Biblioteconomia virtuală ca dominantă a tendințelor actuale în domeniu

Domeniul biblioteconomic, ca și întreaga societate, niciodată n-a fost mai interconectat decât este în ultimii ani. Internetul, sistemele integrate, activitatea în rețea influențează schimbarea bibliotecii, modelează profesia în întregime și fiecare bibliotecar în parte pentru a putea corespunde exigențelor timpului. Mediul virtual a divizat și mai mult slujitorii profesiei între săraci și bogați și inegalitatea, sub toate aspectele ei, niciodată n-a fost mai vădită decât este inegalitatea virtuală. Deși unii bibliotecari încă n-au ajuns să folosească posta electonică alții adoptă cele mai moderne echipamente, gadgeturi, aplicații și servicii și o utilizează doar în cazuri excepționale. Cu toate acestea, spațiul virtual egalează șansele și democratizează accesul la informație și cunoaștere, iar inegalitatea este de cele mai multe ori benevolă.

În condițiile în care tot mai frecvent vorbim de spațiul virtual, de biblioteca virtuală, de resursele și conținuturi virtuale este absolut firesc să vorbim și de biblioteconomia virtuală. Literatura de specialitate de nivel internațional scoate tot mai frecvet acest termen, relativ nou, în prim plan, marile instituții de formare în domeniul biblioteconomiei și științei informării deja au început să oglindească această realitate în curricule și evident că este timpul să-i facem loc și în spațiul biblioteconomic din țara noastră. Polul de greutate încă n-a fost stabilit, dar deja poate fi intuit.

Activitatea bibliotecilor la nivel mondial este caracterizată, în ultimii ani, de adoptarea inovațiilor oferite de lumea virtuală, iar aceasta nu poate să aibă loc fără dezvoltarea competențelor, în special în domeniul tehnologiilor de informare și comunicare. Tot mai multe procese tehnologice biblioteconomice migrează spre spațiul virtual. Nivelul de adoptare a TIC este diferit, de la țară la țară, de la localitate la localitate, de la bibliotecă la bibliotecă. Referitor la realitatea din țara noastră, biblioteconomia virtuală este privilegiul doar unui număr redus de bibliotecari. Sau încă este …pentru că lucrurile se schimbă rapid. Tot mai mulți bibliotecari acceptă lumea virtuală ca mediu professional și nu doar din necesitatea de a fi acolo unde sunt utilizatorii bibliotecii. Într-o era marcată de schimbări rapide în tendințele de tehnologizare nici o profesie nu poate să nu înțeleagă că viitorul nu poate fi conceput fără adoptarea inovațiilor oferite de spațiului virtual. În acest sens este grăitor un citat din Sheryl Nussbaum-Beach „Tehnologiile niciodată nu vor înlocui învățătorul. Dar învățătorul care utilizează eficient tehnologiile pentru dezvoltarea elevilor săi, îl va înlocui pe cel care nu știe cum să le utilizeze”.

Printre caracteristicile biblioteconomiei virtuale pot fi evidențiate:

Adoptarea masivă a inovațiilor oferite de spațiul virtual

Nivelul de tehnologizare, informatizare și internetizare diferit

Schimbarea TIC mai rapidă decât schimbarea bibliotecarilor

Migrarea proceselor tehnologice biblioteconomice spre spațiul virtual

Inegalitatea virtuală

Acceptarea de către bibliotecari a lumii virtuale ca mediu profesional

Trecerea de la conservarea documentelor la conservarea ideilor.

Înțelegerea mai bună și exploatarea mai eficientă a lumii virtuale ajută bibliotecarii să găsească noi modele de distribuire a informației, noi căi de oferire a spațiilor colaborative pentru utilizatori, noi platforme de comunicare profesională, noi platforme de promovare a culturii digitale.

Recent (noiembrie 2015) a fost publicat The NEW MEDIA CONSORTIUM Horizon Report: 2015 Library Edition http://cdn.nmc.org/media/2015-nmc-horizon-report-library-EN.pdf. Raportul examinează care vor fi în următorii cinci sau mai mulți ani tendințele principale, problemele semnificative și dezvoltările importante în domeniul tehnologiilor din punct de vedere al impactului asupra bibliotecilor universitare și de cercetare din întreaga lume. Printre tendințele care accelerează adoptarea tehnologiilor in biblioteci se menționează în primul rând:

Creșterea accesibilității conținuturilor de cercetare.

Regândirea spațiilor.

Probleme sunt identificate mai multe, iar printre cele care pot fi rezolvate în termen relativ scurt sunt menționate:

Incorporarea bibliotecilor universitare și de cercetare în curriculă.

