ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANEInstitutul de Istorie se Filosofie

Revista de istorie i filosofie

ANUL 4

OCTOMBRIE DECEMBRIE 1951

EDITURA ACADEMIE' REPUBLICII POPULARE ROMANE

k

-

-www.dacoromanica.ro

TPDIr RiViSTA DE CSTOFtiE FU,O$DFIE`APARE TRIMESTRIAL,

COMITEtUL PE RE DACTI EACAD. C. SALIAUfp ACAD. P. CONSTANTiNESCLIIAEjg PROF. UNIV. IVIINAIL PRUNE)."

PROF. UNIV. C. I. GIULIANI CONF. UN/V ACAD. TQ.EIAIL RALEJ., COM'. UNIV. S. fiiTIRFIJ

ACAD. MIHAIL ,ROLA,ER 3 REDACTOR REBRONSAEN.

BUCURET1, DOUL semmAussimuk. RTALW NR. I, TEL. 11.8T-42

MaaNAMENYC t CENTRUL DE DIFUZARE A PRIME,' arm. EARItapAxt $14 TEL. 5.22.50,LIBRARIA ACADEMIEI R. P. R., CALEA VICTORICI Ali Twi.. 4.02.50

ft.31'

V. MAC..'IU.

ti

..S

,

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMANEINSTITUTUL DE ISTORIE SI FILOSOFIE

STUDIIRevista de istorie i filosofie

IVA N UL 4

OCTOMBRIE-DECEMBRIE 1951EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!' POPULARE ROMANE

www.dacoromanica.ro

S T U D I 14.1 REVISTA DE ISTORIE $I FILOSOFIEAPARE TRIMESTRIAL

COMITETUL DE REDACTIE :ACRD. C. BALMUlp ACRD. P. CONSTANTINESCU-IASI, PROF. UNIV. MIHAIL FRUNZA,

PROF. UNIV. C. I. GULIAN, CONF UNIV. V. MACIU. ACAD. MIHAIL RALEA, CONF. UNIV. S. VTIRBLIACAD. MIHAIL ROLLER; REDACTOR RE8PONBABIL

BUCURESTI, -DUL GENERALISSIMUL STALIN NR I. TEL 2.137-43ABONAMENTE I CENTRUL DE DIFUZARE A PRES21. STR. BARINDAR 14. TEL. 5.28400. SI

LIBRARIA ACADEMIEI R. P. R., CALEA VICTORIEI 27. TEL. 4.09.80www.dacoromanica.ro

CUPRINSULRaportul tovarasului L. P. Beria la sedinta solemn5 a Sovietului din

Moscova, consacrata celei de a XXXIV-a anivers5ri a Marii Revo-lutii Socialiste din Octombrie

*Ciivantarea tovar5sei Ana Pauker la sedinta solemna in cinstea celei de

a XXXIV-a anivers5ri a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie

Telegrame adresate tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu prilejul Im-plinirii a 50 de ani

Paella

5

25

38

I. VIDRAKU : Inthrirea gi desvoltarea sectorului socialist in agriculture,conditie de baz5 a construirii socialismului in Republica PopularaRomans . . . . ..... . . . 47

Prof. FLORICA MEZ1NCE.SCU : Despre activitatea catedrelor de stiintesociale In Invatamantul superior pe anul universitar 1951 . .

Prof. Univ. L. BANYAI : Despre activitatea uniunii oamenilor muncii ma-ghiari din Romania. (MADOSZ) . . 75

A. V. TOPCIEV: Crearea hazei material-tehnice a comunismului si sarci-nile stiintei sovietice .... 87

Darea de seams asupra sedintei 15rgite a Sesiunii de stiinte istorice, filo-sofice si economico-juridice a Academiei R.P.R. 106

Acad. P. CONSTANTINESCU-IASI: Raportul Institutului de IstorieFilosofie din Bucuresti . . . . . . 106

Prof. JEAN LIVESCU: Darea de seams asupra activitatii sectiei de istoriea Institutului de Istorie Filologie din Iasi . . . . 109

Prof. CONSTANTIN DAItOVICIU: Raportul de activitate al Institutuluide Istorie si Filosofie at Academiei R.P.R. din Cluj . . .

Acad. MIHAIL ROLLER: Cu privire la intocmirea programului de cerce-t5ri istorice pe anul 1952 ...... .

*DOCUMENTARE: Legaturile tarilor romane cu Georgia. (Anton loireanu).

*DOCUMENTF : Gheorghe Dimitrov in Romania . . 165

*NOTE $1 RECENZII: Fascizarea Invatamantului in U.S.A. (S. Tanmq).CERNI$EVSCH1: Principiul antropologic in filosofie (N. Bolboa.a), Do-

cumente privind istoria Romaniei, veacul al XVIII-lea, TaraRomaneasca (1611-1615); In apArarea pkii" (Al. Molnar) . .

*Sesiunea Consiliului stiintific al Institutului de Istorie, consacrat5 aniver-

sarii unui an dela aparitia genialei opere a lui I. V. Stalin, Mar-xismul problemele lingvisticii" .

62

§i

110

117

131

177

197Din activitatea, RedacOei 212

si

13.

si

. .

. . .

.

. . . . .

. . .

. . .

.

. . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL TOVARASULUI L. P. BERIALA SEDINTA SOLEMNA A SOVIETULUI DIN MOSCOVA

CONSACRATA CELEI DE A 34a. ANIVERSARIA MARTI REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE

To vara0,

Popoarele Uniunii Sovietice sArbatoresc astazi a 34-a aniversarea Marii Revolutii din Octombrie, care, luminata de geniul lui Lenin,a deschis omeniriNcalea spre o lume noua, socialista. Fiecare an deinaintare pe aceSt drum aduce patriei noastre not succese.

Intreaga activitate a Partidului Bolsevic si a 3uvernului Sovieticin perioada dintre a 33-a si a 34-a aniversare a Revolutiei din Oc-tombrie, ca in toti anii de dupa moartea marelui Lenin, s'a desfa-surat sub conducerea inteleaptA a conducAtorului nostru, tovarasulStalin. Cu geniala clarviziune, tovarAvul Stalin orienteaza Partidualsi poporul in situatiile cele mai complexe ale vietii interne si internationale si traseaza perspectivele desvoltArii ulterioare. Energia ine-puizabilA a tovarAsului Stalin in conducerea de zi cu zi, atat in oseacepriveste problemele mairi, cat si fin oeeace priveste cele de mai micaInsemnAtate, priceperea in a determinal sarcinile principale aleStatului Sovietic si a indrepta toate fortele noastre spre rezolvarealor, asigurA popoarelor Uniunii Sovietice victorii mArete in construirea comunismului.

Anul 1950 a fost anul incheierii primului Plan Cincinal de duparazboi. Oamenii sovietici toti prietenii nostri de peste hotare auaflat cu bucurie ca Planul Cincinal postbelic de ref acere desvoltarea economiei nationale a U.R.S.S., plan pentru a arui realizare po-porul nostru a trebuit sA lupte in conditiile dificile ale vindecarii ra-nilor grele pricinuite de razboi, a fost indeplinit cu succes. Aceastaeste fara indoiala o noua mare victorie a poporului sovietic in urmacAreia tAria Statului nostru Sovietic a crescut si mai mult. Succeseleconstructiei pasnice au dus la o noua ridicare a nivelului material sicultural al oamenilor muncii.

In domeniul politicii externe, Uniunea Sovietic a dus ca tre-

$i

si

'lui

si

si Inwww.dacoromanica.ro

6 L. P. BERIA

cut o lupta neobosita pentru pace, ceeace a ridicat si mai mutt presti-giul ei international.

In lumea intreaga s'au conturat in ultimul an, si mai clar, doi polldoua centre de atractie. De o parte Uniunea Sovietica, care se

afla in fruntea lagarului socialismului democratiei, ca centru deatractie a tuturor fortelor progresiste ce lupta pentru preintampinareaunui nou razboi, pentru consolidarea pacii, pentru dreptul popoare-lor de a-si orandui singure viata. De alta parte State le Unite aleAmericii, care sunt in fruntea lagarului imperialismului, ca centrude atractie a fortelor agresive reactionare din intreaga lume, carevor sa deslantuie un nou razboi mondial, pentru a jefui $i inrobi cele-lalte popoare.

In lagarul socialismului si democratiei, anul care a trecut a fostun an de continua crestere cimentare a fortelor, un an de desvol-tare a economiei culturii $i de ridicare a nivelului de trai al oame-nilor muncii. Cu ajutorul fratesc al popoarelor Uniunii Sovietice,popoarele tarilor de democratic populara, marele popor chinez, caresi-au smuts soarta din mainile asupritorilor construesc cuincredere bucurie o viata noua, socialista.

In lagarul imperialismului, anul care s'a scurs a fost anul uneinot ascutiri a contradictiilor interne $i externe, un an de agravare con-tinua a crizei generale si de slabire a sistemului capitalist, de subor-donare a intregii economii scopurilor criminate ale pregatirii unui nourazboi si de ofensiva necrutatoare impotriva intereselor vitale ale oa-menilor muncii.

NOI SUCCESE ALE CONSTRUCTIEI PA$NICE IN U.R.S.S.

Pentru Cara noastra, anul 1951 este anul unui nou avant al eco-nomiei culturii socialis1e. Muncitorii, colhoznicii intelectualii,angajati in munca pasnica creatoare pentru binele patriei tor, lupta cuun urias avant pentru indeplinirea depasirea planurilor de stat. 0marturie graitoare in aceasta privinta sunt scrisorile patriotice catretovarasul Stalin, publicate in presa, in care oamenii muncii din in-dustrie, agricultura, transporturi constructii fac cunoscute victoriilefor in productie, precum noile angajamente pe care si be iau in in-trecerea

Partidul Bolwvic organizeaza insufleteste poporul nostru laeroism in munca, indrumeaza energia lui creatoare spre un singurstop triumfu: comunismului. Mareliele idei ale lui Lenin §i Stalinpatrund pe zi ce trece tot mai adanc in constiinta masselor largi aleoamenilor muncii, inmultindu-le fortele si luminandu-le calea de luptasi de victorii. Acest lucru I i gaseste expresia in atitudinea constientafata de munca, in initiativa nesecata in indeplinirea datoriei fata desocietate, fata de stat. Iata izvorul invincibilitatii oranduirii noastre,izvorul succeselor necontenite in munca noastra.

§i

§i

§i§i

imperiali§ti,§i

§i §i

§i

§i§i

§i

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANIVERSARE A MARII REVOLUTLI SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 7

Rezultatele muncii in domeniul constructiei economice in cursulcelor 10 luni ale acestui an arata ca planul economiei nationale pe1951 va fi Indeplinit si dep5sit. In comparatie cu anul trecut, productiaindustrials inregistreaz5 o crestere de peste 15% si va depasi de douaon productia anului antebelic 1940. In comparatie cu 1950, princi-palele fonduri de productie ale industriei inregistreaz5 o crestere de12%. Ridicarea nivelului inzestr5rii tehnice si at calificarii muncito-rilor si imbunat5tirea organizgrii productiei au permis cresterea pro-ductivitatii muncii in industrie cu 10% fat5 de anul trecut. Aproapedou5 treimi din sporul productiei industriale din acest an vor fi obti-nute prin ridicarea productivitatii muncii. Aceasta inseamna ca pro-ductia industrials creste in tara noastra in special datorita ridicariiproductivithtii muncii.

Dupa cum a ar5tat in repetate randuri tovarasul Stalin, reducereapretului de cost al productiei este un indiciu al calit5tii muncii in-dustriei si unul din principalele izvoare de acumulare in economianationa15. In acelas timp, ea este o conditie absolut necesara pentrureducerea preturilor, si deci,pentru cresterea bunei st5ri ma-teriale ariamenilor muncii. Anul acesta, planul de reducere a pretului de costva fi dep5,sit, ceeace va da numai in productia industrial5 o economicde 2'6.000.000.000 ruble.

Toate ramurile industriei grele si usoare au obtinut anul acestao serioasa sporire a productiei.

Productia metalelor feroase creste considerabil. In comparatiecu anul trecut, numai la fonts sporul de productie va reprezentaanul acesta 2.700.000 tone, la otel circa 4.000.000 tone, la laminate

3.000.000 tone. Uniunea Sovietica produce in prezent aproximativtot atht otel cat Anglia, Franta, Belgia si Suedia la un loc. Metalur-gistii nostri folosesc in prezent intr'un mod mult mai productiv fur-nalele inalte si cuptoarele Martin. Numai datorita acestui fapt, in1951 vor fi obtinute in plus 1.300.000 tone fonta si 1.350.000 toneotel.

Nu mai putin importanta este cresterea obtinut5 anus acesta inproductia de metale neferoase si metale rare.

In siderurgie si in industria metalelor neferoase au crescut mi-nunate cadre de muncitori, ingineri, tehnicieni si conduc5tori de intre-prinderi, care I i cunosc bine munca si care imbunAtatesc necontenittehnica productiei.

Planul de extractie a carbunelui se indeplineste cu succes. In ul-timii ani, sporul arvual al extractiei de Carbune esto in medie de24.000.000 tone. In prezent, industria carbonifera a U.R.S.S. nu nu-mai ca satisface nevoile t5rii noastre, dar a si asigurat crearea re-zervelor necesare.

Reutilarea tehnica a industriei carbonifere, efectuata in ultimiiani, a permis mecanizarea totara a unor munci grele si carenecesita mult5 forty de munch", cum sunt thlerea, spargerea si trans-

www.dacoromanica.ro

8 L. P. BERIA

portarea carbunelui in abataje, precum si transportul subteran si in-carcarea carbunelui- in vagoane de cale ferata.

Guvernul Sovietic si tovarasul Stalin personal manifests o grijapermanents pentru usurarea prin toate mijloacele a muncii minerilorsi pentru imbungt5tirea conditiilor for de trai. Spre deosebire de-t5rile capitaliste, unde minerii sunt cei mai oropsiti oameni, in StatulSovietic minerii se bucura de atentie si respect. Din punct de vedereal salariziirii, muncitorii din industria carbonifera ocup6 primul locfata de muncitorii din celelalte ramuri. Deaceea avem cadre califi-cate permanente dp mineri, care asigur5 desvoltarea cu succes aindustriei carbonifere.

Si mai insemnate sunt realizArile industriei noastre petrolifere.In ultimii ani, in Cara noastr5, sporul anual al extractiei de petrol seridic5 la 4.500.000 tone. Anul acesta, planul de extractie a petroluluiva fi depOsit. Ca urmare a realizarii unui vast program de prospec-Uri, au fost descoperite bogate zac5minte petrolifere in noi regiunisi au crescut simtitor rezervele industriale de petrol cunoscute.

Lucr5rile de construire si de extindere a rafinOriilor se desf5soarape scars larg5. Numai intreprinderile noi, inzestrate cu cele mai per-fectionate masini construite in tars, care intr5 in functiune anulacesta, pot prelucra anual 6.000.000 tone petrol.

Se poate spune cu certitudine ca sarcina trasatO de tovar5sulStalin de a ajunge la o extractie de petrol de 60.000.000 tone pean va fi indeplinit5 inainte de termen.

Mari succese au fost obtinute in desvoltarea electrifickii tOriinoastre. Anul acesta se vor produce 104.000.000.000 kw/ore de energieelectric5, ceeace dep5seste productia de energie electric a Anglieisi Frantei laolalta. Numai sporul productiei noastre de energie elec-tric5 din anul acesta reprezinta peste 13.000.000.000 kw/ore. adicamai mult de sapte on decat intreaga productie de energie electricaa Rusiei dinainte de Revolutie.

Construirea de noi centrale electrice a luat anui acesta o des-voltare si mai mare. Puterea instalata totals a centralelor electricesi a noilor agregate care sunt puse in functiune in 1951 va fi de circa3.000.000 kw., ceeace echivaleaza aproximativ cu cinci mari centraleelectrice de mArimea Dneproghessului.

Industria noastra chimic5 creste din an In an. Productia de in-gra'sgminte chimice a sporit considerabil, iar cea de noi produsechimice organice toxice pentru combaterea dusmanilor culturilor agri-cole si a buruienilor a crescut aproape de cloud ori in comparatie cu1950. Productia de cauciuc sintetic Inregistreaza o crestere de 20%in comparatie cu anul trecut. Oamenii muncii din industria chimic5,in strans5 colaborare cu oamenii de stiinta sovietici, au realizat marisuccese in rezolvarea unor importante probleme tehnice in domeniulchimiei.

Desvoltarea noastr5 economics ar fi de neconceput fOr5 cresterealwww.dacoromanica.ro

34-a ANIVERSARE A MARIS REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 9

perfectionarea continua a industriei constructiei de masini din Cara,care constitue baza progresului tehnic al intregii economii nationale.

Productia globala a industriei constructiei de masini inregis-treaz5 o crestere de 21 % in comparatie cu anul trecut. Productiaprincipalelor tipuri de utilaj energetic pentru centralele electrice estede 2-3 on mai mare. Anul acesta producem o turbina cu aburi cu ocapacitate de 150.000 kw. Este pentru prima oara in lume and seconstrueste o turbina de o asemenea capacitate, ceeace dovedeste ma-turitatea stiintei si tehnicii sovietice. In comparatie cu 1950, pro-ductia de utilaj petrolifer aproape s'a dublat. Industria constructieide masini produce in 1951 peste 400 not tipuri de masini st meca-nisme. Constructorii nostri de masini se mandresc, pe drept cuvant,cu succesele obtinute in fabricarea celor mai complexe aparate moderne, geofizice, electromecanice, electronice, electrovacuumatice sia aitor aparate de precizie.

Datorita desvolt5rii cu succes a industriei si cresterii productieide materii prime agricole, se extinde considerabil productia marfu-rilor de larg consum. Din initiativa tovar5sului Stalin, Guvernul aluat anul acesta masuri in vederea m5ririi productiei de articole ali-mentare si industriale peste prevederile planului anual. Ca urmare,populatia va primi mai multe marfuri industriale si alimentare decatin 1950: tesaturi cu 24% mai mult, tricotaje cu 35%, incaltamintecu 12%, carne si produse de carne cu 20%, pesc5rie cu 8%, uleiurivegetate cu 35%, gr5simi animate cu 8%, zahar cu 24%, ceai cu38%, diferite articole ca: biciclete aproape de dou5 on mai mutt,aparate de radio cu 25% mai mutt, ceasornice cu 11 %, aparate foto-grafice cu 39%, masini de cusut cu 28%, mobila cu 44%.

Industria noastr5 incepe sa produc5 In serie televizoare, frigi-dere, masini de spalat rufe si alte masini de uz casnic. Dupa cumvedeti, industria noaitra inregistreaza succese serioase. Dar nu trebuesa uitam nici lipsurile din activitatea unor intreprinderi care, dincauza proastei organiz5ri a productiei si folosirii insuficiente a teh-nicii inaintate, nu indeplinesc sarcinile in ceeace priveste ridicareaproductivitatii muncii st reducerea pretului de cost, consuma mater11prime si combustibil peste normele stabilite si au pierderi de peurma rebuturilor. Inlaturarea acestor lipsuri ar permite sa se obtinain plus economii importante.

Unele intreprinderi, indeplinind st depasind planul productieiglobale, nu indeplinesc totdeauna sarcinile stabilite de planul de statin ceeace priveste productia principalelor feluri de produse. Pe semneca conducatorii acestor intreprinderi vor sa-si usureze munca si pro-duc articole care necesita mai putine eforturi si mai putina bataie decap. Ar fi timpul ca ei sa inteleaga ca statului nu-i trebue orice In-depliriire si depasire a planului, ci numai o asemenea indeplinire sidepasire care asigura economiei nationale produsele de care arenevoie.

4

si

www.dacoromanica.ro

10 L. P. BERIA

In economia noastra socialists, fiecare conducgtor, fie c5 se aflainteun post mare,. fie c5 se afla inteun post mic, trebue s.5 puns in-teresele statului mat presus de once si sa respecte cu strictete disci-plina de stat.

Trebue lichidata cu hot5rire atitudinea Ingusta, departamentalalap de munca, care se mai observe Inca la unii conducAtori de in-treprinderi si care dauneaza intereselor economiei noastre planifi-cate.

In anul acesta s'a Inregistrat un nou avant at agriculturii noastresocialiste. Cresterea inzestrarii tehnice a agriculturii si mai bunaorganizare a munilor agricole au permis ca anul acesta recoltareacerealelor s5 fie efectuata intr'un termen mai scurt, iar pierderile safie considerabil reduse. Colhozurile si sovhozurile au strans o recoltade cereale de calitate superioar5, au indeplinit inainte de termen obli-gatiile de predare a cotelor de cereale Care stat si au asigurat crea-rea fondurilor de seminte.

In ultimii ani, recolta global5 de cereale depaseste 7.000.000.000puduri anual. Anul acesta, not vom strange mai mult bumbac sisfecla de zahar decat anul trecut. Tara noastra produce in prezentmai mult bumbac decal India, Pakistanul si Egiptul la un loc, tartvestite in ce priveste cultura bumbacului.

Colhozurile si sovhozurile lupta cu succes pentru indeplinirea pro=gramului stalinist at desvoltarii cresterii vitelor, proprietate obsteasca.Cresterea vitelor, proprietate obsteasca, in colhozuri si sovhozuri, areun rol precumpanitor in domeniul zootehniei. In domeniul cresteril vi-telor, sarcina cea mai importanta continua sa rAmana exIindereabazei de nutret.

Agricultura primeste in fiecare an din partea statului un marenumar de masini moderne. Anul acesta, ea va primi 137.000 trac-toare, socotite in tractoare de ate 15 HP, 54.000 combaine pentrurecoltarea cerealelor, dintre care 29.000 combaine autopropulsate,precum si 2.000.000 alte masini si unelte agricole. Se desrasoara marilucrari de electrificare a agriculturii. Toate acestea permit o mecani-zare si mai mare a principalelor munci agricole, permit usurareamuncii colhoznicilor si mgrirea productivit5tii ei.

Statjunile de masini si tractoare Indeplinesc in prezent peste dou5treimi din toate muncile agricole din colhozuri. In 1951, in colhozuriau fost mecanizate aproape toate muncile de aratut i, trei patrimidin muncile de insamantare sunt efectuate cu sernanatoare de tractor,iar pe mai mutt de 60% din intreaga suprafata cultivate cu cerealestrangerea recoltei s'a efeotuat cu combainele. Au fost mecanizate a-proape in intregime toate lucrarile agricole principale din sovhozuri.Avutia obsteasca a colhozurilor creste continuu. Numai in anul trecut,fondurile indivizibile ale colhozurilor au sporit cu 11 %. Este necesarca colhoznicii sa intareasca si sa desvolte si de acum incolo, prinCoate mijloacele, gospodaria obsteasca baza a desvoltarii con-tinue a colhozurilor si a cresterii bunei stari materiale a colhozurilor.

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN oc-romsfuE

()data cu industria si agricultura se desvolta si transportul nostruferoviar, fluvial si maritim. Anul acesta, traficul de marfuri pe cageferate inregistreaza o crestere de 11 %. In &neat fie zis, aceastacrestere de 11 % este aproape egala cu intregul trafic anual de marfuri pe caile ferate din Anglia si Franta la un loc. Traficul de mar-furl pe cane fluviale inregistreaza o crestere de 12%, iar pe Calle ma-ritime de 7%. Accelerarea rulajului vagoanelor si o mai bung folo-sire a intregului material rulant al tailor ferate si a vaselor fluvialesi maritime continua sä ramana sarcina numeroasei noastre armatede muncitori din transporturi.

Tara noastra Infaptueste un larg program de constructii. Volumullucrarilor de constructii capitale creste din an in an. Anul acesta,volumul investitiilor capitale de stat este de peste doua on si juma-tate mai mare decat volumul investitiilor capitale din anul 1940. Or-ganizatiile de constructii primesc tot mai multe masini si mecanisme;aprovizionarea or cu anateriaile de oonstructie s'a imbunatktit. In1951 a crescut cu mutt parcul de excavatoare, screpere sl buldozere infunctiune. Productia de ciment creste in cursul acestui an cu 2.000.000tone. Se mareste considerabil productia de caramizi, ardezie, Levi defonts si ceramics, precum si de alte materiale de constructie. Construc-torii nostri au ohtinut anumite succese in domeniul reducerii pretuluide cost si a termenelor de constnuctie. Ei mai au Ins a matte (die facet.In primul rand, trebue sa se puns ordine in organizarea lucrarilor pesantiere, sa se foloseasca mai productiv mecanismele de constructie,sa se organizeze mai bine munca si sa se reduca cu mult cheltuielilede regie; trebue inlaturate lucrurile de prisos care se mai gasesc inproiecte si devize si tare scumpesc construcjia.

Dupg cum AI, in lucrarile noastre de constructii, un loc deo-sebit it ocupa marile constructii hidrotehnice de pe Volga, Don, Niprusi Amu-Daria. Aceste constructii nu au egal in fume, ant in ce pri-veste proportiile, cat si in ce priveste ritmul de construire. Planurilede lucrari stabilite de Guvern pe 1951, pentru toate constructiile, suntindeplinite cu succes si depasite.

Chiar in anul 1952 va fi data in exploatare prima din acesteconstructii Canalul navigabil Volga-Don. Prin deschiderea acestuicanal vor fi unite intr'un. sistem de transport unic toate marile dinpartea europeana a U.R.S.S.

In urma realizarii acestor grandioase constructii hidrotehnicevor fi rezolvate importante sarcini ale economiei nationale. Nurnainoile centrale vor furniza anual 22,5 miliarde kw/ore energie elec-trica ieftina, ceeace este egal cu aproape intreaga productie anualade energie electrica a Italiei. Extinderea suprafetelor irigate si apro-vizionate cu apa va permite sa se produca anual in plus 3.000.000tone bumbac brut, ceeace reprezinta peste o treime din productiaanuala medie de bumbac a Statelor Unite, o jumatate miliard puduride grau, 30.000.000 puduri orez si 6.000.000 tone sfecla de zahar.

www.dacoromanica.ro

12 L. P. BERM

Numarul total al vitelor cornute marl va spori in aceste regiuni cu2.000.000 capete, iar acel al oilor cu 9.000.000.

Aceste constructii au fost Incepute din initiativa tovar5suluiStalin, care manifest5 o grija neobosita pentru prosperitatea si in-florirea Patriei noastre, pentru usurarea muncii si Imbun5t5tireaconditiilor de trai ale oamenilor sovietici. Initiativa tovarasului Stalina g5sit un sprijin alduros din partea intregului nostru popor, care anumit pe bung dreptate aceste constructii marile constructii stalinisteale comunismului.

Spre deosebire de 15rile capitaliste, unde productia servesteunui pumn de exploatatori, in tara noastra, la baza desvol-

t5rii intregii economii nationale stau interesele oamenilor muncii.Venitul national creste din an in an si pe aceasta baza sporesc veni-turile muncitorilor, functionarilor si Oranilor. In 1951, venitul na-tional at U.R.S.S. Inregistreazg o crestere de 12% fata de 1950.

Guvernul Sovietic duce o politica de reducere sistematica a pre-turilor la mArfurile de larg consum. In Luna Martie anul acesta aPost efectuat5 o nou5 reducere a patra in ultirnii ani a pretu-rilor de stat pentru vanzarea cu amgnuntul a mkfurilor alimentaresi industriale, ceeace a asigurat o nou5 crestere a salariului realat muncitorilor si functionarilor, precum si reducerea cheltuielilortaranilor la cump5rarea de marfuri industriale ieftine.

Anul acesta, volumul global al circulatiei marfurilor creste cu15% in comparatie cu anul trecut. Trebue constatat insa c5 in acti-vitatea organizatiilor comerciale sunt destule lipsuri. Organizatiile co-merciale nu studiaza Inca in m5surii suficient5 cerintele populatiei,fac greseli in distribuirea anumitor marfuri pe regiuni si republici,nu folosesc totdeauna in mod rational resursele de marfuri. Cei celucreaz5 in domeniul comertului trebue sa Imbun5t5teasca serios de-servirea consumatorului sovietic.

Partidul si Guvernul manifest5 o grij5 permanent5 pentru Imbu-nat5tirea conditiilor de locuit ale oamenilor muncii. Anul acesta inorase si in asez5ri muncitoresti sunt date in folosinta case de locuitcu o suprafat5 totals de circa 27.000.000 metri p5trati, iar in locali-t5tile rurale vor fi construite de c5tre colhoznici 400.000 case delocuit.

ESte extrem de imbucur5tor faptul c5 datorit5 ridic5rii buneistkia poporului si succeselor ocrotirii sanatatii publice in tara noastra,mortalitatea este de dou5 on mai mica cleat in anul 1940, iar morta-litatea infantile a scazut si mai mutt. Sporul net anual at populatiei

depaseste de cativa ani sporul populatiei din 1940 si este depeste 3.000.000 suflete.

In tirnp ce in lagarud capitalismitiui imperialisti se ocupicu inventarea diferitelor mijloace stiintifice" de exterminare a vele;mai bune parti a omenirii si de reducere a natalitAtii, in tara noastra,dupa cum a spus tovar5sul Stalin, cel mai pretios capital sunt oa-

im-boglitirii

U.R.S.S.

canibalii

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANIVERSARE A MARTI REVCYLI,ITII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 13

menii, far prosperitatea si fericirea oamenilor constitue principalagrija a statului.

Problemele pregatirii si educarii cadrelor de specialisti pentrutoate ramurile economiei si culturii au ocupat totdeauna sl continuasa ocupe un loc important in cadrul masurilor luate de statul nostru.Anul acesta in institutele de invatamant superior si in scolile mediitehnice invata 2.720.000 persoane. Numai in 1951, 463.000 tineri spe-cialisti au absolvit institute de invatam5nt superior si,scoli mediitehnice. In prezent, in tare noastra lucreaza peste 5.000.000 specia-listi cu studii superioare sau cu studii tehnice medii terminate si unnumar cel putin egal de specialisti practicieni calificati, care aucrescut in productie si care au urmat cursuri fara a fi scosi din pro-ductie.

In Coate realizarile noastre un rol important revine stiintei sovie-tice. In ultimul timp savantii nostri au rezolvat o serie de problemestiintifice foarte importante pentru economia nationals sl pentru apa-rare. Intr'o serie de ramuri ale stiintei, savantli sovietici au ocupatprimul Joe in desvoltarea stiintei mondiale. Este semnificativa in ul-timul timp largirea si adancirea serioasa a colaborarii dintre oameniide stiinta sovietici si muncitorii din productie. Aceasta nu numai cacontribue la o mai buns aplicare in productie a realizarilorci si imbogateste stiirrta cu;experienta Si gandirea creatoare a mariiarmate de inovatori din industrie, transporturi si agricultura.

Una din cele mai vii expresii ale avantului cultural din taranoastra este inflorirea literaturii si artei. Exprimand in imagini con-crete maretele idei ale comunismului, ele constitue un puternic mijlocde educare a masselor in spiritul comunismului, in spiritul patriotis-multi sovietic si al internationalismului. Anul acesta, ca si anii tre-cuti, se caracterizeaza prin aparitia unei serif de opere de arta si li-terature de un Malt nivel artistic, care oglindesc in mod veridic inal-tele insUsiri morale ale oamenilor sovietici, viata sf lupta for pentrucresterea continua a tariei patriei lor, pentru pace si prietenie intropopoare, pentru fericirea oamenilor din intreaga lume.

Indrum5nd principalele forte si resurse ale tarii spre desvoltareacontinua a economiei nationale si a culturii, Partidul sl Guvernul nupierd din vedere necesitatea Intaririi apararii. Experienta istoriei aconfirmat pe deplin cuvintele tovarasului Stalin, care a prevenit inrepetate randuri Ca Tara Socialismului victorios, afl5ndu-se in incer-cuire .capitalists, tretue sa fie gata sa riposteze la o eventuala agre-siune a puterilor imperialiste.

Anul acesta, ca intotdeauna, Partidul si Guvernul au [Scut totalpentru ca eroicul 'popor sovietic, care Inalta fnv patosuil rnuncii crea-toare maretul edificiu al comunismului, sa nu se teams nici de aciinainte pentru soarta patriei sale. Armata Sovietica si Flota MaritimAMilitara, care poseda neintrecute calitati morale si de lupta, cunos-cute Intregii lumi, dispun de toate genurile de armament modernpentru a da o lovitura nimicitoare tuturor celor care, nesocotind lec-www.dacoromanica.ro

14 L. P. BERIA

(file convingatoare ale istoriei, ar indrazni sa atace din nou Patrianoastra.

Dupa cum se stie, superioritatea oranduirii noastre sociale side stat, nasouta de Revokftia din Octornbrie, consrtittue conditia hp-taritoare a victoriilor noastre. Una din principalele expresii ale acesteisuperioritati este faptul ca oranduirea sovietice a descatusat si aeliberat pentru prima data marile energii ale poporului si a trezitla viata puternica activitate si nesecata initiativa creatoare a masse-lor eliberate de sub jugul exploatarii capitaliste. Tocmai aceasta ac-tivitate si initiativa a masselor constitue principalul izvor al fortelorinvincibile ale comunismului. Imbunatatirea continua a muncii orga-nelor de partid si sovietice, precum si a organizatiilor de masse, caremobilizeaza si organizeaza aceasta activitate creatoare a poporului,continua sa ramana obiectul grijii permanente a Partidului si Gu-vernului.

Oamenii sovietici dobandesc neincetat succese in munca lar, pen-truca le sunt straine frigamfarea si automultumirea, pentruca ei nuse multumesc niciodata cu cele obtinute sf isi masoara realizarile rnalales in lumina sarcinilor marete ale viitorului. Dupa cum ne invatatovarasul Stalin, critica si autocritica constitue o lege a desvoltariinoastre, un mijloc hotarilor de a lichida orice rutind si stagnare, dea lichida tot ceeace este vechi, ceeace moare si ceeace impiedica mersulnostru victorios inainte. Nivelul constiintei masselor, pregatireateoretico-ideologica a cadrelor determina In mare masura eficacitateacriticii si autocriticii bolsevice. Ca intotdeauna, in centrul atentieiPartidului nostru se afla problemele educarii comuniste a masselor,

-problemele ridicarii continue a nivelului politico-ideologic al cadrelor,problemele insusirii de catre acestea a maretei tnvataturi a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin.

Para lel cu noile noastre succese' in construirea comunismului,cresc si se intaresc necontenit fortele motrice ale desvoltarii societatiisocialiste. Fiecare zi de viata si de munca a muncitorilor, taranilorsi intelectualilor din tare noastra educe not manifestari vii ale pa-triotigmului, ale unitatii moral-politice a societatii sovietice si aleprieteniei popoarelor U.R.S.S!'Unitatea de nesdruncinat a vointei si anazuintelor popoarelor tarii noastre, unitatea fortelor for materialesi morale, constitue una din temeliile principale ale tariei Patrieinoastre. Tocmai datorita acestei united, statul nostru este In masurasa rezolve sarcini atat de marete la care, inainte, cele mai cuteza-toare minti ale omenirii nu puteau nici macar sä viseze.

UNIUNEA SOVIETICA IN LUPTA PENTRU PACE

Amploarea gigantica a constructiei pasnice din tare noastra esteo dovada graitoare a caracterului pasnic al politicii externe a UniuniiSovietice si demasca pe calomniatorii care palavragesc ca Guvel nutnostru ar avea intentii ag-resive.

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANIVERSARE A MARTI REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 15

Nici. un Stat spune tovar5sul Stalin inclusiv Statul So-vietic, nu poate s5 desfasoare in toata amploarea sa industria civila,sa inceap5 mari constructii de felul statiunilor hidroelectrice de peVolga, Nipru "si Amu-Daria, care necesita cheltuieli bugetare de zecide miliarde, s5 continue o politica de reducere sistematic5 a preturilorla mArlfurile de larg consum, care de asemenea necesita cheltuielibugetare de zeci de miliarde, s5 investeasca sute de miliarde in operade refacere a economiei nationale distruse de ocupantii germani, sitotodat5, concomitent cu aceasta, s5-si sporeasc5 fortele sale armate,sa desvolte industria de razboi. Nu este greu de inteles ca o astfelde politic5 nechibzuita ar duce la falimentul statului". Politica depace a Statului Sovietic s'a nascut din Revolutia Socialists din Oc-tombrie. Istoria de peste 30 ani a Puterii Sovietice arat5 ca Revolutiadin Octombrie este revolutia cre5rii si a construirii planificate asocietatii noi, comuniste. R5zboaiele ce ne-au fost impuse de dus-mani n'au facut cleat sa ne impiedice in mareata noastra opera.

TovarAsul Stalin a definit extrem de limpede in raportul sau lacel de al 14-lea Congres al Partidului politica Guvernului Sovietic:Baza politicii guvernului nostru, a politicii externe, este ideea pAcii.Lupta pentru pace, lupta impotriva unor noi r5zboaie, demascareatuturor actiunilor care se Intreprind In vederea pregatirii unui nourazboi,... iata sarcina noastra".

Nu a existat conferint5 sau consfatuire internationala cu partici-parea Uniunii Sovietice, la care reprezentantii Guvernului Sovietics5 nu fi fAcut propuneri constructive pentru preint5mpinarea conflictelor internationale si pentru asigurarea pAcii si securit5tii. Eforturilenoastre in aceasta directie s'au izbit insa, in majoritatea cazurilor,de opozitia directs a cercurilor cArmuitoare dintr'o serie de stateburgheze. Situatia nu s'a prea schimbat nici dup5 cel de al doilearazboi mondial, din care se prea c5 oamenii de stat din multe taliar fi trebuit sa traga invat5mintele corespunzAtoare.

Popoarele au acceptat lipsuri si sacrificii uriase pentru sdrobi-rea blocului fascist agresiv, in speranta c5 dup5 victorie le vor fi asi-gurate conditiile de desvoltare pasnica. Inca in toiul celui de al doilearazboi mondial, tovar5sul Stalin a atras atentia ca nu este suficientsa fie castigat razboiul, ci mai trebue sa fie asigurata o pace trainic5si indelungata intre popoare. Dar nu se r5cise Inca sangele milioa-nelor de victime cazute pe c5mpurile de lupt5 si imperialistii ameri-cano-englezi an si Inceput sa urzeasca un nou razboi. Imediat duparazboi, cercurile carmuitoare din Statele Unite, Anglia si Franta ansi pit pe calea violarii directe a celor mai importante acorduri realizate intre marile puteri in timpul razboiului, pe calea subminariicolaborArii internationale Si injghebarii unui bloc agresiv pentru aarunca popoarele intr'un nou macel mondial.

Nu este nevoie sa trec aici in revista faptele cunoscute de toti.Este suficient sa arat ca Statele Unite ale Americii refac in mod fatisacele dou5 focare ale razboiului in Apus, in zona Germaniei siwww.dacoromanica.ro

16 L. P. BERIA

to Ras5rit, in zona Japoniei a caror lichidare in razboiul trecut acostat popoarele iubitoare de libertate miiioane de vieti omenesti si anecesitat din partea for sacrificii materiale colosale si suferinte de ne-descris.

In ultimul timp se desfasoar5 inteun ritm intens remilitarizareaGermaniei Occidentale si atragerea la aceasta actiune a criminalilorde r5zboi hitieristi. Trebue ar5tat c5, in ciuda bunului simt, la aceastarefacere a imperialismului german particip5 in modul cel mai activactualii guvernanti Frantei, al Car& popor a suferit de dou5 onIn decursul unei singure generatii grozaviile agresiunii germane.Este lesne de inteles dece c5peteniile americane g5sesc c5 este maicomod sa realizeze, cu ajutorul unor oameni servili din Franta, planu-rile for cu privire la Germania sub forma planului Schuman", aplanului Pleven", etc. Popoarele Europei, ins5, nu pot s5 nu-si deaseama de faptul c5 aceasta creeaza o amenintare serioasa impotrivapacii. Guvernul Sovietic nu a putut trece cu vederea acest fapt, careconstitue o violare grosolana nu numai a acordului dela Potsdam,ci si a tratatului franco-sovietic de alianta si asistenta mutual5 in-cheiat in 1944. In note speciale el a avertizat guvernul Frantei asupraurmArilor periculoase ale politicii sale actuale si asupra r5spunderiipe care o poart5 pentru situatia creat5.

Recent, blocul americano-englez a facut sa fie adoptat asa nu-mitul tratat de pace cu Japonia, iar State le Unite, in afara de aceasta.au incheiat cu ea un acord militar, trec5nd ratis la refacerea milita-rismului japonez. Opinia publics mondial este indignata de faptulc5 marele popor chinez, care a suferit cel mai mult de pe urma agre-siunii japoneze si care a adus un aport urias in opera de sdrobire aimperialismului japonez, a fost inl5turat dela participarea la tratatulde pace cu Japonia, in timp ce americanii fac mare caz de semn5-turile reprezentantilor Hondurasului, Costa Ricii si ai altor state mici,semicoloniale, de teapa lor, care nu numai c5 nu au participat lasdrobirea Japoniei imperialiste, dar prin numerosii for negustori simosieri au profitat de pe urma raiboiului cu aceasta jars. Nu estepentru nimeni un secret ca acest tratat separat cu Japonia nu servestescopurilor p5cii, ci scopurilor preg5tirii rAzboiului. Uniunea Sovietica,care a insistat in repetate rAnduri pentru incheierea unui tratat depace adevarat si echitabil cu Japonia, pe baza declaratiilor dela Cairosi Potsdam si a acordului dela Yalta, ar fi tr5dat politica sa tradi-tional5 de pace, dac5 si-ar fi pus semnatura pe un astfel de tratatde pace". Valabilitatea acestui tratat mai este redusa si de faptul c5la Incheierea lui nu a participat nici India al doilea stat din Asiaca marime si importanta.

Dupa cum se vede, inspiratorii refacerii militarismului germansi japonez nu vor s5 tina seama nici de poporul german, nici de celjaponez, care au suferit nu mai putin cleat alte popoare de pe urmarazboiului intreprins de carmuitorii for de ieri. Aceste popoare nuse pot astepta la nimic bun de pe urma unui nou razboi si este putin

ai

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANTVERSARE A MANN REVOLUTTE SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 17

probabil ca vor consimti sa fie carne de tun pentru miliardarii americani.

Politica agresiv a blocului american este demascata in modulcel mai evident de interventia armata a State lor Unite in Coreea.Reprezentantii Statelor Unite au zadarnicit toate propuneril UniuniiSovietice si ale altor state iubitoare de pace cu privire la Incetareaagresiunii americane in Coreea, iar acum tergiverseaza, prin toatemijloacele, tratativele care au Inceput la Kaisung.

Suntem convinsi a bravul popor coreean va gasi o iesire demnadin conflictul sangeros provocat de americani si prin aceasta va araVaInca odata lumii ca nu exista forta in stare sa subjuge un popor patruns de vointia de a :luipta si de a invinge.

State le Unite se straduesc cu Incapatanare sa transforme Organizatia Natiunilor Unite intr'un instrument de razboi. Sub presiu-nea Statelor Unite, O.N.U. a pus la dispozitie steagul sau pentru aco-perirea agresiunii americane din Coreea, iar apoi, calcand in picioaredrepturile fundamentale ale popoarelor, a declarat Republica Popular5Chineza drept agresor. Oamenii cinstiti din lumea Intreaga nu pot sanu recunoasca justetea cuvintelor tovarasului Stalin: De fapt, O.N.0este acum nu atat o organizatie mondiala, cat o organiza tie pentruamericani, care actionea7a in interesul agresorilor americani".

In ultimul timp, in lagArul imperialismului s'a intensificat ritmulpregatirilor de razboi. Statele Unite 15rgesc prin toate mijloaceleblocul agresiv al Atlanticului, atragand in el, prin presiuni, amenintan si prin diferite promisiuni, tAri noi, inclusiv t5ri care nu sunt legate din punct de vedere geografic cu zona Atlanticului, creeaza noibaze militare in Intreaga lume, extind cu Infrigurare productia tuturottipurilor de arme si cauta came de tun in toate colturile globului pa-mantesc.

Sunt inn5busite f5ra crutare, in special in Statele Unite, orice ma-nifestari ale sentimentelor antirazboinice, introduckidu-se metodelefascisto-politiste in toate verigile aparatului de stat. Din mult lAtt-data democratie americana" nu raman deck jalnice ruine. Ins5sipresa americans este silita sa recunoasca acest lucru. ChesterDempsey, senator din Statul Wisconsin, scria recent in ziarul CAPI-TAL TIMES urmatoarele:

A fost un timp and ne miram de slugarnicia'germanilor care seaflau sub influenta propagandei lui Hitler si Goebbels. In prezent,noi ne afl5m i'ntr'o situatie si mai rea deck cea in care au lost Intrecut nrmanii. La noi exista un control total asupra gkidirii, neaflam in mainile militaristilor si ale clicii for calomniatoare". Oameniide stat americani au mers pang la a introduce metodele for politistein forurile internationale. Gheseftarii politici ai lui Hitler ar fi pututinvidia metodele sarlatanesti folosite de diplomatii americani cu Tru-man in frunte la conferinta dela San Francisco.

In Statele Unite se intensifica acapararea aparatului de stat de&Aire monopolurile capitaliste. Dac5 Inainte, stApkiii de fapt ai tariiwww.dacoromanica.ro

18 L. P. BERIA

magnatii financiari si industriali ramaneau 1n umbra. lasandpe lacheii for politici sa le apere interesele in domeniul politicii, acumei acapareaza direct aparatul politico-administrativ si diplomatic alStatelor Unite. Se stie ca cele mai importante treburi ale statului seafI5 in m5na afaceristului Charles Wilson din grupul Morgan, carefar5 pic de jen5 plaseaza in posturile cheie ale aparatului de stat oa-meni ai celor mai mari concerne ale miliardarilor Morgan, Rocke-feller, Mellon, Dupont si altii care sunt strans legati Intre ei nu nu-mai prin leg5turi economice, ci si prin legAturi de rudenie. Ei foto-sesc fara rusine econpmia tarii in interesele miliardarilor. In timp cein propria sa tars se petrece acest desmat al plutocratiei si politis-mului, presedintele Truman are indrasneala sa palavrageasca in modnerusinat despre lipsa de democratie" In Uniunea Sovietica, tocmaiin Uniunea Sovietica, unde, dup5 cum se stie, au fost de mult ras-turnate dela putere clica politieneasca si plutocratia, unde intreaaaputere apartine demosului, poporului.

Acestea sunt faptele, tovarAsi. Ele arata ca blocul americano-englez a pasit pe calea pregatirii deslAntuirii unui nou ,r5zboi.

In aceste conditii, Uniunea Sovietica, credincioasa politicii salede pace, duce o lupta neobosita pentru preintampinarea razboiului sipentru mentinerea 'Adj. La fiecare Adunare Generals a O.N.U., lasedintele Consiliului de Securitate, la sesiunile Consiliului ministrilorafacerilor externe, Uniunea Sovietic5 demasca prin toate mijloaceleplanurile atatatorilor la r5zboi si face propuneri concrete care urma-resc asigurarea pacii, apArand in mod desinteresat drepturile si su-veranitatea popoarelor. Toata lumea cunoaste propunerile sovieticedin ultimul timp in ceeace priveste incheierea unui Pact al P5cii Intrecele cinci mari puteri, reducerea cu o treime in decurs de un an afortelor armate ale marilor puteri, interzicerea armei atomice, in-cheierea grabnica a tratatului de pace cu Germania urmata de re-tragerea tuturor trupelor de ocupatie si crearea unui guvern demo-cratic pentru intreaga Germanie. Unul din cele mai gi aitoare exempleale luptei Uniunii Sovietice pentru pace este legea pentru ap5rarea

adoptata de c5tre Sovietul Suprem al U.R.S.S. la 12 Martie1951, potrivit careia persoanele vinovate de propaganda de razhoisunt deferite justitiei ca mari criminali de drept comun.

Politica noastra externa se bizue pe JQrta Statului Sovietic. Nu-mai politicienii naivi pot considera caracterul ei pasnic drept o lips5de incredere In propriile noastre forte. Oamenii sovietici au doveditnu °data lumii cum stiu ei s5-si apere patria. A fost un timp cand ta-nara noastra Republica Sovietica, inc 5 neconsolidat5, a trebuit sa-srapere existenta impotriva interventiei militare a 14 state burghezein frunte cu rechinii imperialisti din Anglia, Statele Unite, Franta siJaponia. Dusmanii ne asaltau din Nord si din Sud, din R5s5rit sidin Apus. Tara trecea printr'o perioada de ruins economics, lipseapaine pentru muncitori si arme pentru armat5. Interventionistii erau

§i

pacii,

www.dacoromanica.ro

A 34-a ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 19

convinsi c5 zilele Statului Sovietic sunt numarate, Ca ei it vor cirgruma rapid prin forta armelor. Lucrurile s'au petrecut insa altfel....Lumea intreagg stie scria tovarAsul Stalin despre consecinteleacestei interventii ea si interventionistii englezi si aliatii for au su-ferit un esec rusinos, fiind aruncati de armata noastra victorioasadincolo de granitele tArii noa5tre.

N'ar fi r5u ca domnii atitAtori la un nou razboi s5 Una minteacest Incru".

In Iunie 1941, cind Germania fascists inarmat5 Orli in clinti,dispunand in acel moment de potentialul industriei de razboi al a-proape Intregii Europe, a atacat miseleste tam noastrA, nu numai ge-neralii hitleristi imb5tati de succesele militare usoare din Occident, cisi multi din lagarul aliatilor nostri de atunci socoteau c5 Armata So-vietica va putea rezista numai citeva sAptamini, sau cel mull citevaluni. Or, tocmai de -Carla si de forta Uniunii Sovietice s'a sf5r5matmarina de razboi a Germaniei hitleriste.

Noi luptam cu persevere* pentru pace, nu numai pentruca nuavem nevoie de razboi, dar si pentruca poporul sovietic, care, substeagul lui Lenin si Stalin si-a creat in Cara sa cea mai dreapta °ran-duke socials, consider5 razboluI de agresiune drept cea mai gravacrima impotriva omenirii, drept cea mai mare nenorocire pentru oa-menii simpli din intreaga lume. Dar daca jefuitorii imperialisti vorinterpreta dragostea de pace a poporului nostru drept o slabiciune asa, ii asteapt5 un esec si mai rusinos deck acela pe care 1-au suferitpeedecesorii for intro aventuri militare fimpdtriva Startfului Sovietic.Italienii au un proverb intelept: Cine nu vrea sa invete din pAtaniilealtora, acela va invata pe propria-i piele". Cercurile guvernamentaledin State le Unite si Anglia incearca" sa insele opinia publics mondialapretinzand c5 ar fi nevoite s5 se inarmeze in fata unei asa zise pri-mejdii de atac armat din partea Uniunii Sovietice.

Afirmatiile mincinoase despre o pretins5 amenintare din parteaUniunii Sovietice, despre pretinsa lips5 de sinceritate a propunerilorsovietice de pace, nu sunt noi. Sub paravanul acestor afirmatii, dup5primul razboi mondial, imperialistii din Europa si America au Inar-mat Germania fascists, fapt pe care numeroase popoare au trebults5-1 plateasc5 cu singe in timpul celui de al doilea razboi. GresescIns respectabilii diplomati din blocul americano-englez atunci cindcred ea memoria popoarelor e scurta, ca ele pot fi inselate atat deusor prin minciuni.

Popoarele lumii judeca politica guvernelor nu dupa vorbe, ci dupafapte. Uniunea Sovietica nu s'a eschivat niciodata dela indeplinireaexacta a obligatiilor pe care si le-a asumat prin tratate. Tocmai a-ceasta inseamn5 unitatea dintre vorbe si fapte in practica. Suns celputin curios in gura cercurilor guvernante din U.S.A. acuzatiade lips de sinceritate adusa altora, in timp ce ele insele au Inc 'Meatcu brutalitate istoricele hotariri ale conferintelor dela Teheran, Yalta

www.dacoromanica.ro

20 L. P. BERIA

si Potsdam. Nu ge poate ascunde popoarelor lumii ale cui vorbe ntrcoincid cu faptele.

Pentru a justifica politica for agresiv5 fata de Uniunea Sovietic5,oamenii politici ai statelor imperialiste atribuie in mod calomnios oa-menilor sovietici negarea posibilit5tii coexistentei pasnice a celordou5 sisteme.

Inc5 in primii ani ai Puterii Sovietice, Lenin, intemeietorul sta-tultti nostru, a formulat principiul p5cii $i al intelegerilor cu statelecapitaliste: ,Calea n9astra este justa a spus Lenin, not suntem pentrupace si pentru intelegere, dar suntem impotriva Inrobirii si a condi-tiilor inrobitoare de intelegere".

Acest principiu leninist sta la baza politicii Statului Sovietic:Ban relatiilor noastre cu tarile capitaliste, spune tovar5sul Stalin,o constitue admiterea coexistentei celor cloud sisteme opuse". Tova-rAsul Stalin a definit gi baza reala a intelegerii Intre U.R.S.S. si ta-rile capitaliste. Exportul gi importul, a aratat tovarAsul Stalin, oferaterenul cel mai potrivit pentru asemenea acorduri. Noud ne trebueutilaj, materii prime (de exemplu, bumbac), semifabricate (de metal,etc.), iar interesul capitalistilor este sa desfaca aceste marfuri. Iatadeci teren pentru acorduri. Capitalistilor le trebue petrol, cherestea,cereale, iar interesul nostru este sa desfacem aceste marfuri. Iata deciteren pentru acorduri".

Aceste cuvinte au fost spuse in 1927. -In prezent avem incompa-rabil mai multe posibilit5ti pentru legaturi de afaceri cu tarile ca-pitaliste. Noi nu avem nimic impotriva s5 15rgim considerabil, pe bazade avantaje reciproce, colaborarea in domeniul legaturilor de afacericu U.S.A., Anglia si Franta cu celelalte tari burgheze atat dinApus, cat si din R5sarit. Nu este vina Uniunii Sovietice dac5 cercu-rile guvernante din aceste tari, in dauna intereielor propriilor forstate, an pasit pe calea zadarnicirii $i a lichidarii relatiilor economicecu U.R.S.S.

