S E R B A R E A B O B O T E Z E I LN C A P I T A L A . — (Vezi explicaţia)

2. — No. 3. UNIVERSUL LITERAii Lud:. 17 I anua r i e l ' . n i .

OEA m a i f f u m a ß i i ^ . ' e p o c a - a i i l a i e * ^ LOR NOASTRE de^reeAştere. P e n t r u i r u i m K e ţ e a ' e î , p e n t № * f f î &

tul si i n t imant œ c u p r i n d e , n u ini i po t opri d e a r e p r o d u s e ac i imirag;-tment din u n a d i n scr i sor i l e poene-n i t e , s c r i s o a » d i n 18ГГ, aämü^ctin cea mai v iforoasă, v r e m e a - , vieţel n o a s t r e naţionale 1 , cw. a iM- m a i m u l t c u câte», etavecteşiecce»simţea ş i ce g â n d e a nsareie-'nesfeht poet,* m a r e l e b a r d a l ЬйшіЩеЬ

A l e x a n d r i s er i e • liai ( і г е ш е г :

Şi î n altă scrisoare : .„SaY ţipăm Ia urechile ruşilor ş i turc i lor: Trăiască imtepcndaaţa României , şa să intrăm ritegeşte în vâltoare. Von» eşi zdro­biţi poate* dar cel peţ in oţeliţi p r i n loc . Aj tmga átadat инвШггі, a jungă o-t&tea mizerii ! S a » s t i l a i la no i , sau fără de la noî"

A_ A. D.

—®

E M . G Â R L E A N U

„Când eştî Fraraţsây сйияѴа* ca;dân-sa ceva d e a l эіаШідаиягШ ş i de-ai uriaşului, îţî раф£ permite ori-ce, dinar greşeli PJB careile-platestï foarte-ácump; a i cu-ce вйіфШесІІ'chiar'că­deri iormidalnfe

On part, on cowrtj.on t&nwe, On sc releve rmf)

dar când eştî România , айісй u n рѣ-Йс ghemuit , îotre trei coloşi (citeşte raoloşî), ce pofii face eaeaVţî xistenta şi naţtoimîitate» ? Coiäsüfer !i se năzare să-şi măsoare ряаяжЯе lm fie-care cincisprezece s a u eteaffzsseT de ani; s e îngrijesc ele de nenorocitul pitic ce l e stă în drum ? Fireşte nu» trec, îl zdrobesc, şi cândr BSgi latai s'a sfârşi*»' • se re la te*? а с а е У і Іавапѵ du-1 să s e w a ö * ca p i ü i — t u i » m a i . . Atunci ѴІЮІ; cuünctTgte'- iMţalariiţiiai. ca să-1 îngrijească ş i s*Vî м я я № cu; i iandage с а м saîïtaïife*<Mra*«'Ьафт', Nenorocittsl.'S«- vaită ииіішавйісаиогіч când şi ѣттфк^-хб^-.-ШЁШіх^утбі:' mucosul aceia* ce з£іа>йГі??іже < xmt odată тиЦііввш t Мла^фшйеіЛ:,ЬШі. broscoiulô; e t« E aeee*tceeE*isià.4eR tàmplat noua, гоиайайвг^ cmwmvsáU piomatia n a vrtrt;satt.»nia-.î Miel odata=sä ne-, creeze o-peei*fe. definită.

„Тга tatft4.de •ШіШавт^тя^еттоаак despre ілпітШіеШ-- ţfeeea; ішяяііщ. dar аера&&-аі£^а*иаш»ЩгШЯштгг ea cel pe casse- Шіаяв^ШНідршштШі®-ţia, îl l eagfrdg agateiilílihitnii іаираеіиг lui otomasr.! €fc а*-мо»ша*о*»?* Ira*», răm regulat соажга-іемиііиіі*.1• Шшшзт prostiilor subihneî Porţ i s*. Шввгж întreprinderilor Rus i e i . Vfain-ul im şi-a făcut chefcBfe.ş^aa іштчЛі cpmt ciubucul, гбцтиіп о Ь н и и г . т а и ш propunerftaaifrLuMiiltehb daahBettas-burg.. EaclMÉOv.. ş i P r e ţ u l ef t t w a t i De ce ? Peatira c ă , Я Р Я І Ш я к enajaz

Din alte ѵ я а ш г ! A m v o r b i t afii, а е ш п c â t t - v a

,ѵгете, rte n i ş te scr i sor ï ale luî Va­sile A l e x a n d r i , g ă s i t e în b i b l i o t e c a d i n B e s a n c o n , în F r a n ţ a , o întrea­g ă c o r e s p o n d e n t ă a m a r e î u î n o s t r u p o e t nat iona l c u poetu l francez E d o u a r d Grenier .

In z iarul , ,Universe l ' 1 ат-риШг-

l e i соѵеаршЛя«^^шшѵтігттв% ca ea să n e Ііе^ішхШвававзвеШіяс întregime, î a t i n » t e e f t i i d E t e a ş i i « t o [ j musmU lai^ifcfoefc-uaiFieiBuEneo'-

*(.nse*îMtae: omului să fie рв'-8*івапь >Şfe.se*.-«a»> că tocmai аіШф»ШШі<а&' . ta, ШяШ. nu gus tase m e t r*efei î » toată puterea luî, nici biHeleiíá&tea-tă dasesfóeiunea lu i . - - se' v a * că tsczaa* dă» pricina asia-, овшіві i se uefis* cu; zilele. І*тн>с nu găse» Миз* ,гиш«с fïaaaaos. Sam-ţea că ш&ЬШ îl ! p&adeste cu gUi-ele luî - de-.ІЯЬЕ ám fiacase colţ al locuinţei , şi;o< dc»Bä>-

;dajde- g s e z a s ă i se lăsă peste suflet.' íFterieireaí Asta dorea . să л-ааШ sa simtă. S t trăiască fericitt Şfc'tnr'o seară, c a a n s e uita cu groaaăi-la «pa­tul ca№ a*ea.isá-l înghi tă dawfcst' în sal ?аоа:Іай,! ctó«iru sicriuţ* раяЕ*а m •noapte Шхещаі*с&жа- în gensaMefii si, І й с г й т а а й , . se ragă luî Daraerzeü.

, ,Pfmmiwi.z ieea-ei , : Doanuu». îadir-ră-te şi-«»ii.cuiu«aeşte sufâetak. Cuci fără 1швЕш>і4Іа.»сс- suntem noî^. bieţii, pe pămâstuuu acesta. ( ' Ш а ц і з ш і ^ şbmî peertS, рівіошеіе spre ţara

.îMâatuiiJi,. pciviriki' spi>e -..lioôKWla fé-îrârirer. Iinla»t4ei-.Deaa>nte! , ,° Ş l s'a iculcat oemly-Şb 1-«..înghiţit sattcaoa раіШяе c a uw sicriét. Şi-a aobrmit c u вапШваа somnul raortify şi'n-eswn*-H t t f i wa vi» i se lumină deodată, cäei D w w a e K ä îî ascultase- rugSeiu-іШ». Şi v i s t i . S e fucea că e în mij-І о в А и н в г саяквм i»flo»ite, în zorii гЯИк Ş i a U . c K f i t NICI odată a i ă c a r ó m eeití^ să тавйа ce-ï- şi cum, s i lân-> gft rіидиаі. răotrir fără de veste un, în­ger, «a e i ipafe ţesate d i n (mreatoeu,

t e a wae&tâste d t lominăv ca faţa- ca и л l n t e a t É r ; Ş$схшг .roia să casă în

lr«iÉÉt«bneastep.tao»fívede-Ű N p p f l f e d e í b r e ţ t ş j i l r i -

Ш Н м я і -і*т*і»?гі /ниівгп». elваиЙоѣсеЬе?

ar fi deefe*a* î a psrisoeeirt c ă ішв tralitatea эвштШ-a.ííí«e*!iki n r . « înscrisă Î B tratatul'cte l a P a r i » B i e f România pMkte ß , făr&:frie& elK'B»-deapsă, că fc i tS î n părtoaiete-- « » t e r cftzăccşil sau alţii- ş i ' î e t t 'o l a w i «V mineaţă, se ved» шьршаШі d e berdi î înregiinerrtate ею n»«ţc zirevse, s desrobcas8it-creştiiBîidintOrie«t. E o cruciadă ű r favoare* bulgar iîor, prea bine, dar e striveaM pcnÉrsJMiL» 300.000 der гѵфШі* «âMsténdarri â-aiatice .şi iaö peziţifi- d3?-atuingnl rDtb nării; ca s fc l ; BaciniaiiiTMirt, t ore i - r j e bombardcai* oraşele ггтеэтшк пеяо-riciţii locuitori fug în lăuntrul ţărei şi se întreabă cu sufletul curat de nu i-a a juns sfârşitul lumii . . . Nu, nu e sfârşitul lumii; e cansecinţa trăncă­nel i i diplomatice de a c u m douăzeci de ani".

*) Pleci, alergi, cazi. te ridici rege !

i —Щт ţmtmftrieumiîîi rsaţm-nse

\ ŞSiwrm in F Si'a*'M*fci*;,aAtiiffiïèia*izife. sáp-itiou&aàé.. U n t . ş i înWioobaiÉfeizr, . cam s p w w ţ o j o Ііяиа, ceaMkîvare^ter-'n* Umcese- cteţ-flMfc-аішіаега ito.ţ4Mra .JtBftărattN*»• cel-• шві • rawo-JBOBP; —Ie*iî, îî zis* -îa«PFii*j овмйаік.' a* jsoeit--în ţ a ra івч*«п*и*ій - сеШг ш -^rocGs în războaie, 4 mm î l ' i i in ирцДІ bai. Priveşte că nu poi*:ftpartvit; Sifere-coară-te unde vrei ş i caetai íeweirea. De-: găs i -o sălăşiMud ta , ooiÉtiil îm­păratului acestui*, te ţeaâSparre în locul lui, îţî vo iu da o sottfe. сж » Шг

vei avea supaşi c * diinsţdr 4. Ж » d a » ошпі, a intrat î n нвІЫ, şi î n pe&tâ Sar odaia împăratu ln l . ş rn ііПИЩІ iim lnî,.şi n etaeul h a V ^ n s a l a nliii T o p îl înconjurau eœ drageote, toţi îl iofceau, supuşi, Ш.?§ aeţie-.

,Д>* bună s e a m ă asta^î fieskirea" gândi с ж и і şi s e grăbi să*- na»aEgă sä зріте Ingtevulel, i»t gjjüüirit... ѳиЬ>| um пиіяйг pj№ dfe< r e a * r aeaite de soare , sate саге-l aştcjit», $ еяок со~ ÍWKi s tăr i i* paiAtmtiií. iatá- că' ven

ţeiainie plrar de praf şi sndnsm? Ш ітяаь.gâfiioA- Маягіц. o m u l sé- ür*" і і и а н а ^ p » u n — k lui, p * " * 1* pc-;asoKèsrtiaaBÉ¥ltt.t Grainictrt adrarefi s v w f e că" vrftÍBWkSTí ifrtrasepÄ: trr ţftră.-Şi chiar în seara aceea, omul privi cum se despărţea împăratul de fiul său cel m a i mare care pleca î n răz­boiţi, P lângea împăratul ş i împără­teasa , iar fiul se smunci ş i , ascunzânr dahşV jalea eş i , f n fwg*, a&ur&dBt o -daie. Ş i omul gândi: ,,Ce-î dreptul, plânsul şi jalea nu ţ in de fericire.

Dai» dacă hâda t e l aemtâerce* birtri tor f f e m i r e a le va» fi сш а Ш m e i m«e". Şi-a aştepbiA trei zi3»v şi oa-ta ţu s'aA întors b&nitori, adueând i m i f l o c u l l o r ne oi năsal ie mcoeţ jumt* de facle», c ă c i erat r*ao|ttev pa Itul ІЕЬ-p4»atului mert. Şaudari l» palatwrel nn puteafl încăpea ţipetele sfl-şietoare ale împăratului şi ale î m părătesci, de jale, după fiul lor —„Eî?" îl întrebă îngerul. Aï găs i t fericirea?" Şi omul răspunse mâhnit.

„Nu, nici aici n'am găsit-o"!—,,A-tunc i , Jiai, m a l departe!" î l invită îa-gHHjfil S&eEWEßi&i. a u m e » ca la Iun gă, preţ d № « v a % Şfnftr'us tArg soa­re, fruaKiSf>s!aă opîit la-o<casă.—,,Л ie i , zise imgetmk.ecanii ігтпоШтітг-«wrtţ ешвкЙ *ícei-iUEteav Mîsrgi, pviveş-. teisâe&awjifleţt Hî^ri^-tt iMSkdeşte, # d e vei- găw- : f e r i e i K » ~>йПИіиіш} în su-•fletaiAsaaatui авезЬта. Щ ѵъШ da s u -.«fittolfc#t d a s n i J * 1»*'*. S'a «tas orawi,

'агайЛШ-Лш caemíacápöteaí if , cu săH larpi'. cu u « a îaaăi meí i i la íga ş i maú î n a l ţ i rt©. câ i всівіаійв care lumr>fv de pe 1 «ine- veaoa « ă asenité- pe опнЛ m i n u a a t еш»^еаан«ѵ Şi l J a ascattát şi «Li .Şi 1-a ійивоваѣ,. 1-a .îiîiliăfeat gla s u i iiri, ir*gîtmi ,:%eîMiee r.шШМмі-ca sü*pole> curatrcajialt-pi)«igiKJtoia»ei curgatev c a aLpÊBâuiuïiide munte. Ils SMştiî c a zeüKai;Lntó«io*-ca тажеа , pwterníe ca taaetoti pí[ipiiitx>r c a » stmzsBKr: Ii ѵеавас omutal. săt cadănin gEsaaeM., să se-daca. să»! sărute-pi еіоагеій; să-şi seoată liaineie, ochiii sursit dţiie pentjür clipa de îmMfcai'o care i-o dase. Comori de aur i se ѵамаа- Ia picioare; femeile îşi tăia©

.parai- şi i-1 dădeauv Şi omul simţi-, în ! sufletu-ï ineoltaaÉBvï p i sma nentrn-fericirea omul tű acesteia^ Lte v aşa voia s ă fie. Siaatóö-eliwa. w s * â n d i s o alerge, s.ă-î cea«ăiHiîgernt«ft'sări faaă l a fel cu-Omwi wùuotofc Ş%c««î;vroia> să^se-sH-ecoase- р«я»*Ке пвді*ікива de» ioeMemiiaebunilil dçrfericief -, аигі \ш

^ і в в г е а к г so гі*»састаі' ppesua de als Да^швгаѵгшанй©,,Оиіиіепігкш«ші! Căii adevărat vrăjiift:ec^aesEitSâ^<xkur:eâis< tecul f iului tăa pe;care 1-ïiï igenièidiai

•ţimm&r de- su te de ori e ш і ѵга#й' cat- a i täüw ШтШЩ^. оавшпі b a s » .

