J L r a d u , 10/22. t a r t i n a . 1885. Nr. ± 0 .

BISERICA si SCOLA i óia biserieésca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemaasr I K T M I N E C A .

P r e t i n l n a b o n a m e n t u l » ! l P r e f i t t i » i n s e r t i n n i l o r n : Corespondintiele sè se adresele la Redac-tinnea dela

£»M3tra AnMtra-r'BgarP» pe mm . . 8 fi.—tar- S Pentru publicatiumSe de trei an ae eoutienu < BISEKIC'4. si SC0L'A< » _ *s ... . » » , J 5 ™ - a n a . ? » 5 0 v < C * 1 0 i 5 ° cuvinte 3 ti., pana la 300 euviiite "

4 d. si mai am & fl. v. » . dentro Ronuu)Pa ii strsinetate pe ai* 14 franci

» « » « 3- » • ' fran«

Er banii de prenumeratiune Ia TIPOGRAFI'A BIECESANA ia A S AD.

Punctualitatea in oficiu. L a noi, Ia romani, este o mare nenorocire,

sa de molte ori trecu pre dinaintea nostra oca-siuni binevenite, de care nu ne scisso folosi, si pre cari nu acimu, seau nu suntemu la postula <; nostru, câ se le potemu esploatà, si folosi in fa-vorula scopuriloru, ce urmarimu.

Uitandu-ue la tieranulu nostru, aflàmn la densulu, unu felia de fatalismo, remasu din di­tele betrane. Asia este, baga seama, facutu ro-manulu se créda, ca ori va face un'a, ori cu va face ceealalt* „da Dumnedieu." Eln nu se pre-padesce. Buca erâ, si buna a fost acesta cre-dintia in timpulu de de multo, cand tota activi­tatea neamului romanescu erâ iudreptata :uftmaî intru a conserva ceea ce aveamo. Astadi .ra&ţsî Bumai cu acesta credintia si numai cu acesta soiu de lucrare nu mai merge.

S'au schimbata lucrurile. Numai este de a-junsu numai a ne conserva, tre bue se lucrami! re­pede la desvoitarea nòstra: ér ca se potemu reusf in acésta direcţiune este neaperatu de trebuintia, ca in prim'a linia se fimu punctuali, se le facemu tòte la vreme.

Tieranulu nostru este manatu de anotimpuri, câ se fia punctualii. Nici pre departe inse nu se supune densulu in totu loculu acestei aspre porunci. L e tace eia tòte câte trebue se le faca, dar s'ar potè dice, ca mai nici odată nu le face asia de bine, cum ar trebui se le faca, si nu le are face la vreme.

Nu-i place romanului, se-si impună legi multe, si nu-i pré place se-si faca unu modo de viétia mai su socotéla. Cand i-merge bine, uita de vremurile grele si de necazuri, si gandesce, ca va remane totu bine pana-i lumea. Uita, ca lucrările se potu schimba si spre ren ; ér in acesta uitare a sa lasa se tréca astadi un'a o cabrane nefolosita, mane nlt'a, si asia mai departe.

D e acestu morbo, pre carele lu-observâmu la tieranulu nostru, sufere iu inesura m&i mare, seau mai mica si inteligioti'a. Ne-a fostu scriau si none in cartea sortii, câ pre lai:ga virtuţile străbuniloru, se eredimu si din defectele loru.

N e tredimu din cand in cand, ca defectele, de cari câ prunci, vedeamu, ca suferit părinţii noştri, suferimu si noi.

Unuîu din aceste defecte, este: ca bine, reu, le facemu noi pre tote, câte avemu a l e face; dar nu ne-am pre deprinsu a-le face tdte la vreme. L u ­cru bunu este, si remane bunii totdeun'a. Snntu inse lucruri, cari nu suferu amânare. Inzadaru

gemeni graulu, dupace i-a trecuta vremea, ca nu 'presare, si daca resare, nu este nici unu feliu de

hasna, eu pr6 ai ce secera.

Cum o patiesce tieranulu cu grâulu, pre carele nu-lu semena la vreme, tocma asia o patiesce si so­cietatea cu oficianţii sei de administratiune atunci, cand densii nu lucra, si nu facu ceea ce li-se impune prin ofioiulu loru la timpii.

Lucru de căpetenia este in totu loculu: or­dinea si punctualitatea; dar mai de căpetenia, câ ori unde, este inse in administratiune, si mai cu seama iu administratiunea bisericei si scdlei, unde fiend forci'a, prin carea se esecuta dispu-setiunile organeloru administrative numai autori­tatea acestora organe, acesta autoritate, de care este atât de mare trebuintia — trebue sustienuta si promovata iu Wim'a linia prin punctualitate, si preste totu prinp tienuta de modelu iu funcţiune si in vieti'a privata.

Ac6sta punctualitate, detori suntemu a-o re-cunâsce si a-o mărturisi, lipsesce la mulţi dintre noi.

N u odată am avutu ocasiune a ved6 si con­stata, ca organeloru administrative din centru — de multe ori in cause însemnate — li-suntu le­gate manile, uu potu merge inainte din causa ca

organele subalterne nu esecuta, nu efeptuescu,

séu esecuta, si efeptuescu reu, ceea ce li-impune

oficiulu. Astfeliu organele superióre suntu silite

a trimite ursorii preste ursorii ; si timpulu de

lucru si munc'a productiva, se perde a nimic'a

numai din motivulu, ca cutare organu subalterna

n'a voitu, seau n'a potutu a-si împlini la timpu

detorinti'a, ér pentru acesta negligentia se im-

pedeca, in fanctianea sa regalata intrega apara-

tulu oficiala, si prin acést'a caua'a comuna sufere.

* * *

De aceste pedeci, si de acesta timpu per-

dutu nu vomu potè scapa pana atunci, pana

cand nu ne vom impune, si nu ne vomu forma con-

scienti'a de oficiu, pana cand nu ne vomu de­

prinde, câ ceeace potè mu face astadi, se nu la-

sàmu pre mane, si pana cand nu ne vomu de­

prinde a cugeta, ca neimplinindu noi astadi cu­

tare lucru oficialu, pentru negliginti'a nòstra nu-

si potu împlini nici alţii detorintiele loru oficiali, si astfeliu biseric'a si scóla, dela a caroru înain­tare si bunăstare depinde si înaintarea si bunăsta­rea nòstra, sufere mari si multe perderi.

Se ne notàmu, ca astadi cu cele de de multu

precum potemu vede, si ne potemu convinge in

fiecare di, nu mai potemu merge nici in biserica,

nici in scóla. Ambe receru munca, si inca mun­

ca multa si grea ; si câ se o facemu mai putiena

si mai usióra avemu multa trebuintia înainte de

tòte a fi cât mai punctuali.

Cualificatiiine invetiatoresca si metodu! L a aparintia acestea se veda dâae concepte,

inse in realitate, in esentia ele sânta anula. Una invetiatoria cualificatu in scala dapa teoria

numai, fara metoda sta departe de cbiamarea s 'a; încât elu inse e si in posessiunea metodului — e a-deveratulu crescătoria, educatoriu alu prunciloru în­credinţaţi densului, câci prin caalificatiunea si meto-dula seu, elu obtiene o dorintia generala, ce iu v i 6 -ti 'a de comunu se nnmesce progresa, ce lu-recbiama so­cietatea si părinţii scolarilora. O societate atunci are basa, atunci infioresce, cand se bacara de morala, de capacitatea civiloru sei. D e aci unele state si au pusa de problema, ca cum se fia invetiamentulu ? obl iga­toria ori l ibera ? I n Grermaui'a si in tier'a nâstra elu e obligatoriu ; pentru acea ele a facutu leg i , si a data ordinatiuni, prin care fie-care părinte si ta tora e o -bligatu a-si tr imite copilulu seu copil 'a la scala, ca se invetie carte.