Coexistenta pasnica a celor doua sisteme presupune acorduripolitice. Noi duceim o !die pace, el spus tovairasul Stalin, $isuntem gata sa semn5m cu statele burgheze pacte reciproce de nea-gresiune. Noi ducem o politica de pace $i suntem gata sa incheiem unacord in privinta desarm5rii, mergand p5n5 la complecta desfiintarea armatelor permanente; am declarat acest lucru in fata lumii Intregiinc5 la Conferinta dela Genova. Iat5 deci teren pentru acorduri pelinie diplornatica".

Dar imperialistilor nu be trebue acorduri. Ei se tern de acor-duri cu Uniunea Sovietic5, intrucat asemenea acorduri pot z5d5rniciplanurile for agresive si vor face inutira cursa inarmarilor care leasiguril supraprofituri de miliarde. Imperialistii au nevoie de razboi.Ei au nevoie de razboi pentru a jefui si a Inrobi popoarele; de el aunevoie, in primul rand, monopolistii americani, pentru a realiza su-praprofituri uriase.

PregAtirile de razboi stint dirijate de imperialistii americani; cu

politica

st

sl

www.dacoromanica.ro

A 34-e, ANIVERSARE A MARII nEvortrrn SOCIALISTS DIN OCTOMBRIE 21

toate acestea politicienii din State le Unite nu inceteaza sa flecareascadespre pretinsele for intentii pa§nice. Ei, vedeti Dvs., n'ar avea nimicimpotriva sa mentina" pacea, dar in conditiile" care vor fi dictatede State le Unite. Dar care sunt aceste conditii" ? Popoarele lumiitrebue sa cads in genunchi In fata capitalului american, sä re-nunte la independenta for nationals, sa accepte forma de guvernd-mant care be va fi impusa de consilierii" americani, sa introduca Intarile for modul de viata american", sa desvolte numai acele ra-muri ale economiei §i numai in proportiile care sunt pe placul §i inavantajul monopoli§tilor americani. Intr'un cuvant, popoarele trebuesa renunte la suveranitatea for politica Si la independenta for econo-mics, la interesele for culturale §i de alts natura, §i sa devina supu§1 ai proasp5tului imperiu american. Aceasta inseamna mentinerea" pacii inteadevar pentru ce ar risca capeteniile imperialismului american un razboi, daca ei ar reu§i sa supuna popoareledictatului for numai prin amenintari §i §antaj ? Dupd cum se tie §idescreeratul Hitler era de acord cu asemenea conditii de pace". Dar,tocmai aceste conditii de pace" imperialiste au dus la eel de al doilearazboi mondial. Este evident ca formuland conditii de pace" asema-natoare, Truman pa§e§le pe calea lui Hitler §i urmare§te sa tarascapopoarele Intr'un al treilea razboi mondial.

In mintea oricarui om cinstit se na§te intrebarea legitima: pe cebaz5 pretind Statele Unite sä detina o pozitie exceptionala printrecelelalte tari ? Nu sunt oare popoarele lumii egale in drepturi ? Poateca pe baza faptului ca ele au mult aur shams din sangele §i suferintelea milioane de oameni, aur bun pentru a corupe? Dar popoarele nu-§ivand libertatea. Domnii imperiali§ti americani s5 nu-§i faca iluzii cadaca au reu§it sa cumpere cu aur pe unii guvernanti ai tarilor bur-gheze, au cumparat implicit §i popoarele acestor tari.

Oamenii politici ai U.S.A. nu reu§esc sä ascunda ca ei au nevoiede cursa inarmarilor pentru a dicta altor popoare, sub amenintareafortei, conditiile for de pace" imperialiste, de cotropire.

Dupa cum vedeti, ace§ti domni flecaresc inteuna §i pretutindenidespre pace §i in acela§ timp pregatesc un nou razboi, zanganescfati§ armele §i se lauds cu ni§te obuze fantistice".

SA nu creada c5 vor reu§i sa intimideze pe cineva cu aceasta. Inceeace priveste poporul sovietic, numai oamenii care §i-au pierdut de-finitiv faouaatea de a larprOciial cu luciditate evenimenteIe istorice 1§imai pot tnchipui ca poporul sovietic poate fi intimidat prin amenin-PH. Dad Oita acum fiecare agresiune armata a statelor imperia-liste impotriva Orli noastre s'a terminat invariabil printr'un e§ec ru-§inos, in prezent statul nostru este §i mai puternic, §i mai viguros,poporul nostru este Si mai unit §i mai sigur de forta sa. Sa §tie domniiimb5tati de isteria razboinica, ca daca vor ataca tam spoastra, po-porul sovietic va §ti intampine astfel Meat s5 le taie pentru totdeauna pofta de a sAvar§i atentate nesabuite la libertatea §i independenta Patriei noastre socialiste.

I Si

sa-i

www.dacoromanica.ro

22 L. P. BERIA

Data este cineva care ar trebui s5 se teama de consecintele unuinou razboi mondial, apoi acestia sunt in primul, rand capitalistii dinAmerica si din celelalte tari burgheze, deoarece un nou razboi va puneIn fata popoarelor chestiunea caracterului datin5tor al regimului ca-pitalist, care nu poate trAi far r5zboaie si chestiunea necesitatii caacest regim sangeros sa fie inlocuit printr'un alt regim, regimul so-cialist, tot asa cum s'a intamplat in Rusia dup5 primul razboi mondial, asa cum s'a intamplat in tarile de democratie populara din Eu-ropa si Asia dupg cei de al doilea razboi mondial. La prima vederes'ar p5rea cä lag5rul imperialismului reprezinta o puternic uniunea fortelor agresive. Desigur ca aceste forte nu trebue sä fie subesti-mate. Lag5rul pacii este Ins mult mai puternic deck lagArul razboiu-lui. In timp ce lagarul pacii este sudat prin unitatea de scop, in la-garul razboiului se observa serioase diverge* de interese, iar nu-meroase t'ari au fost atrase in acest lagar folosindu-se dependentafor economics fat5 de U.S.A., consecinta a faimosului planMarshall".

Unitatea aparent5 a frontului imperialismului nu poate ascundeprofundele sale contradictii interne, legate in primul rand de luptapentru surse de materii prime, piete de desfacere si sfere pentru in-vestitiile de capital. Aceste contradictii se impletesc tuprinzand toateOdle lagarului imperialismului, dar principalele contradictii ramancontradictiile dintre State le Unite si Anglia, atat in Europa cat si in4sia.

Este neindoelnic ca pe masura ce va trece timpui, contradictiiledin lag5rul imperialistilor se vor adanci tot mai mult. Un factor simai serios este subrezenia hinterlandului imperialismului. Oricat ar in-cerca imperialistii sa prinda popoarele in mrejele minciunii, oricatesiretlicuri ar folosi socialistii de dreapta, aceste slugi zeloase ale im-perialismului,pentru a trAda interesele oamenilor muncii, r5mane faptc5 chiar in lag5rul imperialismului, in hinterlandul imperialismului,exista forte impunatoare ale partizanilor pacii, reprezentate de mi-lioanele de oameni cinstiti ai muncii fizice si intelectuale, care puninteresele menttinerii pacii mai presus de feluiritele pomeni jalriice allecapitalului. Starea de spirit antirkboinic5 a masselor nu poate sanu sporeasc5 in urma faptului ca povara uriaselor cheltuieli pentrupregatirea r5zboiului apasa tot mai grew pe umerii oamenilormuncii.

Subrezenia hinterlandului imperialismului isi gaseste deasemeneaexpresia in cresterea miscarii ,de eliberare nationala din Wile colo-niale si dependente. Poporul Vietnamului luptg eroic pentru eliberareasa; lupta deasemenea popoarele din Filipine, Birmania si Malaya;nici poporul Indoneziei nu a depus armele; crest fortele de rezistentaimpotriva imperialismului, in tarile Orientului Apropiat si Mijlociu,in tarile Africii de Nord si de Sud. Economia principalelor tari im-perialiste si in primul rand economia State lor Unite se afla sub ame-nintarea permanent5 a sguduirilor. Militarizarea economiei, care se

www.dacoromanica.ro

A 34-0 ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 23

observa in State le Unite, Anglia si alte tari capitaliste extindereaexcesiva a industriei de razboi si a ramurilor care deservesc aceastaindustrie pe seama reducerii productiei articolelor de consum civilnu poate sä nu duca in scurt timp la un crah economic. De existentamilioanelor de someri in State le Unite nici nu mai vorbim.

Asa arata lagarul imperialismului si at razboiului.Alta este situatia din lagarul democratiei si path. Forte le acestui

lagar, liber de orice contradictii interne, cresc si se intaresc din ziin zi. Am mai vorbit de succesele Uniunii Sovietice, principala fort5conducatoare a lagarului democratiei si pacii. Tarile de democraticpopulara pasesc din succes in succes. Lichidand in scurt timp, data-rita superioritatii noii oranduiri sociale, urmarile grele ale raboiu-lui, popoarele acestor tari desvolta in ritm rapid economia. Spresfarsitul primei jumatati a acestui an, nivelul dinainte de razboi alindustriei a fost depasit in Polonia si Ungaria cu mai mutt de douaon si jumatate, in Bulgaria cu mai mutt de trei ori, in Cehoslovaciacu mai mutt de o data si jumatate, in Romania cu mai mult de douaori, iar in Albania cu mai mutt de patru ori. Ca si in Cara noastra,desvoltarea industriei in aceste tari serveste satisfacerii nevoilor oa-menilor muncii si continuei for desvoltari pasnice. Para lel cu cres-terea economiei se schimba si infatisarea culturala a acestor tad; In-floresc stiinta, literatura si arta, cresc oameni noi, care inteleg intere-sele vitale ale popoarelor for si care sunt capabili sa apere acesteinterese. S'a consolidait definitiv noun oranduixe social-politica, careasigura inaintarea continua a acestor tari pe calea spre socialism.

Importante succese a obtinut Republica Populara Chineza, caredefine un loc de frunte in lupta pentru pace. In scurtul timp de candexists, Republica Populara Chineza, sub conducerea Partidului Co-munist Chinez, a reusit sa intareasca regimul dictaturii democratieipOpulare si sa rezolve o serie de importante probleme economice sipolitice in lupta pentru independenta economics deplina fats de lumeacapitalists, in lupta pentru industrializarea tarii si.avantul culturit.

Republica Democrats Germans, care s'a incadrat temeinic inlagarul democratiei si pacii, desvolta cu succes constructia pasnica.Ea lupta consecvent pentru interesele vitale ale intregului popor ger-man, pentru o Germanic independents, unita, democratica si iubitoarede pace, pentru incheierea unui tratat de pace demn care sa asigurepoporului german un loc echitabil, printre popoarele tumii.

Spre deosebire de Wile din lagarul imperialist, intre care areloc si nu poate sa nu aiba Ioc o concurent5 inversunata, tarilelagarului democratic isi desvolta economia pe baza stransei colabo-rani si ajutorului reciproc.

Astfel, atat din pullet de vedere moral si jpoiitic cat §i din punctde vedere economic, lagarul democratiei socialismului reprezinta oforta unita de neinvins. Forta acestui lagar sporeste st datorita lap-tului ca lupta pentru cauza dreapta a apararii libertatii si independendentei popoarelor, iar aceasta inseamna ca, dac5 capeteniile lagarului

isi

pi

www.dacoromanica.ro

24 L. P. BRRIA

imperialist se vor incumeta totusi sa deslantuie razboiul, nu poateincapea indoial5 ca el se va tkirmina cu crahud imperialismului

Tovarasi 1 Una din cele mai marele miscari populare ale timpu-rilor noastre este miscarea pentru pace. In ciuda piedicilor $i persecutiilor Thdreptate Impotriva partizanilor pacii de catre cercurile guver-nante ale statelor imperialiste, miscarea pentru pace a luat un avantne mai intalnit, cuprinzand toate tarile lumii Si toate paturile populatieiindiferent de convingerile for politice, religioase altele. Luptatorilpentru pace din lume intreaga sunt Insufletiti de cuvintele mareluistegar al pacii, tovarasul Stalin: Pacea va fi mentinuta consoli-data, daca popoarele vor lua in propriile for maini cauza mentineriipacii o vor apara pans la capat".

Initiatorii forta conducatoare In lupta pentru pace din toatetarile sunt partidele comuniste. Datorita, curajului spiritului for deabnegatie in lupta pentru interesele vitale ale oamenilor muncii, pen-tru apararea pacii si a suveranitatii popoarelor, partidele comunisteau ca tigat incnedenea massielar lairgi populare.

Tovarasi ! La a 34-a aniversare a Revolutief Socialiste din Oc-tombrie Cara noastra marcheaza un nou pas pe drumul spre co-munism. Succesele obtinute de not confirms Inca ()data ca politicaPartidului Bolsevic este singura politica justa, care asigura crestereanecontenita a fortei Patriei noastre, cresterea bunei stari a oamenilormuncii. In lupta pentru realizarea programului maret de construire acomunismului, poporul sovietic s'a unit si mai strans in jurul Parti-dului nostru Comunist, in jurul inspiratorului organizatorului vic-toriilor noastre, marele Stalin.

Constient de forta sa si de justetea drumului sau, poporul so-vietic continua, cu un calm desavarsit cu Incredere nestramutatain viitor, mareata sa munca creatoare. Nicio forta din lume nu poateopri mersul victorioS al poporului sovietic spre triumful definitiv alcomunismului.

Traiasca maretul invincibilul steag al Revolutiei Socialiste dinOctombrie I

Traiasca puternica noastra Patrie bastion invincibil al liber-tatii pacii

Traiasca Partidul lui Lenin $i Stalin, gloriosul nostru PartidBolsevic

Pentru victoria pacii democratiei in lumea intreaga !

Insusi.

si

si

sisi

$i

si

$i

$i

$i 1

1

$i

www.dacoromanica.ro

CUVANTAREA TOVARASEI ANA PAUKER

LA SEDINTA SOLEMNA IN CINSTEA CELEI DE A 34-A ANI-VERSARI A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE

Sdrbatonim azi 34 ani de cand, sub conducerea Partidului luiLenin si Stalin, s'a infaptuit eel mai de seams eveniment din isto-ria omenirii, Marea Revolurtie Socialistd." din Octombrie.

In bezna regimurilor de exploatare a omului de catre om, carecuprinsese intreg globul pdmantesc, s'a produs o spartura aducatoarede lumina pentru exploatatii de pretutindeni, spartura care a im-partit lumea in doug sisteme: socialist si capitalist.

Dela crearea Uniunii Sovietice, imperialistii si uneltele lor, so-cial-democrgii de dreapta au incercat mereu, prin toate mijloacelede care dispun, se* astupe sdpAtura ce a insemnat o rand de netamd-duit in sistemul capitalist, se* stings farul care lumineazd oamenilormuncii drumul spre libertate, pace si socialism.

Astfel, in primii ani de existents a regimului sovietic, StateleUnite ale Americii, Anglia, Franta si Inca alte 11 tari au dus, Limpde trei ani, razboi impotriva tandrului Stat Socialist.

Regimul sovietic primise drept mostenire o Cara ruinata, cu oeconomie inapoiata. Tana era bantuita de foamete; cu toate acesteaStatul Sovietic a invins oele 14 state interventioniste. (Aplauze fur-tunoase).

Imperialistii au incercat apoi sugrume prin blocada eco-nomics Statul Socialist, care incepuse refacerea economiei

Poporul sovietic insd a remit reface* economia. UniuneaSovietica a inceput si a continuat Cu succes construirea socialismu-lui, dand prin aceasta o noud si puterniea lovitund imperialismului.Dictatura proletariatului a descoperit si nimicit bande de spioni,sabotori si tradatori, sustinucti de imperialistii englezi, arnericani,francezi, japonezi.

Invingand toate greutatile, poporul sovietic supraindeplinea ma-retele planuri cincinale staliniste, care au transformat vechea Rusieinapoiatd. in Uniunea Sovietica, tars industriald inaintatd, socialistd.Realizarile oamenilor sovietici au devenit gilds pentru cei ce mun-cesc in intreaga lume. Capitalistii si social-democratii de dreapta

sa-si

sa

www.dacoromanica.ro

26 ANA PAUKEF$

raspandeau prin toate mijloacele nerusinate minciuni si clevetiriimpotriva Tariff Socialiste; prigoneau fortele revoi-utionare din ta-rile lor, pentru a impiedica sa patrunda in tarile in care stapa'neauadevarul asupra Uniunii Sovietice.

In tarile capitaliste, clasa muncitoare reusise sa-si creeze partidecomuniste care demascau uneltirile guvernautilor burghezi si sociaa-democratilor de dreapta, conduceau lupta oamenilor muncii pentrueliberarea de sub jugul exploatator si asupritor al capitalismului,purtator de crize si razboaie, si raspandeau adevarul despre UniuneaSovietica.

lntr'o serie de taxi, capitalistii ne mai putand stapani pe cei ex-ploatati ca inainte, cu ajutorul pseudodemocratiei burgheze, au recursla felul eel mai barbar de stapanire al burgheziei: la fascism. Odatlcu inscaunarea lun, fascismul german a inceput cu infrigurare pre-gatirea razboiului.

Este stiut ca miliardarii si milionarii americani, englezi, fran-cezi, sunt aceia care i-au ajutat pe hitleristi in Ipregatirea razboiu-lui for impotriva Uniunii Sovietice. Dela izbucnirea razboiului, din1939 pans in 1941, imperialistii englezi si americani au asteptatciocnirea pe care o sperau fructuoasa pentru ei intre Germaniasi Uniunea Sovietica. Iar dela victoriile din anul 1942, dela Stalin-grad pand la Berlin, in tot timpul inaintarii victorioase a ArmatelorSovietice pand la sdrobirea armatelor hitleriste, magnatii anglo-americanii au urmarit, in complot tacit cu ruinarea sisdrobirea Uniunii Sovietice.

Dar in numai cativa ani dela incetarea celui de al doilea razboimondial, Uniunea Sovietica a reusit nu numai saki refaca economia,ci si sa intreaca cu mult nivelul de dinainte de razboi al industriei,agriculturii, stiintei si al bunului rtrai al poporului sovietic.

In toate incercarile for de a face istoria sa mearga inapoi, dea nimici mareata era de eliberare a popoarelor si de prabusirea canitalismului, deschisa prin Marea Revolutie din Octombrie, im-perialistii au mers din infrangere in infrangere.

Condus de a.Oevarul invataturii marxist- leniniste, condus demarele Stalin, poporul sovietic a mers din victorie in victorie.(Vii aplauze).

In acesti 34 de ani, in care Statul Sovietic a avut intai de ridicato Cara ruinata dupa primul razboi mondial, iar apoi a trecut prin-tr'un al doilea razboi mondial in care a luptat aproape singurimpotriva Germaniei hitleriste poporul sovietic a remit sa con-strui asca socialismul.

U.R.S.S. a trecut in anii acestia la infaptuirea giganticelor con-structii ale comunismului, de o important:a istorica mondiala, caimpaduririle, uriasele statiuni hidroelectrice, canale sl sisteme deirigatie, cum nu a cunoscut Inca omenirea.

In timp ce imperialistii americani se ascund in pustiurile Ame-ricii pentru a face experiente razboinice cu bomba atomics, cu sco-pul de a parjoli lumea, poporul sovietic face sa. Infloreasca viata in

hitleristii,

www.dacoromanica.ro

A 34-A ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 27

vechile pustiuri ale Asiei Centrale si ridica la uriase inaltimi des-voltarea materials si cultural a societatii sovietice.

Aceste realizari, care constitue o grandioasa contributie la in-tarirea lagarului pacii si a mersului inainte al societalii om.enesti,stint o dovada de netagaduit a politicii si a vointei de pace a UniuniiSovietice. aptauze).

Tovara$i,

Abia incetase al doilea razboi mondial, in care eroicele ArmateSovietice s'au acoperit de glorie nepieritoare, aducand Uniunii So-vietice eliberatoarea omenirii de hitlerismul german si milita-rismul japonez simpatia si recunostinta tuturor oamenilor cins-titi din lame, nand miliardarii anglo-americani au si inceput cu in-frigurare pregatirea unui nou razboi.

Fierbinteala de care e cuprins sistemul capitalist nu e un semnal tariei, al sanatatii sale, ci, dimpotriva, e semn de grea board, detot mai mare adancire a crizei lui generale care a inceput scum 34de ani, odata cu nasterea Uniunii Sovietice.

Pentru prelungi existenta si a putea sa realizeze mai de-parte marile castiguri pe care le au astazi, warn bogatasi ameri-cano-englezi sunt gata sa deslan4uie asupra omenirii grozaviile unuinou razboi. Tovarasul Stalin atrage atentia popoarelor lumii asupraposibilatatii evitarii razboiului si le da innbold sa zadarniceasca raz-boiuL

Tovarasul Stalin spune :. .

consolvdateiPacea fi menpinuta $i data popoarele vor lua inpropriile for mfiini cauza mentinerii pacii fi o vor aptira Thant/ lacapat".

SA' vedem, tovarasi, care sunt azi relatiile de forta intre celecloud lagare in care se afla fimpartita lumea: lagarul imperialist ex-ploatator, asupritor si desbinator de popoare .si lagarul socialist, carelupta pentru libertatea, bunastarea, pacea si prietenia intre popoa-lumii; sa vedem care sunt relatiile de forts care fac posibil ca popoa-rele sa mentina si sa consolideze pacea.

Imperialismul international a iesit din al doilea razboi mondialmult mai slab decat a fost cand a intrat in razboi. Victoria UniuniiSovietice in cel de al doilea razboi mondial a dus la intrangereaaxei" sistemul imperialist, Germania-Italia-Japonia. Infrange-rea acestei tabere agresive, pe care imperialismul mondial a treat -o,a insemnat o noua grea lovitura pentru intreg sistemul capitalist.

Datorita victoriilor Armatei Sovietice, Polonia, Cehoslovacia,Ungaria, Bulgaria, Albania si Romania si-au capatat libertatea. Prinlupta for impotriva fortelor reactionare dinlauntru, care erau spri-jinite de imperialistii americano-englezi, popoarele republicilor dedemocratie populara sunt azi stapane pe soarta lor, pe bogatiile

sea

www.dacoromanica.ro

28 ANA PAUKER

Prior lor, pe rodul muncii lor; ele cohstruesc cu sucoes socialismul,Iugoslavia, care-si dobandise si ea, datorita Armatei Sovietice

libertatea, a pierdut-o in urma tradarii clicii de ucigagi si spioniTito-Rankovici. Poporul iugoslav, in fruncte cu comunistil, luptaazi eroic impotriva banditior faseisti-titoisti, atatatori la razboi,unelte marsave ale irnperialistilcrr anglo-americani, si va repurtavictoria in lupta lui pentru cucerirea libertatii si independentei taxiisale, pentru readucerea Iugoslaviei in lagarul democratiei, pacii sisocialismului.

Una dintre cele mai de seams urmari ale sdrobirii hitlerismu-lui german si militarisinului japonez de catre Armata Sovietica estevictoria marelui popor chinez.(Vii aplauze).

Eliberarea poporului chinez gi formarea Republicii PopulareChineze au dat o noud lovitura sdrobitoare imperialismului mon-dial. In Republica Populara Democrats Coreeana, in Republica De-mocrats Vietnameza, popoarele care au gemut ani grei sub stapa-nirea japoneza si franceza si-au cucerit libertatea. In Republica De-mocrats Germans, poporul isi construeste o viap noua. In tabarapacii si socialismului se mai afla si Mongolia, prima Republica Popu-lara Democrats. Bresa facuta de Uniunea Sovietica acum 34 de aniin sistemul capitalist a crescut puternic. Mai mult de o treimedin populatia globului e rupta din lumea imperialismului si a raz-boiului. Mai mult de o treime din populatia globului formeaza azilumea antimperialista, a democratiei, a pacii si a socialismului.(Aplauze puternice).

Nesfarsite surse de bogatii sunt la dispozi-tia sutelor de milioatnede oameni liberi din lagarul pacii gi al democratiei.

Sa vedem care este raportul de forte in ce priveste situatiainlauntrul lagarului razboinic, imputinat si, sla,bit; inlauntrul laga-rului mult crescut si puternic al pacii si socialismului.

Lagarul atatator la razboi e framantat de contraziceri ¢i riva-litati intre companionii incendiatori. Prada lor este micsorata si semiesoreaza; iar fiecare, si in primul rand miliardarii americani,stau gata sa insface prada pe care tine labs celalalt. Aceasta reiesecel mai limpede in lupta lor pentru colonii gi tari dependents.

Din al doilea razboi mondial au iesi cu maxi castiguri numaiState le Unite. Profitand de slabirea in care se gaseau Franta, An-glia si celelalte taxi capitaliste, fabricantii si bancherii americanis'au napustit asupra for pentru a le veni, cica, in ajutor. Azi, toatalumea stie ca planul Marshall a adus o mai mare saracire a masse-lor largi populare din tarile ajutorate". El nu a dus la refacerea

ridicarea economiei acestor tari, ci, dimpotriva, a dus la inchiderede fabrici uzine, la somaj, la reducerea puterii de cumparare amasselor. Astfel, realizarea acestui plan pe langa Ca mareste criza intarile marshallizate, in ultima instanter se intoarce si impotrivaState lor Unite care nu mai pot exporta marfuri in tarile unde pu-terea de cumparare a masselor scade. Crete somajul, scade

si

niveltrl

pi

www.dacoromanica.ro

A 34-A ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 29

de trai al oamenilor muncii si in State le Unite. A§a zisul ajutor ame-rican a slabit 4si mai mult sistemul capitalist in intregimea lui.

Lagarul imperialist este sguduit de antagonismele de nelmpacatintre exploatatori si exploatati: intre provocatorli de razboi si oa-menii iubitori de pace.

Masse tot mai largi se ridica impotriva politicii de saracire side teroare, urmare a politicii deb anarmare, de remilitarizarea Germaniei Occidentale si a Japoniei, de ducere a razboiului dinCoreea si Vietnam.

Greve le gi demonstratiile, lupta pentru revendicarileimpotriva fascizarii si pentru incetarea razboiului agresiv din Coreeasi Vietnam, lupta pentru pace dusa de muncitori, tarani si

progresisti, condusa de partidele comuniste din tarile capita-liste, cresc. Tabara razboiului e subrezita de rivalitalile si frictiu-nile intre imperialisti, de antagonismele intre ei si oamenii munch,de luptele papoarelor impotriva lor.

Lagarul democratiei, pacii si socialismului e puternic prin fra-teasca alianta, prietenie si egalitate a tarilor mars si mici, stransunite prin interesele for comune de egalitate, independents, demo-cralie, pace si construirea socialismului.

In fruntea lagarului pacii si al socialismului se afla UniuneaSovietica, invingatoarea Germaniei hitleriste care avea la dispozi-tia sa economia si tehnica Europei si a unor parti din Asia, Africasi America.

Azi, economia si tehnica Uniunii Sovietice se gasesc la un nivelmult mai ridicat decal la inceputul si in timpul celui de al doilearazboi mondial.

Tara Socialismului ajuta pe o scars Intinsa toate Virile de de-mocratie populara. Ea le ajuta prin utilaj industrial, ajutor tehniosi §tiintific, materii necesare industriei si agriculturii; ea le ajutasa-si intareasca potentialul industriei grele, areeze not ramuride Industrie. Ea le ajuta cu uriasa sa experienta si lnalta sa stiintasa-si inoiasca si sa perfectioneze metodele de productie. Rezultatulajutorului socialist este desvoltarea vertiginoasa a ecomomiei na-tionale a fiecarei tars si Imbunatatirea crescanda a conditiilor detrai ale celor ce muncesc.

Rezultatul colaborarii 'intre Uniunea Sovietica si tarile de de-mocratie populara este o Intarire cum n'a mai fost a acestor taxi, oputernica intarire a intregului lagar socialist.

In fiecare tars a lagarului pacii si democratiei, poporul munci-tore insufletit de marea prietenie care it leaga cu celelalte popoareeliberate, si de solidaritatea cu toti ceilalti luptatori antiimperia-listi, lupta in randuri stranse, in unitate de vederi si vo'nta, pentruIndeplinirea planurilor pe care si le fixeaza, pentru infaptuireamaretelor teluri socialisrnul, comunismul

economic.,

intelec-tuali

sa-si

www.dacoromanica.ro

30

TovarciA

ANA PAUKER

Criza generals a capitalismului se mai adanceste si datoritasdrobitoarelor lovituri pe care le capata imperialismul mondial princresterea grandioasa a luptei de eliberare nationala a popoarelor dintarile coloniale si dependente, popoare care lupta impotriva

si a feudalilor, a reactionarilor burghezi si a social-demo-cratilor de dreapta din propria Ord, Bata sa se inteleaga cu

La o treapta superioara a luptei de eliberare nationala au ajunspopoarele din Indochina, Filipine, Malaya, Birmania, Indonezia, caresub conducerea partidelor comuniste lupta cu succes cu arms in mansimpotriva jugului imperialist. In Malaya, Armata Populara de eli-berare controleaza trei sferturi din teritoriul tariff, car ArmataPopulard din Birmania a eliberat jumatate din Cara.

In India se vad importante semne ale apropiatei aresteri amiscarii de eliberare.

In Iran, sub conducerea partidului Tude, care e pus in ilegalitate,poporul a salutat cu entuziasm hotarirea parlamentului iranian denatiotnializare a intreprinderilor companiei petrolifere anglo-ira-niene.

Masse le populare iraniene cer guvernului for sa nu permitsamestecul imperialistilor americani in treiburile interne ale Ira-nului. Ele lupta impotriva incercarilor imperialistilor anglo-ameri-cani de a preface Iranul intr'o baza militara a agresorilor, pentruindependents politics si economics, a tarii lor, pentru pace si de-mocratie.

In Egipt si in Sudan e in crestere rapids miscarea populara.impotriva ocupantilor imperialists englezi si impotriva

americani care vor sa is locul Englezilor.In Orientul Apropiat, Siria, Liban, Irak, sunt atrase masse tot

mai largi in miscarea nationala de eliberare, condusa de muncito-rime, in frunte cu partidele comuniste.

Un rol de mare importanta in lupta de eliberare nationala apopoarelor din colonii si tari dependente it are victoria RepubliciiPopulare Chineze.

Popoarele din colonii si din tarile dependente vad dupa exem-plul Chinei ca, sub conducerea proletariatului in frunte cu PartidulComunist, care duce o justa politica de front unit de eliberare na-tionala, imperialismul sdruncinat de Marea Revolutie Socialistsdin Octombrie poate fi invins.

Ele mai vad, dupa exemplul Chinei si al celorlalte democratiipopulare, ca o tars eliberata se intareste si se desvolta cu pasi uriasi,avand ajutorul neprecupetit al fortei si experientei marh UniuniSovietice.

irripe-rialistilor

impe-

imperialipti-lor

www.dacoromanica.ro

A 94-A ANIVERSARE A MARTI REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 31

Tiarile coloniale spune tovarlisu/ Stalin formeaza princi-palul hinterland al imperialismului. Revolutionarea acestui hinter-land, nu poate s'd nu submineze imperialismul nu numai insensul ca va rcirnane faro hinterland, dar si in sensul ca revolutio-narea Orientului trebue sa dea un imbold hotaritor ascutirii cri-zei revolutionare din Occident. Atacat din doua parti atilt dinspate cat si frontal imperialismul va trebui sd inteleagei ca e con-damnat la pieir0-

Tovardsi,

Dupd al doilea razboi mondial, imperialismul mondial e multslabit, e frdmantat de contraziceri interne, e sguduit de luptele mun-citorilor, Varanilor, intelectualilor progresisti din tarile capitaliste,e puternic subrezit de lupta de eliberare antiimperialista a popoa-relor din colonii si tari dependente.

Prestigiul lui a scazut mult in urma aventurii razboinice pecare a pornit-o in Coreea. Multor oameni cinstiti care se mai lasauinfluentati de mult trambitata atotputernioie a sacului cu dolaricare ajunge sa se arate pentru a invinge le-a deschis ochii luptaviteazului popor coreean ajutat de vitejii voluntari chinezi. A tre-cut mai mult de un an de and americanii au pornit agresiunea im-potriva Coreei. Pe langa un mare numar de ofiteri si soldati ame-ricani, monopolistii Statelor Unite au mai trimis soldati sa ofiteriturd, francezi, luxemburghezi, greci, englezi, olandezi, belgienf sialtii toti avand la dispozitie mult armament, foarte multe avioane,tancuri, etc.

Dar trupele lui Truman, Attlee, Churchil si ale celorlaliti sunttinute pe loc sau date inapoi, inregistrand imense pierderi in oa-meni si material de razboi. Acest lucru se intampla si in Vietnam,cu toate ca imperialistii francezi primesc din belsug, ca pe vremuriCian Kai Sek, armament american.

Crime le odioase comise de agresorii americani au starnit re-volts si desgustul pentru agresori, simpatia si solidaritatea pentrucoreeni si voluntarii chinezi, din partea oamenilor de buns credinta.

Lagarul imperialist nu mai are nici monopolul cu care vroia sainspaimante omenirea, monopolul bombei atomice.

Cu toate acestea imperialistii nu accepts ideia coexistentei pas-nice intre cele cloud sisteme: socialist si capitalist.

Ba dimpotriva: gear-nada de mari profitori ai exploatarii si ro-biei a sute de milioane de oameni comae si se pregateste sä comitynot crime odioase.

Sefii de bands ai incendiatorilor atlantici, miliardarii ameri--cani care pregAtesc razboiul impotriva Uniunii Sovietise si a ta-rilor de democratie populara impdrizesc cu haze militare tar ilein care, cu voia stdpanilor capitalisti, social-democratii de dreaptasi titoistii, stapanesc ca in codru; rerni!itarizeaza Germania Apu-seana, Austria, Taponia. Pentru a fabrica armele cu care vor sa tri-

www.dacoromanica.ro

32 ANA PALMIER

mita la moarte pe oamenii din tarile atlantizate, ei it apasa cu grelepoveri de impozite, cu saracie si mizerie. Pentru a-si pregati bazade agresiune impotriva Chinei, au atacat si duc razboiul lor crimi-nal in Coreea, ajuta pe imperialistic francezi sa duca razboiul marsavdin Vietnam.

Succesorii la nebunia grandomana a lui Hitler de a stapani lu-mea si fara indoiala suocesorii la soarrta lul, data ar ajunge saaprinda ca si el razboiul, sufla In toate trambitele, as impo-triva tuturor evidentelor fiara fiocroasa este mielusel, ca razboiulagresiv pe care-1 pregatesc se cheama, in limbs lour mincinoala,defensiv.

Tovarasul Stalin vorbind de fortele agresive din State leUnite ale Americii, din Anglia si Franta, spune :

,,...Aceste forte agresive in in mainile lor guvernele reac-tionare fi le thrijeazei. In ace/as timp, ele se terra insei de po-poarele /or, care nu doresc un nou razboi qi sunt pentru menti-nerea pacid. Deaceea ele se streiduiesc sa foloseascti guvernelereactionare pentru a prinde in mreaja minciunii popoarelepentru a be inqela pentru a inftipisa noul razboi ca defensiv,car politica de pace a filri/or iubitoare de pace drept agreswei.Ei cauta sa inqele popoarele lor, pentru d be impune planurilefor agresive $i pentru a be atrage intr'un nou razboi ".

Sarcina tuturor luptatorilor pentru pace este de a demasca ne-incetat planurile si faptele agresorilor, de a nu permite forteloragresive sa insele pe oamenii iubitori de pace, de a desvolta luptaimpotriva pregatirflor de razboi, de a intari frontul

Uniunea Sovietica, care in timpul celui de al doilea razboimondial a dovedit lumii intregi marea sa putere economics, teh-nice inaintata a industriei si agriculturii sale, iscusinta in lupta §ieroicul spirit de jertfa al ostasilor sai in apararea patriei sovietice,nobila sa solidarizare cu celelalte popoare, Uniunea Sovietica.", carea dovedit prietenilor dusmanilor ca nu exists putere care s'o in-ving, duce permanent §i consecvent o politica de pace si prietenieintre popoare si de demascarea a provocatorilor la razboi.

Uniunea Sovietica este pentru coexistenta pasnica intre oakdoua sisteme: capitalist si socialist. Ea se ridica cu hotafire im-potriva rezolvarii neintelegerilor 'intre state pe calea conflictelorarmate.

Tot mai multi oameni din intreaga lume se conving ca prega-titorii de razboi sunt du,smanii omenirii si se cowing ca UniuneaSovietica si tarile prietene cu Uniunea Sovietica apara paces.

Partizanii pacii din intreaga lume se simt tail in lupta lor,stiind ea in fruntea lumil care lupta pentru pace sta Uniunea Sovie-tica, stau strans unite facile prietene Uniunii Sovietice.

Puterea lagarului democratiei si pacii este marita prin apro-barea politicii sale de pace de catre sute de milioane de oameni_

/or,

ai

www.dacoromanica.ro

A 34-A ANIVER4ARE A MAIM REVOLUTU SOCIA.LISTE DIN OCTOMBRLE 33

Numarul luptatorilor pentru pace din intreaga lume, organi-zati in mares miscare a partizanilor pacii care demasca pe fa-bricantii de moarte atlantici si lupta impotriva for creste.

Apelul dela Stokholm impotriva utilizarii bombei atomice a fostiscAlit de jumatate de miliard de oameni.

La un an de zile dupe ce pregatitorii de razboi s'au demascatdrept criminali de rAziboi, pe Apelul Consiliului Mondial al Paciipentru incheierea unui Pact al Pacii intre cele cinci puteri, au foststranse pans acum 62 milioane de semnaturi mai mult. (Aplauzefurtunoase).

Cuvantul Uniunii Sovietice, aparatoarea permanents si con-secventa a pacii, initiatoarea propunerilor celor mai intelepte pentrumentinerea si consolidarea pacii, patrunde in inimile oamenilorsimpli din intreaga lume. Relatiile de forte intre lagarul pAcii silagdrul provocatorilor la rAzboi sunt hotarit in favoarea lagaruluipacii. (Aplauze indelungate).

Tovartifi.

Datoria noastra patriotica socialists si internationa'ist proletara,datoria noastra in lupta pentru pace, este de a intAri neincetatputerea noastra economics, cultured, socials, de a construi socia-lismul nn tara noastra.

Realizarile noastre de pdnA acum an scos la iveala fortele mariale poporului nostru.

Cunoasterea fortelor noastre ne clä incredere in puterea noastrade a realiza si mai mult si mai bine.

Class noastra muncitoare a dovedit CA este in stare, allata cutArAminea, sa conduce si sa duce cu pasi uriasi inainte taranoastra.

Sub conducerea partidului in frunte cu iubitul conducatoral poporului nostru, tovarasul Gheorghiu-Dej (aplauze furtu-noase, strigilte: Gheorghiu-Dej, Gheorghiu-Dej) muncitorimeaaliata cu taranimea a inlAturat cu nand sigura fortele reactionare,sustinute de imperialistii anglo-americani; a expropriat pe mosieri,fahrdcanti, bancheri si mari negustori; a scos bogAtiile tarii dinmainile imperialistilor straini; a facut poporul stapan al tarii 4i albunurilor ei.

Insusindu-si invatatura lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, urmandpilda si invatand din marea experienta a Uniunii Sovietice, ajutatpermanent de Uniunea Sovieticd, poporul nostru muncitor clA do-vada de o mare capacitate de invAtatura, patrundere, iscusinta si

Muncitorimea invata sa manuiasca masinile cu Malta tehnici-tate, pe care le primim din U.R.S.S., precum si pe cele pe care in-cepem sa le fabricam in tara; invata sa aplice metode'e de muncacele mai inaintate sovietice; muncitorii, taranii si inte'ectualii isiinsusesc cu nesat dela stahanovisti, eraii muncii Uniunii Sovietice

initiative.

www.dacoromanica.ro

34 ANA PAUKER

§i laureatii premiului Stalin" care ne viziteaza, cele mai ina1tecunostinte in $tiinta, arta, literature tehnica.

Prin aplicarea metodelar inaintate de munca prin extindereaintrecerii socialiste, creste productivitatea muncii, se desvolta rapidindustrializarea tariff, cresc posibilitattle de permanents ridicare anivelului de trai al celor ce muncesc.

Zeci si zeci de miff de muncitori si tarani isi ridica calificarea;se ridica din fii si fiice de oameni ai muncii o tanara intelectueitate,ingineri, tehnicieni, invatatori si profesori, oameni de litere si arta.

Un numar tot mai mare de intelectuali, cercetatori si oamenide stiinta, ingineri, tehnicieni, profesori, etc., se conving de justeteapoliticii noastre socialiste, precum si de capacitatea de conducere atariff de catre class muncitoare aliata cu taranimea, in frunte cuPartidul Muncitoresc Roman. (Aplauze puternice).

Creste devotamentul si avantul cu care oamenii de stiinta, literesi arta isi desvolta si L i imbogatesc cunostintele insusindu-siconceptia cu g'orie verificata in Uniunea Sovietica, a materialis-mului dialectic le pun cu devotament si avant in slujba po-porului.

In comitetele de pace activeaza sute de miff, de muncitoare, ta-ranci, intelectuale, gospodine, muncitori, tarani, intelectuali.

Pe Apelul Consiliului Mondial al Pacii pentru incheierea unuiPact al Pacii intre cele cinci puteri, si-au pus semnatura 11 milioanede oameni iubitori de pace din Republica noastra.

Plini de grija $i dragoste pentru Patria noastra libera, pentruindependenta si suveranitatea ei, sprijiniti de Uniunea Sovieticasi tari pe dreptatea masted, respingem repetatele incercari imperia-liste de amestec in treburile noastre interne. (Aplauze puternice).

Patrunsi de grija si dragoste pentru libertatea pe care am cu-cerit-o, pentru avutul nostru national, care este al intregului popormuncitor, descoperim $i pedepsim cu dreapta judecata a legilor sta-tului nostru democrat popular, pe spioni, sabotori $i tradatori, unelteale imperialistilor in Cara noastra.

Tovarii.g,

In numai trei ani de economie planificatg reusind sa refacemeconomia nationala pe care capitalistii autohtoni straini oadusesera in stare de haos $i decadere, am reinnoit cea mai mareparte a utilajului intreprinderilor vechi, am merit considerabil im-portante intreprinderi metalurgice, am construit noi intreprinderisccialiste, fabricam pentru prima data masini-unelte, producem uti-laj pe care nu 1-am produs niciodata inainte, fabricam tractoare, ma-$ini, deschidem noi ramuri de productie, dublam aproape productiade petrol, am inceput ducem inainte lucrarea gigantica a Cana-lului Dunare-Marea Neagra, am inceput marile luorari de electrifi-care a tArii (Centrals Lenin", Moroeni), incepem transformarea so-cialists a agriculturii, construim socialismul. (Vii aplauze).

sisi

si

si eel

si

www.dacoromanica.ro

A 34-A ANIVERSARE A MARII REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE 35

Cu deosebit avant a pornit poporul nostru la infaptuirea pla-nului cincinal si a planului de electrificare de zece ani.

In industrie si agricultura a inceput sa se desvolte miscareastahanovista, careia guvernul si partidul ii dau o deosebita pretuire

atentie. Avantul si initiativa creatoare a muncitorilor, inginerilortehnicienilor s'au manifestat printr'un numar important de inovatii.

Datorita folosirii unui mare numar de tractoare si masini agri-cole, precum si mai largii aplicari a metodelor S,naintate ale agro-tehnicii sovietice, au fost obtinute realizari insemnate in agricultura.

Taranimea muncitoare in covarsitoarea ei majoritate a stransla timp recolta, indeplinit indatoririle catre stat si a Meat in-samantarile de toamna.

Maria in mans cu cresterea bazei economice a constructiei socia-liste in -tam noastra, merge desvoltarea activitatii noastre pe taramcultural-social. Setea de invatatura, de insusire de cunostinte noteste mare.

Nu e om constient, tanar sau batran, care sa nu invete. Invatacarte tati copiii de scoala, invata femei si barbati, batrani si tineri.

Muncitori si muncitoare urmeaza cursuri de mai inalta cali-fiecare, muncesc zi si noapte tinerele si tinerii munoitori, care-si in-susesc cu admirabila staruinta cunostinte tehnice universitare.

Urmeaza tarani si taranci cursuri de agrotehnica. Isi insusescsute de mii de barbati si femei inalta stiinta marxist-leninista.

Arta si literatura au devenit bunuri pe care le creeaza si leprimeste poporul. Arta populara, cantecele, jocurile noastre in careisi gasesc expresia revolta impotriva fostilor asupritoa'i, jalea sufe-rintelor indurate, bucuria muncii, puterea de viata, talentul, iste-timea si vioiciunea poporului nostru, insuflertesc pe oamenii munciisi sunt cu mandrie si bucurie pretuite atat de poporul nostru catsi de alte popoare.

Piesele de teatru, primele filme create de tanara noastra cine-matografie, romanele, nuvelele, poeziile, muzica, pictura, sculptura,reamintesc durerile sl umilinte'e indurate de oamenii muncii subregimurile pe veci apuse in tara Toasted, oglindese munca noastranoug, libera, dragostea fierbinte pentru Patria noastra care con-strueste socialismul, ura si lupta impotriva incendiatorilor derazboi, lupta noastra pentru pace, solidaritatea frateasca cu tatiluptatorii antlimperialisti si partizanii pacii, dragostea si prieteniade nesdruncinat fata de Uniunea Sovietica si tacrile de democratiepopulara, dragostea si credinta faVa de partidul nostril, fag demarele Stalin. (Urale, aplauze indelungate. Asistenta scandeazi nu-mele marelui Stalin).

Sute de mii de oameni ai muncii au facet abia in timpul regi-mului nostru cunostinta cu frumusetile naturii noastre. Au cunoscutbinefacerile aerului muntilor si padurilor noastre, ale marii, alevalor si apelor tamaduitoare din tars noastra.

Si in vara aceasta sute de mii de copii s'au bucurat de frumu-setile si bogatiile Patriei dragi.

siti

si-a

www.dacoromanica.ro

36 ANA PAUKER

Tovarde.

MAretele transformari din Cara noastrA au devenit'posibile da-farad faptului ca Marea Revolutie Socialists din Octombrie a inau-gurat era prabusirii sistemului capitalist Si a victoriei socialismu-lui. Poporul nostru a putut pg§i pe drumul socialismului, pentrucaam fost eliberati de catre glorioasele forte armate ale Uniunii So-vietice (aplauze furtunoase), pentrucd Uniunea Sovietica ne-a acor-dat sprijinul in lupta pentru apararea independentei noastre, ame-nintate de imperialisti, pentrucd Uniunea Sovietica ne acordd unajutor fratesc in toate domeniile constructiei socia-iste.

Inimile noastre sunt pline de recunostinta fats de poporul so-vietic, lath' de guvernul Uniunii Sovietice, fatd de gloriosul PartidBolsevic, fats de eel mai bun Si drag prieten al poporului nostru,tovardwl Stalin. (Ovatii indelung repetate).

Oamenii muncii din tare noastra Stitt astdzi sä pretuiasca liber-tatea cuceritd, independents tArii, suveranitatea noastra, sunt hota-riti sa he apere, sa apere avutiile poporului, cuceririle culturale Sisociale, sa apere cu darzenie Patria iubits. (Aplauze furtunoase).

Poporul nostru se dovedeste un harnic Si priceput constructor alsocialismului, un hotdrit luptdtor impotriva imperialistilor Si a unel-telor lor, spioni, sabotori, social-democrati de dreapta ,titoisti.

Prieteni devotati ai rnarii Uniuni Sovietice Si ai celorlalte taride democratie popu ara, prieteni solidari ai tuturor celor ce mun-cesc, at tuturor celor ce luptA impotriva imperialismului, pentrupace, democratie Si libertate, oamenii muncii din tars noastrd s'audovedit a fi buni soldati atunci cand lupta pentru o cauza dreapta.(Aplauze furtunoase, ura'e in cinstea ormatei).

Soldatii Si ofiterii nostri care au avut cinstea sä lupte alaturlde glorioasa Armata Sovietica, impotriva hitlerismului, au dat do-vadd de bArbatie Si curaj, au fdptuit acte de eroism.

Sa depunem toate sfortarile pentru ca prin activitatea Si luptaxi( astra pentru indeplinirea Si supraindeplinirea planului cincinal,isentru construirea socia ismului, pentru mentinerea Si consolidarea

sa contribuim la intarirea lagdru'ui pacii Si democratiei infrunte cu Uniunea Sovietick sä fim soldati tot mai bine instruiti,tot mai puternici Si curajosi ai marelui front al pacii. (Aplauze in-delungate).

Tovardp.

Farul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie lumineaza mi. maiputernic deck oricand; lumina lui, lumina ideilor marxist-leniniste,patrunde in toate colturile lumii; invdtatura, cuvintele geniaiu1uiinvatator Si iubitului parinte al tuturor celor 0E1 muncesc din in-treaga ume, sunt ascultate si insusite cu dragnste Si recunostinta decamenii de bung credintd din lume, c'grora le servese drept indru-mar. Cuvintele lui Stalin intarese vointa de luptd Si increclerea in

si

pacii,

www.dacoromanica.ro

A 34-A ANIVERSARE A MAIM REVOLUTII SOCIALISTE DIN OCTOMBRTE 37

izbanda partizanilor activi ai pacii, trezese la activitate not massede oameni iubitori de pace, aratandu-le puterea care std in manscelor multi, de a impiedica razboiul, puterea de a castiga marea bd-talie a pAcii.

Forta economics, stiinifica, tehnica, culturala a Uniunii Sovie-tice este recunoscuta ca o for puss in folosul intregii omeniri do-ritoare de pace si libertate.

Deaceea, raspunsul tovargsului Stalin la intrebgrile corespon-dentului ziarului Pravda":

Inteadevar, recent a avut loc la noi experimentarea unuiadin tipurile bombei atomice. Experimentarea bombelor atomice

de diferite calibre se va face i de acum inainte, potrivit cuplanul apartirii tariff noastre impotriva unui atac al bloculuiagresiv anglo-american"

a fost salutat cu mare satisfactie de lailgile masse ale oamenilor iu-bitori de pace din lumea intreaga. Tot astfel si raspunsul:

Eu cred ca adeptii bombei atomice pot consimti ca armaatomics sci fie interzisa nurnai dacti vor vedea ad nu mai aumonopo/u/ et... Uniunea Someticti este pentru interzicerea armeiatomice pentru incetarea producliei armei atomice".

Puterea lagarului demoaratiei, pacii si socialismului, in frunteen Uniunea Sovietica, este sprijin pentru toti partizanii pacii dinlume.

Cursa inarm'arilor, deslatuita de imperialistii anglo-americani,includerea a noi t'ari in pactul agresiv al Atlanticului, inarmareaGermaniei Apusene si a Japoniei, propaganda razboinie5 pe care oduc prin toate mijloacele, agresiunea impotriva Coreei, toate ace-stea sporesc primejdia unui nou razboi mondial.

Popoarele iubitoare de pace suet constiente de faptul ca perico-lul unui nou razboi este real, dar aceasta sporeste vigi_enta si vointade a preintampina razboiul.

Cele mai largi straturi ale popoarelor din intreaga lume devintot mai constiente de marele adevar, ca Baca popoarele vor lua Inmainile for cauza pacii, pacea va fi salvata.

Traiasca marea si puternica Uniune Sovietica, cetatea pAcii inlume!

Traiasca prietenia vesnica intre Republica Populara Romans stUniunea Sovietica!

Traiasca Marea Revolutie Socialists din Octombrie!Traiasca gloriosul Partid Bokevic al lui Lenin si Stalin!Traiasca calauza si sprijinul oamenilor muncii, oamenilor iubi-

tori de pace din intreaga lume, marele Stalin!(Ovatii prelungite, ap:auze furtunoase. Asistenta aclarnii pe

marele Stalin).

pi

www.dacoromanica.ro

SCUMPE TOVARASE GHEORGHIUzDEJ,

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman si Consiliulde Ministri al Republicii Populare Romane to saluta pe D-ta, lupta-tor neclintit pentru cauza lui Lenin si Stalin, conducator iubit alpartidului, cu prilejul implinirii a 50 de ani.

Intrand in miscarea revolutionary din anii tineretii, ti-ai con-sacrat viata luptei pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugulexploatarii burghezo-mosieresti si al asupririi imperialiste, pentrusalvarea tarii din dezastrul razboiului antisovietic, pentru victoriaregimului de democratie populara, pentru construirea societatii so-cialiste in tara noastra. Prin intreaga D-tale activitate revolutionarytrece ca un fir rosu lupta consecventa pentru prietenia cu UniuneaSovietica chezasia independentei statului nostru si a construiriivictorioase a socialismului in R.P.R. In activitatea de partid si destat, D-ta, calauzindu-te dupes invatatura lui Lenin si Stalin, punandin slujba patriei toate fortele si cunostintele D-tale, ai indeplinit cucinste sarcinile ce i le-a incredintat partidul si statul.

Poporul roman si nationalitatile conlocuitoare din R.P.R. pre-tuesc in gradul cel mai inalt serviciile aduse patriei de D-ta. Prinmunca D-tale energica si neobosita, ca secretar general al Comi-tetului Central al partidului si om de stat, fiind in fruntea luptei par-tidului pentru crearea Republicii Populare Romane si pentru cons-truirea socialismului in tara noastra, ai dobandit profundul respectsi dragostea fierbinte a poporului nostru.

Iti uram din toata inima, scumpe tovaras de lupta, ani multide sanatate si munca rodnica in fruntea partidului, spre binele pa-triei, sub steagul atotbiruitor al lui Marx-Engels-Lenin-Stalin.