Ş i Ішжаа а. s tat er eütfei гдаіІятегШЬ scai ar loa. ІпіввС «aigă cei- di

. саке pó№ac&*- repetsasta-se mai întâi oa sărşi < a c o m w H * « a * e Ы агашааеѵ ru la.> рраишуНі^с&яі&і-кфоІві M i s a net , інілроік. ŞT>«OIBMI care cäaia: ferr-

!СІкеа, văz»: cagüauatb еима* câratăreţul îşi - sfâşie hainate- şi pieptul, schim-ibâfflJdewşî:cOH*ecrj* demnezresc inWuEt i g e n t í l * i de»' bfestesa» spâumiiTtatearç,

— : r E î " í t í i i t i e e * îage»irt..cttÉÉVît':

ѵ а ш .saaa«i , ' .gaBBBav l a à&mmt — .,£Еаййн» n a i i daptarte f" se rugil <> TtaA Ş i - a # ou Mirt. şi-ae m e t s cale Kteeiiaeï агй. 3»îHtr'o zi ачмиаета-1а£ ;

jiBoaţgraca unu! târg;' Şi,i oaweiţi,- se opriră în cea dtakki cooioaM. c& le

gră, Ь i'ócioarele l o i D*? îngerul îj opri de braţ ş*i z i s e : „Nu aaa; Иан eşte iULit a t â t * cât a trăit b*trâmai acestau Atunc i ţi s » та саѵеій ş i (sie fericirea!" Şi i n g e i o ï s e ş te t tc diq ţaţa la i .„ . A doua z i onoul m tuen gândi Ы ceea ce< viaaee î ş i tăem era ce, şi (fe abea din ziu*a aceea, on i vrâstnic ce era, începu cu adevă­rat să trăiască.

D O U A S U F L E T E $ 2 la te s e mri#fişise l a euartea lor d i m u l t , do сахвМ? ab ia Vţî aduc a> minte; te toarnea ceett creseuse- m a r i fâacţ i ie şi nopuşoiul а е з ш а » par'cä tot r-odwt рйтДввиІаі';: era odraslât ишді' liagaarar bâ trâa şi bolnuTteie», raitäetfeg» ia ci, de prin fundul Car-paţilor.

Cazian era c'u» a a m a i răsărit c a ek_ Se jucau. . . se tăvăleau ş i tar

lînae* lor, hu iaü împrejurimiile. -Lanaumiă, a cântat şi sărit ca ras

priebrat ş i acum. la naşterea Iui Si l -тіаац. a.-ptö»e ca u n copiL.. A susp i ­nat tref zite în şir, cât ,.con4ţa." a S t a t - î n l u m i n a făcliilor, între йав і .şi пмкевте, senină, eu părul аигіш a d u s pe tâss^to, s trâns sub ' cununa tte lămâiţă, în rochia cea alb& de-т і т е а з й , pe caiaíalcul acoperit de ftori.

t> noapte întreagă a gemut Ar t s -ï t î iza şi către zori s'a s t ins uşor de Щ. cu- ochii ţ intuiţi pe fereastră, în lumina dimiiieţei, s a stins o viaţă, po când alta se arâ^a o dată cu pri­mii» licăriri dc lumină, cu ult ima dunăre- a unui suflet, zburat în lar­

g u l zárilop albastre. ESEaîaalt Zlate, s lăbănog, cu ple­

tele iraari Hegre împrăştiate pe gru­maz i - cu mustăţ i le castanii , lun­

guieţe, ş i barba întunecată, veşnic a-oporirato-t pieptul desgolit.

Veabea aşa; de datee şi t â n g a i a c a а Ш » á*ages*» arcuşul,. în clipe d» ui tase , smv» âaserat, în; roşaţa ашях-gURäüV î » Ьаивзд, stelelor.. . I Gât áe dkaai î î era Sî lvian ! 11 peir». «ta tea*S cnrftea, î l ducea prin: ferate

; лоЬйцгйе livezii, cât era гийша de "пммге... A taae t s'a năecut şi€I»fKBv Mietal- ^иршвіш. Oaeheş, bucălat, | ca овйй' aegri.. raarî şi sclipitori^ s^t íwfetó і»йо» la „conaşu" пеішасааѵ niad-să sa at ingă de et. Era- tare<aÄ şi г ш и п lai ta%& Э»ИЯЙП ş i ютраг auriav naaaèe ş i mătase*, ii.icàrî&n)-ţ*it, î î ЯЫяяж c a o văpaie de; lnmina

rim«HFeji«BH* оова^йог. OcMî senini,, albaştri,. ІімавЯі, ша»агашіі de clari ş i f ruMasşî , î î i - înd«ept»sţwe СіеЯЬг... m- aprepsa de- el... î l d»smierda.. . î î idav drvf bawatÄtäe tul ş i de atunci

•n'a maî vrttíwsa: s e a g a t e de braţele taeaauhii , c i sehi іяоіяга cfwpenului

eşi ÎN cale. HUrwă. Dar im W m selfT^L,^ K L B G Ă " ^ ^ L F °P E H T

1, e. I

cbip-v n u aărisee Mutete» шай aeeaatä. c a pe- c iúpul пюдооаягЗшк ataastuia. Basale ИИЖИІІІІІІ.І iî—iiiiuü. genele a-

parcă tEem«raä, í r a m o s pe piept,

s * otütaiöavf de © иишеа în-Bè- Ів*яѵ a u ! ш м і muritor

n e ' ÎKiWWniwn ааааевтса feviejxeî ca pe- faţa- naoşnea^atai- asestobb.

,- — ,Ж> fost UBJ O K ' fericit, Ы Ш н ш і taattË zàvk- оовиГ: — І ГД'. fsefe u s biet cioplitor În peatră, care a trăit nouă-zeci de ani" răspunse îngerul. Omul se gândi, ş i când eşi din co­cioabă spuse : „Atunci asta o feri­cirea: moartea. De ce т - a ï făcut s'o 'aflu a ş» és Шаіи» івда-иіа•?"• Ş i l a vorbele astea vroi să se arunce în prăpast ia care se deschidea, nea-

vorbe neÎHţeiese> se jueau. tfteâiaftr-se prin iarba, нюаіе , bătânal ám puSxae plini o > Teselfe ş i ruzâadtea mfin-işiţele ri-

- dàeaic I n s u s , eâaat var-o ţ â săr i că î.şî trennen» zboïu* p r ova&uora lor, s a e s e l e g ă m pe^vim-» о ш і ю а ciri-

cpăad «faikte, Se. аНШяаяв. adieri lor ră­tăcit»...

Intr'o zi CieáBn « f a eşi i din caaäf,

epri iă . In míjfeceá еоіяааяві, pa­p a l de scânduri, uai bătraoL cu o-йвгѣй luœgu de-Ь aouHoata tat . pàepv ftji, dormea somavfetâo veci-.. Ъл cao>. Ш ardea un cap tav lamâs iare , oaoR

rîşt a r a n c a văpaia івгшиів peet* fAţa.-^raeanişeatăJ1. — Ajafepeit*''- z b a v t a -gerul omoatii. Şi. ш и і ga apropie: „Priveşte!" - î l рошилеі» şi oauai'pra-, Ti. C u cât s » uitat m a i rouit la. fota m o t t u i u ^ c w Ă i se І п т і ш * . ^ І Ш ^ - а І а ^ c * в ш і Ш , ci» pírtele chaf mrmtoí Nëoto«L m « « r п»Ьш ^ t e T d b s c u l ţ a si р іаадйпй cu Ік-

llaeev O» eêmA două, bmámuSi de ceară gs lkanS , ardeau se l^ indv iv» m u r t a i v - ş f hmaina pal idă, pe chi-pwî ѵѣтпаі a l ţ iganului , gătit în hai ­ne îifigre, cu fes de mătase în ca»' şt c iucuri de mărgete, cu pantofi roşii în picioare şi un smoc de beteaM ar­gintie, aninat în stânga pieptului . . ,

Ciofîrn- sta sfîos privind tăcut de pe laurtţă. l a tat-su, neşti ind ce' e- ] * • l a m a asta, ş» hainele a^a cte fru­moase cu care l-au gătit, cu ochii duşi la tulpina carpenului , spre fereastra conacului, unde Si lv ian sta gândi­tor, mai trist ca ori ş i când.. .

Vedea pe omul celait din curte, еявп aocftta spre râpa satului , cum spunea că calul venea ca o furtună şi tocmai acolo, în dreptul râpeï, s'»

Luni, 17 lauuarie 1911. UNIVERSUL LITERAR No. J. — 'Л.

ф&ѵШІ, cu copitele t n su s , pes te mi j locul lu t Zlate .

§ i Ctoflin s u s p i n a m e r ö ö s i c â t » Sippe fcrmßit-ra c o n a c u l u i , î n ochi t •„conacului" , î n r u m e n e a l a asf inţ i ­t u l u i . . '

A d o u a zi s ' aü î n t â l n i t . . . a u înce­pu t i a r j oaca . Ta t - su p lecase cu care , cu toţ t d i n c u r t e , su d o a r m ă în ens tea biser ici i - - a«a a auz i t vor* I ţMlu-sc . . .

O l in i ş te a d â n c ă , groa, . a p ă s ă t o a ­r e S» a ş t e r n u р ѳ sufletele t u t u r o r , й в l a m o a r t e a At temrzeï , C a z i a n s t a t o a t a z iua în c a s ă , ca u n pusn i c , cu c a p u l r e z e m a t în p a l m e , cu ochi» pe ie reas t i ' ă , ni c u r t e a lu ï t r i s t ă , t ă ­c u t ă şi m o h o r u t ă , la c a r p e n u l şi ^dopiî na l ţ i şi sub ţ i r a t i c i d i n f u n d u l cjerţii, la S i lv ia» . . . la b u c u r i a şi se­n i n ă t a t e a de caro e r a î n c o n j u r a t , l a ijEÍlií lui a l ba ş t r i , l a p u r u l lu i luci­tor şi moa le — t o a t ă f ă p t u r a Arte­mizei . . .

S e a r a c â n d îl p r i n d e a în odaie , î l l o a în b r a ţ e . îî d e s m i e r d a obra j i i r o -• н і в і , îi s ă r u t a ochi t f r u m o ş i şi-1 s t r â n g e a Ia p iept cu o d r a g o s t e ne­ţ ă r m u r i t ă şi c â n d îl l ă s a pe pa t , to-repi t de s o m n , şuvi ţe de a r g i n t î i b r ă z d a u obra j i i , ce c l ipă cu cl ipă r ă s f r â n g e a u î n p a l i d i t a t e a lor , tot z k u d u m u l şi j a l e a lu i d i n suflet,

Alte or i r ă t ă c e a s ingur . . . c u t r e c r a t oa t e în t inder i l e , f ă r ă să a ibă o cli­pa a s t â m p ă r .

Sofiţa se s t r e c u r a p r i n cur te t ip­til... se mi şca de colo p â n ă colo, s lăbi tă ca o u m b r ă .

I n zori , de l a f e r e a s t r ă o vedea cum s t r â n g e a câte u n m ă n u n c h i ü de flori d in g r ă d i n i ţ a lor u i t a t a , şi pleca cu capu l în jos , cu g â n d u l a iu­rea. . . l ă c r ă m â n d . . . E ş i a pe poa r t ă şi se î nd rep t a sp re cu r t ea biserici i . . .

O vedea cum cădea ca l e ş ina tă jos , Ve m o r m î n t u l Artemizei , se scu la , p r e să r a o p a r t e d in fiori pe inov-m î n t u l ci s i n g u r a t i c , d in s t â n g a săl­ciilor, apoi se î n d r e p t a î n spre mor-tnmtu l celait . . . al lu i Zla te şi c â n d se întorcea, se op rea la r ă d ă c i n a car ­penulu i , cu ochii m a r i , roşi i de la-c r ă m î , se o p i c a p r iv indu-ş i o c l ipă od ra s l a , s ă r u t â n d u - î po a m â n d o i , s ă r u t â n d u - l e obra j i i ş i ochii m a r i ş i l impezi .

E r a sveltă Sofiţa, ab ia de vre-o • loua zeci şi dorii de a n i , cu ochii negr i i p leoapele l u n g i şi sp r încen i l e a rcu i te şi negre , şi n i ş te ob ra j i ro­tunzi şi d in ţ i i a lb i şi buzele sub ţ i r i şi roşi i .

.Şi Cazian o p r ivea s u s p i n â n d şi r ă m â n e a cu ochi i la Sofiţa, la cbi oul Ar temize i d in mij locul pa ret u-Juf. în p e n u m b r a odăi i .

A m u r g u l se a ş t e r n e a rece cu tot belşugul Iul de raze î n f l ăcă ra t e , noaptea se î n t i ndea l in iş t i tă , ca î n ttfun c imit i r t ăcu t , necerce ta t de ni­meni . . .

I n t r ' o zi, când a i n t r a t să cure ţe p r i n casă . Cazian sta cu fe reas t r a deschisă şi p r i vea Ia Cioflin şi Sil-vian, cum râdeafi cu hohote , cum sc t ăvă l eau , pe c â n d din c a r p e n u l um-Pros, câ te o frunză ofili tă se despr in ­dea. . . Şi soare le e ra s u s şi u n m i r o s da mere n ă v ă l e a pe fe reas t ră . . .

— Ţ i i drac? Cioflin, So f i ţ a? A r id ica t işor pleoapele . . . — Toa ta bucur i a . . . tot sufletul

m e u . conaşu lc !... Şi s u s p i n ă şi oftă a d â n c .

Cazian oftă şi el... Când să iasă o opr i . . . — Lasă . . . m a l odihn«şie- :e . m a i

- tar cu m i n e Sofiţo, că t a r e mi-I su-lletul amărâ ţ i . '

Şi o a p u c ă de m â n ă şi r ă m a s e r ă a m â n d o i cu p r iv i r i l e pe f e r eas t r ă , i a zbengui tu l copailor, î n m i r o s u l meri lor , in s e n i n ă t a t e a d i m i n e ţ e i

CONST. S. SPIKESCÜ.

An noii' dcschisă-i poarta lumii acestea: Intra! Poporu 'ntrrg te-asteaptă, aducător dc bine ; Ş'au stins lumini la geamuri, dar ialâ-le, măreţe, Cum se aprind spre slava a craiultu ce vine !

Poporu 'ntreg înalţă cântări de prea mărire Că Vt tine au norocul şi fericirea pusă... — Ci numai où, străinul, orfan al firii vitregi, Nu mai mă 'ncred în steaua ce 'mi e de mult apusă l

Eu te aştept cu groasă —• c'aşa încet ţi-г drumul : Cum n'äm putere, doamne, să schtmb tot rostul lutnü Să fac să treacă anii, ca clipe de iubire. Să pară viaţa scurtă, — în vânt o boabă-a spumiî...

La gura sobei, anti, pe degete mi-î număr : Icoane vechî, fantome şi visuri neîmplinite In zbor cumplit de vifor se 'ntorc si-тг tulbur pacea Si iar pornesc în lume, — flori albe, risipite...

