ANTONIO G, ITURBE

BIBLIOTECARA

DE LA AUSCHWITZ

-tEil

https://www.libris.ro/bibliotecara-de-la-auschwitz-antonio-g-iturbe-RAO978-606-006-395-7--p13288231.html

Auscnwrrz-BtRKENAU, nxtnnrn I 944

Acei ofi1eri care se imbracd in negru si privesc moartea cu indi-

ferenla groparilor ignori c5, deasupra acestei mocirle intunecate in

care se cufundi totul, Alfred Hirsch a ridicat o qcoald' Ei nu ;tiu asta

si nu trebuie si o qtie. La Auschwitz, vrata omului nu valoreazi nici

cAt negru sub unghie; are atat de pulini valoare incAt nici micar numai e nimeni impuqcat, pentru cd un glon! e mai valoros decAt un

om. Existd hangare unde se foloseqte gaz ZyKon pentru ci reducecosturile ;i cu un singur bidon pot fi omorAte sute de persoane.Moartea a. devenit o industrie rentabili doar daci se acgioneazi la

scari mare.in sopronul din lemn, silile de curs nu sunt altceva decAt niqte

grupuri de bincule inghesuite. Peretii nu exist5., tablele de scris sunt

invizibile, iar profesorii traseazl. in aer triunghiuri isoscele' accentecircumflexe ;i chiar ;i cursul riurilor din Europa prin simpla mi;carea mAinilor. Existi in jur de douizeci de cete mici de copii, fiecare cusupraveghetorul ei, atAt de aproape unele de altele incAt profesorii re-buie si fni lecfile in soapti, ca povestea celor zece pldgi ale Egiptuluis5. nu se amestece cu zumzetul tablei inmulgirii.

Unii n-au crezut cu putinte acest lucru ori ;i-au inchipuit ciHirsch era un nebun sau un naiv: cum si fie posibil si fie gcolarizali

copiii intr-un lagir de exterminare in care domneEte violenp qi unde

totul este interzis? $i el zAmbea. Hirsch zdtl;rbea mereu enigmatic,de parci ar fi qtiut ceva care pentru ceilalf rimAnea o taind.

s

I)

lnr*[,1

d

12 ANTONIO G.ITURBENu conteazi cAte gcoli vor irrchide nazistii, le ri.spundea. Ori de

cAte ori cineva se va opri intr-un coll si povesteascd ceva;i copiii sevor aseza in jurul lui si asculte, acolo se va fi infiintat o scoali.

Uqa pavilionului se deschide brusc giJakopek, paznicul, aleargdspre camera sefului blocului, Hirsch. Sabo$i lui stlnpesc dqu-meaua cu pimAntul umecl din lagir, iar atmosfera plicuti de sigu-rante din blocul 31 dispare . Din coltul siu, Dita Adlerov6 privestehipnotizati micile pete de noroi: par nesemnificative, dar transmitrealitate, la fel cum o singurd picituri de cerneali pdteazi o stra- ,chini intreagi de lapte.

- $ase, sase, sase!Este semnalul care indici sosirea girzilor SS in blocul 3l si in

irrtregul pavilion se iscd un murmur. ln uc.u fabicd,de distrugere devieti care este Auschw'itz-Birkenau, unde cuptoarele funcgioneazd zi

;i noapte avAnd drept combustibil trupuri umane) blocul 31 este unulatipic, o ciudi.tenie. Mai bine zis, o anomalie. O reqitd a lui FredyHirsch, care la inceput a fost un simplu antrenor sportiv pentru gru-puri de tineri si acum este un atlet care aleargi la Auschwitz intr-unmaraton cu obstacole impotriva celui mai mare tev;lug de vieli dinistoria umanititii. A reugit si convingd autorititile germane din lagerci a-i tine ocupali pe copii intr-o baraci ar inlesni munca pirin-flor din acel lagdr BIIb, pe care-l numesc ,,lagir familial", cici, incelelalte, copiii sunt tot atAt de rari precum pisdrile. La Auschwitz nuexisti pisiri; se electrocuteaz|in garduri.