JTranci'a, Belgi 'a , si statele unite ale Ame r i ce i pledeza pe langa acea, ca invetiamentalu se fie l i -beru, avendn in perspectiva, ca ele tdte le-au pasa deja in acţiune, ca se producă invet ia tor i deplinu cualificati.

N a sufere indoiela, ca noi romanii din intreg 'a metropolia punemu mare pondu pe cordele i n v e -tiamentulai. Di! si de nu ar fi creata legea de in -vetiamenta in acela intielesu, in care e creata, noi ne forte interesâmu de e l u ; pentru câ avemu con­

vingere sigura ca numai invetiamentalu ne dà p u ­tere si viét ia, ca se stàmu pe locuia creata pentru noi de providenti 'a d ivina.

D e aci ama introdasu in viéti'a nòstra cons t i -tutiunala bisericésca, coaferintiele invetiatoresci ca prin ele se obtienemu langa cualificatianea i nve t i a -toriului si metodalu de lipsa, care umbla ca pracs'a la olalta.

Si ne-am convinsa cu toţ i i , ca ele santa de a-junsu bane ; ele santa unu medilocu, care duce Ia scopa, servescu mai multe cài, mai multe medilóce, — peca-tuimu forte atunci, cand nu l e punemu tòte î n a i n t e » ocbiloru nostri, se l e analisàmu, si se vedema, c a r e e acel'a medilocu dintre cele multe, care mai bine ne asiguréza ajungerea la scopu ?

N e bucuràmu de unu bine, dar ia natnr'a e m u ­la i este acea, ca doresce unu bine si mai mare.

As t fe l ia starna ca invetiamentulu. E i a adi e d e ajansu bunu, dar trebue se cautàma ca e ia se fie banu deplina, séa forte bana. L a acesta patema a-junge daca avemu invet iatori deplina caalifieati, dica : daca facemu tota posibiiala, ca invetiatoriulu pe langa cercetarea conferintieloru se aiba si salaria corespua-dietoriu chiamarci sale, care se-la si iacaseza r e ­gala ta .

Càci daca unu invetiatoriu e bine salariaatu — dobandimu cela mai eficace mediloca de a ave i n v e -tiamentu bana, dobandima unu invet iatoria cu eaa l i -ficatiune si metoda, dobandima ceea ce ne lipsesce ; càci atanei si celu mai ingreniatu tata de familia ca invetiatoriu si-póte procura cârti didactice, carti d e scoia in limb'a s'a, si in alte limbi streine, prin care multu se ajatora in cualificatianea s'a, si in meto­dalu seu de propunere, care la unii invetiatori e slaba desvoltata, nu din nepăsarea, ci din aeajunsarile loru sermanii !

N a legea de invetiamentu face in acest'a se înainteze, inaintéza eia pria cualificatianea inve t i a -toriului si prin eficacitatea metódeloru.

Vedemu adi la noi insine, cà in care comuna avemu invetiatoriu bine, séa metodalmiate cualificata — acolo nu e de lipsa aplicarea leg i i , acolo v ine c o ­pilulu din voia buna la scóla, si părinţii emnléza i n ­tra sine ia t ra tr imiterea baeti lora loru la scóla, casi vedu progresulu invetiatoriului in natur'a bae t i lora , de care ei se bucnra.

Vedemu si acea, ca in care comuna avemu pen­tru invetiatoria salariu banu — acolo postula i n v e -tiatorescu e ocupata in persón'a aaui invet ia tor ia bine cualificata ; acolo scól'a e bine arangiata ; acolo afli ia invet iator ia biblioteca propria, de carea t i . rìde inim'a.

Erama intr'unu timpu inspectora scolara ; avém sub conducerea mea si invet ia tor i slaba salarisati ; la acesti'a lipsea progresulu in scóla, càci ei sermanii erau si l i ţ i pe alfa cale se-si câştige, si asigure tra-iulu vie ţ i i , deóre ce salariala li-eră atât de precaria, incât nu puteau trai din elu. Inca atunci esclamamu : Domne ! ar fi intra adevera tempalu, ca se na mai vedemu pe invetiatori i nostri si astfeliu mancinda-se ; ar fi intru adeveru timpulu ca se vedemu pretotin-denea progresu in scóla!

Din aceste premerse ar fi o dorintia generala » nòstra ca Yen. Sinodu Eparchialu si in estu anu s è se ocupe cu, si se resolveze problem'a acést'a, adecă: se caute pentru ameliorarea salarieloru invetiatoresci si încasarea loru regolata ; càci numai atunci paterno pretinde dela ei o eualificatiune metodica, a tunci

Anula IX . B I S E R I C A si S C O L ' A 75

langa invetiamentulu deobligatoriu amu dobândi si p r e cela liberu, dintre care unuia debae se ne duca la acopu. — Demetriu Pop'a.

Timisior'a, in 19. Martiu 1885 n. Onorabile dnu redactoru! A t i avuta motive, de

aigcru importante, ca in nrii 7 si 8 ai jurnalului .Biser ic 'a si Sc61a" se publicaţi unu lunga reporta despre restauratiunea comitetului parochialu d'aici. Scopulu strietoriului, pre cum se vede din cuprinsulu raportului seu, n'a fost altulu, de cât a lovi seu celu pucinn întina caracterulu dlui M . Dreghiciu si alu meu, carele sum si giner i le lui.

E i bine, sociulu meu, ca protopopn, este unu baibatu incaruntitu in on6re si in Iau d'a tuturoru fofetilorn sei superiori, era eu, de cand am pasitu pe terenulu de act ivi tate publicu atât in cele biserieesci-scolarie râ t si in cele poli t ice natiunale, cu scirea si intentiunea mea reu nu am făcuta, ci din contra am ostenita, mnncitu si jertfi ta timpu, caletorii si mo­deste sumulitie, de cari am dispusu, si tote astea l e am facutn in buna credintia si cu intentinne curata, fara a v e c â interese private-egoistice. Onor. publicu romana pre cum si cetitorii DVos t r a l e sciu acestea prin urmare densii vor judeca asupra nâstra.

N ' a v e m deci nici o trebuintia d'a ne aperâ fatia ie ataculn si invinuirile raportoriului DVdstra . Din acesta puncta de vedere nici pen'a na mi a-si fi mo-iat 'o, nici din scumpulu meu timpu n'asi fi sacrificata

n i c i măcar unu momentu. Simtiescu in intern alu mea inse alta datorintia, una âeoblegamenta moralu fatia de organulu diecesei, carele, pre cât sciu eu, are meni-tiunea si chiamarea d'a mantiene 1 si propagă morai 'a adeverata in poporu si biserica, am deoblegamentulu moralu se V e faeu atenta, cand observu câ a-ti fost indusu in ispita diavolesca, si acest'a o facu.

Dupa ce mi-am împlinita acesta deoblegamentu, V i lasu la propria-ve chipsuiala, ca se continuaţi pe a c & t a cale, ori se v e abateţi dela ea, se lucraţi cum ve t i vo i , eâei îndreptăţirea spre acâst'a v i -o recu­noscu. E u numai un'a Y e garanteze , si acest'a e • câ v e informezu precisu si esactu conform adeverului, pentru care garantezn ba chiar v e autorisezu ca, de-cumva V e ve t i indoui despre densulu, se intrevenit i l a vener. consistoriu ca rogarea ca pe spesele mele se* se ordineze investigatiune in causa, intru consta­tarea realului.