Şi nu (Utti peste-o- clipă în toată scursa-mi viată-b clipă fericita, uitată de necaz : Acelaşi dor si zbucium lot an cu an mi-aducc Ctt «icrî» se duce-o jale, — un chin vine cu "azi».

An noü adă cu line toată triste ţa toamnei, Şi toată jalea iernii -şi-a- lumii '/rt.regî durere, Pustiu din ţintirimurî şi linişti de ruine. Asupra mea coboară, ca dulce mângâere.

Şi plânsul greii de flner, ce în amurg se 'ngdnă Cu-a codrilor izvoare, deasupra mea îl cerne : Din umbră si uitare zăbranic negru-mi ţese Şi în singurătatea-mi pe fruntea mea 'i-aşterne!

An nou, ce vîi acuma : îngroapu-mă n uitare Şî-a veşniciei linişti aruncă mi-o pe loc — Căci e păcat în lume să porţi calvarul vieţii Când nu ti-i hărăzită, o clipă dc noroc !...

I>. l o v - S o I f e r i n o

CUGETĂRI F ă r ă iubire nu exis tă religiozitate şi

fără prac t icarea binelui nu" este ser­vire de Dumnezeu .

I.tlbnilz

Ignoran ţa şi necuriozi ta tea sun t per­nele cele mai mol pent ru un cap bine făcut.

Montaigne *

Nu te pleca ncûorôcireï tale. Voltaire

* Avem ochi de l'ynx pent ru tot ce ne

măguleşte şi sun tem orbi pen t r a toate cusurur i le noas t re . *

Scfwprii/tauer *

Meritul ceior ma i mul te din faptele noas t r e depinde de ch ipu l cnm s u n t făcute.

Chesterfield

Viaţa este in mişcare şi în mişcare isî are firea eî.

A ristote

S I N O C I K A după A . CEHOV

I n t r ' o c a s ă ţ ă r ă n e a s c ă , pe fân p r o a s p ă t , se cu lcase soc ie ta tea de vână to r i . L u n a îşi t r i m i t e a razele-î pe fe reas t ră , d in s t r a d ă se a u z e a u sunete le unei h a r m o n i c e ; f â n u l în-p r ă ş t i a un m i r o s dulce , a ţ â ţ ă t o r de nerv i . Se vorbea de sp re câ in i şi fe­me i şi d e s p r e d r agos t e . D u p ă ce, d o m n i i , c r i t i ca se ră t oa t e femeile ce le e r a u c u n o s c u t e şi d u p ă ce a u po­vesti t vre-o su t ă de anecdote , cel m a i g r a s d i n t r e ei căscă zgomotos şi s p u s e :

— Nu- î l uc ru m a r e să fii iubit . Căci p e n t r u a s t a s u n t femeile, ca să ne iubească . Dar , d-lor. fost-a ca r e va din d -voas t ră u r â t de o femee, cu ura p ă t i m a ş ă ? S imţ i t -a ca re -va farmecul u r i i ? Ha?

Nimen î n u r ă s p u n s e . — Nimen î , d-lor? — întrebă i a r o-

mul cel g r a s cu vooea-î s o n o r a de bas . Eî, pe m i n e m 'a urât o t â n ă r ă L fată, f oa r t e d r ă g u ţ ă ş i a m putut s imţ i efectele u r i i celei d ' în tâ i . Am I zis celei d i n t â i , căcî a c e a s t a a fost 1

tocmea' a p u s u l d r agos t e i celei din­tâ i . De altfel, ceea ce voesc a po­vesti , mi s 'a î n t â m p l a t î n t i m p u l a-ccla c â n d n ' a v c a m î n c ă c u n o ş t i n ţ ă de u r ă , s a u iubi re . E r a m dc vre-o opt a n i pe a t u n c i ; d a r a s t a n u face n imic : în aceas t ă poves t i re , n u băr ­ba tu l j oacă ro lu l p r inc ipa l , ci fe-mcea . I a s ' a scu l ta ţ i .

I n t r ' o m i n u n a t ă s e a r a de v a r ă , cu p u ţ i n î n a i n t e de asfinţ i t , c u şi e d u c a t o a r e a m e a , S inoc ika — c d r ă g u ţ ă şi poet ică f ă p t u r ă , c a r e a tune i abso lv i se l iceul, — ş e d e a m în c a m e r a copi i lor ş i s t u d i a m . Sino c îka p r iv i d i s t r a t ă p r i n f e r e a s t r ă şi spuse :

- D e c i oxigen a s p i r ă m noi . A cu ina să -mi spu i P e t y a , ce respi­r ă m ?

— C a r b o n , — r ă s p u n s e i eu, p r iv ind pr in aceeaş i f e reas t ră .

— .Tust,—spuse S inoc ika . La plan­te î n să , es te t ocma i c o n t r a r i u l : ele asp.rrt c a r b o n şi r e s p i r ă oxigen.

C a r b o n se găseş te şi în a p a d e sDdă şi î n vapor i i de c ă r b u n i . . .

. .Acesta ' î u n gaz foar te v ă t ă m ă ­tor. I n a p r o p i e r e de Neapole se af lă a ş a n u m i t a „ g r o t ă a c â i n e l u i " c a r e e t ix i t ă de c a r b o n ; u n c â i n e d a c ă i n t r ă acolo se asf ix iază imedia t .

Noţ iun i le de ch imie l a p u ţ i n e e-d u c à t o a r e se î n t i nde m a l d e p a r t e de a c e a s t ă neno roc i t ă g r o t ă a câi­ne lu i . S inoc ika e r a o a p ă r ă t o a r e în­foca tă a folosului ş t i in ţe lor n a t u ­ra le , d a r ab i a d a c ă i se î n t i n d e a u cunoş t in ţe l e de chimie ceva m a i de­p a r t e de câ t a c e a s t ă g ro t a .

Mă făcu să repe t cele s p u s a de d â n s a . Le r epe t a i . Apoî m ă î n t r e b ă ce este o r i zon tu l . R ă s p u n s e i şi în t imp ce no i v o r b e a m desp re or izont şi g r o t a câ ine lu i , t a t ă l m e ü se pre­g ă t e a p e n t r u v â n ă t o a r e . Câ in i i la­t ra i t , ca i i t r o p ă i a u u i t â n d u - s e l a vi­zit iu, s lugi le î n c u r c a u to t so iu l de l u c r u r i î n d i l igen tă . L â n g ă dil igen­t ă s t a d ro şea ele că l ă to r i e , î n c a r e s e su i m á m a şi s o r ă - m e a — se- d u c e a u la a l d e I v a n i ţ k i . A c a s ă r ă m ă s e i eu cu S i n o c i k a ş i f ra te le m e û cel m a r e , pe care ' l d u r e a m ă s e a u a . *Vă p u t e ţ i î n c h i p u i ţ i i n v i d i a ş i t r i s t e ţ ea mea .

— D a r ce a s p i r ă m ? — m ă î n t r e b ă S i n o c i k a p r i v i n d i a r p r i n f e r eas t r ă ,

— Oxigen. . .

—* Da, şi o r i zon t n u m i m l in i a aceea , u n d è ce ru l ş i p ă m â n t u l p a r a se contopi . . .

I n ace l a ş i t i m p d i l i gen t a p o r n i , u r m a t ă , de d roşeă . . . Obse rva i cura S i n o c i k a s coase un bifctel d i n bu­z u n a r , îl mo to to l i .şi îl s t r â n s e l a t â m p l ă , a p o i se ros t t a r e ş i se u i t ă l a ooas.

— Nu u i t a clar, - z i s e - l â n g ă , Nca'-pole s e află a ş a n u m i t a grotá a c â i ­ne lu i . . . — se u i t ă i a r l a c e a s — u n ­de e m i l şi p ă m â n t u l p a r a se con­topi . . .

B i a t a f a t ă s t r ă b ă t u fie c â t e v a orT o d a i a ş i s e m a i u i t ă o d a t ă l a с е а я M a i a v e a m î n c ă o j u m ă t a t e de ceas d i n o r a d e lecţie.

-— A c u m a s a l u ă m a r i t m e t i c a — s p u s e S inoc ika o f tând d i n g r e ű ş i cu dcgetele-î t r e m u r â n d e r ă s fo i a c a r t e a . Să rezolvi p r o b l e m a No. 325, ş i eu... cü voi fi aci î n d a t ă . . .

Ieşi . O a u z i i c u m a l e a r g ă în j o s pe s c a r ă , apo i d in f e r ea s t r ă îi văzu i h a i n a a l b a s t r ă , c â n d d i s p ă r u d u p ă p o a r t a g r ă d i n i i . Mişcar i le- î g r ă b i t e , f a ţ a a p r i n s ă şi po rn i r ea - i , îm i t re -эігй cur ioz i t a tea . U n d e să fi a l e r g a t ea şi p e n t r u ce? D a r î n d a t ă îm i veni în m i n t e aces tea : ea , p ro f i t ând do plecarea, p ă r i n ţ i l o r m e i , a a l e r g a t în g r ă d i n ă , spre a se î n d o p a cu vi­ş ine şi m u r e . M ă h o t ă r â i să- i u r m e z exemplul , azvâr l i i c a r t e a de a r i t me t i că şi a l e r g a i j o s în g r ă d i n ă .

Ajunse i la v iş in ; n u m a i e r a acolo. Mergea colo depa r t e , l ă s â n d in u i ­mii tufele de m u r e şi coacăze şi s t ră­b ă t â n d g r a d i n a db z a r z a v a t u r i , se î n d r e p t a că t r e e l e ş t eu , - pa l idă , t re­s ă r i n d la orec zgomot,

M ă fur i şa i d u p ă d â n s a ş i văzu l u r m ă t o a r e l e , d lor.

P o m a r g i n e a l acu lu i , î n t r e d o u ă sălci i b ă t r â n e , s ta fratele meu Saşa ; fa ţa lui n u t r ă d a de loc d u r e r i de m ă s e a ; d i m p o t r i v ă , s t r ă l u c i n d de bucur i e se u i tă în ochii Sinociki . Şi d â n s a m e r g e a că t re el în a ş a fel, ca r u m a r fi trebuit, să in t r e în acea g r o t ă a câ ine lu i , unde t rebuie s ă a s p i r i ca rbon ,—cu r ă s u f l a r e a g rea , cu paş i nes igur i şi cu c a p u l î n t o r s î n n a p o i . . . Se vedea că p e n t r a î n t â i a o a r ă î n v i a ţ ă se d u c e a l a în­tâ ln i re . . . I a l ă - i fa ţă în fa ţă . . . U n m o m e n t se p r i v i r ă m u ţ i , p ă r â n d că n u ' ş i cred oehi lor . Apoî, S inocika , ca î m p i n s ă de o for ţă nevăzu tă , îşî puse m â i n i l e pe u m e r i i lu i S a ş a şi c a p u l şi-1 a l ipi de pep tu l lut. S a ş a r â se , b ă i g u i o m u l ţ i m e de vorbe f ă ră ş i - şi cu s t â n g ă c i a o m u l u i t a r e î n d r ă g o s t i t , s t r â n s e î n t r e m â i n î ca­p u l Sinociki .

Şi toa te aces t ea se p e t r e c u r ă în­t r ' u n t i m p şt loc m i n u n a t ! I n d u m ­b r a v a d u p ă ca r e se ' a s cundeau uî-t imi le r aze de soa re , colo, cele d o u ă sălci i , m a l u l verde , ce ru l—toa te a-ces tea se o g l i n d e a u în lac. P e l ân ­g ă a s t a o p r o f u n d ă l in i ş te de j u r -î m p r e j u r ; pe d ' a s u p r a t res t i i lo r ro­iau s i t a r i i pe l â n g ă g a r d u l g r ă d i n i i se înapoiaG vitele. î n t r ' u n c u v â n t : t ab lou de p ic ta t .

E ö d in t o a t e a m în ţe les n u m a i a c e a s t a u n a . S a ş a a s ă r u t a t - o pe S inoc ika . A s t a a fost o necuv i in ţă . D a c ă m a m a v a af la , î î v a pedepsi pe a n â n d o u l , g â n d e a m . I n sufle­tul meu se ivi u n s i m ţ i m â n t neplă­cut, ch inu i to r . M ă re în to rse î î n ca­m e r a mea', fftră să a ş t e p t s fâ r ş i tu l î n t â ln i r i i . Mă a şeza i în f a ţ a c ă r ţ i i de socotea lă ş i î n c e p u i a j u d e c a fap­tul. Un s u r â s t r i u m f ă t o r î m î înse­n i n ă f a ţ a P e de o p a r t e , s imţ i i p lă­cere că c u n o a ş t e m un secre t s t r ă i n , p e d e - a l t a m ă s i m ţ e a m înă l ţ a t , că S a ş a ş i S o n i c î k a n u c u n o ş t e a ca m i n e r egu l i l e cuvi in ţe i . A c u m a e r a ü cu t o tu l î a p u t e r e a mea, şi l in i ş tea lor a t â r n a de m ă r i n i m i a - m i .

L a culcare, Sinocika ca de obiceiö ven i la mine s ă întrebe d a c ă m ' a m închinat şi să v a d ă dacă n u m ' a m culcat îmbrăcat. M i uitai r â z â n d în faţa el drăgă laşă şi fer ic i tă . Secre­t a i par*ca m ă furnica , t r e b u i a s a ţ in­tesc în t r 'un punct şri s ă r â d apoi d e efect.

4 . — No . :?. Ш Ѵ Е Н З І Ъ LITERAR. Lunï, 17 Ianuarie 1911.

. D E M N I T A R I I N O Ş T R I

D- l D. DOBRESCU

Preşedintele , comisiei i n t e r i m a r e a Capi ta le i , d. D. Dobrescu es te u n u ) d i n f run t a ş i i p a r t i d u l u i c o n s e r v a t o r c ă r u i a g u v e r n ă r i l e c o n s e r v a t o a r e i a u ce ru t tot d a u n a c o n c u r s u l pen­tru pos tu r i l e cele m a i p l ine de r ă s ­p u n d e r e şi cele m a i do înc redere .

F o s t prefect a l poli ţ iei Cap i ta le i , a c u m d e s e m n a t p e n t r u d e m n i t a t e a de p r i m a r a l Capi ta le i , d. D. Do-

•feroseu a dovedi t tot d a u n a m a r e a d-sale p u t e r e de m u n c ă ş i a cea s t a , .aJă tur l cu ina i t a d-sale s i tua ţ i e so­c ia lă , este, de s igur , cea m a i b u n ă g a r a n ţ i e a une i epocc de ac t iv i t a t e ; p ropăş i toa re p e n t r u a d m i n i s t r a ţ i a c o m u n a l ă .

Ş t iu t o t u l ! - zisei r â z â n d . Util i !

— Ce ş t i i ? - H ib i ! Am văzu t c u m te-a s ă r u ­

t a t S a ş a s u b s ă l c i i ! Te-am u r m ă r i t s i a m v ăzu t totul . . .