Îmbunătățirea culturii digitale.

Dacă până acum s-a vorbit mult despre cultura informației, acum se vorbește din ce în ce mai mult despre cultura web/web literasy https://teach.mozilla.org/teach-like-mozilla/web-literacy/. O infografică publicată on-line evidențiază șapte elemente ale culturii digitale, respectiv:

Cultura media

Comunicare și colaborare

Managementul carierei și a identității

Cultura IT (adoptarea, adaptarea și utilizarea echipamentelor, aplicațiilor și serviciilor digitale)

Abilități de învățare

Instruirea digitală

Cultura informației. (De menționat că aici cultura informației este incorporată în cultura Web).

Cultura digitală reprezintă abilitățile și competențele necesare pentru explorarea /lectura Web, crearea conținuturilor /scriere și participare Web. Explorarea eficientă a web-ulul implică: navigare, mecanisme web, căutare, credibilitate, securitate. Crearea conținuturilor/scriere presupune: scrierea/postarea conținuturilor pe web, alcătuirea/compunerea, indexarea, asigurarea accesibilității. Un element foarte important este conectarea/participarea pe web care implică: distribuirea, colaborarea, feedbackul.

În condițiile creșterii excesive a volumului de informații și conținuturi crește importanța indexării, selectării, evaluării și prezervării ideilor și conținuturilor din spațiul virtual.

Sarcina bibliotecarului de a găsi și selecta informația de calitate în spațiul tradițional este și mai complicată în spațiul virtual. Aici mai mult decât oriunde acesta trebuie să știe cum să evalueze informația spre a ajunge la cea de calitate. Scriitorul Umberto Eco, care în anul 2015 a primit titlul de Doctor Honoris Causa în ”Comunicare și Cultură mass media” la Universitatea din Torino, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, menționa necesitatea și importanța filtrării riguroase a informației din Internet, specificând faptul că rețelele de socializare “dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili și că aceștea au acum același drept la cuvânt ca și un premiat cu Nobel. “Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr», observă Umberto Eco.

Este cert, că instruirea bibliotecarilor în vederea utilizării Web –ului și în special a creării instrumentelor Web 2.0, etc trebuie să se facă concomitent cu instruirea ce ține de cultura digitală.

Ca profesioniști trebuie să cunoaștem faptul că decența este valoare universală. Atunci când ni s-au pus la dispoziție TIC, rețele de socializare, etc ni s-a transferat și responsabilitatea pentru faptele noastre. Responsabilitatea aparție fiecăruia dintre noi, și aceste valori trebuiesc inoculate, atât personalului bibliotecar, cât și utilizatorilor bibliotecii.

Pentru a se achita de aceste responsabilități, bibliotecile elaborează politici privind utilizarea instrumentelor Web, create de bibliotecă, iar regulile de aur, privind comentariile pe Web solicită internauților:

să fie respectuoși și să nu atace autorul sau persoanele care vin cu comentarii;

să se concentreze pe idei, nu pe persoane;

să nu folosească limbaj obscen;

să se concentreze pe ideea principală.

Și în spațiul virtual, biblioteca trebuie să aibă „față umană”, iar elememtele care umanizează fața bibliotecii sunt desenele, materialele video, accesibilitatea, promtitudinea, lipsa excesului de cuvinte, etc.

Fața bibliotecii în spațiul virtual începe cu pagina Web. Studiile realizate în ultimii ani dau semnale că aici bibliotecile nu excelează în mod deosebit. La 15 septembrie 2015 a fost publicat Raportul Centrului de Cercetare Pew “Bibliotecile la răscruce”, care concluzionează că publicul este interest de seervicii noi și crede că bibliotecile sunt importante pentru comunități. Un lucru foarte important trebuie însă remarcat, în ultimii ani a scăzut constant numărul persoanelor care utilizează pagina web a bibliotecii. Cei care utilizează mai frecvent paginile web sunt persoanele tinere și cele cu educație superioară. Concluzie? De regândit concepția, de făcut pagina web mai interactivă, mai compatibilă cu instrumentele de comunicare care se modernizează permanent.

Pentru ca o pagină să se bucure de succes trebuie să întrunească următoarele caracteristici: să interacționeze activ cu auditoriul; să publice conținut foarte bun (orientat la auditoriul țintă); să publice permanent (cel puțin o dată pe zi). Aceste caracteristici asigură distribuirea postărilor - calea sigură ca aceste conținuturi să fie văzute de câți mai mulți oameni.

