pentru esistinti'a copilului seu. Dins'a Pa portatu lângă ânim'a s'a si natur 'a 'lu lipsesce de ânim'a s'a. Conformu dispusetiunei uaturei ea trebue se 'lu nutrésca atâtu trupesce câtu si sufletesce. Cele doue materii nutritóre, ce mam'a are ale oferi din destulu copilului suntu: lapte maternu, si iubire materna. Inse cu tòte cà punctulu centralu alu ingrigirei si alu crescerei 'lu forméza mam'a , cu tòte acestea cer-curile educatóre ale copilului se marescu si se desfasiura din ce in ce mai multu. Mam'a nu remane singura si esclusiv'a potere desvoltatóre a fiului seu. Natur 'a lucréza, cu multele ei inriurintie, multu mai potentiatu iudata dupa nascerea copilului, decâtu inainte de acést 'a si acestea in-riurintie suntu indispensabile; copilulu are acum lipsa de lumina, aeru si caldura, si in scurta vreme nu-i mai este de ajunsu nici hran'a dela mam'a s 'a; acést'a trebue luata din provisiunea cea mare a naturei insasi. Chiar' asia se intèmpla si cu iubirea materna. Iu scurta vreme nici acést'a numai este singura de ajunsu ; pentrucà iubirea trebue se lucreze asupra copilului din tòte partile si in tòte formele ei. Iubirea tatălui lamuresce pre a mamei si cu acést'a dimpreună, forméza iubirea parintiésca.

Iubirea parintiésca trediesce iubirea fiésca si din acést'a se desvólta iubirea de Domnedieu. Iubirea fratiésca este o a doua ramura a iubirei. Din ea se nasce iubirea omenirei intregi ; chiar' pentru acea, ea trebue se jóce unu rolu insemnatu in fia care familia.

E. Simu.

Legile scolastice. Legile suntu trebuintióse pentru fiece deregatoria

si societate, pentru familia, comuna, orasiu si t i é ra ; in ori-ce societate si adunare suntu de lipsa unele legi pentru câ fara de acelea, nu s'ar' poté tiene pacea si ordinea buna ci membrii subalterni ar ' face contr'a vointiei superioriloru.

Apoi fiindu-câ „scol'a" e un'a dintre cele mai frumósé si ponderosa societăţi, — unde se aduna tinerii şcolari, pentru a primi dela invetiatoriulu si crescatoriulu loru sfaturi folositórie si necesarie pentru venitórea loru viétia sociala; — deci in scóla inca suntu necesarie unele legi, pentru câ tinerii şcolari se se pota orienta, câ ce pretinde dela ei ordinea buna scolastica, respective ce trebue se faca si ce li este opritu a face? Cum trebue se se porte facia de superiorii besericesci si scolastici, facia de părinţii, fraţii, amicii, rudeniile, servitorii si deaprópele loru.

Incâtu privescu legile scolastice, ce tinerii şcolari trebue se le scie, se cuprindu in urmatóriele 4 puncte principale:

I. Cam trebue se se porte şcolarii afara de scóla? 1. Tinerii şcolari demâneti 'a trediendu-se din somnu,

se dee multiamit'a cuvenita lui Domnedieu sântulu, câ iu nóptea trecuta i-a feritu de tote necasurile si i-a facutu demni a-se tredi spre a gusta bunătăţile unei dîle nóue, apoi se salute pre părinţii loru cu cuvintele: „Demâneti'a buna poftescu! Odihn'a de adi nópte se ve fia spre bine! apoi spalându-se frumosu, periându-se si imbracându-se esteticu, se dîca rogatiuuile: „Domne din somnu me trediescu!" „Imperate cerescul" „Prea sânta treime" „Tatalu nostru" si „Nascatore de Domnedieu!" si sarutându manile pariu-tiloru se-si repeteze lectiunile invetiate din sér'a precedenta.

2. Şcolarii cându suntu chiamati la dejunu, mediadia (prândiu) ori cina se dîca rogatiunea inainte de mâncare: „Domne Párente cerescu!" la finea dejunului, prândiului ori cinei asemenea dîcendu rogatiunea dupa mâncare; „Tie Domne -Ti multiamimu," se sărute manile parintiloru si se multiamósca pentru nutremintele primite.