S i n o c î k a se c u t r e m u r ă , deveni sta­cojie şi se spr i j in i do u n d u l a p ; cu vinie le mele o sd rob i se ră .

- - Am văzu t cum. . . v ' a ţ î s ă r u t a t , — •cont inua i cu u n r â s înce t si desfă-î t â n d u - m ă de f r ă m â n t ă r i l o eî. Să-I s p u n m a m i i !

S ă r m a n a S inoc îka m ă pr iv i cerce­t ă t o a r e şi conv ingându - so că ş t iu to­tu l , imî l u ă m â i n i l e d e s n ă d u j d u i t ă s» cu o voce î ncea t ă , s a c a d a t ă , în-g ă i m ă :

- P o t y a , a s ta - ï josnicie . . . Te con­j u r pe n u m e lu i D-zeu... fii b ă r b a t . . . nu s p u n e l a n imen i . . . u n o m c u m se

•cade n u sp ionează . . . o l u c r u ur i t . . . te •eonjur !

S ă r m a n a , se t e m e a g r o z a v de m a -даюеа; şi pe do a l t ă p a r t e e r a m â h n i t ă c ă m u t r a m e a r â z a n d ă iî p r o f a n a s e cea d i n t â i iub i re c u r a t ă , pae t ieu . Vă pu te ţ i l esne î n c h i p u i s ta ­rea su f le tu lu i eî. E u a m fost pr ic i ­n a că n ' a d o r m i t t o a t ă n o a p t e a şi eă d i m i n e a ţ ă i s 'a v ă z u t c e a r c ă n e vinele l a ochi . . . C â n d m ă î n t â l n i i c u S a ş a d u p ă de jun , n u m ă p u t u i ab ţ ine - r â s e ! i a r şi zisei cu semeţ ie :

•— Şt iu t o tu l ! Am v ă z u t c â n d a i s ă r u t a t a s e a r ă pe d - ra S ina !

S a ş a m ă pr iv i şi zise : — E ş t i p ros t ! . Nu e r a a t â t de t imid ca S inoc îka

ді de aceea vorbele mele n ' a v u r ă c-•fect. A s t a m ă a p r i n s e ş i m a l t a r e . Dacă S a ş a n u s 'a spe r i a t , g â n d e a m ,

•a tunc i a s t a î n s e a m n ă că n u c rede că a m v ă z u t şi ş t iu to tul . A ş t e a p t ă

. в в ш , te voiu î n c r e d i n ţ a eu ! In o r a de lecţ ie î n a i n t e a p r â n z u ­

lui, S i n o c î k a n u s 'a u i t a t de loc la mine şi vo rbea pe g â n g ă v i t e . I n loc s ă m ă spec i e , vo ia s ă se l i n g u ş e a s c ă , Imî dete tot c las i f icăr i b u n e şi 'm l trecea cu vede rea or ice ş t r e n g ă r i i . Dar de oarece e r a m tare î n c ă p ă ţ â n a t m ă s r v e a m de aces t secre t d u p ă p l ac : n ic i p r i n g â n d nu -mi t r ecea sa -mî fac lecţ ia , r ă s t u r n a ! t o a t ă o-d a i a ş i ful g rozav do obrazn ic .

T recu o s ă p t ă m â n ă . Sec re tu l fu­

r a t n u m i d ă d e a pace ; m i se înfur-casc în suflet, ca o su l i ţă . Mi -a r fi p l ă c u t m a l m u l t ca orice să-1 divulg, şi să-î a ş tep t efectul. . . Şi o d a t ă în t i m p u l p r â n z u l u i , c â n d t o c m a i a-veani niş te m u s a f i r i de s e a m ă , înce­p u i a r ide şi făcui : — Ştiu t o t u l ! i l i h i ! Am văzut . . .

- - Ce s t i l ? m ă î n t r e b ă m a m a . A r u n c a i p r iv i r i r ă u t ă c i o a s e Sino-

c îk i ş i lu i S a ş a . S ă fi văzu t c u m s'a roş i t f e t i ş cana şi ce ochi făcea Saşa . I m î s t r â n s e i cu p u t e r e d in ţ i i şi tă­cui . S i n o c î k a pă l i cu încetu l , şi n u ­m a i m a n c ă n ic i o f ă r â m ă . I n s e a r a acelei zile, l a lecţie, obse rva i o ne­a ş t e p t a t ă s c h i m b a r e pe t r ă s ă t u r i l e Shiocîk i . Ochi i eî, ce m ă p r iveau d r e p t în fa ţă , e r a u reci şi sever i , aş i p u t e a zice, ca ciopli t! în m a r m o ­ră,- pe c u v â n t u l mou, nic i l a u n câ ine ce goneşte 1 u n l up , n ' a m văzu t o a ş a p r i v i n 1 n e î n d u r ă t o a r e si p l i n ă de u r ă . I m î d ă d u i s e a m a ce însem­n e a z ă a c e a s t ă p r iv i r e c â n d , în mi j lo­

c u l orei , îmi m o r m ă i de o d a t ă ser is-! n i n d d in d in ţ i :

— Te u r ă s c ! De al şti , m o n s t r u l e , cât mi-i de s câ rbă de c ă p ă ţ â n a t a cea t u n s ă şi de u rech i le eo-ţf s t au în d o u ă p ă r ţ i !

D a r se sper ie no da t ă şi spuse : — - Nu m a t a l e ţ t -ani s p u s aces tea ,

ci a m rec i t a t ceva.. . Apoi, d-lor, a m visa t î n t r ' o n o a p ­

te că s a a p r o p i a t de p a t u - m î şi m ' a •privit. î n d e l u n g . F i reş te , m ă u r a cu p a t i m ă n e î n f r â n a t ă şi n u p u t e a t r ă i f ă r ă mine . Vede rea prof i lu lu i meii •v ră jmaş devenise o t r e b u i n ţ ă p e n t r u ea. A p o ! ini a m i n t e s c do o m i n u n a ­t ă s e a r ă de va r ă . . . m i r o s de fân, şi a l te le . F a r m e c de l ună . Mă p l i m b a m pe alee g â n d i t o r . De o d a t ă î m i oşi î n cale S inoc îka , p a l i d ă şi g r a ţ i o a s ă şi a s p i r â n d a e r u l î m i z i s e :

— Ah, c u m te m a l u r ă s c . Nu do­resc n i m ă n u i a t â t a r ă u c a ţ ie ! î n ţ e ­leg ! Voesc să în ţe legi a c e a s t a !

Ş t i ţ i , - sub f a r m e c u l de l u n ă , sub acest ch ip î n su f l ă to r de p a t i m i şi pe dn-asnpra , t ăce rea a d â n c ă m ă cu­p r i n s e c h i a r şi pe m i n e u n siinţi-i n â n l p lăcu t . II a s c u l t a m cuvinte le şi p r i v e a m în ochii el.. De o d a t ă m ă cup r in se o t e a m ă , î n c e p u i a ţ i p a şi fugii i n . c a s ă .

I f o t ă r â î în g â n d , că cel m a i bine a r fi să m ă p l â n g m a m e i mele . Şi î n d a t ă m ă duse i l a d â n s a , ,şi-I spu­sei c u m a s ă r u t a t S a ş a pe Sinoci-ca. Ani fost p ros t , n u m'am g â n d i t la consecinţe , căc i a l t m i n t e r i a ş fi p ă s t r a t secretul . . . M a m a m ă ascu l ­t ă şi r i d i cându- se b r u s c î m i zise :

— Nu-I t r e a b a t a să vorbeş t i de­a s a ceva ; eşt i p i c a copil . . . D a r to­tuş i , ce p i l dă c a c e a s t a !

M a m a n u e r a d o a r v i r t u o a s ă c i şi t a c t i coasă . Spre a n u face s c a n d a l , n u concediu, pc S inoc îka dc o d a t ă , ci cu înce tu l , a făcul-o să p ă r ă s e a s c ă casa , c u m se ob ic înueş tc a se face cu o a m e n i i c ins t i ţ i clar nesuferiţii . Mi -amin tcsc că u l t i m a p r iv i r e a Si-noc lk i , p e ca re o a r u n c a s e î n a p o i i a plecare., a . fos t d e s t i n a t ă m a i m u l t acelei feres t re , la ca r e s t a m eu, şi v ă . a s i g u r că n ' a m u i t a t a c e a pr iv i ­r e n ic i p 'ână azi .

I n s c u r t t i m p S inoc îka deveni so­ţ i a f ra te lu i m e u — S i n a i d a Nicole-ievna, pe ca r e o cunoaş t e ţ i . Am re -văzut-o a b e a c â n d e r a m m i l i t a r . T â n ă r u l b ă r b o s în u n i f o r m ă , de a-bea ÎI m a l a m i n t e a de v r ă j m a ş u l Po­tya , d a r cu toa te aces tea , n u s 'a p u r t a t cu m i n e t o c m a i c a o r u d ă .

C h i a r şi az i , cu t o a t ă f i g u r a m e a i m p u n ă t o a r e ş i b l â n d ă , se u i t ă me­reu s t r î m b l a m i n e s i n u se s imte b ine în p r e z e n ţ a mea .

E pozi t iv că u r a o u i t ă m to t a t â t de p u ţ i n ca şi d r agos t ea . . . H o h o ! Auzi ţ i , cocoşul c â n t ă ! N o a p t e b u n ă ! Mylord , t rage-I u n s o m n i ş o r !

I o s i f Ş a r v a r y

f l E l f 1 Întunecai palat de ramuri Foşnind sub vânturi calatoare Prin care 'n sulifi lungi pătrunse Lumina razelor de soare,

Tu,—care 'n umede, adâncuri Al oglindit un cer cu stele, Dormi azi sub giulgiul alb de g hiat a Cum dorm şi'gândurile mele.

La primăvară flori şi muguri Vor răsări sub caldul soare, îndurerând cu-a lor viaţă Sărmanu-ml suflet care moare.

T r i s l i u

DL\ PMERBELEJII ШШШ Proverbe le sun t exper i en ţa p o p o a ­

relor , î n ţ e l epc iunea , î n v ă ţ ă t u r a şi a-g e r i m e a m i n t e ! u n i t e c u p revede rea şi cu u r m ă r i l e dezas t roase , ce re­zu l t ă d i n l ipsa de g â n d i r e .

Voiu c i t a p roverbe le cele m a l în­s e m n a t e , p a c a r i le c red că po t să exercite o* î n r â u r i r e b ine făcă toa re a-s u p r a o a m e n i l o r î nze s t r a ţ i cu gân ­dire şi s imţ i re . . .

„Frica de Dumnezeu, este începu­tul şUinţcî; nebunit nesocotesc .şi în­ţelepciunea şi învăţătura".

Acest p r o v e r b a r e o ap l i ca ţ i e foar­te po t r iv i t ă în t i m p u r i l e noas t r e . Câţ i sun t a s t ăz i , c a r i n ' a u frică do D u m ­nezeu şi n ic i r u ş i n e de o a m e n i şi de a l t ă p a r t e câ ţ i sun t , c a r ! ş t i i nd o boabă de ca r to se cred cel m a l învă­ţ a ţ i o a m e n i , i nd i spensab i l i s a u m a i bine accesibi l i la oa-Ice s lu jbă de ca r e nici n ' a u idee. Câţ i n e b u n ! şi neso­coti ţ i n u ' ş î p i e r d v i a ţ a p r i n p r o p r i a lor i m p r u d e n ţ ă !

Şi i a ră ş i ce învă ţa t u r ă m a l fru­m o a s ă şi m a l p r e ţ i o a s ă decâ t .aceas ta poate fi, c â n d So lomon zice: ,,.Ascul­tă, fiule, învăţătura pă)intuim tău, nu părăsi cc Ic-a învă-ţal mania ta, căci. învăţăturile părinţilor tăt vor alcătui o cunună plăcută sau mat bine foarte preţioasă pentru capul tău ţi. un lanţ preţios în jurul nulu­lui tău.'"

Câţ i sun t , c a r i n u ţ in în s e a m ă Î n v ă ţ ă t u r i l e şi poveţele p ă r i n ţ i l o r lor, din c a u z a a c e a s t a a j u n g indo len ţ i şi nepusă!or ! , s f â r ş ind din c a u z a relei lo r p u r t ă r i să a j u n g ă pe u l t i m a t r e a p t ă a cons ide ra ţ i e i publ ice . Ro­m a n i i a v e a u foar te m a r e d r e p t a t e , c â n d z iceau : „Quisqtic forlunae sune faber! F iecare- I f a b r i c a n t u l so r ţ i i safe.Şi i a r ă ş i : Qu'ulquul agis, pruden­tei' ac/as eL respice fimen" : Ceea cc fac! cu m i n t e , să faci şi u i tă- te l a sfârşi t .

„Л'м le asocia cu cet cc întind curse celor nevinovaţi,; pc. un asemenea, drum să nu umbli nici odală ci opre-şte-tc delà răutate, că picioarele ne­trebnicilor la răutate aleargă şi cau­tă, să, verse stinge".

Cel nesocot i ţ i s fârşesc p r in a-şî l u a p e d e a p s a fan te lor lor, f i indcă n ' a u a scu l t a t bune le s fa tu r i a le b inevoi­to r i lo r lor n ic i î n d e m n u r i l e în ţe lep­ciune! , de aceea Dumnezeu a r c să-î p e d e p s e a s c ă cu cea m a l m a r e a sp r i ­m e .

D u m n e z e u d ă în ţe l epc iune şi a ju ­to r celor oneş t i , v e g h e a z ă a s u p r a ce­lor cuvioşî ,—el d ă prevedere ce lor c u m i n ţ i pe c a r i îl s c a p ă de m u l t e is­pi te şi p r ime jd i i .

..Omule, umblă in totdeauna pc calea celor buni şi nu le abale, delà cărarea cc lor drepţi".

M a ! f rumoaso s f a tu r i decât aces te nu- pot f i .—oricine Ic va u r m a n u se v a că i n ic i o d a t ă .

Mila şi adevărul să nu le pără­sească nicî odală,sa iele în inima ta şi vei afla har înaintea lut Dumne­zeu şi vază înaintea oamenilor.

In t e lonc iunea este m a l p r e ţ i o a s ă decâ t or ice m ă r g ă r i t a r d in l u m e , D u m n e z e u p r in nemă. r ign t ta I u ! în­ţe lepc iune a î n t e m e i a t p ă m â n t u l , a î n t ă r i t ceru l a desp ica t a d â n c u r i l e , a făcut să cază din n o u r i r o u ă şi a d a t o a m e n i l o r c u n o ş t i n ţ ă si preve­dere, ca să-î s c a p ă de nenoroc i r i .

B les t emul lu i D u m n e z e u cade a s u p r a ; ce lor ne leg iu i ţ i , el b inecuvân tează : col iba drepţ i lor , , pedepseş te pc ne­t rebnic i şi ba t joco r i to r i .şi a c o r d ă h a r celor umi l i ţ i , m ă r i r e celor în ţe­lepţ i şi expune l a d i spre ţ po ceî n-eso-coti ţ i şi n e b u n i .