inaltul comandant al lagirului a anceptatsd se creeze un loc pen-tru copii, poate ci aceasta. a fost intenlia sa de la inceput, dar cucondifa ca acesta sd fie un bloc cu activitS$ ludice : era total interzisipredarea oricirei materii qcolare"

Hirsch isi scoate capul pe usa camerei sale de Blockdltester din blo-cul 31 si nu este nevoie si spund nimic nici asistentei, nici profesorilorcare sunt cu ochii pironigi asupra lui. incuviinteazd, ddnd. impercep-tibil din cap. Privirea lui transmite exigenti. Ei face intotdeauna cetrebuie si faci;i se asteapti catoatd lurnea sX procedeze la fel.

Bibliotecara de la ^Auschwitz 13

Lecliile se opresc gi se transformi in cAntecele banale in germanisau injocuri de ghicitori pentru ca, atunci cAnd igi vor arita privireagdlbejitn lupii arieni, si se creadi ci totul este in reguli. in general, pa-trula alcituiti din weo doi soldali intri firesc in baraci, dar de-abiatrece de uq5, sti cAteva secunde observ'6.ndu-i pe copii, uneod chiaraplaudd un cintec sau il mAngAie pe cap pe un micu!, qi imediat dupiaceea i;i continui rondul.

Dar.|akopek mai adaugi cevala alarma convengional5:

- Inspeclie! Inspeclie!Inspeclia este altceva. Trebuie si se alinieze, au loc perchezilii,

uneori ii interogheazd,pe cei mai mici pentru a incerca sd-i descoasi

;i sd obfnd ast{bl informalii, profitAnd de naivitatea lor. N-au ob}inutniciodatd nimic. Copiii cei mai mici inteleg mai mult decAt afiEeazifelele lor murdare de muci.

Cineva goptegte: ,,Preotul!..." $i pgneqte un murmur de dezolare.Asa este numit un subofiler SS (un oberschayf.ihrer) care umbli intot-deauna cu mAinile vArite in mAneciie vestonului ca un cleric, de;i sin-gura lui religie cunoscutd este aceea a cruzimii.

- Haide, haide, haide! Tu, Iuda, chiar tu, spune: ,,Vid, vdd..."l$i ce vld, domnulc Stein?

- Oricel Pentru numele lui Dumnezeu, fiule, orice!Doi profesori ridici irrgrijorati capetele. Au in mAinile lor ceva

strict interzis la Auschwitz ;i pot fi condamnati la moarte daci iidescoperi. Acele unelte, atdt de periculoase incAt de$nerea lor estemotiv de pedeapsi capitald, nu sunt arme de foc, nici obiecte ascutite,tiioase sau contondente. Acele obiecte de care se tem atAt de multgdrzile irnplacabile ale Reichului nu sunt altceva decAt cd4i: cirlivechi, rupte, firi foi si aproape distruse. Dar nazi;tii le urmd.resc, lehdrtuiesc si le interzic in mod obsesiv. De-a lungul istoriei, toli dicta-torii, tiranii gi asupritorii, fie ei arieni, negri, orientali, arabi, slar.i saude orice culoare a pielii, fie ci, apdrau revolugia populari, privilegiileclaselor dominante, porunca lui Dumnezeu sau disciplina sumaria militariloq oricare le-ar fi fost ideologia, cu totii au ar,rrt ceva in

!:

t

p

nilH$rJ

1i.l.bl

i:t

14 ANTONIO G. ITURBE

comun: mereu au persecutat cu inversunare cir$le. ,A.cestea, sunt foarte

periculoase, stimuleazi gAndirea.

Grupurile sunt la locul lor fredonAnd in a;teptarea sosirii gdrziloq

dar o fatd intrerupe armonia specifici unei bar[ci lini;tite, destinatS.

distracliei, ;i o ia ia fugi, printre cercurile de scaune, provocAnd unintreg tiriboi.

