Colectiv coordonat de: JANE CAPLAN

ISTORIAGERMANIEI NAZISTE

Traducere: LryIU MATEESCUdupn Edi.tia Oxford University Press

EDITURA ORIZONTURI

T I.4NTI C

OCEAN

'"'**",,,.w...,,".

Europa gi Imperiul Nazist in toamna aaului 1942

ISTOruA GERMANIEI NAZISTE Cuprins

8. Politica externi pe timp de pace gi de rizboi(Gorhard L. Weinberg) ........................273

Introducere....... ................................273Primii paqi........ ................................274Reinamarea gi planurile de rI2boi............................ 280Legdturi noi cu Italia gi remllilarizareaRhineland-ului .......283Trecerea la agresiune directd..................................... 286R[zboiul ordonat, apoi anulat........ ............................29 IRdzboiul ordonat qi inceput............. ..........................298Politica extemd in timpul rdzboiului.......................... 302

9. Ocupafie, imperialism qi genocid, 1939-1945(Doris L. Bergen)............. ....................305

Experimentarea, 1939-1940 ...................................... 307

Expansiunea, 1940-1941 ........ .........315Apogeul: anii de vdrf ai valului de crime, 1942 9i1943 .................. .. ............................322Convulsiile mor!1i,1944 1945 ........335

10. Al Treilea Reich in memoria postbelici agermanilor (Robert G. Moeller)........... ........................344

Povegti de rdzboi din Germania de Est 9i de Vest.....353inapoi in viitor: politicile amintirii in Germaniaunificatd ........... ................................366

Cronologie ................3'73

Hdr,ti ale Europei gi Imperiului Nazist ........................... 3 84

Apari{ia ideologiei naziste

de fucHARD J. EVANS

Istoriografie

O lungd perioadd de timp, in wemea celui de-al Treilea

Reich 9i dupd aceea, criticii naf,onal-socialismului german

au alut tendinla sd resping[ ideea existenlei unei ideologii

naziste. in comparafie cu marile sisteme de gdndire politicd

erropene, de la liberalism 9i conservatorism la marxism,

populit- qi anarhism, naiional-socialismului pdrea s[-i lip-

ieascd pdnd qi pretenlia de a avea o consistenld logic[ Nu

era decdt un ghiveci de concepte imprumutate, amestecate

cu fraze retorice. Bineinieles, avea aceastd carte, despre

care se presupunea ce este extraordinard - Mein Kampf a hiHitler l, carte pe care toat6 lumea din cel de-al Treilea

Reich trebuia sd o citeascd sau mlcar sd o aib[ in casd qi

care astfel s-a vAndut in milioane de exemplare. lnsd Mein

Kampf nt este o lucrare de filosofie politicd. Este mai

aegrata o scriere autobiograficd, impdnatd cu refleclii- sfo-

rdiioare gi adesea incoerente despre problemele politice

curente. Este o lucrare nesistematizatd, lipsiti de origina-

litate, iar bucdli mari din ea sunt mai mult sau mai pu,tin de

necitit. Ar fi fost imposibil si se extragd din aceastA carte

orice fel de perspectivd coerentd asupra lumii. Cei mai

vechi biografi ai lui Hitler, ca de exemplu istoricul britanic

Aparilia ideologiei naziste 41

Alan Bullock, il portreizau pe liderul nazist drept un opor-lunist avid de putere, lipsit de orice principii consistente, unotn ca.re ar fi adoptat orice idee, orice politicd dacd acesteai-ar fi servit scopurile. Si susJii ci nalional-socialismul ar filbst o ideologie, ar fi insemnat sd-l inzestrezi cu o demnitateqi cu un grad de seriozitate pe care nu le meriti. Nazismul a

lbst o formd de criminalitate organizatl, inert din punct devodere intelectual 9i simplist din punct de vedere filosofic,tlcticd fbrd strategie, retorici lipsitd de substanld.