3. Tinerii şcolari, cându audu clopotielulu dela scóla •— ce -i invita la scóla, adunându-si in ordine vestmentele, cârtîle, tablitiele, tecele de scrisu, cerus'a, pén'a, cernól'a si alte recuisite necesarie, periaţi, curăţiţi bine pre vestminte si caltiuni, se plece la scóla, pentru a asculta prelegerile prescrise; deci a remane acasă nu-i este iertatu neci unui scolariu, afara de care este morboso, — ér déca unii şcolari pentru ceva causa ponderosa ar dori seau ar ' fi necesitaţi a remâne acasă, unii câ acei şcolari suntu indetorati câ seau dela diriginti'a şcolara, seau dela invetiatoriulu se -si cera licenţia, respective se se róge, câ pre tempulu ne-cesariu se -lu dispénsese dela prelegeri.

4. Déca unii şcolari ar ' absenta dela prelegeri fara concesiunea dirigintiei şcolare seau a invetiatoriului, părinţii acelor'a şcolari in urmarea legei aduse in anulu 1868 (artic-lulu de lege 38. §. 4.) se pedepsescu aspru atâtu prin

admoniţiuni, câtu si cu pedepse de bani, anume: a) Acei păr in ţ i , cari farà neci o concesiune si- retienu acasă fiii loru dela prelegeri, prim'a data se admoniéza prin comitetulu scolasticu si antisti 'a comunale, b) Deca unii părinţi neci dupa admoniţiune nu-si trimitu fiii la scóla, antisti 'a comunala -i pedepsesce cu 50 cr. c) Totu acei părinţi a trei'a óra se pedepsescu cu 1 fi. d) A patr 'a óra cu 2 fl. e) A cincea óra cu 3 fi. — si deca neci dupa atâtea pedepse inca nu-si trimitu fiii la scóla, atunci comitetulu scolasticu din locu face aretare la Inspectoratulu regescu comitatensu de scóle, de unde apoi prin antisti'a comunala li se denu-mescu tutori, cari se voru ingrigi de crescerea si instrucţiunea scolariloru concrediuti grigei loru — se intielege de sine cà tòte spesele se acoperu din averea parintiloru.

5. Şcolarii la amédiadi mergéndu acasă dela scóla, se invetie lectiunile de dupa amédiadi, apoi la tèmpulu seu se mérga érasi la scóla.

6. Scolariloru atâtu inainte, câtu si dupa amiédiadi nu li este iertatu a-si lasâ acasa cartile si alte recuisite de instrucţiune.

7. Şcolarii dupa amiédiadi mergéndu acasa dela scóla cu cea mai mare promtitudine se indeplinésca lucrurile ce li demanda părinţii, caci prin misîcarea corporala li se in-taresce atâtu poterea fisica, câtu si cea spirituala; adecă prin misîcare corpulu devine mai elasticu, nu se deda la molitiune si trândăvia, si cu incetulu se deda la activitate si lucrulu economicu, — ma şcolarii cari din fraged'a tine-rétia se dedau la lucru, cu tèmpu voru deveni omeni bravi si harnici, cari nu voru causa ruşine parintiloru, natiunei si patriei loru ci numai onore, — si unii câ acei'a neci cându nu se potu teme câ voru duce lipsa in viétia.

8. Şcolarii dupa ce ajungu acasa dela scóla se salute pre părinţii loru, pre fraţii mai mari si rudenii cu salutarea crescinésca îndatinata: „Laudese Isusu Christosu!" apoi sarutândule manile, farà lenevire seau opunere se indeplinésca lucrurile ce li demanda părinţii seau alţii mai de etate. Mandatulu parintiloru — cum si a membriloru familiei mai de etate se fia sântu in aintea scolariloru, respective de părinţi se asculte si se-i onoreze, càci in in-tielesulu mandatului 4. din cele 10 precepte domnedieesci, care demanda: „Se onorezi pre tatalu teu si pre mam'a t 'a, câ se traiesci multi ani si bine pre pamèntu!" — cine nu asculta, nu onoréza si necasiesce pre părinţii sei nu potè ave sperantia de o viétia îndelungata si fericita pre pamèntu, neci câ vâ fi partasiu vietiei fericite din ceriu.

9. Tinerii scolari, se -si tiena de strinsa detorintia câ cu fraţii, rudeniile, amicii, servitorii si deaprópele loru se nu se sfadésca, se nu -i injure ori blasteme. Se nu vorbésca despre ei cuvinte de ocara, hula, necuviintióse, seau chiar' de ruşine. Se nu asuprésca cu sudatine si batai, ci aducându-si aminte cà tòte bunătăţile câte le avemu ne suntu date dela Domnedieu sântulu, si numai atunci potemu spera câ ne vâ da Domnedieu si de aci inainte cele nece-sarie, dèca bunătăţile primite le vomu intrebuintiâ cu folosu,

|j cu crutiare si multiamita. Apoi fiendu-câ animalele inca i suntu creaturele lui Domnedieu si ele ni suntu destinate I câ factori principali in suportarea sarcinei acestei vieti

pamèntesci, — deci asia se tractamu cu e le , ca cu unii soci de viétia nedisputaveri de lipsa.