E t a ce v i spuiu. Domni i acei'a, cari lucra sub sumele „int ielegint iei" d'aici, abus^za de acesta nu­mire, o folosescu drepta masca, spre a seduce lumea. Adeve ra t a , câ 2—3 dintre densii snnt inteligenţi , dar ceia la l t i sunt slabi 6meni, si nici anula dintre ei to t i na sunt omenii bisericei, na pana multa temeiu pe legea nâstra, nu intra nici odată in ana in biserica, n'au nici inima pentru institutiunile ndstre bisericesci nici santienie in sufletalu l o m pentru moralu, auto­nomia, biserica etc. S i cand ei, in anula acest'a es-ceptinnalminte, au data navala ca se intre in bise­r ica, n'au venita pe calea drepta, morala si binecu-ventata , pre cum se pretinde, ci pe calea coruptiu-aei , inmoralitâti i si a reului.

E t a cum. Sciţi câ us, ba chiar ore care rece-i k t i e este, ca la astfeliu de ocasiuni comitetulu v e ­chia face o lista de membri, pe cari ii-recomanda „ca calificaţi ei apţi" pentru d'a intra in comitetu, respect ive d'a ii aleşi. Comitetulu fost s'a adunata in preser'a dilei de alegere, a mai convocata inca pre

mulţi credintiosi la o contielegere si a facutn ac£sta lista. In acesta lista au fost recomandaţi si unii dintre „intel igentia ,"— pana cand eu, carele de 3 ani am fost abdisu de onore — nu eram propusa. V a se dica comitetulu si credincioşii serioşi si solidi, au pureesu corecta, si au tienutu contu si de „int ie le-gint ia ."

D'ar ce a facutu onorabil'a .e l i ta" si „ in t ie le-gint ia" a ndstra ? acea din a cărui sinu v i se faeu DV<Sstra numitaiu raporta ? ! E a s'a dusu intr 'o cârcima de tot comuna, numita „birtulu galbena," si in timpu de ndpte, cu rachiu si vinu pe m6sa si-a compusu list 'a sa, in carea a băgata „intel igenţi" si d'acei'a, pre cum e S. pre carele nu e nici o rari tate a-lu \<idi in birtu atât de beata, in cât — cum ni se spune — se lovesce cu capulu de cuptoriu, crediendu câ-si da pe usia; apoi er „intielegintia" ca Csann, Brassovan, etc etc, pana cand maeştri, industriaşi, omeni de frunte, n'au incaputu in list 'a loru.

Cand a fost diu'a alegeri i , in biserica am fost •— afara de preota, invetiatoriu si 2 .epitropi — nu­mai eu si inca 2 poporeni ; ceialalti onor. alegatori erau toti in birturi, si din birturi au venita si la sinodu; la alegere, si si-au presentatu list'a loru.

Se int ielege câ protopopulu a disu câ prefere list 'a „ofirifisa," adecă cea presentata de comitetulu vechiu, dar ore n'avea elu drepta si datoriatia a dice ast'a ? Judecaţi, dle redactoru !

Dupa alegere, resp. izbânda, confraţii, in frunte cu „intel igent i 'a" era s'au dusu in „birtulu galbenn" si pana câtra 3 ore dupa m. s'au tractata cu rachiu si au mâncata — pre cum dica omenii — .carnaţii din doue scr6fe."

Preotulu localn, vediendu r ival i ta te intre 2 liste, a ceruta cuventa, a cetitu ordinatiunea consistoriala in carea se dispune ca in asemenea caşuri: „cand se ivescu mai multe partide se se alega in comitetu băr­baţi din ambele partide" — la acest'a unu onor. inte-leg in te ce se vedea inspirata cum se cade, inse nu de duhulu santu, a respunsu: „nu ne poruncesce eon-sistoriulu, alegemu cum voim noi," era ceia la l t i au ernptu in sbieratuii si urletu selbatecu. E i bine fatia de astea ce avea se faca protopopulu ? Se sufere in­sultele fatia de consistoriu, ori se disolve sinodulu ?

Inse de unde vine acesta imbulzela la onorat'a „int ielegint ia" ?

E ta -o pre scurta, Parol 'a dilei la unulu dintre matadori e : se-si faca merite câ „a deprimatu spiritulu natiunah, intre românit din Timi&iâr'a.'' Din acesta mo-t ivu s'a provocata desbinarea la arangiarea balului, fara nici o causa; d'aci sfortiarea „intielegintiei" ea se nu succeda balulu ce se publicase deja in favorulu scoleloru si a Alumneulu i ; d'aci era sfortiarile „ in ­t ielegint iei* cu balulu ei de „eli ta" carele se treca de „patriotica." Repe ta câ „sfortiari" sunt tdte astea din partea onor. „int ielegint ie" fiind câ eu nici unde nu m'am pusu in ca le - i ; nici am umblata eu, nici m'au candidata alţi i , ca se fiu in comitetu; nici l a baiu, nici la altele, dar adeverata e câ am combatutu si n'am aprobata pornirea ee a esitu — din „birturi."

M a i un'a se v i spâna. Onorab. „int ielegint ia" de sub intrebare se mai lauda câ are se me „nimi­cească pre mine si pre „Luminatoriul ." Pentru c e ? — nu imp6rta a s c i ; dar v e va interesa, dle redactoru, se sciţi pre ce c a l e ! P r e calea Aradu lu i ! — asia se lauda ea. E i credu câ prin Aradu lovindu si cârtindu pre Dreghiciu, acest'a va abdice cauţiunea „Lum." si atunci de siguiu i se va stânge viet i 'a .

76 S I S E R I C ' A si S C O L ' A Anala I X .

N a sciu, daca DVÓ3tra aveţ i v re ana venta de de acesta grandiosu plana strategica ori b i , nici vreau se scrutinezu daca Arndulu a primita aeestu angajamenta ori b a * ) , dar fapta e, cà inceputalu s'a facutu din ambale parti, fie cu ori farà scirea DVós t ra .

L a tòte astea eu l i doresca taturor'a succesa bunu, si incbeia deslucirile mele cu dorinti'a, ca se v e orientati, se nu fiţi cumva indisa in greuéla pria necunoscinti'a iatr igei , ci se ve oferu possibilitatea d'a lucra in perfecta cunoscintia de causa ; dupa cari remanu alu DVóst ra plecata

P. Rotariu, advocata si redactora,

A c a d e m i ' a r o m a n a . Program'a

lucrariloru sesiunii generale din anulu 1885. (Continuare.)

8. D e asemenea a rema3u neatinsa sum'a de 3000 lei alocata pentru tipărirea lucrarei dìui G T . T o -cilescn „Tieranulu romanu„ premiata de academia in sessiunea generala din anula 1882. L a 1 Ianiu anulu trecutu s'a data manuscrisula autorului, in urm'a ce­rerei sale, spre a-iu revedé si a mai face uaele în­dreptări înainte de a-la da la tipariu. Peste pacina timpu speramu, cà manuscrisula va fi revediutu, si se va incepe tipărirea

9. Sum'a de 1000 lei , pe care ati atooata-o eâ ajutori a la publicarea catalogatoli monumenteiora e -pigrafice si sculpturale ale museului nostra de antici­tati, s'a datu, dimpreună cu clisieurile facute de aca­demia, dlui Tocilescu, directorula museului, care peste putienu timpa va ineepe tipărirea acestei lucrări*

10. Creda cà este aci locuia protr ivi ta pentru a ve pune in vedere urmatoraiu fapta : V e este cu­noscuţii cà la 1880 colegulu nostru dlu A Odobescu începuse, intre altele, tipărirea viet ie i stiloru V a r l a -amu si Lfeafa, tradusa din slavonesce de Udris te N a s -tarelu, eumnatula Iui Matei Voda Basarabu. Tipăr i rea se începuse dupa unu manuscrisu aprópe contimporana cu epoc u traducere», care apartienea bibloteeei stata -lui si care acumu se afla la museulu de anticitati. D in acesta editiune s'a a t ipărita numai 40 de pagine, èra dela plecarea din tiéra a dlui Odobescu cóìele tipărite, in numera de 5, stau in deposita la brosiu-ratorulu academiei. A r u fi bine se se hotarasaa daca acesta editiune va trebui se se continue ia modala cum s'a începută ori nu, pentra-eà sese scie ce este a se face cu cólele t ipărite.