Astfei de a.rgumente au cdpbtat credibilitate chiar dintcndinlele antiintelectuale ale nazismului. Cu o binecunos-ctrtd ocazie, in noiembrie 1938, Hitler chiar a vorbit deschistlcspre exterminarea intelecfualilor germani la un momenttlat in viitor. Unul dintre sloganurile favorite ale grupbrilorparamilitare ale ,,c[mdgilor brune" era, pdnd la urmd, ,,luptairnpotriva intelectului". Aceastd luptb a cdpdtat o dimen-siune dramaticd pe 10 mai 1933, cdnd studenli nazigti aururuncat mii de clrtj in focuri aprinse in pielele principaletlin oraqele universitare ale Germaniei. Cdnd toate acestelspecte sunt luate in considerare, credinla cd nafional-socia-lismul este o ideologie politicd serioasd pare o glumd.lndiscutabil, cel pulin unul dintre nazigtii de frunte, Alfredl{osenberg, a incercat sd pund bazele teoretice ale politicilorrraziste in cartea sa Mitul Secolului XX, publicati in 1930,insi alli lideri nazigti gi-au bdtut joc de preliozitatea acesteilucrdri. Hitler a spus cd nu a citit decdt o micb parte din ea

ryi a declarat cd era prea greu de inleles de cineva. S-auvindut un milion de exemplare ale acestei cd(i in perioadacclui de-al Treilea Reich, insi Hitler a pus acest lucrupc seama faptului cd fusese condamnatd de conducereallisericii Catolice din Germania, din catza retoricii salerrnticregtine. Destul de pulini naziqti fac trimitere la lucrareaIui Rosenberg atunci cdnd igi justificd*1c,tiunile, 9i chiar gi

RICHARD J. EVANS

Mein Kampf-thri ii lipseqte per total statutul de text ideo-

lopic sacru. statut pe care ll4anifestul Comunist sau Capi-

mT lau awt. in timp ce discursurile' canile si ziarele din

Rusia sovieticd citau din abundenJE texte clasice de-ale lui

Marx, Engels, Lenin sau Stalin cu frecare ocazie pe care o

uu"urr, ,"riito.ii qi oratorii din Germania lui Hitler pdreau slnu aibd aceast[ obligalie.

Asta nu inseamnd cd persoanele care criticau nazismul

credeau cl acesta nu avea nicio idee' insd in special in

timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial propagandigtii

aliaji au awt tendin(a de a sustine c1, daca nazismul avea

cdteva idei, acestea nu erau mai mult decdt niqle versiuni

actualizale ale prejudecdlilor 9i presupunerilor intilnite -in

cultura gi poliiica germanl inci de la- sfhrgitul Evului

vt"alu, du"i nu "rrrrriu

qi de mai demult' in aceast[ opinie'

raspandlta de istorici britanici ca Lewis Namier, A J'P'

Taylor sau Rohan Butler, Hitler era un ge(nan reprezen-

tativ, care exprima in practicd cele mai inrdddcinate credin{e

din caracterul nafional german, credinle care fuseserd dez-

voltate de o intreagd varietate de scriitori de-a lungul veacu-

rilor. Folosindu-se in mod selectiv de anumite citate, Butler'

de exemplu, a gdsit ideile naziste in operele tutuor scriito-

rilor 9i frlosofilor germani mai importanli, de-la Luther.la

Nietzsche qi chiar mai departe' Unul sau altul dintre aceqtia'

de la Herder gi de la romantici inainte, de obicei o mare

parte dintre ei, credeau in supunerea poporului in fala unu-i

iider mare; in superioritatea rasei germane, in faptul ciputerea prevaleazd drepfului, in rdutatea specific evreiascd'

practic in toate componentele principale din ceea ce avea sd

devind ideologia nazist5.