! 10. Şcolarii dupa finirea lucruriloru domestice se invetie lectiunile pre diu'a venitória si se pregatésca eser-

! citiele ce li-a datu invetiatoriulu, si apropianduse tèmpulu ! pentru odichn'a de nópte, desbracându-se se dîca rogatiunile ! de sér 'a : „Cându mergu se me odichnescu!" „Oh mam'a

lui Domnedieu!" „Isuse remâni cu mine!" „Ângere sântu padîtoriu!" „Tatalu nostru !" si „Nascatorea de Domnedieu!" se salute pre părinţii loru: „Nopte buna iubiţi părinţi !" se dorma in finisce.

(va urma) Fetru D. Kardos.

docente

Corespondentia. Naseudu, 13 Juniu 1890.

In dilele trecute s'a facutu si la gimnasiulu nostru control'a îndatinata prin directorulu supremu, Ilustritatea Sa Domnulu Dr. Erodi Béla, dupa carea apoi s'a tienutu esamenulu de maturi tate. Gimnasiulu nostru esista de pucinu tèmpu, inse cu tòte acestea a avutu multe con-trole din multe puncte de vedere si prin diversi ómeni chiamati si nechiamati, intielegu dupa tagma. Fostau si inspectori de aceia, cari sau incercatu a obtrude părerile sale individuali, corpului profesoralu. Fost 'au visite si de acelea, cari aveau in vedere scopuri parţiali etc. Nici odată nu ne-amu feritu de controla, ci din contra totdeaun'a am asceptat 'o cu tòta increderea, convinsi fiindu, câ ne-amu facutu detori 'a. Inse este mare diferintia intre controla si controla. E mare diferintia intre control'a, carea o face unu laicu in de ale scólei si intre control'a, carea o face unu omu de specialitate, barbatu de scóla. Celu de ântâiu judeca lucrurile dupa ale sale vederi si de multe ori se afla defectu chiar' acolo unde nu-i, precându omulu de specialitate cunósce ce este bine si ce este reu la momentu. Laiculu chiar' si dèca ar ' vede, ar ' afla unu defectu, care in adeveru esista, nu scie a-ti aretâ calea, pre carea se potè delaturâ, pre cându barbatulu de scóla descoperindu unu deiectu scie a-ti aretâ numai decâtu modulu de delaturare. De atari omeni de specialitate se tiene Ilustritatea Sa, directorulu nostru supremu, barbatulu eruditu si espertu. Adauge apoi t ractarea umana, ma-nierile fine, cari insufla incredere, stèrnescu iubire, servescu de modelu si pre cari ar ' trebui se le urmeze toti cei chiamati. Si am fi forte fericiţi nu numai noi, ci tóti, cari se tienu de cerculu seu scolasticu, dèca l'amu potè saluta multu tèmpu câ pre conducatoriulu nostru. Premi-tièndu acestea se trecu la control'a insasi. Acést'a s'a intèmplatu in 3, 4 si 5 1. c. S'a visitatu fiecare clasa, fiecare profesoru la fiecare studiu. S'au cercatu cabinetulu

naturalii, cabiuetulu fisicalu, colectiunea numismatica, sal'a de desemnu si musica, sal'a de gimnastica, apoi bibliotec'a.

Dupa finirea cercetării s'a tinutu conferintia, in carea Ilustritatea Sa s'a dechiaratu multiamitu, in cea ce pri-vesce instrucţiunea câ atare nu inse in cea ce privesce adjustarea cabineteloru si a salei de gimnastica cu cele de lipsa. Colectiunile instrumentali risicali si chemicali apoi aparatele necesari pentru gimnastica nu s'au potutu inmulti respective procura din lips'a de localu corespun-dietoriu. Acum avèndu unu palatu pomposu va fi usioru cà ce'a ce lipsesce se se procure fiindu locu destulu unde se se arangeze si păstreze. In fine recomanda procurarea de requisite necesari la propunerea geografiei, istoriei si filologiei.

In 6 1. c. s'a tiènutu esamenulu de maturitate cu 10 insi, 8 scolari ordinari, 1 repetentu si unu privatistu. Dintre aceştia au depusu esamenulu cu precelentia: Titu Popu, Joanu Mi-titeanu si Nicolau Tanco, cu bunu Josifu Gliickmann, s'au dechiaratu simplaminte maturi : Danila Alnasiu, Niceforu But'a, Nicolau Popoviciu si privatistulu Paulu Rosc'a. S'au indrumatu la depunerea esamenului in Septembre înaintea comisiunei esaminatóre din Blasiu : Joanu Palieviciu din limb'a maghiara si Joanu Mihalasiu din limb'a germana.