COMITETUL CENTRALAL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN

CONSILIUL DE MINI$TRIAL REPUBLICII POPULARE ROMANE

$ Noembrie 1951

www.dacoromanica.ro

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHIUBDEJBUCURESTI

Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovieticeva trimite Dumneavoastra, conducatorul Partidului MuncitorescRoman, un salut fratesc cu prilejul celei de a 50-a aniversari §i vaureaza multa sanatate qi noi succese in activitatea Dumneavoastrapentru binele poporului roman.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNISTAL UNIUNII SOVIETICE

Moscova, 6 Noembrie 1951

SCUMPE TOVARASE GHEORGHE GHEORGHIU.DEJ

Cu prilejul implinirii a 50 de ani dela naterea Dvs., va rogin numele Partidului Comunist din China §i al meu personal sA pri-miti felicitari claduroase.

Va urez multa sanatate.

Pekin, 6.XI.1951

Pregedintele Comitetulul Centralal Partidului Comunist din China

MAO TZE-DUN

TOVARASULUI GHEORGHIU.DEJBUCURESTI

Cu prilejul celei de a 50-a aniversari, Comitetul Central al Par-tidului Muncii din Coreea va transmite sincere §i calde salutari,urand Partidului Muncitoresc Roman noi succese in lupta pentru

_pastrarea pacii, pentru socialism.

Phenian, 5 XI.1951

Presedintele Comitetulul Centralal Partidulul Mandl din Coreea

KIM IR SEN

www.dacoromanica.ro

40 BTU=

TOVARAWLUI GHEORGHE GHEORGHILI.DEJBUCURESTI

Cu ocazia implinirii a 50 de ani, primi-ti din partea mea personalprecum si din partea tuturor comunistilor italieni calde felicitari deviata lungs si mereu not succese in lupta pe care o conduceti ip-fruntea poporului roman pentru pace si socialism.

PALMIRO TOGLIATTIRoma, 7 Noembrid 1951

TOVARAWLUI GHEORGHE GHEORGHILI.DEJBUCURE$TI

Dragil tovartice Ghebrghe Gheorghiu-Dej,

In numele Partidului cel..or ee muncesc din Ungaria si al infra-gului popor ungar Ira trimitem salutari fierbinti si urari din toata.inima cu ocazia aniversarii Dvs. de cincizeci de ani. Noi salutam pecurajosul organizator al luptei eroice a poporului muncitor romanscare in fruntea Partidului Muncitoresc Roman, in spiritul intelep-tului conducator si al marelui invatator al nostru al tuturor --tovarasul Stalin duce cu succes, in ritm grandios, poporul munci-tor fratesc roman pe drumul glorios al construirii socialismului. Dintnata inima va dorim, drags tovara.se Gheorghiu-Dej, de a duce-Inca multi ani, in cea mai buns sanatate, munca Dvs., pliant de sue-ces pentru inflorirea Republicii Populare Romane, ipentru apararea_maretei cauze a pacii, pe frontal construirii victorioase a socialis-mului.

Cu salutari comuniste fierbinfiSecretar General

al Partidului celor ce muncescdin UngariaM. RAKOSI

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHIU0DEJBUCURESTI

Scumpe tovarafe Gheorghiu-Dej,

Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar vb. trimiteDvs., conducator incercat al Partidului Muncitoresc Roman si alpoporului muncitor roman, cele mai calde si sincere salutari cfratestlcu prilejul celei de a 50-a aniversari.www.dacoromanica.ro

TELEGRAME ADRESATE TovARA4uLui GIL GHEORGHIU-DEJ 41

In persoana Dvs., noi salutam pe fiul devotat al c'asei munci-toare din Romania, pe aparatorul plin de abnegatie al intereseloroamenilor muncii din Romania, discipol credincios al lui Lenin SiStalin, prietenul sincer al marii. Uniuni Sovietice si luptatoruldarz pentru prietenia romano-sovietica. In persoana Dvs., salutarnpe prietenul sincer al poporului bulgar si pe luptatorul pentru prie-tenia romano-bulgara, in cadrul prieteniei noastre comune si denesdruncinat cu popoarele Uniunii Sovietice.

Va dorim din tot sufletul multi ani de viata, sanatate si putere,pentru ca sa conduceti poporul frate roman tot asa de sigur si ho-tarit pe drumul incercat leninist-stalinist al pacii si socialismuluiin cadrul putemicului front al popoarelor iubitoare de pace in fruntecu eliberatoarea si ocrotitoarea noastra comuna invincibila UniuneSovietica si marele Stalin.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUICOMUNIST BULGAR

Sofia, 7 Noembrie 1951

TOVARASULU1 GHEORGHE GHEORGHILI.DEJ

BUCURESTI

Cu ocazia ceei de a 50-a aniversari a Dvs., transmitem fell-citari fratesti si sincere urari de ani multi si munca rocInica pentrubinele clasei muncitoare din Romania, pentru cauza noastra comunade aparare a pacii construire a socialismului. Clasa muncitoaredin Polonia va cunoaste si va stimeaza ca pe un revolutionar nein-fricat care dedicat intreaga viata cauzei eliberarii masselor mun-citoare din Romania, ca pe un discipol credincios al lui Lenin $iStalin, eminent om politic, de stat, sub a carui conducere incercatamassele populare din tam Dvs., sprijinindu-se pe ajutorul si prie-tenia Uniunii Sovietice, construesc bazele socialismului, aducand ocontributie insemnata cauzei luptei pentru pace.

Feicitandu-va calduros pe Dvs. personal, va rugam totodata satransmiteti poporului roman urari fratesti de noi succese in operaconstruirii socialismului.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUIMUNCITORESC UNIT DIN POLONIA

Si

si-a

www.dacoromanica.ro

42 STUD!!

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHIU.DEJBUCURE5TI

Stimate tovartife,In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ceho

slovac si in numele meu personal, permiteti-mi sa va transmit celemai bune urari cu prilejul celei de a 50-a aniversari. Poporul mun-citor cehoslovac felicita astazi in persoana Dvs., pe reprezentan-tul Republicii POpulare Romane fratesti, de care it leaga o stransaprietenie si alianta. Prin lupta Dvs., plind de abnegatie impotrivaregimului crunt al reactiunii feudalo-mosieresti si impotriva fascis-mului hitlerist ati castigat dragostea si respectul intregului poporroman, care construeste temelia viitorului fericit socialist, sub con-ducerea scumpului sau Partid Muncitoresc Roman si cu sprijinulfratesc al marii Uniuni Sovietice si al tarilor de democratie populara.

Va dorim, stimate tovarase, multa sanatate, putere si succesin munca Dvs. rodnica, pentru binele poporului roman, pentru vic-toria pacii in lumea intreaga.

Praga, 7 Noembrie 1951KLEMENT GOTTWALD

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHILI0DEJBUCURE5TI

In numele Partidului Comunist Britanic va trimit sincere feli-citari si calde salutari cu ocazia celei de a 50-a aniversari a zileiDvs. de mastere si va doresc multi ani, sanatate si munca rodnicain slujba poporului Dvs. si pentru cauza pacii

HARRY POLLITTLondra, 7 Noembrie 1951

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHIU0DEJBUCURESTI

Stimate tovartiqe Gheorghe Gheorghiu-Dej,In numele Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din

Germania va trimitem la cea de a 50-a aniversare a zilei Dvs. de na-stere felicitarile noastre cele mai cordiale.

Cele cinci decenii ale vietii Dvs. bogate in lupte si sacrificii aufost consacrate in cea mai mare parte cauzei eliberarii celor cemuncesc si progresului omenirii. Departe, peste granitele patrieiDvs., numele Dvs. este pronuntat cu dragoste si adanca veneratie.www.dacoromanica.ro

TELEGRAME ADRESATE TOVARASULUI GH. GHEORGHIU-DEJ 43

Toate luptele pe care muncitorimea alromans a trebuit sal leimpotriva stapanirii capitaliste si mosieresti si impotriva fascis-mului intern si strain in ultimele decenii sunt indisolubil legatede numele Dvs. Eroica lupta dusa sub conducerea Dvs. de ceferistiidela Grivita in Februarie 1933 a dat muncitorimii din toate tarileun stralucit exemplu de impotrivire activa si curajoasa in fata fas-cismului, prin care capitalul monopolist international vroia sa facadin Cara voastra o trambulina a pregatirilor de razboi.

Nici zidurile intunecatelor celule ale Doftanei si altor Inchisori,in care v'a tinut Inchis reactiunea romans timp de 11 ani ca sal vainabuse glasul, n'au reusit sa franeze activitatea Dvs. revolutionard.Chiar din Inchisoare ati dus, impreuria cu alai tovarasi de seama,lupta pentru linia marxist-leninista a partidului, creand astfel con-ditiunile pentru ca viteazul Partid Comunist din Romania sä poataconduce lupta poporului roman pentru independenta sa nationala.

Dupa eliberarea poporului roman de catre glorioasa ArmataSovietica, partidul sub conducerea Dvs. a dat pamant taranilor, aaratat poporului drumul industrializarii socialiste, construeste ase:menea lucrari uriase cum este Canalul Dunare-Marea Neagra siconduce poporul roman, prin Indeplinirea planului cincinal si a pla-nului de electrificare, Care un viitor nou si fericit.

Marea revolutie Socialists din Octombrie a trezit in Dvs. dra-gostea pentru prima Tara a Socialismului si vointa de a lupta pentrueliberarea poporului Dvs. Sub conducerea Dvs. poporul roman airteles ca numai alaturi de Uniunea Sovietica si in stransa prieteniecu ea poate sa-si asigure pacea, si, prin aceasta, un viitor fericit co-piilor sal.

Va dorim, scumpe tovarase Gheorghe Gheorghiu-Dej, sa vabucurati Inca ani indelungati de mu! ta sanatate pentru a putea con-duce si mai departe lupta pentru pace si socialism a poporului roman.

Dorim poporului roman, sub conducerea Dvs., numeroase si notsuccese.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUISOCIALIST UNIT DIN GERMANIA

Secretar General,Berlin, 2 Noembrie 1951 WALTER ULBRICHT

TOVARASLILUI GHEORGHE GHEORGHILM)Ej

BUCURESTI

Cu ocazia celei de a 50-a aniversari a Dvs., Comitetul Centralal Partidului Comunist Francez, va trimite, scumpe tovaraseGheorghe Gheorghiu-Dej, luptator curajos si discipol crredincios allui Stalin, felicitari calduroase sl urari de sanatate si viata lungain fruntea Partidului Muncitoresc Roman, pentru a conduce poporulwww.dacoromanica.ro

44 STUDII

din Republica Populara Romans, alaturi de U.R.S.S., din victoriein victorie, pentru socialism, pentru viitorul infloritor al patrieivoastre, pentru pace.

Paris, 7 Noembrie 1951

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUICOMUNIST FRANCEZ

JACQUES DUCLOS

TOVARXWLUI GHEORGHE GHEORGHILIADEJBUCUREgI

Cu prilejul celei de a 50-a aniversari, Comitetul Central alPartidului Popular Revolutionar Mongol va trimite Dvs., fruntas deseams al miscarii muncitorecti internationale si conducator incercatal Partidului Muncitoresc Roman, un salut fratesc si sincere feli-citari. Comitetul Central al Partidului Popular Revolutionar Mongolva ureaza mu-ta sanatate, viata lung si not succese in opera deconstructie a socialismului in Cara Dvs., in lupta pentru intarirealagarului pacii, democratiei si socialismului, in frunte cu prietenulnostru comun, marea Uniune Sovietica, bastion de neinvins al pacii,democratiei si socialismului.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUIPOPULAR REVOLUTIONAR MONGOL

6 Noembrie 1951.

TOVARALILLJI GHEORGHE GHEORGHILLDEJBUCURETI

Scumpe tovarafe,C.C. al P.C.G., in numele partidului nostru si al poporului de-

mocrat grec, Ira trimite un salut calduros cu ocazia celei de a 50-a.aniversari a dumneavoastra, si va ureaza sa traiti ani multi pentrubinele poporului roman si al Partidului Muncitoresc Roman, pentruintarirea relatiilor fratesti din ce in ce mai stranse intre poporulroman si poporul grec.

Noi va multumim pentru interesul si dragostea pe care 1e-atiaratat personal poporului grec, care lupta cu darzenie pentru li-bertatea sa, precum si copiilor si emigrantilor politici greci, adapos-titi in Republica Populara Romans.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUICOMUNIST GREC

7 Noembrie 1951 www.dacoromanica.ro

TELEGRAME ADRESATE TOVARASULIII GR. GHEORGII1U-DEJ 45

TOVARAWLUI GHEORGHE GHEORGHIU=DEJBUCURE$TI

Cu ocazia celei de a 50-a aniversari a zilei de na.stere, trimitemfelicitarale noastre cele mai vii tovarasului Gheorghiu-Dej, secre-tar general al C.C. al Partidu:ui Muncitoresc Roman, conducatorulconstructiei socialismului in Romania si bray luptator pentru pacesi prietenie intre popoare.

IN NUMELE COMITETULUI CENTRALAL PARTIDULUI COMUNIST BELGIAN

EDGAR LALMANDSecretar General

Bruxelles, 7 Noembrie 1951

TOVARASLILUI GHEORGHE GHEORGHILI=DEJBUCURE$TI

In numele Partidului Comunist din Austria va trimitem celemai bone salutari cu ocazia celei de a 50-a aniversari a zilei Dvs.de nastere si va dorim multi ani de sanatate.

Suntem convinsi ca poporul roman va pasi sub conducerea Dvs.din succes in succes pe (humid spre socialism.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUICOMUNIST DIN AUSTRIA

Viena, 7 Noembrie 1951

TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHILNDEJBUCURE$TI

Iti trimitem drags tovarase, un calduros salut fratesc cu oca-zia celei de a cincizecea aniversari. Felicitam Partidul MuncitorescRoman si intregul popor roman care sarbatoresc a cincizecea ani-versare dela nasterea iubitului for conduegtor, Gheorghiu-Dej, suba carui conducere construesc socialismul. Iti uram, drags tavaraseGheorghiu -Dej, muti ani de munca rodnica spre folosul poporuluiroman si al laqarului mondial al pacii, democratiei si socialismuluiin frunte cu Uniunea Sovietica si marele Stalin.

COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUICOMUNIST DIN ISRAEL

S. MIKUNISSecretar Generalwww.dacoromanica.ro

DECRET PENTRU ATRIBUIREA TITLULUIDE EROU AL MUNCII SOCIALISTE"

DIN REPUBLICA POPULARA ROMANA sI CONFERIREA MEDALIEI DE AUR SECERA SI CIOCANUL",TOVARASULUI GHEORGHE GHEORGHILI.DEJ

Pentru merite deosebite in fata Patriei, in fata poporului, infata clasei muncitoare si Partidului ;

cu prilejul implinirii a 50 de ani dela nasterea sa,Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Ro-

mane,Atribue titlul de EROU AL MUNCII SOCIALISTE" din Re-

publica Populard Romana si confera Medalia de Aur SECERA *ICIOCANUL", tovarasului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ.

PREEDINTELE PREZIDIULUI MARIIADUNARI NATIONALE A REPUBLICII

POPULARE ROMANE

C. I. Parhon

SECRETARUL PREZIDIULUI MARIIADUNARI NATIONALE A REPUBLICII

POPULARE ROMANE

M. Fl. Ionescu

Bucure0i, la 6 Noembrie 1951

www.dacoromanica.ro

INTARIREN SI DESVOLTAREA SECTO-RULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA,CONDITIE DE BAZA A CONSTRU1RII

SOCIALISMULUI IN REPUBLICAPOPULARA ROMANA1)

de I. VIDRASCUMinistru adjunct la Ministerul Agriculturii

Prefacer' aclancii se petrec azi in viata satelor din Republica Popu-lara Roa-nana. In eel aproape ;ire" and ce au trecurt dela Rezolutia istorta)din 3-5 Martie 1949, Partidwl nostru, calauzit de invatatura stalinistaca socialismul nu se poate construi numal la orase" $i ca pentru victo-ria deplina, a socialismului este necesara atragerea taranimii pe fagasulsocialismului, lurpta sa asigure dictaturii proletariatului o temelie so-lidi economic& $i politica, aceea a alianted de nesdruncinat a claseimuncitoare cu taranimea antuicitoare.

Folosind experienta glorioasa a Partidulud Comunist bolsevic alUniumii Sovietice, care sub conducerea tovargsului Stalin a faurit re-gimul calhoznic, Partidul Muncitoresc Roman conduce t&TaMmea man-citoare din Cara noastra ,pe drumul transformarli socialists a agricul-turii. Acesta este singurul drum in stare sa lichideze inapoienea tehnfel

economics a agriculturii noastre sa scape pentru totdewuna tara-nimea de saracie $i exploatare.

Este bine cunoscuta starea de Inapoiere economic.' cultural.' acelor peste 3.000.000 gospodarii individuale. Terenurile noastre agricolesunt faramiliate i risipite. Chiar suprafetele de paanant recluse ce lest5panesc taranii saraci cmijaocasi sunt rappandite.

Statistica dinainte de 1945 arata Ca:82.000 gospodarii taranesti stapaneau proprietati de cite 10 ari,

adica o zecime de hectar.172.000 gospodarii aveau dela o zecime pang la cinci zecimi de

hectar.210.000 gogpodarii aveau suprafete dela jumatate de hectar pan.'

la un hectar, Jar650.000 gospodarii aveau dela 1-3 hectare.

1) Stenograma revazuta a expunerii facute la senlinarul profesorilor de gtiintesociale (Septembrie 1951).

$i

si si

si

www.dacoromanica.ro

48 I. VIDEA.5CU

Desigur ca dupe reforma ag-narA din 1945, datorita cresterii nucrna-rulul govcddriiloa- de tarani mijlocasi, s'a schimbat inteo oarecare ma-surA aceasta structure a repartitiei pamantuflui. Cu toate acestea, rezo-lutia plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie 1949 ne-a arAtat prin dateprecise faramiterea excesiva a pacmAntului tAranilor sAraci mijlocast51 faptul cA aceste gospodarii constitue imcnsa majoritate a gospoOriifor tarAnesti din R.P.R.

Aceasta faramitare excesiv5 a parnantului constitue un obstacolprincipal in calea agriculturii noastre. Mica gospodarie tArA-neascA foloseste in general in lucrarea painfintului aproape aceleasimetode ca in urmii cu 50 ant, far utilajul ei primitiv vitele 'lemunca glebe Lac ca recoltele ce le obtr:ne sA depincla in cea mai maremasura de conditiile naturale. NeindrumatA de statul burghezo-mosie-resc asupra metodelor 5tiintifice de crestere a animalelor, gospoclAriatarAneasca create animate ce se mufitumesc cu hrainA putina- si suntzistente la conditiunile grele naturale in care traiesc, dar au o produc-tivitate ocazutA.

Cre5terea productivitAtii la heeler este Inceata, pentrucA peaceste terenuri risipite nu putem aplica masurile agrotehnicii sovietice,care se bazeaza pe sistemul de asolamente cu ierburi perene. Nuputem introduce incA in agricultura noastrA pe terenurile noastre ne-comasate, complexul Docuceaev-Costicev-Viliams, care a asigurat re-cone Indite 5i stabile in icolhozurile i sovhozurile

Pentru economia tarsi noastre cele 550.000 ha, ce se pierd cu ha-turile dintre ogoare, ca productia scazutA a agriculturii, constitue oft-Ana in desvoltarea Industrie', in cre5terea voilumului exportului 5i de-tenminA un nivel de viata scazult al micilor gospodarii tarane5ti.

Porn:rid dela teza leninist-stalinista cA mica gospodarie nu esteIn stare sa elibereze omenirea de statrea de mizerie asuprire in carese afll massele ob.' numai marea productie socialist5 poste sAla indemana agriculturii tot ce a cucerit stiinta omeneaPea, tehnicaomeneascA toate perfectionarile 5i cunostinitele specialiVtilor, Partidulnostru a gAsit scilutia sigurA pentru rezoillvarea pa^oblemei taranesti silichidarea inapoiesrii materiale culturale a Val-Ant:mil muncitoare.

Aceasta solutie, asa cum ne invata tovar55u1 Stalin, consta in trece-tea dela micile gospodarii taranesti la marile gospodarii unificate, pebaza cuiltivarii in comun a pgmantului, trecerea la cultivarea coleztiv5

. a pAmantului, pe baza unei tehnici noi, surpericare. So lutia consta in auni tr,eptat, dar fare incetare, nu prin presiune ci prin exemplu 51 con-vingere, gospodAriile mitt cele foarte mici, in marl gospodarii, ba-zate pe cultiverea pilmantulul in cemun, intovar5siri in colectiv, folo-slnd masini agricole tractoare aplicancl procedeele 5tiintifice deIntensificare a agriculturii. Alta solutie nu exists ".

Pentru a hide') lint aceastA opera 'storied, care va duce la lichida-rea clilaburimii. cea Trial insetrinatA class de expr.oatatori 5i la riclIcareanivelului material 51 cultural al taranimii muncitoare, Partidul desfa-soarA o vasta muncA pentru IpregAtirea tuturor conditiitlor necesaretransformArii socialiste a agriculturii.

Pentru a asigwra baza tehnicA materials necesara agriculturii so-cialiste si.pentru a atrage taranimea muncitoare sa adere dintr'o a-dAnca convingere pe oalea sociiaiismulut, au foot constituite la sate gos-

rid:carit

si

:e-

U.R.S.S.

si

siFetal

Si

si

si si

si

si

pi

si

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 49

podarid agricole de Stat, statiuni de anasini si tractoare, care formeazasectorul socialist de Stat constitue parghii inportante pentru ajuto-rarea si convingerea practica a taranimii muncitoare asupra necesitatiiunirii in gospodani marl colective.

De aceea, cresterea continua a volumului sectorului socialist si im-bunatatirea sa organizatorica sunt conditii prealabileipentru buna desfa-surare a actiunii de transformare socialists a agriculturii.

Desvoltarea lud conditioneaza ritmul actiunii de cof!ectivizare siconstitue garantia sigura a mersului nostru inainte pe drumul socialis-mului.

Pe lima trasala de Rezolutia C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie, Par -tidul si Guvernul aru acordat un sprijin efectiv sectorului socialist dinagricultura, care se desvolta initr'un ritm VIUL

a) Gospoddriile Agricole de StatBazele teritoriale ale gospodariilor agricole de Stat, le constituesr

rezervele de Stat create prin reforma agrard din 1945. Patrimoniulgospodariilor agricole de Stat a crescut fn an!! unmatori prin trecereaasupra for a terenurilor diferitelor institutii de Stat, prim lichidareaultimelor ramasite ale proprietatii mosieresti si repunerea in valoare aterenurilor degradate.

Dace suprafata arabila nu reprezinta decat 6,67% din suprafata to-tala arabila a tariff, suprafetele ocupate cu vii si livezi corespund to10% din suprafata viticola a tariff si 8% din suprafata pomicola. Larandul ei, suprafata arabild a gospodariilor de Stat cuprinde un maimare procent de culturi tehnice-industriale, adica de culturi intensive.Contributia pe care o reprezinta in productia totals agricola gosuoda-riile de Stat se poate intelege mai bine data vom arata ca gospodarillede Stat cultiva 65% din intreaga suprafata cultivate in R.P.R. cu orez.20% din suprafata cultivate cu bumbac si 80% din materialul saditor lavii si pomi.

Guvernua tanff noastre a Inzestrat gospodariile de Stat cu unele mij-loace mecanizate si in special cu tractoare si peuguri de tractiune me-canica, ceeare permite mecanizarea intr'o masura satigaratuare a lucra-iilor de .arat.

In balanta celor 80% cu care trebue sa sporim In decursul cincina-]ului nivedul de trial al masselcr munoitoare, un rol de cea mai mareimportanita II au ramurile zootehnice, prin produzele alimentare cetrebue sa le asigure orasului, ca si prin maiteriile prime ce trebue sa ledes industriei noastre usoare.

Consecvent acestei Unit, conducerea noastra a dat o importanta, deo-sebita desvoltarii continui a acestor ramuri In cadrul gospodariilor deStat. in cei trei ani de activitate a gospodariilor de Stat, efectivul deanimale a crescut intr'un ritm sentos. Astfel, la cabaline, dara ronside-ram numarul efectivului existent in 1948 egal cu 100, in 1950 avem620% si in 1951 avem 700%.

La fel, dace raportam situatia efectivului de bovine fate de 1948.evem in 1949 220%, in 1950 1.000% si in 1951 1.080%.

La ovine, pentru 100 capete in 1948, revin. in 1949 110 capete,In 1950 610 capete sl in 1951 750 capete. dm aceasta ramura, notam reusit sa crestem in gospodariile de Stat mai ales of cu land find si

gi

www.dacoromanica.ro

50 I. VIDRA*CU

seanifina $i reproducatori de rasa, care prin imbunatatirea rases in sec-01.111 particular, datorita folosirii metodei insarnantarilorvor pernalte inlarturarea importului de land pentru stofe.

La porcine, daca rEopoTtam la efectivul din 1948, avem 450°/o in1949, 2.030 ° /o in 1950 $i 2.820°/o in 1951. In urma hotarirli recerrte aConsiliulul de MInistri al R.P.R., gospodariile de Stat trebue sa pro--clued in cursul anului viitor mai multe capete tineret porcin de rasa pecare apoi 11 vor preda spre ingrasare unitatilor altor departamente.

In ce prive$te pasarile, fiats de situatia din 1948, numarul forcrescut in 1949 de 4 ors, in 1950, de 53 de ors, in 1951 de 100 de ort.

S'au construct in aceasta perioada 1111 inseannat numar de ada.-posturi de animale (grajduri, saivane, maternitati, padocuri) ea 0multe locuinte munottore$ti.

Pe o soars tot mal intinsa sunt aplicate masurile agrotehnicesuperioare. Astfel in 1950 s'a desmiristit 90% din sunrafata recoltata,s'au facut araturi de toamna pe 98% din suprafata, s'au polenizatsuplimentar 5000 din culturile uncle se poste aplica aceasta lucrare,s'a semanat in randuri incrucisate 15% din paioasele de toamna, etc.

Aplicand in munca metode agrotehnice ina.:ntate $i mecanizandpe scars larga muncile agricole, gospodaritle de Stet au reusit sa obi,i-

recolte bogate, care depa$esc cu mutt sectorul particular. Astfel,productia medie la orzul de toamna in anul acesta, a fost de 1.896 kgla ha, adica a depa$it cu cca 70% productia medie pe tars. Gospo-daria de Stat Bikiuresti regiunea Prahova, a doban.dit astfel anulacesta o productie de grau de 3.800 kg la ha. Rezultate deosebite inmunca au obtinut gospodaria de Stet 7 Nocmbrie" regiunea Dolj,gospodaria Octombrie Row" regiunea Stalin, gospodaria Chir-nogi" regiunea Bucuresti, etc. Pe cele 30 ha cultivate cu porumb,gospodaria Grabat" regiunea Timisoara a obtinut o productie me-die de 4.320 kg la ha, obtinand o recolta de 129,6 tone, din care 129a fost productie-marfa.

Fats de anul 1948 volumul productiei de cereale panificabile inGostat a crescut cu 450%, far volumul productiei legumicole a pututspori cu peste 300%.

Din randurile muncitarilor agriooli au iestt la iveala fruntasirn munca si rationalizatori, care calauziti de experienta stahanovisti-lor, aupta pentru a obtine productil marl. Culegatoarele Veta Dumitrusi Ana Chitu, dela gospodaria de Stat Roseti regiunea Ialomita, aurecoltat pe sorturi, cate 150 kg bumbac in 10 ore. Crescand cu grijevacile ce le are in primire, nrulgatoarea Lucretia Ra$inaru dela gos-podaria Drajna regiunea Prahova, a obtinut pans la I Octombrie10.386 litri lapte, peste planul anual.

Gospodarlile de Stat au lIvrat anul &Geste gospodarillor colectivesi taranimil crnuncitoare reproducatori de rasa., seminte-legume $1 se-minte seleationate de cereafte si plante de nutret.

Toate aceste succese au fost dobandlte mal ales in acele gospo-daril care au avut o organizare raVionala ctiinttifica dupa 'Aida sov-hozurilor sovietlice.

Gospodaril fruntase au putut sa fie acele govoclarli de Stat careti-au stabilit o specializare, adica o orientare principals a productieilor, in Lunette de specirficul si resureele locale ale regiumil uncle 'Wane-

artif-iciale,

si

na

a

sl

www.dacoromanica.ro

DESVCYLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 51

za si au puturt pregAti astfel mai hire cadrele aor, spre a se calificaintr'o anumitA directie.

Gospodaria Chirnogi, gospodaria Alexandru Sahia regiuneaBucuresti, gospodaria Mosneni regiunea Constanta etc., au devenitgospodarii fruntase pentrucA au de. voltat p langa ramura principalade productie si alte ramuri ajutatoare, realizand astfel o mai bungfoiosire a produselor intreprinderii si o utilizare mai uniforms Intot timpul anului a bratelor de munca.

Ele au comasat terenurile lor, organizand unitati de produetie bineinchegate: sectiile si fermele. Cad n,uantai pe tarlale intince se pot introduce asolamentele, se pot eplica mAsuritle agrotehnice si se pot me-caniza toate muncile agrioole.

Delegatia de colhcznici sovietici care ne-a vizitat Cara ne-a. spus :Sovhozurile nonstre sunt bine organitzate in primul rand win

faptul ca terenurile sovhozurilor sunt in acelas loc. Aceasta este unadin prinnele conditii pentru a obtine recotlte mars, pentru a obtinescaderea pretului de cost al produselor agricole."

Comasarea presupune, din cauza risipirii pAmanturilor, o mis-care a populatiei de Oran' de pe un parnant pe altul. Ea cere o pre-gatire arnanuntitA si muilt stint politic. Nu Intotdeauna atm reusit särespectam aceste conditii, ceeace ne-a ingreunat adiunea de comasarea terenurilor gospodAriilor.

In ceeace priveste organizarea munch in gcspodariile de Stat, multegospodArii au reusit sa revolve in mod just problems bratelor de mun-ca si sa colaboreze strans cu satele inconjuratoare. Gospoda-riile care at avut conduceri ce nu s'au izolat de satele invecinate, uutinut legAtura cu tAranii munciteri din vecinAtate print agronomic,vootehnicienii sau veterinarii lour, i-au Indrumat in numcile agricole siau asigurat si bratele de muncA. necesare.

In organizarea muncii in gospodAriile de Stet, ca si in folosirea bra-telor de munca. not am Mout o serie de greseill. SA comparam astfelcum au fost fol4osirte bratele de munch' in campanda de varA de gospi-dArille de Stat din Trustul Ialomita si gospodAriile de Stat din TrustulGorj.

0 parte din terenul Trustului Ialomita este cultivat cu culturi teh-nice intensive. Printre acestea, cultura noun a bumbacului, care esteanevoioasa si necesita multe brate de munca, cuprInde o parte insem-nata. Fa% de intinderea terenurilor, regiunea Ialomita are in generalbrate putine de mimed. In acelasi tamp Ialomita nu exists nici in-dustria desvoiltata, care sA aibA. un mare numAr de muncitori. Cu toateacestea, In marea majoritate a gospodAriilor din regiunea ,Ialomita re-coltarea s'a facut la tamp, tar Trustul Ialomita a terrninat primul petaxa carepania de recaltare.

SA vedem acum care este situatia in regiunea Gorj.Gospodarille din Trustul Gorj au o suprafata de peste o zecime din

suprafata pe care o au gospodAriile din regiunea Ialomita. In ce pri-veste numArul bratelor de mune& este eunoscuta situatia surplusuluide brate exists In regiunea Gorj. Palmasii pi taranii saraci dinaceasta regiune vin sA lucreze in toga tare In Industrie, in transpor-turf, la diferite lucrari de construe-tie. In regiunea Gorj exists puter-nice centre industriale si nu a fost Duminica in care raionul Tr.Severin si raionul Tg. Jiu reaionala de partid Gorj numerosi mutt-

neoesare

.in

ce,

www.dacoromanica.ro

52 L VIDRA$C17

cttori sa nu fi ajutat in munal gospothlriile de Stat. Cu toate acestea,Trustul Gorj a cerut sa i se dea oameni pentru putea lucra tere-nurile sale, iar gospodarlile din aceasta regiune au intArziat campaniade recoltare datorita lipsei de brate de munca, datorita lipsei uneipreocupari pentru folosirea temeinica a bratelor de munch' existente.

Daca folosim un mare numar de oameni pe ha, kilogramul de grauo sa ne caste mutt, aceasta Ufa sa mai calcularn rislipa care se faceprin folosirea unei masse atat de mars de muncitori.

Slabiciunea noastrA in organizarea munch' vadit astfel in mod.deosebit cu prilejul muncilcr de recoltare. Din an in an noi am reu-sit sa avem o serie de suocese in ce priveste recoltele mars obtinutede multe gospodarii.

Dar, cu Coate succesele pe care le avem in aceasta direotie, avemmuate de facut pang a face din gospodariile noastre de Stat adeva-rate gospodarii model, exemplu de inalta organizare a muncii, asa cum,traseazA ca saircina gem-oda:m.1110r de Stat Rezolutia Comitetului Cen-tral din 3-5 Martie 1949.

Astfel, prin evaluarile facute direct in lanurile de grail, s'a pre-cizat la inceputul lunii Iunie ca vom avea ,pe Cara o anumit recoil&medie. Date le statistice asuipra recoltei stranse efectiv in magazie neindica, ca in unele gospodarii noi am obtinut mai putin grau la ha;deci noi, desi am avut o recolta in camp de un anumit numar de kg,am pierdut in unele gospodarii, cu prilejul recoltarii, la fiecare hectarun numar de kg.

In gospodariile de Stat productia globala de grau pe Cara fuseseevaluata in Ian la un numar de kg. Cu,toate acestea, in magazie notam obtinut in unele gospodarii o ,productie medie mai mare la ha.Deci, si aci s'a pierdut cu prilejul recoltarli, o cantitate la fiecare hec-tar cultivat. Noi am avut o serie de gospodarii care au obtinut o pro-auctie mutt mai mare decat cea medie ha. Uneori chiarSe pune atunci intrebarea: dece media productiei la unele gospodariide Stat, este atat de mica? Cauza trebue vazutA in lipsa de six* gospo-dAresc, in lipsa de grija pentru apararea avutului obstesc din unelegospodAril.

In gospodAria Batten! regiunea Bucuresti, recolta de grave a lostevaluata de gospodarla insist si nu de vreo comisie din dol. Cu toateacestea, datorita lipsei unei organizari folosiri temeinice a mijloa-celor de manta, gospodAria a obtinut o recolta mai mica decat se eva-luase, la ha. Din lipsa de orientare, directorul gospodariei a neglijatgospodaria lui $i a trimis masinile de recoltare la gospodArille colecti-te, motivAnd ca a primit dispozitii in acest sens dela un, tovarAs delaregiune. In felul acesta, el nu a putut da nici un ajutor efectiv gospo-dariilor colective si a neglijat sectorul pentru rare el raunundeanod direct.

In Arges, gospodArla Cu.paru are =mad 25 ha cultivate cu po-rumb. La taranii individual! din comuna porumbul a fort lucrat bine ;oamenii au in majoritate numai cite 1 sau 2 ha, deci existau bracede mu/Ica care puteau prasi porumbul in aceasta gosipodArte. Cu toateaceettea, gospoda."ria n'a lost in stare sa mobilizeze de acolo toti oamenii.pentru lucra si cele 25 ha de porurnb.

Unele goapodarii s'au gAsit in aceasta sltuartie si nu au stiut saasigure bune relatiuni cu satele invecinate. Ele nu 51-au dat seama

s'a

dub15.

si

st

a-ii

'la

as

a-gi

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 53

ca pentru a-si desvolta munca trebue sa atraga taranimtea mumci-toare. Prin continutul ei, gospodAria de Stat trebue sa fie un exempluurmArit cu interes. Prin caracterul el de experientta ina:ntata in mii-locul gospodarlilor mid si risipate ale tAranimii muncitoare, gospodfi-ria de Stat trebue sa indluenteze puternic viata si educatia Varanuluiindividual.

Ca uranare a felului cum este organizata munca in unele gosoo-daril de Stat, ele nu sunt In mAsura sa foloseasca metode inaintateagro-zootehnice si nu constitue prin productiile for o pilda vie pentrutaranimea muncitaare. Asemenea gospodarii, cum este gospodaris To-poru reginnea Butcuresti, care in loc de a pregati din toamna te-renul pentru buanbac, a facut pr:rnavara araturile, nu s'au strLduitde a deveni gospodArii model, focare ale experientei Inaintate pentrugospodariile colectiVe si tAranimea muncitoare.

Aceasta situatie se datoreste lipsei de cadre bine pregatite dinuncle gospodarii si mai ales slAbiclunii muncii politice desfasurateacolo de directorii adjuncti politici si organizatiile de baza, Upset cic.

ajutor concret din partea regiunii sans ralonului, de care aparVne ter:-torial. Acolo uncle goEpodarille de Stat nu stint privite ca apartinandregiunii, directorul gospodariel nu este chemat de organele localede Partid $i de Stat si nu h se cere socoteala de felul cum. merge gos-podaria lul.

Trebue intarita activitatea organizatillor de Partid din Gostat siasigurat ea activistii de partid sA cunoasca problemele sectorulaii agri-col de Stat, sa lupte impottriva indiferentei, nepAsaril si dusmaniei decare dau dovada in munea unele elemente din gospodAriile de Stat.

b) Statiunile de masini tractoare

Rezahutia din 3-5 Martie spune: statiunile de masini si tractoareau de jucat un rol foarte important in transforniarea aocialista a agri-culturii. Ele si-au dovedit pe deplin utilitatea in scurtul interval decand fiinteaza, participand activ la campania councilor agricole, detoaaring si de pricmavara. Recentele mAsuri luate de Guvern cu pri-Vire la anuncile agricole executate de S.M.T. pentru rtaranil muncitorisunt de naturA a contributi la intarirea S.M.T.-ucrilor, pentru ca elesa-si poata indeplini ralul for de tridieare a nivelulul tehnic al agricul-turli si de imbunatAtire a situatiei masselor tarAnimil anuncitoare ".

In crearea S.M.T.-urilocr, not am inceput dealtfel ca si in UniuneaSov:etica, uncle S.M.T.-ul s'a desprins din sovhoz. Se stie a din coloa-nele de tractoare ale sovhozului Seveenco, ce ajutla colhozurilor si sa-telor din regiunea Odessa la muncile agricole, s'a format prima sta-tiune de masini si tractoare.

Folos".nd experienta Uniunii Sovitetice, dupA exproprierea mosillorsi prreluarea de catre Stat a unei pArti din pamantul si inventarul lor,not am scindat aceste ferme de Stat in doua unitati bine distinote : ingospodaril agricole de Stat si statiuni de ,masini $i tractoare.

Pe baza desvoltarii industriei noastre sociallste creste si se inta-reste din an in an activitatea S.M.T.-urilor noastre. Dela inflinta-rea for in 1948 si pang astazi, numarul S.M.T.-urilor si a tractoarelora crescut considerabil. Desigur, statiunile de masini nu sunt raspan-dite in toata Cara in mod -egal ci dupa caracterul regiunii, adica dupa

jar,

mid

gi

www.dacoromanica.ro

54 z. VIDRA*CII

stuctura proprietatilor din regiune si a numArului atelajelor. De pilciAIn regiunea Constanta unde sectorul particular are terenuri marl siatelaje putine, statiunile de masint sunt mai dese si mai marL ixtischimb, Sn regiunea Sibiu unde suprafetcle bune de lucru pentru mij-loacele mecanizate sunt mai reduse, lar numarul atelajelor este incom-parabil mai mare, numarul statiunilor este mai redus. In amplasareab M T.-urilor se tine seama astf 1 si de cererile de mijloace de lueramecnizate ale tAranimil muncitoare.

Lucrand pAmantul cu tractoarele wi masinile S.M.T. si aplicand in-drumarile tehnice date de aparatul agronomic al S M.T.-ului, multe gos-podar'i colective si intov rasiri de 0:rani muncitori au obtinut pro-di tii nneri. Astfel, gospodaria cola tiva Infratirea" din comuna Batas- -regiunea Mures, deservita de S.M.T. Reghin a dobandit o productie de4.000 kg secara la ha. Taranii muncitori intovarasiti din comuna Ma-ces regiunea BuzAu, au obtinut pe tarlaua IntovArasirii 2 400 kggrail la hectar. Aceste rezultate se datoresc si faptului ca tot mai multisefi de brigade si tractoristi pun in practice metodele avansate demunca ale stahanovistilor sovietici. Astfel tractoristul Tudose Marindela S.M.T. Segarcea regiunea Dolj, a aplicat metoda graficuluiorar a rtahanovistului sovietic Nicodae Brediuc la treeris, iar seful debrigade Trarclafir Ion dela S.M.T. Cofbadin regiunea Constanta, fo-losind metoda lui Ivan Buncev a introdus graficul orar la arat. Aceastaa avut ca urmare o crestere insemnata a productivitatii muncii cu trac-toarele.

OdatA cu desvoltarea lor, S.M.T.-uri1e au ajuns in situatia cand potsä ra'porteze ca au arat milioane de hectare. Dar din aceastA eantitatenumai 16% revine pentru gospodarille colective si earn 25-300/8 pentruintovArA.siri. Restul tractoarelor noastre se plimba de multe ort 55km pentru a ara 1-2 ha ale gospodartilor individuale. E lesne de in-teles ce greutb.'ti econodnice avecrn din aceastA cauza in inderplinlrea pla-nului lucrarilor mecanizate ca si In ineasarea plAttlor in nature, pentrumuncile executate.

Acolo unde conducerea S.M.T.-urilor a Inteles linia Partiduluia aplicat-o In practicl, ea a reusit sa astraga tarAndanea Si s'o organizezeIn cliferite forme de asociatii demuncA. Datorita faptului ce au dispAruthaturile, datorita faptului ca au putut sä aplice an cat de m_:ca: ma-sura agrotehnica sovieticA, paste tot recoltele intovarAsirilor sunt supe-rioare celor obtinute de taranii individuali. Printr'o munch* teaneinicAde organizare a taran'dnii muncitoare, S.M.T. Niculesti Jianu regiu-nea Galati. a reusit sä-si indepflineascA planul lucrand numai la gospo-daritle colective si la intovar4iri, fArA se lucreze vreun hectar pe pe-ticele farAmitate ale gos.pociArlilor

Hotarirea Partidului din 18 Septemvrie 1951 a analizat caracterulpe care trebue sa-1 alba IntovArasirile agricole si a subliniat ca intov5r4irlae trebue sa fie niste asociatiuni permanente, care sa se in-chege din ce in ce mad strans, ca ele constitue treapta intermediarade trecere dela gospodaria individuala la gospodAria colectivA.

S'a subliniat cu acest prilej ca intovarasirile constitue eel mai bunmijloc de convingere asupra superioritatil munch in colectiv, eel maibun mijloc de educatie a tgrAnimii muncitoare asupra muncii

In aceasta directie, multe S.1VI.T.-uri, care trebuiau sä fie organi-zatorii intovgrasirilor, le-au privit mai mult ca pe un mijloc de a.-11

si

laola1tg..

www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA SECTORIILUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 55

asigura incleplinirea paanului de contractari, un rnijloc pentru a folosicu ispor mginile ler si nicidecurn ca o etapa ajutatoare pe drumultransformarli socialiste a agriculturil.

Dar organizarea for trebue sa fie o preocupare i a organelor deParttid si de Stet din traion, care trebue sa sprijine munca de organizarea Intovarasirilor in fiecare comma.

De aceca, nu trebue sa punean vina nealcatuirii intovdrasirilor nu-mai pe S.M.T-uri.

S.M.T.-urile trebue sä sprijine in mod temeinIc munca gaspodarii-lor colective si sa le indrumeze atat in planificarea activitatdi for catsi in orgonizarea muncii in brigazi permanente. Unele S.M.T.-uri cumstmt S.M.T. Tandarei si S.M.T. Hagieni regiunea Ialomita, au facutluctari de calitate la gospcda'riile colective si au Indrumat efectiv act:-vitattea acestor gospodarii. Exists Insa S.M.T.-uri care intretin cu gos-podariile colective numai relatiuni pur comerciale. De multe ori, prinnerespectarea termenelor si prin calitatea slabs a lucrArilor ce fac,uncle S.M.T.-uri campromit insasi ideia ajutorului pe care ele trebuesa -1 dea gospodariilor colective.

c) Gospoddriile agricole colective

Urrnand drumul indicat de Partid, mii de gospodarii tAranesti aureusit sa se rupd cu curaj de gaspoddriile for individuale si de peteaulfor de pdanant si sa se uneasea In mart gaspoddrii colective.

Datoritd munch! depfusa de care organizatiile de Partid, avern astaziIn Ora poste 1000 gospodarii agricole colective.

Un siprijin de seams au prima goepodarille noastre colective dato-rita inch umarilor date cu prilejul vizitei delegatiei de colhoznici sovie-tici si specialisti in domeniul agriculturil. Cu acest prilej, s'au tinutnumeroase consfatuiri, in gospaddriile colective, in comune si la re-giuni.

Colhoznicli sovietici au subliniat insemnatatea aplicarii HotaririiPartidului asupra intaririi organizatorico- econcanice a gospodaritlorcolective. Este just ca fiecare gospodarie, ca sa fie rentabila, trebue saaiba anumite ramuri dominante. Aceasta nu inseamna 1nsa Ca not pu-tern specializa o gospodarfe colectiva sau o gospoddrie de Stet ca saproduca numai un singur fel de produse. Asst luciru este imiposibilsi nerentabil. Gospodariile colective trebue sa se desvolte in mod mul-tilateral, larbintandu-si cat mai just ratmurile ajutatoare, dupa ramuraprincipals, care constitue orientarea de baza a gosproddriei. Astfel alevor putea da mai multe produse-marfa vor realiza insemnate ve-nituri.

In urma creditelor ce au fost acordate noilor gospodarii colec-tive, s'au putut organiza in cadrul acestor gospodarii o serie de fermezootehnice. In planul de productie pe 1951 se prevede organizarea urml-toarelor ferme zootehnice.

In gospodariile colective sunt organizate nenumarate brigazi, prin-tre care brigazi legumicole, zootehnice si viticole-pomicole. Din aceastaorganizare se vede ca. exists preocuparea de a crea gospodarii marllargi, cu mai multe ramuri de productie, pentrucl numai asemeneagospodarii pot sa fie rentabile.

GospodAriile colective au dobandit anul acesta pe tot cuprinsul

$i

www.dacoromanica.ro

56 I. VIDRA$CU

tarsi noastre rezultate mutt mad bune cleat gospociariile indivIdualeale tarAnianii muneitoare. De asemenea in gospodariile colective s'a des-voltat cultura plantelor tehnice industriale, care anul acesta a ocupat14')/0 suprafata arabila a gospodArlilor. Unele gospodaril colective au.cbtinut productii record la accste culturi care cer multa munca si multecunostinte tehnice. Gospodaria Progresul din regiunea Ialomita a obti-nut aproape 5.000 kg orez pe fiecare hectar cu:tivat aospodAria Cocons regiunea Bucuresti, a dobandit peste 1.000 kg bumbac la hectar,In conditiuni naturale neprielnice. Desvoltand gospodAria obsteasca,gospodaria colectiva Berveni regiunea Bala Mare, a organizat pansacum patru ferme : una cu 63 vaci de lapte, a doua cu 29 scroafe, a

treia cu 1.065 of si ultima cu '700 pAsgri.Importantele venituri in bans in natura obtinute de cele mai

multe gospodAril colective permit o rAsplata buns a zilelor munca in-deplinite de membrii gaspodArillor colective.

Pada colhozurilor din Uniunea SovieticA ne deanonstreaza clar cagospoclArlile colective vor fi bogate nuanai atunci and gospodaria vafi multilaterala si in special atunci and vom desvolta ramurile zooteh-Dice. In Uniunea Sovietica, colhozurile fruntase, cu toate ca portnescdela produiotii marl de lapte, reuses° totusi sa dubleze inteun singuran aceastA productie. In medie, in Uniunea Sovietica, in perioada

trienal de desvoltare a zootehniel, productia de lapte s'a du-blat. Cu atat mai mult putem not dubla intr'un tianp scurt productianoastrA de lapte, pentruca prcductda medie dela care porn= estefoarte scAzutA. In Cara noastra, dacA vom ridioa numai cu 100/0 prx-duotia de lapte, fata de nurnArut de vaci pe care-1 avem pe lark Insem-neazA ca vom (*tine un surplus de multe vagoane de lapte.

Colhoznicii sovietici ne-au aratat ca nu toate gospodariile noastrecolective lupta pentru formarea si largirea fondurilor for sociale, pen-tru desvoltarea gospodAried obstesti. In multe gospodArii exists Incaaceasta stare de spirit : cat mai repede sA ImpArtim recolta, cat mairepede sa mergem pe plata, ca sA realizAm fiecare ceva. Membril de-legatiei de colhoznici au vizitat gospodaria colectivA dim Cotofeniidin fata, situata la 16 km de Cralova. In vara, membrii acestei god-podarit au primit, din avansul de 50%, Cate 4,50 kg grail, 5 kg ceapa,t),50 kg arpagic, 3 kg usturoi. Tovarasii sovietici au pus pe drept in-trebarea : dar ce are sa faca un colectivist cu atata ceapa ?"

La gospodaria Dudesti-Cioplea de langa. Bucuresti revine pentruun om eke 2 ha cultivate cu legume. Desigur ca intr'o asemeneagospodarie nu existA suficiente brate de munca, far colectivisti pierdmajortratea timpului la Diat5. Regionala Bucuresti ounoacte v^eastilsituatie. Gospodaria Dudesti-Cioplea cere mereu oameni la munca.

La gospodAria colectiva Paule#I, la 5 km de Satu-Mare, se ma-nifesta un spirit individualist, nesangtos, la unii membri ai colecti-vului. De aceea, lupta contra mentalitatii individualiste a colectivistifor este azi una din sarcinile centrale ale munch' politice de propa-ganda* la sate.

Hotanirea C.C. al P.M.R. asurora munch' ne tAramul construirii gos-podAriilor colective si a intovArasirilor scoate la ivealA un numar degreseli.

Intr'o serie de gospOdArli colective din regiunile Cluj, Stalin siMures s'au intrebuintat metode gresite cu prilejul constituiril

din

;

Pla-nului

ui

lor.www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA 4ECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 57

Acolo activistii nostri au calcat rezolutia C.C. al P.M.R. din 3-5 Mar-tie 1949, au intrebuintat metode straine de linia Partidului, incalcandIa formarea tor, principiul liberului consimtamant. Acolo unde n'auavut rabdare sA clued o munca, penseverenta de convingere a ta.rAnarniimuncitoare Ia formarea gospodarlilor colective, participarea la muncaobsteasca este mica. In asemena gospodarii colective, s'au trimis multebrate de munca sA ajute la muncile agricole.

In multe cazuri, scaderea venitului gospodariei colective la re-mita se datorecte faptului c multe gospodarii n'au lucrat 1Am:in-t-La dup5 cerintele agrotehnicei. DatoritA grabei ce s'a pus in alea-tuirea unor gospodarii colective, s'au strecurat elemente necorespunza-toare, care au dus munca for dusmanoasit In sanul gospodariilor cu-lective.

Mijloace de intarire a activitatii sectorului socialist din agri-

Intarlrea continua a sectorului socialist din agriculturA atarng inmare masura de munca ce o depunem in urmatoarele directli

1. Desvoltarea mecanizarli agriculturii noastre.2. Activitatea practice creatoare a institutelor de cercetari stiin-

tifice si a oarnenilor de stlinta.3. PregAtirea cadrelor tehnice gi politice.Hotarirea Particlului din 18 Septembrie a. c. a sulbliniat atentia

deosebita pe care trebyue s'o acordam rezolvArii cu suoces a aicestorprobleme, pentru IntArirea onganiz.atorica-economicA a unitatilor so-cialiste.

Vern analiza pe rand insemnatatea pe care o are buns rezolvtare afiaeareia din aceste condItiuni prealabile.

1. Mecanizarea agriculturii.Mecanizarea agriculturii, despre care de altfel am dat mai sus

unele date, are o deosebita importanta In ceeace priveste ridicareaproductivitatii agricole ca si a solutionarii problemel braitelor demunca.

In planul de productie Tre anul 1952, cresterea recoltel la hectarla graul de primavara este planificata cu o orestere foarte mica. Pie-dice principals, asa cum v'am aratat la Inceput, sta In faptul ca taranul,care continua. sa lucreze petecul sau de paanant en plugul tras de viteslate, obtine de multe on o productie medie mai anicA.

Anul 1951 ne-a arAtat ea o mare parte din greutatile noastre Inlndeplinirea campaniei agricole se datoresc lipsel de anijloace meca-nizate.

Astfel, una din cauzele intarzierii indeplinirii mucricidor agricolein regiunea Hunedoara s'a datorat faptului ca n'am repartizat sufi-ciente anijloace mecanizate sectoru1u1 de Stat din ,aceasta regiune.

Se pune problema:Care ajutor va fi mai mare pentru agricultura: acela de a trimite

cute de mil de oameni din Industrie la tars ca sA ajute la cam,paniiiede recoltare, sau sa mecanizAm muncile agricole, astfel ca satnlnostru sa poata cIa in fiecare an cadrele necesare pentru Industrie?Dace facem un calcul, vedean ca in anul 1951 am avut pierderi desor-ganizand anersul normal al productiei, deoarece industria noastra, ascos oamenii ice carrp. Era just aceasta? Desigur ca era just. Puteamsa la.sArn muncile agricole in voia lor? Nu. Painea trebuia sa fie

sl

culture.

www.dacoromanica.ro

58 r. VMRASCV

culeasa. Dar este just sa, mergean Mai departe asa ? Nu, ci din contrasa facem acest efort necesar sa mecanizaau agriculture noestra, matales acele procese de productie care pot fl imediat mecanizate. Hotari-rea din. 18 Septernbrie ne indica sa urmam acest drum-

°data cu IntToducerea manor masini agricole, trebue sa urmArimsi cum se face utilizarea mijloacelor mecanizate existente. Se poatespune ca, anul acesta not n'am utilizat nici 753/4 din posibilitatile ,pecare 1e -am avut. Iata, de pilda combina autopropulsata. In UniuneaSovietica, lucrandu-se in doua schimburi a cate opt ore combinieriifruntasi au recoltat cu combine pang la 43 hectare pe zi. Fara a amintifelul cum lucreaza crImbinele noastre, care nu sunt atat de perfectio-nate, dar chiar cu aceleasi combine sovietice productia medie realizataeste la not doar de 8 ha pe zi.