Tofugi, aceastd perspectivd are numeroase probleme'

Alegdnd'din scrieriie gdnditorilor 9i filosofilor germani

aceie frate qi concepte care pareau sd aibi mdcar o micd

Aparilia ideologiei naziste

rusominare cu limbajul gi politicile nazigtilor, istoricii callutler qi Taylor le-au desprins din contextul lor original gil-au dat un alt inteles dec6t cel inteniionat de autorii 1or.

l)uci nazismul n-ar fi awt, inh-adev5r, nimic nou sauoliginal, dacd toate ideile sale ar fi fost rdsp6ndite printregormani pe parcursul intregului secol XIX, ba chiar qi mairlcvreme, atunci de ce nazigtii nu au ajuns la putere lnainterlc 1933? De ce n-au pus predecesorii lor in practicd acesteitlci? Mai mult, acest punct de vedere ignori foarte puter-rrica tradilie a liberalismului gi a socialismului in politicagcrmand, tradilie care data incd de la mijlocul secolului alXIX-lea, tradilie care a trebuit depd$itd, llsati in urmiirrainte ca nazigtii sd ajungd la putere. $i, de fapt, nazismult'a nriqcare politicd s-a aflat la marginea politicii gerTnane

l)crltru cea mai mare parle din prima decadd a existenleisrrlc, cAgtigdnd abia un procent de 2,6% dintre voturi larrlcgerile na{ioriale din 1928. Impactul profund pe care l-arrvut criza economic[ mondia16, care a lovit Germania maiput.clnic decAt orice altd lard in urmdtorij ani, a fost cel carei-ir convins, in final, pe oameni cb nazigtii aveau r[spunsullrr problenele Germaniei.

Atractivitatea electorall a Parlidului Nazist in ultimiirrrri ai Republicii de la Weimar, cdnd a acumulat sprijinul('scnlial pentru venirea la putere din 1933, s-a bazat, nu inrltirnul rdnd, pe programul politic foarte vag, care iqi pro-prrnea sI confini de toate pentru toli votanfii. Cei carestrrdiazi incredibilele victorii electorale ale nazigtilor de larrrccputul anilor'30, cdnd au reuqit si cdqtige peste o treimerlinlre alegdtorii gemani de pafiea lor, sunt, in general, derut ord ci aceqti votanli au fost atraqi printr-o evitare deli-bcratd a unor chestiuni detaliate, specifice, combinati cu

lrloicctia unei imagini caracterizate de un dinamism neo-lrosit, animat de un scop, qi cu promisiunea reiterate constant

RICHARD J. EVANS

a rena$terii nalionale, a revenirii economice 9i a restabilirii

pdcii qi ordinii sociale dupd violenlele qi instabilitatea -care

Lu caracteizat ultimii ani ai Republicii de la Weimar' Unii

alegdtori chiar i-au liudat pe nazigti pentru lipsa unui.pro-

gr# politic concret, pentru cl in opinia lor ultimii ani

iemonstraserd cd politicienii care promiteau lucruri con-

crete erau cu tolii niEte mincinoqi.

Ideologie qi interes material

PAnI spre sffirgitul anilor '60, istoricii nazismului s-au

concentrat mai presus de toate asupra motivelor care i-au

asigural succesul in cdqtigarea puterii, gi apoi pe natura 9i

orilinite politicii sale externe agresive' In rimp ce oportu-

nirirrrrl qi "inis-rrl,

care au caracterizat strategia electorald a

naziqtilor, pdreau de necontestat, cei care au studiat Me,in

Kampf-ttl lui Hitler, Convorbirile in iurul mesei 9i cele-lalte

scri# 9i discursuri ale dictatorului, ca de exemplu Hugh

Trevor Roper qi Eberhard Jiickel, au inceput destul -de

repede si identifrce doua direc(ii-cheie in modul de gAndire

al liderului nazist. direc(ii care au ramas neschimbate de la

inceputul carierei sale politice 9i pdnd la sfhrgit' Prima

dinde acestea este antisemitismul, prezent in primele scrieri

politice ale lui Hitler qi dominant in ,Jestamentul politic" pe

iare l-a scris la slhrgitul vie{ii. Naziqtii n-au pus un accent

prea mare pe antisemitism in campaniile lor,electorale de la

sftrqitul anilor '20 qi de la inceputul anilor '30, insd aceastd

temd a reapdrut in fo(6 imediat dupi ce au ajuns la- putere'