„ D o b â n d e ş t e în ţe lepc iune şi pr ice­pe re , căci ele te vor duce la m ă r i r e de lei vel î m b r ă ţ i ş a .

C ă r a r e a celor d rep ţ i es te . ca zorile cele s t r ă l u c i t o a r e , ce l u m i n e a z ă d i n ce î n ce m a î m u l t p â n ă cc se frica, z iuă .

Calea ne leg iu i ţ i lo r este p r in în tu­ner ic , co-I a r u n c ă î n p r ă p a s t i a neno-roch'tjî. C u m p ă n e ş t e î n t o t d e a u n a ca lea pc ca r e o calc i , m e r g i drept, îna­in te şi fereşte-to dc rele.

F i i c red inc ios soţ ie i ta lc pe c u i e D u m n e z e u ţi-a da t -o , să- ţ i fie tova­r ă ş ă c red inc ioasă .

Fereş te- te de lene, că s ă r ă c i a te va n j u n g e ca un hoţ şi l ipsa î n t o c m a i ' c a u n h a i d u c !

Fereş te - te de m â n d r i e , de mine i i-ne de m ă r i r e l ips i t ă de j u d e c a t ă , n u une l t i g â n d u r i rele, n u te g r ă b i a fa­ce r ă u l , n u fii m u r d a r minc ino« м im s e m ă n a d o s b i n a r e î n t r e f ra ţ i !

Col ce seduce femeea a l t u i a с м л

f ă r ă m i n t e , îşi va p ie rde suf le tul , se expune l a lovi r i , l a ruşine, şi l a ocă r i .

Ca lea u n e i femei nec ins t i t e condu ce l a in fe rn şi la m o a r t o ; foar te mu l ţ i b ă r b a ţ i a u fost, o m o r â ţ i din c a u z ă femeilor nec ins t i te .

Л . V â n t u l

1> R O V K R П E

Cine nu so m u l ţ u m e s c no p u ţ i n , nu se mul ţumeş te nici de tnuii .

L a culcare boier mare .

Mai bine cu un înţelept, să duc ; o p ia t ră de moară la gât . "dc cât cu un nebun să pleci la d r u m .

P â n ă nu mănânc i cu omui o b:.niţă de sare nu ştii ce cusurur i are .

Cu nebunu l să n 'a î nici iu cita nici in mânecă .

Lesne douăsprezece b r i e la spatele a i tu ia .

MAXIM GORKţ

M A. L V A — Urmare

Vasile observă p a s ă r i l e şi in ima- I e î n t r i s t a t ă . P e n t r u ce se b a t ? Suri t o a r e p r e a p u ţ i n i pe ş t i în m a r e ? Aţ>a îşi î n g r e u i a z ă ş i o a m e n i i v i a ţ a u n u l a l t u i a : u n u l îş i găseş te b u c ă ţ i c a lu i - în t r 'un se rv ic iu oa re -ca re , celai t -însii v r e a s ă i o s coa t ă d in gâ t l e j , de c e ? I n v i a ţ ă , d o a r ă m a l s u n t î n c ă a t â t e a a l t e b u c ă ţ e l e ! De ce s ă iei o m u l u i ceva ce şi-a găs i t p e n t r u s ine ? St apo i , adesea se n a ş t e a c e a s t ă l u p i â p i s m u i t o a r o d in c a u z a f e m e i l o r : ţi­n u i a r e o femee, a l t u l i n s ă v r e a să i-o sufle şi o ademeneş t e . P e n t r u ce a c e a s t a , c â n d s u n t î ncă pe pămâii! . a t â t e a femei l ibere , nefiind a le n i ină-r u i a ? Aşa ceva n u e bine, te face iu -l iniş t i t .

M a r e a î n s ă r ă m â n e a pus t i e . Cu­noscu tu l p u n c t n e g r u n u se a ra ! . ' colo po celai t ţ ă r m .

- - Nu vi! ? Zise Vas i le t a re . Na . d r e p t că nu ! ce g â n d e ş t i tu oa r e ?

Şi d i s p r e ţ u i t o r s t up i în sp re dir> c-ţ i u n e a ţ ă r m u l u i opus .

M a r e a r â d e a . Vasi lo se s cu l ă şi m e r s e în col ibă,

cu g â n d u l să-şî p r e g ă t e a s c ă p r â n ­zul , d a r se r ă z g â n d i că n ' a r e poftă de m â n c a r e , se î n t o a r s e i a r la locui s ă u şi se cu lcă i a r ă ş i acolo.

— D a c ă cel p u ţ i n Serg ie a r voi s a vie ! îşi zise în s ine ş-i se sili a g â n d i la Sergie . Aces ta e o p o a m ă v e n i n o a ­să, îşi ba t e joc de toa te şi d ă cu рш. і -î iul s lobod î n toţi . Voinic este el, a î n v ă ţ a t ceva, d a r b e a ! Cu аес.-Ла poţi să ţi t rec i v r e m e a vesel ! Cu toa te că e veni t de u n t i m p scurt, în-

Lunï, 17 íaa ane î ' J l l . UNIVERSUL LITERAR No. 3 . -

coace, fenvi le a l e a r g ă toa te d u p ă el. M a l v a s i n g u r ă se ţ ine d e p a r t e de dânsu l . . . D a r ea n u vine. . . a ş a o m u e r e t i că loasă ! P o a t e î n c i u d a t ă că a m bă tu t -o ? Aceas ta d o a r ă nu- î ceva nou p e n t r u d â n s a ! Alţi i vor fi bă tu t -o şi m a i mul t . D a r a c u m îi va ferata s i el.. .

I n ch ipu l aces t a g â n d i n d când la fiul să ii, c â n d la Sergio, d a r m a i m u l t la Malva , se t r â n t i Vasi le pe n is ip şi tot. a ş t e p t a încă . Nel in i ş tea i se s c h i m b ă n e o b s e r v a t î n t r ' o p re ­s u p u n e r e su spec t ă , la ca r e î n s ă n u voia să se o p r e a s c ă . Şi a ş a , ţ i n â n d t ă inu i t ă b ă n u i a l a î n a i n t e a l u i în suş i , tşi t recu t i m p u l p â n ă s e a r a , b a s c u l â n d u se, b a m e r g â n d încolo şi încoace po n i s i p şi apo i cu l cându- se i a r ă ş i . M a r c a s.> î n t u n e c a s e , el î n s ă tot se u i t a în d e p ă r t a r e , a ş t e p t â n d ca icu l .

D a r Malva n u veni î n t r ' a d e v ă r în z iua aceas t a .

C â n d Vasi le se culcă îşi î n j u r ă d e s c u r a j a t mese r i a , care-1 o p r e a dc a . m e r g e dincolo şi d u p ă co ado r ­mise se deş t ep t ă de m u l t e or i î n g r i ­j o r a t , i se p ă r e a că p lescăese îi> de­p ă r t a r e o pereche dc vâs le . A t u n c i îş i ţ i nea m â n a pcs le ochi , p r i v i n d sp re m a r e a î n t u n e c a t ă , t r i s t ă .

P c celai t ţ ă r m , l a pescă r i e , a r d e a u d o u ă focuri , d a r pe m a r c , n u e r a n imic de văzu t .

•*~ Bine , v r ă j i t o a r e ! a m e n i n ţ a Va­sile si a p o i a d o r m i g reu .

*

I.a pescă r ie i n s ă se î n t â m p l a s e in z iua a c e a s t a u r m ă t o a r e l e : I a n c u SG scu lase dc d i m i n e a ţ ă , c â n d soa re le n u a r d e a î ncă şi de l a m a r o a d i a o b o a r e r ă c o r i t o a r e . Mersese l a ţ ă r m p e n t r u a se s p ă l a şi ză r i se acolo pe Malva . E a s t a pe p a r t e a de d i n a p o i a u n u i caic ce e r a l a ţ ă r m , îşi pu­sese p i c i o a r e h goale peste m a r g i n e şi-şi p i e p t ă n a p ă r u l ud.

I a n c u s t ă t u şi începu s'o observe cu p r iv i r i cu r ioase .

* J a c h e t a el de b u m b a c n u e r a în­che i a t ă l a p iep t şi c ă z u t ă de pe u n u m ă r , u m ă r u l î n s ă e r a a ş a dc a lb şi de ispi t i tor . . .

Va lur i l e b ă t e a u în perete le caicu­lui ş i M a l v a c â n d se r id i ca i n sus . când sc cu funda , i n câ t p ic ioare le ei a t i n g e a u m u l t a p a .

- - Tc-ai s c ă l d a t bine? o î n t r e b ă I a n c u .

E a î i î n t o a r s e fa ţa , îş i p r iv i în t r eacă t p ic ioare le ş i r ă s p u n s e p iep tă -n â n d u - s e în in to : Da . . . d a de d imi­n e a ţ ă te-ai s c u l a t !

— Şi tu m a l de v r eme incă ! Ce te pr iveş te ?

I a n c u tăcu . — -. D a c ă a l voi t u s ă t r ăe ş l î cu

mina , gre i i a i duce-o ! zise ea . , - - . .Oho-! : I a te u i t ă co g r o z a v !

râso I a n e u , şi se g h e m u i j o s ş i î n ­cepu a se spă l a .

Cu. m â n a s c o ţ â n d a p ă , se s p ă l ă pe fa ţ ă şi g e m u de r ă c e a l a ape i . Apoi ' Î n t r ebă pe Malva , ne c â n d se ş ter­g e a - c u . . m â n e c a cămeşe i : „Do cc vre i să -mi faci frieă ?"

— Şi tu de ce te tot holbezi l a m i n e ?

I a n c u nu-.şî p u t e a a d u c e a m i n t e , s ä so fi u i t a t î a d â n s a , m a i m u l t ca la celelal te femei , d a r c u m spuse de o d a t ă : , , P e n t r u că oşti a ş a de— isp i t i toa re !"

- T a t ă l tău v a a f la ce fel de poz­ne faci — el î ţ i v a a l u n g a i sp i ta !

Şi îl pr iv i veselă şi coche tă î n faţă.

I a n c u r â s e şi se u r c ă î n caic . I a r n u ş t ia b ine , cc fel de pozne s ă fi făcut , de ca r e d â n s a vorb ise , d a r d a c ă e a s i n g u r ă o spuse , t r e b u e c a el s'o fi p r iv i t des tu l de p rovoca to r . Şi do o d a t ă deveni vesel ş i m u l ţ u ­mit.

—- Cc m ă pr iveş te de t a t a ? s p u s e el, a p r o p i i n d u - s e î n caic de d â n s a . D o a r ă el n u te-a c u m p ă r a t , nu - î d r e p t ?

Se p u s e l â n g ă ea, p r i v i n d necu r ­m a t la u m ă r u l ei gol, la s â n u l ei p e j u m ă t a t e deschis , la t o a t ă s t a t u r a eî, ce e ra a ş a de p u t e r n i c ă şi mi-ros ia a a p ă do m a r e .

— Uite ce f r u m o a s ă eşt i ! Zise el î n c â n t a t , d u p ă cc o obse rvase cu dc-a m ă n u n t u l .

— Nu p e n t r u t ine. . . zise ea scu r t , f ă r ă a-1 p r iv i şi f ă r ă a ş i î n d r e p t a c o s t u m u l négl igent .

I a n c u oftă. î n a i n t e a a m â n d u r o r a se, î n t i n d e a

m a r e a n e m ă r g i n i t ă în raze le soa­re lu i dc d i m i n e a ţ ă . V a l u r i mic i , g in­gaşe , n ă s c u t e d i n su f l a r ea j u c ă ­t o a r e a v â n t u l u i , b ă t e a l u â n d în pa­ra ţ i i ca icu lu i . D e p a r t e încolo, ase­m e n e a une i c ica t r ice , po s â n u l m o a l e ca m ă t a s a a l m ă r e i , se vedea l i m b a de p ă m â n t . Ca o d u n g ă s u b ­ţ i re se vedea p r ă j i n a , la c a p ă t u l că­re ia fâ l fâ ia o z d r e a n ţ ă roşie în v â n t .

— Da, băeţelo, zise M a l v a f ă r ă a p r iv i pe I a n c u , i sp i t i toa re oi fi eu, d a r n u p e n t r u t ine şi n i m e n i n u m ' a c u m p ă r a t şi n u a p a r ţ i n n imă-ru i a , nici c h i a r t a t ă l u i t ău . Eu t r ă ­iesc p e n t r u m i n e şi tu să m ă laş i î n pace , căc i n u v r e a u să m ă p u n î n t r e t ine şi Vasi le . Nu v r e a u s fadă — în­ţe legi ? - ,

— Dor ce-am f ă c u t ? î n t r e b ă I a n c u m i r a t . Nici n u te a t i n g m ă c a r d o a r n u m a i a şa !

— Nici să IUI î n d r ă z n e ş t i a m ă a-t ingc ! zise Malva .

Spusese a c e a s t a î n t r ' u n m o d a ş a de c iuda t , cu a t â t a d i s p r e ţ c ă t r e I a n c u , că aces t a se s i m ţ i o fensa t a t â t omu l , câ t ş i b ă r b a t u l .

O s imţ i r e c u t e z ă t o a r e , foar te r ă u ­t ă c i o a s ă se deş t ep tă î n t r ' i n s u l şi ochii-î s c â n t e i a r ă : „ O h o ! Nici o d a t ă să n u î n d r ă z n e s c ? s t r i g ă el a p r o p i -indu-sc de ea.

— Da — nici o d a t ă să n u i n d r ă s -neş t i !

— A d e v ă r a t ? Şi d a c ă tc.-aşi a-i ingc ?

— Cearcă n u m a i ! — Ce-mi d a i a t u n c i ? — I ţ i d a ű u n a pes te cap şl te cu­

funzi în a p ă . — E i , s ă v ă d ! — At inge -mă n u m a i ! E l o so rbea cu p r iv i r i l e lu i înf lă­

c ă r a t e şi o î m b r ă ţ i ş a de o d a t ă cu b ra ţ e l e sa le pu t e rn i ce , s t r â n g â n d u - i p iep tu l şi s p i n a r e a . A t i n g e r e a cu t r u p u l ei p l in ş i c a l d îl a p r i n s e de to t şi o s imţ i r e n ă b u ş i t o a r e îi se ur ­că î n gâ t l e j .

— E i ! A c u m desfă-te ! EI! — I . a să -mă , l a n c u l e ! zise ca l iniş­

t i tă ş i ce rcă a sc desface d i n b r a t-elc lui .

— D a r ziceai că -mi d a i u n a pes te c a p ?

— L a s ă - m ă ! A s t â m p ă r ă - t e — n a r e să- ţ i fie m o a l e !

— A d e v ă r a t ? Nu m ă înf r icoşa! O tu — f r a g ă !

O s t r â n s e l a s ine şi a p ă s ă t a r o buzele sa le g r o a s e în obra j i i ei roş i .