La pdmarrtl

- Ce faci? Eqti nebund? aude strigAndu-i-se.Un profesor incearci s-o tragi de brat ca si o opreasci, dar ea se

feregte ;i continui si alerge impiedicAndu-se, cAnd ceea ce trebuie eisdfacd, este si stea linistili ca si treaci neobservali. Se urci pe sobaorizontald, de un metru inil$me, care imparte pavilionul in doud ju-

mit51i, qi sare zgomotos in cealalti parte. Chiar intrece misura qidirAmd un scaun gol, care se rostogole;te zgomotos, lisind sX se a;-tearnS" pentru o clipi ticerea peste actir,itdfile susginute de profesori.

- Afirrisito! O sI ne dai de gol pe tofi! gipd doamna KiiZkov6, ro;iede m6,nie. Copiii, cAnd ea nu este de fagi, ii spun ,,doamna Burduf'.Nu qtie ci tocmai fata la care lipa acum a fost cea care i-a inventat po-recla. Asazi-te in fundul pavilionului, cu supraveghetorii, proastol

Dar fata nu se opre;te, isi continui cursa freneticd',fdtd si ia seama

Ia toate privirile dezaprobatoare. Mulli copii se uiti la ea fascinati cumhoinireqte cu picioarele slabe acoperite cu n\te ;osete lungi de lAni,cu dungi orizontale. Este o fati foarte slabi, dar nu bolndvicioasi, cuniste plete castanii care fluturi dintr-o parte in alta in timp ce ea fugeintr-un zigzagrapid printre grupuri. Dita Adlerov6 se miqci printresute de persoane, dar aleargi singur6. Mereu alergim singuri.

Ajunge Eerpuind pAni in centml baricii si acolo igi face loc, cu chiu,

cu vai, in mijlocul unui gr-up. indepirteazi cu bruschele un scaun si o

feti15 cade rostogolindu-se.

- Hei, cine te crezil ii strigi de pe podea.Prolesoara din Brno prive;te cu uimire cum se infilqeazd in fata

ei, gAfiind, tdndrabibliotecari. Firi si aibi timp, nici risuflare pen-tru a spune ceva, Dita ii smulge cartea din mA-ini ;i profesoara se simte

Bibliotecara de la Auschwitz 15

brusc uquratd. CAnd, dupi o clipd, reactioneazd pentru a-i mullumi,Dita este deja la cAliva pa;i mari distanti de ea. Mai sunt doar cAtevasecunde pAni la sosirea naziqtilor.

Inginerul Marody, care a vizut manevra, o asteapti deja in afaracercului. ii ae ai" zbor carteade algebrS, de parci i-ar preda qtafeta.Dita aleargi disperati spre supraveghetori care, in fundul bar5.cii, seprefirc ci mlturi pe.jos.

Se afli inci la.jumitatea drumului cAnd observl ci vocile gru-purilor si5besc pentru o clipi, se incovoaie la fel ca flacdra unei lurni-niri cAnd se deschide o fereastri. Nu trebuie sii se intoarci pentm a;ti ci s-a deschis uga si ci intri sirzile SS. Se lasi sd cadi brusc siaterrzeazd intr-un grup de fetile de unsprezece ani. VAr[ cS.rtile subrochie qi-;i incruci;eazd"bratele la piept pentlu a evita ca acestea sipice. Fetilele o privesc piez!, amuzate, in timp ce profesoara, foarteagrtatd.,le face semn cu birbia si fre doneze in continuare. La intrareain bara.c5, sdrzlle SS, dupd ce privesc timp de cAteva secunde pano-rama, strigi una dintre vorbele lor preferate:

- Achnng!Se aqterne ticerea. inceteaz5 cAntecelele ;i jocul ,,Vicl, vid". Mis-

carea paralizeazd. $i totqi, in mijlocul ticerii, se aude cum cinevafluieri limpede a cincea simfonie a lui Beethoven. Preotul este un ser-gent de temut, dar chiar si el pare oarecum iritat, pentru cil insotestecineva si mai sinistru.