In legartrura cu seceratorile legator', multi Incearca sa arunce vinanumai asupra uzinei 21 Decembrie". Este adevarat ea acolo productiaeste de calitate proasta aceasta se vede si in Hotarirea ComitetuluiCentral, dar nu toata vina o poarta uzinele 21 Decembrie". Masinile desecerat $i legat au avut pe teren norme mici de lucru. Am avut o seriede masini not, care nici nu s'au despachetat si nici n'au participatla muncile de recoltare. La gospodariile de Stat exists 96 tractoare so-vietice Universal-2" care puteau fi Intrebuintate cu succes la lucra-rile de intretinere a culturilor $i la recoltat. Cu toate acestea, tractoa-rele U-2, care puteau da rezultate excelente $i la prasitul bumbacului,n'au fort utilizate decat in procent de 10%.

In folosirea mijloacelor mecanizate, trebue sa tragem concluziaeä n'krn stiut sa folosim In mod temeinic toate mijloacele de care dis-punern.

2. Activitatee institutelor de oereetdri tiintipee

Spre deosebire de situatia din trecut, tend stlinta burgheza, susti-nand interesele exploatatortlor, spunea ca pamantul, cu cat este lucratmai mult, cu atat produce mai putin, astazi oarnenii de stiinta suntcalauziti de invataturile stiintei sovietice, care a dovedit ca rodniciapamantului este un rezultat al muncii depuse de carmen'.

Oarnenii de stlinta din R.P.R., folosind experienta gloriosilor sa-vant' rusi si sovietici, pun scum din ce In ce mai mult inrvatatura forIn slujba transforanArii socialiste a agrioulturii.

Sporirea fertilitatii solului, cresterea productivitatii animalelor, fo-losirea rationale a ape! si inlaturarea distrugerii solului cunt obiectivepe care le urmaresc tot mai mult oamenli de stlinta din sectorul a-gricol.

A,plioarea metodelor stiintifice a dat de pe acuan rezultate con-crete In multe gospodarii de Stat. Astfel in goscodaria .,OctombrteRosu" regiunea Stalin, un soi de grau a dat peste 7.000 kg/ha. Prinaccelerarea desvoltarii stadiale a plantelor, in gospoclaria Vasiles:uVasia" regiunea Ialomita, inginerul agronom de acolo a obtinut o ri-diche de runA mare cat sfecla zatrar.

In ceeace priveste ramuri1e de productie zootehnice, aplicarea me-todelor stiintifice a inceput sa des rezultate. Noi aveen In tars noastrao rasa de bovine denumita supra de steps" care are proprietati admirabile de rezistenta la ocridItille noastre naturale o insamnati

de

ti

siwww.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 59

forts de tract:gine. In urn-A cu sute sute de ani, ea si a insusit pro-prietatile acestea prin adaptare la condi-tine locale. Aceasta vaca e ape cale sA diara datorita grecelii unor oameni de stiinta dela noi.ne invata in aceasta privinita ?taints miciurinista ? Ca trebue sa folo-aim rasele care au lost create pe baza conditiilor local st sA le im-bunatatign necontenit. Sura de steps atinge recordul in ceea ce privesteprocentul de grAsime al laptelui. Laptele sau are pans la 7° o grAsime,in timp ce vaca elvetiana da intre 2,9-3,3%. S'a incercat sa se sim-mentalizeze cu orice pret aceasta vaca. S'a ajuns ,pans awl() incat t.A-ranilor sa le fie frica de taurii din import si sa mearga in rrod clan-destin cu vacile for la taurii de rasa. locals.

Inteo vneme ne-am speriat ca avem prea multe of in tare noastra$i s'a inceput campania pentru reducerea nurnarului lor. Aim vrut in-tr'un singur an sa transformam in tigai toate oile. Folosirea metode-lor stiintifice micluriniste ne arata ca rasa locals de oi, daca este im-bunatatita, poate da o °aid bunk in masura sa dea nu numal Yana ci

lapte. La Ascania Nova in Uniunea Sovietica s'a obtinut din rasalocals imbunatatita un berbec care cantareste 170 kg si da 22 kgde land.

La Conferirrta zootehnica tinuta pe Ora cu membrii delegatiei so-vietice, o tovarase delegatia de colhoznici a fost intrebata ce tre-bue facut ,pentru a se cbtine 16.000 Mr! lapte ,pe an dela o vaca?a raspuns : puteti sa"-i dati ce vreti. dar daca nu depun ti dragoste,munca $i still* nu yeti avea 16.000 litri lapte pe an.

Avem o serie de gospodarii unde se aplicA practic stiinta miclurt-nista. lath, de pilda, la o gospodarie colectiva din Baia Mare s'au obti-nut prin iarovizare, carton in lima Februarie, nemai fiind nevoie sase respecte termenele apucate din batrani. Noi avem astAzi in gospo-dariile colective o serie de oameni Indrasnett care atacl problematede stiintil cu acelas curaj cu care au reusit sa se smulga din gospocia-rifle for inclividuale.

3. Pregatirea cadrelor.

Formarea cadrelor tehnice necesare operei de transformarelista a agriculturii este o conditie de baza pentru a trece la o agri-culturA stiintifica, la o agriculture socialists. In aceasta directle s'aufAcut insemnate iprogrese prin inmultirea numarului $colilor medii teh-nice agricole si a institutelor superioare de invatamant agronomic.

Inlaturand indiferenta totals a regimurilor trecute pentru forma-rea cadrelor tehnice necesare agriculturil, regimul nostru a organizatpregAtirea sistematica a tot mai numeroase cadre de agronomi. horti-cultori si zootehnicieni.

O problernA inseannata a Ministerului Agriculturii a fost pregatt-rea tractoristidor in report cu cresterea numarului de tractoare si ma-

agricole. Numai inteun singur an 1950 S.M.T. -'ui a pregAtitin scolile sale mu de tractoristi, recrutati din randurile colectivistilor$i ale taranirnii muncitoare.

0 mare importanta au cursurile organizate de Ministerul Agricul-turii pentru pregatirea cadrelor de cornclucere din gospodariile colecti-ye. Pans acum au absolvit aceste cursuri 4.828 presedinti, socotitori,brigadier! sefi de echipa din gos-podariile colective. Aceste cursuri

$i

si

d*n

soda

gini

$i

Le

Ea

www.dacoromanica.ro

60 VIDRASCU

urmeaza a fi desvoltrate si algae prin organizarea cursurilor profesio-nale in gospodarii, pentru a se realiza calificarea profesionala chiar peloctil de produatie.

Isn ridicarea cadrelor din luniatile agrioole socialiste, o mare la-semnatate o are continuitatea in munca si asigurarea permanerutei pelocul de prodrtm-tie.

In ccnferinta republicans tinuta la I.C.Z.--Bucuresti cu cadreledin zootehnie, a vorbit despre munca et rnulgartoarea sovietica OlgaIvanovna Prozorova. De 18 ant ea aucreaza in ferma de lapte a colhozu-lui Plania" din regiunea Moscova. Ea cunoaste fiecare vacs inde-aproape, §-lie de unde pravine, cum s'o mulga si cum s'o hraneasca,pentru a scoate vitei sanatosi si a obtine produatli marl de lapte. Pentrumunca depusa, ea a prima titlul de Exou al munch! socialiste" si acastigat 750 zile munca in anul 1950.

Dina Cusaninscala, zootehniclan sef al unui sovhoz pentru creste-rea vacilor de rasa, lucreaza de 14 ant in sovhozul Ortnechi" cl:n Omsc.

La not oamenii ilia nu sunt legati de loourile pe care le luereazI.Nici acum nu yam gash in gospodariile de Stat multi brigadieri per-rnanenti, deli de curand a aparut o hotarlre a Consiliului de Ministri,pen care gospcdariile de Stat, care au depasit produatia la grane, audreptul sa opreasca 15 °/o din produsele colectabile, pentru a acordaprime persanalului permanent.

Veriga de Nag a organizarii munch In Intreprinderile agricole so-cialiste, atat in sectorul de Start cat pi in sectorul colectiv, este brigadapermanents de produatie; prin urmare, asupra acestei verigi de bazatrebue sa ne Indreptarn atentia. Pregartirea cadrelor de maine in gos-padaea de Stat si in gospodaria colectiva trebue sa inceapa prin inehe-,garea unor brigazi trainice cuprinzand aceeasi °amen', care an de ansa lutreze pe aceleapi terenuri si sa fie in masura sa raspunda de re-zultatele obtinurte pe acele terenuri.

Trebue sa se tins seama de faptul ca agricultura noastra a fostfoarte inapolata. Lucrarea pamantului a fost privita ca ceva nestlinti-fic. Se spunea ea sY pe vremea faraonillor se sernana grau si se obtineaurecolte marl. Fiecare roman, dupa conceptia dominants in trecut, eraun agricultor in.ascut si nu mai avea ce Invata. Este drept ca, cu aju-torul Partidului, not am facut in ,ultimli ant pasi seriosi in ridicareaagriculturii noastre, dar nu este suficient. De aceea, Ministerul Agri-culturii trebue sa organizeze acum. potrivit Hotaririi Partidului siGuvernului, o serie de pcoli de calificare si pregatire profesionala, iarPartidul va organize de asemenea unele cercuri si cursuri de Partidin sectorul agricol; fiecare activist de Partid trebue sa sprijine cutoate puterile Jul aceasta aetiune.

In pericada de iarna vor funotiona in gospodariile de Stat, inS.M.T.-uri, in gospodarille colective si la caminele culturale West'cursuri de pregatire agricola cu massa muncitorilor agricoli, calecti-vistilor si taranilor muncitiari. Atragerea masselor largi ale oamenilormuncii din agriculture la aceste cursuri, mobilizarea cursantilor pentrua -si Insusi cat mai multe cunostinte tehnice, stint in lama aceasta sar-cini de baza pentru tots activistii de Partid ce muncesc In sectorulagricol.

Sntorul socialist din agriculture a facut progrese Insemnate dupaaparitia Rezolutiei Partidului din 3-5 Martie.www.dacoromanica.ro

DESVOLTAREA SECTORULUI SOCIALIST IN AGRICULTURA 61

A crescut uumarul S.M.T.-urilor, marindu-se line° an surd insem-nata puterea for de lucru.

A sporit in mod simtitor volumul productiei gospodOriilor de Statsi forta for economics.

Au luat fiinta si se desvolta treptat gospodariile colective, convin-gand prin primele for rezultate masse din ce in ce mai largi asupra su-perioriatii muncii in colectiv. Desi sectorul socialist nu reprezinta rile!9% din totalul suprafetei arabile a R.P.R., totu,st se afirma din ce ince mai terneinic rolul lui de conducator si indrumator al productiei a-gricole in Ora noastra, ca si sprijinul ce-1 da prin utllaj, seminite se-lectionate, prin reproduatori de rash si prin sfaturi tehnice pentru ri-dicarea nivelului agriculturii noastre, pentru ridicarea micii gospodA-rii taranesti.

Iaupta pentru SntArirea si desvoltarea continua a acestui sector,largirea bazei socialisite a agriculturii noastre, Inseamna intarirea aju-torului pe care-1 primeste gospodaria taraneascA pentru ridicarea elmaterials si culturala, dar inseamna in aceea. time si sporirea continua a cantitatilor de produse-marfa livrate orasului.

De aceea, desvoltarea si imlbunatAtirea muncii acestui sector estein aceasta perioada o sarcina centrals a muncii de Partici la Cara, amuncii pentru construirea socialismului in Republica Populara Ro-mans.

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA CATEDRELOR DESTIINTE SOCIALE IN INVATAMANTULSUPERIOR, PE ANUL UNIVERSITAR 195111

de PROF. FL. MEZINCESCUVicepresedinte al Comitetului pentru Imiatiimantul Superior

Reaalzarea marilor sarcini ale Planului cincinal" spune toy. Gh.Gheorghiu-Dej in raportul sau 30 de ani de lupta a Partidului subsleagul lui Lenin si Stalin", sunt de neconceput Para cresterea intr'unritm rapid a zeci si zeci de mil de muncitori celificarti si a numeroasecadre de conduatori in economie".

Partidul Muncitoresc Roman da o deosebita atenVe preg5tirli ca-drelor pentru toate sectoarele vietii economics si culturale, punand undeosebit accent pe pregatirea cadrelor tehnice

Actiunea de profilare a institute1or, facultatilor, sectillor si specia-lltatilor, intreprinsa de Part id si de Guvern din initiativa personals atoyarasului Gh. Gheorghiu -.Dej, an vederea asiguraril pentru invata-mantulsitatil

superior a unei structuri organizatorice cors_spunzatoare nece-pregatirii de cadre, m5surile luate pentru ridicarea nivelului

de viata a cadrelor didactice, importantele inyestitil acordate pentru in-yatamantu1 superior in Planul cincinal, etc. oglindesc politica parti-dului in pregatirea non intelectualitgl. Peste 14 miliarde vor fi inves-tite in inyatamantul superior in Planul cincinal. La sfarsitul Planuluicincinal numarul studentilor va creste cu. peste 50% fata de numeralactual.

Prin, cresterea rapids a unor cadre de inalta calificare pentru in-dustrie, agricultura si pe taram cultural, cadre capabile sä rezolve pro-blemele complicate ale foil tehnice, vom putea face fata sarcinilor me-reu mai complexe, pe care le pune in fata noastra construirea soria-lismului.

Deaceea, Uniyersitatile, institutele de invartamant superior, scalespeciale de doi ani, scolile meddi tehnice, trebue sa fie adevarate uzinepentru formarea de cadre de comanda in domeniul yietii economIce.culturale si de stat.

) Stenogrania prescurtatA a expunerii Moutd la seminarul organizat pentrucatedrele de Stiinte Sociale din Invat5mantu1 superior (Septembrie 1951).

$i stiinttifice.

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CATEDRELOR DE STnNTE SOCIALE 63

In mesajul adresat primed conferinte a studentimii proletare, tova-rasul Stalin indica sarcinile partidului in pregatirea nods intelectuali-tati pentru a obtine ca studentimea proletara la devina un constructorconstient al economic." socialiste si al culturii socialiste... a face astfelca studentimea proletara sa se considere parte integranta a masselormuncitoare, a face astfel ca studentil sa se simta militant! pe taramulcibstesc si sa se comporte ca adevarati rnilitanti pe taramul obstesc... aface astfel ca studentimea proletara si, in primul rand, studentii co-munisti sa inteleaga necesitatea de a-si insusi stiinta si sa, si-o insu-seasca" 1).

Deosebit de actuale sent aceste invNtatiuri pentru invatarnantulnostru superior. Realizand cu cinste aceasta sarcina de onoare de apregati intelectuali de tip nou, invatamantul superior va contribui activprin cadrele pe care le va da la construirea socialismului in tara noastra.

Tovarasul Stalin ne invata ca exists o stiinta pe care trebue s'o cu-noasca specialistii din toate domenidle stiintei si tehnicei ; aceasta estemarxismul stiinta legilor de desvoltare a naturii si societatii, *Uintarevolutiei masselor asuprite si exploatate, stlinta victoriei socialismuluiin toate tarile, stiinta construirii societatii comuniste" 2).

Insusirea creatoare a genlalelor idei ale stiintei lui Marx, Engels.Lenin si Stalin, este conditia de baza pentruca noua noastra intelectua-litate sa capete orizont in munca ei si posibilitatea de a lucra constientca parte integranta a masselor muncitoare in lupta pentru construlreasocialismului, pentru pace. Numai insusirea marxism-leninismului vada intelectualitatii noastre posibilitatea de a duce cu suoces lupta im-potriva ideologiel putrede burgheze, impotriva criminalelor idei de do-minatie a imperialismului american si englez, impotriva politicii depregatire a unui nou razbod mondial. Numai insusirea creatoare arnarxism-leninismului va da intelectualitatii noastre orizont in activi-tatea de specialitate, posibilitatea de a gasi permanent drumul adeva-ratei stiinte, drumul progresului, de a sti sa asvarie la cos conceptlileretrograde, care franeaza desvoltarea 5tiinfei.

Numai insusindu-si cmarxism-leninismul intelectualitatea noastrava putea sa-si insuseasca metodele de conducere bolsevica, capacitatesde a sti sä mearga in fruntea masselor, de a sti sä se sprijine pe ele.

Aceasta sarcina, in invatarnantul superior, ravine In primul randcatedrelor de stiinte sociale.

Predarea bazelor marxism-leninismului, a rnaterialismului dialecticsi a materialismului istoric, a economies politice si a istoriei, are dreptstop inarmarea studentilor cu invatatura marxist-leninista, arms pu-ternica in lupta pentru crearea unei not 1ntelectualitati in tara noastra.

Atributiile catedrelor de stiinte sociale nu se limiteaza insa numatla predarea marxism-leninismului. Ele depasesc cadrul activitaltil di-dactice prevazut in planuri si programe. Catedrele de stiinte socialetrebue sa fie adevarate colective de partid in instituttile de invatamantsuperior, instrumente puternice in munca de eduoare comunista a tine-retului, In lupta pentru asigurarea liniei partidulut in predarea tuturorspecialitatilor si in munca .pentru imbunatatirea continua a metodelorde predare in invatamantul superior.

I) I. V. Stalin, Opere, von. 7, pag. 88, 89, 91.2) I. V. Stalin, Marxismul si problemele linpisticii".www.dacoromanica.ro

64 PROF. FL. MEZINCESCU

In anul §colar 1950-1951 munca catedrelor de stilt* sociale adcbandit in Ora noastra o serie de succese.

Editarea in limba romans a operelor clasicilor marxism-leninismu-lui a volumului 1, 2, 3 si 20 din operele lui Lenin, editarea a 11 vo-lume din operele tovarasului Stalin, precum si a numeroase lucrari alelui Lenin si Stalin in editii separate, numeroase brosuri si materiale aju-tatoare, care au aparut in timpul acesta, documentele partidului nostru,documentele publicate cu ocazia aniversarii a 30 de ani de lunta a Par-tidului si in deosebi raportul tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej ,,30 deani de lupta a Partidului sub steagul lui Lenin si Stalin" constituescun bogat indreptar pentru activitatea acestor catedre. 0 deosebita im-portanta pentru ridicarea nivelului teoretic al predarii stiintelor sociale,pentru aprofundarea de cAtre cadrele noastre didactice a sttinteimarxist-leniniste a avut-o aparitia lucrArii geniale a tovarasuluiStalin ,,Marxismul si problemele lingvisticii".

Sesiunea Academies R.P.R. din Martie 1951 a luat in desbatere pro-blemele stiintelor sociale, in lumina invgaturilor tovarasului Stalindespre marxism In lingvistica si a trasat sarcini concrete si catedrelorde stiinte sociale. Toate acestea, precum si participarea unui numarcrescut de cadre ce predau stiintele sociale la Universitati le siserale de marxism-leninism, cat si efortul crescut al cadrelor didacticepentru ridicarea nivelului predarii, constituesc cauzele succeselor °Mi-nute In predarea stiintelor sociale in anul acesta.

In cursul anului universitar trecut a crescut nivelul teoretic alpredarii, s'au realizat pasi Inainte in intarirea rolului c,onducator alcatedrelor de ;Uinta sociale in procesul instructiv-educativ care se des-fasoara in institutiile de invatamant superior, s'a iimbunatatit muncafor organizatoricli.

Cu toate aceste realizari unele catedre, In special cele din centreleBrad, Petrosani, Constanta, etc., au avut serioase lipsuri in munca lor.Astfel la Institutul de Minereuri din Brad la anul II s'a predat numaiun nurnar restrans de lectii de marxism-leninism, studentdi neputan-du-se prezenta din aceasta cauza la examene, far cursul de economicpolitica a fost predat numai pe jumatate.

La Petrosani si Constanta lertiile si semmariile nu au fost tdnutecu regularitate.

Predarea stiinrtelor sociale la unele institutii de invatarnant superiorse face Inca la un nivel teoretic si ideologic scazut. Ideile fundamen-tale cuprinse in cursul scurt de Istoria Partidului Comunist (b) alU.R.S.S. si in operele clasicilor marxism-leninismului nu sunt temetnicadan.cite, iar 1egatura cu sarcinile si practica construirii socialismuluiin Cara noastra este slab sau mecanic infatisata.

Astfel, lectia Ce ne invata. Istoria P.C. (b) al U.R.S.S.; Lenin 5iStalin corifeii stiintei universale, conducAtorii si invatatorii proleta-riatului international", predata la I.S.E.P. In acest an este departe de ainsemna o redare a tezelor fundamentale ale marxism-leninisrnului.

0 problems ca aceea a statului sovietic, forma superioara pe care olmbracd dictatura proletariatului, nu este deloic tratata. In general pro -bieme de o imporbanta hotaritoare, cum sunt acelea ale intransigenteilupte dusA de partidul bolsevic impotriva diverselor abated, victoriasi isgonirea din randurile sale a centristilor si oportunistilor reformitd,problems dictaturii proletariatului, problema industrializarii socialiste

scolile

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CATEDRELOR DE $TIINTE SOCIALE 65

a4 socializarii agriculturii, cat si invataturile care se pot trage pentruCara noastra, sunt sau slab amintite sau cu totul asate la o parte.

Apoi acevsta lectie nu arata cum Lenin si Stalin, genialii ganditortsi luptatori au desvoltat si perfectionat invatatura marxista in condi-tlile ca ultim stadiu al capitalismului si spot in con-ditiile socialismului victories pe o sesime din glob, in conditiile ultimfaze a crizei generale a capitalismului, a prabusirii sistemului colonialsi a intaririi mi§cArli muncitoresti in lumea Intreaga. Astfel, In cursultratairfi acestei lectii in mod cu totul nejust, invatatura pe care ne-o daIstoria P.C. (b) al U.R.S.S. apare rupta de invatatura lui Marx siEngels.

In lectia despre Problema nationals" predata dela catedra demarxism-leninism dela Iasi este aglomerat un bogat material faptic.Cu toate acestea, despre nationalism si despre cosmapolitism se vorbestentu-nai in cateva randuri, deli nationalisraul st reversul lui cosmopoll-tismul reprezinta cei mai aprigi d-usmani in lupta pentru socialism,pentru consolidarea pAcii din lumea intreaga.

Lipsesc din lectie a,proape complet problemele cuprinse in rezolutia&iroului Politic al C.C. al P.M.R. In chestiunea nationa15. Nu sunt ara-tate : importanta victoriei principiului internationalismului proletarasupra nationalismului burghez pentru desvoltarea statului nostru,caracterul nou al relatiilor dintre Uniunea Sovietica si tarile de demo-cratic populara; nu sunt demarcate relatiile dintre tarile imperialistesi tarile marshallizate, etc.

La a doua consfatuire a senior catedrelor de marxism- leninism inU.R.S.S., Kalinin spunea: Noi studiem marxism-leninismul, nu ca sa-1cunoastem formal, asa cum se invata inainte catehismul, not studiemmarxism-leninismul ca metcycla, ca instrument cu ajutorul caruia notstabilisn conduita noastra politics, socials, al personals."

A preda stiintele sociale abstract, rupt de realitatile din Cara noa-stra, inseamna a nu arAta studentilor caracterul creator al marxismu-lui, legatura indestructibilA intre teoria revolutionara si practica con-struirii socialismului ; aceasta inseamna a favoriza bucherismul, inva-tatura mecanica.

Un exemplu viu de apolitisrn in predare este lectia care trateazadespre U.R.S.S. pe drumul construirii comunismului", predat5 la In-stitutul de Zootehnie si Medicines Veterinary din Arad.

Astfel de lectii trebue sa arate forte U.R.S.S., rolul el in fruntealuptei pentru pace, sa intareasca ciragostea studentilor fats de U.R.S.S.

Dar la catedra de marxism-leninism dela Institutul din Arad,aceasta. lectie a fost transformata intr'o fprobloma pur tehnica, in carepatru din cele opt puncte prevazute in plan trateaza numai despre me-canizarea proceselor de ,productie, despre rolul electrificarli in procesulae productie, despre desvoltarea metodelor chimice in procesul de pre-Incrare a metalelor, despre baza tehnica materialh a comunismului lasate. In &chimb, problemele teoretice de baza, ca : rolul urias al P.C. (b)in construirea socialismului, fortele motrice ale societatii socialiste so-vietice, nu stunt tratate deice. Deasemeni, nu se vorbestte nimic despreindeplinirea cu succes a primului plan postbelic, nimic despre uriasaforts pe care o reprezinta U.R.S.S. Rn lupta pentru pace.

0 astfel de lectie nu poste sa corespunda oblectivelor predariimarxism-leninismului.

5. Studii

i

www.dacoromanica.ro

66

Prezentari gresite, apolitism si o t>redare abstracts inialnim de-asemeni in predarea la diferite catedre de economie politica.

La Institutul de Medicina Veterinary si Zootehnie din Bucuresti,lectii cum ar fi Imperialismul" sau Organizarea socialist:a' a munch

principiul socialist al repartitiei dupa munca", Reproductia socialistalargita", probleme deosebit de actuale, sunt predate rupte de construireasocialismului in tara noastra. Aceeasi linie gresita o are lectia ,,Perioadade trecere dela capitalism la socialism" predata la catedra de econo-mie politica a Universitatii Bolyai", care se ocupa cu una din cele mai.actuale probleme din tara noastra. Aceasta lectie descrie pe larg situa-tia din Rusia duipa Marea Revolutie Socialists din Octombrie, problemacomunismului de razboi, problema NEP, descrie industrializarea so-cialist& si colectivizarea din U.R.S.S., lasand o singura paging pentruR.P.R. si Wile de democratie populara, in care se desfasoara trecereadela capitalism la socialism. Dar si in. aceasta parte a lectiei nu se facdecat afirrnatit generale.

Just s'a subliniat in cursul desbaterilor acestui seminar, ca rolulprofesorului nu consta numai in a comunica studentitor un anumitnamar de informatii si in controlarea la examen data studentii si le-auq.nsusit. 0 lectie care nu rid:ca problemele concrete ale lurptei

pentru intarirea aliantei intre clasa muncitoare si rtaranimeamuncitoare, pentru organizarea intreprinderilor, pentru intarirea sta-ttlut si a vigilenrtei in lupta contra clusmanului de clasa, nu-si poateatingg scopul, nu contribue efectiv la faurirea de constructori activi a;socialismului.

Ilustrarea cu exemple vii, alegerea cu multa grija a faptelor si eve-nimentelor din viata poporului nostru si a rt 'dr I lor de democratie po.pu-lara, folosirea unui material bogat din cele mai diferite clomenii aleotiintei, literaturii artei, perrnite ca fiecare principiu teoretic sa sefixeze mai adanc in mintea studentului, it pregateste pentruca el sapeata sezisa si refine ipriiticipil e teoretice.

La unele catedre predarea lectiilor din Istoria miscarii muncito-rest din tam noastra se caracterizeaza prin neadancirea problemelorteoretice, printr'o aglomerare de material faptic, prin atitudini obiecti-viste, iar in unele cazuri chiar prin abateri ideologice. Astfel, in lectia,.Stabilizarea relativa a capitalismului in tara noastra", tinuta la catedrade marxism-leninism dela Institutul Agronomic din Craiova, o serie deprobleme importante teoretice au fast omise. Astfel, nu se vorbestenimic despre conditiile interne si Internationale care au dus is stabili-:area relativa a capitalismului. Lectia trece repede peste evenimenteleaela Lupeni. Ea nu vorbeste aproaipe nimic despre congresul sindicatelordela Timisoara; rolul partidului, framantarile sl procesul de clarificarein interiorul partidului in aceste perioade sunt superficial predate. Desiperioada din 1923-1933 se caracterizeaza prin intarirea aserviril Ro-maniei de catre imperialistii americani-englezi-drancezi. demascarea im-perialistilor se face foarte slab.

In predarea marxism-leninismului la Craiova, problemele actualeale construirii socialismului sunt de multe on legate mecanic, in modfortat si nu contribue la lamurirea chestiunilor esentiale. Astfel, lalectia Stabilizarea relativa a oapitalismului", fiecare lege aparuta Inperioada 1923-1933 este eam,paralit cu legile elaborate de regimul nos-

PROF. FL. MEZINCESCU

parti-clului

D

5i

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CATEDRELOR DE $T1INTE SOCIALE 67

tru, ceeace faramfteaza mult predarea si abate atentia dela probletrneleesentiale ale lectiet

In viitor, predarea lectiilor despre miscarea muncitoreasca din taranoastra va trebui serios imbunatatita.

Considerarn ca ltpsurile despre care am vorbit mai sus isvordsc inprimul rand dintr'o insuficienta participare a unora din cadrele didac-tice la viata politica si socials, si mai ales se datoresc subaprecierii im-portantei studierii documentelor partidului nostru. Este clar ca far5,studiul aprodundat al documentelor partidului nostru, al preset parti-dului nostru, care trebue sa constitue until din principalele isvoare aleaocumentarii cadrelor dela stiintele sociale, nu este posibila legareateoriei de practica construirii socialismului In. tara noastra.

Raportul tovarasului Gh. Gheorghiu-Dej 30 de ani de lupta aPartidului sub steagul lui Lenin si Stalin" pretiosul material docu-mentar elaborat de partid cu ocazia implinirii a 30 de ani dela inte-rneierea partidului, constitue un mare sprijin pe care catedrele votrebui sa-1 foloseasca din plin.

Legarea mai temeinia a cadrelor dela stiintele sociale de viatapolitics si socials, ca si organizarea unor sedinte pentru informarea ca-drelor dela stiintele sociale asupra actiunilor celor mai importante cestau j fata partidului si a guvernului vor trebui sa constitue o preo-cupare a Ministerului Invatamantului Public, a conducerilor Universi-tatilor si Institutelor de Invatarnant Superior. Aceasta va contribui lalegarea activitatii catedrelor de problemele de fiecare zt.

In lupta pentru imbunatatirea nivelului preclarii stiintelor sociale,un instrument important este desvoltarea activitatii stiintifice a ca-drelor dela stiintele sociale. A. I. Levizov, candidat tat stiinte dela Uni-versitatea de stat Molotov" din Rostov scrie in Vestnic Vasel Sco la" :Incepand sa lucrez serios in munca de cercetari stiintifice, am inceputsa privesc aitfel insasi predarea. Stmt cum datorita activitatii stiintificese elimina tot mai mult formalismul, sablonur'. Asa cum arata. tov. L.Rautu in comunicarea sa la Sesiunea Academiei R.P.R. din Martie,Suntem datori sa contribuim activ la studierea si aprofunclareamarxism-leninismului, ca Uinta a construirii societdiii comuniste, laaplicarea creatoare a. acestei stiinte la conditiile tarsi noastre, la studie-rea legilor desvoltarii tarsi sere socialism, in conditiile regimului de de-mocratie populara, in conditiile existentei Tarii .Socialismului victorios,Uniunea Sovietica."').

In felul acesta activistii catedrelor de stiinte sociale incleplinescsarcina puss de partid si guvern.

In ceeace priveste educarea studentimii in spiritul dragostei fagsde Uniunea Sorvietica, se poate constata uneori nuanai o prezentare ge-nerals, insuficient documentata, a ajutorului inteTnationalist, pe careUniunea Sovietica 11 acorda patriei noastre si celorlalte tars de demo-cratie popularl.

Numai luptand impotriva tratarii generale a problemelor ce privescpolitica internationalists a U.R.S S. se poate contribui la educarea stu-dentimii noastre in sniritul internationalismului proletar, in spirituldragostei ysi devotamentuhri fats de Uniunea Sovietica.. Numai subli-

1) L. Rautu, Lucrarile tovarasului Stalin asupra Iingvisticii si problemele9tiinfelor sociale din Ora noastra". Ed. Acad. Pak 4.R.P.Rwww.dacoromanica.ro

68 PROP. FL. MEZINCESCU

nilnd zi de zi ajutorul multilateral pe care Uniunea Scrvietica, tcva-rasul Stalin it acorda patriei noastre, cum ar fi de pilda ajutorul pecare ni-1 acardA in ceeace priveste industrializarea tariff noastre, a meca-nizarii agriculturii, a pregatirii cadrelor, ajutorul pe care ni-1 acord:ipe taramul desvoltarii stiintei culturii din taxa noastra, isi vor puteaindepaini catedrele de stiinte sociale sarcina de onoare de a educa stu-dentimea noastra In spiritul internationalismului proletar, in spirituldragostei fats de Uniunea Sovietica.

Aceasta problems ce trebue legata de principalele aspecte ale con-struirii socialismului in tiara noastra, intarirea in,dependen.teI natIonalea patriei noastre, sprijinul politic dat tariff noastre pe plan interna-tional, rolul U.R.S.S. In lupta pentru pace, trebue sa strabata ca unfir rosu intreaga predare a stiintelor sociale din Institute le de Invd-tamant Superior.

In sfarsit, o altA lipsa ce se manifesta destul de acut in. predareastiirrtelor sociale, o constitue caracterul necombativ al demascarii poll-ticei de jaf $i asuprire a imperialismului american si englez.

Demascarea imperialistrnului american se face deobiceiu In modabstract, Sara documentarea necesara, M.A. a aduce date concrete Inistoria poparului nostru.

Aceasta este cauza pentru care numeroase lecitii, printre care putemcita unele lectil date de catedra de marxism-leninism dela Cluj, nu in-sufla suficient ura fata, de imperialismul american. Lata de satelitiiacestuia.

In multe lectii tinute la catedrele de stiinte sociale, demascarea cliceifasciste dela Belgrad se face in aceeasi forma abstracts Si generals. Nuse folosesc suficient datele concrete publicate de presa noastra, pentrua demasca caracterul fascist al statului Jugoslav, politica de Infeudarea econorniei Jugoslav:ei imperialismului american de catre Tito, vechiulagent al Gestapo-ului.

Din toate acestea rezulta ca o sarcina de baza, ridicarea niveluluiteoretic ideologic, IntArirea spiritului revolutionar i combativ inpredarea stlintelor sociale.

Numai in acest fel catedrele de stiinte sociale I,si vor putea inde-plini sarcina mareata de a educa o noua intelectualitate, care sa-si iu-beasca fierbinte patria, care sa iubeasca fierbinte PatriaUniunea Sovietica si sa urasca din toata inima imperialismul americansi pe toti satelitii acestuia, care pregatesc cu Infrigurare un nou razboimondial si care vor sa cotrcpea.sca noi tars si popoare.

Studierea lucrarii tovarasului Stalin Marxismul si Problemelelingvisticii" pune in fata catedrelor de stlinte sociale sarcina de ada studiului limbii o mare si permanents atentie. Limba inregIstreazd

consolideazd rezultatele gandirii, ea este arms principals pentru co-murucarea intre cameni. Vorbirea nu este instinctive. ci o funotiune cul-turala dobandita. Vorbirea perfecta a omului constitue rezultatul uneimunci permanente asupra limbaiului nostru, este rezultatul

vietii noastre spirituale. Grija pentru cuvant, pentru claritate,pentru logica expunerii, pentru prezentarea in forme cat mai vii, maiplastice a lectiei, trebue sa fie o preocupare a activistilor dela stiintesociale. Un mare numar din lectiile tinute la eatedrele de st:inte sociale,analizate de noi, dovedese lipsa de preocupare pentru limbs, pentru

si

si

Socialismulut,

st

di

si

dimboga-tied

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CATEDRELOR DE $T1INTE SOCIALE 69

forma de exprimare, tendinta de sablonism, redactari confuze, negli-jente. inexactitati.

In lectia Lupta P.M.R. pentru justa rezolvare a problemei Natio-nale, Patriotismul si Internationalismul Proletar", tinuta la I.S.E.P.gasim nenumarate astfel de formulari.

Iata un exemplu : Drepturile natiunilor sacialiste din U.R.S.S. suntacigurate prin garantia constitutionals impotriva sovInismului panrussi a nationalismului local, cu toate cAele in fapt nu sunt amenintate".

Trebue sa Invatam permanent din lucrarile clasicilor marxism-leninismului, din lucrarile conducatorilor partidului nostru, grija pen-tru forma, alaturi de aceea pentru continut. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej,tov. Ana Pauker stiu sa gaseasca imagini plastice noui, care snaresc pu'-terea convingatoare a lucrarilor si atrag pe cei care studiaza aceste taa-teriale. Folosirea in exp-uneri a literaturii care descrie vista cu multasmceritate si in mod plastic are o mare importanta instructive, esteIndeaproape recomandata de clasicii nostri. Marx-Engels-Lenin siStalin folosesc Intr'o mare masura figuri din literature care au patrunsadanc in constiinta poporului si al caror nume au capatat caracterulunor nume comune. Folosirea exemplelor din literature nu numai causureaza procesul de intelegere a unor probleme teoretice, dar stimu-leaza si interesul pentru studiul beletristicei, preocupare Inca foarte re-dusa in randul studentimii noastre. Urmarind continuu importantaeducative a prelegerii, trebue sa cautam formele care pot sa influentezesi sa emotioneze cat mai direct.

in studierea marxism-leninismului, a economiei politice, a anateria-lismului dialectic si a materialismului istoric, seminariile ocupa un locfoarte important. In ceeace priveste activitatea catedrelor de stiinrtesociale, In anul care a trecut, se poate constata o preocupare crescutapentru imbunatatirea muncii in seminar. La majoritatea catedrelors'au introdus sedinte de pregatire a seminariilor. La Iasi s'a organizato seclinta cu tema Metoda in seminar", in care pe baza experientei so-vietice s'a aratat ca.drelor didiactice folul cum trebue condus un se-minar. La Universitatea C. I. Parhon" Bucuresti, s'au organizat semi-narii model, urmate de discutii si o sedinta de schimb de experientapentru asistenti. Catedra dela Universitatea din Cluj a elaborat un in-dreptar pentru tinerea seminariilor si indrumarea studmlui individual.

Cu toate acestea in munca seminariilor sunt Inca foarte serioaselipsuri. Pregatirea seminariilor este adesea defectuoasa.

La catedrele dela Institutul Politehnic si I.S.E.P. din Bucuresti, lacatedra de stiinte sociale din Orasul Stalin, etc., munca asistentilor alost slab Sndrumata si controlata. Din aceasta cauza nu s'a putut asi-gura calitatea muncii din seminar si nici nu s'a dat un ajutor asisten-tilor pentru ridicarea calificarii for profesionale. La un control efec-twat de Minister la catedra de marxism-leninism din Orasul Stalin areesit ca asistentii dela aceeasi catedra nu trateaza in mod unitar pro-blemele din seminar.

Lipsa cea mai mare a unor asistenti si sefi de lucrari consta Infaptul ca falosesc aproape exclusiv metoda intrebarilar raspunsurilorsi aluneca pe pants bucherismului si dogmatistmului. Ei reduc adeseortseminariile la interogare formals a studentilor si contribue prea putinla educarea in spiritul unei atitudini constiente si creatoare fata destudiul stiintelor sociale.

si

www.dacoromanica.ro

70 PROF. FL. IKRZINCESCU

.Studentii nu sunt incurajarti sa is cuvantul la seminar, sa. facti.complectari si remarce critice In legatura cu problemele ridicate de ra.s-punsurile altar studenti. 0 alta lipsa destul de frecventa este tendintaconducatorilor de seminar sa vorbeasca mai mult decal studentii intimpul ores de seminar, ceeace scade deasemenea activitatea studentilorzn timpul seminarului.

Nu totdeauna sunt enumerate In fata studentilor, la inceputul se-minarului, punctele principale In jurul carora se va desfasura discutiain seminar, ceeace ar permite ca seminarul sa decurga mai organizat.

Material didactic ca, diagrame, table, scheme, etc., care ar ajuta pestudenti insuseasca mai usor prablemele studiate iar pe asistentisa-si organizeze mai interesant si mai eficace seminarul, sunt foarteslab sau delac folosite.

In anul universitar 1951/1952, catedrele de stiinte sociale trebue BA_faca in organizarea semisnariilor un pas inainte. Pentru primul an destudii, cand studentii abia veniti din invatarnantul mediu nu au Incadeprinderea de a ardanai unele probleme, de a gandi independent, vatrebui folositA metoda discutiilor vii. Intrebarile vor trebui sa, fie inasa fel formulate 'neat sa. cuprinda probleme marl care sapermita 3tu-dentilor sa gandeasca independent, sa nu caute foranule tip. Conclucato-rul seminaruluisi e bine oa prodeserii sa conduca si ei seminariitre-bue sa dea dovada de mult tact pedagogic, fara sa, transforme seminarulin interogatoriu, trebue sa fie in stare sa mobilizeze la discutii pe totimembrii grupei. 0 deosebita atentie va trebui data primelor seminanicu studentii anului I. Acesta trebue sa. fie un seminar special, sa consacre titmip desbaterilor asupra fehilui cum trebue studiata o carte,asupra modului de intocmire a rezumatelor, discutand concret asu-pra unora din rezumatele intoemite de studenti.

In aces! scop, inaintea seminaruflui este bine ca profesorul sauasistentul sa theme studentii la consultatii, sa le controleze rezumatele.

Pentru anul II de studii, trebue trecem !la forme superioare deorganizarea seminariilor si sa intreducern, cel putin in parte, metodareferatelor.

Profesorul V. A. Gaichin, dela Universitatea din Moscova, vorbinddeqpre metoda referatelor, o califica drept o activitate didaetica impor-tanta in educarea studentilor, in deprinderea for de a studia inde-pendent.

Trebue sa eautarn ca student'' sa invete sa fonmuleze singuri ideilelor, sa nu citeze numai din cart' si sa nu devie in niciun caz nistebiblioteci rAvasite" cum spune Plehanov.

Kalinin spunea ea rapoartele si referatele, discurtiile vii pe bazastudiului individual sunt de mare folos pentru cei care vor sa-si insu-easca teoria revolutionara.

Referatele cu durata de 15-20 minute trebuesc Lisa din. vreme sifemein.ic pregatite. Introducerea sistemului de referate in seminar cereconducatorului seminarului sarcini suplimentare. El trebue sa, formu-leze temele referatului. Acesta trebue sa se concentreze asupra andprobleme tmportante din tema seminarului. Conducatorul seminaruluitrebue sa recomande bibliografie suplimentara, sa acorde consultatiisa revizuiasca textul referatului si pe cat posibil sa -1 difuzeze in grupA.iziainte de ziva stability pentru seminar.

sa

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CATEDEELOli DE STTINTE SOCIALE 71

Deasemenea in anul 1951/1952, munca de control a seminarillor vatrelaui molt imbunaatita imbinata cu cedinte periodice de analizamunch" in seminar, de aceasta fiind direct raspunzatori sefii de catedrasau adjunctii

Nici cel mai interesant curs sau seminar nu poste inlocui studiulindividual al studentilor. Cu exceptia I'acultAtii de Filosofie din Bueu-Testi unde s'au abtinut unele succese in activitatea de studiu individuala izvoarelor clasicilor marxism-leninismului, majoritatea studentilorcontinua sa foloseasea mai mutt brosurile asupra operelor clasiellor,decat studiul izvoarelor.

Organizarea activitatii individuale a studentilor indrumarea eieste o foarte importanta problerns a predarii stiintelor sociale.

Importanta acestei metode a lost puternte subliniata in HotArIreaIstorica. a C.C. al P.C. (b) despre organizarea propagandei de partid, Inlegatura cu editarea eursului scurt de istorie a P.C. (b) al U.R.S.S.

Pentru stimularea studiului Individual treibue imbunatatita metodaconsultatlilor, controlul temeinic $i sistematic al caietelor si rezumate-lor pe baza bibliografiei date, controlul studentilor in salile de Milo-teci, ca activitatea pentru pregatirea antleipata a seminarului. Se-minarul trebue sa aibti la baza o munca temeinica de studiu indivi-dual.

Un alt mijloc pentru stimularea studiului individual este atragereastudentilor in anunca cabinetului de marxism-leninism, organizarea devitrine, expozitii si culegeri de material documentar in activitatea cercu_'nor stiintifiee ca si in activitatea publiclstica ContEuetul stranscu orga-nizaitiile de tineret, organizarea de seclinte cu UTM, contribue la gasi-rea de not metode pentru atragerea studentilor la munca de studiundividual.

Fats de anul trecut, in anul seolar 1950/1951, Triunes organIzatorictia catedrelor de stiinte sociale s'a imbunatAtit, sedintele de catedre s'auchesfasurat anal regulat, s'au format la numeroase catedre colective deprafesori pe an de studiu.

Trebue semnalatA finsA lipsa care mai exista la o Eerie de catedrein legatura cu organizarea cursurilor.

La Universitatea Parhon, la Institutul Politehnie, is I.S.E.P. Bucu-resti, la eartedrele din Cluj, cursurile se tin cu un nuanar mare de stu-denti (600-800 student* Acost sistem e nepedagogic Si impledica urmA-rirea atenta de catre students a predarii. Deasemeni aceasta metoda delucru atu permite apropierea Intre studenti 1 profesori, cat si Intre ea-drele didactice dela marxism-leninism $i cadrele deffa disciplinele de specialitate legarea de problemele specifiee ale Facultatii.

Ineepand cu anul scolar 1951 1952 se recomanda catedrelor sa-*icrganizeze activitatea in scopul asigurarli legarii fiecarui conferentlarde o facultate sau grupe de facultati, precum si legarea profesorilor$i conferentiarilor pe ani de studii. Calitatea muncii catedrelor de stiin-te este strans legato de viata colectivolor de catedra.

Catedra de economic politica a capitalismului dela I.S.E.P. Bueu-Testi sf -a organizat munca de pregAtire a lectillor pentru desehidereaanului cu doua luni inainte de IncQput.

Catedra de marxism-leninism dela Institutul Medico-Farmaceuticdin Tg.-Mures, discuta in prealabil tematiea fiecarei leetii. Aceastawuresza alcatuirea §i valorificarea problemedor celor mai arzi-

boy.

Retie:

0i

II

51

nodule

www.dacoromanica.ro

72 PROF. FL. MEZINCESCU

toare. Insa nu pretu indent se folosesc astfel de metode. Exista, munecazuri de activitate formals. Pentru a creia conditii pentru crestereacombativitatii in discutii, pentru ridicarea nivelutlut preclitrii stiintelorsociale, este necesar ca lectiile sd fie scrise din vreme, sä fie impartitemembrilor catedrei. Este nevoie ca fiecare membru al catedrei 25 sepregAteasea temelnic pentru sedinta de analiza a lectiei.

Indeplinirea de catre catedrele de stiin.te sociale a rolullui de ca-c.re conducatoare este strans legata de participarea la viata institutleido invt.itamant superior, de strangerea legaturilor cu organizatitle demassa ale tin.eretului, de cunoasterea probtlemelor specifice ale facul-t5tii, de sprijinul dat cadrelor didactice dela catedrele de spec'elitatein munca de ridicare a nivelului ideologic al preclarii.

In anul 1950 1951 catedrele de stiinte sociale s'au legat mai ternei-nic de institutiile de invatairnant superior, aproape pretutindeni repre-zentanti al catedrei de marxism-leninism au participat la sedinteleconsiliudui institutiei ; cadrele de marxism-leninism au dat sprijir, lamunca de analiza a cursurilor de specialitate, au organizat conferintepentru ridicarea niveluilui ideologic al cadrelor de specialitate. TrebueEA scoatem in mod deosebit in evidenta activitatea depusg in acestscop de catedrele de marxism-leninisan dela Institutul Medico-Farma-ceutic din Bucuresti si Tg.-Mures.

La conferintele s,eminariile arganizate de catedra de marxism-le-ninism dela Institutul Medico-Farmaceutic din Bucuresti au participatintre 400-800 de cadre didactice. La Tg.-Mures au fost organizate Sisedinte de referate cu elinicile.

In cursul discutiei desfasurate la Institutul Medico-Farmaceutic dinBucuresti, in jurul prectarli cursului de Pe,diatrie, s'a cristalizat clarpazitia ideologica a cadrelor didactice, majoritatea luanci atitudine ,pen-tru pavlovism ; au crest demascate elementele care s'au situat pe pozitie.ausmanoasa.; concluziitle trase la sfarsitul sedintei iprevg,d masuri con-crete pentru imbungtatirea munch catedrei de pediatrie.

Cu toate aceste parti pozitive au existat si o serie de lipsuri. Astfreferatul a fost intocmit in ,cea mai mare masurg de catedra de marxism-leninism, deli acest referat trebuia sä fie pregatit de catedra de peclia-trte, cu ajutarul catedrei de marxism-leninism. Deasemenea, catedrade marxism-leninian s'a substituit la incetput conducerii InstitutuluiMedico-Farmaceutic, organizand direct pregatirea acestei sedinte.

In fine, concluziile sedintei n'au fost valorificate nici in pres.4 sin'a fost urmaritA aplicarea lor in practicl Am analizat aceste lip-

suri nu pentru a minimaliza activitatea catedrei de rnarxism-lenin:smdela Instituttd Medico-Farmaceutic, care are una dintre cele mai borateactivitati in munca de sprijinire a alter catedre, ci pentru a trade inv5-taminte. Astfel de limsuri, cum sunt cele semnalate la Institutul Medi-co-Farmaceutic din Bucuresti, se intalnesc si in activitatea altor cate-dre de stiinrte sociale.

In munca de ridicare a nivelului ideologic al cadrelor didactice oiirportant5 a catedrelor de stiinte sociale consta in caractervl epi-

sodic all legaturii si ajutorulut acordat celorlalte catedre. Formele demunca folosite iphna acum in activitatea de ridicare a nivelului ideo-logic al cadrelor didactice, au fost deseori sectare si n'au dus temeiniela mcbilizarea &diva a acestora.

In unele cazuri membrii catedrelor de marxism-leninism nu s'au

si

rid

lapel

www.dacoromanica.ro

AC TIrJTATEA CATEDRELOR DE STIINTE SOCIAL?' 73

preocupat de crearea unei atmosfere tovarasesti si de incredere, pen--truca fiecare din catedre sa inteleaga critics ca re un sprijin dat pentru imbunutatirea murvcii tor, si nu ca pe o masura in,dreptatg impo-triva lor. Trebue semnalata deasemenea lipsa de participare a catedrelorde stiinte sociale in munca de ridicare a nivelului ideologic al cadrelorin doua sectoare deosebit de impertante. E vorba de stiintele econo-mice si planificare si de disciplinele lingvistice.

In munca de imbunatatire a nivelului si metodicii predaril mar-xism-leninismului ca si in munca de spri:in acordata cadrelor didac-tice de specialitate pentru ridicarea nivelului ideologic, un ajutor pretios trebue sa-1 dea Cabinetului de Marxism-Leninism. Cu toate caaceste Cabinete n'au devenit Inca centre vii de studiu, inoeputurile ac-tivitatii acestor Cabinete arata perspectivele for largi de desvoltare

Catedrele de stiinte sociale trebue sa dea dovada de multa initia-tiva in anunce pentru ridicarea nivelului ideologic al cadrelor de altaspecialitate. Pe langa conferintele si sedintele pentru analizarea cursu-rilor, aceste catedre trebue sa to initiativa organizarii in jurul Cabine-tului de Marxism-Leninism a unor referate privind noile descopeririale stiintei sovietice, informari asupra creatiei literare si artistice, etc.

Pentru a asigura indepflinirea sarcinilor catedrelor de stiinte socia-le, trebue sa ridicam si sa pregatim not cadre didactice pentru stiintelesociale.

In aceasta problems trebue sa se dea o atentie deosebita recrutariide not cadre din randurile absolventilor facultatilor.

A urma...ri desvoltarea celor mai buni student! inca din timpul stu-eiillor, a-i ajuta sä laca progrese in studierea si insusirea stiintei marxist-leniniste, pentru a prutea deveni cadre temeinic vregatite de asistentila catedrele de stiinte sociale, iata una din sarcinile sprincipale ale ea-tedrellor de stlint,e sociale.

In anal scolar 1950/1951 Ministerul Invatamantului Public si-a im-bunatatit munca in directia indrumarii activitatii catedrelor de stiintesociale. Astfel Ministerul a reusit, in special in ultimele luni ale anuluiscolar, sa cunoasca mai temeinic situatia dela un numar de catedre destiinte sociale. Totusi Ministerul Invatamantului Public are in acestsector de munca numeroase Ministerul nu a reusit sa acordeun ajutr activ catedrelor de stiinte sociale.

Trebue relevat indeosebi fafptul ca Ministerul nu a reusit sadevina un indrumator viu in ceeace priveste problemele de metodicapredgrii stiintelor sociale. El a controlat foarte slab organizareadarii stiintelor sociale n'a popularizat experiearta poz-itivg a unoradin catedre si n'a combatut lipsurile sezisate la altele.

AdeFeori Ministerul a intarziat in trimiterea pe teren a instructiu-nilor. chestionarelor, etc.

Cauzele acestor lipsuri trebuesc cautate indeosebi in lipsa ini-tiative de combativitate de care a dat dovada uneori Ministerul.

In ceeace priveste ridicarea calificarii stiintifice a cadrelor delacatedrele de stiinte sociale, Ministerul va organiza in acest an univer-sitar aspirantura pentru profesorli conferentiarii ce predau In Invg-tarnant de cel putin 2 ant. Ne prorpunem sä dam atentie deosebitg pro-blemelor de control si de organizare a schimbului de ex-perientg intreoatedrele de stiinte sociale. Ministerul va folosi propunerile facute in

lirpsuri.

si

de'si

pes-

www.dacoromanica.ro

74 PROP. FL. friEZINCESCU

cadrul discutiilor noastre pentru irobunatatirea controlului si sprijinuluizcordat catedrelor de stiinte sociale.

Deasemenea, Ministered va elabora cu sprijinul catedrelor o seriede materiale de metodica, privind predarea lee iidor, conducerea semina-riilor, organizarea orelor de consultatii, etc. Una din problemele asupracArela Ministerul isi va concentra atentia Inca dela inceroutul nouluian scolar, va fi ca pe baza observatiilor catedrelor sa ImbunAtAteascaprograma cursulw Bazele marxism-aeninismului" pentru anul scolar1952 1953, in asa fel !neat sa lege mai organic problemele teoretice deproblemele construirii socialismului in Cara noastra.