Candu se va presenti din nou cestiunea publi­c a m acestui textu, se va decide modulu in care va trebui se se faca editiunea lui, mai cu sèma fiindu cà in anii din urma au esita l a ivé la mai multe manuscrise, cari tòte trebuescu se fia intrebuiatiate pentru a face o editiune scientifica a v ie t ie i s t i lară Varlaamu si Iósafu.

11. In sesiunea generala trecuta ati pusa in budgeta suma de 1000 lei , pentru a veni in ajutorulu publieatiunei professorului Ni l l e s dela Insbruck in­titulata „Symbolae ad illustrandam historiam Ecc le -siae orien talia in terris Coronae S. Stephani". Sco-pulu acestui ajutora era de a pune pe invetiatulu autoru in positiune de a potè îmbogăţi publicarea sa cu o serie de documente, cari privescu directa pe r o ­mani si cari altu-feliu nu s'aru fi potata publică de

*) In A»adu n'are nimenea nici cea mai mica cunoscintia despre tòte acestea. Redactiunea.

astadata. Publicatiunea profesorului Ni l lea este t i pă ­ri ta intréga si peste putienu vomu primi esemplacele, cari s'au abonatu prin numitulu ajatoru.

Autorulu a trimisa câteva esemplare din „ I n d e x syaopticus" alu cartiei, din care se vede, cà ma i multa de dóue dia trei parti din volumalu seu, care trece peste 100 de pagine; privescu directa istori 'a romaniloru si relati uuile lora cu biseric'a eatolioa romana

12, Lucrarea cea mare asopra limbei romane p s care a con'.eputu'o si a pasu'o pe cale de a se re& lisa M.. S R e g e l e , augustulu si genrosulu nostru p re ­siediate onorarti, a fostu lăsata de dvóstra in sarcina* dlui Hasdeu, celu mai competentu dintre noi in lu­crai i de aceşt i fel a. Ds'a ve va arata modala cura & mceputu „Marele etimologica ala Românie i" si n e va espune progresele ce a făcuta lucrarea sa im decursulu anului

Delegat iunea a îngri j i tă a se t ipări indata dupa sesiunea trecuta „program'a pentru adunarea da te lora pr ivi tóre la limb'a romina" lucrata de dia Hasdeu, cu ajutorulu carei'a se se adune materiala pent i t i acesta lucrare din graiulu viu alu poporului din d e o ­sebitele regiuni ale limbei romane. Program'a a fosta impartita prin ministerulu instructiunei publice pa la preoţii si iuvetiatorii din tòta tiér'a Respansuriie s'au tri miau de a dreptula dlui Hasdeu spre a le in-trebuintiâ la cercetările sale

Conforma dorintiai dlui Ha3deu, esprimata chiara in program'a lucrarei presentata de ds'a academiei ai aprobata, delegatiunea a obtienuta dela minis tero!»: instructiunei publice fondările necemre pentru a re­munera trei t iaeri cari sa dea ajatoru materiala d lu i Ha3dea la marea sa lucrare.

Materialulu pe care-lu atiliséza dia Hiadaa , e o a -sista din peste o suta cârti si manuscripte romane s i mai malte sute de documente, in mare parte inedite, a-tara de mulţimea opsrelora filologice straine, consultate pentru comparatiani. P e làaga acesta, deja pàaa a-cum i-au venita aprópe dóue sute de caiete din d i ­ferite localităţi , cu resp msuri ia cestioaarula e l a b o ­rata de dsa. N i m a i simpl'a corespondentia cu autori i acestora re3paasuri, dela cari trebuescu cerate l ămu­rir i ; necesitéza ajatoralu a doi scriitori. U a a a l a treilea, daca nu mai malti , este indispeasabilu la f a ­cerea si mai ale3u la copiarea estracteloru sab direc t ianea dlai Hasdeu. D e si lucrarea este abia la în­cep atu si de si dlu Hasdeu promisese in sesiunea trecuta numai una mica spesimena pentra sessiaaea de fatia, totuşi dsa are deja de totu gata materialulu. pentru primula voluma de peste 100 pagine de t i p a ­riu, unu materialu consistanda din peste 3000 4a buletine classificate.

13. înainte de a încheia eapitolulu publieatiuni-loru, am onore a v e aretâ, domuiloru colegi , p r o g r e ­sele si starea actuala a lucrariloru comissiuaei însăr ­cinate cu publicarea colectiuuiloru si lurariloru i s t o ­rice remase dela reposatulu Eudoxiu Harmuzaehi .

a) Din seri'a volumeloru colectiunei de docu­mente s'a publicatu in decursulu anului partea a I I - » a volumului I V , de 86 cóle, din cari 74 erau t ipăr i te in anala trecuta. Documentele cuprinse in acesta a I l - a parte, care are întinderea obicinuita a celoru-la l te volume, sunt parte comunicate de dlu Esarca t

era trei pătrimi sunt adunate cu chel tu ia la fondul ai

Sublicatiuniloru Hurmuzachi din archivele de s ta ta in Veneti 'a prin rar'a bunavointia a dini Cecchetti,

directorula acelora archive.

Acesta volumu de documente ( I V , 2) completé-dia volumulu documenteloru adunate de Hurmuzachi ( I V , 1) , in asia moda in cât, spre exemplu istori'a lui Mihaiu Vitézulu, la care se raporta cea mai mare parte din documentele cuprinse in aceste dóue v o ­lume, ni se presinta cu o mulţime de detalii cu to-tulu necunoscute pana astadi. Pentru anulu 1600 cu deosebire potemu urmări aprópe di cu di pe eroulu nostru in resbóiele si in combinatiunile lui politice.

b ) Vedieudu resultatele asia de bogate si de pre-tióse ce au produsa cercetările faoute in ajutoriulu nostru cu atât'a buna vointia, ama continuatu a iu-tretiené cele mai bune relatiuni cu persóne, cari potu se ne ajute in aceste cercetări, pe cari deocamdată noi nu potemu se le facemu numai prin propriile nos­tre raijlóee Dìu Cecoheti continua lucrarea sa fecunda si din timpu in timpu primimu dela daa oopii de do­cumente de mare pretiu pentru noi.

P e de alta parte dlu C. Soranzo, asistentu in bibl ioteca S. Marco din Veneti 'a , a binevoiţii a ne oferi ajatoriula seu, facandu cercetări in acea bogata biblioteca cu scopulu de a adsnâ totu ce se afla in-trens'a cu privire la istori'a nòstra. Copiile primite ne dau cele mai mari sperantie pentru cantitatea si valórea documenteloru cs d?a ne va procura de a-cuma iaainte,

Cu piacere me folosesca de ocasiunea care mi se prtsinta in acesta momentu pentru a v e aminti, cà începerea acestoru relatiuni intre academie si nu­miţii invetiati dela Venet i 'a o datorimu iniţ iat ivei colegului nostru diui N . Kretzulescu, de candn in ca­l i ta te de representantu alu tierei la Rom'a a pusu unu bunu incepatu pentru aceste folo3Ìtóre relatiuni.