I)oamne ajuti-ne! se aude qoptind vocea profcsoarei.tnainte de rlzboi, mama L)itei cAnta la pian si de aceea il distinge

perfect pe Beethoven. igi dn seama cd a mai auzit si inainte acestrnod atAt de aparte de a fluiera simfoniile cu o precizie de meloman.Asta s-a intimplat dupi ce au cilitorit timp de trei zile ingrimidiliintr-un vagon de mirfuri inchis, firi mAncare qi firi apd, veninddin ghetoul din Terezin, unde fuseseri deportali odati expulzagi dinPraga ;i unde au triit vreme de un an. Era noapte cAnd au ajuns laAuschwitz-Birkenau. ii .ro .,r neputinti s5. uite zgomotul de fier vechial porlii mari metalice cAnd aceasta s-a deschis. ii

".u ., neputin!5

4t

,tl

F'*L

Fi

16 ANTONIO G, ITURBE

sd uite prima guri de aer rece) care mirosea a carne arsd. ii era cuneputinl5 s6 uite sc6nteierea luminilor intense in noapte: peronul era

luminat ca o sali de operalii. Apoi ordinele, loviturile cu patul pqtiiin tabla vagonului, impuEcdturile, fluierdturile, gipetele. $i, in mij-locul confuziei, acea simfonie de Beethoven fluierati impecabil, cuun calm absolut, de citre un cdpitan, un Hauptsturmfiihrer pe carechiar gi gdrzlle SS il priveau cu spaimi.

in ziua aceea) ofilerul a trecut aproape de Dita, iar ea i-a vdzulunilorma impecabild, minqile de un alb imaculat qi Crucea de Fierpe pieptul vestonului; o medalie care nu se cA;tigi decAt in lupti. S-aoprit in fala unui grup de mame ;i copii si cu mdna inmdnuqatd l-abdtut pe umir prietenos pe unul dintre micugi. Ba chiar a ;i zAmbit.A aritat spre doi frali gemeni de paisprezece ani - ZdenEk qiJirka -;iun caporal s-a grdbit sd-i scoati din rAnd. Mama s-a agdyat de poa-la

tunicii gardianului qi a ingenuncheat implorAnd si nu-i ia. Cipitanula intervenit foarte calm:

- Nicdieri nu vor fi tratali cum ii va trata unchiulJosef.$i, intr-o oarecare rndsuri, a;a avea si fie. Nimeni din intregrrl

Auschwitz nu se atingea nici rnicar de un fir de pir al perechilor degemeni pe ca.re Ie colecgiona, pentru experimentele sale, doctorulJosef

Mengele. Nimeni nu avea sd-i trateze ca el in macabrele sale experi-

mente genetice, menite si cerceteze felul cum nemloaicele ar putea sinasci gemeni Ei, astfel, sd crcascX numirul na;terilor ariene. Fata ;i-1amintegte pe Mengele indepdrtindu-se cu copiii de mAnd, neincetAnd

nicio clipi sd fluiere lin\tit.AceeaEi simfonie care acum se aude in blocul 31.

Mengele...

U;a canrerei responsabilului acelui bloc se deschide cu un usorscArtrAit qi Blockdltester Hirsch iese din cimdrula sa, prefEcAndu-se

plScut surprins de vizita girzilor SS. Love;te sonor din cilcAie pentrua-l saluta pe ofi1er; este o formuld de respect prin care-i recunoasterangul de milita5 dar este si un mod de a indica o atitudine martiald,

nici supusi, nici infricoqatd. lVlengele abia daci il prive;te, este absent

Bibliotecara de la Auschwitz 17

;i continui si fluiere cu miinile la spate, de parci toate astea n-aravea nimic de-a face cu el. Sergentul - Preotul, curn ii spun cu togii -scruteazi incdperea cu ochii sii aproape transparenfi, {drd sd. scoatiinci mAinile dirr mAnecile vestonuiui, cdzute peste poali, nu foartedeparte de tocul pistolului.