Deasemenea, el se va ocupa cu simplificarea bibliografiel obliga-torii care face acest program Iprea incarcat.

Iata pe scurt cateva din sarciniae pe care Ministerul isi propaneSA le realizeze in acest an scolar. Marne sarcini ce stau in fata po-porului nostru in opera de pregAtire a noii intelectualitati, care sa fiecapabila sy conduca marile santiere ale socialismului din Cara noa.-tra, devotata cu trop si suflet Patriei noastre. internationalismului pro-letar, luptei pentru pace, gate sa raspunda cu abnegatie la chemarilePartidului. cer din partea catedrelor de stiinte sociale not eforturi.

Marsala, dar plinA de rAspundere este sarcina predArii stinnte'.orsociale, sarcina de a lucre ca adevArate colective partid insti-turtiile de invAta'inAnt superior.

Reaaizarea acestei sarcini nu permite aotivistilor dela marxism-le-ninism, materiallism dialectic, materialism istoric si economie politicknicio eagnare. Ea cere o oeobosita munca ipentru necontenita ridicarea nivelului teoretic, politic, pedagogic al preciArii, o multidateralA des-voltare a cunestintelor stiintifice, literare, artistice. Indeplinirea acestedsarcini cere o necontenita legaturA a cadrelor de stiinte sociale cu viata,cu practica construirii socialismudui, cu organizatiile de tineret, cu stu-dentii, cu celelaite cadre didactice.

Indeplinirea acestei sarcini core principialitate, intransigents pandla capat fag de orice devieri antipartinice, vigilenta revolutionary fetade orice incercare de manevra a dusananului de class.

Luptand pentru mndeplinirea acestor sarcini, adivistii dela cate-drele de stlinte sociale msi vor indepldni datoria feta de Partid, fatA dePatric..

de in

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA UNIUNIIOAMENILOR MUNCH MAGHIARI

DIN ROMANIAMAGYAR DOLGOZOK SZOVETSEGE (MADOSZ)

de Prof. Univ. L. BANYAI

Dupa primul razbol mondial, paturile burgheziei Si mosieriraii ma-ghit.re din Ardeal, lovite prin prabusirea imperiulul austro-ungar,si-au revenit sub regimul reactionar roman. Cercurile conducatoare ma-ghiare, marii mosieri-magnati, marii inclustriasi si bancheri, in.altii pre-

si fostii demnitari at irriperiului austro-ungar, si-au salva't o bunsparte a pozitillor for privilegiate din trecut, printr'o carda,sie cu clasast apani o a re roman..

Simullacrul de reforma agrara de dupa primul razboi mondial nua adus schimbari mars in situatia economics a mosieriler maghiari dinArdeal. Condueerea Asociatiei Economice 1VIaghlare din Ardeal(E.M.G.E.), compusa din irnagnati, a tinut la 5 Decembrie 1920 o adu-flare de protest impotriva proectului de reforms agrara. A fosto deligatie regelui prusac Ferdinand Hohenzollern, ,care era begat deacesti magnati sprijiniti in trecut in privilegiile for semi-feudaae decatre imperialismul german wilhelmian si biserica papaaa. De aceea ne-linistea mosierilor unguri din Ardeal nu avea sa dureze mutt timp. Eiau reusit sa pastreze o parte considerabila din mosiiie lor, rnergandpant,. la 500 pogoane de Declare membru de fan-hale.

In aeelas timp, capitalistii magh'ari, tare avusesera pand atuncimonopolul asupra intreprinderilor industriale, au impartit actiunile cuburghezia $i mosiarimea romans, liberalii si complicit ion national-ta-ranisth. Astfel, 5n consiliul de administratie al societatii pe actiuni aminelor de carbuni din Petrosani se instaleaza libemalul Tancred Con-stantinescu si manistul Mihai Popovici, alaturi de Szas Pal, reprezentan-tul burgheziei si mosierimii maghiare din Romania, precum si decontele Bethlen Jozsef, Scitovszky Tibor, Chorin Ferenc si HegedasLorant, cunoscuti potentati ai Bursei si ai Casei Magnatilor din Ungariahorthysta.

In. jelul acesta, burghezia si mosierimea mughiara din Ardeal gtisescrepede o platform/ comunta cu burghezia mosierlinea romans la pu-tere, fhnd legate intre ele si prin ura for comuna Impotriva clasei mun-

-citoare si a noului regim din Uniunea Soviet.toa.

lam

trimiSA

qi

www.dacoromanica.ro

76 PROF. UNIV. L. BANYAI

In arena politica, atitudirnea cercurilor conclutcAtoare reactionaremagivare din Ardeal era impletitA cu o agitatie revizionista, alimen-tatA de aceiasi imperialists engtlezi si francezi, care incurajau politicasovina a guvernelor reactionare romane. Aoeste guverne serveaupreuna cu guvernele reactionare maghiare planurile agresive ale im-perialistilor impotriva Uniunit Sovietice, planuri in care guverneleacestor tart vecine cu Uniunea. Sovietica figurau ca uneite docile alefaimusului cordon sanitar". acest ,.cordon sanitar", se tesea pestefrontlere allant a slant a" contrarevolutionarA, antisovietica int re cla-sele exploatatoare.

Scopul agitatiei revizioniste era sa demobilizeze masseletoare maghiare din Ardeal, unde, in conditiile crizei de dupd primulrakbol mondial, de exploatare si de asuprire, grevele si manifestatiilemuncitoresti se tineau lant, in ciuda tuturor atrocitatilor start' de ase-diu permanentizate.

Guvernul reactionar roman, la 13 Deceanbrie 1918 a raspuns cugloante la ananifestatia muncitorimia din Bucuresti, iar in vara 1919,la coman.da stApanidor sal imperialisti, a atacat pe la spate revolutiadin Ungaria, in cardasie cu reactiunea contrarevolutjonara a lui Horthy.Acest guvern a ajutat burghezo-mosierimea din Ungaria sa ajunga dinnou la putere, iar inlauntrul tarii a introdus o teroare crudatriva anaszelor muncitoare ale min.oritatilor mattionale. Agitatia revizio-nista. a sprijinit de fapt guvernul reactionar roman, reusind sa deter-mine mart masse de unguri din Transilvania sä is drumul pribegiei, inlocul luptei unite cu poporul anuncitor roman impotriva asupritorilersi exploatatorilor comuni.

La 9 Ianuarie 1921 Ia fiinta gruparea politica Uniunea Maghiara"(Magyar Szovetseg), care in realitate nu era decat continuarea traditte-nalei politici de caista a clasei dominante anaghiare. Singura diferentaera ca in urma agitattei opozitioniste a grupului amintit, s'a intaritfats de magnati porttia elernentelor mares burghezii, mai interesate lasustinerea activa a guvernantilor reactionart roman!, partasii for incnnsiliile de administratie ale bancilor si societatilor pe actiuni.

In fruntea .,Uniunii Maghiare" se alege ca presedinte baronulJOsika Samu, ultimul presedinte al camerei magnatilor din Ungaria.Dat filrad ca guvernul burghezo-mosteresc trata nrumat cu partidele par-lamentare, yin Octombrie 1921 Uniunea MaghlarA se transforms in Par-tidul Maghiar", prezidat din nou de haronul Josika. Dupa moartea luiJosika, scaunul prezidential este ocupat de Ugron Istvan, fast ambasa-dor al monarhiei austro-ungare, apoi de conteile Bethlen GyorgY, ne-potul primului ministru al Ungariel horthyste, Bethlen Istvan. Acesticonducatori simbolizau si prin persoana ler politica reactionary de casts.

Partidului maghiar ii serveau ca baza org.anizatorica diferitele institutii bisericesti, organizatia mosiereasica E.M.G.E., reteaua bancaramaghiara, cooperativele de sub conducerea capitalista Hangya" (Furni-ca), casinourile, etc., care cultivau serviltismul fatA de cercurile condu-cateare ale reactionarului Partid Maghiar, colaborarea cu partidele reac-tionare roman si ura impotriva poporutui muncitor roman si maghiar.

Bancile maghiare din Ardeal inchate altianta cu capitalul bancacrdin Bucuresti si isi dructifica" banit cu o dobanda, de 40 ° /a. ba chlarmai mult, pe spinarea masselor muncitoare. Sunt atrase in acestebanciqt fendurile bisericesti. Banca Transilvania", cea mai faianoasa in ca-

iapa-

im-

Sn

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA MADOSZ -ULUI 77

matanie, care manipula cu banii episcopatrului din Aliba-Iulia, este popu-larizata din anon ca barna. catolica".

Band le romane maghiare au rarticipat in masura egalg la PrimaSocietatea de asigurare din Ardeal", fondata la Cluj, in anul 1922. Inconsiliul de administratie, alaturi de marele capitalist din vechiul re-gat E. E. Constantinescu, participau politicieni reactiortari romandin Ardeal, I. Lepadatu si I. Lunas. precum si doi exponenti al condu-cerii reactionare a partidului maghiar : Gergely Tivadar Jelen Gyula.

Complicitatea ateasta dintre cercurile conducgtoare reactionare ma-ghiare si romane se reflecteaza prin nenumaratele pacte tacite deschi-se, incheiate la alegeri, dar mai ales prin sustinemea in paginile pres"ireactionare maghiare din Ardeal, a propagandei antisovietice si a repre'-siunilor sangeroase inclreptate impotriva miscgrii muncitoresti. Rezul-tat al acestei cardasii este vestitul pact dela Ciucea, din 1925, incheiatde partidul maghiar cu partidul, tutelat de liberali, all gcneraluaui Ave-rescu, Partidul Maghiar angajandu-se, in schimbul unui sprijin in ale-geri, sa deving o sirnipla anexa a partidului averescanilor.

Partidul Maghiar cumpara in 1927 ziarul Keleti Ujsag", in jurulcanna s'au grupat .publicisti burghezi radicali", ziarul devenind orga-nul oficial al reactiunii maghiare ardelene. Tot atunci, ziarul BrassoiLapok", care pang, atunci practica o demagogie nationalists, sohimbatonul si, cochetand cu ideile mai avansate, se stradueste, printr'o cisversiune, sa castige de partea sa cititorii progresisti, sustinand printr'opolitica mai elasticg, dominatia de class a burghezil.

Scriitorii burghezi radicali", impreung cu cei conservatori, se gru-peaza In jurull revistei Erdelyi Helikon", care aparea sub directa re-dactare a contelui Bainfly Miklos. Zelul radicalilor" sucomba astfel intovargsia unor mecena aristocrati si marl capitalist.

Guvernele reactionare romane au dus o politica de invrajbire na-tionale si de asuprire a nationalitartilor conlocuitoare. Au pus impozitespeciale pe spinarea masselor dela orase si sate ale netionalitatilor pea--secutate si au alungat zeci de mii de muncitori cfunctionari aparti-nand acestor nationalitati. Au inchis sceltle institutile tar cultural%au provocat ura impotriva lor materna si au mers pang la orga-nizarea unor pogromuri sargeroase. In aceeasi perioada de timp, capi-ta:Usti' si mosierii proprii" al mincritatilor nationale, atatau pe de oparte pe conationalii" lor impotriva poporului roman, iar pe de altsparte sprijineau guvernele asupritoare. Era natural din partea lor, hind-ca aceleasi guverne au sustinut privilegiile de class ale tuturor exploata-toriEor, indiferent de nationalitate. Politica ,ovine, spatele careiase ascundea oardasia dintre exploatatori de orice nationalitate, servea cao diversiune pentru a des:113:21a pe oamenii mulch ci a-i abate dela luptacomung pentru eliberarea lor.

Insg, in ciuda acestei politic' de ura Lsi de vrajba nationalists, mas-sele populare ale minoritatilor nationale, aflate sub dubla povarg a o-pr im dri sociale $i nationale, s'au raliat luptei clasei muncitoare impo-triva dusmanului comun; regimul capitalistilor $i al mosierilor infeu-dati trusturilor mondiale imperialiste. Constituirea Partidului Comunistdin Romania, partid de tip leninist, consecvent revolutionar, cu progra-

$i

silimbic

in

pi

gs

pi

pi

www.dacoromanica.ro

78 PROF. UNIV. L. BANYAI

mul si lozincile sale de lupta a avut un elect mobilizator necunoscutpans atunci asupra populatiei muncitoare a minoritatilor nationale.

aPartidul Comunist Roman scrie tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej'Lind condos din primele momenta ale existented sale de principiulmarxist, ea nu poate fi liber un papor, care aoupreste alte popoare,propus, ea una din sarcinile principale. lupta Impotriva asupririi natio-nale si egalitatea politica, economics si culturala deplina a popoarelorconlocuitoare".

Numarul voturilor date de massele muncitoare cmaghiare Partidu-lui Comunist din Romania, iar mai tarziu, dupa aruncarea in ilegali-tate a Partidului, Blocului Muncitoresc-Taranesc condus de Partid, afost considerabil. Nu numai muncitorii caliti in greve si demonstratii,in luptele de toate zilele Impotriva exploatarit, ci si taranimea spoliatade guvernarile reactionare, inselata de potentatii partidului maghiar,au gasit sub drapelul de avantgarda al proletariatului, Impreuna cumassele muncitoare romane, drumul luptei pentru eliberarea lor. Infata masselor muncitoare ale nationalitatillor asuprite, se inalta tot maistralucitoare victoria maretei politiei nationale staliniste, pilda po-poarelor s0vietiloe, care traiesc in egalitate si prietenie desavarsita.

Congresul all 111-lea al Partidului Comunist din Romania En 1924rtabileste, toate incercarile disperate factrte de nationalitatiletarsi pentru imbunatatirea starii for economise, pcllitdoe si culturale, aufost pang acum zadarnicite prin tradarile propriei for buxghezii si printeroarea politica si militara, fara frau, a clasei stapanitoare din Roma-nia".

Congresul al III-lea fixeaza Partidului ca sancina sa demaste rolultradator magnattlor unguri, al fabricantilor germani, al mosierilorrusi si bulgari si eardasia for cu oligarhia romans... Sa lumineze faraincetare massele muncitoare romanesti asupra faptului, ca lupta

Impotriva puterii burgheziei romane, intareste lupta dedesrebire a proletariatului roman..."

In unrna crizei economice din anul 1929, creste teroarea reactiunii,care urmareste zadarnicirea tuptei masselor Tnuncitoare, iar manevreledemagogice diuse pentru invrajbirea acestor masse se inmultesc. Burghe-zia concediaza din alujbe pe oamenii muncii de origine ma-ghiara sau de alts nationallitate.

Capitalistii maghiari urmeaza exempflul eapitalistilor roman. So-cietate de mine din Petrosani, cu o parte considerabila de capital ma-ghiar, concediaza printre primii pe muncitorii minoritari". In acela4timp, Hegedus Nandor, deputatul Partidului Maghiar, nu ga'seste altargument, in interpelarea lui din Parlament impotriva concedierii ce-feristilor de nationalitate maghiara, deck ca aceasta masura duce labolsevizarea acestora".

Cu drept cuvant arata tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca subvechile regimuri reactionare, pe langa politica ce asuprea, pauperiza sijefula intreaga populatie a Ardealului, populatia maghiara era supusaunei sistematice politici de asuprire nationals..." Si tovarasul Gheor-ghiu-Dej subliniaza ca reactiunea romans a dus aceasta politica ex-ploatatoare si asupritoare in cardasie cu reactionarii maghiara din Ro-mania".

In 1932, Congresul al V-lea al P.C.R. a adoptat o hotaTire care aavut urmari decisive asupra drumului pe care aveau sa paseasca mas-

ca :

a1

na-tionalitatilor

roman/

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA MADOSZ-ULLTI 79

sele nationalitAtilor asuprite. Aceasta holarire precizeaza cä problemsnationaL5 din Romania este in mare ma-Sura o problems taraneasca. Deaceea lupta national-revolutionara este: strans impiletita cu lupta tara-nimit muncitoare a nationalitatilor asuprite pentru cerintele for eco-nomice".

Hotarirea staltleste, ca trebue deanascata in mod energic siste-matic in fats masselor largi ale popoarelor asuprite, politica burghe-ziei for perofprii, intelegerea ei cu ianperialismul roman, aratand ca bur-

vrea sa-si intareaoca pozitiile ei de class., sa-si largeasca posl-bilitatile ei de jefuire a maselar munc_.:toare, sa arunce pe spinarea fortoate greutatile crizei economice catastrofale. Trebue demascata prinexemple concrete, pregatirea comuna a rAzbo:alui imperialist contraU.R.S.S., de catre burghezia tuturor nationalitatilor. Trebue explicat ne-contenit masselor ca in realitate, cu tot opozitionismul aparent al par-tidelor bungheze, burghezia tuturor popoarelor asuprite cauta unireacu imperialismul roman, impotriva masselor populare... In lupta luipentru eliberarea nationaila a popoarelor asuprite, P.C. din Romaniatrebue sa popularizeze neineetat strocesele construirii E.00cialismului inU.R.S.S.... aratand ca rezolvarea sovietica a problemei nationale estesingura pilda de rezolvare justa a acestei, pro-bleat-le". (Docurnente dinIstoria Partidului Comunist din Romania, Editura P.M.R. 1951).

Aceste inrvacarninte pretioase au contribuit da unirea tot mai stransaa masselor muncitoare de once nationalitate d:n Mara in lupta pentrufilurirea urnui viitor lifer si fericit sub conducerea P.C.R.

In 1932, din inttiatirva P.C.R., apace la Cluj un sApt5manal cu tit-lul Falvak Nope" (Poporul Satelor), care, grupAxid in jurul sau ele-mentele nemultum!te cu politica reactionary a partidului maghiar,viata unei largi rniscari populare. Dupa interzicerea aparitiei gazetei,aceasta miccare democratic, sub indrumarea P.C.R., to forma organt-zatorica in Opozitia Particlului Maghiar" care tine o serie de adunAride protest impotriva conducerii reactionare a partidului maghiar, sco-tand la Cluj gazeta Nepakarat" (Vointa Poporului).

In Italie 1933, la congresul pe taxa al Partidului Maghiar, care aavut sac la Targu-Mures, delega-tii gruparii opozitioniste demasca poli-tica tradAtaare a conducatorilor. Sbirii conducerii reactionare, inarmaticu bastoane, se na'pustira asunra delegatflor opozitionisti si, cu ajut-l-rul agentilor sigurantei, acestia cunt aruncati afara. La alegerile dintoamna 1933, autoritatile politienesti, in cardasie cu fruntasii reactio-rani ai Partidului Maghiar, anuleaza lista opozitiei si aresteaza pe can-didati.

Dupa interzicerea gazetei Nepakarat", opozitia scoate la Targu-lvlures o alts gazeta cu titlul Szekelyfoldi Nepakarat" (Vointa Poporu-lui din Secuime), tar dupa o ncua interzicere, scoate o alts gazet5 subtitlul Szekelyfoldi Neplap" (Gazeta populara din Secuime). Opozitiapartidului sraghlar da si un program cpropriu in gazeta SzekelyfOldiNepakarat ". Programul releva situatia gravy a suas.selor muncitoare ma-ghiare, spunand intre altele: Nu trece o zi in care sa nu &Um despreconcedierea oamenilor muncii maghiari... Dupa mascarada examenuluide limbs, la care au ,fort supusi ceferistii maghiari, a urmat calvarulslujbasilor maghiari dela P.T.T. Dup5 ei au urmat invutatorii, profesoriisi salariatii tuturor institutitlor de stat, judetene si comunale. Stapani-rea liberals, cladita pe stare de asediu si cenzurS, a desfiintat tom-

ghezia..,

ria

9i

www.dacoromanica.ro

80 PROF. UNIV. L. BANYAI

libertatile de organizare, de press si de intrunire. Stapanii partiduluimaghiar au dat ei i,rnsisi un sprijin masiv, grin, pactele lor, guvernuluiliberal pentru a sapa groapa masselor de sute de anti de oameni aimuncii maghiari".

Autoritatile reactionare cenzureaza pag:ni intregi din aceste ziaresI insceneaza unul dupa altul procese impotriva redactorilar lor, con-darnnandu-i la numerosi ani de inchisoare.

conferinta tinuta la Targu-Mures in vara anului 1934, opozitiapartidului maghiar proclarna 'transformarea ei Intr'o uniune pe taxa,sub numele , Uniunea oamenilor muncit rmaghiari din Romania" (Ma-gyar Dolgozok Szovetsege, pe scurt MADOSZ).

MADOSZ-ua, andrumat de P.C.R., coa-nbate samavolniciile guverne-lor reactionare si politica de tradare dusa de paturlie exploatatoare.maghiare. MADOSZ-ul lupta pentru egalitatea in drepturi a-populatieirnaghiare si pentru solidaritatea ed on fortele demo c.ratice romanesti,in frunte cu conducatorul intregului popor mruncitor Partidul Co-munist din Romania.

In programul sou de actiune, MADOSZ-ul anunta nazuintele lui sirevendicarile concrete ale masselor largi papulare maghiare:

MADOSZ-u1 lupta impotriva fascismului de orice fel, care sty inslajba invrajbirii popoarelor si contra intensificarii pericolului derazboi ;

pentru libertatea depaina a limbit si oulturii maghiare;pentru Infiintarea de scoli cu personal didactic anaghiar in tinutu-

rile cu populatie magi-tiara. ;pentru scoli pedagogice ide invatatori si invatatoare maghiare ; pen-

tru infiirrtarea seotiei maghiare a Universitatii din Cluj ;pentru administratie si justiOe in limba maghiara in iudetele si co-

munele cu populatie maghiara ; pentru administratie si justitie in am-bele limbi in tea-itoriile cu populatie mixta ;

pentru reprianirea imecliata a muncitorilor concediati si angajarealor fora nicio restrictie in intreprinderiae de stat si camunale ;

impotriva tuturor taxelor si amenzilor, care lovesc in mod specialin pepulatia maghiara ;

pentru plata imrxyzitelor dupa venitua efectiv, crescand in propor-tie cu venibul;

pentru acordare de pgmant, pasune si padure taranlmii ;pentru acordarea cetatmiel, tuturor locuitorilor care se gaseatu in

anul 1921 in Rcanania".Sub indrumarea P.C.R., MADOSZ-ul organizeaza actiuni de massy

printre rtgranii muncitori. Dintre aceste actiuni, una mai importantae,te lupta din Octombrie 1934 a cean.gailar din Valea Ghimesulud.

In toamna anului 1934, mui si mil de tarani muncitori din comuneledin Valea Ghitmesului s'au parnenit ca li se bate toba in batatura, pen-tru neplata impa4itelor. Erau incarcate care intregi, auandu-li-se pangla ultima perna si hainele muncite din greu, in vreme ce de mosierisi de chiaburi nu se atingea nimeni. Amenzile silvice si scolare plouaucu nemiluita. Conducatorii satelar, agenti ai burgheziPidelapidau averea publics. Marea parte a popuflatiei suferea de foamein regiunile muntoase, despadurite de catre intreprinderile capitalistsde cherestea care se dadeau la o exploatare de jaf.

Sub indrumarea P.C.R. si organizati de MADOSZ, miile de ceangai

si

Ls.

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA MADOSZ-ULUI 81

au izbucnit lute° manifestatie de protest. Timp de cateva zide au tinutsub csediu autoritatile locale dintre care mare parte au si fugit. Raven-dicarile si le-au exprimat si in scris : Dreptul de libera intrunire du-mineca la primarie, pentru discutarea nedreptatilor de care sunt loviti,restituirea obiectelor sechestrate dela saraci pentru impozite, educareacopillor in limbs materna, suspendarea execut5rii celor furs avereanularea amenzilor scolare si silvice".

Organele represive aduse in grabs i-au imprastiat pe manifestanti,dar elanul de lupta al masselor n'a .scazut si autoritatile au fost nevoitesa repare nedreptatile cele mai evidente.

Lupta ceangailor din Valea Ghimesului a urmat pilda calauzitoarea muncitorilor ceferisti si petrolisti din 1933.

In tianpul pregalirii dictaturii fasciste si a cresterii primejdiei umuinou razboi imperialist, MADOSZ-ul a devenit un factor activ de luptaal miscarii antifasciste din taxa, condusa de Partidul Comunist din Ro-mania. Din initiativa Partidului Comunist. MADOSZ-ul inchee o aliantacu Frontul Plugarilor condus de Dr. P. Groza, organizatia laranirniimuncitoare. In programul coanun de activitate, incheiat la 24 Septembrie1935, arnandoua organizatiile, MADOSZ-ul si Frontul Plugarilor, se an-gajeaza sa lupte impotriva tuturor tendintelor de a provoca nu conflictarmat intre popoare si de a gala ura de rasa prin. lazinci false". Celedotta organizatii se ridica solidare ilm.patriva tuturor acelora care ra-peso siamenilar simpli dreptul la m.unca sub pretextul nationalitatii saual religiei". Vont. lupta spun proaramul pentru dreptul intre-gului poopr din Cara noastra de a-si insusi cultura in limba materna,pe cheltuiala statului". Mai departe, programul revendica pamant pen-tru aces care lucreaza pamantul si protesteaza impotriva zilnicelor abu-zuni ale perceptorilor, care lovesc in taranimea muncitoare fara deose-bire de nationalitate.

La 2.3 Noembrie 1935, MADOSZ-ul adreseaza un apel care organiza-title Maghiar, cu propunerea de a lupta Imreuna impotrivatendintele de dictatura fascists. Apelul spune : MADOSZ-ul considersca este neaparat necesara concentrarea masselor maghiare intro singuraactiune cornuna in fita primejdiei oomune care ne ameninta peIar in lac de izolare nationala. oonsr;der5m Ca este necesar ca sa qualmatitudine alaturi de Frontul Popular, care uneste fortele antifascisteale -Orli."

La inceputul anuiui 1936, MADOSZ-ul adreseaza un nou aped catresceste organizatii, in care protesteaza Impotriva rasboiului urzit defascismul german si impotriva candasifiei cu el, deoarece imperialism]german vrea sa reinvie prin acest razboi oprimarea seculars intro ma-sura neintalnita pang azi."

Aceste apeluri au fost multiplicate in mii de exemplare.Conducerea reactionary a Partidului Maghiar dreint raspuns calom-

niaza, prin ziarele lui si prin brasuri de propaganda miscarea antifas-cists si denunta MADOSZ-ul autoritatilor reactionary.

MADOSZ-ul adreseaza un apel asemanator si catre Partidul SocialDemocrat. Conducatorii de dreapta ai Partidului Social Democrat ins?,drept raspuns, infiinteaza o sectie maghiara" pentru spargerea unit5.tii

Partidului

toti...

si

www.dacoromanica.ro

82 PROF. UNIV. L. BANYAI

clasei muncitoare si pentru a induce in eroare massele populare ma-ghiare, nemultumite de samavolniciitle regimului burghezo-mosieresc-Aceasta sectie maghlara", folosind o demagogie eftina, devine comiplicea siguran.tel si a cercurilor reactionare maghiare.

MADOSZ-ul lupta impotriva masurilor Bovine care primejduescexistenta diferitelor institutii scolare si cultunale maghiare. Totadatael se ridica contra incercarilor ca bisericile care patronau scale insti-tuter sa devina focare ale atatarilor swine si fasciste.

Invatamantul in limba maghiara se facea in regimul burghezo-mo-sieresc numai in scolile confesionale si acest fa,pt asigura bisericilor unrol preponderent in viata cultural maohiara din tarn. ceeace conveneaminunat regimului reactionar roman deoarece mai ales biserica cato-ilea prezenta o garantie pentru mabusirea oricarui efort cultural pro-gresist.

In vara anului 1936, MADOSZ-ul, intr'un apel adresat participan-tilcrr congresului catolic, tinut la Targu-Muncs, protesteaza impotrivafaptului ca credinta religioasa sa fie folosita pentru seopuritle mar.veale atatarilor fasciste razboinice.

De partea cui stint crednriosii bisericii intreaba apelul datanu de partea acelora, care, din catrza aventurierilor fascist care pescuescin aria tulbure, sunt ingridorati de viitorul copiilor, semenilo;for, de soarta intregii euilturi si civilizatii pe care ornenirea muncitoarele-a dobandit prin manta ei m111enara7 Ideia pacii trebue sa ne aduneintr'un singur dagar pe toti aceia carora ne este drags viata masselor.Trebue ;sa starpim din randurile noastre fascismul desbinator, in numeleVitorului mai fericit al poporului, al fratiei intre popoare, in numelepacii !"

Conducatorti congresului, inalti prelati, magn.ati si banchericheama siguranrta impotriva activistilor MADOSZ-ului, care raspandeauapelul.

MADOSZ-ul demasca cu vigoare campania de atatare revizionista,care urma directivele hitleriste si arata populatiei maghiare ea aceastademagogie diversionista vrea sa impinga poporul maghiar la o nouneatastrofa in interesul agresdv.

Congresul MADOSZ-ului, tinut la 11 Noernbrie 1937 la Brasov (aziOra Sul Stalin) lanseaza. un apel, in care printre allele scrie: aliantanoastra cu demolcratia rcmana, nu este numai o4neoesitate politica, cisi una istorica. Vrein sa prevenim pentru totdeauna aceste doua prpoaresä nu-si mai verse sangele unul impotriva celuilalt." Apelul arata tot-odata ca convietuirea pasnica si solidaritatea popoaretlor tarn se poateasigura numai prin sfirmarea drepturilor democratice generale si adrepturilor nationalitatilor".

In lupta pentru inchegarea Frontului Pcipular, initiata si condusade Partidul Comuntst, s'au obtinut rezultate in alegerle partiale dinanului 1937. In judetul Hunedoara. la aceste alegeri a luat parte MA-DOSZ -u1. Este caracteristic faptul ca Partidul Maghiar, colaboreazaatat la alegerile partiale, cat si la alegerile generale, cu cercurile reactionare roman care tied spre dictatura fascists Si calca in picioaredrepturile nationalitatilor.

La inceputul anului 1938, in preajma insta-urarii dictaturii regale,se inchee prin mijiocirea ambiasadorului maghiar dela Bucuresti, Bar-classy, viitorul criminal de razfboi, tin pact electoral intre partidul ma-

sotiilar,

irnperiailfsmului

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA MADOSZ-ULUI 83

ghiar si partidul fascist al dui Gaga. Dictatura regala deasemenea fa-vorizeaza si incurajeaza cercurile reactionare anaghiare, care fac efor-turi pentru a submina solidaritatea de lupta a masselor muncitoareroman si maghiare Impotriva primejdiei razboiului imperialist.

Prin actul samavolnic din Martie 1938, MADOSZ-ul este aruncat inllegalitate. Dar continua activitatea, mobilizand massele populare ma-ghiare la lupta impotriva dictaturii fasciste roman, demascand perfi-aele amagiri revizioniste ale fascismului hortihyst.

La 14 Noernbria 1938, MADOSZ-ul, printr'un memoriu cu mid desemnaturi, demasca in fata masselor muncitoare maghiare Romania,guvernul dictaturii regale si ecoate in evidenta pe baza invataturiiPartidului Comunist necesitatea luptei comune cu poporul muncitorroman imipotriva imperialismulud : tendintele imperialiste scriememoriul care se extind din ce in ce mai molt in bazinul dunarean,rurnicese una dupa alta independenta popoarelor mici care locuescturburand linistea for interns si primejduind pacea mondiala... Noi

ardeleni suntam legati printr'un trecut de o mie de ani de acestpamant si de locuitorii de alta limbs si in primul rand de poporul ro-man. In decursul veacurilor, Inflorirea socials a calor doua popoare s'ana.Scut intotdeauna din stima Si ajutcrul reciproc, in timp ce vrajmasia,ura de rasa, exclusivismul nationaa, in dauna celuldalt, au netezit mereucalea asupririi eomune..."

Reactiunea maghiara considers adeziunea la aceasta natiune drept,,tradare nationala", iar politic si jandarmeria reactiocnara romana per-secute pe cei ce semnau acest memoriu, considerandu-i elemente sub-versive.

Dictatura regala inchee o alianta stransa cu cercurile reactionaresi revizioniste maghiare, pe spinarea masselor oprimate. Partidul Ma-ghiar se transforms sub dictatura regard' in Comunitate Maghiara".

In fruntea Comunitatii Maghiare, locul contelui Bethlen Gyorgy stal lui Gyarfas Elemer, presedintele sindicatului banoar din Ardeal siconducatcr al reactiunii clericale catolice, este ocuipat de literaturconte Banffy Miklos, fost ministru de externe al contrarevolutiei hor-thyste, avand legaturi intime cu curtea regala romana, careia ii datord

recastigarea mosiilor sale intinse, expropiate clupa primul razboimondial. Contele Banffy este secondat de mosierul Szasz Pal, care aveadela inceput legaturi stranse cu marii industraasi roman.

In Ianuarie 1939. pe deopartp conte'e Bethlen Gyiirgy si GyarfasElemer, ca fosti conducatori ai Partidului Maghiar, iar pe de alta partecontele BanffY Miklos si Szasz Pal, ca conducatori ai comunitatii, sem-neaza o conventie in virtutea careia comunitatea activeaza ca o sectiunemaghiara a Frontului Renasterii Nationale. Contele Banffy si clica luiimbraca uniforma albastra a Frontului, ,pe cand contele Bethlen urma-reste o alta varianta a reactiunii, manevrand cu acele elemente sovi-nista care asteptau ca iminenta revizuirea frontierelor, vanturata deHitler si Mussolini.

Activistii MADOSZ-ului demasca samavolniclile dictaturii fasciste Siatatarea imperilalista da razboi, prin organizarea diferitelor conferintesi serbari culturale (de ex. comemorarea mortii lui Petofi pe campul delanga Sighisoaral, precum sl prin diferite rpublicartii evacand luptelecomune ale poporului maghiar si roman impotriva jugului feudal si im-potriva asupririi turce si habsburgice. MADOSZ-ul propovadueste

dIrn

alai,un-

gurii

ca

S

www.dacoromanica.ro

84 PROF. UNIV. L. BANYAI

soarta popoarelor conlucuitoare din Ardeal este legato de intelegereafor reciproca, pe baza respectului reciproc, al drepturilor egale si Pebaza luptei comune impotriva tendintelor colonizatoare razboinicea'e

In Iunie 1939, MADOSZ-ul initiaza editarea unei gazete saptama-nale Erdelyi Magyar Szo" (Cuvantul Maghiar din Ardeal), care, in ca-arul putinelor posibilitati legale, duce lupta impotriva atatarilor fas-ciste. In zilele de 30 si 31 Decembrie 1939, sub egida gazetei, se organi-.zeaza o conferinta, asa zisa Intalnire Populara" la Cluj, uncle mai multde o suta de colaboratori prieteni al gazetei desbat problemele masse-,or muncitoare maghiare din Ardeal. Rezolutia raspandita in zeci demii de exemplare, stabile$te: Vrem sa luptam uma.r la umar, infratiticu prpoarele conlucuitoare, impotriva extinderii asupra tarii noastre arazboiului de cotrapire, vrem sa luptam pentru fraternitatea paceat ut ur or popoarelor".

Dupe aceasta ultimo actiune semilegala a MADOSZ-ului, urmeazao prigoana din ce in ce mai crunta. Sentintele tribunalelor militare, in-ternarile, etc., pregatesc terenul pentru sangeroasa dictatura hitleristamaghiare $i romana, care, in urma dictatului dela Viena, imparte te-ritoriul Transilvaniei.

Actiunea pentru unitatea de lupta a oamenilor muncii romani simaghiari intarit sub teroarea dictaturii horthyste din Ungaria $i adictaturii antonesciene din Romania, care, sub obladuirea protectoribrfor imperialisti germanii $i anglo-saxoni au desfasurat o activitate febrilede invrajbire a papordlui roman $i a poporului maghiar in chestinneaArdealului, in dorinta de a preface ambele popoare in came de tun pefrontal imperialismului agresiv.

Partidul Comunist din Romania demax...a adevaratul sons al dictatului dela Viena. MADOSZ-ul arata de asemenea inteun apel, ca acestdictat desconsiderand vointa popoarelor din Ardeal, atão un popor im-potriva altuia.

In urma Apelului lansat de Partidul Comunist d:n Romania inSeptembrie 1941, is fiinta Frontul Patriotic Antihitlerist", care lnglo-ueaza sub conducerea Partidului Comunist din Romania, Frontul Phi-garilor, Uniunea Patriotilca, MADOSZ-ul $i alte grupari democratice.Sub indrumarea Partidului Ccmunist, MADOSZ-ul mobilizeaza masselepopulare maghiare din Ardealul de Sud la 1-upta de eliberare alaturi depoporul roman, impotriva jugului hitlerist $i a coailor de topor.

Frontul tunic al reactiunil romane maghiare nu se rupe nici intimpul cand guvernele fasciste, sere a desbina massele muncitcare,al:rhea Transilvania de Nord masuri represive impotriva masselorramane, iar in Transilvania de Slid impotriva color maghiare. In can-siliile de administratie ale fabricilor din Ardealul de Nord 0. de Sud.Hatieganii $i contii Teleki isi impart in most familiar actiunile rolu-rile, in timp se comandantii militari fascist ai fabricilor atata $ovinis-mul antiromanesc in Ardealul de Nord si $ovinismul antimaghiar inArdealul de Sud.

Gyarfas Elemer, presedintele comunitatii maghiare din Transilvaniade Sud, pretinde, inteun comunicat oficial, discipline si intelegere"din partea populatiei maghiare, somand pe cei mobilizati sa se supunaordinelor de chemare in armata ale lui Antonescu. Gyarfas Elemer in-

si

si

si

s'a

si

in

si

imperialistrior.

www.dacoromanica.ro

DESPRE ACTIVITATEA MADOSZ-ULUI 85

tretine o legatura permanents intre guvernele fasciste din BudapestaBucurecti impreuna cu conducatorul oficial al romanilor din

Transilvania de Nord, Emil Hatiegan, agreat al guvernului horthyst, sestraduesc sä mentina neturburata cardacia antisovietica a celor doua

alaturi de Germania hitlerista.Apelul MADOSZ-ului anarut in Februarie 1944, spun :Dietatul hitlerist dela Vilna a expus paste o jumatate de milion

de lingual, din Sudul Transilvaniei ci din Banat, politicii rasiale, poli-ticil de rasboi, de jaf ci asuprire fascists a lui Antonescu. In timp cefiiipoporuilui roman sunt tarap in ataatorui hitlerist, Antonescu, acest aju-tor de calau al lul Hitler, a introdus lagarele militare de munea, unclefiii noctri au pierit in massy din pricina munch de robin, doboriti defoame boli. In timp ce banditii fascicti ai lui Horthy s'au aruncat, eaasupra unei colonii asupra Transilvaniei de Nord ci in primul rand asu-pra niasselor romane de acolo, sbirii lui Antonescu au jefuit taraniimaghtari din sudul Transilvaniei ci Banat".

Din robia hitlerista comuna nu este decat o singura scapare: luptacomuna antihitlerista de eliberare. Marcavii tradatoti de patrie, d:n Ro-mania lui Antonescu ci din Ungaria lui Horthy, folosesc ambele popoaredrept unelte pentru razboiul de jaf al lui Hitler, iar arum ar vrea sa lejertfeasca in intregime pentru apararea hoar delor nem-testi care seretrag in debandada. Populatia maghiara din -tara noastra isi poate do-bandi libertatea num.ai prin scuturarea impreuna cu poporul roman ajugului hitlerist, cucerird libertatile omene5ti generale ci cactigandprietenia marei noastre vecine, Uniunea Sovietica."

Istoricele victorii ale Armatei Sovietioe care inainta vijelios inmarcul ei eliberator, starneau nelinicte in randurile conducatorilor Co-munitatii Maghiare". Episcopul catolic din Alba Iulia, Marton Aron cimo:gerul Szasz Pal trimit o circulard confidentiala membrilor condu-cerii centrale a comfunitatii in care spun: Imprejurarile rasboiuluislabesc ci in randul poporului nostru discipline. In urma acestui faptultimele faze ale razboiului pot produce situatii turbuni. Este necesar shpastram treaza increderea poporului nostru fate de conduatorii lui

Trebue sa prevenim ca nu cumva, in momentele entice. nictegrupuri iresponsabile dar organizate sa poata folosi acest popor pentruscopurile lor." El manifesta Ingrijorare ci ura spunand agitatoriirevolutiei lucreaza din ce in ce mai asiduu" ci pun intrebarea: Daremai acteptarn pans cand se va incolona poporul sub alt steag?"

In realitate, massele populare maghiare din Ardeal se indreotauInca de mult spre adevqratul for steag, steagul libertatii popoarelor.Dupe eltherarea Romanies de catre glorioasa Armata Savietica, pretu-tinder"i in regiunile eliberate, massele muncitoare maghiare din Tran-silvania pornesc la lupta alaturi de poporul muncitor roman, pentrufaurirea Romaniel democratice sub conducerea Partiduiui Comunist dinRomania, singurul partid in care au avut detplina incredere.

Spre decsebire de trupele cotropitoare din 1918-19 ale regeluiFerdinand, aservite imperialismului, armata romans democratice ducedupa 23 August 1944 o dupta de desraire alaturi de Armata SoviPtica,iar dupe eliberarea Ardealului de Nord, contribue ci la eliberarea Un,gariei de sub robia fascists.

Urmand actiunea pe tara a Partidului Comunist Roman, apelullansat de MADOSZ contribue la trezirea conctiintel democratice a

si si,

tari,

§i

Breath

ca:

www.dacoromanica.ro

86 PROF. UNIV. L. BANYAI

masselor populare maghiare din Transilvania. spune apelulcand poporul tarii a foot eliberat de sub asuprirea cea mai neorne-

noasa a tuturor timpuriflor, de sub fascism, a sosit t.mpul ca unguriicare traesc aici expri,me vointa for de a duce o lupta comurna ala-turi de cfortiele democratice din Romania."

Reactiunea romans incearca sa produca neliniste in spatele fron-tului. Garda lui Maniu incearca sa innabuse in sange entuziasmul cucare asteptau massele muncitcare maghiare trupele eliberatoare. Ma-nistii bratienistii sub obladuirea lui Radescu in slujba imperalismuluiamerican englez, pornesc o campanie de calomnii impotriva MADOSZ-ului si in acelas tamp fac totul pentru a-i scoate baana curate pe vechiiconducatori reactionari maghiari.

Massele populare maghiare din Ora, insa, privesc unanim spre con-ducatorul for adevarat partidul clasei muncitoare, care be arata drumulspre noua ora.nduire dernocratica.

Fliberarea de sub jugul fascist, datorita sprijinului neprecupetit alliniunii Sovietice ¢i datorita luptei clasei muncitoare, condusa de Par-tidul ei, deschide perspective cu totul not pentru rezolvarea demo-craticb, a problemei nationale.

Dupe 23 August 1944 si 6 Martie 1945, polttdca egalitatii de drep-turi a nationalitatilor conlocuitoare devine o politica guvernamentala,care pune capat inoercarilor de reinviere a politicii nalicionaliste deatatare si de teroare.

Instaurarea regimului de democratie pcpulara ca forma a dicta-turii proletariatulai, este o cotitura hotarltoare in determinarea dru-mului tarii noastre pentru construirea sacialisanului, deci si pentru re-zolvarea definitive a problemei nationale in spiritul fratiei intre popoare.

Popuflatia muncitoare maghiara, dela aceasta data are posibilitatide inflorire economica, socials, ;politica, nationala $i culturala.

Realizarile R.P.R. in prolblema nationala, sunt rezultatul aplicariiprincipillor ideologiei staliniste, a prieteniei intre popoare, a aplicariiexperientei popoarelor sovietice, care

pasniceprimele in istorie au aratat in

mod concret calea convietuirii a popoarelor. Massele muncitoareromane $i de alts nationalitate din lard sunt perfect constiente ca oriceindepartare dela aceste principii este o tradare a cauzei nationale, acauzei socialismului, o tradare a cauzei

Realizarile R.P.R. in problema nationala intaresc unitatea de muncasi de lupta a poporului muncitor roman si a populatiei muncitoare an.ationalitatilor conlocuitoare, sub conducerea Partidului MuncitorescRoman, pentru construirea socialismului in patria noastra, RepublicaPopulara. Romans.

Regimul de democratie populara, asigurand propb.sirea materialstuturor oamenilor muncii din lora, indiferent de nationalitate $i con-tribtiind la desvoltarea culturii for nationale in forma si socialista incontinut, ii uneste intr'o inffatire patrunsa de adanc patriotism, pedrumul apararii cauzei pacii si a independentei patriei noastre comune,RepuLlica Populara Ramana.

Amon

gi

:

a

sipi-ti

$i

Ii

pact.

www.dacoromanica.ro

CREAREA BAZEI MATERIAL-TEHNICE ACOMUNISMULUI SI SARCINILE STIINTEI

SOVIETICE*)

de A. V. TOPCIEV

Puterea politica $i economica a Uniunii Sovietice, care infaptueste gran-ilioasa constructie a comunismului, cre$te se intareste neincetat.

0 etap'a glorioasa in desvoltarea "Phi Sovietice a fost cincinalul stalinistpostbelic. In lupta pentru infaptuirea lui, oamenii sovietici au savar$it noi faptede eroism in munca. Au fost invinse cu succes greutati uriase in domeniul refacerii economiei nationale, distrusd intro serie de regiuni ale tarii in perioadaocupatiei fasciste germane. Planul cirtrinal stalinist postbelic de refacere $i desvoltare a economiei nationale a U.R.S.S. nu numai ca a fost indeplinit dar a fost

considerabil depa$it. Nivelul antebelic de desvoltare a economiei culturiia ramas cu mull in urma.

In marile succese care s'au realizat in desvoltarea Tarii Sovietice s'a manifestat vointa de nesdruncinat a poporului sovietic, devotamentul lui fata deideile lui Lenin-Stalin, unitatea lui politico-morala unirea in jurul Partiduluisau bolsevic. Realizarile sovietice au dovedit avantagiile incomensurabile ale sistemului economic socialisttsovietic, care nu cunoa$te crize, nici somaj, nici altecalamitati proprii capitalismulut. Relatiile de productie socialiste corespund in1ntregime caracterului fortelor de productie $i deaceea deschid posibilitati neli-mitate pentru desvoltarea for inteun ritm rapid, pentru avantul continuu at eco-nomiei nationale ridicarea sistematica a nivelului material $1 cultural atpoporului.

Se desvoltu progresiv infloresc toate domeniile culturii socialiste aleTarii Sovietice multinationale. Crete tot mai mutt irnportanta $tiintei sovieticeinaintate, care contribuie la inraptuirea cu succes a maretului program de con-struire a comunismului, trasat de I. V. Stalin. Construirea comunismului ridicain fata $tiintei sarcini care n'au fost trasate Inca niciodata $i nu puteau titrasate stiintei in societatea capitalists. In timp ce in tarile capitaliste, stiintase translorma tot mai mult intr'un instrument de nascocire a noi procedee deexterminare in massa a oamenilor $i este condamnata, dupa expresia eminentuluisavant englez J. Bernall, sa" serveasca stapanilor sai care $i -au pierdut mintea,in societatea socialists stiinta sprijina munca pa$nica creatoare, iar realizarileei sunt folosite pentru binele oamenilor muncii. Numai aici ea obtine toate conditiile pentru o desvoltare libera multilaterala. Savantii sovietici $i inovatoriiin productie sunt inconjurati de atentia grija permanenta a Partidului Co-munist, ei sunt insufletiti de maretele idei ale marxism-leninismului, iar in munca

) Sozdanle materialnd tehnicescoi bad oactimunizma 1 zadaci sovelsool naucht.opeosi filosofa. ne. 1, 1951.

,si

si si

si

si

gi

sisi

www.dacoromanica.ro

88 A. V. TOPCIEV

lor ei stint orientati de marele corifeu at stiintei, I. V. Stalin. Oamenii de stiinta,inovatorii din productie lucreaza in mod rodnic la descoperirea de noi legi alefenomenelor naturii, creaza noi masini gi constructii perfectioneaza procesultehnologi.c. Hotarirea Consiliului de ministri at U.R.S.S., privitoare la decernareaPremiilor Stalin pentru lucrari exceptionale in domeniul stiintei, at inventiilorsi pentru perfect onari fundamentale ale metodelor de productie in anul 1950,hotarire publicata recei t in presa sovietica, dovedeste in mod viu progresul im-petuos at stiintei soviet ce. Inaintarea cu succes a Tarii Sovietice pe calea treceriitreptate dela socialism Ia comunism creaza toate conditiile pentru inflorirea con-tinua a stiintei sovietice totodata ii traseaza noi sarcini complexe

Cu peste 100 de ani In urma, in cunoscuta lucrare Manifestul PartiduluiComunist", definind rolul revolutionar at clasei inuncitoare care este chemata safie groparul vechii oranduiri burgheze sa construiasca noua societate coma-nista, Marx $i Engels scriau: Proletariatul va folosi domnia lui politica pentrua smulge burgheziei, pas cu pas, intreg capitalul, pentru a centraliza toate unel-tele de productie in mainile statului, adica in =Untie proletariatului organizatca clasa stapanitoare, si pentru a marl, cat se poate de repede, massa fortelorde productie" I).

Marii intemeletori ai invOtaturii revolutionare au prevgzut cu mult inaintede victoria revolutiei socialiste acea gigantica desvoltare a fortelor de productiecare va fi obtinuta dupa cucerirea puterii politice de catre proletariat. Ei auconsiderat inalta desvoltare a fortelor de productie ale societatii drept conditiade baza a triumfului noii oranduiri sociale.

Transpunand in viata ideile invincibile ale comunsimului, V. I. Lenin §iI. V. Stalin au elaborat in toate amanuntele, au imbogatit si au desvoltat maideparte in none conditii istorice, in epoca crizei generale a capitalismului, atriumfului revolutiilor proletare si a constructiei victorioase a societatii comu-niste in U.R.S.S., invatatura marxist5 despre construirea comunismului, desprecrearea bazei materiale tehnice a comunismului.

Inca la inceputul anului 1918, In lucrarea Sarcinile imediate ale PuteriiSovietice", V. I. Lenin, remarcand ca Tara Sovietica poseda rezerve giganticede minereu, combustibil. rezerve gigantice de cherestea, caderi de apa, materiiprime pentru industria chimic5, a prevazut ca Exploatarea acestor bogatii na-turale cu metodele celei mai moderne tehnici va crea baza unui extraordinaravant at fortelor de productie" 2).

La sfarsitul lunii Martie 1918 in Schitade

planului de lucrOri stiintifico-tehnice", V. I. Lenin a propus Academiei Stiinte sa treaca la intocmirea catmai grabnica a planului de reorganizare a industriei si a

transporturiloreconomiei tarsi, acor-

dand o atentie deosebita electrificarii industriei si aplicariielectricitatii in agricultura, folosirii combustibilului de calitate inferioara (turba,caEbune de cea mai proasta calitate) pentru obtinerea energiei electrice cu celemai mici cheltueli, Ia extractia transportarea combustibilului, precum folo-sirii de energie a apelor $i a motoarelor eoliene.

In planul GOELRO de electrificare a Rusiei, elaborat in 1920 si numitde Lenin al doilea program al Partidului Bol.sevic, si-au gasit intruchiparea viesi concreta ideile leninist-staliniste despre crearea bazei materiale tehnice a

pe baza marii productii si a celei mai avansate tehnici moderne.Planul leninist-stalinist GOELRO privea electrificarea in stransa legatura cureinzestrarea radicala a intregii economii nationale, cu trecerea ei pe haze noitehnice perfectionate. Cunoscuta teza a lui V. I. Lenin ca, comunsimul este Pu-terea Sovietica plus electrificarea intregii tars ", a indicat Calle de desvoltare aeconomiei nationale pe baza celei mai matte, celei mai perfectionate tehnici.

a) K. Marx si Fr. Engels, Manifestul Partidului Comatnist", 1948, p. 781; ed.P.M.R., p. 54.

2) V. I. Lenin, Opere, vol. 27, p. 228; vezi s"1 Opere alese, vol. 2, parteaed. P.C.R ; p. 478.

Si

yi $i

socialismitlui

Pa,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE STIINTEI SOVIETI('E 89

DetermIn5nd irnportanta electrificarii pentrtu construirea comunismului.V. I. Lenin in 1920, in convorbirea cu corespondentul ziarului Daily Express aspus: Electrificarea pe baza oranduirii sovietice va crea victoria definitiva abazelor comunismului in tam noastra, a bazelor vietii civilizatiel fara exploatatori, lard capitalisti, fara mosieri, fara negustori" I).

Indeplinind directivele lui Lenin, clasa muncitoare din Uniunea Sovieticasub conducerea Partidului Bolsevic in frunte cu I. V. Stalin, a infaptuit indus-trializarea socialista a tarii si colectivizarea agriculturii, a pus bazele comunismului in Cara sovietica si le-a consolidat.

Cincinalele staliniste, care au tradus in viata previziunile mar* ale in-temeietorilor comunismului stiintific, au reutilat si au reorganizat industria, transporturile si agricultura pe baza tehnicii celei mai moderne. In urma maretei re-volutii care a fost infliptuita la sate, mica agricultura, faramitata si inadoiatadin punct de vedere tehnic, s'a transformat inteo mare agricultura colectivi-zat5 si mecanizata. In toate ramurile economiei nationale a triumfat principiulsocialismului.

In urma infaptuirii cincinalelor staliniste. Uniunea Sovietica s'a transformatdintr'o tars agrara, inapoiata din punct de vedere industrial, intro Cara cuindustrie desvoltata, capabila sa produca prin mijloace proprii utilaj de tot telul,cele mai complexe si mai perfectionate masini. Fapt este ca a declaratI. V. Stalin la Congresul al XVIII-lea at P. C. (b) al U.R.S.S. in ce pri-este tehnica productiei si masura in care a fost inzestrata cu tehnica noua.industria noastra ocupa primul loc in fume" 2). Baza materials tehnica a socia-lismului a fost construita, socialismul a repurtat victoria si totodata au fostcreate si conditiile pentru inaintarea continua pe calea trecerii treptate delasocialism la comunism, care a inceput odata cu indeplinirea celui de at treileaPlan cincinal stalinist.