Antisemitismul a ajuns 9i, ulterior, in plan secund, ca.de

exemplu in perioada de dinaintea Olimpiadei de la Berlin'

ain tS:0, cdnd regimul era ingrijorat de eventualele reaclii

negative ale opiniei interna{ionale' ins[ in spatele acestor

Aparifia ideologiei naziste

nlanevre tactice antisemitismul era, {brd indoial[, una dintrelcnrele centrale, de neabdtut ale nazismului, in toatd exis-lcnta sa.

Al doilea element central care se regdsea in scrierile gi

irr discursurile lui Hitler, multe dintre ele necunoscute p6niir anii '50 qi '60, cdnd au fost publicate pentru prima dati, alirst conceptul de Lebensraum, credinja bine infiptii inrrrintea lui Hitler inci de la mijlocul anilor '20, dacd nucrrmva gi mai devreme, conform cdreia Germania qi ger-rnanii aveau nevoie de,,spa!iu vital" in Europa de Est.llineinteles, Hitler era foarte pregdtit si iqi schimbe politicacxtemd din raliuni tactice, fie cd era vorba despre o alian!6tLr Polonia (1934) sau cu Uniunea Sovietici (1939), sau deirrvadarea oportunistb a Austriei la inceputul lui 1938,irrainte de abordarea Cehoslovaciei, degi in 1937 pl5nuiasii-i invadeze mai int6i pe cehi. Cu toate acestea, rdm6nelirptul cd extinderea Germaniei spre est gi cucerirea Poloniei,t lcrainei, Belarusului gi a altor plrli din Europa de Est alirst dintotdeauna un lel pe termen lung, exprimat cu nume-loase ocazii. De-a lungul aniloq au apdrut numeroase docu-nlonte care au dovedit foarte clar c[ astfel de leluri eraupurte integrantd din gdndirea lui Hitler inc[ din anii '20, aga

t:rln reiese qi din a sa I doua carte (scrisi in 1928), care a

lirnras nepublicatd in timpul viefii sale, dar qi din stenogra-rrrcle multor conferinle secrete pe care le-a alrrt cu lideriirrlrnatei, din 1933 incolo.

Odatd cu aparilia istoriei sociale spre sfbrqitul anilor'60, impactul nazismului in societatea german[ a inceput sd

lic cercetat cu adevdrat, iar lelurile gi scopurile sale pe

lclrnen lung au inceput si devind mai vizibile. Cercetarea

scrioasd a fascismului ca fenomen politic in Europa inter-belici a generat un numdr de studii care au luat ideologia

45

46 RICHARD J. EVANS

nazistA in serios $i au incercat sd o compare cu ideologii ca

gi cea a fascismului lui Mussolini qi cele ale altor miqcdri

ri-ilut". Descoperirea ,,victimelor uitate" ale nazismului -printre care se numird homosexualii, handicapalii, nomii,

prizonierii de rdzboi sovietici, inflactorii mdrunli 9i cei

numili ,,asociali" contribuie 9i ea la zugr[virea imaginii

unei miqcdri cu o ideologie bine definitd. Studiile asupra

r-uriversitdlilor aLt ardtat cu prisosinld cum cel de-al Treilea

Reich a suprimat tradilionala liberlate a qcolii qi a cercetdrii

gi cum a piomovat subiecte noi de studiu, ca igiena rasiald,

,,fizicul german" sau istoria 9i arheologia Europei de Est'