Jakopek nu s-a ingelat.

- Inspeclie, ;qote;te Obcrscharfiihrertrl.Gdrzile SS care-l insolesc ii repetd ordinul gi il amplific5, trans-

formAndu-l intr-un strigit care intri in timpanele prizonierilor. Dita,in mijlocul corului de fete, simte un fior, i;i strAnge bratele pe l6ngdtrup ;i simte foqnetul cirgilor iipite de coaste. Dac6 descoperi ci arecd4ile la ea, totul se va sffirgi.

- N-ar fi drept... qopteqte.Are paisprezece ani gi toatd r,'iafa inainte, multe de IEcut. l\u a

putut nici mdcar incepe ..,ru. ii vin in minte cuvintele pe care mamaei le tot repetd de ani de zile, cind fata se plAnge de soana ei: ,,Der.'ini e rizboiul, Edita... rizboiul".

Era atitt de nrici incAt aproape ci nu-;i mai aminte;te cum eralumea cAnd nu exista rizboiul. La fel cum ascunde cirlile sub rochiein acel loc in care i s-a luat tot ce avea, pdstreazd., de asemenea, inmintea ei un alburn de fotografii flcute ca amintiri. inchide ochii;iincearcl si rememoreze cum era lumea cAnd nu exista teama.

Se vede pe sine insi;i la vArsta de noud ani, pironiti in fala ceasuluiastronomic din Piala Primdriei din Praga, la inceputul anului 1939.Privea pu{in pieziq vechiul schelet care supraveghea acoperisurile din

acel oraq, cu enormele sale orbite goale, ca niqte gduri negre.

La ;coald ie spuseseri ci marele ceas era o ma;inirie mecaniciinofensivi, conceputi de maestrul Hanus cu mai bine de cinci secole

in urmi. Dar legenda pe care o povesteau bunicile o ingrijora: regelei-a poruncit lui Hanus si construiasci ceasul astronomic cu statue-tele care defilau la fiecare ori lixd si apoi le-a ordonat portireilor siisd-i scoati ochii, ca sd nu mai poatd niciodati repr"oduce o asemeneaminunilie pentru un alt monarh. Drept rdzbunare, ceasornicarul a

l

. ttl

t.I

lsrilIti,t

18 ANTONIO G. ITURBE

introdus mAna iniuntrul mecanismului qi L-a paraTizat CAnd angre-najele i-au tdiatmdna, masiniria s-a blocat si nu a mai putut fi repa-

rati timp de mulli ani. Noaptea visa uneori acea mAnd amputatiserpuind in sus;i-n.jos printre rolile dinpte ale masindriei. Scheletula agitat un clopolel si a inceput festivalul mecanic: o defilare de pi-pu;i automate care se desfi;oari ca sd le aminteascd cetilenilor ciminutele se imping neryoase unele pe altele, iar orele trec una dupdalta, ca acele figurine carer de cAteva secole, intrau qi ie;eau gribitedin acea cutie muzicali neobisnuitd. lbtu;i, acum isi di seama, im-pietriti de groaz.d,, ci ia vArsta de noui ani o futi1d inci nu obserwiacest lucru ;i crede ci timpul este o coadd groas5, o mare nemigcatisi lipicioasi, in care nu inaintezi. De aceea, 7a acea vArstd, ceasurileinspdimAnti doar daci au schelete lAng[ sfere.