E a r â s e , îl s t r â n s e t a r e de m â i n i şi se a r u n c ă de o d a t ă î n a i n t e p r in -t r 'o z g u d u i r e t a r e . I n a c e a s t ă îm­b r ă ţ i ş a r e , c ă z u r ă a m â n d o i şi d i spă­r u r ă î n s p u m a ape l . Apoi a p ă r u pe s u p r a f a ţ a ape i t u r b u r a t e , c a p u l u d a l lu i I a n c u cu fa ţ a î n s p ă i m â n t a t ă şi l â n g ă el ieşi ş i Ma lva . I a n c u bă­t ea d i s p e r a t cu b r a ţ e l e î m p r e j u r u l s ă u , s t r o p i a a p a î m p r e j u r , r ă c n i a şi u r l a , M a l v a î n s ă î n o t a î m p r e j u ­r u l lu i r â z â n d cu hoho t , îi s t r o p i a a p a s ă r a t ă în f a ţ ă şi se c u f u n d ă fu­g i n d dc gh ia r e l e lu i .

— S a t a n ă ! s t r i g ă I a n c u su f l ând . M ă înec ! Deş tu l ! Da! Da! — mă-înec — a m a r ă — e a p a — m ă înec. . .

E a î n s ă se d e p ă t a r s e de d â n s u l şi î n o t ă b ă r b ă t e ş t e sp re ţ ă r m cu lovi­t u r i pu t e rn i ce , m a r i . Se a p u c ă cu i s c u s i n ţ ă de ca ic , se puso pe m a r g i ­n e a lu i şi se u i t ă r â z â n d l a I a n c u , ' c a r e î n o t a g r ă b i t s p r e ea.

S t r a e l e u d e s t ă t e a u s t r â n s e pe cor­p u l ei ş i s co teau î n relief de l a ge­n u n c h i p â n ă l a u m e r e formele eî f r u m o a s e ş i I a n c u , c a r e Ino t a se pâ ­n ă l a ca ic şi se a p u c a s e de m a r g i ­n e a lu i , p r iv i l a c o m l a a c e a s t ă fe-m e e u d ă , care-1 r â d e a a ş a de p lă­cut.

— Na , tă râe- to a f a r ă , c â n e de m a ­re! zfsc ea p r i n t r e r â s e t e ; se l ă s ă

pe g e n u n c h i şi-î în t inse m â n a , cu cea l a l t ă ţ i n â n d u - s e t a r e d e m a r g i ­n e a ca icu lu i .

I a n c u îi a p u c ă m â n a si s t r igă chi­u i n d : „ N a — a c u m a ş t e a p t ă ! Vreau s ă te sca ld !"

S t â n d p â n ă la u m e r e in a p ă , o t r ă g e a sp re s ine; va lu r i l e ii c u r g e a u peste c a p , b ă t e a u . ţ ă r m u l şi s t ro -p iaü f a ţ a Malvei . E a înch i se ochi i , r â se , s ă r i d e o d a t ă î n a p ă , r ă s t u r -n â n d pe I a n c u p r i n g r e u t a t e a cor­p u l u i ei.

Şi i a r ă ş i Î n c e p u r ă a se j u c a în a p a verzue , c a dou i peş t i m a r i , s t ro-pindu-so u n u l p e a l tu l , s ă r i n d , ţi­p â n d .şi c u f u n d â n d u - s e . . Soare le îi p r iv i r âzând , ş i feres­

t re le . c l ăd i r i l o r pescă r i e i re f lec tau razele lu i şi r â d e a u î m p r e u n ă . Va­lur i l e v u i a u şi p a s ă r i l e do m a r c spă-m â n t a t e f â l f â i au cu u n ţ i p ă t pă­t r u n z ă t o r pes te cape te le lor, c a r i se c u f u n d a r ă s u b va lu r i l e m ă r c i . . . .

In s fâ rş i t obos i r ă a m â n d o i ; î ngh i -ţ i s e ră d e s t u l ă a p ă ; ieş i ră la ţ ă r m şi se p u s e r ă la soa re , sp re a sc od ihn i .

— P t i u ! s tup i I a n c u . R e a a p ă c aceas ta ! De aceea e a ş a de m u l t ă !

—' Sunt m u l t e re le pe lume . . . băe -t a n l . d e pi ldă . . . î n g r o z i t o r de m u l ţ i ! r â se Ma lva , s t o r e â n d u şi a p a d in păr .

P ă r u l ci e ra n e g r u şi cu toa te eă nu e r a l u n g , to tuş i e r a vo lup tos şi ademen i to r .

— Dc aceea ţ i -ai ş i a l e s u n bă­t r â n ! r â s e I a n c u şi o a t in se cu cotu l în coaste .

— Câte o d a t ă u n b ă t r â n e m a i b u n dc câ t u n t â n ă r !

— D a c ă t a t a o b u n , feciorul t re ­bue să fie şi m a i b u n !

— I a a s c u l t ă ! U n d e a i î n v ă ţ a t l a u d a a c e a s t a ?

— Fetele d in sa t mi-ai î s p u s de mul te or i , că n u s u n t u n b ă e t a n ne­p lăcu t !

.—- Ce în ţe leg fetele de sp re aceas ­ta? P e m i n e t r ebue să m ă în t reb i !

— D a r ce eşti t u ? Nu to t o fa tă? E a il p r i v i repede , el r â d e a n e r u ­

şinat . A tunc i deven i ea de o d a t ă se­r i o a s ă şi-î zise h o t ă r â t : „ A m fost— d a r a m a v u t o d a t ă u n c o p i l ! "

— Aceas t a e cu to tu l i n t e r e s a n t , dacă n u şi f r u m o s ! zise I a n c u şi râse .

— P r o s t ă l ă u l e ! zise Malva şi se î n toa r se .

I a n c u se î n s p ă i m â n t ă ş i t ăcu , s t r â n g â n d u - ş i buzele.

Aproape o j u m ă t a t e de c e a s tăcu­r ă a m â n d o i şi se î n t o a r s e r ă î n a ş a fel l a soa re , că-şi p u t u r ă u s c a m a i rejaedo ha ine le .

I n b a r ă c i — ş u r e l u n g i , m u r d a r e , cu a c o p e r i ş u r i î n t r ' o . s c u r g e r e , de­p ă r t a t e u n a de a l t a de o s u t ă cinci­zeci de p a ş i — sc d e ş t e p t a u mu n c i ­tor i i .

De d e p a r t e , e r a u toţ i l a fel — zden ţu roş î , r u p ţ i ş i descu l ţ i ; vocile lor r ă g u ş i t e r ă s u n a u p â n ă la ţ ă r m , Unu l d in ei b ă t e a în c a p a c u l u n e i p u ţ i n e goa le , sune te s u r d e r ă s u n a u , p a r ' c ă a r fi a t i n s ă o dobă m a r e . Două femei se s f ăd iau , u n d e v a la­t r ă u n câ ine .

— Se trezesc, zise I a n c u . Ş i vro­i a m d o a r s ă plec d i s de d i m i n e a ţ ă la o r a ş — m i - a m p i e r d u t v r e m e a cu t ine . . . .

— E u n u a d u c n i m ă n u i no roc , zise ea câ t î n g l u m ă , câ t î n - s e r i o s ;

— Ce m ă tot î n s p ă i m â n ţ i ! zise I a n c u . z â m b i n d m i r a t . -,

— Vei vedea, c u m t a t ă l t ă u te . . . . Aceas tă a m i n t i r e d e t a t ă l s ă u , îl

s u p ă r ă de oda t ă . — C e cu t a t a ? , zise el a s p r u .

T a t a ! Eu n u m a i s u n t copil ! (Urmează). •

Trad. de A l . D ă s e ă l e s c u

Galeria artiştilor români

D. E M . L Ä Z Ä R E S C U

SFATURI CASNICE Cum se stirpesc şoarecii.—Se ştie că

în grajduri le b â n t u i t e de boale şoare­cii d ispar de înda tă ce aceste gra jdur i au fost desinfectate cu cior.

In casa sau h a m b a r u l în care şoa-r cii sunt supără to r i , se pune în s t ră­chini ciorură de calciu şi şoarecii dis-Dar.

î n c ă u n u l d i n p ic tor i i noş t r i ~ u i fac să se vo rbească dc d â n ş i i cu, cU a d e v ă r a t e ta len te .

Arc, c h i a r î n m o m e n t u l 'acest, i, c expoziţ ie î n P a l a t u l Ateneu lu i , expo­ziţie ce rce t a t ă şi p r e ţ u i t ă de to ţ . :u noscă to r i i în m a t e r i e dc a r t ă .

PRINTRE ALEI DE CIMITIR

Printre alei de cjmilir Odată, trist, am pribegit. Să cat o cruce de martir Cc s/'dnl sc zice c'a iubit !

Si printre flori de liliac Mormântul hü era ascuns, Portiţa gardului sărac-Am sărutat,., şi-apoi am pld/n '

Odată dânsul a visat Şi-a scris in versuri ce-a simţit In rai, prin gânduri ridicat Dc sufletul ce l-a iubit.

Acum poelu n cer s'a dus Să reprezinte ce-a cântai. Ca-alătur ea să fie pus Dc sufletul ce l-a visat.

Să spuc dânsul, aş dori, Celui plecat în spre mormânt Cam ce înseamnă a iubii . Şi.dc'i iubirea ceva sfânt'!!

Prin flori din câmpul dc 'пШпіЛ, Iubiţilor, el a intrat? Si 'râ sfintele hă năluciri Iubita lui o a aflat? 1

Şi blânde vise 'nchipuiarit. Privind la crucea h.i de fer! Când m'am sculat şi eu iubeam, Dar... încă nu eram în cer.

Am rupt un fir dc liliac, La inimă mi l-am ascuns, Portiţa gardului sărac Am sărutat... şi-apoi ani plâiu '

T r ă i a u A n g l i e l o v i c l .

Ilustraţia noastră colorata Serbarea Bobotezei în Capitală

Ca în toţi ăniî; Bobotează a lost sărbători tă în Capitală cu cea m a î m a r e solemni ta te , în prezenţa M, S . Regelui şi a în t regulu i Gorp Diplo­mat i c .

I lus t ra ţ ia colorată din p r i m a pagina a n u m ă r u l u i nos t ru de azi reprez in tă m o m e n t u l când M. S. Regele , în al­bia Dâmbovi ţe î , p r imeş te din m â n a celor ce au scos-o din apă S-ta Cruce , a runca tă de I. P . S. S. Milropol i 'u l P r i m a t .

»». — rso. a. UNIVERSUL LITERAR LllDl, 17 L r . o u n e 1'tj l

ILUSTRUL MATEIU — R O M A N D E O B H O L A M O R O V E T T A —

t i m»ra — Acesta îS&acM 1& a l t toreat l e la­

k a t n i . — V i s e a e i l . ^ s tr igă Laner nspu-

tft-ftd a se ra&l s * * p â № Вѵейпа te t p iaBgönd, sratiinaßd,,

a » ridkă, s » aţMcepie încet , a trasă acea ta t 'рогетжі іег a i tânăra-

iSSt C â a d f& te ori j iece i od*K l o l -дегаг e a trafcrk,

— Vino aproape <te m i n e ! Ş i Lane», ca risetcl de a cădea dia'

öai , s e tetiase^ & а о и е а d e braţ ş i « a t r a s e la e t Еѵе-йва в * ѵт&іаг căa-î» a se dsspriBde» a» se depir ta .

— Ntt, m», cHe- Lauer, — P e a t r o ce pCăagt a ş a î insistă,

a fee tuţe , s i т&в^йшаиу p e pâr, sô-« ö a n d t t - i шаапаіе ş i sdrtrtâBâBf-ï cu fteeezie jacheta aîba*trav c a ş i едаа a» i i sărtrtat pe ceatetotav

Eveüna n e p r e a m s imţea ş i eä ín арв bune. Ш / ш а anrfcnt d e dragoste, Ä t r ' o criză de Іаегйий, й r a g ă s'o яве-ре, înainte de a pleca. înainte de a • părăsi , pentru totdeauna, , s'o şfeape de milă! sau avea să. i a c ă o fSrostie... să se arunce pe fereastră!.. Щсга. o ura de moarte; aţâţase şi pe tbaehiul Matei înrpotriva ei ! Acasă чв-a un iad, nu alt ceva ! Şi dacă s* s tăr i tă Nora, ea n u m a î stă acasă ! €3» unchiul Mate? şi co Gioeonda. I e rog spune gazdei d-fâîe să mă jn4mească la ea !

— LiBişteşfe-te, cMar astă seară Û vorbesc, are s ă te primească; nu­m a i te rog, n a p lânge a şa ! Peste p«-фіп odaia шеа v a fi liberă şi . . .

— Da, da* ese lamă Бѵе-Нюа trema-rând, transf igurată éproope , cu i> altă înfăţişare, da, da! să m ă pri­mească реиеги totdeauna. C â n e mi veï mai fi aci. Pietre», cel r>oţ» să trăesc aci, s * mor ac i , totdeatma-, î* tdeauna ! Apoi c a геѵеншЕа-şi î a l ire de cele ce spusese, şi aproape ruş inată ca-şi dettes* secretul pe faţă, se> retrase ş i se; depărta d e eL

Laner, mai sprhKten se agăţă d* jachetă.

I n sforţarea ce făcu spre a se des­prinde de- ei, s e rapserä rjestartî deïa Jachetă ş i răroase înir 'o camăşaţă subţire, decoltată. In Inixmesntä se­xei, i se ved«a albeaîţa gâ to fe i ş i a pieptului.

Pietro eiaWat, aprms, se оШе jos din pat, o apucă de méjfenc şi o strânse cu pasiune. F a ţ a ş* barba luï lungă îf atinse gâtul , sânul gol al tinerel fete, care dete i m ţipăt de bucurie, u n r â s nebun de piăeere. Căzu pierdută, po pat, ltpiadtr-se de Pietro cu a d o ï a r é nebună; î l înlăn-| u i cu corpul eï s lab ş i mlădios- ca o ©deră, şi-1 sărută cu frenezie pe och», i»e gură , pe- piept, înăbuşindu-1 sub

. respiraţia eî caldă, şi morraumö ,'vórbe întretăiate prin suspine şi flori.

— l a m ă ! l a m ă ! Căută şi găs i m â m lui mitele, de

* convalescent, i-o mâtagâiă, o ţ m n ia . tr*a et, ş i o strânse cu putere la piep­tu l ei care svâcnea ca furie

— І а - m ă ! Га-măi Sunt libei'ă, seăpână pe m i n « L . Vreau să fiu a ta ! . . . Lasă-mă să

imor î a braţele tale ! vreai» să- fi&.. a t a !

Fereastra se deschise toată, de vântul putternic care bătea afară;, se auzea ploaia cu stropitori mari .