Ceva mai recent, mai mulli istorici au sus{inut cb poli-

ticile criminale justificate de aceste idei, de la uciderea celor

bolnavi psihic qi pdnd la exterminarea eweilor, au fost

motivate in primd fazd de considerente materiale, mai cu

seamd de o nevoie resimJitd din ce in ce mai acut de a

asigura hrand qi spa{iu de cazare pentru trupele germane din

Est sau pentru a face 1oc etnicilor germani care voiau sd se

stabileaici in altd parte, pe teritoriul Reich-ului' Regimul a

folosit adesea astfel de argumente materialiste in propa-

ganda sa, sus{indnd, de exemplu, cd cei cu handicap mental

"onr.,.uu degeaba resursele intr-o perioadd in care paturile

de spital erau necesare pentru rdnilii de rdzboi. Insd aceste

argu-mente nu ofer[ o explica]ie pentru alte aciiuni ale

tluiiqtilor, ca de exemplu mutarea fo4atd a sute de mii de

etnici germani, care au fost for{ali s5-9i abandoneze casele

din Europa de Est, dupd cum nu explic[ de ce nazigtii i-au

ucis pe handicapali, in ciuda faptului cd familiile victimelor

s-au oferit de foarte multe ori sd aibd grij[ de ei acas6, sau

de ce au ucis atAt de mulli evrei 9i condamnali 1a muncd

silnicd, supundndu-i la,,anihilare prin muncd", cdnd ar fiputut sl-i exploateze mult mai eficient dacl i-ar fi tratat cu

Aparilia ideologiei naziste

rnicar un minimum de umanitate. Crimele in masd, cdroralc-au c[zut victime evreii europeni, au umplut intr-adevdreul'erele naziqtilor qi au asigurat provizii pentru trupe qipcntru colonigti, insd nu existi inci o explicalie pentru carecvreii au fost victime preferate, gi nu alte grupuri socialesiru etnice. Subclasa ,,asocialilor" din Germania adici acclor care nu voiau sau nu puteau sd munceascd nu fost,ini{ial, subiectul uciderii in masi, ci, mai degrabi, a sterili-zr'irii forfate qi, degi nazigtii au gdsit $i pentru asta o justi-licare cu implicalii materiale, sugerdnd cd odraslele acestorarur li o povard pentru stat gi societate, mirimea gi intindereaprogramului de sterilizare depdgea cu mult limitele uneirustfbl de explicalii - un numf,r considerabil de persoane('iue munceau sau care ar fi putut fi implicate intr-o activi-lirtc economici folositoare a fost victima acestui program.in final, toate aceste programe, care implicau crime qi

violarea integritdlii corporale, au fost legate de apetitulpcntru rf,zboi a1 naziqtilor. $i din acest punct de vedere esterrcvoie de o explicalie in primul r6nd in termeni ideologici.

Astfel, pdnd in anii '90, a devenit foarte clar cd nazismuln ilvut un set relativ coerent de idei $i ,teluri. Reacliondnd lattttrilitoarea infrdngere a Germaniei in Primul RdzboiMondial gi la profunda crizd economicd din anii Depresiei,rlin 1929 9i pinb in 1933, miqcarea nazistd a cdutat sd dis-lnrgd ceea ce considera a fi structurile slabe gi divizatoarerrlc democraliei de la Weimar gi sA reuneasci naliunea intr-orrrrtrf, ,,comunitate populard" (Volksgemeinschaft) sub con-tlucorea incontestabili a unui singur om, Adolf Hitler,,,('onducdtorul" (Fiihrer). Instituliile statului, societatea gi

crrll.ura aveau s[ fie modificate pentru a inocula unei naliuni(nnogene un singur !el: sd facd Germania mare din nou. Tolit'ci care aveau sd-i stea in drum urmau sd fie striviti. Str5inii

RICHARD J. EVANS

gi, in primul rdnd, evreii urmau sd fie arunca{i in afara socie-

A1li, i* elementele slabe, neputincioase sau ,,degenerate"

aveau sA fie eliminate din lanlul ereditar' Germani sdndtogi

qi in formi umau sd fie int[rifi 9i antrenali pentru rdzboiul

cate avea s6 vin[, dacd erau bdrba{i, sau incurajate sd aibi

copii sdndtogi gi in formd, dacd erau femei Astfel intdritd,

naliunea germand avea sd inceapd un rdzboi de cucerire in

Europa de Est, un tlazboi care sd transforme Germania intr-o

superputere, ajutdnd-o sd treacd peste umilin{ele indurate in

ultimele decenii.Moralitatea cre$tin6 fiadilionald, un obstacol in calea

cre5rii acestei noi Germanii, avea sd fie dati la o parte'