D e atonei incóce diu Obedenaru, membmlu nos­tru eorespondentu, n'a incetata nici-odata a ajatâ cu multu zeîu lucrările nòstre in acesta direcţiune.

c) Fondulu destinata pentru publicarea lucrari-loru istorice ale lui Eudoxia Hurmuzachi realisase in ani trecuţi economii insemnate prin aceea, câ in decursulu anului se tipariâ mai putienu decàtu erâ valórea fondului. Comissiunea s'a intrunitu in siedin-tia la 1/13 luliu anulu trecuta si a luatu decisiuni, câ cu economiele realisate de fondala acestoru publi-catiuni se se faca lucrări, cari se completeze si se continue marea opera alni Eudocsiu Hurmuzachi prin adunarea si publicarea de alte documente istorice.

Comissiunea a hotaritu anume urmatórele : 1. Câ documentele adunate de dlu Odobescu

in archivele ministeriului de externe dia Paris se se publice din fondulu publicatiuniloru Hurmuzachi. com-binandu-se cu colectiunea făcuta mai iaainte de dlu Tocilescu in bibliotec'a naţionala din Paris , in urm'a insarcinariloru ce a primitu dela ministerulu instrac-tiunei publice. Aces te doua colectiuni se completèza reciproca, pentru câ documentele diplomatice ale Fran-ciei inainte de circa 1650 au fo8ta depuse in biblo-tec'a naţionala si numai cele posterióre se afla in archivele ministerului de esterne.

Coleetiunile acestea voru forma dóue volume, cari voru fi considerate câ unu suplementu Ia colec-tiunea lui Hurmuzachi, s i # voru cuprinde intr'unu corpu documente ce s'au gasitu in Franci 'a cu pr ivire la romani si la tòte relatiunile acelei t ieri cu princi­patele romane pâna la anulu 1814.

îndată dupa ce comissiunea a luatu acea deci­sione, s'a inceputu tipărirea ducumenteloru. Pâna a-cum s'au tiparitu din volumulu 1 1 5 cóle (112 pagine) , coprindiendu ducumentele pentru anii 1518 — 1595,

\ parte nepublicate pâna acuma, parte adunate din d i -S ferite publicatiuni. Volumulu alu 11-lea s'a t ipăr i ta l aprópe intregu in 88 cóle in 4° (704 pagine) , coprin-X diendu ducumentele din anii 1781—1814. Pentru a-s mendoue aceste volume se va face, pe langa unu i n -> dice cronologica a la documenteloru, si unu indice m-< analitica si alfabetica ala numeloru si f ap te lo r* \ mai insemnate. > 2 Colectiunea făcuta da Hurmuzachi pentru e -\ pocele mai vechi ale istoriei romaniloru, adeea i n a -\ inte de anulu 1576, este forte restrensa. Doeumen-> tele privi tóre la acea epoca santa respandite prin d i -i ferite publicatiuni istorice făcute in Ungar i 'a si i a < alte parti. Co misiunea a decisa câ colectiunea In i s Huroauzachi, pentru epoa'a anterióra anului 1576, se > fie completata ca tò te documentele pr ivi tóre la i s to ­ri ri 'a nòstra câte se vorn fi pubiicatu pana acum'a. \ Cu pregătirea acestei lucrări comisiunea a in— i>" sarcinatu pe dlu N . Denausiaou si tota odata a de— !> cisu a se proaarâ din fondala sea anele din publiea-

tiunile ia cari se afla documente din epoe'a numita. Dlu Densusian» a inceputu lucrarea in lun'a Sept . si de atunci a esplorata ca minutiositate mai cu sema, bogatele publicatiuni ale iui Theiner si o mare parta din „Codex diplomaticus" a lui Fejer . Ds'a a faeattt estracte desvoltate din fie-care documenta si tò te ee— traetele s'aa asiediatu in ordine cronologica. M a t e r i a ­l i t à alesu si pregăt i ta in acesta moda pana acum'a este sufiaieatu pentru formarea unui volumu in t regu .

(Va urmă).

ZESa-p or tio-l-o. comitetului Seuniunei femeiloru romane din Sibiîu cafra

adunarea generala tvenuta la 12 Martie st n. 1885.

Onorata adunare genera/a/ Comitetulu Reuniunei femeiloru romane din S i -

biiu aduce prin raportulu de fatia la cunoscinti'a on . adunări generale, resultatalu activi tăţ i i sale dela 2 S Oatomvre ( 7 N o e m v r e ) 1884 incóce.

Este c u n o 3 C u t u onor. adanari generale ca acesta comiteta avendo in vedere înmulţirea averei si as i ­gurarea scólei nòstre, in sensulu §-iui 21 d i i statut® a luatu me suri pentru arangiarea unei loteri i de e -fecte iaca in siedinti'a sa din 9 Maiu a. t r .

Pentra ea onor. adunare generala se aiba o i~ dea clara despre intrég'a procedura a comitetului pentru acésta întreprindere, ne permitemu a desfia— siurâ m&i pe largu tò te fa«ele , prin care a t recuta.

Precum s'a amintita si in raportulu din 25 O o -tomvre (7 N o e m v r e ) a. tr. resultatulu apelului nos ­tru catra publiculu romanu pentru spriginirea acestui scopa, a fostu anula dintre cele mai imbucaratdre. 1000 câştiguri s'a alesu din cele 1361 obiecte incorsa din tòte part i le ; ér unii din generoşii donatori p r e -vedienda multele spese împreunate cu acésta î n t r e ­prindere a trimisu donări ia bani, s i a esmisu 12,000 sortiuri in va lóre nominala de 6000 fi.

I n 15 Noemvre v . a. tr. sa deschisa espositPa, — despre care inca s'a făcuta amintire in numi tuia, raporta, — In local i tăţ i le dnei Mari 'a Cosm'a, ca re a fosta cercetata de tota publiculu alesa ala Sibi iului si de tot i binevoitori i si propagatori i scopului nostra . Acés ta espositia a durata 14 dile. I n fine sosi 1 2 lana ar iu a. c. st. n., diu'a fissata pentra t ragerea l& sorti, care s'a efeptuitu in local i tăţ i le societàtii dee leetura, in present i '» si sub control'a dlui Stefano. Stroia, vice-notariu eomitatensu, ca comisariu a la

78 B I S E R I C A ai S C O L ' A Anulu I X .

inc i ta ţ i i poli t ice, eonformu resolutiunei înaltului mi-nisteriu reg . de finantie de dto 13 N o v . 1884 sub n r 70,166. — Dintre cele 12,000 sortiuri esmise si t r i ­mise tuturoru colectantiloru noştri pre langa epistdle t ipăr i te spre acestu scopu, s'au vendutu 10,514 si au remasu Reuniunei 1986. — Sortiuri le nevendute s'au nxmeratu si sigilatu de catra comisariulu asistenta imediata înaintea t ragerei la sorti.