Un trăsse t , un zgomot mare de tunet ş i apoi repede; a ptoafer te>-reHţu»îă, еаясв' se l ă sa po psetrile de-f»- u l i fL

V

Placarde mari , mulficedoT^ ѳ г а о zidurile principele lor u l i ţ* a i e Mi-

ä u m l u l . Corottetol d e pmopKgaJida іяа-Йтщшріеі САгЩгШ:, я э е і Ш е ano-MkrtA eoojwrativă, cu capital* üíb»í-jiat.atrăgea atenţia publ icului 'astî-(pra scopului patriotic a l întreprin­dere!, Celebra geniul lui Fara-Bon,

făgăduia prin afiş-, шагеа cu sarea aeţiojiaraor. Cantasirena avusese te adevăr m â n ă M c i t ă în alegerea preşedintelui noue* societăţi. E dacept câ Casalbara refuzase categoric, dar prinţul Tölomeí, p® care Matei iabu-ttse a 4 prinde uşor îw capcană , era împopoţonat c a u n teanc de tttrurî. Era soiul partidtftol radfoal la Caste-Ііавго s i l ă Primaroitev rău văesuv a-proape de toţf dût l e m e a t u l aceas­tă r ă m ă ş i ţ i autent ice a vecbeî aria-toera ţ» ruinate, s e asrârHse în bra-ţete deateeraţiei;

Societatea î n formaţie, cumpărase projwietatea l » t Ia Ргішагсйе;.. o dărrăjvunătua-â de nelocuif, pe care o plăt ise mat mul t de cât n u făcea.

Ca aeest pirite}., pr inseră pe Tolo-me î , ş i părăginituxa repara iă, de-vwai: Palatul direcţiei пепетеЛе a Lmráritor Nt№ig.a(icï cisalpine.

Prefectul ap*obä ridicarea luï To­lóméi la preşidenţie şi se însărcina de * obţine de- la guvern, o subvenţie pentra jurnalul întemeiat în vederea alegerilor, de către Cantasirena : Resursele Italiei. Directorul părăsise vechea locuinţă şi î n c h i n a s e o casă particulară, în strada Ricasoii. In catul de jos îşî instalase biurourne jurnalului , apoi venea apartamen­tul luî cu Gioconda ridicată la gra­dul de guvernantă şi T'addeo ca m a . jordam. Sus , cabinetul lui Fonta-nella, inginerul companiei , odaia luî Pietro Laner ş i apartamentul Eveli-neî, care trăia aproape s ingură, a-proape retrasă, în tovărăşia mee'i slujnicuţe, m a î urâtă, m a î galbenă, maî cocoşată ca e a însăşi . Aşa î ş i a lcătuise viaţa Evelina. De altfel, de aci încolo ea era marele anwr, ş i g f i n a c u ouă de avr , a unchiului Matei.

Eîeoaaaara? o fată. egoista, vanitoa­să. Unchiul Matei, cum а ш е а de ma-metóf eï se înfuria ! Na nuaï vrea să ştie nimic de ea. Cauza acestei schimbări a şa de repezi, era purta­rea Noref, care refulase cu încăpă­ţânare a-1 ajuta ş i făcuse cu legiti­m a ei iitflusnţS pe bărbatul eî, aeel bătrân pl in de prejttăiţîi ş i cte rrdi-ca l* sEcieist.ţii $& rra primească pre-şideniţia ІЯмііцЩШ Cisalpine. Pen­tru aces* roothr, chiar la cununie care se c l c b r ă la Casalbara, tete"un care re&îrâm, Mateî păstră o atitu­dine aapt& şt serioasă. Când plecară în еаШвУіе de- nuntă, se simţi fericit să гйваа*- s á g a r r î î păsa ртеа puţin unde plecau ! 0 căpătuise, îşi făcuse datoria de păurinte, era destul! Dacă afacerile î l l ă s a u câte odată în pace, î ş i consacra tot f t a p a i cu cealaltă,, ct» Еѵвімаі г s c w n p a Inî copilă pe c a r e & i obea nsuM! B a n S f s t e a în pi­cioare, c»r& o făcea aproape frumoa­să! Ş i Lamcr, bădăranei , dispreţuia un- asemenea tezaur de dragoste, de рдагіеѵ asteTSrată potsziseî... Dar ţă-raniii ee pricep eî? Caaí i iatca, пи ca­litatea. CeseteHă рііавдав' m a i mult, fiindcă era m a i grasă, mar înaltă, m a i dmánlie

In defintttv, Lmichiai Mater dorea ea Laner să ia pe E'veiina. rm atât pentru fată, cât pentrH cei Ш de m i i de franci, depuşi de C a s a t t e r a pe nrumete lu* tawêr; i-se pftre» că su­m a este a lui, pentru strarpiui ca -

;vâirt r că el o datorase. Cu toate aeeatea, speranţa că- va

lua pe Evelina, î l făcuse să ma-I uite veetoe» separare , adică, âeea că La­ner fwsesw cauza eădereî Curierului literar, ş i că» poate cet 20 de miî de

:ft. îî v a constitui ca zestre Eveli­n t

O» aeeea atrase d ia n o ö pe Laner l a el, î l nansi seereta* ряхШалѵ a l In», şi-1 puse să lwcreae pentra уда-na-i, 1» о я в і й й de ad-ţie- a l secietă-

i\et ş i pentra ѵійо-агвіе- ah^erfv Cânţi îşî citi Laner, numele pe manifestul Cisalpinei, i se strânse in ima presim­

ţind o nenorocire. Era chiar te pri­m a zi când eşise după boală. Era slab, trist, prăpădit A ! c u m dorea sä plece la Cmdarossa ! Dar nu m a i cuteza să vorbească, fiindcă Evel ina începea să plângă ş i să ameninţe că se omoară.

La Crodarossa, cele două mătaşi , bătrânele fete, începuse a se îngrijo­ra serios Evelina nu- le mal scria, ş* Pietro lăsă sâ treacă z» cu zi, repe­tând : „Voiü scrie m â i n e ! "

Mătuşica Angela ş i Roza, se pri­veau tăcute, cu ocu-i! roşii, şi oftau, tegrijate d i n zi In zi maî m u l t

intr'o z i după ce aşteptase de gea­ba poştaşul cu scrisori, nemaî pu­tând să rabde se deciseră^

— Addern la Miîan. — Aidem ! Şl plecară. Sosite la Miîan, se încredinţară că

Pietro al lor era sănătos, numaî pu­ţ in cam palid la faţă. Evel ina ştia din prima zi să le câştige іпмаа şi cele două bătrâioare recunoscură în ea o femee serioasă, econoamă, o a-ttovtratä femee de casă, plină d e de­licateţe şi de atenţii.

Evel ina se duse cu ele pe- l a toate bisericile, unde împreună co ele în-genuchia şi sărută sfintele icoane. Pietro întovărăşea pe mătuş i l e Iui aproape î a toate plimbările lor şi prin oraş, dar fă»ă ca ele s ă bag-e de seamă, e l devenea puţ in câte puţin m a l întunecat şi t&eut. Se uita la E-refma cu grije ş i tânăra fată tresă­rea şl se îngălbenea. Câteva zile de la sosirea mătuşi lor la Milan, se ivi­ră s imptome foarte grave. Evel ina îi spuse lui Laner :

— Mi-e frică... mi-e frică, — De ce ţi-e frică ? — A ! dacă ar fi aşa, m ă otrăvesc;

maî bine moartea. Pietro făgădui să se ducă cu mă-

tuşile până la Crodarosa, dar ca să n u mâhnească pe Evelenia, care nu se s imţea tocmai bine, renunţă.

Mătuşile pleeară în sfârşit, ş i nu o îndoială. D-rut Föresti a înţeles* to*f.. пм m a î e n i c i o îndoiala.

Mălwşife plecară în. sfârşit, şi" Htcf treco ni«i o săp*ăHiâBă deto plecarea lor, când se peimeniră cw o scrisoare* delà Pietro, scrisoare dictată dö 15-vel ina p e m care le s p u w a , .marele l» i amor" pentru; tânăra fată, care 1« piăeuee atât de mult şi pmttvt care­le cerea consimţimântul lot* de- a o lua de эофі«- şi l e ruga a-i da bine­cuvânta' a lor.

VI

Nora vroia să fie fericită-, c u toat& că se măritase c u un bătrâni şi cu toate că Pietro devenise bărbatul E-veiinei. Vroia să fie fericită pentru că în fundul inimei s imţea un regj'et ada-rac. Cine ar fi putut crede? Cea mai înverşunată d u ş m a n ă a ducese'/ de Casalbara—era mica cocoşată,, mizerabila stârp-Mură, nevasta luî La*»?. Când atlase că Pietro era fo&te»T pe4 iHOftrtei din pricina eî, era mtal imM ca disperată, plutise; s im­ţ i » * cea natal mare remuscaue.. .

Această durere, era î n s ă scumpă, avea un< farmec cîadat. pentru ea.. . D a r iată că Pfetw> s© făcea sănătos , ş i se- însura cu Eveinai c u cocoşată! Cum? După ce cunoscose; sărutărflfe' ei?- Da-pă. c e visase, o framaeeţe ca a el , а е ш м эй s e muiţaiseaiscă cec o a-semenea: deeădere!

Ni««a vroia acuff lesăiseră^uaeî ГІ tyeivaia daor nu m e t deeâ* шь a l t ro­man,, uw. a l t ideal»,. o> altă; i t e i e t să*şî ii-a-beaacă bă»batu4. . . ş i î l iubi'. Căet ciaa». o> fu»ţaaei să-1 i a ? Nhia/enî !

Toată lumea la Nia» ş t l a Mento», credea î a „amocujl frunaoaset duce­s e i tal ieae" peatra soţu* ei.. Dacei» e»a e t e g a e i r s impatic!

; De alâmăatretea, зшдрагиі lucru ca 0 atrăsese către Casalbara nit e-rau d e c â t mil ioanele luS! Ş i îni ade­v ă r , ca- o turbata, асшаа chettuda ş i 1 s e părea că n u are vreme deetuffik ca s ă chel tuiască ş i s i r is ipească

[ te deajuna. ' e h e l t u l a s u n » enorme c u toaletele, cu comande la Parisi, l a Milan, caï

de p»V!ţ, bijwteriï ş i pveg-ătirî d» a-partamuete , trătswrî da t-mte soiuri­le. In toate diuBintiţiilo. după baia ta care 'şi spăla sârută,rile- d i» noapte, începea să сггЬг«егв- toate- ti*a^iatn*Èe în care lăsa s u m e enorme.

Dar î n zibiÄ în când ducesa de Casalbara descoperi г » ш а П ш п с і а / * st bupbatnlwi eî, at i tudinea eï se schimbă brusc, fatţă- de el.

Acel bàt.râj» g4»bovi6 o înşelase! Abuzas» de tinereţea, de n-evmovä-

ţ ia ei. Bietul duce, ataewise ş i e l cât putu »»päratoaree ѵевіе^ care- î i re-nise d i e Mi lan , A b » aeiïm vadea e l că Nora se prefăcuse c ă i iafceşte, c a u i a era că o făcuse daacesă ş i peib-tru beni î lui!

Pr ima veste- neaşteptata şi care 4 alarmase, fusese trimise pvratr'o scrisoare de la Kloss. Aéesta '1 pre­venea ca are să se ruine«e din cau-za ійхвіш pe- ca*e'l dnieea nevastaVsai— •jA e l n u vroia să f » vietim-ă. pvostieî »imänu-i. Casalbara ft* indfgHaf de procedeul

Îmi Klos% t̂nicT nu'î răspunse. Scri­s e ошиіи* luï de »fae«Tf r d. Vigl iaai s ă s e ocupe el.

Răspunsiid lu i Vigliani fa scurt şi coprinzäto*".

Trebuia ea vândă tot ca s&'şî aco­pere datortlle ş i pentru aceasta era neapărată nevoi* să. se reîntoarcă l a Milan cât m a î repede posibil.

Casalbara încercă să lupte, să as-cunză ducese i starea lor fin anei ră, dar într'o seară trebui s ă i mărtu­risească totul. O altă femee în locul NToref ar ff îndurat cu m a i urnit, cu­raj şi sânge rece trista ştire; Nora • însă, se înfuria ş i se făcu foc. repro-şind ducelui că ar fi nenorocit-o. ş i înşelat-o.

— Iarfă-mă dragă E leonore , iar-tă-mă. Nora î n s ă se încuia în came­ra eî nemaî vroind să şt ie de el.

VII

Casalbara. cum aj.u-ïise 1» Milan, se îmbolnăvi, căzu l a pat. Scena cu ne-vastă-sa ş i întoaroerea grăbita delà № z 3 p© «a. timp grozav dë urât îl prăpădise.

Nora era tot supărată ş i n u тогЬеа cu el.

Nora se gândi să se ducă ea Ia Vi-gl iani să vorbească cu el. <perän.d că,- va reuşi să mafi amâne poliţele Hiî Rloss; Ѵі^ііажі' însă- î î spu*se că n u purtea fa«e ніяѵів, a t«nc î se gândi că Kloss se răzbunase şi că ѵеиі-se л-гетеа a?in«erca tot p^m-tru tot; vrea acum să încerce cm Kloe*. Scrise a-cestuia un bilet că avea mare nevoie a'î vorbi, de oarece b ă r t a t u l eî сг*а bolnav î n pe*.

Ktoss cârad- prie i i scrisoarea eï, t a la biwrowl l a * СШе citi cele ce cu-pi'indea zise zâmbind ironie:

— Trebuia sft plec l a Carlabad mâine еМиііийаШ, d i » cauza d-taie d-na voi pleea afită-se&ra!

Cu toate as tea Kloss, datora d-nel ducese die Сааа.1Лажа №» î'ăspusis ş i d*ept aeeat r ă s p u n s î î trimise pe d. Galii, un bărbat foarte bine î n s w a t , ş i cară e*a proeiiriíítul bànceï luï KUa».

A doua zL l a o*el* 11 fix, Ambro-g i o GalU s * а я » п | а l a d-na dmeesä de Casalbara.

Ambfofjö era u n o m s e r i o s y sim­plu ş i bum-, dat era p * 4 m cam surd, şi această irrfírraiíate î l jena îngro­zitor.

înfăţ i şarea Norel, frumuseţea ş l blândelea eî î l intintídara foarte mutt.

— 0-ta cunoşt i mot ivu l care ne^a făcut să ѵеаіяг a şa repede, d-Jla Nms-za, ЬйгЬвІя* m e a ş t cu ntine; vrea* să- aie cumosíí af*e»3rea cuf poliţele-,

— Nu, n u ştiu nimic, d-nă ducesă» r&epranse mira* ОвШ.

— Po l i ţ e l e p© cart te-a iscăM* bă»-batal rmd аШ Kioee.

Aproape 100 dO m i i de f r a n d — N n з Ш niiBÍc-. d*!uï » I Ö *

spus пінйс. : A se с Ш B m c t t t te „ С ш ѵ е и Л Literar" c a t e va в**» Й а Л й в » i l * toare.

імтЛ, 17 Ianuarie 1911. URS I V E R S Ü L L I T E R A h « o . 3. — 7.

DIN HAZÜL^ALTORÀ fctâmrjlarea se petrece în t t e p e n l i a -

teftexpoziţiît Va domn, însoţit de nevasta d-luî,

iewsdreseazu unni 'gardian. — Pardon, prietene, ai putea să'mî

« ţ o l încotro e restaurantul «La tre i ÏÉtecurï» f !