Dita, fnAnd strAns acele cdrli vechi, care o puteau condamna lacamera de gazare, o vede cu nostalgie pe fetiga fbriciti de altddati.CAnd o insolea pe mama ei la cumpirituri prin centru, ii pldcea sise opreasci in fata ceasului astronomic din Piala Primiriei, dar uupentru a privi spectacolul mecanic, cici in realitate acel schelet onelinistea mai muit decit voia si recunoasci, ci pentru a se distrauitAndu-se cu coada ochiului la trecetorii dugi pe gAnduri, mulgi din-

tre ei striini aflaf in trecere prin capitali, care observau foarte con-centrati aparilia pipuqilor automate. Se abfnea cu greu si nu rAdivdzdnd strAmbiturile de uimire ;i rAsul prostesc al celor prezenli.Imediat Ie inventa porecle. isi aminteste cu o urmi de melancolieci una dintre distracliile sale preferate era si puni porecle tuturoroamenilor, indeosebi r,rcinilor ;i cuno;tinlelor pirinlilor ei. Pe in-tepata doamnd Gottlieb, care isi inlindea mult gAtul ca si-;i deaimportanli, o numea ,,doamna Gira{i". Iar pe tapiterul cre;tin de laprlvdlia de jos, complet chel qi costelirl il poreclise in sinea ei,,dom-nul Cap cle S{bri". isi aminteste cum mergea cAliva metri in urmatramvaiului, care-;i agita clopolelul cAnd se arcuia in intersecqia dinpiata Staromestke ;i se pierdea Eerpuincl in cartierul Josefov, dupicare ea o lua la fugi spre prir'5lia domnului Ornest, de unde mama

Bibliotecara de la Auschwitz i9

ei cumpira lesdturi pentru a-i confecliona hainele ;i fustele de iarnI.

Nu a uitat cAt de mult ii plicea acel magazin ) care avea la intrare un

afi; Iuniinos cu niqte beculele colorate care se aprindeau unul dupialtul pAn[ ajungeau sus si o luau apoi de la capit.

I)aci n-ar fi fost o fetili care alerga cu acea fericire nepisitoare acopiilor, poate ci, trecAnd pe lAngi chioqcul vdnzitorului de ziare, ar

fi bigat de seamd cd era o coadi lungd de cumpdritori gi ci, in gri-mada de exemplare ale ziamlui Lidoui Jr[ouirgt, titlul, de patru rdnduri

qi cu un corp de literS. enorm, mai degrabi striga decAt informa pe

frontispiciu: ,,Guvernul accepti intrarea armatei germane in Praga".

Dita deschide o clipi ochii ;i vede girzile SS adulmecAnd prinfundul baricii. Dau la o parte chiar si desenele atArnate de pereii cu

niste cuie ale ciror vArfuri sunt fabricate din sArmI, ca sd vadd daci

nu cunva se ascunde ceva sub ele. Nimeni nu vorbe;te, iar zgomotul

girzilor cotrobdind se aude lirnpede in acel hangar care miroase aumezeald qi a mucegai. $i a team5. Este mirosul rizboiului. Din pu-

linul pe care ;i-l aminteqte de pe vremea cd.nd era copil5, mereu iivine in minte ci pacea rnit:osea a supi concentrati de pui, care eralisati la fiert toati noaptea de vineri spre sAmbdti. Cum sd nu-siaminteasci gustul mieiului {barte rumenit Ei cel al pastei de oui cunuci! Lungi zile de qcoali gi dupi-amiezi jucAnd;otronul gi de-a v-a1i

ascunselea cu Margit ;i alte colege, z1lc care se estompeazd in amin-tirea ei.." FAni cAnd totul a intrat in declin.

Schimbirile nu au avut loc brusc, ci progresiv Desi a fost o zi in

care copiliria s-a inchis ca pe;tera lui ,AIi Baba ;i a rlmas ingro-pati in nisip. lsi arninte;te perfect acea zi. Ea nu ;tie in ce zi a sdp-ti.mAnii, dar s-a intAmplat pe 15 martie 1939. intreg ora;ul Praga s-a

trezit tremurAnd.Lacrimile de cristal ale lirnpii din salon vibrau, dar a gtiut cX nu

era un cutremur, pentru c5. nimeni nu aierga, nici nu se panica. 'Iatil

ei i;i bea ceasca de ceai la micul dejun qi citea ziarul, pre{dcAndu-seindifcrent, de parci nimic nu s-ar fi intAmplat.