Crearea pe baze Etiinlifice a unei rase gerrnane superioare

urma sd implice in mod necesar inc[lcarea perceptelor cato-

lice privitoare la avort, contraceplie, sterilizare qi la alte

aspe-te ale procesului reproducator. Ideea creqtini a cds6-

toriei avea sA fie abandonatl in favoarea unui concept rasial

care sd permitd divo$rl in cazul cuplurilor infertile, 9i doar

cei apli din punct de vedere rasial se capete permisiunea de

a se casatori. Relaliile ilegitime nu vor fi stigmatizate dacd

din ele vor rezulta copii ,,arieni" slnitoqi' Propaganda

nazistd qi educa{ia au frcut intr-adevlr referinle la un trecut

imaginar, mitic, din perioada medievald timpurie a tribu-

riloi germanice, ale cdror instincte pure qi necorupte din

punct de vedere rasial al Treilea Reich se angaja sd le recu-

pereze. insa, din punct de vedere fundamental, ideologia

nazistd era o ideologie modemS, care suslinea cd se bazeazd

pe perceptele gtiinlei modeme. Originile sale trebuie deci

aautut" o" in trecutul germanic indepf,rlat, nici mdcar in

Germania lui Luther sau in epoca romanticd, ci spre sfir-qitul veacului ai XIXlea.

Apari,tia ideotogiei naziste 49

Originile antisemitismului nazist

S-au licut multe speculalii cu privire la faptul cd ungiinditor sau altul ar fi fost cel de 1a care s-ar fi inspiratrltrctrina nazistd, ar fi fost ,,cel care i-a dat ideile lui Hitlef'.irrsi acest lucru este din pricina neinlelegerii naturii eclec-ticc a ideologiei naziste, care s-a alimentat din diversesurse, foarle pu{ine dintre acestea putAnd fi reduse lairrlluenla unui singur individ. Mai multe momente-cheie diniskrlia intelectualitdli de la sftrgitul veacului al XIX-lea au

tllt naqtere ideilor care aveau sb fie intr:un final impletiteirrlr'-o sintezd, sintezd reugitd de Hitler gi de nazigti in anii'20. Prima dintre aceste idei a fost o schimbare in naturarrrrtisemitismului. Timp de aproape dou[ milenii antisemi-tisrnul cregtin a dus la discriminare, pogromuri gi crimetrrmise impotriva evreilor. Insd aceastd urd otrdvitoare era

irrdreptatd doar impotriva evreilor necreqtini. Dacb un eweusc convertea la cregtinism, el sau ea era l6sat sau lisati in pace,

rrsta daci aceastd convertire em considerati una sinceid.Expansiunea vastb a europenilor, crearea imperiilor de

pcste miri in secolul al XIXlea, a fbcut ca la naliunile im-pcrialiste s[ apari qi sd se dezvolte un sim! de superioritaterrrsiald, superioritate care a fost exprimatd intr-o form[ mairrrult sau mai pulin sistematicd de citre scriitorul francez,contele Arthur de Gobineau, care a suslinut in lucrarea sa,'liutat de inegalitate a raselor umane (1856), cd nord-euro-pr:nii puteau s6-gi pistreze ceea ce susfineau ei a fi supre-

nirtia lor rasiald doar respingdnd amestecarea cu alte rase.

lrr 1870, scriitorul german Wilheim Marr a preluat aceste

rtlci qi le-a folosit pentru suslinerea urii sale - in multeprivinle personald - pe care o avea impotriva evreiloq pe

Lrrrc ii invinovelea penhu dificultdfile lor financiare.l(idic5.nd problemele sale personale la rangul de principiu al