Cu diu'a de 12 Febr . st. n. a. c. se împlini ter-minulu ficsatu pentru reclamarea resp. estradarea obiecteloru câş t iga te ; dar comitetulu tienendu contu de interesarea si sprijinirea caldurdsa a publicului, decise a estrada câştigurile reclamate si dupa trece­rea terminului ; unele dintre ele inse totuşi a remasu aer idicate in favorulu Reuniunei. A c e s t e alaturandu-se la cele câştigate prin sortiurile nevendute, si la cele nepuse la sortitura, s'a formatu erasi unu nu-meru considerabila. Deci comitetulu, spre a-le pre­face si pre aceste in bani, a decisa a t iene o l ici ta-tiune care licitatiune s'a si tienutu aducendu unu xesultatn destulude favor abilu.

Computandu deci tote sumele laolal tă si adecă : 1. Bani i incursi prin espositia 71 fi. 75 cr. 2. Ban i i incursi prin vinderea sortiuriloru 5375 fi. 99 cr. 3. Bani i incursi prin l ici taţ ia 479 fl. 11 cr. 4. Ban i i incursi din contribuiri benevole 93 fl. 50 cr. 5. Interese transitore 41 fl. 93 cr. Veni tu lu bruta ala loteriei se urca la

c i f r a de . . 6052 fl. 28 cr. D i n eare subtragandu-se spesele de 759 fl. 25 cr. S e m a n e unu venitu curatu de . . 5303 fl. 03 cr. D i n care suma numai 289 fl. suntu in restantia.

Yediendu comitetulu împlinite sperantiele sale preste asceptare a decisu a tipări epistole de mult ie-mi re pentru generoşii donatori care se voru si t r i ­mi te in dilele vi i t6re.

Yenimu deci si aici a aduce cele mai caldurose ai sincere multiemiri atât zelosiloru noştri colectanti, cari in prim'a linia au contribuitu multu la ajunge­rea scopului urmări tu, cât si generosiloru donatori si tuturoru, cari au sprijinitu caus'a n Ostia cu atât'a perseverantia.

N e implinimu o prea plăcuta datorintia anun-ciandu onor. adunări generale, ca balulu Reuniunei din acestu anu s'a tienutu la 7 Feb r . st. n. Resulta-tuln morala cât si materialu a fostu splendidu. Sun-temu in dreptu a dice, ca si acum, ca in trecntu, ba­lulu Reuniunei nostre a fostu unulu dintre cele din-ta iu ale sesonuiui.

Yeni tu lu curatu alu balului se urca la sum'a de 290 fl.

Ga deosebita plăcere aducemu la cunoscinti'a onor. adunări generale ca dn'a Mar i ' a I l ies iu n. Si an­dora din Rece-Cristuru a donata Reuniunei n6stre 100 fl. pentru care comitetulu i-a datu multiamita publica, si la timpulu seu va propnne onor. adunări generale de o a denumi membra onor.

Ccmitetulu mai aduce la p lăcu ta cunoscintia onor. adunări generale decbiaratiunile noiloru mem­bri i ordinari cu tacse anuale de 2 fl. a domneloru: Alecsacdr ' a Rusu, Mari 'a Borci 'a si Constanti'a Popu,

In t re noii membrii pre v ie t ia inregistrâmu cu plăcere pe dn'a Florent in 'a Manciu n. Mezei , preotesa in Ocolisiulu-mare, cu sum'a de 20 fl.

Dlu Sabina P i so a donata pe seam'a seolei nos­t re o pre frumosa colectiune de minerale, cu binevoi-iorea promisiune de a o întregi , comitetulu i-a espri-

matu multiamita atât pe calea diuaristica cât si pro­tocolara, pentru acestu daru.

Dupa aceste ne permitemu a aduce cu părere de ren la cunoscinti'a onor. adunări generale, ca dlu comite supremu prin barthi'a sa de dto 27 N o v . 1884 N r . 638, face comitetului cunoscuta resolutiunea înal­tului ministeriu de dto 18 N o v . 1884 N r . 62,305 ca acelaşi nu s'a aflatu indemnatu a întări alegerea membriloru onorari din Craiov'a a dneloru si dniloru Adel in 'a Olteanu, Greorge P . Constantinescu, loanu Fauru, Ioanu Bombacila, Elen'a Pamfil ie, Elis.a Che-tianu, Octavianu M . Strajanu si Iulian'a Popu.

Facemu cunoscutu onor. adunări generale ca in urm'a venitului loteriei devenindu mai favsrabila sta­rea materiala a Reuniunei, comitetulu in siedinti'a sa de dto 1 Mar t ie st. n. a absolvatu pre dn'a presi-denta de a mai prove de si de aci înainte pre dr'a directore a sc61ei nostre cu viptulu urcandu salariulu directorei la cifr'a de 70 fl. la luna, incependu cu 1 Mart ie st. n., spre a-si procura insasi din acesta su­ma pre langa celelalte si viptulu. Pentru care suma comitetulu cere unu creditu suplementaru de 250 fl. la bugetulu anului curentu.

N e permitemu a aduce la cunoscinti'a onoratei adunări generale ca numerulu membriloru de astadi este urmatorialu : fundatori 2, ordinari cu tacsa pe vie t ia 22, ordinari cu tacsa pre vîet ia 23, ordinari cu tacs'a anuala 115, ajutători cutacsa pe vietia 26, ajutători cu tacsa anuala 50.

E r averea Reuniunei se urca la circ'a 10,000 fl. Incheiandu, comitetulu si-ia voia a face urma-

t6rele propuneri : I . A dâ absolutoriu comitetului pentra ratioei-

nele anului 1884. I I . A dâ indemnisare pentru sum'a de 81 fl. 50

cr. cu care s'a trecntu la saiariele profesoriloru peste sum'a preliminată in bugetulu anului 1884.

I I L A incuviintiâ unu creditu suplementaru de 250 fl. la bugetutulu anului curentu.

I V . A denumi pe dn'a Mari 'a Iliesiu n. Siandoru din Rece-Cristuru membru onorara alu Reuniunei.

Datu in siedinti'a comitetului dela 24 Febr. (8 Mar t iu ) 1885.

Mari'a Cosm'a, m. p. Atanasi'a Tom'a, m. p. presidenta. secretara.

Raportulu a produsu o suprindere plăcuta si a fostu primitu cu entnsiasmu.

Raportulu s'a luata spre scire cu o viua plăcere, er comitetului cu deosebire domnei presiedinte s'a es-primatu multiamita protocolara, pentru estraordina-riulu zelu desvoltatu intru arangiarea loteriei, si prin acest'a intru înaintarea intereseloru reuniunei.

Dupa aceae s'au primitu t6te propunerile comi­tetului cuprinse in raportu, er in loculu dnei Rosic'a, carea a abdisu din cornitetu, s'a alesu fiic'a domniei sale, dn'a Mari 'a Crisianu.

Adunarea s'a incheiatu cu entusiastice v iva te .

TD i "v e x s e. > * Cbirotesiri intru* protopresviteru. Sambeta i in 2 Mar t ie a. c. precum cetimu in „Telegrafulu ro-< mânu" — s'a cbirotesitu prin Escelenti 'a S'a, parin-s tele Archiepiscopu si Metropolitu Mironu Romanulu ? — părintele Spiridon Dimianu parorhu in Bretieu in-l tru protopresviteru titulara si părintele Traianu M e -] tianu intru protopresviteru pentru tractulu Zernesti-

l o r u ; er Dumineca in 3 Mart ie a. c. s'a chirotesitu in­tru protopresviteru pentru tractulu Treiscauneloru părintele Constantin Coltofeanu. Fel ic i tâmu pre noii părinţi protopresviteri !