Existența bibliotecii s-a fundamentat dintotdeauna pe folosirea în comun a resurselor și a ideilor. Tehnologiile moderne și spațiul on-line oferă un potențial enorm pentru diseminarea acestora, dar mai ales pentru comunicarea profesională. Instrumentele Web reprezintă o platformă ideală pentru dialogul profesional. Rapiditatea circulației fluxului informațional, diseminarea concomitentă pentru un număr mare de beneficiari, feedbackul, utilizarea inteligenței colective în formarea conținuturilor sunt doar câteva dintre beneficiile oferite de instrumentele specifice mediului virtual.

Bibliotecarii trebuie să învețe cum să selecteze din marea de resurse disponibile on-line cele mai reprezetative site-uri, liste de discuții, bloguri, relele sociale, etc. Iar aceasta se referă atât la resursele pentru utilizatori, cât și la resursele profesionale de uz propriu. La fel, trebuie să fie foarte precauti la alegerea prietenilor. Studiile demonstrează că internauții pot mentine în actualitate un numar de cel mult 100-200 de prietenii in mediul online. (http://medlive.hotnews.ro/nu-putem-fi-prieteni-buni-decat-cu-150-de-persoane-un-domeniu-in-care-nici-facebook-nu-este-de-folos.html.)

Printre adresele de interes pentru bibliotecari pot fi menționate: site-urile și blogurile bibliotecilor mari, și evident nu pot lipsi de aici Biblioteca Congresului, Biblioteca Națională a Franței, Biblioteca Națională a Germaniei, Biblioteca Națională a Angliei, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Națională a Rusiei, Biblioteca Europeană, Biblioteca Digitală Mondială, etc. Adăugăm în acest șir site-urile asiciațiilor professionale, site-ul CBN, versiunile electronice ale publicațiilor de specialitate, etc.

Pentru a urmări fluxul informațiilor de specialitate este bine de urmărit: blogul LISNews http://lisnews.org - pentru informații din afară țării. Este un blog colaborativ dedicate noutăților și evenimentelor curente din domeniul biblioteconomie și știința informării. O echipă dedicată de blogeri internaționali explorează World Wide Web pentru a găsi informațiile de interes pentru comunitate. Pe blog pot fi găsite link-uri spre articole sau site-uri Web, interviuri, treceri în revistă, etc. LISNews este actualizat constant, de obicei 7 zile în săptămână. Blogul are și pagină pe Facebook https://www.facebook.com/LISNewsorg-214566221217/?fref=ts . Persoanele interesate se pot abona pentru a primi informațiile actualizate prin poșta electronică.

O listă enormă de grupuri pe interese pentru bibliotecari (The Big HUGE List of FB Groups for Librarians) poate fi găsită în revista on-line pentru bibliotecari Makingithappen http://www.makingithappen.us/?p=69 . Unele grupuri au sute de membri, altele mii, iar altele au chiar zeci de mii.

Pentru informații din Romania și din alte țări rămâne în vigoare lista de discuții Biblos http://www.bcu-iasi.ro/lista-biblos. O listă impresionantă de bloguri și site-uri poate fi accesată pe http://myblogluba.blogspot.com/p/blog-page_3686.html / Библиотечные блоги и сайты.

Evenimentele, noutățile și conținuturile relevante din domeniu din țara noastră pot fi urmărite pe site-urile sau blogurile bibliotecilor, blogul de biblioteconomie, blogul bibliotecilor publice, blogul CBN, site-ul și blogul BNC “I.Creangă”, site-ul și blogurile BM “B.P.Hasdeu”, site-ul Novateca, contul pe Facebook Traineri Novateca https://www.facebook.com/groups/trainerinovateca/780592952055413/?notif_t=group_comment_reply.

În ultimii ani sunt tot mai multe încercările de creare a blogurilor, paginilor sau conturilor pe FB, alte rețele sociale. Dar la fel de multe sunt și instrumentele Web create și lăsate în paragină. Un blog cu cateva postări uitate este o discreditare a acestul instrument Web 2.0, dar și a numelui instituției care l-a inițiat. Atunci când instituția sau o persoană anume a decis să creeze ceva nou trebuie să se asigure că echipa sau persoana:

Și-ai propus că creeze un instrument de lungă durată A luat produsul în serios și muncești la el

Învață să facă lucruri utile utilizatorilor țintă

Începe de la 0 și sunt conștienți că pot conta doar pe puterile proprii.

Cum trebuie să arate o postare ideală pe Facebook? (http://te-st.ru/2015/01/30/anatomy-of-a-perfect-facebookpost/?utm_content=bufferaea7c&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer)

Postare ideală pe FB este considerată distribuirea unei postări bune. Conform statisticilor FB postările distribuite primesc de două ori mai multe like-uri decât postările-fotografii.