Dupa finirea esamenului si publicarea resultatului a fostu o cina comuna a colegiului profesoralu, la carea ne-au datu onórea Ilustritàtile Sale Dr. Erodi si comisariulu ministerialu Dr. Abt.

Esamenele dela finea anului se voru incepe in 1G 1, c. si se voru tiene dupa programulu urmatoriu :

Luni la 16 Juniu 1890: Dela ór'a 8—10 Religiunea in ci. I—IV, — 10—10 Va

Limb'a romàna ci. I, — 10'/ 3—11 Limb'a magiara ci. I, 11—11 1/ a Limb'a germana ci. I l i , — 11 Va—12 Limb'a latina ci. I, — 12—12 Va Limb'a greca ci. V, — 3—3 V2 Religiunea ci. V, — 3 V a — 4 Limb'a romama ci. I I , — 4—4 Va Limb'a magiara ci. II , — 4 V a — 5 Limb'a germana ci. IV, — 5—5 Va limb'a latina ci. II , — 5 V a — 6 limb'a greca ci. VI.

Marti la 17 Juniu: Dela ór 'a 8—10 Religiunea ci. VI—VII, 9—9 Va

Limb'a romana ci. I II , — 9 V/2—10 Limb'a magiara ci. I I I , — 10—10 Va Limb'a germana ci. V, — 10 Va—11 Limb'a latina ci. I I I , — 11—11 Va Limb'a latina IV, — 11 Va—12 L iml ' a greca ci. VII, — 3—3 Va Limb'a româna ci. IV, — 3 V a — 4 Limb'a magiara ci. IV, — 4—4 Va limb'a germana ci. VI, — 4 V a — 5 Limb'a germana VII, — 5—5 Va Limb'a latina ci. V.

Miercuri in 18 Juniu: Dela ór'a 8—8 Va Limb'a româna ci. V, — 8 Va—9

Limb'a romana ci. VI, — 9—9 Va Limb'a româua ci. VII, 9 Va—11 Limb'a magiara ci. V—VII, 11—11 Va — Limb'a latiua ci. VI, — 11 Va—12 Limb'a latina ci. VII, — 3—3 Va Istori 'a ci. I I I , — 3 V a — 5 Istori 'a ci. IV—VI, — 5— 5 Va Geografi'a politica ci. VII,

Joi la 19 Juniu: 8—9 Va Matematic'a cl. I—III , — 9 Va—10 Matematic'a cl. IV, — 10—12 Desemnulu constructivu cl. I—IV, — 3—4 Geografi'a cl. I—II , — 4—4 Va Geograf'î'a cl. I I I , — 4 Va—G Istori 'a naturala IV—VI.

Vineri la 20 Juniu: Dela or'a 8—9 Va Matematic'a cl. V—VII, — 9 x/ 2—10

Fisic'a cl. VII, — 10—12 Music'a vocala si instrumentala, Cantulu bes. dupa tipicu I—VII , — 6—7 Gimnastic'a cl. I—VII.

Domineca la 22 Juniu: La or'a 7 Mărire intru cei de susu, promotiune,

premii etc. Sub premii nu suntu de a se intielege premiele, cari

au fostu si suntu si acum in usu a se da la cei eminenţi, ci suntu premii cu cari se premieza elaboratele intrate la concursu.

M. Popu.

Caldur'a. (Prelegere practica din fisica).

Eecuisite de invetiamentu: o bucata deferu, unu ciocanu, o bucata de otielu, cremene, unu acu de stricanitu, o bucata de lemnu, unu globu de feru si o veriga de arama, unu pocalu de apa, o besica inflata de jumetate, o tieve de sticla terminata intr 'unu globurelu, mercuriu, termometru si apa cu ghiacia.

Materia de invetiamentu: Impresiunea, ce o facu asupr 'a ndstra radiale sdrelui si foculu, se numesce căldura. Frigulu inca nu e altu-ceva, decâtu unu gradu mai micu de căldura. Frigulu si căldura 1111 sunt materie diferite, ci numai diferite graduri de căldura ce se numescu temperatura. Deca gradulu de căldura asia e de mare intr'unu eorpu, incâtu acest 'a arde, se nasce focu. Pamentulu nostru -si capeta caldur'a dela sdre. Sdrele este isvorulu caldurei. Căldura mai potemu produce prin ciocanire, lovire si frecare.

Deca vomu ciocani continuu unu feru, acel'a se va incaldi