Desvoltand si aprofundand mai departe tnvatatura lui Marx, Engels, Lenin,I. V. Stalin a creat o teorie inchegata a construirii comunismului in U.R.S.S.I. V. Stalin a aratat ea in U.R.S.S. este pe deplin posibila infaptuirea construiriafazei superioare a comunismului chiar si in conditiile incercuirii capitaliste.

In raportul facut la Congresul at XVIII-lea al P. C. (b) at U.R.S.S.I. V. Stalin a prezentat un vast program de trecere dela socialism la comunism,trasand sarcina economics tundamentala si anume de a ajunge si de a depasiprincipalele tad capitaliste din punct de vedere economic, adica in privintavolumului productiei industriale pe cap de locuitor. Am intrecut principaleletars capitaliste din punct de vedere al tehnicii productiel si at ritmului de desvoltare a industriei spunea I. V. Stalin. Asta-i foarte bine, dar e putin. Trebuesa le intrecem si din punct de vedere economic. Noi putem face aceasta, si trebues'o facem. Numai in cazul in care vom intrece din punct de vedere economicprincipalele Uri capitaliste ne putem bizui pe faptul ca tarn noastra va fi pedeplin Indestulata cu articole de consum, ca vom avea abundenta de produsesi vom fi in situatia de a putea savarsi trecerea dela prima faza a comunismuluila cea de a doun faza a lui" 3)

In fata Uniunii Sovietice s'au ridicat sarcini noi. $i mai grandioase, inopera de ridicare a industriei, in cresteea productivitatii muncii. Rezolvareafor, dup5 cum s'a aratat in rezolutia Cungresului al XVIII-lea at P. C. (b)at U R S.S. prix Hoare la cc I de at treilea Plan cincinal, era legata 1n modulcel mai strAns de cresterea considerabila si continua a tnzr strarii tehrike atuturor ramurilor economiei Rationale si in primul rand de desvoltarea multilate-rata a conAructiilor de masini si a intregii industrti grele, de imbunatatirea fundamentala a organizarii si tehnologiei productiei, de introducerea pe o scaralarga a celor roar noi realizari ale stiintei si a inventiilor, de cr stcrea antitativa 5i calitativa a cadrelor de productie si de insusirea tehnicii noi in industrie,in transporturi si in agricultura.

Popoarele marii Uniuni Sovietice. oamenii muncii, oamenii de stiinta,

1) V. . I c.in. Opere, vol. 30, p. 343.2) I. V. Stal n, ,,Pr Jlemele leninismulut,', ed. 11 rusk p. 577, ed. a II -a P.M.R.,

p.3) I. V. Stalin, Problemele len:rtsmului p. 57E-6:s; ed. a II-a p. 912.

o

3.2P.)011,,www.dacoromanica.ro

90 A. V. TOPCIEV

telinicienii, reprezentantii artei, fnsufletiti de aceste marete perspective au In-ceput cu toata energia construirea grandiosului edificiu at comunismului. $i numaiatacul banditesc at Germaniei hitleriste Indreptat fmpotriva Uniunii Sovieticea oprit, pentru un timp, activitatea constructive pasnica a oamenilor sovietici.

Repurtand victoria de In emnatate istorica mondiala asupra fascismuluigerman, Statul Sovietic, care a iesit din razboi mai intarit si mai puternic, apornit din nou la munca pasnica temporar Intrerupta de construire a co-munismului.

In cuvantarea sa istorica tinuta Ia adunarea electorate a alegatorilor cir-cumscriptiei electorate Stalin" din orasul Moscova, la 9 Februarie 1946,I. V. Stalin a trasat maretul program d2 construire a comunismului, prograinulcrearii bazei materiale a comunismului in cursul urmatoarelor Planuri cincinale.Trebue sa tindem. spunea I. V. Stalin, ca industria noastra sa poata produceanual circa 50 milioane tone de fonta, circa 60 milioane tone de otel, circa500 milioane tone de carbuni, circa 60 milioane tone de petrol... Aceasta vanecesita, Doate, trei noi planuri cincinale, daca nu mai mutt. Dar noi putem faceaceasta si trebue s'o facem" I).

Realizand Planul cincinal stalinist postbelic, poporul sovietic a facut unmare pas fnainte In opera de construire a comunismului in Uniunea Sovietic5,in opera de creare a bazei materiale tehnice a societatii comuniste. Noul avantputernic dl fortelor de productie ale tarii, obtinut datorita Indeplinirii gi depa-sirii Planului cincinal postbelic fsi gaseste expresia In cresterea uriasa a pro-ductiei industriale care a depasit cu 730/o nivelul antebelic, fn locul cresterii de480/o prev5zute de planul cincinal pentru anul 1950 to comparatie cu anul ante -belic 1940. In anul 1950 productia globala a intregii industrii sovietice a crescutin comparatie cu anul 1949 cu 230/o. Asemenea ritmuri rapide de crestere a pro-ductivitatii sunt posibile numai fn Cara socialismului victorios. Avantul puternicat fortelor de productie ale tarii este viu oglindit In refacerea gi construireaa circa 6000 de marl Intreprinderi industriale, In refacerea desvoltarea in-dustriei grele metalurgice, carbonifere, petrolifere, energetice, de constructii dernasini In reinzestrarea tehnica continua a economiei nationale, fn desvoltareamecanizarii automatizarii productiei, fn refacerea gi desvoltarea transportu-rilor feroviare, in succesele agriculturii care a asigurat in 1950 o recolta glo-bala de culturi de cereale de 7 miliarde 600 milioane de puduri (cu peste 300milioane ouduri mai mult decat s'a recoltat in anul antebelic 1940), In Inflorireacontinua si fn cresterea bunei stari materiale a poporului. Comasarea colhozurilorrare se efectueaza fn prezent, deschide posibilitati si mai marl pentru desvoltareaagriculturii, asigura o marire considerabila a randamentului in folosirea noii teh-old mecanizate ridicarea productivitatii muncii in agricultura. Toate acesteaau o mare importanta pentru lichidarea contrastului dintre oras $i sat, dintremince fizica si cea intelectuala.

Rezolvand sarcinile marete ale construirii comunismului In U.R.S.S., poporulsovietic traduce In viata ideile marxism-leninsimului despre trecerea dela primalaza la cea de a doua faze a societate comuniste.

Comunismul se deosebeste de socialism printr'o desvoltare economics maiinalta. Comunismul creste din sanul socialismului si se bazeaza pe un nivel maiMalt de desvoltare a fortelor de productie care asigura cresterea uriasa a pro-ductivitatii muncii. In oranduirea comunista, cresterea bogatiei obstesti creazaconditiile pentru satisfacerea tuturor nevoilor unor oameni civilizati.

Desvaluind anatomia societatii comuniste", caracterizand trasaturile eivele mai importante, I. V. Stalin a aratat ea aceasta va fi o societate unde vordispare definitiv toate deosebirile de clasa, unde economia nationals planificatase va baza pe o tehnica superioara, atat In domeniul industriei cat si in do-meniul agriculturii, unde nu va exista un contrast intre oras Si sat, intre indus-trie agricultura, unde produsele se vor repartiza dup5 principiul dela fiecaredupa capacitate, fiecaruia dupa nevoile sale", unde stiinta si arta se vor bucura

1) I. Stalin. Cuvantarea tinuta in ziva de 9 Februarie 1946 Ia adunarea eleC-toralA a alegatorilor eineurnseriptiei eleetonale Stalin" din ora6u1 I/LOBO:we". Gospo-11ilzdat. 1949, p. 29; ed. P.114.11., p. 29.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE STLINTEI SOVIETICE 91

de conditii suficient de prielnice pentru a ajunge la o deplina tnflorire, undeindividul eliberat de grija bucatii de paine $i de necesitatea de a lingusi peputernicii lumii" va deveni cu adevarat liberi 1).

Pentru a asigura abundenta de bunuri de consum, pentru a lichida con-trastul dintre ora$ $i sat precum contrastul dintre munca intelectuala muncafizica, pentru a transforma munca pentru toti membrii societatii intr'un proces-creator, este necesara nu numai desvoltarea foarte mare a fortelor de productie,ci $i crearea tehnicii societatii comuniste, tehn)ca superioara din punct de vedere calitativ in comparatie cu tehnica din tarrle capitaliste. Profunda revolutietehnica de care este legata victoria comunismului, dupa proportiile $i importantasa, nici nu sufera comparatie cu revolutiile tehnice care s'au produs vreodataIn istorie. In societatea comunista, oamenii nu vor mai depinde de fortele ca-pricioase ale naturii, ci le vor subordona controlului lqr con*tient.

Aceasta profunda transformare a bazei tehnice a productiei sociale esterealizata astazi In- mod practic de oamenii sovietici care construesc cu succes.comunismul. Mecanizarea muncilor grele in industrie $i agricultura, automatizareaproductiei, electrificarea chimizarea, folosirea unor izvoare de energie atat deputernice ca energia atomics in interesul constructiei economice pasnice, acesteasunt cele mai importante orientari din desvoltarea tehnica a U.R.S.S. $i au unrol primordial in procesul construirii bazei materiale a societatii comuniste.

Crearea bazei materiale tehnice a comunismului necesita desvoltarea con-tinua a electrificarii tariff. Energia electrica obtinuta in prezent, mai ales prinfolosirea resurselor termice $i hidroenergetice, se introduce pe o scara din ce ince mai larga in toate ramurile economiei nationale a U.R.S.S. Insemnata cres-tere de energie electrica (peste un sfert din productia totals de energie electricaa U.R.S.S.) o vor realiza centralele hidroelectrice gigantice depe Volga, Nipru,Amu-Daria.

Construirea Centralelor hidroelectrice Cuibi$ev $i Stalingrad pe Volga, aCanalului principal turcmen, a Centralei hidroelectrice Cahovca pe Nipru, a Ca-nalului din Ucraina de sud $i din Crimeea de nord *i desavar*irea constructieiCanalului VolgaDon $i a tuturor lucrarilor legate de el constitue evenimentele-exceptionale din viata Patriei Sovietice. Ele marcheaza Inceputul unei noi etapeIn crearea bazei materiale tehnice a comunismului.

Aceste marete constructii Infaptuite din initiativa dupa planul marelurconstructor al comunismului, I. V. Stalin, sunt numite pe buna dreptate de poporul sovietic, marile constructii ale epocii otaliniste, constructiile comunismului.Ele se construiesc

poporul$i pot fi construite numai in conditiile oranduirii socialists

de catre pe steagul caruia sta scris: munca panic in numele comu-nismului. Intreaga omenire progresista vede in hotaririle istorice ale guvernuluisovietic o noua manifestare vie a puterii Statului Sovietic $i a politicii lui iubi-toare de pace.

Centralele hidroelectrice canalele ce se construiesc vor constrtui bazapentru o mare desvoltare a industriei $i agriculturii unor regiuni noi, ale carorimense suprafete de*ertice.se vor transforma in tinuturi infloritoare cu o agri-cultura rodnica, cu o zootehnie productiva cu o Insemnata pomicultura.

Intr'un termen fara precedent de scurt vor fi irigate alimentate cu apa28 milioane hectare pamant. Pentru comparatie se poate arata ca in State leUnite exista 8 milioane de hectare de pamant irigat, dar pentru amenajareaacestor sisteme de irigatie a fost nevoie de 100 de ani. Iar in curs de 35 ani,In America nu s'a putut termina construirea amenajarilor hidrotehnice de pe valearaului Tennessee. Construirea centralelor hidroelectrice Cuibisev $i Stalingrad,care depasesc de cateva on ca forts puterea Dneproghes-ului, cea mai puternicacentrala hidroelectrica dintre cele existente in Europa, a fost prevazuta pentru afi Infaptuita In timp de 5 ani. Numai economia socialists planificata este In staresa Infaptuiasca lucrari de asemenea proportii Intr'un termen atat de scurt.

Electrogigantii de pe Volga vor da anual peste 20 miliarde kW-ore de ener-gie electrica pentru nevoile industriei, agriculturii, transporturilor, amenajarii

1) VezI I. stem, Opere, vol. 10, p.

ai ai

ai

ai

ai

aiai

LEO.www.dacoromanica.ro

92 A. V. TOPCIEV

oraselor, pentru irigarea unor intinse suprafete de steps, pentru satisfacereanevoilor culturale si de trai ale oamenilor sovietici.

Canalul principal turcmen va deschide posibilitati colosale pentru o des-voltare si mai intensa a agriculturii si zootehniei socialsite in sud-estulpentru aprovizionarea cu energie hidroelectricg a Intreprinderilor industriale sia agriculturii in regiunile care au lost pans de curand pustiuri.

Amenajarea centralei hidroelectrice Cahovca pe Nipru, a canalului dinI lcraina de sud si din Crimeea de nord va transforma in 5-6 ani un tinut imens,va imbunatati conditiile de navigatie pe cursul inferior al Niprului, va rezolvaDroblema Sivasului.

Construirea canalului navigabil VolgaDon va desavarsi uriasele lucraride reconstruire si amenajare a cailor navigabile care unesc marea Alba, mareaEaltica Si marea Caspica cu marea de Azov si marea Neagra si care creazao cale navigabila de tranzit pe apa pentru transportul unor cantitati imense demarfuri. Impreund cu canalele de irigatie, cu centrala hidroelectrica de lang6barajul nodului hidraulic Timlianscaia si cu alte amenajari, canalul navigabilVolga Don va avea un rol urias in desvoltarea continua a economiei socialistesi in transformarea naturii unui vast tinut din regiunea Rostov si din raioanelesudice ale regiunii Stalingrad.

Peste 4 milioane kW lath puterea totals a centralelor hidroelectrice carese construesc pe Volga, Nipru si Amu-Daria. Aceasta depaseste aproape de 3 oncapacitatea tuturor centralelor electrice care au fost prevazute de planul GOELROpentru 10 15 ani. Dupa capacitatea lor, acesti electrogiganti sunt egali cucapacitatea a 30 marl centrale hidroelectrice din Statele Unite, iar productia lotde energie electrica va fi de 18 on mai mare decat pros uctia tuturor centralelorhidroelectrice din Anglia.

Centralele hidroelectrice Cuibisev si Stalingrad vor deveni cele mai marlnoduri energetice din lume, cele mai importante verigi ale viitoarei retele unicede Malta' tensiune, care va uni sistemele energetice ale partii europene a UniuniiSovietice. Aproape jumatate din intreaga energie electrica produsa de ele, va fitransmisa la o departare fare precedent, necunoscuta Inca practicii mondiale.

Marile constructii ale comunismului vor avea un rol urias in infaptuirealegilor comunismului ca lichidarea contrastului dintre oral si sat, ridicarea ni-welului cultural si tehnic al tuturor oamenilor muncii pans la nivelul inginerilorsi tehnicienilor si lichidarea contrastului dintre munca fizica si munca intelec-tuala.

Desvoltarea mecanizarii si automatizarii productiei are o mare importantem crearea bazei materiale si tehnice a

materialecomunismului. Progresul tehnic In U.R.S.S

are ca scop sa creeze premizele pentru lichidarea contrastului dintremunca intelectuala si munca fizica. Acestui scop ii servesc noile constructii simecanisme care usureaza in mod considerabil munca lucratorului, it elibereazade munca fizica necalificata si ii cer o serioasa pregatire tehnice si cunoastereaprocesului de productie, necesare pentru conducerea unor masini complicate.Pe baza tehnicii si stiintei avansate se schimba mentalitatea lucratorului: crestenivelul lui cultural si tehnic, munca lui se apropie de munca inginerului, a agro-nomului si a cadrelor tehnice.

Anii postbelici au fost marcati prin marl realizari in toate domeniile re-inzestrarii tehnice a economiei tarii. Numai in anul 1950, industria sovietica acreat Deste 400 de not tipuri marci de masini si mecanisme cu o inalta produc-tivitate. Succese serioase au fost obtinute in opera de mecanizare a proceselorgrele care are drept scop usurarea muncii. ridicarea nivelului cultural si tehnical oamenilor muncii si care constitue unul din factorii principali ai cresterii pro-ductivitatii muncti.

Nicaeri in lume nu se efectueaza un numar atat de mare de lucrari im-portante in domeniul mecanizarii productiei industriale si agricole, ca in UniuneaSovietica. U.R.S.S. este tara celei mai inalte mecanizari a muncilor celor maigrele: extractia de carbune, turba, minereu, etc. In 1950, In industria carboniferas'a desavarsit mecanizarea proceselor de taiere si abataj, de transport al car-

lard,

si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE $TIINTEI SOVIETICE 93

bunelui in abataj si in galerii. Volumul lucrarilor mecanizate de ,incarcare acarbunelui a crescut in 1950 de 2,5 on in comparatie ea anul 1949.

In anul 1949, in minele sovietice a inceput introducerea combinelor de minesi a masinilor de transport al sterilului. Combinele de carbune construite de lau-reatii Premiului Stalin, S. S. Macarov si A. D. Stucaci, puternica marina de havat,:reat5 de colectivul inginerilor dela Ghiprouglemas", reprezint5 modele de teh-nica modernA avansata si au fost adoptate pentru inzestrarea industriei sovieticerarbonifere. Donbass-ul este cel mai important basin carbonifer at Unuinii Sovie-tise trece la totala mecanizare a extractiei carbunelui.

Colectivul de ingineri de sub conducerea lui A. D. Gridin a fost distins cuPremiul Stalin pe anul 1950. Acest colectiv a creat si a introdus in industrie onoug combing de c5rbune pentru exploatarea unor straturi subtiri cu c5dere lina.cu o grosime dela 0,4 pAn5 la 0,7 m. Noua combing rezolv5 problema mecanizariiabatajului si a incArcarii carbunelui in cele mai grele conditii naturale de lucruEa elihereaz5 pAna la 32 mineri la abataj si incarcare si ridica productivitateamuncii Tr; frontul de abataj cu 800/o.

In exploatarile petroliere se introduc metode rapide de foraj; folosireafoarte perfectionate, a balansoarelor cu reductor si a pompelor de

mare adancime, cap5t5 o raspAndire tot mai larga. In exploatarile forestiere seintroduce fer5strOul electric cu inalta frecventa, se mecanizeaza corh5nirea si transportul lemnului. In industria forestier5, volumul lucrarilor mecanizate a crescutin anul 1950 fat5 de anul 1949, in privinta exploatarii forestiere, cu peste 11/2ori, in transportul lemnului de 2, 3 ori.

Mecanizarea lucrarilor de terasament a progresat foarte mult; lucr5ri care inlegOtur5 cu giganticele constructii ale canalelor si barajelor pentru centralele elec-trice, au c5patat o importanta deosebit5. Industria sovietic5 5i -a insusit deja pro-ductia unui mare numar de masini de constructii: excavatoare, buldozere, scre-pere, autocamioane cu descOrcare automata, ma5ini pentru hidromecanizare, in-stalatii plutitoare de pompe de p5mant, si a creat deasemenea o constructie remarcabil5 de excavatoare mobile. La cumpana apelor intre Volga si Don, lucrarile deterasament le execut5 un gigantic excavator mobil, construit de un grup de in-gineri dela uzina de constructii de ma5ini grele din Urali in frunte cu B. I. Sa-tovski. Prin fiecare mi5care a cupei sale, el scoate 14 m3 de parnant si it trans-port5 la o distanta de peste 100 m. In timp de dou5 treceri, un asemenea exca-vator execut5 un debleu cu o largime de pan5 la 120 m o ad5ncime Orli!' la20 m. Tabloul obisnuit al marilor constructii, unde mii de muncitori cars cu roa

abele p5mAntul, trece in domeniul trecutului. Masina Inlocueste munca fizic5 lu-cratorului: un excavator mobil Inlocueste munca a zece mii de muncitori. Muncafor este indeplinit5 de 5 oameni, care conduc masina, in frunte cu un inginer me-canic. Astfel se naste o noun profesiune, aceea de mecanic cu studii superioare,rapt care marcheaza progresul neincetat de lichidare a contrastului intre muncaintelectuala si munca fizica.

Puternicile pompe de pam5nt au fost create de un grup de ingineri sub con-ducerea lui B. M. Scudin. Folosite la construirea nodului hidroelectric Timliansc,aceste ma5ini elibereaz5 o armata Intreaga de muncitori si mult utilaj. Insta-latia de pomp5 de p5mant execut5 in acelas timp extractia, transportul si arezarea pamantului in dig. Toate aceste lucrari el le face inteun singur prosestehnologic neintrerupt. Productivitatea lunar5 a unei asemenea ma5ini este de 250mii m3 de phmant transportat la o distanta de 3,5 km.

A crescut deasemenea mecanizarea lucrarilor de terasament gi de betonarela constructii si la lucr5rile de incarcat si descarcat In transporturile feroviare5,:i pe ap5. AutoInc5rc5torul cu capacitate de 5 tone, creat de un grup de inginerisub conducerea lui A. A. Seslavin, este in stare sa indeplineasc5 fuer:id de incarcat si descarcat, transportarea marfurilor depunerea for la o inaltime ce ajungepana la 10 m. Un asemenea autoincarc5tor inlocueste pan5 la 50 lucratori.

A progresat considerabil mecanizarea agriculturii. Agricultura a c5patat in1950, 180.000 tractoare (calculate in tractoare de 15 cai putere), 46.000 combine,82.000 autocamioane peste 1,7 milloane unelte de remorcare alte masini agri-cole. In anul 1950, mecanizarea araturilor de toamna si a ogorului negru in

si

mast.nilor-unelte

si

si

si riwww.dacoromanica.ro

94 A. V. TOPCIEV

colhozuri, a depasit 900 o, stringerea recoltelor culturilor de cereale cu ajutorulcombinelor a depasit 500/0. Se creaza tot mereu masini si unelte agricole not carepermit mecanizarea complexa a principalelor munci agricole. Mari inventii ale-constructorilor de masini sovietici sunt : combina auto-propulsata construita delaureatii Premiului Stalin, M. A. Pustighin si I. S. Ivanov, combina de recoltatinul, constructia lui M. I. Slicov, combina de sfecla, constructia lui M. S. Siva-cenco, V. D. Pavlov si S. A. Gherasimov.

Economia nationala sovietica este inzestrata cu cea mai build' tehnica dinlume, tehnica sovietica, tehnica comunismului, care reprezinta, dupa expresia luiMarx, organele creerului uman create de mana omului", materialul natural trans-format in organe ale dominatiei vointei omului asupra naturii".

Puterea omului asupra fortelor naturii atinge treapta cea mai Malta insistemele automate de masini, in care intreg procesul de productie se infaptuiestefara folosirea muncii fizice, iar muncitorul nu face deck sa regleze desfasu-rarea

In U.R.S.S. se desfasoara lucrari de automatizare a productiei in industriametalurgica, in constructia de masini, in industria chintica, alimentary si in alte-ramurl ale economiei. Automatizarea se introduce pe o scars deosebit de largaIn munca centralelor electrice si a retelelor electrice, centralele hidroelectrice trecla automatizarea complecta. A inceput construirea si aplicarea practica a liniilorautomate de prelucrare continua in industria de masini, a carei conducere se facedela un tablou electric central de comanda. Se proiecteaza si se creaza sectii au-tomate de productie a diferitelor piese. La centralele electrice, in sistemele ener-getice, in transporturile feroviare si in alte ramuri, se foloseste pe o scars totmai larga conducerea si reglarea la distanta (telemecanizarea) a proceselor teh-nologice.

Constructorii sovietici de masini au creat un mare numar de masini origi-nate care corespund cerintelor tehnicii moderne avansate, tehnica bazata pe vi-teze marl, pe mecanizarea complexa si pe automatizarea proceselor de productie

Trebuie relevata in deosebi inventia exceptionala facula de un mare numarde ingineri sovietici care au elaborat, sub conducerea lui V. I. Dicusin, membrucorespondent al Academiei de $tiinte a U.R.S.S., principiile automatizarii corn-plexe a proceselor de productie in constructia de masini si care au creat o uzina.automata de pistoane. Aceasta uzina reprezinta un sistem unic de masini, sistemcare actioneaza automat si efectueaza intreg procesul de productie a pistoane-lor: pregatirea aliajului topit, turnarea, tratarea termica, prelucrarea mecanicacontrolul duritatii, lacuirea si ambalare a productiei finite.

Urmatoarele date ne arata cat de mult se reduce nevoia de forts de munca.la uzina automata in comparatie cu o uzina obisnuita bine organizata, cu pro-ductie in massa, avand aceeasi productie:

Numarul total de muncitori 102 23Dintre care: ajustori 10 A

operatori 71 6

Dupa cum se vede din aceste date, numarul total de muncitori la urtria-automata este de 4,4 on mai mic decat la o intreprindere obisnuitn. Uzina au-tomata este deservita mai ales de operatori calificati a caror munca este o varietate a muncii inginerului si tehnicianului.

Proiectantii si inginerii sovietici au elaborat proiectul unei alte uzine auto-mate la care toate agregatele sunt legate prin instalatii de transport; cu ajutorulfor piesele brute trec succesiv prin toate operatiile de prelucrare si se transform&In produsul finit. Nici intr'o singura veriga ele nu sunt atinse de mana omului.Productivitatea muncii lucratorului este de 14 on mai mare la o asemenea uzinAdecat in conditiile vechii tehnologii. Utilajul fabricat in aceasta uzina este de douii-ori mai rezistent deck cel facut prin procedee manuale.

Automatizarea productiei are ca premiza organizarea unui proces continutide productie si presupune accelerarea lui considerabila. Intr'o serie de ramuri aleindustriei, introducerea automatizarii este legata de folosirea unor parametrii.

.

www.dacoromanica.ro

SARCIITILE STI1NTEI SOVIETICE 95

inalti: viteze mari, presiuni inalte, etc. Aceasta orientare a progresului tehnicoglindeste deasemenea schimb5rile profunde din tehnic care se produc in condi-tiile la comunism.

Seco lul nostru este secolul marilor viteze ale proceselor de productie. Mul-tumit5 lucr5rilor savantilor sovietici in domeniul intensificarii proceselor metalurgice, in domeniul crearii cuptoarelor metalurgice cu o mare productivitate siin domeniul crearii noilor tipuri de metal de calitate superioar5, metalurgia sovie-tic5 a realizat mari progrese in perioada postbelica. Un aport important in des-voltarea industriei metalurgice a Post adus de laureatii Premiului Stalin: acad.M. A. Pavlov, foarte cunoscut prin lucrarile sale in domeniul metalurgiei fontei sial proceselor din furnale, acad. I. P. Bardin si colectivul condus de el, care auobtinut mari succese in intensificarea procesului metalurgic de obtinere a oteluluicu ajutorul suflarii de oxigen, prof. G. V. Curdiumov, care a descoperit pentroprima oars natura fizica a martensitei ca solutie solida suprasaturata. Acesteinventii si perfectionari tehnice au creat noi posibilitati de ridicare a producti-vitalii muncii, noi rezerve de marire a volumului productiei, noi cal de imbuna-Wire a calitatii ei.

In leg5tur5 cu intensificarea proceselor de productie, se desf5soara pe oscars deosebit de larga introducerea electricitatii in aceste procese. Electrochimia, electrometalurgia metalelor feroase si neferoase, electroautomatizarea, su-dura electrica, incalzirea cu curenti de Malta frecvent5, prelucrarea electrochi-mic5 si cu scAntei electrice a metalelor, electrificarea transporturilor feroviare,folosirea energiei electrice in agricultur5, in gospod5rii comunale toate acesteprocese, In care electricitatea infra ca cea mai importanta components a produc-tiei, duc nu numai la o crestere cantitativa si la o accelerare a productiei, dar sila adanci schimb5ri calitative.

Foarte important5 In opera de creare a bazei material-tehnice a comunis-mului va fi si folosirea noilor forme de energie si in primul rand a energieiatomice. Dup5 cum a ar5tat I. V. Stalin folosirea energiei atomice in scopuri pas-nice va provoca o mare revolutie In procesele de productie" I). Descoperirea de catre savantii sovietici a proceselor de folosire a energiei atomice reprezint5 un faptde o uriasa important5 principiala. In timp ce banditii imperialisti se pregatescs5 foloseasc5 aceast5 descoperite stiintific5 in scopul extermin5rii in massy a oa-menilor, in Cara sovietica energia atomica este folosita in scopuri pasnice. InU.R.S.S. se rezolva pentru prima oars in lume problema folosirii practice a ener-giei atomice in scopurile pasnice ale economiei nationale, lucru care va duce lao revolutie in tehnic5. Se deschid perspective pentru folosirea energiei atomice invederea obtinerii electricit5tii. Acest nou izvor de energie va asigura in viitortehnicii sovietice posibilitatea unei si mai mari desvoltari, va contribui la pro-gresul tehnic si cultural general al Patriei sovietice.

Acestea sunt uriasele succese ale folosirii realiz5rilor inaintate ale stiinteitehnicii in productie, realizari care exists in Tara Sovietic5 si care pun bazeleunui progres fare precedent in domeniul stiintei si tehnicii.

II

Crearea bazei material-tehnice a comunlsmului presupune introducerea con-tinua si planificara in productie a ultimelor realizari ale stiintei si tehnicii, per-fectionarea continua a tuturor proceselor de productie. Comunismul, ca organi-zare stiintific5 a societ5tii, se bazeaza in cel mai inalt grad pe desvoltarea for-telor de productie. In conditiile comunsimului, stiinta pusa in slujba productieidevine ea insasi, dup5 expresia lui Marx o forta de productie nemijlocita" hitomul apare in procesul productiei ca supraveghetor si reglementator al acesteia".

In manuscrisele dintre anii 1857-1859, care reprezinta lucrarile pregatitoare pentru Capitalul", Marx, referindu-se la problemele productiei in conditiilede trecere la societatea comunistA, scria ca, crearea adevaratei bogatii a societatii

1) Stenograina convorbiril lui I. V. Stadia cu reprezentantill Partial lui Repu-blican al Matelot. Unite, Harrold Stamen, la 9 Apri lie 1947 Pravda din 8 Mai 1947.

si

trecerii

www.dacoromanica.ro

96 A. V. TOPCIEV

devine dependenta de starea generala a stiinfei si de gradul de desvoltare a leh-nologsei sau, ceeace este acelas lucru, de aplicarea acestei stiinte In productie.Munca spunea Marx nu mai apare atat ca o munca cuprinsa In procesulproductiei, cat ca o munca in timpul careia omul este fata de procesul Insusi atproductiei, supraveghetorul gi reglementatorul lui" I). Tot aici Marx arata rejefuirea timpului de munca al altuia", pe care se bazeaza toata bogatia societatii capitaliste, se prezinta ca o baza jalnica in comparatie cu aceasta nouabaza, creata de cea mai avansata industrie" 2).

Natura nu construieste magini, vapoare, cai ferate, telegraf electric... re-marca mai departe Marx. Toate acestea sunt produse ale activitatii umane; ma-terialul natural este transformat In organe de putere ale vointei umane asupranaturii sau In organe de executie a acestei vointe In natura. Toate acestea suntorgane ale creerului uman create de mina umana, forta de cunoastere mate-rializata. Gradul de desvoltare a capitalului de baza constitue indiciul graduluipana la care sau desvoltat cunostintele sociale In genere, stiinta transforman-du-se intr'o fork)* de producfie nemijlocita"...3).

Sub conducerea lui V. I. Lenin si a lui I. V. Stalin Partidul Bolsevic gi Gu-vernul Sovietic au creat conditii extraordinar de prielnice pentru creatia stiinti-fica, conditii pe care stiinta nu le-a avut Inca niciodata in intreaga istorie aexistentei sale.

Noua era din istoria omenirii, deschisa de Marea Revolutie SocialistA dinOctombrie a determinat o cotitura radicals in desvoltarea gtiintei, fapt care a in-semnat Intr'adevar o a doua nastere a acesteia.

Din momentul in care pe 1/6 a globului pamantesc omenirea a pus capatdesvoltarii anarhice a economiei gi, sub conducerea Partidului lui Lenin-Stalin,Inarmat cu cunoasterea profunda a legilor de desvoltare a societatii luat soartaIn propriile sale maini, stiinta a Incetat sa mai fie un instrument de Inrobire, uninstrument de exploatare a omului de catre om gi s'a transformat intr'un instru-ment de dominatie a omului asupra naturii, intr'un instrument de transformarerevolutionara a naturii societatii in numele triumfului comunismului.

In toate planurile cincinale staliniste, alaturi de construirea de noi intre-prinderi industriale, se prevedea crearea unor noi institutii de cercetari stiin-tifice, a unor noi statiuni experimentale, a unor unitati industriale experimentalepentru verificarea noilor metode tehnice, a noilor perfectionari gi inventii.

Partidul Bolsevic, Statul Sovietic gi tovarasul Stalin personal acorda oatentie uriasa problemei crearii de cadre ale intelectualitatii stiintifice sovietice.

Inainte de revolutia socialists, In Rusia aveau o activitate stiintifica eel multo mie de persoane. Astazi, armata savantilor sovietici atinge cifra de 150 mii,dintre care peste 10 mii sunt doctori in profesori, peste 40.000 candi-dati gi docenti. La dispozitia for se afla institute de cercetari catedreyi laboratoare minunat utilate gi Inzestrate cu cele mai moderne aparate. Inzes-ti area cu aparate a stiintei sovietice create neincetat an de an. Numarul insti-tutiilor de cercetari stiintifice a crescut cu 1,5 on in comparatie cu anul 1940, iarnumarul de colaboratori in aceeasi perioada s'a marit de aproape 2 onPregatirea de noi cadre stiintifice a luat un avant fara precedent. Peste 1100 deinstitute de cercetari stiintifice scoli superioare din Uniunea Sovietica se ocupade rezolvarea acestei sarcini. In aspirantura institutelor de cercetari stiintifice si a.scolilor superioare s'au pregatit in anul 1950 peste 21.000 de colaboratoriceeace Inseamna o depasire de aproape 2000 a numarului aspirantilor din anul1949. Numarul studentilor din scolile superioare, inclusiv cei care studiaza princorespondenta, a atins cifra de 1247. In deceniul care s'a scurs, numarul specia-listilor care au absolvit superioare sovietice si lucreaza in economia na-tionala a crescut cu 600 o.

Grija partidului pentru Inflorirea stiintei nu s'a limitat la crearea conditiilormateriale pentru creatia stiintifica. Partidul lui Lenin-Stalin a asigurat desvoltareashintei sovietice pe o serioasa baza ideologica, a imbogatit stiinta punand-o in

1) B04evie, nr. 9142, 1939, p. 62.2) Ibidem.3) Ibtdem, p. 63.

si

stiinte sistiintifice,

stiintifici

si

scolile

si-a

5l ii nlifici,

www.dacoromanica.ro

SARCINILE ETLINTEI SOVIETICE 97

slajba intereselor poporului, a tndreptat-o pe calea legaturii lndisolubile cu pracIdea construcjiei comuniste.

Partidul Bolsevic a inarmat stiinta sovietic5 cu o melon eficace de carcetare a fenomenelor, singura metoda just5, materialismul dialectic. In genialelelucrari ale lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, oamenii de stiint5 sovietki gasescnn izvor nesecat de inspiratie creatoare, gasesc principii metodologice indrum5toare, care sunt aplicate la studiul legilor naturii si societ5tii.

Pe baza materialismului dialectic, oamenii de stiint5 sovietici reorganizeazatoate ramurile stiintelor naturii din zilele noastre, obtin not rezultate remareabile in desvoltarea gtiintei, demasc5 teoriile gi conceptiile reactionare. Subconducerea partidului au fost nimicite denaturarile antistiintifice ale mendelistmorganistilor, ale idealistilor fizici", conceptiile reactionare din domeniul chime!,etc. Lupta irm otriva curentelor ostile stiintei a deschis stiintei sovietice drumulspre not

I. V. Stalin ne invat5 c5, critica gi autocritica este forta motrice astiintei sovietice. ...Nicio stiint5 spune I. V. Stalin nu se poate desvolta5i prospera fAr5 lupta de opinii, f Ara libertatea criticii" I). Discutiile filosofic.edin arm! 1947 initiate de C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., s'au resfrant in mod rodnicasupra desvoltarii intregii stiinte sovietice. Discutiile din anul 1948 duse la sesiunea Academiei Unionaie de stiinte agricole V. I. Lenin", au tndreptat cuhotarire stiinta biologic5 pe calea biologiei miciuriniste consecvente. Discutiileduse recent si consacrate problemelor invataturii lui I. P. Pavlov au dat un puternic impuls desvoltarii stiintei fiziologice inaintate, biologiei gi medicinii.

0 urias5 important5 pentru desvoltarea stiintei sovietice au avut-o dia-cutiile din domeniul problemelor lingvisticii, desfasurate pe paginile organuluicentral al partidului, Pravda, §i partitiparea lui I. V. Stalin la aceste discutiiOamenii de stiint5 din Uniunea Sovietica gasesc in lucrarile lui I. V. Stalin cuprivire la lingvistic5 nu numai o serioas5 fundamentare marxist-leninist5 a principiilor de desvoltare a lingvisticii, dar si indicatii de baza pentru desvoltareacreatoare a tuturor ramurilor stiintei sovietice avansate. Prin aceste lucr5ri,I. V. Stalin a indicat caile pentru lichidarea stagnarii, a inertiei si a greselilordin domeniul cercetarilor stiintifice, a aratat prin ce mijloace se poate realizainflorirea stiintei sovietice. In aceste discutii, si in cuvfintul lui I. V. Stalin, s'av5zut din nou grija neincetata a partidului si a conducatorului lui, pentru desN,oltarea stiintei inaintate. Aceasta grija este un puternic stimulent pentru savantii sovietici, antrenandu-i la o munca creatoare pentru prosperitatea poporutui gi pentru inflorirea Patriei sovietice.

Un puternic indemn pentru savantii sovietici insufletiti de marile idei alecomunismului, tl constitue cuvintele lui I. V. Stalin: ...nu exists in lume lucruricare nu pot fi cunoscute, ci exists numai lucruri care nu sunt Inca cunoscute,care vor fi descoperite gi cunoscute prin mijloacele stiintei si ale practicii"2)Stiinta sovietica descopera tainele naturii gi foloseste cunostintele dobanditespre binele poporului.

In Tara Sovietica sunt deschise posibilitati nelimitate pentru desvoltareastiintei inaintate.

In opozitie cu aceasta, in lumea banditilor imperialigti, in apusul camtalist muribund, in Statele Unite, Anglia si tarile marshalizate, se propag5 peo scars larg5 diferite teorii ale incognoscibilitatii" lumii, teorii care fundamenteaza" asa zisa neputinta a omului de a patrunde tainele naturii, conceptii clericale si cosmopolite arhireactionare, teoriile fertilitatii descrescande" a Omantului, nascocirile morganist-weismanniste despre imposibilitatea de a schimba inmod dirijat ereditatea plantelor gi animalelor, etc. Raspandirea acestor teorii"dovedeste in modul cel mai concret procesul de descompunere si condamnarea culturii capitaliste care a devenit un dusman al omenirii progresiste. Fapteleconfirm5 cuvintele lui Lenin ca descompunerea capitalismului inseamna reactiune pe toata Jinja.

1) T. satin, Marxismul vi proiMTlele lingvisticii", Gaispolitindat, 1850, p 93ed. PMR, p. 32.

2) L Stalin, ,,Problernele leninlernului", p. 543; ed. P.M.R., p. 860.

realiz5ri.

www.dacoromanica.ro

98 A. V. TOPCIEV

Daca In Uniunea Sovietica stiinta este In Intregime pusa in slujba intere-selor constructiei pasnice propune ca scop infaptuirea celor mai Matte sia celor mai umanitare idealuri, in schimb In lagarul imperialismulut stiinta estepus5 in slujba monopolurilor capitaliste si are ca scop infaptuirea celor mai cri-minale proecte de exterminare in massa a omenirii.

Revistele stiintifice ale Americii sunt pline de aberatii stiintifice si demanifest5ri de ur5 fata de oameni. Slugile miliardarilor din stiinta economicacalculeaza ce arma costa mai putin daca este fabricate pe scara industria15.arma atomica sau arma bacteriologic5; biologii reactionari sunt ocupati cu dispute care au drept subiect care sunt otravurile prin care pot fi exterminati maibine oamenii: toxina botulinicg sau bacteriile ciumei; problema fundamental5 aacestei stiinte" a devenit problema cum s'ar putea extemina viata pe p5mant,cum se poate face ca pamantul sa nu fie prielnic pentru desvoltarea vietii aniindelungati.

In opozitie cu aceasta, stiinta sovietica e pusa in Intregime in slujha omu-lui. Oamenii de stiinta sovietici Isi Inchina lucrarile salv5rii omenirii de infectii

boli, sporirii fertilitatii c5mpiilor sovietice, ridic5rii productivitatii zootehnieiInf5ptuirii planului stalinist de transformare a naturii, usurarii muncii fizice, ri-dicarii nivelului bunei stari materiale a oamenilor muncii. Prin aceasta, stiintaSovietica isi cucereste un prestigiu tot mai mare si trezeste din ce in ce maimult simpatia tuturor savantilor progresisti ai lumii fata de ea.

Planificarea socialists a economiei nationale, infaptuita de statul sovietic,ridic5 In fata stiintei probleme marl, mereu noi, fi (15 claritate de perspective,traseaza sarcini practice care cer desvoltarea continua a cunoasterii stiintifice

Partidul lui Lenin-Stalin a pus la baza desvoltArii stiintei sovietice prin-tpiile creatoare far5 care nu poate fi conceput progresul, f5r5 care stiinta ar

degenera in mod inevitabil, transform5ndu-se intr'o sums de dogme perimate.Unul din aceste principii foarte importante este legatura stiintei cu practica. Legatura stransa a teoriei cu practica revolutionara a fost Intotdeauna principiulconducator at vietii partidului. Intreaga activitate a Partidului Bolsevic si aconducatorilor lui este un stralucit exemplu de legatur5 strans5, organic5, a teonet cu practica. I. V. Stalin ii Invala pe oamenii de stiinta sovietici sa int5reasc5din toate puterile legatura cu practica, sa verifice concluziile stiintifice Inpractica.

Teoria care a rupt legatura cu practica devine in mod inevitabil o dogma,ne invata I. V. Stalin. Despre stiinta care a rupt legaturile cu practica, desprestiinta care s'a inchis in linistea cabinetelor academice si a laboratoarelor,I. V. Stalin spune: Date le stiintei au fost totdeauna controlate prin practica,prm experient5. Ce fel de stiinta mai este aceea care a rupt-o cu practica, cuexperienta? ...Stiinta tocmai de aceea

ridicese numeste stiinta, pentru ca ea nu

recunoaste fetise, nu se teme sa mana impotriva a ceeace si-a trait traiul,impotriva a ceeace este vechi si igi apleaca urechea cu luare-aminte la glasulcxperientei, la glasul practicii"1).

Perioada postbelica a intarit si mai mult legatura dintre stiinta gi prat--ridicand pe o noua treapta, mai 'Malta, colaborarea creatoare dintre oamenii

stiintet si ai productiei. Stahanovistii din productie patrund adanc, cu ajutorulsavantilor, esenta proceselor tehnologice, apnea in activitatea for practica rea-hz5rile oamenilor de stiint5, gi totodata imbogatesc stiinta si telinica cu datenoi. La randul for oamenii de stiinta folosesc experienta practica a fruntasilorin productie, Imbogatind practica cu noi sintetizari si concluzii teoretice.

Rezultatele practice ale colaborarii creatoare Intre oamenii de stiinta sioamenii productiei se fac deja simtite. Numarul inventiilor 5i at propunerilor derationalizare introduse in anul 1949 numai in intreprinderile industriale depa-sesc cifra de 450 mil. In anul 1950 numarul inventiilor propunerilor de ratio-nalizare introduse In industrie depasea cifra de 600 mil. Aceasta inseamna Cain timp de 2 ani au fost rezolvate peste 1 milion de probleme practice, concrete,marl si mici, In opera de creare a bazei materiale tehnice a comunismului.

1) I. Stalin, Problemele leninismului", p. 502; ed. P.M.R., p. 796-797.

si igi

st

si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE TILNTEI SOV1ETICE 99

In colaborarea creatoare dintre oamenii de stiinta muncitorii din productie, se rezolva cu succes sarcinile crearii de noi masini economice *i perfectionate din punct de vedere tehnic, se creaza noi modele de constructii tehnicese introduc noi procese tehnice care reduc numarul de muncitori in operatiilede productie sporesc productivitatea muncii. Colectivul stiintific al Institutului de mine al Academiei de Stiinte a RSS Cazaha, impreuna cu colectivulCombinatului de arama Djezcazgan, au trecut una din marile mine ale acestuicombinat la un sistem cu total nou de exploatare, ai carui autori sunt colaboratorii Institutului gi combinatului. Trecerea la acest nou sistem a permis mecanizarea tuturor operatiilor principale de abataj si de a se ridica volumul productie]. Productivitatea muncii lucratorilor perforatori a crescut cu 250/0, iar amuncitorilor din grupul de abataj, cu 650 o. La aceeasi mina s'a efectuat o manlucrare de construire a unor puternice agregate de foraj. N. A. Feodorov, colaboratorul Institutului, a construit o sonda pentru perforatul abatajelor eu 12perforatoare concomitente. Un asemenea agregat, usurand munca perforatorilor,mareste productivitatea muncii lor, de peste 2 ors.

Institutul de electrosuclura al Academiei de Stiinte a RSS Ucrainiana, Infrunte cu acad. E. 0. Paton, tine o permanenta legatura cu 300 de intreprinder] ale republicilor cercetarile sale se bazeaza pe experienta practicaacestor intreprinderi.

Institutul de mine si metalurgie, In frunte cu M. V. Lugovtev, membruactiv al Academiei de Stiinte a RSS Ucrainiana, a efectuat la uzina metalurpica din Macheevca o lucrare pentru lmbunatatirea calitatii aglomeratului dcminereu. Institutul de mine si mecanica, condus de P. S. Cucerov, membru corespondent al Academiei, a creat o tehnologie a racirii aerului In minele adancale Donbassului.

Colaborarea creatoare dintre oamenii de stiinta si oamenii productiei im-braca cele mai diferite forme. Oamenii de stiinta ii Indruma pe stahanovisti Sirezolva impreuna cu ei probleme tehnice complicate. La multe intreprinderi aulost create consilii tehnice din care fac parte colaboratori ai institutelor, ingineri ai uzinelor gf stahanovisti. Multi fruntasi din productie participa directla activitatea institutelor de cercetari stiintifice gf fac parte din consiliile lorstiintifice.

Brigazile complexe din care fac parte savanti, ingineri gi stahancAisti.uniti in colective creatoare tovarasesti, care construiesc masini noi 5i care perfectioneaza procesele tehnologice, au capatat o popularitate bine meritata in intreprinderi. Aceste brigazi complexe lucreaza adesea dupa sarcinile concrete aleconsiliilor tehnice. Asemenea brigazi complexe lucreaza in mod creator, de pildala uzina Kirov" din Leningrad *i la uzina Stalin" care sunt strans legatede multe catedre laboratoare ale Institutului politehnic Calinin" din Leningrad.

Propagarea celor mai noi realizari ale stiintei gi generalizarea bogateiexperiente creatoare a inovatorilor din productie ocupa un loc de frunte In colaborarea dintre oamenii de stiinta oamenii muncii. Catedra de geometricdescriptive statics grafica dela Institutul tehnolpgic Sovietul Leningradului"din Leningrad a stabilit o legatura permanenta cu trasatorii din uzinele deconstructii de masini. Cei mai buni trasatori din Leningrad au povestit la conferintele de productie, organizate cu ajutorul colaboratorilor shintifici ai Institutului, despre metodele for de organizare a muncii, despre adaptarile folositein munca, si care reduc procesul trasajului. Institutul a ajutat la pregatirea a 4brosuri despre experienta de lucru a trasatorilor fruntasi din uzinele .,Kirov" siElectrosila". Totodata Institutul pane la dispozitia stahanovistilor tatedra sapentruca acestia sa tine prelegeri studentilor.

Foarte rodnica s'a dovedit a fi noua forma de legatura dintre oamenitde stiinta cei ai productiei, practicata pe scare large in RSS Georgiana. Institutiile stiintifice ale Georgiei creaza in intreprinderi o retea de corespondentsstiintifici recrutati din randurile inginerilor *i tehnicienilor, precum *i din mij-ocul stahanovistilor. Acesti corespondenti descriu experienta for deproductie yi prezinta savantilor problemele care se nasc In productie. In urma

gi

si In gi

gi

si

gi

stiintificiwww.dacoromanica.ro

100 A. V TOPCIEV

acestel legaturi, se dA o orientare practica lucrArilor de disertatii, executateIa institute, cercetarile stiintifice teoretice capata o verificare experimentala. iarproductia un ajutor stiintific concret.

Stahanovistii din diferitele intreprinderi tin prelegeri si referate Ia catedrele scolilor superioare, iar oamenii de stiinta sustin In mod activ si desvoltainitiativele pretioase ale inovatorilor din industrie, folosind bogata experienta astahanovistilor In noi investigatii si cercetari.

Uzina a devenit o scoala pentru omul de stiinta, o scoala unde teoriaeste verificat5 prin practica si este imbogatita prin experienta acumulat5 deinovatorii in productie, de fruntasii marilor intreprinderi. Laboratorul stiintifica devenit pentru inginerul uzinei un centru de experimentare stiintifica, iarcatedra scolii superioare a devenit un centru de propagare a experientei stahanovistilor. Aceasta inseamna c5 legAtura din ce in ce mai stransa dintrestiinta si practica sterge hotarele dintre munca fizica si munca intelectuala.

Printre laureatii Premiilor Stalin sunt multi stahanovisti din industrie,transporturi, agricultur5, ingineri si tehnicieni, inventatori si rationalizatoriPrin activitatea for rodnica, creatoare, stahanovistii din industrie si agricultura deschid cal noi pentru desvoltarea celei mai iriaintate stiinte din lume,stiinta sovietica, ce Ii aluta sa cucereasc5 culmi mereu noi, sa se desvolte si s5progreseze. Se confirm5 in mod stralucit cuvintele lui 1. V. Stalin a Se'n-tampla uneori ca drumurile noi ale stiintei si tehnicii sa nu fie deschise deoameni cu renume universal in domeniul stiintei, ci de oameni cu totul necunoscuti in lumea savantilor, de oameni simpli, practicieni, inovatori in specialitatea lor" 1).

Niciodat5 tnc5 legAtura dintre teorie si practica n'a fost atat de stransAsi atAt de organica ca in societatea sovieticA unde realizArile stiintei avansatese introduc rapid In productie, iar experienta inovatorilor in productie, se sintetizeaz5 in mod stiintific si este folosita pentru desvoltarea continua a stiintei. Oranduirea sovietic5 a contopit in mod organic cele dou5 forte care staula baza inovatiei: initiativa multilaterala si experienta muncitorilor fruntasi inindustrie, agriculture, transporturi, cu avintul indrasnet al gandirii creatoare aoamenilor de stiinta, a inginerilor, a constructorilor.

Inovatia Indrasneata deschide stiintei sovietice posibilit5ti nelimitate pentru mersul cu succes inainte. Deviza savantilor sovietici o formeaza cuvintelestaliniste despre stiinta avansata, despre acea stiinta: ...a carei reprezentantiisi dau seama de forta si de insemnatatea traditiilor stabilite in stiinta si, tolosindu-le cu dibacie in interesul stiintei, nu vor totusi sa fie sclavii acestortraditii; a stiintei care are curajul, hotarirea de a sfarama vechile traditii, normesi principii and acestea devin invechite, cand se transforms in frane pentruprogres; a stiintei care poate sa creeze noi traditii, noi norme, noi principii I" 2).

III

In activitatea gigantica a milioanelor de oameni sovietici de creare aba7ei materiale tehnice a comunismului se include si munca plind de abnegatie a savantilor sovietici care duc cu o energie neobosita lupta pentru tildeplinirea sarcinii istorice trasate for de I. V. Stalin: nu numai sa ajunga, darsa si Intreaca in scurt timp realizarile stiintei de dincolo de hotarele tariinoastre".

Noi am obtinut marl succese In desvoltarea stiintei sovietice si acest lucruii bucura pe oamenii de stiinta sovietici, dar planurile marete de construire acomunismului cer din partea savantilor sovietici o incordare si mai mare aputerilor, o intarire continua a legaturii dintre stiinta si productie, dintre stiinta

Citandloasele construckli ale comunismului deschid un orizont vast, de ne

1) Discurs la reeeplia din Ciemlin is personalului dindespre

InvAtirofintul superior.17 Mai 1938, Gospolitizdat, 1938, p. 6; ed. P.M.EL, ,,Stalin Lenin", p. 57.

2) ibidem, p. 4, rem. p. 56-57.

vkakA.

www.dacoromanica.ro

SARCINILE $TIINTEI SOVIETICE 101

cuprins, pentru legatura reciproca constructive dintre stiint5 si practica. Pebaza acestei legaturi reciproce, stiinta sovietica trebuie sä se ridice pe o treaptanoun, asigurAnd constructorilor societatii comuniste noi si marl posibilitati destapanire a fortelor naturii.

Maretia sarcinilor care stau In fata stiintei sovietice ne face sä fim si maiintransigenti fat5 de lipsurile pe care nu le-am lichidat Inca, lipsuri care franeaz5desvoltarea large a activitatii

Activitatea forului conducAtor al stiintei sovietice, Academia de Stiinte aU.R.S.S., se distinge in ultima vreme, printr'o orientare permanenta spre rezolvarea rnarilor probleme in domeniul economiei nationale si in special spreelaborarea problemelor tehnicii noi si a problemelor de transformare a naturii.Pentru prima oars in practica Academiei de Stiinte, in anul 1950. a lost Intocmit un plan de introducere In economia nationala a rezultatelor lucrarilor decercetari stiintifice., In acest plan au fost incluse 360 lucrki stiintifice, care reprezintA propuneri in domeniul tehnicii noi, al rationalizarii proceselor de pro-ductie, at insusirii de noi teritorii alte probleme ale constructiei economicegi culturale a Orli.