O postare ideală trebuie să fie cât mai scurtă posibil.

O postare ideală trebuie plasată în orele cu trafic limitat. Respectiv în zilele de odihnă ori la sfârșitul zilei de muncă, între orele 17pm-1am.

O postare bună conține elemente de noutate.

Pentru ca să nu dispară din vizorul utilizatorilor țintă, un instrument Web 2.0 trebuie actualizat măcar o dată pe săptămană.

Colegii și prietenii din spațiul fizic s-au transferat în spațiul virtual. De remarcat, că în spațiul virtual conținuturile cu character profesional ajung mai ușor în afara profesiei. Dovad[ sunt like-urile venite de la reprezentanții diferitor profesii șI domenii: ambasadori, scriitori, jurnaliști, avocați, oameni din spectrul politic, etc. Observațiile demonstrează că aceștea sunt foarte sensibili mai ales în probleme ce țin de promovarea cărții și a lecturii.

În spațiul virtual domeniul biblioteconomic este mult mai vizibil și transparent. Despre valoarea informatiei sau conținuturilor se poate judeca după numele persoanelor care le-au plasat, distribuit, au dat like sau chiar după comentariile plasate. Comentariile, la rândul lor, pot si apreciate prin like-uri sau comentate. Există un flux de aprecieri sau contestări care n-a fost posibil în spațiul tradițional. Numele de referință ale domeniului ajută să evaluezi mai ușor informația și dacă Nelly Țurcanu, Claudia Serbănuță, Lidia Kulikovski sau alte nume arhicunoscute plasează, menționează sau distribuie o postare pentru a atenționa și alte persoane aceasta te face atent și este un semn că e ceva ce merită citit.

Implementarea TIC, extinderea internetului, diversificarea instrumentelor web 2.0, 3.0 etc înseamnă rapiditate, cantitate, dar și salvarea unor imense resurse materiale și intelectuale. Experții domeniului vorbesc despre faptul că viitorul bibliotecii depinde în mare măsură de eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor. De aici și eforturile de modernizare și transfer in format on-line a proceselor tehnologice, realizate până acum doar în format tradițional.Centrul de Statistică, Cercetare și Dezvoltare creat în cadrul BNRM înseamnă, în primul rând, eficientizarea unui proces tehnologic. Odată pus la punct, sistemul va absolvi pe cei peste 1200 de bibliotecari din sate, comune și orașe să se deplaseze la centru de reședința a raionului pentru raportare, pe cei 35 de specialiști de nivel raional/municipal să se deplaseze la Chișinău și pe salariații de la BNRM să se deplaseze la MC și Biroul Național pentru Statistică. Întreg procesul tehnologic se va face în rețea. Evident, că la etapa de testare a sistemului on-line la nivel național vor fi solicitate și datele în format tradițional. Proiectul pilot, realizat în luna februarie, a demonstarat că lucrurile pot fi mișcate relativ repede, atât în ceia ce privește completarea bazei de date, cât și generarea rapoartelor centralizatoare de tot felul.

Nu va fi ușor pentru că sistemul va funcționa normal numai dacă toți subiecții, participanți în proiect, îl vor putea utiliza corect, iar pentru aceasta urmează să-și dezvolte competențele tehnologice măcar câte un bibliotecar din cele 1360 de biblioteci publice.

Un exemplu elocvent de eficiență în spațiul virtual sunt publicațiile de specialitate. Disponibile în format on-line acestea ajung la un număr mult mai mare de utilizatori decât permite formatul tradițional. Dacă ne referim la realitatea din țara noastră, anual apăreau, și încă mai apar, câteva titlui noi de lucrări, cateva titluri de publicații periodice. Tirajul? Cel mult 100 de exeplare. Excepție Bibliopolis, care apare într-un tiraj de 300 exemplare. Mai adăugăm aici catevai întruniri de nivel național și cateva reuniuni profesionale de nivel teritorial.

Formatul virtual ne oferă toate acestea plus numeroase site-uri, bloguri, pagini pe diverse rețele sociale, liste de discuție, forumuri, etc. Lucrări care în format tradițional erau solicitate de câteva ori pe an, în format electronic sunt accesate de sute și mii de ori.

Dar un lucru important trebuie reținut. Viitorul aparține multiformatelor. La 3 noiembrie 2015 Compania Amazon, care deține cel mai mare magazin de cărți on-line, care de 20 de ani activează pe piața on-line a deschis primul magazin off-line. Tendința vânzărilor integrate se conturează tot mai mult.