— Dacăi w s f l ' s ă mă turnaţi, v i . d u c .acolo.

fbrniră câte treî. Pe A r e n : — Sunt s i g u r cä.auttf imai fogtHtoî

^ M ă ^ l a r e s t a u r a n t e t ä H t a , zise gar-

— De unde eştî d-ta atât de sigur dfc'a'am maî fos t?

— Păî, dacă a'ţî maî fctfoafci d w s i -jajff.că nu vă mai ducpatţî acum.

Btemnul şi doamna aulseEoCHt ВГЯ-;<jfcBit să nu maï continuer dfrWHHií.'

J O C U R I Ş - A R A D A

- che d. I. ЬеШопсѣ, loco -» Anul nou fără mine Nu- se poate ea se' fife-Că eu iac pe fie~caro Ga să aibă Ьи«атге» Prima parte- ae gasest* Pe ia jocuri 1-cercetat, Cea d'à doua este armă Şi -e- fesnedle aflat.

ffcslegarea problemei prizonierului dto «TJnwensut Literarw de; Anul Nou, ЯЖ 1 este următoarea ;

1 1 1 1 1 i 11 Ш 1 w

• L'í

1 >•

Iii V. J Am J L J

Intrare Prizonierul trece prin toate celulele,

inclusiv celula sa . Aceasta este s i n ­gura soluţiune justă. Problema spunea desiuait că prizoniarul trebue să treacă ртш toateсеш1е!е„.гіесі şiş prin a. aa. OintBare. defiruti^iă in celula sa nu ş'av punea^ceasidenai ea 4 н м г е .

Persoanr-le care,, prin tragere la sorţi au câştigat câte unul din* cele 10 vo-lume-bibiiotecâ, ş i сав* s'au apropiat mal muit de adevărata soluţiune a probiemeï de mai sus , sunt următoa­rele :

Bocăneşt i : d>*a Stella lonescu. Plevna'{Jălomiţat: d-şoera Ecaţarina

Ghiea Georgescu. S lat ina: d. Biifes M. Mmaî. Vi&deştg (Covurlaiî); : d. Gn. B'asoCi

, Craiova: cU Lambescu Demetauy elev j TgH3cna: dVşoara С і е т а п а а Е Ь Ш г n a ІІ.:

Iaşî : i a C BJaicuu OLteniţa : d.. Leon- ©otiişteHJ» Vas lu i : d. Равайиасш N:,, e le»; Giurgiu : d-na Elena Constanötaeacu.

Dftsleganea рмЫиш№ d a cabrau dm* «Universal Ніёгавл, Növ 2^ estfc:

1 4 H O : D e s c o p e r i r e a a r i e i U p o -g « * # e e *»" eetreV- (й іфе**«»а» . PPFweaneleeatîvPJ»*» tsaiprw'la.eoefU

a e eăa«*gat eâo> unul din cele Ш> vo-» lume bibliotecă, acordate ca premii, strat игт*і»атеіет

Bucureşti'.— DWeie Céza Mântulescu şi Steluţ* Ştefânescu, p.rofe*OM&

Bànadi.r-JX ЕЙсоІав Jl. MàlSûeeseil^ Bră i ia .^ i )y Ion Mihâiiescu. elnu. Ciocăneşti (Äfev).—E*-ra E.ena Bbe*

reecu. Drăgăgamui—D-ra IVStahaela-Pavlav-Galaţi.—DV Ghiţă Săulescu. Giurgiu.—D. George Stoenescu. Gara MierieştR — I t n a Didma P o ­

p e a u . ; ©orra Viâdenî. — D . Ш ц Sfaaefa, ş e f de gj»ă.

CASĂ DE SALĂTATE SPECIALA PENTHUT

d .E F m d i E l SUB DlKECTIA

I t o c l o r i i l u . I . K U t I A C Chirurg primari şeful serv. de «mecologu

aK spitaelor Eforiei SECŢIE SUPĂRATA pentraBARBAŢi

(Йеяіогаиів. Ьшш,< Inmurî, .cafenie wtsirarie. statitecaes uretraft* etc.

Strada ST. fb'nloä £ îiHksul TeatMft» Nation» — ТЕЬВШЖ 2/96 —

RNÍTEA Е SUFLETUL СШЕГСИІИ.

UN OBRAZ CURAT Şl FRUIVUDS se obţine prin întrebuinţaiea cremei ф pudrei І М в А ' fœfparate de Al. K e a n u farmacist furnisor af Curţel Regale. Ptaira «FL©RA» fără. Msmut măreşte efectele uimitoare ale eremeî

tMfatbe s * B - p * «FLORA». Crema lei 1,§0. Pudra ІШШ/m •Flora» lei 4L Săpun Ftwa 101,25. ІШтааЪ de păr- «*ffaam iieîatrecată p e n t e ingrqirea raţioaaiă şi ІЬіщваша a fiteeluîv let 2V5». СаріЩеп «Ftorm» fapadé paAsticla I ѵиигШЩЩі .m&---2JSá- РШа âe dinţi «BncoU 1er 1. Лфа de \gmi иВжѳЫ M 1.5Ô-. Lapte de crin «Flora» pentru înfraeinse-

ţ^ea tenului M» 21 Sàptm ae Lapte de crin «Flora», Ieï 1^5. La- пйяіиДііиятір» SP r>stiaifljmediajt.jie9tiuL

I

m*» n

+ î n « n t e e » i e p H t i s a î n f r â n g ă l e g e a

V i n d e e a t f - I î w a i i i t e em a f c e n M s i , f i d f s t r u s s u M a t e t e a , p o t e r e a ş » a v e r e a ibf, s a u e a m o a r t e a яаі>П f a<c«t i m p e e i b Ü A * і и « і е с а г е а l a i .

* OOflW'eatB un samgat pentmr alcaal ?i efectalluïieste că beţ&ul va detesta băuturile spirtoase. COeWíeate cu totulf юехйіА<вв*Х&ѵ> şir efeetiil luî este atât de eficace, în cât persoanele cele

; яаайГпейавВа beţiei.-an devia nicî adata" reeidiv.e. esta cea maïs nouă invenţwina care stáiapt a produs-o în a«eastă privinţă, şi-a scăpat

până acum mir da oameni din nevoi, mraerie- şi ruină.. COOM est» un preparat cwe se dieolvä uşor r ş i carer spre ехешріи poate fi pus de eutre me­

sageră în Cafeaua ЬагЬаЧиІціц. fără ca acesta să simtă ceva. la cele вші-твШе cazuri^ el nicî nu ;:stie pentru ca nu mal poate să suporta deodată spirtul; şis crede, că aceasta este efectul unei prea mari consumaţii, asa cum nu mal putem mânca o mâncare din care am gustat prea des.

COOM ar lrebui să dea fie-ca.ie tată fiului său, studentului înainte de a cădea la examen;, eäcli, сѣіаг dacă no este dedat bejieî,, alfceelnl totuşi slaBaşte citeeruli ; ]k igeneïslt ai firBÏui fié-cara, care nu se poate ahţijje de аіввоі^ să effio do»ă de COOM. Aisssta este cu totul nevătămător. Persoana îşi conservă sănătatea şi economiseşte foarte mulţi bani, pe G&rï. i-»r fi chelitiiit.altfel peiaţ№ vin, bewţt ţuică sau rachiu..

COOM costă 1 0 l e i şi se trimite contra plăţii anterioare sau contra raraburs numaipria : Gbntrafacerile sunt pedepsite. — Preparatul

Goom bstitirt, Соревпада, 346 Dairemarfta Scrisorile sunt de francat сч 3 5 b a n i ?i cărţile -pestele, cn' 1№'1миі>

Recompensa de 5 0 0 0 L e i SPÂIUM>R ŞI CHELILOR

Pain adevăratei ((Mos-Balsam» danez ?e peata face să ereaseă părul şi barba în opt zile., JSBttSmî ф tineri, dame şi domni pentru a avea păr,, barbă şî sprincane se servesc numai de-«Mos-Balsam», căci s'a. eenstatat că «Me«-Ikalsa.inel)>. c e t » ' . s i î n ţ a r a l i l e a e a l «ş t i i i i - -ţcV<mod£rn<e^ c a r e s f Ä e e c a i n opC pni i s i l a c f n e î - s p r e - z e c e z i l e , prin in--menta asupra bulbului capilar f a c e . c a p a r u l s ă . r e î » e e a p ă a c r e ş t e » i m e d i a t ; iată de ce ne sknţim în stare a contracta, obligaţiuni, pe care nteî; o al'tB casa ш ar puteai să le îndejlinească. Garantat ca nevaWmător.

D a c ă c e l * c e a f i r m ă m m a î s u s , NEEPAVOT adènr ibrt VWN p l ă t i

• Г 5 0 0 0 LEI NUMERAR Orî-căruî spâii'saa'^сйёі care sevH fi servff die „MJS*BALSÄMK şease

săptămânii fără nitíí un rezettat. Luaçï seama că suntem singura cas* care* oferim o adevărată garanţie. Recomandat şi

recwnosset de medici. Feriţi-vă de contrafaceri. Vă faa cunoscut că sunt. faar.te mulţumit, de îotcabuinţaoea „iMxwBaletaaufttî. 0*upă opt zile*

plrut a început să dea,—la început rar, dar firul puternic. După 15 zile părul s'a îndesit, a luat consistenţe; i-edobándmdl сшіьювя lui primitivă ţi aeeasta graţie nuinas.balsaiiiullil Dv.

Mulţumindu-vă, vă prezint salutărilei mele distinse.—ss. I. K. Dr. Tverg, Copenhaga. Pbt să recomand fără teamă adevăratul „Mos-Balsam" danez ; ca un leac infailibil pentru

creşterea din noi a părului. Sufftresan die : mutt' de» pferdetest рЗтгаІиі în cat-, unele locuri au rămas ccrmplectf pleşuve. După 3 săptămâni numai de* întrebuinţare a „Mos^Balsamulul" am ГшіиЫИмИй păruit pierdut, s'a ínáeeit, şi acum am un păr Iung„ tam ş i săflutosi

er. D-ra Ш. O, AíKÍersen, Nyvestergard'e 5, Copenhéiga. Un pacbet , ,M0S" 10 leî» Ambalaj discret. Se trimite prin plată anticipată sau contra ramburs poştal. A se scrie celui maî mare magazin speciai

am tuma : b £ o a r > 2 u L a g j a ^ i 3 a . e t * C o p p n V i a g a ^ ІЭиаккиааосыкШсаь. UNIVERSUL LITERAR

C u p o n No. 3 .

8 — No. 3. UNIVERS I L LITERAR L u n i , 1 7 Ihiniiirie,

N O D I L E M A R I P R E M I I OFERITE DE ZIARUL

UNE VER SUL" . ABONAŢILOR S Ă I , CU ÎNCEPERE DE A Z I

O N O U A V I L A L A S I N A I A • Y Ü Ä T h e o d o r a " , construită anume pent"ù4rageri?a viitpăi'e, pe str. I . C. BrStianu, '. ' - . . . « . în poziţia cea -mal splendidă din localitate.

Uft dormitor tio

compus din : I canapea; % fotoliul, * scaune şi o. masă, ele,, mţjloc, foarte elegant, •umpôrat delà fabrjea de

'• mobile de1 artă, 1. Bre-« Л , calea : Rahovel, ;5íK , unde ee găseşte, în per- i manenţa o bogată şi a- . Içàsa expoziţie de mobile, 1

de toate genurile.

OM DOBMITOB DE BRONZ

,de mare Valoare, cum-pÄratlela lnduslfux me-

gardul ЕІіяаЫйІвѵ

0 ff!

PKNTtUJ INTRARE compusă din :

1 canapea, 4 scaune, 2 fotoliuri şi o masn, cum­părate delà , cunoscutul magiizin de mobile de trestie şi ...banJbuy- Ы4-tman, str. Lipscani, 8.

construit in marea fa­brică de mobile de lemn Mari», V,' Gama, şo­seaua iMihal;Bravul, No. 37 şi str. Şerbîknica, 10. Sucursala calea'Victoriei,

No. 107. -

0 românescă Şl 0

bluza (iie) de mătase delà Bazarul Naţional dé ţesături româneşti de sub conducerea doamne­

lo r Cosco şi Duţescu, ca­lea Victoriei, 110, cel mal eftin şi mal bine a-sortat magazin In toate felurile- de lucrări româ­neşti din pânză, lână şi

mătase

cumpărat lela cunoscuta fabrică de mobiie In a-cest gen, E. A. Pucher, «alea Victoriei, 148. Su­cursala' Bulevardul Eli-sabeii, No. 18, la «Co-

- - - meta Haley».

dOEOieza. doua foîotiuri s * ' lucrate în vechiul atelier dé tapiţerie

0 pendulă de stejar ştumaţ şi o tava , cumpărate de la magazinul de Încredere Schmidt & Stra-/ ; tulm ealèa "Victoriei No. 53.

0 Imicklâ, o puşcăJe yânp|are şi un pistol dl l f f t f t lâf ' cumpărate, de la marele magazin de biciclete d U W I I I d l , ş i açme fi. D. Zissmann, calea Victoriei 4 4 .

In gramofon, o vioara, un flaut şi oiarinonică. cumpărate de la cunoscutul magazin de muzică Jean Feder, ; . -• calea Victoriei 54;"

K pendulă de perete şi в fjn^iirije de argint eilfhtte Au ani» cumpărate dé la'cudoscutnl magazin

• -Ui -dur - «Ceasornicăria 'Cotţeî».' "',;,

0 Splendid! Rochie albă l u c r a i ä ^ Î D a j t t r u j 1; Odormeuză, 2fotypùrt şi,tinparavajiartistic,;

lucrate in vechiul atelier de tapiţerie «Ioan Niculescu», . strada Câmpipeanu No. 31. , - i

\ CeaŞOrniC de HUr, c u t r el capace, pentru bărbat.

1 brăfară de aur 14 kl^ eu S perle fine. 2 eeasoarniee de aur pentru doamnă. I inel de aur co rubin, pentru bărbat.

şi un paravan Ioan Nicuiescu, str'. ватріпеаші, 31

I, pereche de cercel cu diamante £ м Й ? в Л ' m a re' valoare.

0 frumoîtsă şi preţioasa broşa. En inel de aur M kl. pecetar pentru ЬагЩ, 6 ceasoafnïce remontoir dé argint cu 3 capace iceasornic ile т Ш І emailat. In binoclu fin. 6 ceasornice remontoir, Ы metal. I > de mare valoare

Mă aparate o rn i ce а І п ^ Щ ІГГсѴ (en Caátano.

SO cutii de cremă, pudră şi sâptti „FLORA" Vin cutii: speciale, făcute anume pentru abonaţii noştri.

20 plachete argintate fi Reginei, comandate anume

pentru premii. Toţi acei cari se abonează cu incepere de ажі,

niai primesc gratuit şi un volum din МвШОгШв B e g e l n i Caro l L