,..

20 ANTONIO G.ITURBEA plecat la ;coali insoliti de mama ei si orasul se cutremura.

A inceput sd audi zgomotul abia cAnd s-au indreptat spre piafaWenceslao, unde trepidatia solului era atdt de puternici incAt tegAdila in tdlpi. Rumoarea surdd devenea din ce in ce mai perceptibildpe misuri ce se apropiau, iar Dita era intrigatl de acel fenomen ciu-dat. CAnd au ajuns, n-au putut si traverseze strada blocati de lume,nici sd vadd altceva decit un zid de oameni stAnd cu spatele, haine,ce le ;ipildrii.

Mama ei s-a oprit brusc. I s-a incordat fala ;i a imbS.trAnit dintr-odati. A luat-o de mAni pe fiica ei ca si se intoarcd qi si faci un ocolpe alt drum pAni la;coali, dar aceasta nu a putut si suporte curio-zitatea qi, pe loc, s-a desprins de mAna care o tinea. Fiind mimntic[qi slibufi, nu i-a fost greu sd se strecoare prin multimea aceea deoameni inghesuiti pe trotuar si s5. se proldpeascd in primul rAnd,tocmai acolo unde agengii de polilie ai oraqului formau un sir, cumAinile inld.ntuite.

Zgomotul era asurzitor: una dupd alta, motocicletele gri cu ataqtreceau prin fati, transportind solda;i imbrdcali in jachete strilu-citoare de piele gi cu ochelari de motociclist atArnAndule la gAt.Caschetele lor sclipeau, erau recent aduse din fabricile din centrulGermaniei, firi vreo zgirieturi incd,, fdrd urmi de bitSlii. in rpu-tele lor, soseau care de iupti echipate cu mitraliere enorme ;i apoirdsunau tancurile, care inaintau pe bulevard cu incetineala amenin-

!Aloare a elelantilor.

isi aminteste cI i s-a pirut c5. cei care defilau erau niste pipqiautomate, ca acelea ale ce asului astronomic de la primdrie qi ci dupicdteva secunde in urma lor avea sd se inchidl o uqi ;i cd o si disparS.Si cutremurul avea si. inceteze. Dar de data asta, cei care formauacea procesiune mecanicS. nu erau pipusi, ci bdrbati. fn acei ani aveasi invele cX diferenla dintre unii si altii nu este intotdeauna evidentS.

Avea doar noui ani, dar i-a lost frici. Nu exista muzici, de fanfari,nu erau hohote de rAs, nici hdrmilaie, nu existau fluierituri... Era odefilare mut5. Ce ciutau acolo acei birbati in unifbrmS? De ce nu

Bibliotecara de la Auschwitz 2L

rAdea nimeni? Dintr-odatd, acea paradi silentioasi i-a amintit de uncortegiu funebru.

MAna de fier a mamei sale a scos-o tArAg din multime. S-au inde-pdrtat in direclia opus5, iar Praga a apdrut din nou in fap ochilorcelor doui ca ora;ul vioi dintotdeauna. Era ca o trezire dintr-un co;-mar, cAnd simfi u;urare gi constali ci toate sunt din nou la locul lor.

Dar solul se m\ca in continuare sub tdlpile ei. Orasul tremura. $irrrama ei trernura. O smucea cu disperare, incercind si lase in urmdparada si si scape de gheara uria;d a rizboiului, cu pa;i gribif inpantofii ei cochef de lac. Dita suspini strAngAnd cirfle la piept.l;i di seama cu tristele ci atunci, ;i nu in ziua cind i-a venit ciclulpentru prima oarl., a fost momentul in care a abandonat copildria,pentru cd nu i-a mai fost frici de schelete sau de miinile din poveEtilecu fantome si a inceput si-i fie teami de oameni.

i'i|,}ttptryrt