* B i b l i o g r a f i a . A esitu de sub tipariu si se afla de vediare in tipografi 'a archidieeesana o b ro-siara, in t i tula ta : „romanii si universitatea fundului reg iu" reportu generalu alu dlui Dr. Ştefan Pacu-rariu, deputatulu scaunului Orastia la universitatea fundului regiu. Recomendâmu acesta brosiura in a-tentiunea tuturora, cari se intereseza a cunâsce im-pregiurârile romaniloru din fundulu regiu.

* Serbare la Semina r iu lu din Cernăuţi. In 30 Ianuariu (11 Feb r . ) a. c. in diu'a, in care biserio'a resaritului face amintirea s. t rei ierarchi, Vasi l iu celu mare, Grrigorie teologulu si Ioanu gura de auru, si-a serbatu biserio'a din seminariulu clerioalu de aici pat-ronnlu ei. Ac6st 'a serbare, esecutata precum in anii trecuţi asia si de asta-data conformu programei anu­me compuse, incepu in preser'a serbatorii la 7 6re. Lectorulu Michailu Bendeschi, alumnu seminarialu si auditoriu de teologia a. I V . , tientt unu prologu, dopa care urma serand'a si priveghiarea. P e cand Arehimandritulu archidieeesanu asistatu de 6 preoţi si 2 diaconi seversi renduiel'a pr iveghiari i , Inaitu Prea Santia Sa parint. Arehiepiscopu facu insusi ceremo­n i a l i t iei , dupa a cărei terminare se intârse la pala-tulu resiedintiei.

A dâa'a di, merse inmediata dupa inoirea san-t ir i i bisericei gremiulu alumniloru in frunte cu cru­cea procesionala si cu luminări aprinse la palatulu resiedintiei, de-lu invita si-lu conduse pre Eminenti 'a Sa la biserica, unde lu-intimpinara la intrare asis-tintii l i turgisitori. Deci celebra Inai tu P rea San t i a S'a, incunjuratu de 6 preoţi si 2 diaconi, s. l i turgia in limb'u romana, grecesca si slavona, dupa care tienu. prefectulu seminarialu Dr. Orestu Popesculu o cu-ventare.

Joi, a trei'a di, se facu inca servitiulu divinti de P rea Cuviosi'a Sa par. Archimandritu M . Caii-nescu in soboru cu alti preoţi, era parastasulu celu mare pentru ctitori si binefacetori si pentru tot i re-pausatii Imperati , ;Mitropolit i , Episcopi, preoţi, pro­fesori, superiori ai institutului clericalu si clerici se-minariali, lu-canta insusi Inai tu P rea Sant ia Sa.

Astfel iu si-a serbatu seminariulu g r . or. patro-nulu bisericei sale. — Dara diu'a s. trei ierarchi a fostu in anulu curinte pentru seminariulu nostru un'a din cele mai plăcute si insemnate dile, nu numai pen-truca biseric'a seminariala si-a serbatu patronulu seu, ci si din cans'a, ca de asta-data s'a tienutu cu o rara solemnitate anta ia siedinti'a festiva a academiei or­todoxe pentru literatura, retorica si music'a biseri­ceasca. Acest 'a siedintia s'a petrecutu in sal'a sinodala din palatulu resiedintiei mitropolitane, care era splen-didu iluminata.

Siedint ia o deschise presiedintele academiei la firele 4*/̂ salutandu cu respectu pre 6spetii presenti-Ser'a aceea ne-a incantatu multu, si ne-a datu re­creative momente A m u avutu plăcerea se aseultâmu trei disertatiuni interesante, si anume a stud. de teo­log ie Gr. Popoviciu despre anticitatea genului ome-nescu; a stud. teolog. O . Dlujanschi despre viăti'a si activitatea s. Grigoriu din Nazianzu si a stud. teolog. Tyminschi in limb'a ruteana despre academia din Chievu. — Printre singuratecile disertatiuni a esecu-tatu corulu alumniloru seminariala cu mare precisiune mai multe piese bisericesci, Atât Eminenti'a Sa cât

> si ôspetii ascultară cu interesa viu precum di s curs a-> r i l e asia si piesele eseeutate. \ Siedinti 'a s'a terminata la 7 % <5re. Decursula l intregu ala siedintiei a documentatu, cà A c a d e m i a I luâ unu frumosu aveutu de desvoltare si înflorire, ? daca membrii ei ea de asta-data vor lua in cea m a i

deplina armonia la realisarea scopuriloru ei nobi le . „Candel 'a."

> * Odejdii de vendiare. In negut ia tor ia d lo i \ Aleesandru Mihailovieiu, aflatoria in edifioiulu inst. ( ped teol. din A r a d se afla mai multe odejdii g a f a 5 de vendiare, precum si reverendi.

C o n c u r s e . > Concurau, se escrie pentru îndeplinirea de l i i i t i v a i a postului invetiatoresea delà saoTa de fete din c o -< mun'a Cuvinu, cottulu Aradului — inspeetoratulu Si r ie i \ (Vi lâgos iu lu i ) cu terminu de alegere pe Dumiaec'a I H - a \ „Mironosit ieloru," adecă 7¡19 Apr Mu 1885, < Emolumintele împreunate cu acesta postu şantan \ 1. in bani gat 'a 240 fi. v . a. ; > 2. 12 j ugere pamentu aratoru comassata; i 3. 41 metri cubici lemne de focu, din cari se v a \ inealdi si scôl ' a ; > 4. pentru caratoratu 24 fl. v . a. ; I 5. pentru conferintiele invetiatoresci 5fl. ; < 6. cuartiru l ibera si gradina de legami . \ De là recurente se cere: > 1. Se producă testimoniu ca au absolvatu undeva < v r e unu institutn publicu de le te cu succesu b u n a ; < 2. Se aiba testimoniu de cualiticatiune ca cal -> culi pentru staţiuni de frunte ; l 3. se priceapă gradinaritulu (cul t ivarea l egume-l loru) , lucrulu de mana, tiesutulu si bucătăr ia (fer turaj , s si in fine sè se presinte in v r e - dumineca seu serba-? tore in St'a biserica din loca. I I n casa ca na se vora présenta invetiatorese ea l cualificatianea de susu, se admitu la a legere si i n -> vet ia tor i . D e l à aceş t ia se poftesce testimoniu despre > absolvarea ă lora 2 —4 clase gimnasiale, apoi cele de i sub N r . 2 si 3 —afara de lucrulu femeescu. < Recursele astfeliu instruite si adresate comi t > paroch. din Ca vin suntu a-se tr imite Préonoratului < Domn (r iorgiu Popovic iu protopopu si inspectora seo~ < lara in Vtlagos, pana in 1/13 Apr i l iu a. c. Ce le sosite S mai terdiu nu se v o r luâ in considerare. \ Comitetulu parochialu. \ In contielegere cu miae : G i o r g i a P o p a v i c i a » impeck « c « L

Pentru ocuparea postului invetiatoresea deve­nita vacanta, la scoTa gr. or. din comun'a Sgribotei, in protop. Lugosinlui; se eserie concursă cu termina pana la 17 Marffu a. c. cand va fi si alegerea.

Emolumintele sunt: 300 fl. salariu anuala si un'a suta floreni ca remuneratiune dela dlu notariu cercnalu Petra Stoponiu, pana cand va ave prunci obligaţi la sc61a, ddue j ugere de liveda, 6 orgii de lemne din care are a se inealdi si sedia 5 fi. scrip-turistica, 5 fl. pentra conferintie si cortela libera ea gradina de legami.