O trăsătură distinctivă a biblioteconomiei moderne este trecerea de la conservarea documentelor la conservarea ideilor. Cele mai inovative idei, luări de poziție, comentarii sunt lansate in spațiul virtual, în special prin rețelele de socializare. Cine le păstrează? În aprilie 2010 Biblioteca Congresului și renumita companie de micro-blogging Twiteer au anunțat că toate mesagele Twiteer, începând cu martie 2006 vor fi arhivate în format digital la Biblioteca Congresului și făcute disponibile pentru cercetători. Ultima informație despre numărul de mesage Twiteer semnala peste 170 miliarde de mesage puse la dispoziția cercetătorilor. Încă urmează a fi rezolvate problemele ce țin de organizarea, stocarea, indexare mesagelor. Există și probleme ce țin de considerente etice privind existența unei asemenea arhive.

Biblioteca Națională a Germaniei a pus problema conservării resurselor Web, în special a paginilor Web. Această sarcină și-a găsit oglindire în noua lege privind activitatea bibliotecilor.La noi conform statisticelor numai în bibliotecile publice în anul 2014 erau funcționale 79 de site-uri și bloguri. Cine le prezervează? Nici n-a fost pusă problema.

Bibliotecile Naționale au, de rând cu alte responsabilități și responsabilitatea asigurării vizibilității valorilor naționale în fluxul universal al valorilor. Pentru domeniul nostru acestea sunt: Biblioteca Digitală Mondială, Biblioteca Digitală Europeană, WorldCat, etc. Să nu uităm de prezența noastră în colecțiile Bibliotecii Congresului. Deși unul din scopurile Bibliotecii Congresului este păstrarea memoriei colective a poporului american, cele peste 160 milioane unități de păstrare din colecțiile bibliotecii includ tot ce a creat omenirea mai important, inclusiv și țara noastră. La un moment dat în Diviziunea europeană erau peste 11 mii exemplare de cărți și publicații periodice editate în Republica Moldova.

Întotdeauna vor fi niște primii și cei care-i urmează. Greutatea va fi pe umerii primilor care trebuie să înfrunte necunoscutul, cate odată pe cont propriu, dar și rezistența refractarilor la schimbare. În primul an de dezvoltare a Blogului de biblioteconomie și știința informării, noi am cunoscut din plin fața acestor situații. Practica demonstrează că tehnologiile se schimbă mai repede decât oamenii.

Mai greu decât asimilarea tehnologiilor este să convingi oamenii de importanța schimbării și avantajele inovațiilor, în special a celora în baza noilor tehnologii.

Bibliotecarul de azi încă mai împrumută cărți, studiile demonstrează că marca bibliotecii rămâne a fi cartea, dar oferă și alte servicii, conform necesităților comunității, cum ar fi acces la calculatoare și internet, Wi-Fi, programe pentru copii, informații despre sănătate și modul sănătos de viață, instruiri în vederea utilizării tehnologiilor, etc. Tehnologiile se vor moderniza mereu și biblioteca este o platformă ideală pentru a ajuta membrii comunității să nu rămână în urma progresului. În spațiul virtual volumul informației este mult mai m are decât era anterior. Și deși căile și metodele de accesare a informației s-au schimbat, pentru a reuși oamenii au nevoie de informații, misiunea bibliotecii rămâne aceiași – oferirea accesului gratuit la informații, cultură și cunoaștere pentru toți, indiferent de format.

Comunitatea bibliotecară are motive foarte serioase de a fi nemulțumită de salarii, de condiții de muncă, complexitate, etc. Ca profesioniști avem dreptul să punem probleme să căutăm răspunsuri, să favem lobby, să cerem... Dar nu avem dreptul să venim la serviciu și să așteptăm să treacă cele 8 ore pentru a pleca acasă. Atunci când acceptăm o slujbă cunoaștem condițiile, știm ce ni se oferă și la ce putem pretinde. Nu putem pretinde să ni se plătească pentru ceia ce nu facem. Prea mulți ani s-a activat după principiul „cum se plătește așa se muncește”. E timpul de trasat o linie de demarcare și de acceptat alte lozinci sau poate să luăm ca mottou cuvintele „nu contează cum găsim lumea când venim, contează cum o lăsăm după ce plecăm”.

Pentru a investi în biblioteci, fondatorii și finanțatorii trebuie să vadă contribuția bibliotecii în dezvoltarea comunității, în îmbunătățirea sănătății, în nivelul de satisfacție al utilizatorului, etc.

Să încercăm a investi în domeniu eficiență, responsabilitate, profesionalism. Lucrurile se vor schimba!?