Academia de Stiinte a Inceput s5 tine sedinte comune cu ministerele pentruaccelerarea procesului de folosire in practic5 a realizarilor stiintifice. 0 ase-menea activitate comuna a fost efectuata cu Ministerul Petrolului in problemeleteducerii adancimii la care se aseaza conductele de gaze, cu Ministerul. Sanatatuin problemele antibioticelor, ale tratarii cancerului si altele.

Totusi, una din lipsurile esentiale din viata Academiei de Stiinte aU.R.S.S., care n'a fost Inca pe deplin lichidatO 015 In prezent, o constituielaptul ca unii colaboratori si unele institutii stiintifice stint Inca rupte de viataIn activitatea stiintifica a unor membri ai Academiei, iar sub influenta for, siIn tematica unor institute de cercetari, mai joaca uneori Inca un rol considerabil interesele stiintifice Inguste, personale, rupte de viata, iar uneori se ma-nifests si tendinta pentru prezentarea unor cercetari neverificate sau tendintade a edita lucrari neterminate. Planurile institutelor mai sunt Inca incarcatecu disertatii a caror tematica nu este legate de rezolvarea problemelor importante pentru economia nationa15. Pena in anul 1950 existau asa numitele planuri interne ale institutelor care nu erau in fond nimic altceva deck o cortinacare masca folosirea nejusta a cadrelor stiintifice si a resurselor materiale aleinstitutelor pentru tematici secundare sau de maim a treia, care nu prezentaudeck tin interes redus pentru economia tar!!. In unele institute, tematica asanumitului plan intern at institutului sustragea mai mult de jumatate din personalul si mijloacele institutului.

Mai exists Inca savant! care nu cunosc aproape deloc domeniile industriei, agriculturii si economiei, care corespund specialitatii for si presupun COnoile for descoperiri si realizki vor fi folosite de la sine, cu timpul, In practics. Au existat cazuri de atitudine dispretuitoare fata de promovarea in economia national5 a unor cercetari descoperiri stiintifice valoroase, prezentandtin interes direct In practic5.

Acest lucru it dovedeste, de pild5, faptul ca din cele 99 lucrki prev5zutepentru anul 1950, in planul de cercetari, care urmeaz5 sa fie valorificate ineconomie, Sectiunea de stiinte tehnice a Academiei de Stiinte" a U.R.S.S. a terminat si a transmis pentru a fi introduse in economia national5 numai 12lucrAri.

Cel mai de nadejde instrument pentru lichidarea lipsurilor existente inlucru, pentru lichidarea ruperii institutiilor stiintifice de problemele urgente alevietii, pentru avAntul inflorirea continua a stiintei sovietice, este, dupa cuma aratat I. V. Stalin, critica stiintifica, schimbul fiber de parer!. lupta deopinii.

Cu tokte acestea, in unele institutii stiintifice au existat IncercOri de ainabusi critica stiintifica liberO, instaurAndu-se regimul aracceevist".

Astfel. In domeniul geologief, au domnit mult5 vreme teorii daunatoarecare desorientau desvoltarea lucrarilor geologice de cercetari si de prospeciuni. AstAzi, aceste ., teorii" au fost rasturnate prin lucrkile practice, dar pana

si

5

www.dacoromanica.ro

102 A. V TOPCIEV

scumexists

ele n'au Post Inca nimicite depe pozitiile teoretice, deli, pentru aceastatoate conditiile necesare.Trebuie sa recunoastem ca In numeroase cazuri desvoltarea stiintelor

geologice si geografice, elaborarea bazelor for teoretice, este franata Inca despiritul de casts, Inchis, sectar, al diferitelor grupe de savanti, al diferitelorautoritati care se tern de desfasurarea criticii stiintifice largi. Din aceasta cauzala Academia de Stiinte nu se elaboreaza Inca asa cum ar irebui conceptia avansata a acad. Gubchin despre zacamintele de petrol, teoria despre zacamintelede minereuri, despre tectonica, litologie, mineralogie si geochirnie.

In anul 1950 s'au dus in mod insuficient discutiile teoretice in domeniulproblemelor actuate ale structurii chimice a corpurilor, in domeniul chimieitizice si in alte probleme. Fara indoiala ca aceasta imprejurare a contribuit laraspandirea teoriei idealiste sterile a rezonantei si la subaprecierea teoriei materialiste a structurii, bazate pe lucrarile clasice ale lui A. M. Butlerov, V. VMarcovnicov si ale altor chimisti rusi. In consiliile stiintifice ale Institute lorde chimie se desvolta Inca prea putin critica stiintifica a lucrarilor executate.

Un rol important in opera de propagare a experientei inaintate, a inovatorilor din stiinta si din productie, in opera de intarire gi largire a legaturtlordintre oamenii de stiinta si oamenii muncii din productie, in organizarea discutiilor libere in cele mai importante probleme ale stiintei, sunt chemate sa-1 albarevistele tehnico-stiintifice. Academia de Stiinte a U.R.S.S. editeaza 40 revistestiintifice care reprezinta toate chsciplinele stiintifice, de care se preocupa Academia. Din pacate, multe reviste ale Academiei I i marginesc activitatea numaila publicarea de articole stiintifice, la comunicari in legatura cu rezultatele di-feritelor cercetari Ele nu folosesc dreptul for si nu iii indeplinescobligatia de a obtine rezultate practice, de a lupta cu perseverenta pentru introducerea experientei avansate in productie, de a duce o lupta inversunataImpotriva a tot ceeace franeaza desvoltarea stiintei si impiedica legatura etrodnica cu practica.

Cea mai importanta conditie a lichidarii lipsurilor din organizarea acti-vitatii stiintifice a unor institutii stiintifice, conditia desvoltarii for cu succeseste Infaptuirea continua a indicatiilor lui I. V. Stalin cu privire la libertateacriticii, la lupta de opinii, la intarirea aliantei dintre stiinta si practica.

Discutarea critica, larga, a lipsurilor din activitatea institutelora diferitilor savanti, a scolilor lor, discutarea lucrarilor stiintifice, a activitathrevistelor, va permite sa se birue tot ce este perimat, tot ceeace si-a trait traiulsi impiedica mersul nostru inainte, si, pe baza exemplului greselilor descoperite.va asigna prevenirea de noi greseli lipsuri.

Pornind dela sarcinile crearii rapide a bazei material-tehnice a comunisinului, in conditiile planificarii activitatii stiintifice in timpul cel mai apropiat,trebuie sa se concentreze atentia la rezolvarea unor probleme atat de impor-tante pentru economia nationala ca intensificarea proceselor metalurgice, obtinerea si introducerea de noi oteluri $i aliaje foarte dure; cautarea de noi feluride materii prime pentru industria metalurgica; cautarea de sisteme perfectionate de detectare a zac5mintelor de carbuni; gazeificarea subterana a carbu-nelui; descoperirea de noi zacaminte de petrol.

In indeplinirea acestor sarcini va avea o mare importanta elaborareacontinua complexa si multilaterala a problemelor automatizarii proceselor deproductie din industria metalurgica carbonifera, petrolifera, chimica, aplicareaautomatizarii pe baza aparatelor electronice in tehnica modern5, elaborareateoriei crearii masinilor de inalta productivitate, gasirea de procedee eficace detransmisiune a energiei electrice la distante marl, perfectionarea energeticii cufolostrea vaporilor de parametri inalti, studii In domeniul curentilor de inaltafrecventa.

0 mare importanta o vor avea deasemenea si problemele studierii noilormetode de stnteza organics si de obtinere din carbune, petrol si gaze naturale aproduselor care contin oxigen, obtinerea masselor plastice. a cauciucului sinteticechivalent en eel natural, obtinerea uleiurilor si a combustibililor de calitate superioara, etc.

stiintifice.

stiintifica,

si

www.dacoromanica.ro

SARCINILE STIINTEI SOVIETIC.S 103

Ridicarea marilor constructii ale comunismului pune in fata savantdor sovietici sarcini grandioase.

Construirea de noi centrale electrice cere tipuri de utilaj deosebit de puternice si de perfectionate: noi mecanisme si masini, turbine si generatoare foarteputernice, aparataj si armatura de Malta tensiune.

Se ridic5 noi probleme in domeniul calculului constructiei centralelorhidroelectrice, a barajelor, in domeniul elaborarii bazelor stiintifice ale constructiei de hidromasini, etc.

Construirea de grandioase canale, alimentarea cu ap5absolut

a stepelor sipustiurilor, fertilizarea noilor teritorii, ridica probleme noi de elaborarea bazelor

In acest complex de sarcini trasate stiintei de constructiile comunismulut,isi vor gasi aplicare fortele savantilor cu cele mai variate specialitati. Cometetele de ajutorare a noilor constructii create pe langa Academia de stiinte aUniunii Sovietice si pe langa cateva academii de stiinte ale republicilor unionalesunt chemete sä ttnifice si sa dirijeze activitatea tor.

In planul lucrarilor Academiei de Stiinte a U.R.S.S. sunt prev5zute 188teme consacrate elaborarii problemelor de constructie, 200 teme sunt prevazute in planurile de lucrari ale Academiei de 5tiinte ale republicilor: Azerbaid-Jana, Armeana, Bielorusa, Georgians, Cazaha, Letona, Lituaniana. UzbecAUcrainiana si Eston5.

Adunarea general5 a Academiei de Stiinte a U.R.S.S. discutand planulde activitate stiintifica pe anul 1951, a precizat pentru fiecare din sectiunile sale,sarcinile concrete legate de rezolvarea celor mai importante probleme ale ecoitomiei nationale.

Astfel, planul pe anul 1951 pentru sectia de stiinte fizico-matematice arede efectuat o lucrare care va necesita crearea urmatoarelor materiale noi: lumi-nofore, semiconductori, masse ceramice, cristale sintetice, materiale anziotropefoarte rezistente. 0 serie de lucrari sunt consacrate desvoltarii metodelor geofizice de prospectiune a mineralelor utile, in strans5 legatura cu organizatiilegeofizice de pe lang5 Ministerul de geologie si Ministerul industriei petroli-fere. Metoda asa numitilor atomi marcati va fi introdusa pe scara si mai largain metalurgie, in constructiile de masini, in termotehnica, in industria petroMersa, etc.

Sectia de stiinte chimice, printre alte probleme, trebule sa g5seasca si saprezinte noi materiale de constructie pentru amenajarea nodurilor hidroelectricede pe Volga, a Canalului principal turcmen si a constructiilor din Ucraina sidin Crimeea. Trebuie efectuate cercetari importante in domeniul corocitinnmetalelor, al chimiei elementelor rare, etc. Multe institutii stiintifice lucreaza laproblema betonului. Se studiaza tot felul de materiale inerte (scoicile de pemuntele Mogut din Crimeea), coroziunea betonului, agresivitatea apelor. Chimisfit lucreaza la prognoza salinitatii apei din lacurile de acumulare depe Volgayi a fluviului Volga, pentru a studia influenta apei asupra durabilitatii constructiilor de beton.

Un ajutor insemnat trebuie sa -1 acorde in anul 1951 marilor constructiiale comunismului, institutiile stiintifice ale sectiei de stiinte geologice si geografice.

Planul acestor institutii prevede efectuarea lucrarilor de studiu si prospectare a z5camintelor de petrol, carbune, fier, metale neferoase, elemente raresi disperse si minerale nemetalifere; lucrari in domeniul studiului geografic si alfolosirii complexe a fortelor de productie ale unor teritorii, regiun' si republic',in domeniul cunoasterii spintifice a proceselor fizico-geografice actuate si a dirijarii tor, in domeniul elaborarii bazelor stiintifice ale ridicarii de constructiiindustriale in zona inghetului vesnic si a celui sezonier, in domeniul studiulu.multilateral al marilor care scalda teritoriile U.R.S.S., in domeniul biologiei for,in domeniul studiului apelor freatice, in domeniul studiului vulcanismului dinzilele noastre, in domeniul gasirii de metode noi de ridicare topografica prinfotografiere din avion, in special a sectoarelor submarine, ceeace are o mareImportanta in geologia petrolului, etc.

stiintifice.

www.dacoromanica.ro

104 A. V. TOPCIRv

Se studiaz5 stratigrafia raionului CuibI$ev, Stalingrad, a regiunii Volgeia depresiunii pericaspice, a regiunii lacului de acumulare al Canalului prin-cipal turcmen, a bazinului de acumulare dela Cahovca, a regiunii Cana lulmdin Ucraina de sud, conditiile seismice din regiunea Canalului principal turcmen.

In domeniul hidrologiei, principala atentie se acord5 studiului debitulufVolgei In cursul ei superior, al apelor fare scurgere ale depresiunii pericaspice.al cursului inferior al Niprului, Amu-Dariei, raurilor mici din sudul Ucrainei.

Se studiaza rapele regiunilor de steps $i de silvo-step5, originea vantu-rilor uscate din depresiunea pericaspic5, nisipurile din tegiunea m5rii Caspice$i a Turcmeniei apusene, problemele de geomorfologie, se face analiza regi-mului acuatic $i termic al Turcmeniei apusene.

Impreuna cu ministerele organizatiile de proectari, Institutul de $tiintaa solului 5i botanic, Institutul silvic geografic, Laboratorul de hidrogeologie

o serie de alte institutii $tiintifice ale Academiei, impreun5 cu colaboratorii$tiintifici ai Universit5tii de stat din Moscova, ai Academiei de Stiinte a R.S.SUzbece, Cazaha $i Ucrainiene, au sintetizat Intr'un scurt interval de timp unvast material de cercetari stiintifice, au pregatit in ajutorul organizatitior deconstructii $i proectari, cateva documente importante (harti, descrieri, mono-grafii, generalizari, etc.) in care sunt oglindite perspectivele de desvoltare aagriculturii irigate $i de folosire a amenajarilor hidrotehnice in scopul irig5ritSi alimentarii cu apa a Turcmeniei, Ucrainei de sud Crimeei, a regiunii demijloc a Volgei, a regiunii din jurul m5rii Caspice, a stepelor de lang5 Volgasi Don, a hazinelor fluviilor Sir-Daria, Cuban, etc.

Sectia de stiinte tehnice trebuie s5 dea in anul 1951 recomandki in do-meniul metodelor de pregatire a campurilor miniere $i al sistemelor de explorare a stratelor carbonifere ale Donbassului la mari adancimi, s5 elaboreze metode perfectionate de prognoza a zacgmintelor bogate de carbune $i metannoi metode de preparare industriala a combustibilului lichid artificial.

Vor fi evaluate bogatiile In petrol ale unor noi raioane din regiunea Volgeide mijloc $i vor fi date recomandari cu privire la orientarea lucrarilor de cercet5ri $i prospectiuni petrolifere; se vor da indicatii In domeniul construirii turhinelor de tip nou pentru forajul puturilor de petrol cu o ddancime de 5-6000 m,vor fi propu$i noi catalizatori pentru procesele de prelucrare a petrolului; va fielaborate schema tehnologic5 a unei instalatii experimentale cu functionare ne-Intrerupt5 pentru cracarea hidrocarburilor gazoase.

In problema fontei $i a otelului se va elabora tehnologla obtinerii fero-siliciului feromangamilui in furnalele Matte pe baza suflarii de aer cu con-centratie mare de oxigen, noi procedee de aliere $i de tratare termic5 a sinelor,o noun compozitie de otel slab aliat, de rezistenta marita.

In problema energeticii vor fi elaborate schemele unei retele unice deInalt5 tensiune $i schema rationale a unirii sistemelor electroenergetice a Cen-trului, a regiunii Volgei $i a altor regiuni. Problema fundamenta15. elaborat5in domeniul erietgeticii, este problema transmiterii energiei electrice la maredistanta.

Continua lucrarile In domeniul problemei cre5rii de not masini $1 In do-meniul problemelor rezistentei. Va fi elaborate o constructie absolut noun delag5re axiale pentru turbine, vor fi construite cupe de Incarcare de Inalta productivitate, ma$ini pentru sudura prin contact $i prelucarea anodo-mecanic5 asculelor.

Deasemenea se elaboreaza metodele defectoscopiei luminescente, magne-tice roentgenografice pentru descoperirea defectelor din constructii.

In planul lucr5rilor sectiei de stiinte biologice se acord5 o mare atentiestudiului florei, faunei, solurilor, a originii, desvoltkii $i reconstructiei lor, elabor5rii bazelor stiintifice ale plant5rii de perdele forestiere de protectie, problemelor de obtinere a unor recolte bogate, ridic5rii productivit5tii zootehniei, etc.

Savantii biologi lucreaza la studiul unor probleme legate de obtinerea derecolte bogate $i stabile, cum sunt problemele influentei sistemului de Ingra$5minte asupra recoltelor, problemele conditiilor de nutritie a plantelor, ale regimului acuatic al plantelor, etc

sisi

si

si

st

si

si

www.dacoromanica.ro

SARCINTLE ¢TIINTEI SOVTETICE 105

0 imens5 important5 o are elaborarea bazelor teoretice ale plantatillorforestiere, elaborarea problemelor de imbun5t5tire a climei sub influenta plantatiilor forestiere de protectie.

Se vor desfasura pe o scars foarte larga cercet5rile in domeniul studiuluiconditiilor naturale ale regiunilor unde se construiesc noile noduil hidroenergetice, in domeniul studiului sistemelor de irigatie si de alimentatie cu ap5,care duc la asimilarea folosirea unor vaste teritorif.

Planul de lucru al Academiei de Stiinte a U.R.S.S., al sectiilor institutelor ei, aprobat de guvern, a devenit un plan de stat. Aceasta impune savantilor o uriasa raspundere fats de intreaga tars sovietica, fats de p000rul si deguvernul sovietic. Indeplinirea planului trebuie sä devina o lege de neclintitpentru fiecare institutie stiintifica in ansamblul ei, pentru fiecare om de stiint5in parte.

0 atentie deosebita trebuie acordata lucrarilor legate de marile constructii ale comunismului. Nu trebuie pierdut niciun singur minut. Constructiilecomunismului trebuie desavgrsite si terminate exact la termenul stabilit. Deaici urmeaza ca lucrarile Academiei de Stiinte, legate de aceste constructii,trebuie planificate tntr'o stricta corespondents cu planul general de constructii

Planurile de folosire in productie a rezultatelor lucrarilor stiintifice trebuie urm5rite cu cea mai mare atentie. Trebuie sä inceteze subapreciereaacestei chestiuni de importanta vitals, subapreciere care uneori mai persista Meg

Trebuie sä sepe

organizeze o activitate comun5 a organizatiilor de cercet5ri gtiintifice, ramuri, si a tntreprinderilor. Leg5tura dintre oamenii de*Uinta gf inovatorii in productie trebuie s5 devin5 si mai stransa, si mai multilaterals.

Oamenii de stiinta sovietici, impreuna cu muncitorii gi t5ranii, Impreunacu intreaga intelectualitate cu care construiesc comunismul, t§i daruiesc toateputerile Iuptei pentru pace si pentru fericirea omenirii. Savantii sovietici infiereaza cu dispretul for pe aceia care pregatesc atentatul monstruos al impe-rialismului tmpotriva omenirii gi culturii, gf chiam5 pe toti oamenii

atatatorilorde stiinta

cinstiti din intreaga lume la lupta activa tmpotriva la un nouea'zboi.

Lupta neobosit5, pasionat5 pentru int5rirea puterii Patriel Sovietice este-o datorie sfanta a fiecarui savant sovietic si a tntregii stiinte sovietice, stiintaavansata, progresistA gf pus5 cu adevarat in slujba °menial.

sisi

*

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA ASUPRA SEDINTEILARGITE A SECTIUNII DE STIINTE

ISTO RICE, FILOSOFICE Si ECONOMICO-JURIDICE A ACADEMIEI R.P.R.

In ziva de 9 Octombrie a. c. a avut loc sedinita Sectiunii de StiinteIstorice, Filosofice si Econormico-Juridice a Academiei largita cudelegatii Institute lor de Istorie din Bucuresti, Iasi si Cluj.

La aceasta sedinta au fost convocati delegatii Institute lor de Istoriesn Filosofie din Bucuresti, Cluj si Iasi, reprezentantul MinisteTulut Invii-tamantului Public, catedrele de istorie dela Scoala Superioara A. A.Jdanov, dela Universitatea Stefan. Gheorghiu si C. I. Parhon, repre-zentantii altar Institutii care au contingentg cu problemele sectiunii sicolaboratorii stiintifici ai Institute lor.

La ordinea de zi au fost pure rapoartele Institute lor de Istorie siFilosofie din Bucuresti, Iasi si Cluj, si discutii in jurul rapoartelor Sipropunerilor pentru intocmirea planului de cercetari istorice pe anul1952

RAPORTUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI FILOSOFIEDIN BUCURE$TI °)

de Acad. P. CONSTANTINESCU-IASI

Tinand seama de importanta intocmirii si definitivarii la timp aunui plan de lucru real ,pe anul 1952, Seetiunea de Stiinte Istorice, Fi-losofice si Economico-Juridice a Academiei R.P.R. a recamandat tutu-ror Institute lor colectivelor sa desbata proectul de plan de lucru pe1952 intr'o .;,edirrtg plenara cu intregul personal qtii-nWic-

Pentru a cunoaste care ar fi cel mai potrivit plan de lucru pe 1952,trebrae sa cunoastem readizamile planului pe 1951.

In acest stop, Institutul nostru a convocat In ziva de 3 Octombriesedinta plenara in care s'au aratat in prima parte realizgrile ob-tinute pang. acusn la ,prableTnele din planul de lucru pe 1951, ler inpartea a doua, pe baza disourtiilor purtate in jurul acestor realizari,s'au aiscutat propunerile aduse de colective in leggtura cu alcatuireaplanului de lucru pe 1952.

1. Organizarea sapaturillor arheologice. In planul de lucru pe1951 au fost prevazute santierele arheologice :

Dinogetia : S'a urmarit desvelirea unei not portiuni din asezareaprefeadala ; s'a dovedit o locuire intensa. Cele mai bogate descoperiridateaza din sec. XXI, in deosebi bordee cu vase de tip slay. S'a des -coperit un sigiliu de plumb al unui strateg al regiunii bizantin.e a Pa-radunavonului (sec. XI. e. n.).

Histria : S'au continuat lucfarile din. anii trecuti la zidul de incinta,zidul exterior, complexul arheologic din tumuli eel mai inalt al cetAtii(desvelirea unei strazi), degajarea bazei templului grec, complexul de

*) Stenogram5 revazut5 gi prescurtata a rapoartelor din Bucure§ti, 14, Cluj

R.P.R.,

o

Si

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIE' R P. R. 107

locuinte dela sfarsitu1 bee. VI si Snceputul sec. V in e.n. S'a gasit cera-mica greaca indigeng de tip Latene intrebuintata si de negustori greet

Verbicioara-Fiera : a) Plenita problems patrunderii triburilorncrmade dinspre stepele pontice ; lb) Verbita: faza mai noun a culturilVerbicioara si stratul daco-roman, s'a dovedit continuitatea intre culturaLatene si cultura timpurie prefeudala. Ceramicg de tip slay din sec. IVsi V; c) Cleanov legatura intre cultura Fiera si Verbicioara; d) Ver-bicioara stratigrafia culturii Bronzului; e) Salcuta : stratigrafia I V ;f) cercetgri paleolitice in Nordul Olteniei (Baia de Fier) etc.

S'au realizat urmatoarele la Repertoriul Arheologic : 2.438 articoleredactate, rezultate din praluararea a 18.178oftse provizorli, facgndu-setotodatg si 750/0 din determinarea aocalitatilor dupg noua impartire ad-ministrative. Paralel cu redactarea articolelor s'a continuat si excerp-tarea publicatiilor care au mai ramas, realizandu-se 2.547 fise provizorii.

Colectivul dela Institrutul de Istorie din Buturesti a predat EdituriiDana la 5 Septembrie a. c., 4 volume de documente privind Tara Re-maneasog (1501-1550 si 1610-1620) in afar de volumul de documente1601-1610 predat fat toamna trecutg.

Disproportia de forte dela colectivele din Iasi si Cluj fate de Buell-resti atrggea o daungtoare ramanere in ura-na a editarii izvoarelor arde-lene si ano1dovenesti. Pentru remediere s'au intarit colectivele prin nu-mini de not colaboratori, s'au intensificat leggturile colectivului dinBucuresti cu cele dela Iasi si Cluj si s'a hotarit participarea colecti-vului din Bucuresti (in forma restransa) la munca de editare a docu-mentelor ardelene si moldovenesti.

S'a redactat si dat la tipar indicele toponomastic dela coleatia Acts5i Fragmente"; s'au redactat fisele pentru indicele toponomastic dela 17volume ale colectiei Studii si Documente" ; s'au redactat 11 file cuclasiiicare desrvoltata (Hurmuzaehi); s'au redactat fisele de domni dinMoldova 5i Tara Romaneascl dupg colectia Uricarul".

S'a predat la tipar Repertoriul Cronologic al colectiei de docu-mente Acte si Fragmente". Se lucreaza la repertoriul cronologic dinUricarua" si Studii si Document' ".

Pregatirea spre publicare a doua cronici.Se lucreazg la strangerea de material. Se cerceteaza cronici ro-

mane, maghiare 5i sasesti privitoare in special la Transilvania, precumsi cronicile privitoare la Tara Romfineaseg si Moldova.

Culegerea de inscriptil si insemnari istorice din epoca medie, mo-derna 51 contempcn-and. S'au extras circa 3.000 file dupg inscriptiipublicate.

Pregatirea spre filial-ire a unui studio privind lupta poporuluinostru Impotriva jugului otoman si pentru independenta. Au fost urang-rite Coate stirile ce privesc principalele probleme ale luptei impotrivacotropirii otomane in urrngtoarele isvoare actele interne (de cancels-rie) ale Moldovei 5i Tgrii Romanesti pang la 1650; materialul din co-lectia Hurmuzachi; material din 10 volume ale coleetiei Veress ; 16cronici grecesti 5i 3 cronici sarbesti si bulgare; materialul folclorist'ceflat in. 244 publicatii (culegeri de balade, collude, etc.).

Pe ban. materialului adunat pang acum s'au redactat tezele pr'-vind perioada luptei pentru independPnta (pang la 1540).

gi

www.dacoromanica.ro

108 STUDII

Strangerea materiailului privitor la razboiul pentru inclependenrt5..S au cercetat un numar de 22,454 file de dosacr din care s'au copiat 4.576pagini de documente. Dintre acestea au fast colationate un numar de:3.872 pagini copiate. S'au clasificat cronologic un numar de 15.483 do-cumente lucrate colectiv.

Se 'terming pregatirea spre ttparire a dictionarului politico-filoso-fic (la Institutul Romano-Sovietic).

S'au redactat studlile : Aportul ideologic progresist al oarnendlor destiinta in a doua jumatate a sec. XIX in Cara noastra ; Desvoltarea ia-ltamantului stiintific si altor mijloace de raspandire a stiintei in sec

XIX.Pentru textele filosaffte romanesti s'au extras majorttatea frag-

rnentelor, care sunt in curs de discutare in sea-4,1e de colectiv. Pentrirtextele filosofice clasice, a aparui in Editura de Stat volumul Materia-lista italieni" si este sub tipar volumul Materialistii englezi" ; tarpentru Descartes" s'a scris studiwl introductiv si s'au selectionat sc tra-this fragmente.

Este in curs de credactare volumul : Caracterul antistiintific si anti-uman al psihologiei americane. In acelas stacliu se gasesc celelalte studiddin program.

In cadrul Institutului s'au tinut 18 sedinte de consiliu stiintilific, 11sedinte de comitet de directie, o sedinta de analiza muncii de'finiti-varea planului de lucru pe 1951, 9 sedinte cu responsabilli de colective,o sedinta cu profesoril responsabili de munca stiintifica a studentilorbursieri, o sedinta cu studentii bursieri.

La sectia de Istorie Veche s'au tinut 22 comunicari referate.La seals de Istarie Medie s'au tinut 11 comunicari si 7 referate.La sectia de Istorie Moderns si Cantemporana s'au tinut 11 come-

nicari si 9 referate.La sectia de Filosofie s'au tinut 10 comunicari si 10 referate.La cursurile de limbi slave si orientale s'au predat limbile: rusa,

bulgara, ceha, slovaca, polona, sarbo-croata, albaneza, medio-bulgara,armeana veche, turca-osmana, turca moderns, greaca moderns, maghia--ra. In total s'au efectuat 2.118 ore predate de 13 lectori. 219 elevi auurmat regulat cursurile.

Pentru riclicarrea de cadre tinere, studentii bursieri au urmatde specializare : pentru god dela Istoria Veche, cursurl de latin5 sigreaca, cei dela Istoria Medie curs de paleografie slava. etc.

Munca for este urmarita indeaproape, atat la Facultate, cat si laInstitut, unde participa la sedintele de sectie luand parte la discu-

si prezentand referate si la sedintele de colectiv, unde unii suntintegrati in munca colectivelor.

Dupa trecerea in revista a actilvitaitli desfasurate, Acad. Prof. P.Constantinescu-Iasi prezinta propunerile Intocmite de colectivul Instl-tatului cu privire la activitatea pe anal 1952.

1) In num5rul viitor at revistei vom publica programul de activitate pe anut1952 at Sectiei si Institutelor de Istorie si Filosofie ale Academiei R.P.R. aprobatde Prezidiul Academiei

in

si

leetif

tii

R.P.R.

,

41

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTrUNII A V -A A ACADEMIE' R. P. R. 109

DAREA DE SEAMA ASUPRA ACTIVITATII SECTIEI DE ISTORIEA INSTITUTULUI DE ISTORIE SI FILOLOGIE DIN IASI

de Prof. JEAN LIVESCU

Dupg prezentarea organizArii munch' in Sectie si In cadrul celortrei eolective de lucru, in vederea colaborarii, defalcarii, executgriioontrolarli planului pe 1951, raportorul aratg," realizArile fatA de pre-vederile planului pe trimestrele

Colectdvul Documente" a ,predat Comitetului de redactie dela Bucu-re$ti manuscrisele a doug volume de documente (1551-1570 si 1571-1590), urmand ca pand la data de 15 Octocmbrie a. c. sa predea si volu-mul al treilea, cuprinzand documente Moldovenesti (1591-1600).

Colectiv-ul care lucreazg la problema Meseriile, Comertul si Indus-tria in Moldova in sec. XVII, XVIII pang la jumatatea secolului XIX",a realizat si depAsit planul de strangere a materialului documentarinedit si imprimat.

In continuare,.vorbitorul se ocupa de greutAtile si lipsurile =midicolectivelor. In ceeace priveste colectivul Documente", nu s'a reusitinc sA se formeze un spirit colectiv de =Inca, unii membri mudju-mindu -se cu indeplinirea individuals a normei stabilite. Se constata launii colaboratori o tenclintA de supra-apreciere a muncii proprii, faptcare dauneaza la fel muncii in colectiv. Cu Coate preocupgrile existencepentru imlbunAtAtirea muncii prin initierea unor referate pentru cres-terea de not cadre, s'au 1ntarnpinat uncle greutgiti din cauza schimba-rilor introduse In gruparea volurnelor si din cauza insuficientei cola-borgrii cu Institutele din Bucuresti si Cluj. In. munca colectivului carelucreaza la problema Meseriile, Comertul $i Industria in Moldova..."trebue mentionat ca, fie din cauza unei lipce de experienta a liner mem-brit din colectiy, fie din cauza unei insuficiente pregatiri ideologice aunor colaboratori, au existat oarecare dificultati in cc priveste i.ntele-gerea interpretarea informatiilor documentare adunate. Pentru a im-bunatati calitatea muncid si pentru a inlesni pregAtirea cadrelor tin.ere,au fost combgtute in sedintele de lucru tendintele spre o inregistraremecanica a faptelor, manifestata de unii colaboratori.

In general Ins se constatA o crestere cantitativa si calitativ5 arnuncii Sectiei de Istorie. La aceasta subliniaza vorbitorul contri-bue in primul rand alutorul dat de catre Partidul Muncitoresc Ro-man prin organele sale locale, prin diferitele publicatii, care au ajutatla cresterea nlvelului ideologic si politic al colaboratorilor. Articolulaparut in ziarul Scantela", care a analizat munca lingvistilar, scotandIn relief o serie de lipsuri. combAtAnd uncle atitudini cosmopolite $1obiectiviste, a fost deasemeni un pretios ajutor qi Indreptar pentru des-fasurarea activitatii Sectiei de Filogogie. De un real folos au fost cursulde materialism dialectic si istoric tinut in cadrul Filialei IaSi si cur3u-rile de limba rusa; un mare ajutor 11 va da st Universitatea serala deMarxism-Leninism care se deschide si la cursurile careia s'au Inscrismulti membri ai Sectlei.

Sectia a primit ajutor si dela Institutul de Studfi Romano-Sovietic,prin traducerile puce la dispozitia cercetatorilor, dela Institutul rle Isto-vie Si Filosofie al Academies R.P.R. din Bucuresti, prin materialul trl-mis la Iasi, prin .schimburi de experientA si prin conferintele la care au

Si

si

el

www.dacoromanica.ro

110 STUD II

n,st si membrii Sectiei din Iasi. Deasemeni s'a prima ajutor si din par-tea Secttunii de SU:lite Istorice, Filosofice si Economico-Juriclice a Aca-demie! R.P.R. Vorbitorul mai aratii lncerearile de a se ajunge la relatitde colaborare cu Institutul similar din Cluj, subliniind si lipsurileexisten.te in aceasta directie.

Printre succesele obtinute s'a mentionat atragerea in munca stiin-1-4ificA a unor cadre dela Facultatea de Istorie si dela Arhivele Statuluidin Iasi, in directia cencetArii. documentelor, etc. S'a reusit ea colabora-torn sa. 1a pozitie impotriva unor atitudini oblectiviste. care s'au mani-festat in referatul lui D. Ciurea asupra lucrArli Locarno" a lui Turak,sau in comunicarea lui C. Turcu: Inceputurile in.dustriei metalurgicein Moldova".

A cresout prestigiul Sectiei. S'a putut ajunge la aceasta prin ana-liza critics a muncii si prin discutarea ,problemelar pe baza princdpia-:UAW, pe baza invataturii si experientei ariarxist-lenintste si a bogateiliteraturi sovietice.

Totusi munca Sectiei si a conducerli ei cunoaste incA o serie degreseli si lipsuri.

Nu s'a reusit atragerea in munca stiintifica activA a unor elementeretrase si deasemeni a cactrelca- didactice dela Facultatea Jurddica si dininvatarnantul mediu. Sprijinul dat SocieVatti. det Istorie, Filologie si1 olclor a fost foarte sporadic. Nu s'a asdgurat In mod suficient materialpentru revista Stuclii si Cercetari".

A fost o lipsa serloasa ca nu a existat o colaborare stransA in ca-drull Institutului, nici cu Sectia de Filologie, nici intre cond,ucerea Sec-tiei de Istorie si directorul Institutului. AceastA lipsa se oglindeste $icrin faptul ca nu s'a facut analiza munch pe Institut, ci numai in ca-drul Sectiei.

In numele Institutului, vorbitorul se angajeaza sa lupte pentrulichidarea acestor lipsuri, folosind critica si autocritica, arms de baza.in anuned. Apoi Prof. Jean Livescu prezint6 proectul de plan de lucru al^olectivelocr pe amid 1952.

RAPORTUL DE ACTIVITATE AL INSTITUTULUI DE ISTORIE$1 FILOSOFIE AL ACADEMIEI R.P.R. DIN CLUJ

de Prof. CONSTANTIN DAICOVICIU

Raportul de activitate al Institutului de Istorie si Filosofie al Aca-demie' R.P.R. din Cluj, pe primele trei trimestre din anul 1951, pre-zinta urmatoarea situatie

Sectorul Istorie Veche a R.P.R. din cadrul Sectiei de Istorie s'aocupart de santierele wheologice si de Reipertoriul Arheologic. Membriicolectivului au redactat pentru tipar rapoartele preliminare asupra re-zultatelor s'apdturilor din vara anului 1950. S'a continuat organizarea

Arheologic, imbuntitatinclu-1 si adaptandu-1 la cerintele unuimuzeu istoric de massii.

In cadrul Sectorului de Istorie Medie a R.P.R., colectivul de docu-roente a pregatit pentru tipar materialul documentar privitor la Tran-

Muzeului

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIEI R. P. R. 111

silvania (sec. XIII), predand cele dou.:: volume programate. Se lucreazgIn continuare materialul necesar volumelor privind sec. XIV. In colaborare cu Institutul din Bucuresti s'a lucrat la pregatirea Indicelui pematerii la coleotia de documente Hurmuzachi". Colectivul insarcinatcu studierea si catalogarea materialului din arhivele din Transilvaniaa deschis arhiva !storied si colectia de manuscris.e dela Biblioteca Uni-versitara, a inventariat si a aranjat materialul arhivelor din mai multeorase din Ardeal, a transcris din operele lui S. Micu (Klein).

In cadrul Sectorului de Istcrie Moderna si Contemporana a R.P.R.,colectivul Bibliografia luergrilor 1800-1900, in colaborare cuInstitutul din Bucuresti, a prelucrat materialul din bibliotecile delaCluj si Sibiu. Colectivul Istoria misearii muncitoresti din Transilvanda,cu ajutorul celor trei subcolective infiintate la Sibiu, Timisoara si Arad,a selectionat materialul si a intocmit literatura privind terra Luptaimpotriva fascizgrii Romanies. Colectivul Desvoltarea capitalismului InArdeal a lucrat la strangerea materialului pentru temele propune.

Membrii Sectiei de Istorie au mai colaborat la pregatirea manua-lului de Istorie R.P.R. pentru invatamantul superior, partea veche 51au adunat materialul pentru Jus Valahicum, pentru colectivul dinBucuresti care se ocupa cu institutiile feudale.

In cadrul Sectiei de Filosofie, colectivul de Istoria gandirii flloso-flee a inaintat Academies un studiu intitulat : Gandirea filosofica dinTransilvarnia In secolul XVIII". Alte stuclii se afla in curs de redactaresau definitivare. Un colectiv a colaborat cu Sectia de Filosofie a In-stitutului de Istorie si Filosofie din Bucuresti, la pregatirea pentrutpar a unei Crestomatii de texte filosafice romanegi. inaintand ma-terialul care i-a fast repartizat.

In continuare raportul trace In revistg activitatea organizatoricadesfasurata in cursul anului 1951, apoi face un scurt bilant al mun-cii generale a Institutului. In cadrul itrbunatatirilor, subliniaza crestereadiscipline! in munca, acoelerarea ritmului muncii ducand la executa-rea la tim.p a lucrArilor programate. Este o parte pozitiva antrenareaIn muncg. stiintifica a profesorilor de istorie din inva'tgmantul mediusi organizarea unor cursuri de specializare pentru membril tineri aiInstitutului. Tot aid. trebue amintita participarea la diferitele cursuriideologice si la cursurile de limba rusg.

Dar au fost multe deficiente. Dintre ele se amintesc unele tendirrte de izolare dela activitatea In colectiv, insuficienta legatura In-ire diferitele colective identice dela BucureVi, Iasi, Cluj. Nu intotdeaunls'a urmgrit indeaperoape linia desvoltarii ideologice a mernbrilor co-iectivelor Institutului, in deosebi a cadrelor tinere. 0 mare deficientaeste faptul ca nici ,pans astaz! Institutul nu are student! colaboratori.

In incheiere raportul subliniaza ajutorul prirmit din partea P.M.R..prezentand ape! proectul de plan de activitate pe 1952.

Dupg ascultarea rapoartelor s'a trecut la discutii.In cadrul diseutiilor la rapoartele prezentate, sau cuvantul :

Prof. A. ()Detect propune in numele colectivului care lucreazg. la bi-bliografia izvoarelor istorice dintre anti 1800-1900, ca sa se programezwww.dacoromanica.ro

112 STUDII

in planul de mune& pe 1952 teraninarea luerArii, adied toate cifrele di-vizionare ale clasificdrii zecianale.

In acelas timp se va putea incepe strangerea si pregatirea materia-lului cu privire la inceputurile capitalismului in tars noastrd.

Propune ca Repertoriul Cronologic al docurnentelor dintre anti 18-0(.1821, care va fi terminat panA la 31 Decembrie 1951, sa fie comipletatin 1952 cu un indite toponomastic si un indite pe materii pentru a in-lesni folosirea lui de cat mai multi cercetAtori.

Cele doud volume intocmite de colectivul periodicelor din sec. XIXsa fie tiparite, urmand ca in 1952 sa se dea la tipar si eel de al treilea

"turn, iar cele 1500 stampe culese de colectivul bibliografic sa fie pu-blicate inteun volum aparte sau inteun volum integrat in sistemulzecimal al bibliografiei Academiei R.P.R.

Acad. M. Ralea propune ca in planul de muncl al colectivului dePsihologie sa fie trecute patru not probleme : o problem& referitoare lasituatia conflixtuald intre primu1 eel de al doilea sistean de semnali-zare pentru a vedea care din ele predornind si in ce proportie la adulti,copii, bolriavi mintali ; o prcblema referitoare la sumarea excitatiilordoi stimulenti, unul din primul, ceadlalt din al doilea sistem de semna-lizare ; o problernd referitoare la generalizarea din primul si al doileasistem de semnalizare (pe baza eercetari1or lui Krasnogorsk) si o pro-blem& cu caracter didactic : aleatuirea schematics a tezelor unui manualde psihologie, reconsiderat In lumina conceptiei pavloviene, pentru aservi currsurilor si leetiilor de psihologie in scolile medii, tehnie,e sisuperioare. Aduce apoi la cunostinta colectivului dela Cluj, care prevedein raportul sat' o anonografie asupra lui Victor Babes, ca. Sectia de Filo-sofie-Psihologie din Bucuresti a lucrat un studiu asupra lui V. Babes,studiu gata de a fl publicat. Referitor la manualul de logics prevAzut inplanul Institutului din Cluj, socoteste cd o asemenea lucrare ar fi pre-maturd.

Prof. I. Nestor sustine ca. trebue discutat5 problema in ce masurdfortele dteponibile ale Sectiei pot s& acopere programul de lucru. CredecA In linil marl planul de sdpaturi arheologice pe 1952 are un aspectechilibrat, dar semnaleazd eh' cele 3 santiere programate pentru Moldovasi care studiazd o singurd problems, ar putea sa dea nastere la un des-echilibru. Rdmane de vdzut daed nu cumva este Teal bine sa se reducipentru moment cercetarea acestor prolbleme in folosul altor probleme.Propune SA se asigure conditiuni de muncA iin vederea pregAtirii activt-tAtii pe santierele unde se Sac sapaturi mai vechi (Sdrata-Monteoru),in sensul ca inainte de a se porni la anunca de santier sa se facA unstudiu atent al sdpaturilor si al rezultatelor obtinute. Ar fi bine sd sestudieze si materialul desooperit la santierul din Popesti, care se and Incolectia vechiului muzeu municipal.

Subilniazd necesitatea de a studia problema legaturilor pe care In-stitutul le stabilise, si le-a Tnentinut o bucata de timp cu santierele deconstruotie din itarA, in vederea salvdrii dela distrugere a unor desco-periri intAmplAtoare si a unor obiecte arheologice. Crede ca lipsa deatentie sustinuta cu care se trateazd aceasta problems este o scadere aactivitAtii arheologilor nostri.

In continuare aratd cA trebue discutatA problema cercetdril epoch

91

e

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNL1 A V-A A ACADEMIEI R. P R. 113

salbaticiei In tara noastra si a oolaborarii intre arheologi si antropologipentru a indruma aceasta cercetare pe o tale care sa garanteze obti-nerea visor rezultate teTneinice. Considers bine venita, ideea intoerniriiunui album cu privire la istoria veche a tariff noastre, care sa usurezesarcinile invatamantului de toate gradele. Arata apoi Ca RepertoriulArheologic va fi terminat pang la 1 Mai 1952 si ca s'a inceput lucrareaprivitoare la culegerea de documents si inscriptiuni cu privire la istoriaveche a larii noastre, si cere sa se stabileasca din timp componentacolectivulul care se va ocupa de album, pentru ca ca fie garantata apa-ritia lui in 1952.

Prof. S. ,Stirbu face cateva observatiuni entice si autocriti'ce. Inprimul rand arata ca in Sectia de Istorie Moderns Contemporana, dincare face parte, doming Inca o tehnicitate exagerata si se neglijeaza do-cumentarea ideologica. Problemele stiintifice nu sunt tratate in luminasarcinilor marl care stau in fata poporului nostru. Se scapa adeseoridin vedere ea stiinta istorica este materialul aumiliar de baza pentrucelelalte stiinte saciale, ca marxism-leninismul nu se poate insusi faraca sa cunoastean datele istorice concrete in legatura cu tara noastraColectivul insa a neglijat fundamentarea munch! sale pe lucrarlle clasi-cilor rnarxism-leninisanului. Astfel colectivul care s'a ocupat cu perioada1914-1931 a neglijat sceaterea fiselor din lucrarile lui Lenin si Stalinreferitoare la perioada respective. Colectivul a neglijat apol sa studiezeraportul tavarasului Gh. Gheorghiu-Del tinut cu ocazia artiversarli a 30de ani dela infiintarea Partidului Comunist din Romania. De alai a de-curs lipsa de initiative si de perspectitva, care a impiedicat colectivul sapopularizeze rezultatele obtinute, prin conderinte, expozitii, etc. si saprelucreze materialul cu ajutorul colaboratorilor externi. Nici conduce-rea Institutului nu a depus destul efort ca sa lege problemele studiatecu marile proibleme care framanta azi tara noastra. In al doilea rand,arata ea stiinta istorica nu a fost suficient de bine popularizata. Faptulea la Facultatea de Istorie se prezinta mai putini candidati decat locurile fixate, dovedeste acest lucru. Istoria moderns si contemporana esteInca neglijata chiar in cadrul Institutului. Aceasta stare de lueruri srtrebui sa fie remediata.

ce priveste planul de munca pe 1952, Prof S. Stirbu arata ralipsesc problemele referitoare la perioada 1914-1919. Or, fara stu-dierea perioadei primului razboi mondial, nu se poate studia an modjust nisi perioada care se bazeaza pe pacea imperialista. Lenin ne Invataca pacea imperlalista este continuarea razboiului imperialist. Lucra-ile din Unlunea Sovietica, ca de exernplu lucrarea istoricului sovietic

Tarte, pornesc dela perioada primului razbol mondial, bazandu-se toe -mai pe aceasta teza leninista. Deci e necesar ca Sectia de Istorie Moderna. §i Contemporana sa studieze si aceasta perioada, chiar dace aceststudiu va dura mai multi ani.

Propune ca in planul de munca pe 1952 al Sectiei de Istorie Vechesa fie irbclusa studierea problemei scitilor apuseni can. au trait pe te-ritoriul tarii noastre. Istoricii sovietici are ocupa cu aceasta problemspentru a reziolva problema eontinuitatil intre poporul scit si slay. Isto-ricii din R.P.R. s'ar putea preocupa cu atat mai milt de aceasta pro-bleml, cu cat au materialul la indernana.

In

01

www.dacoromanica.ro

114 STUDII

Conf. Letitia Liizeirescu-lonescu propune ca cercetarile dela santie-rul Suoeava sa is in considerare si problema vechimii acestei asezari,problema care sa intre in planul de niunca. (pe 1952. Apoi arata ca inproectul de plan pe 1952 lipseste problema tinerii in eviden.ta si a Li-maririi documentelor deja publicate.

In privinta indicilor care au fost lucrati in leatura cu coleetia dedecumente publicata fragmentar si in caete, sustine ca manuscrisul tre-bue publicat de catre Editura Academie' R.P.R., pentru a fi discutat Invederea remedierii lipsurilor. Propune ca lucrarea sal fie discutat5inainte de a fi data la tipar, intr'o sedinta Ala care s'a fie invitat si Co-mitetul de Editura.

In concluzie sustine ea numai cu fortele existente, Institutul dinCluj va ajunge cu greu la rezolvarea tuturor problemelor prevazute inproectul sau de plan pe 1952.

Toy. Mircea Malila., directorul Bibliotecii Academies R.P.R., serefers la luerarile bibliografice intreprinse de Institutul de Istorie siFilosofie din Bucuresti. Arata ca activitatea colectivelor bibliograficen'a dat rezultatele cerespunzatoare eforturilor diepuse. Revizuireainainte de tipar a volumului I, partea I-a din Bidaltografia analitica aperiodicelor &site pe teritoriul R.P.R. pans la 1850, a dus la descope-rirea unui insemnat numar de greseli, pe baza carara lucrarea a fostrespinsa ca nestiintif:ca, de catre Comitetul de Editura. Aceste greselise datoreaza orientarii obiectiviste a lucrarii si a metodei oonfuze carea stat la baza redaetarii. Gresala mai gravy este ca s'au redactat si altevolume exact pe aceleasi principii obiectiviste, volume inaintate asta,zila tipar, care au sansa sa alba, acelasi sfarsit. Trebue sa fie aratat faptulca lucrarea se bizue inca pe vechiul sIstem al clasificarii zecimale pecale de a fi inlocuit printr'unul nou, corespunzator cu prin.ciipiile mate-rialismului dialectic.

Abateri si mai grave dela principiile biblilografice stiintifice suetsemnalate si in activitatea colectivulul caruia I s'a incredintat biblio-grafia cartilor din. secolul XIX. Caracterul stiintific al lucrarii estecomproanis din cauza lipsei unui criteriu precis; lucrarile apartinand di-feritelor discipline au fost cuprinse sau nu in bibliografie, dupa crite-rale subjective ale fiecaruia dintre bibliografi. Isnpasul in care se ga-seste aceasta lucrare dupa dos ani de munca staruitoare, dar mai putin.metodici, se datoreste si pripelii cu care colectivul a ciasificat zecimaltotalitatea fiselor alese in Biblioteca Academie' R.P.R.

In concluzie vorbitorul propune ca luerarile bibliografice sa fiescoase din planul de munca al Institutului de Istorie si Filosofie si safie trecute in sarcina unui colectiv de specialist' din cadrul BiblioteciiAcademies R.P.R.

Prof. C. I. ataialv arata Ca Sectia de Filosofie a Institutului a Mutun pas inainte ince privesteatacarea unor probleme teoretice actuale.Aceasta situatie insa o considers nesaiisfacatcare si de aceea propuneca problemele actuale sa predomine in planul de munca. In ce privesteactivitatea Seetiel de Filosofie, Prof. C. I. Gulian arata ca munca nu afast suficient de bine planificata. Sectia de Filosofie nu a reusit sastranga legaturile cu catedrele de stiinte sociale. De aceea roaga pe re-prezentanta Ministerului Invaitamantului Public ca in indrumarile pewww.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIE' R. P. R. 115

care Ministerul le da catedrelor in privinta stimularii activitatid stiin l-.face sa mentioneze necesitatea stra'ngerii legaturilor cu Sectia de Filo-sofie si poate in curand cu Institutul de Filosofie al Academiei R.P.R.

In privinta planului de munca pe 1952 propune ca problema Sfatu-rilor Populare sA fie formulate Rolul Sfaturilor Populare in construi-rea socialismului in tars n.aastra".

Nu este de acord cu trecerea in planul de munca al Institutului dinCluj a unui manual de logics. Observe CA in proectul de plan al In-stitutului din Cluj nu este trecuta nicio problema teorettca actuala, pre-dominand problemele cu caracter istoric. Propune ca unele probleme tieistorie sa fie inlocuite cu probleme actuale.

Prof. V. Popovici, referindu-se la problema ridicata de Prof. S.Stirbu, propune ca sa se strange materialua ideologic pentru catedrelede istorie, precum si pentru munca Institutului. In privinta proectuluide plan de munca al Institutului dela Iasi, propune ca sa se completezecu problema procesului diferentierii in mediul rural dupe reforma din1864 in Moldova.

In legatura cu colaborarea dintre Institute le din Bucuresti, Iasi siCluj, propune ca la publicarea eventuala a celor (lona cronici sa cola-boreze si Institutul de Filologie din Iasi. Propune ca Institutul din Iasisa colaboreze la culegerea de ilscriptii, la traducerea de texte privindistoria secolelor XXIV, precum si la problema originii si desvoltariicapitalismului In Moldova.

Conf. B. Campina, dupe ce face cateva observatii critice yin ce pri-veste colaborarea dintre cele trei Institute, subliniaza ca in ce privesteprezentarea lucrarilor, planul Institutului nu trebue confundat cu pla-nul Editurii Academiei R.P.R.

Deoarece Comitetul de redactie se gaseste la Bucuresti, e necesar eadocurnentele sA fie trimise din timp la Bucuresti, pentru ca planul Editura sa poate fi si el respectat la randul lui.

Propune ca la Iasi sa se faces inventarierea primului material do-cumentar al Moldovei privind socelul XVII, aflat in arhive la Bucu-resti si

Propune apoi ca punctul referitor la pregatirea de cadre noi, pre-\Tana in proectua de plan al Institutului din Cluj, sa fie trecut si Inplanul Institutului din Bucuresti. Totdeodata propune ca sä se ducA omunca de lAmurire in invatamantul mediu pentru a indruma spreFacultatea de Istorie cele mai bune elernente.

Conf. A. Roman, dupe ce faces cateva observatiuni referitoare laformularea unor probleme, propune ca in planul Institutului din Iasi safie trecuta problema iniluentei miscarii muncitoresti din Rusia, in spe-cial a revolutiilor din Februarie si Octombrie 1917, asupra miscariimuncitoresti din Iasi, iar in planul Institutului din Cluj problema inter-ventiei contrarevolutionare a armatelor imperialiste engleze, franceze,americane si roman, impotriva Republicei Sfaturilor din Ungaria.punandu-se accent in mod special asupra analizei importantei sfaturi-lor muncitoresti create pe teritoriul Transilvaniei.