Recursele adjastate dupa prescrisele stat. org. si regulament, scol. se se adresedie catra On. Comi-tetu parochialu gr. or. din Sgribesci si se se trimit* Rev. Dna Georgiu Petteanu protop. in Lugosia,

Comitetulu parochialu. In contielegere ca Domnalu protopopu ni inip. scoL

P e bas'a ordinatiunei Ven . Consistoriu diecesanu d t o 23 Ianuariu 1885 nr. 938 B . ex 1884, se escrie con-uursu pentru ocuparea postului de capelanu pe langa «eputinciosulu parochu loanu Popovic iu din PetriPa, dieces'a Caransebesiului protop. Bisericei albe, comi-ta tulu Carasia-Severinu, cu terminu de recurgere pana la 31 Mar t ie 1885 cal. v . alegerea se va tienea in 7 Aprilie 1885 st. v.

Emolumintele împreunate cu acestu postu: a ) D in sesiunea paroehiala contatore din 30 ju«

jgere a trei 'a parte. b ) Din tote veni te le stolare usuate a trei 'a parte. c ) Si din birulu parochialu dela 160 case a 20

l i t r e cuet.ru zu in bomba erasi a trei 'a parte. Dor i tor i i de a ocupa acestu postu de capelanu

an a si t r imite recursele sale bine intruate conforma stat . org. bis. si regulamentului pentru parochii la adres'a P r e O E . Domnn Fi l ipu Adamu adm. protop. î n I a m — on Comite tu. parochialu din Pe t r i l ' a pana l a terminulu sus indicaţi).

I n fine se amintesce, ea acei recurenţi vor fi preferi ţ i cari in vre-o dumineca ori serbatore se vor presentâ in s. biserica pentru de a-si aretâ desteri-ta tea loru in eantu, tipicu si oratoria.

Pe t r i l ' a 17 Faur 1885. Comitetulu parochialu.

in contielegere cu administr. protop. F i l i p n A d a m u , m. p.

P e t t i u deplinirea postului de paroch in vacant'a parochia, de clas'a a trei 'a in comun'a bisericesca Pai as i, din protopresbiteratul Mehadiei, se escrie prin acest'a concurse cu termina pana la 4-lea, era alege­rea se va ticne1 in 7. Aprilie a. o.

Emolumentele sunt: 1. In bani gat 'a 150 fi v . a. 2. Un'a sesiune parochialu completa. 3. Tacsele stoîari dela cununii si boteze. Dori tor i i de a ocupa acestu postu an a tr imite

recursele loru instruite in ÎEtielesulu § 13. din statu-tulu organica comitetului parochialu din Patasi, la adres'a prea onoratului. D . protopresbiteru distric­tuala Mihai l Popovic i , in Orsiov'a, pana la susaiata-

tn lu terminu, Patasi , in 20. Februarie 1885.

Comitetulu paroehialiî. In intielegere cu mine ; H i h a i l a Popovici,protopresbiter.

Hr. 55., 1885. ~" P e bas'a decisului comitetului protopresbiteralu

a la tractclui Biserlc'a-alba adusu in vîrtutea § lui 63 combinatu eu §. 23 puncta 5, din Stat. org., in siedinti 'a sa tienuta in 31 Ianuariu 1885, si in arma­rea incuviintiarii date de Ven . Consistoriu diecesanu alu Caransebesiului dto 9 Fauru 1885, N r . 109 B . se escrie con cursu pentru ocuparea postului vacantu d e protopresbiteru rom gr. or. in tract. Biserica-a/ba.

Emolumintele împreunate cu acestu postu sunt: a ) Biruia aLcalu dela preoţii din tractu, si a-

a u m e : 1. De la paroehiile de clas'a I - a cu 10 fi. v . a. 2. » » » » I l - a „ 8 fl. 3 ,, „ » » I H - a „ 6 fl.

luasdu-se de basa clasificatiunea parochiiloru făcuta de sinoduiu eparehialu din 1880 N r . prot. 129.

„Sta in liber'a voia a preotiloru, câ ei se pre­steze birulu protopresviteralu si in natura, conforma punctului 32 alinea o) din „Rescriptulu declarat.,*

carele este bas'a legala a acestui biru." (No t ' a Con-sistoriului).

b ) Tacsele pentru sieduîele de cununia cu 2 fl. c) Pausialulu de caletoria, ce se presteza prin

V e n . CoBsistoriu diecesanu, in suma de 200 fl. pe anu. d ) Dotatiunea incopciata cu paroehi'a protopres-

viterala de clas'a 1-a din comun'a Iam. Competenţii au se dovedesca cumca posiedu celu

putien cualificatiunea normată in §. 15 lit . a. din „Regulamentulu pentru parochii." Intr'asemenea oua-lificati voru fi preferiţi acei'a, cari voru mai proba, ca au facutu stadiulu la vr 'o facultate filosofica ori juridica, seu ca s'au distinsu prin edarea vre-unui opu folo3Îtoriu pe terenulu bisericeseu. ori scolastica.

Cei ce voiescu a concurge la acestu postu au a-si subscerne suplicele loru de concurse, instruite cu documicte in forma autentica, despre cualificatiu­nea si ocupatiunea loru de pana aici, in terminu de 30 de di/e, socotite dela priin'a publicare a acestui con­curau in foTa „Telegrafulu romanu" si „Biserie'a si Sc61'a,a — Prea On. Domnu Andreiu Ghidiu, proto-presv. in Oraviti 'a , câ comisariu consist, pentru ale­gerea de protopresviteru.

Datu in Iam, din siedinti'a comitetului protop. tienuta in 31 Ian. 1885.

Filipu Adarnu, m. p. administr. protepresv. câ presiedinte.

Sofroniu Avramescu, m p. notariala comitetului.

Cu contielegere» mea : A n d r e i u Ghid iu , m. p. protopresviteru ca comisariu consist.

Couform ordinatiunei Veneratului Consistoriu diecesanu din Caransebesiu de dto 2 3 / i 2 1884. N r . 577 B . se escrie de nou coneursu pentru deplinirea paro-chiei vacante de clas'a I I I . din comun'a German, pro-topresviteratulu Versietiului, eottuiu Timisiului cu terminu de alegere pana la 17. Martie a. o. st. vechia

<; in care diua va fi si alegerea Emolumintele sunt: 1) Birulu si stoîa usitata dela 72 numere de

case si 17 numere de case dela filia lamulu-mare. 2 ) Folosirea sessiunei parochiale eonstatatore

din 36 jugere pamentu aretoriu, si intravilanulu pa­rochialu.

Doritori? de a ocupa acesta parochia sunt av i -sati a-si tremite recursele loru instruite conform stat. org. bis. si regulamentului pentru parochii adresate comitetului parochialu la prea On. D Ioan Popovic i protopresviteru in Merein'a per Varadia.

German, in 11. Februariu 1885. Comitetslu parochialu.

In contielegere eu protopresviterulu tractualu.

Pentru postulu invetiatorescu din Branesai, in protopresviteratulu Făgetului se publica prin acest'a concursă cu terminu pana in 10/22. Martie a. o

Beneficiulu invetiatoriului consta din 320 fl. v.a. bani gata ; 10 fl. pentru conferintiele invetiatoresci ; 5 fl pausialu pentru scripturistica ; gradina intravi-lana de x / 2 de jugeru si cortelu liberu.

Pe t i ţ i i l e instruate in intielesulu statutului or­ganica se tremitu deadreptulu Consistoriuiui diece­sanu in Caransebesiu.

Caransebesiu, din siedinti'a consistoriala tienuta in 24. Ianuariu 1885.

Consistoriulu diecesanu.

Tipariulu ai editura tipografiei dieeesane din Aradu. — Kedactoyu respundietoriu : ÂUGUSTIN HAMSEA.

*