Iasi.

www.dacoromanica.ro

116 STUDII

Prof. D. Prodan, referindu-se la materialul docuanentar, propune casa se procure si dela tarile prietene materialul cu fprivire la teritoriulR.P.R. In ce priveste materialul intern, propune ca sa se foloseascafotocopii; fiecare Institut sa fie inzestrat cu aparatele necesare sisa albaun specialist pentru a fotografia documente si inscriptii. Ara 'Land ca co-lectiile de ziare, atat de necesare studierii istoriei contemporane, sunt petale de a se distruge repede, propune ca sa se intervina la editurile deziare. ca un anumit numar de ziare sa se tipareasca pe hartie mai re-zistent a.

Mai iau parte la discutie Prof. Daicoviciu, I. Ionascu, V. Popovici,Prof. Sacerdoteanu, Georgescu, etc., dupes care is cuvantul delegates MI-nisterului Invatamantului Public.

Toy. Prof. Florica Mezincescu salutes preocuparea Institutului deIstorie si Filosofie din Bucuresti ,Cluj si Iasi de a pune in programulpe 1952 probleme legate de rezolvarea unor chestiuni teoretice de odeosebita importanta pentru construirea socialismului in Cara ndastra,precum si preocuparea In ce priveste atragerea la activitatea stiinfi-fica a cadrelor didactice si a studentilor. Sublinlind marea importantaa pregatirii unei not intelectualitatl, arata ca In munca aceasta unsprijin important 11 poate da Academia R.P.R. in general si Sectiuneade Istorie si Filosofie in specal in ce priveste imbunatatirea predariiistoriei si filosofiei in cadrul invatamantului superior si ridicarea nive-lului teoretic al pred5rii stiintelor sociale. In ce priveste revista Stu-dir, Inca anul trecut s'a pus problema sa se faces o cotitura serioasa sisa se editeze o serie de lectii, de desbateri critice si de monografii.Aceasta nu s'a realizat in intregime. Trebue sa antrenam cadrele di-dactice la lucrari de monografii si studii istorice. Sectia de Istorie siFilosofie ar trebui sa se preocupe de elaborarea unei serif de problemepentru cursurile de specialitate.

Se sere ca Sectia de Istorie si Filosofie sa elaboreze un programpentru istoriografia R.P.R. si un program pentru isvoarele istorieiR.P.R. Problema antrenaril cadrelor didactice si a stimularii activitatiifor stlintifice are o foarte mare importanta, deoarece duce la ridicareanivellului cursurilor. In aceasta privinta Ministerul In.vatilmantulul Pu-blic cere ajutorul Academiei R.P.R.

Tot atat de importanta este si antrenarea studentilor la cercetarfPrapune ca In preocupArile Sectiei .sa intre organizarea unor

excursii stiintifice cu studentii, la santierele arheologice, in colaborarecu Facultatea de Istorie, lucru care anul trecut a fest. prevazut, dar nus'a realizat.

In ce priveste indrumarea absolventilor invatamantului mediu spreFacultatea de Istorie, este o lips& a Ministerului Invatarnantului, carenu a lust masuri pentru o munca temeinica de lamurire a elementelormai bune care sa urmeze Facultatea de Istorie.

Dupes interventia Prof. F. Mezincescu, Acad. M. Roller trage con-cluziile la desbateri.

stlinttfice.

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIEI R. P. R. 117

CU PRIVIRE LA iNTOCMIREA PROGRAMULUIDE CERCETARI ISTORICE PE ANUL 19521)

de Mad. MIHAIL ROLLER

Cercetarile noastre de istorie in genere si in cadrul lor, desbaterile.cu privire la intoemirea programului de cercetari istorice pe anul 1952au drept stop lamurlrea trecutului de lupta a poporului, intocmireaunei adevarate si complecte istorii a Romaniei.

0 adevarata istorie a desvoltarii societatii omenesti, o istorie stiin-tifica a societatii ne arata cu ajutorui faptelor concrete legile istoriceale idesvoltarii societatiii, ale luptei intre ceea ce este vechi trebue satdispara si ceea ce este nou si trebue sa inivinga si sa se desvolte.

Clasicii marxism-leninismului au aratat ca, fare, o intelegere a fe-nomenelor din punct de vedere istorie, nu este au putinta o studiereWinrtifica a legilor desvoltarii naturii si societatii.

Marx, Engels, Lenin Si Stalin au aratat ca stiinta istorice, trebue saexplice si sa lamureasca lupta revolutionary a poporului, a clasei Tn.un-citoare, inclusiv perioada de clictatura a proletariatului, M.A. de careproletariatul nu poate construi noua societate socialists si comunista.

Pe baza invataturii clasicilor marxism-leninismului, s'au Inceput inCara noastra cercetarile pe taram istorie, incat acestea Sa slujeasca con--struiril socialismului care se desfasoara asta'zi in tara noastra, urmandexernplul ysi invatand dela cercetarea istorica din Uniunea Sovietica.

Noi desbatem programul cercetarilor istorice pe anul 1952 in con-ditiuni sand o serie de probleme teoretice, care nu erau dare inaintevreme, sunt astazi lamurite si ne ajuta sa, patrundem adevarul si cuprivire la istoria poporului roman.

A aparut scum tin an lucrarea tovarasului Stalin Marxismulproblemele lingvisticii". Cate probleme nu au test lamurite In acea3tAgeniala lucrare! Problema bazei Si suprastructurii ; rolul activ alsuprastructuril in desvoltarea bezel; insemnatatea luptei de opinii careajuta stiinta sa se desvolte, etc, etc.

Ma opresc la o singura teza d!in lucrarea tovarasului Stalin.In lucrarea Marxismul si problemele lingvisticii", tovarasul Stalin

spume :In ce privefte 'desvoltarea dela limbile gentilice la limbile tribu-

ri/or, dela. limbile triburaor la limbile popoarelor ( In ruseste : narod-nosti : in limba romans nu avem o traducere exacta a cuvantuluiWAPOranitate, popor nota noastra) qi dela limbile popoarelor labile nationale, pretutindeni in toate etapele de desvoltare, limba, catnijloc de comunicare intre oameni in societate, a fost can-tuna si unicapentru societate, servind in coald masurii pe membrii sacietatii, indi-ferent de pozitia for sociala"21

Tovarasul Stalin vorbind de limbile gentilice, de limbile triburi-

1) Stenograma revazuta si prescurtata a concluziilor trase la desbaterile-sedintei Sectiunii de Istorie si Filosofie a Academiei R.P.R. din 9 Octombrie 1951,larvit5 cu de'egatii Institutelor catedrelor de Istorie si Filosofie din Bucureiti

Cluj.2) I. V. Stalin, Marxismul si problemele lingvisticii". Ed. P.M.R.. 1950, p. 12

$i

limn

sl

Iasi, www.dacoromanica.ro

118 STUDII

lor, de limbile popaarelor, preoum si de limbile Rationale, ne aratg tot-odata fonrnele legaturilor sociale intre oameni, in succesiunea for

lucru de o importantl deosebitl pentru cereetarile noastre istorice.Se §tie ca la inceputul perioadei istorice, In stadiile inferioare de

desvoltare a societAtil umane, oamenii traiau in grupuri mid. Mai tar-ziu au apdrut colective de oameni bazate pe legaturi de rudenie. Nu-cleul de bald al comunei primitive era ginta, la inceput bazatA pe ma-triarhat, iar mai tarziu, !ntr'un stadiu superior de desvoltare, pe pa-triarhat.

Din mai multe ginte inrudite grin originA se formeaza tribul. Pem'asura ce fortele de productie ale comunei primitive se desvoltau totmai mult, cu atat devenea mai complexa organizarea gintilor, triburi-lor. Descompunerea comunei primitive si trecerea la societatea irapa.r-tita in clase antagoniste, aparitia statului, au schimbat in mod radicalcaracterua aegaturilor si relatiilor sociale dintre oameni. Poporani-tatea, poporul ( narodnosti) premerge formai-if natiunii burgheze.1. V. Stalin a dat clasica definitie marxist-leninista a natiunii :

Natiunea este o comunitate stabild de oameni, istoriceste cansti-tuitd, care a luat fiintcsi pe baza comunitatii a patru triiscituri caracte-ristiee fundamentale si anume : pe baza comunitcitii de limbs, a emu-nitcitii de teritoriu, a comunitiitii de viatei economics si a comunitcltii defacturli psihic'd ce se manifests in comunitatea particularitalilor speci-fice ale eui/turii nationale"1).

Relatiile de producrtie capitaliste slujesc ca baza natiunii burgheze.In revista Bolsevic" Nr. 6, anul 1951, se aratg. ea relatiile de -pro-

ductie precapitaliste slujesc ca baza eeonomica a popoarelor (narod-nosti). Particularitatile istorice ale relatiilor economice precapi-taliste, de exempla ale relatiilor de productie feudale, se oglindesc infaramitarea economia si in desmeinbrarea poporului respectiv.

Popoarele (narodnosti), comunitati de oameni istoriceste constituitein epoca precapitalistk posedd anumite comunitati de limbs, de teri-toriu, oarecare comunitate de viata economics si de facturI psihica,care se manifest5 in comunitatea culturii create de nationalitate. DupScum ne Invata I. V. Stalin, elementele natiunii limb& teritoriu,comunitate cultural& etc. nu au cazut din. cer ci s'au creiat treptatinca in perioada precapitalistd. Aceste elemente se gdseau insd in. stareembritmara gi in eel mai bun caz reprezen.tau doar ceva potential,adica pos'ibilitatea formcirii natiunii in viitor, in. anumite conditiunifavorabile. Posibilitatea a devenit realitate abia in. perioada capitalis-mului ascendent, cu pieta sa national& cu centrele sale economice $1culturale"2).

Foranarea poporanitati1 poporului, nu inseamna disparitia ime-diata a triburilor. Poporul nu se formeaz5 printr'o adunare aritmeticaa triburilor. Iar unirea triburilor in poipor nu duce in mod obligatorlula dimaritia totals a deosebirilor intre triburi. Inlauntrul poporuluiconstituit se paStreaz5, de obicei, secole in sir, un oarecare specific altriburilor.

Studierea 51 adancirea problemeIor ridicate de I. V. Stalin sunt deun imens ajutor in rezolvarea problemelor legate de istoria patrieinoastre. Studierea acestui proces pe teritoriul patrlei noastre, mai ales

1) I. V. Stalin,Stalin,

Opere, Ed. P.M.R., 1951, val. 11, p. 366.2) I. V Opere, Ed. P.M.R., 1951, vdl. 11, p. 369-370.

isto-rica,

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIIINLI A V-A A ACADEM1EI R. P. R. 119,

in cursul desvoltarli relartillor feudale si inchegarea acestor relatii incare se pastreaza resturri ale triburilor, ne va ajuta sä laanurire. multeprobleme legate de formarea poporului roman si desvoltarea lui ulte-rioara.

Pe baza operei Iui I. V. Stalin, literatura sovicticd de specialifate,Institute le de Istorie ale Acaclemiilor din Republicide Uniunii Sovietice,au ridicat probleme, teme noi, nestudiate inainte vreme. Ultimul numardin Izvestia Academii Nauc ", Seria Istorie, publica. desbateri ale See-tiunii de Istorie a Academie! de Stiinte din Moscova si ale ConsiliuluiStiintific al Institutului de Istorie '). Ele ne ajuta in cercetarile noastre

Studiind lucrarile clasiciler marxism-leninismului si experientastiintei istorice sovietice, vom Smbogati literatura pe taramul istorielnoastre nationale.

Aproape nu exista problema, fundamentals din istoria tariff noastrela care sa nu se fi referit Marx, Engels, Lenin si Stalin.

Vol da numai cateva exemple.Marx arata ca run teritoriu al Moldovei era o parte a enezatuiu-

din Halici" 2).Pentru a ne laarluri in aceasta problems., ne-ram indreptat aterrtia

asupra literaturii existente in legatura cu cnezatul de Halici.In secolul aa XIXII-lea, cnezatul Halici, organizat pe baze feudale

era foarte desvoltat din punt de vedere econom"c si cultural. Gnaniteleacestui cnezat se intindeau la apus, pang la nord-estul Caripatilor. Lasud, cnezatul ajunge la Dunare si Marea Neagra, cuprinzand cursul dedos al Siretului, Prutului si Nistrului.

In Slovo o polku Igoreve" (Cuvant sau Cantec despre oastea luiIgor) care dateaza din veacul al XII-lea (recent tradus de M. Beniuc§i publicat in'tr'o tradurcere noua an lama noastra), autorul anonian, vor-bind despre cneazul de Halici, Iaroslav (1152-1187), spune ca acestaa zavorit pantile Dumarii... faeand judeeata papa la ,Dunare" (ZatvorivDunaiu Vorota... suds riada do Dunaia").

De aid rezullta ca, facand parte din cnezatul de Halle', o parte aMoldovei era organizata. pe temeluri feudale Inca din secolul XIXII

Existau pe teritoriul Moldovei cnezate, voevodate, care aveau fat&de cneazul de Ha lici, reign corespunzateare ierarhiei feudale.

In secolul al XI -,lea si in secolul al XII-lea, exista pe teritori'ulMoldovei oranduirea feudal.. Aceasta cranduire apare deci la noi maiInainte cu multe secole decat sustineau istorteil burghezi, .tuna cardse hotarau sa recun.oasea existents in general a feudalismului In Caranoastr5. Aceasta ne mai arata ea de Oda Moldova nu era atat de Ina-polata ¢i neeivilizata precum o prezentau istoricii burghezi.

DST se pot da multe exemple. La Institutul de Istorie din Bucurestea avut be recent o discutie, in cadrul areia P. P. Panaitescu a incercatea rniesoreze rolul si insemnatatea lui Stefan cel Mare.

Nu vain analiza acs caracterul $i inseannatatea domniei lui Stefan.Ne permitem insa sa aratam ca Marx, studiind luptele duse de

Stefan, se apre§te asupra luptei dela Vas lui cu care prilej ne c1a o apre-ciere sintetica a compozitiei oastei lui Stefan. Vorbind despre batalliadela 'Vasil'', Marx spune ca armata inoldoverzeosca (corpuses din 40.000

1) D5rile de seams se public5 In acest nurngr al revistei Studii"2) Arhiva Marx-Engels, vol. VIII, p. 150, ed. rusa, 1946

www.dacoromanica.ro

120 STUDII

-de oarmemi slab inarrnati, tareni care fusesera luati aproape direct delaplug, 5.000 de soldati unguri... fi 2.000 de polonezi), deqi mult mai stabildecdt cea turceasca, a sdrobit-o complect, numai putini Turci au scapatcu iviatti, tau Most lamerrite gaatru paNle, au fast tcapturate 100 de stea-guri..." (Arhiva Marx-Engels, vol. VII, pg. 203, ed. rusa).

40.000 de tarani care fusesera luati, aproape direct dela plug. Tatabaza socials a oastei lui Stefan cel Mare. Acesti ttarani au venit 5a luptesi au luptat eroic, pentru o cauza mare si dreapta : apararea Indepen-dentel 1VIoldovei.

Si au Invins!Clasicii marxisan-lentiniamului vorbesc pe Lang despre multe alte

momente cruciale din istoria patriei noastre.In Razboiul taranesc german", Engels vorbeste pe larg de rascoala

taranilor condusa de Doja. Deosebit de important pentru studiul istorieinoastre este teza tovarasului Stalin cu privire la formarea statelor con-tralizate in rasarittul Europei. I. V. Stalin arata ca ,,...in reiseiritul Eu-ropei formarea statelor centralizate, grilbite de nevoile autoapararii(invazia Turcilor, a Mongolilor, etc.) a avut lac inainte de lichidareafeudalismului, deci inainte de a se fi format rvatiunile"2).

Analiza unor fapte concrete din istoria Romaniei, in luminaacestei teze, va larmuri firs indoiall multe din problemele noastre.

V. I. Lenin vorbeste de rascoala taranilor din 1907.I. V. Stalin vorbeste In anul 1928 despre desvoltarea revolutiei din

Romania :In afara de Virile desvoltate 'din ounct Adel edere (capitalist, in care

victoria revolutiei va duce dintr'odatd la dictatura proletariatului,exists Fined fari putin desvoltate din punct de vedere !capitalist, ;uresturi feudale, cu o irrroblemalagrara specialti, de tip antifeudal (Po-Ionia, Romania, etc.) uncle tmica burghezie, qi Mai ales larclnimea, ;siva avea neapdrat cuvantut sau de spur in cazul iunei isbucniri revolu-tionare, unde -victoria trevolutiei, pentru ,a duce da 'dictatura proleta-riatului, poate necesita fi va necesita cu siguranta cateva trepte inter-mediare, de felul sti zicem, al idictaturii proletariatului tart/aim:L..Nu iavem niciurn motiv sa ne tindoim ca Polonia fi Romania se afld innumaru/ larilor care Ivor trebui sa treats ,prin cdteva trepte interme-diare pa drumul cadre dictatura proletariatului" 2).

Iatal numai unele din problemele cruciale privind istoria Romanieila care se refers clasicii marxismului.

SI aprofundam deal studiul clasicilor marxism-leninismului. Inlumina operel for sa intoomim programul nostru de munch gi sa stu-diem problemele pe anul 1952.

La intocmirea programului nostru de munch ne ajuta hotaririlePartiduflui cu privire la industrializarea socialists, la transformareasocialista a agriculturii, la faurirea culturii rationale in forma, socia-lista in continut, etc., lucrarile conducatorilor Partidului nostru, artl-

1) 1. V. Stalin, Marxismul si problema national-colonial5". Ed. P.M.R.,1949, p. 92 (vezi si Opere, vol. 5, p. 16).

2) I. V. Stalin, Opere, vol. 11, citat dup5 Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani-de lupta a Partidului sub steagul lui Lenin si Stalin", p. 37-38.

fi

Sgt

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A sECTiuNn A V -A A AcADEmm a. P. E. 121

colele discursurilor tovara$ilor Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker,sile Luca, Teohari Georgescu, etc. Nu de mult a aparut raportul tova-ra$ului Gh. Gheorghiu-Dej 30 de ani de lupta a Partidului sub steagullui Lenin $i Stalin".

Multe probleme ridica si acest raport pentru cercetarile istoriceeconomice, filosofice, etc.

Tovarasu1 Gh. Gheorghiu-Dej arata ca Partidul Comunist din Ro-mania este rezultatul unui proces indelungat de desvoltare istorica apoporului nostru, rezultatul luptel sale de veacuri pentru eliberareasocially nationals, continuata si ridicata pe o treapta superioara demi$carea muncitoreasca revolutionary ". Aceasta inseamna ca proleta-riatul nu continua numai experienta cucerita in trecut, ci studiaza sicampleteaza aceasta ,experienta, traditia revolutionary de lupta apoporului roman, cu experienta de lupta castigate de proletariatulnostru, ou experienta proletariatului international in frunte ou marelePartid Bolsevic as lui Lenin $i Stalin.

Toate acestea Tidied pe o treapta superioarit intreaga traditie revo-lutionara de lupta a poporului roman. Astfel, poporul roman capatanot arrne de lupta pentru apararea cuceririlor revolutionare, pentruapararea libertatii si independentel tarii noastre.

In raportul tovara$ului Gheorghiu-Dej se arata ca proletariatulutdin Romania ii revenea Inca dela sfar$itul secolului al sar-cina istorica de a duce societatea inainte, sarcina de a fi conducatorul$i cdlauzitorul transformarilor necesare in directia burgheze-democra-tica pe tale revolutionary ". Proletariatul a avut astfel sarcina sa con-duce lupta nu numai pentru apararea intereselor clasei muncitoare, ci5i pentru ap5rarea intereselor nationale ale poporului roman.

Tovarasul Gh. Gheorghiu-Dej, aplicand in mod creator invataturilemarxist-leniniste, arata in raportul Iinut cu prilejul implinirii a 30 deani della intemeierea Partidului Comunist din Romania, conditiile specifice in care s'a desfasurat clesavar$irea revolutiei burghezo-demo-cratice din tare noastra, problermeie revolutiei socialiste si ale construiritsocialismului din tare noastra, etc. Aceste teze sunt nemijlocit legatede cercetarile din domeniul istoriei moderne si contemporane a Roma-niei, de toate cercetarile noastre stiintifice. Ele trebue sa stea la bazaprogramului pe care trebue sa-1 intocmim pentru anul 1952.

Intoomim planul de lucru pe 1952 $i in conditiuni organizatoricemai favorabile decat in trecut. Pe baza invataturilor trase de delegatiade academicieni care a vizitat anul trecut U.R.S.S., Prezid:ul Academiel,in urana unui raport al tovarasului Presedinte Prof. Traian Savulescu,a intocmit o Hotarire cu prtvire la mai multe , organizatorice.

In aceasta. Hotarire se prevede si modul in care trebue intOernitepragramele de lucru ca sa fie atotcuprinzatoare $i reale. Hotarireaarata ca problemele trebue delbatute de colectivele sectfflor Institute lor.de cOlectiVele Institute lor, de Sectiile respective ale Academiei, in pre-zenta delegatilor ministerelor, etc. Ele trebuie sa cuprinda problemelegate de construirea socialismului in R.P.R.

Hotarirea Prezictialul Academies a Inceput sa fie puss in aplicareInsasi adunarea Sectiei de Istorie a Academie', la care participa de

:egwti ai Institute lor de IStorie si Filosofie din Bucuresti, Tag, Cluj

Va-

§i

gi

XIX-lea

www.dacoromanica.ro

122 STUDTI

reprezentanti al M.LP., etc., are drept scup intocmirea unui program delucre. care sä corespunda intereselor imediate ale statului nostru dedernocratie populara, ale ,poporului roman, ale apararii pacii.

Tot pe baza Hotaririi Prezidiului, Seotia a V-a a inceput sa-si inde-plineasca misiunea de coordonatoare si indrumatoare a cercetarilor, ceeace va indatura o serie de confuzil si greseli comise anul trecut de cAtreSectie si de conducerea unor Institute.

La baza muncii pe care avem s'o infaptuim in anul 1952, se adaugagi imbagatirea experientei noastre proprii, in munca pe care am desfa-surat-o in Institute le de Istorie ale Academiei din Bucuresti, Cluj, Ia,si.

Tali cercetatorii cinstiti de pe tAramul stiintelor istorice din Caranoastra s'au convins din propria experienta ca am inregistrat o seriede succese multuanita faptului ca a¢n inceput sa ne insusim apli-cam invatatura marxist-leninista, conceptia ideolagIca a P.M.R.

Tot anal mult ne dam seama in ce prapastie a cazut stlinta istoricaburgheza, cosmopolite, aservita imperialismului.

Exem.plul eel mai tipic de descompunere it gasian in State le Uniteale Americii.

In. luna August a. c. a avut loc in California, conferinta anuala aprofesorilor de Istorie din invatamantul mediu si superior din America.La aceasta conferinta, Allan Newis, profesor la Universitatea Colum-bia" din New York, a cerut colegilor lui sal revada sa scrie din nouistoria State lor Unite ale Americii, pentru a elimina orice critics laadresa financiarldor si industriasilor. In none cursuri de %torte, a spusprofesorul Newis, Morgan, Rockefeller, etc. trebue sä figureze ca lea-deri, ca eroi al desvoltaril noastre materiale". E usor de inteles ca is-toricii burghezi din America, in calitatea for de slug', servesc sta-panil. Ei glorifica pe Morgan, Rockefeller, etc. Dar ei nu se marginescis aceste revizuiri.

Istoricii burghezi din America considers ca exploatarea negrilorprin robie a fost o mare fericire pentru negri deoarece , i-a apropiat decivilizatia americana".

In mod deosebit nu pot sa sufere istoricii burghezi din Americalupta papoarelor pentru independenta tArilor lor. Pentru ei birocratia,militarismul, razboiud, somajul, saracia, asuprirea... sunt remiltateleexistentei in lume a unor state nationale independente" (E. Reyes, ,,TheAnatomy of peace", New York, 1945).

Scopul urmarit prin aceastä teorie spare Impede. Ea slujeste ten-dintelor imperialismului american de a cuceri dominatia mondiada. Inacelas stop istoricii burghezi din America au inceput sa reconsidere" siperiodizarea istoriei.

Istoricli burghezi dn America considers ca nu mai trebue savorbim de istoria antics, medie si moderns ci de :

a) epoca mediteranianAb) epoca europeana, sic) epoca atdantica.

(Halecki The Limits and Division of European History", London-NewYork, 1950).

Deoarece imperialistil americani au reusit sä aserveasca vremelnictin numar de tari din Europa occidentalA, Halecki sustine ca de victo-

saei

ei

Ni

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIE' R. P. R. 123

ria erei atlantice va beneficia o parte din Europa care se uneste cuAmerica.

Aceasta victorie a erei atlantice netiind insa realizata dato-rita luptei popoarelor midi, nu va fi realizata istorici1 burghezi dinAmerica atata la rdzboi irnpotriva U.R.S.S. si tdrilor de democratiepcpulard si isi intocmesc noile cursuri de istorie intr'un spirit razboinic,slujind scopurilor cotrcpitoare ale imperialismului american. Istoriciiieactionari din Anglia, Franta, etc., slujesc guvernelor satelite aleWashingtonului si cauta sa gaseasca interpretdri, care in fond lovescin independenta nation,ald a propriilor for tars.

In tdrile capitaliste cei mai de vaz4L istorici se gasesc pe pozitii pro-gresiste. Este de ajuns sä amintim de profesorul de istorie Du Bois,membru al Consiliului Mondial pentru Pace, care infruntd, prigonireaimperialstilor americani (ne referim la procesul intentat, in Americaprofesorului Du Bois si colaboratorilor lui) si apard cauza pacii si aprogresului.

Cercetarea istarica din tare noastra, care urmeaza exemplul celeimai inaintate stiinte din lume stiinta sovietica, mad sa pdtrunddadevarul asupra trecutului glorios de lupta a poporului nostru, cultivdpatriotIsmul si frdtia intre popoare si se strklueste sa slujeasca marecauze a pacii socialismului.

Angajati pe acest drum, cercetatorii de pe tardmul stiinitelor istorice din Cara noastra au imbogdtit prin munca for propria experierrtdpot sa slujeasca cu mai mult succes la desvoltarea culturii din tamnoastra, nationals in forma 51 socialists in continut.

In anul 1951 s'a olesfdsurat pe taramul cercetarilor istorice o acti-vitate rodnica, o activitate care a dus la o serie de cuceriri.

Pe tardmul istoriei vechi a R.P.R., in Moldova s'au facut sapaturiarheologice care dovedesc continuitatea asezdrilor omenesti pe teritoriulMoldovei, in diferite faze ale desvoltarii societatii omenesti. Cu mil simiff de ani inainte, au existat asezdri omenesti, o cullturd, o civilizatie,pe teritoriul Mo Idavel. Aceasta desvoltare o unmarim pentru a arata.in toata bogatia ei, istoria patriei noastre.

Sapaturile arheologice din Transilvania (Gradistea Muncelului)arata ca pe teritoriul patriei noastre au existat asezdri omenesti, cu oculturd ridicatd, inainte de oucerirea romans. etc.

Dar avem cuceriri in deosebi pe tdramul arheologiei prefeudale slfeudale. Anul acesta s'a descoperit Tanga Mures la Moresti, pe un teri-toriu de 10 ha o mare cetate slavo-valand din secolul al IXX-lea.La Dinogetia s'a continuat desvelirea aezarii slave din secolul XXI

Credem ca s'a fAcut o cotitura serioasd prin inceperea sdpatirrilordela Suceava. Istoriografia burghezo-rhosiereasca nu a cautat sa valo-rifice acest tezaur al oulturii nationale pe care-I reprezintd Suceava. Inafara de sapaturile fdcute acum 50 de ant de un neamt, nu s'au Intre-prins nicun fel de cercetari la Suceava sub regimul burghezo-mosierescNu eSte vorba de o simpld cetate. Este un 'moment important pentruistoria tariff noastre din aces, vreme, care ne va ajuta si cunoaLstem ci-vilizatia pe care a atins-o Moldova in secolul XV-XVI, ne va ajuta sacunoa5tem felul de viata al dorrmilor, al boerimii, al mestesugarimil, al

si,

Ii

www.dacoromanica.ro

124 STUDII

tairanimii, al poporului nostru, in genere al tuturor fortelor sociale dinacea vreme.

Credem ea largind sArpaturile arheologice la Suceava, stiinta istoricadin Cara noastra se va imboggi cu not date importante.

S'au inregistrat alte succese pe taramul istoriei medli.In anul 1949, and s'a pus pentru prima oars problerna colectiei de

documente, s'au avut in vedere numai secolele XVI si XVILpentru acastiga experienta. Nu era vorba sa ne aprim numai la aceste docu-menrte, precum nu este vorba sa pufblicam numai documente din evulmediu. E drept ea nu toate documentele vor putea fi publieate in ordt-nea cronologica, deoarece isuntprea multe. Probabil ca pana, la juma-tatea secolului XVII vor fi publicate in ordinea cronologica majorita-tea documentelor. Dar vain face un fond special de documente privindrascoala dela Bobalna, raseoala condusa de Doja, rasooada condusa deHoria, documente privind razbolul pentru independents. (1877), s.a.m.d.Astfel vor fi cuprinse mai multe oranduiri sociale pe care le-a cunoscutCara noastra.

In ce priveste istoria ntoderna Si contemporana, trebue sa subli-raiem ca avem o serie intreaga de studii in lucru. Unele luerari sunt Instadiu arvansat si vor fi terminate in 1952. Ele trateaza un numar deprobleme de strieta actualitate.

In. curand va aparea editia a V-a a Istoriei Romaniei pentru Inva-tamantul mediu.

S'au iniceput e drept timid luerarile cu privire la Intocmireamanuailului de Istorie a Ramciniej pentru in.vatamantul superior. 0 partedin colectiv este mai Snaintat In ahumite capitole de pilda cu privirela istoria veshe alts parte este mai putin inaintata.

Cred ca putem sa ne luam angajamentul ca anul victor sa a.pararnacheta Istoriei donna la eliberarea Daciei Incepuiul migratiuniipopoarelor.

Au aparut revistele Studii cercetttri de istorie veche", Studilsi cercetarl de istorie medie", Studii", revista de istorie filosofie,Muletinul Sect's," a V-a a Academiei R.P.R. Aceasta dovedeste ca petaramul istoriel s'a lucrat ea sunt rezultate.

Sunt rezultate si pe taramul antrenarii profesorilor in colectivemai largi, precum si un inceput de crestere a cadrelor ttnere.

S'a simtit in raportufl Institutului d'n Jasi, o analiza mai criticsautocritica, ceea ce dovede$te c1 incepe sa se incetateneasca spiritul deanaliza (Titled si autooritica in activitatea noastra, arms fara de carenu putem inainta.

Insfarsit, bogatia problemelor care au fost ridicate aici cu pri-lejul desbaterilor $i intocmirii prognamului pe 1952, este o dovada anoilor probleme care framanta pe cercetatorii de pe taramul istoriel 1).

In activitatea noastra stiintifiea avem insa multe lipsuri. Imipermit sa vorbesc de cateva din ele.

Prima Itps.1 este insasi a Sectiet, adica a noastra, care rearm apltcatHotarlrea Prezidiului in ce priveste metodele de organizare si Indru-

I) Urmeaza analiza unor propuneri f5cute In desbateri dup5 care trecela analiza critics a activit5tii.

si

insasi

pi

pi51

1i

9i

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTRTNTE A V-A A ACADEMIE!. R. P. R. 125

mare a muncii. Sectia de Istorie Fulosofie ca toate sectiile Acade-miei are sarcini serioase cu privre la indrumarea coordonarea

Institutelor care intra in raza el de actiune.Din. Hotarire reiese ca Sectia trebue sa asigure justa orientare

stiintilffica §i implinirea planuIui de munca la timp $i la un nivel tinalt.Pentru aceasta nu este suficienta intocmirea unui plan anual de

activitate. Ac est plan a fost alcatuit. Trebue un. control al aplicarii pla-nului. Firesc era ca problemele din programul anual sa fie repartizatediferitelor Institute.

Pe baza programului anual sa se intocaneasca planuri trimestrialepentru fiecare Institut in parte. In cursul .procesului de rezolvare aproblemelor, Sectiunea de Istorie si Filosofie trebula sa analizeze insedintele pe care le organizeaza, una sau alta din problemele unor Insti-tute, sau activitatea unui Institut in intregime, etc.

Prin astfel de analize, Sectia ar ,fi ajutat Institutelor in munca Tor,ar fi controlat executarea la timp a prdblemelor $i, mai ales, ar fi aduso contributie importanta la riclicarea calitartii =melt

Din cate cunosc, am faout putine analize ale activitatii stiintifice incursul anului. Ne-am multuimit sä uranarim executarea planului in general". Din aceasta cauza n'am realizat. o serie de probleme In par-ticular".

Rapoartele care s'au prezentat sunt bogate. Datorita muncii pecare istoricii au desfasurat-o, materialul este ouprinzator. Doming insamaterialul brut, cifre nean,afizate. Nivelul stlinVific al rapoartelor estedistantat de nivelul si de capacitatea colectivelor care le-au intocmit.

Lipseste in rapoarte o serloasa si prolunda analiza critics si auto-critioa; ysi mai ales nu s'a simtit suficient in deSbateri. accentul caretreibuia pus pe calitate.

Trebue sa desfasurarn o lupta acerba pentru ridicarea nivelului.1tlintlfic al cercetarilor, studiilor, oomunicarilor si lucrarilor noastre.

Farce a neglija necesitatea cuprinderii unui numar de probleme noi,cred ca atentie deosebita trebue acordata luptei irnpotriva resturilorcosmopolite, rutinei si superficfalitatii in mulled. Trebue sa se pumac.apat goanei dupe cantitate in dauna calitatii.

Nu avers dreptul sa negam cuceririle reale de pe taramul cerce-tairilor istorice, dar fi o mare primejdie sa ne culcdm pe latirrn cu-ceri4i sa nu vedem manifestarile antistiintifice ale umbra $i lipauri/enoastre, care sunt serioase.

0 mare cucerire reprezinta faptul ca in cercetarea istorica, prnnasi cea mai importanta preocupare o reprezinta studiul evolutiei societatiiomenesti pe teritoriul patriei noastre, a populatiei bastinase, a oame-nilor care au trait pe aceste rneleaguri, a poporului fauritor al istorleipatriei noastre. A fost invinsa conceptia veche cosmopolite care consi-dera teritoriul tariff noastre ca un hinterland". Majoritatea cercetatd-rilor nostri sunt astazi conving ca singura cale juste, stiintiftca destudiere a istoriel patriei noastre este cercetarea ei pe baza marxist-leninista. In spiritul patriotismului socialist si al Internationalismuluiproletar.

Dar mai sent ;Inca unii e drept, putini care aunt dominati deconceplia veche, antstiintifica.

La desbaterile ce au avut be la Institutul de Istorie din Bucuregticu privire Is intocmirea programului, V. Dumitresicu a sustinut con-

ac-UN/U.4.0

far

Siii

ft

www.dacoromanica.ro

126 STUDII

ceptia cosmopolitA ca nu este necesar pentru cunoasterea vietii cetatitHistria sa se cunoasc5 viata localnicilor din acea

Faptul ca majoritatea cercetatorilor resping aceasta pozicie, este odovada ea vedem tot mai limpede calea juste pe care trebue sä 0 ur-mam. Dar nu trebue sa uitam ca unii putini la numar nu s'aulepAdat Inca de cqnceptia veche antistiintifica.

Tot la desbaterile Institutului din Bucuresti, P. P. Panaitescu asustinut ca trebue sa fim mai vagi, adica mai putini precisi" in fixareaproblemelor noastre.

Este fare indoiala o cucerire ca majoritatea cercetatorilor s'au con -vinis in procesul activitatii, cat de rodnicA este munca bazatA pe plan.

Formularea precise, concrete, stiin.tifica a problemei usureaza atin-gerea scopului urmarit de cercetarea respective, inlAturA anarhia incercetare, permite controlul executarii muncii si reprezintA un elementimportant in lupta impotriva superficialitgii si sporadicifatii in munch'.Dar nu trebue sa uitam ca sunt unii drept tot mai izolati caredoresc s5 fim mai vagi ", mai putin precisi'' in activitatea noastr5.

De aceea trebue sa luptAm ca fiecare Institut si , din Bucu-resti, Cluj, Iasi, sa aibeprobleraa bine precizate pentru care sA. rAs-

puncla. Unele probleme pot fi lucrate in colaborare, altele numai de unsingur Institut. Ele trebue insa bine precizate.

TortodatA trebue sa, ne ferim de excesul tutelarii". Noi nu ajutamIasul de pilda, dacA nu-i lasarn raspunderea unor probleme. Trebue sa.15sam pe tovara.si s5 se frAmante, sa caute ei solutia juste pentru rezol-varea problemelor de care favund.

HotArirea Prezidiului ne aiut5 si in privirrta stabilirii prablemetorpe Institute si rIspunderea fiecarui colectiv pe sectii, pe Institut si peInstitute.

Avem lipsuri care vizeaza o parte insemnata din activitatea noastraDe pildg: nivelul comunicarilor care se fac la Institute. Din punt devedere cifric, numarul comunicarilor e elativ mare. Dar cate comuni-cari au purtut fi publicate ? Putine.

Se ad.mite uneori prezentarea unor comunicari cu nivel scazut. Uniiaduc drept argument c5 trebue sa fim mai -putin pretentiosi, sä incura-j5m oamenii, sa -1 aducem in public.

Desigur, este foarte necesar sa promovam cat mai multi ceroetatorigi mai ales cercetatori tineri. Dar pentru aceasta trebue sA-i aducem inpublic cu lucrari serioase. Trebue sä muncim cu ei, sa -i ajutAm in pro-

pregAtirii comunicarilor. Sa analizarn temeinic lucrgrile for inSeatii, in Consiliul Stiintific, sa stimulam analiza critics a comunicarilorin. adunArile Institutelor.

Permi-tand prezentarea unor comunicari sub nivelul admisibil, pu-blicand chiar comunicari fare nivel stiintific in rerviste de specialitate(cum a fAcut uneori revista Studii") knu numai ca nu promovAm cer-cetatori, dar putem compromite si oamenii si Institutele si revistele.La randul tor, colaboratorii care au inceput sa lucreze studii de istorienu sunt ajutati in procesul intocmirii lucrArilor. Asteprarn s5 terminetoat5 lucrarea si numai dupA aceea, uneori din com.plezenta, o inaintAmla tipar. Nefiind ajutati in procesul intocmiril unii autori riscaca rediaotia Editurii sit gaseasca lucrarea slab5. Autorii sunt uneori puqi

sirtuatia ca trebue sa reia lucrarea dela capAt.

result,

epoci".

e

lacrarii,

www.dacoromanica.ro

DAREA DE SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIEI R. P. R. 127

Nu este perm's Editurii Aoaclernielg.R.P.R. sa publice lucrAri carenu au un nivel stiintific. Nol trebue luptam pentru un nivel stiln-tific inalt.

Avem posibilitatea sA ajularn pe cercetAtori. Cared se terming uncapitol din lucrare, poate fi publicat in revistg. Problema se discutg.critic. Autorul este ajutat. Isi poate indrepta erorile.

Pub licand fragmente de lucrari in reviste, inlesnim munca cerce-tatorilor, ridicam calitatea luor5rii, evitam riscul de a nu ni se primilucrarea la Editurg ¢i mai ales imbegatim numgrul de lucrari, cad ¢iEditura are obligatii sa tipareascA cat mai multe lucrari bune.

In lupta pentru ridicarea nivelului stiintlfic al lucrgrilor noastre,ne poate ajuta aplicarea ipermanentA a muncii colective pe baza respon-sabilitAtii individuale.

Trebue insa sa constatam ca nu Intelegem totdeauna just cumtrebue organizatg munca colectiv5. Munca colectiv5 nu inseamnA, asacum cred tovaralsii dela Institutul de Istorie ¢i Filologie din Iasi, ca lafiecare problen4, mare sau mica, trebue sa litcreze multi oament, In-stitutul din la*, care a intarziat, din lipsa de colaboratorl, trimiteTeala timp a lucrArilor programate privind colectia de documente, a con-centrat in schimb multe colective deicatedra (de istorie, geografie, drept,etc.) la o tem& care putea fi user rezolvat5. de 2-3 cercetatori. Aceastase poate numi mai curand nejusta folosire a fortelor, nicidecum muncacolectiv5. Munca calectiva implica rgspundere individuals. IzI cadrulproblemei studiate de mai multi cercetatori, Iieoare are o parte con-cret5 de care raspunde si pe care o intocm.este pe baza unei tematiciunite stabitlite in ,colectiv, cu ajutorul celorlalti tovaritsi care desbat pro-blema, S.nlatur5 erorile ¢i contribue la asigurarea un,ei calitclti mai bune.Creed ca mai avem de lacut un efort pentru a asigura folosirea justa amuncii colective.

Cu prilejul intocmirii propunerilor pentru programul pe anul 1952,s'au manifestat pareri care nu isvoresc intotdeauna dintr'o adanca apro-fundare a problemei. Cu pridejul discutiilor desfAsurate anul trecut, amcazut cu totii de acord ca nu trebue sA ne extindem la multe santiere.A ramas sa ne

contribuindconcentram la unele santiere pe care sa le cereetAm in

intregirrbe, prin rezolvarea problemei la lamurirea vietii siculturii perporului din epoca cercetata.

Sectia de istorie veche a Institutului de Istorie din Bucuresti n'atinut seama de acest ,criteriu. De aceea a ,propus un numgr linens desan,tiere. Dacg acceptArn propunerile sectiei de istorie veche punem in-tr'o situatie grea colectivul de arheologi care n'ar putea face fatA lu-crarilor.

Tovarasii din Cluj n'au tinut nici el seama de unele invatamintedin trecut.

In repetate randuri au fost cornbAtuti asa zi¢ii arheologi voiajori carepunt amatori de sondaje si nu vor sa se fixeze pe un santier. Anti trecutunii tovarasi au motivat c5. n'au 0:sit asez5rile slave din Transilvania51 de aceea sunt nevoiti sA facg sondaje in diferite locuri. Lisa anulacesta s'au gasit la Moresti, urmele cetatii slavo-valahe. Totusi s'aupropus cateva centre de sondaje la Gherla, etc., in loc de a ne concentrala Merest'. Avem un exemplu, tipic unde duce sistemul arheologilorvolajori. E cazul dela Poiana, unde bugetul a fost folosit de R. Vulpewww.dacoromanica.ro

128 STUDII

pentru voiajurile pe care le-a Scut dela LV/1 §antier la altul. Dar luera-rile dela Poiana n'au fost terminate. Monografia despre Poiana nu oputem Inca intocmi, deli s'au sapat acolo ani in sir. Cetatea slavo-valaha dela Moresti reprezinta un interes deosebit de mare. La Mo-testi trebue sa deschidem un mare ;antler. Acolo trebue sa concentramforte serioase.

Cred ca trebue sä ne gandim serios inainte de a accepta propunereacu privire la intocrnirea unei monografii a Cetatli Suceava. Am facutun inceput la Suceava in anul 1951. In 1952 va trebui sa avem un maresantier. Exists o justificata dorint5 de a vedea cat mai curand lamuriteo aerie de probleane pe care le ridica Suceava. Putem Inca treoe imediatla intocmirea acestei mortografii? Abia am Inceput sa studiem problems,sä desvaluim cetatea, curtea domneasca. Nu ne Ind° lm ca vor fi sur-prize, not date. Intelegem dorinta. Dar este deajuns sa dorim? Trobuesa existe putinta de realizare. Prin lucrarile noastre cream. conditille dea putea face aceasta monografie. Dar inainte de a vedea rezultate1e earn-paniei din 1952, cred ca e premarDur.

Am fost criticati pe drept si in repetate randuri ca. nu dam atentiacuvenita cercetarilor privind istoria moderna si mai ales oon.tempo-rana a tasii. SA nu ne multumim. cu inceputurile. Sa ajutam pe tovarasisa termine stuoltille incepute si sa programam not studii izvorite dinactualitatea construirii socialismuiui in R.P.R.

Am neglijat un centru de educare si de cercetare extrem de impor-tant pentru stiintele istorice: muzeele de istorie. Pe drept vont fi asprueriticati daca nu studiem problema muzeelor. Va trebut s5 ne ocupattnserios de reorganizarea, 15.rgirea si deplina valorificare a Muzeului Na-tional de Antichltati din Bucuresti. Cu curaj trebue lichidat nejustifi-catul monopol si excesiva cetntralizare la Bucuresti a tuturor materia-lelocr de pe santiere.

Sectia de Istorie si Filosofie a Academlei trebue sa infranga rezis-tenta unora si sa repartizeze muzeelor regionale o parte din materialeCred cs. ar fi spre binele muzeului din Bucuresti si a muzeelor din provincie, data Muzeul National de Antichitati ar deveni o imitate directlegata de Academie, ca orice Institut. Muzeul ar trebui sa colaboreze cuAsezamintele Culturale ysi sa fie Indrumat pe taram stiintific de Sectiade Istorie si Filosofie a Academiei R.P.R.

N'am dus pans la *papal o serie de alte sarcini. In cadrul practieltobligatoril a studentilor In istorie, s'au prevazut vizite pe santierelearheologice. Ministerud Invatamantului Public a acordat un bugettru aceasta. N'am realizat insa propria noastra propunere.

Am prevazut cursuri speciale pentru tineri. In parte, aceasta s'afacut, dar sporadic, la intamplare. Unit tineri bursieri nu se tin tot -ceauna de carte (Toy. Udrea ne-ar putea vorbi ceva despre aceasta).Tineretul are energie, are putere de munca, are In regimul de democra-tie populara posIbilitatea s5 studieze, sa se desvolte. Dar data nu esteorofesorul langa el, aceasta energie nu este Indrumata spre cercetare,spre studiu, adica spre pregatirea lui temeinica.

Ne-am ocupat prea putin de revistele de istorie. Nivelul for mailas5 de dorit.

.cen-

www.dacoromanica.ro

DAREA SEAMA A SECTIUNII A V-A A ACADEMIEI R. P. It 129

Foarte justa este critica pe care ne-a adus-o toy. ministru F. Me-zincesou ca nu am publicat in reviste, pentru a fi supuse discutieileetii ale catedrelor de stir* sociale. Nu s'au analizat cursurile de spe-cializare.

Cursurile din InvatAmantul superior si mai ales cursurile de spe-cializare nu pot fi comparate cu cursurile care se tin in invatAmantulmediu.

In InvAtArnaaitul superior si mai ales la cursurile de specializare,profesorii ereeazA, vin cu cercetari noi, cu rezultate noi, cu interpretArinot Rezultatele acestor cursuri trebue sa, vadA lumina zilei. Ele pot saaiba unele greseli, care se pot 1ndrepta dacA aunt supuse criticii sau,dacA sunt slabe, pot fi imbunatatite. Dar revista Studii (redactor res-ponsabil Mihail Roller) n'a publicat lectii ale cursurilor de specializare,n'a analizat tematica acestor cursuri, n'a prezentat problemele noi cares'au pus.

Ace las lucru si la celelalte reviste.Pentru Imbunatatirea muncii noastre, organizatiile obstesti, despre

care nu s'a vorbit suficient ii rapoarte, au un mare rol in Institute leLoastre.

Organizatia de Partid, a U.T.M., Sin,dicatul, A.R.L.U.S., etc., ne-auajutat si ne ajuta in. indeplinirea cu succes a planului nostru de munca.SA cerem mereu acest ajustor, spre binele muncii in genere, si a calitatiimunch in special.

Programal desbatut va fi definitivat de sectie si supus spre apro-bare Prezidiul Academied R.P.R. si, in ultimA instants, in cadrul plar.ului general al Academiei R.P.R., va fi supus spre aprobare Consiliuluide Ministri.

Pe tAramul 'stone' vechi cred ca ar fi brine sa avern :1) Un santier pe Valea Jijia (Corateni si Trusesti. La Corlateni va

trebui sa dAm atentie feudale); 2) GrAdistea Muncelului ; 3)Cetatea Istria si 4) santierul Vadul (invecinat cu Istria) ; 5) un santier IsMonteoru. De asemenea s'ar putea termina luerarile la 6) santierulTraian.

Pe taramul arheologiei ,prefeudale si feudale e just sa ne oprim la 1)santierul dela Moresti; 2) Dinogetia si 3) Suceava.

Pain aceasta, vom putea sa concentram pe specialistii nostri si saatacAm din plin problemele pentru o cat mai grabnicA revolvare si epui-zare a lor, in vederea publicAaii rezukatelor obtinute.

Este necesar SA se grabeascA ritmul pregAtirii repertoriului arheo-logics textelor grecesti, latinesti, slave cu privire la istoriaveche a R.P.R. panl la secolul X.

Pe tairamul istoriei medii, propun ea se continue pregAtirea colectieide documents; lucrarea privind lupta Impotriva jugului otoman; ex-trase din .cronicile rusesti bizantine ; studiile cu privire la institutiilefeudale, etc.

Trebue sä se friceapA strangerea materialului cu privire la inscriptiisi publicarea unei colectii de cronici si a unor studii privind aceste

Pe tAramul istoriei moderne si contemporane, cred cA este justa

DE

ceratii

selectionarea

colectil. www.dacoromanica.ro

130 STUDII

propunerea Prof. P. Constantinestu-Iasi ca., In cadrul colectivului cares'a ocupat de Documentele privind Istoria Romaniel, sh. se pregateascA

cu un colectiv largit documentele despre rh'oboiul pentru inde-pendenh din 1877-1878.

Trebue intensificath lucrarea cu privire la lupta poporului impo-triva imperialistilor americans, englezi, etc., care vreme 1ndelungata auaservit Cara noastra.

RAmane sa se dea atentie si docum.entelor de dupes 23 August 1944,si, mai ales, isa se largecascci programul studillar cu, privire la istoriamodernA si contemporand.

Nu ma ocup de problemele puse in studiu de sectia de Filosofie.Une le probleme aunt de Inheres general iar altele privesc direct si pro-blemele de istorie. 0 stransa colaborare in munch ne-ar fi de marefolds.

In toata munca noastrA trebue sa fim phtrunsi de necesitatea leghriicercethrilor noastre stiintifice de problemele actuale; trebue in moddirect sh participhm la construirea socialismului, la lupta pentru pace,pentru cultures. In permanent.h, trebue sa leghm cercetartle noastre demarile probleme pe care le rezolvh astki poporul muncitor din R.P.R.sub conducerea P.M.R. si cu ajutorul multilateral al U.R.S.S.

Aceasta este o conditie si in acelas timp o garantie ca vorn implinicu succes programul de activitate stiintifica pe taramul istoriei ce-1intocmim pentru anul 1952.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTARE

LEGATURILE TARILOR ROMANECU GEORGIA(ANTIM IVIREANUL)

Poporul roman a avut in trecut legaturi cu Georgia.Invaziile tataresti asupra Tarilor Romane intotdeauna se 1ncheiau cu un

mare numar de valahi luati prizonieri. Atari valahi lupta in anul 1433, alaturide Georgieni, de Rusi, de Poloni si de Cerchezi la apararea cetatii Theodoroadica Mangup din Crimeia 1) dupa cum arata izvoare vrednice de toata there-derea 2).

UN EPISCOP GEORGIAN LA CURTEA DOMNULUI MOLDOVEANVASILE LUPU

Cunoscuta calatorie a Patriarhului Macarie, de Antiohia, facuta gi printarile romanesti, ne arata in descrierea lui Paul din Alep, fiul patriarhuluiantiohian ca la 20 Martie 1653 In text a patra Dumineca din Paresimi4 ierarhi straini asista la slujba dela manastirea Barnovschi oficiata de patriar-hul Macarie. Intre acestia se AA Episcopul de Georgia care venise de curanddela Moscova cu daruri bogate. Mitropolitul Georgian venise In Moldova sa in-talneasca pe patriarhul Macarie, care sa-1 confirme episcop al Georgiei 8) numita In text Tara lui Dadiane 4) fiind6 biserica georgiana se afla atunci subautoritatea eclesiastica suprema a patriarhului de Antiohia.

ANTIM IVIREANUL

Cea mai de seams figura a legaturilor noastre din trecut cu Georgia, oreprezinta Antim Ivireanul la sfarsitul veacului XVII si 1nceputul celui de alXVIII-lea.

BIOGRAFIACopilaria tineretea lui Antim Ivireanu este putin cunoscuta. Se she

numai ca a fost fiul unui Ion si al unei Marii, ca este originar din Iviria_8)1) Heyd, Le colonle comerciall degli Italian' in Oriente nel medio evo

p 119, uncle se afla textual urmAtoarele: Gli stranieri ohe si trovavano nella cittacome Valachi, Polachi, Resat, Georgii, Cerehessi, et altri; essi stessi in parte ven-duti, come sehiavi in parte carieati di oatdne". Textul de mai sus dupA G. Popa-Lisseanu, Romani" fn izvoarele istoriee medievale, Rummest' 11939, p. 173, n. 12.

2) Ibidem.3) Paul din Alep, Voyage du patriarche Macarie d'Antioche", editia Vasile

Radu; in Ratrologia Orientalis, t. XXIV, fasc. 4, Paris 1933. p. 463-4.4) Dadiane este Mini regelui Georgiel, vezi Olga LeWdew, Ristoire de la

conversion des Georgians au christianisme, Rome, 1905, p. 43, nota dupa VasileRadu, din edilla citatil in nota de mai sus.

5) N. Iorga, in Istorla Literaturii RomAne in secolul al XVIII-lea, a I.L.R.,I, pag. 913, nota 1. aratA cS dupa un manuscris citat de I. D. Petrescu inMitropolille TAM er rezulta ca Antim s'a nascut din parinti de neam bun, fiual unor pribegi de dincolo de Azov. Dar aceastA shire nu este de crezut si Iorgase intreaba: dacA e luiatA dinteun isvor autentic", calci Antim on de cite orisi spun numele arata ca este din Iviriay Ivirean.

pi

pi

D,

www.dacoromanica.ro

132 STUDII

numele clasic at Georgiei dupa cum o arata In toate tipariturile sale In limbagreaca, jar In cele romanesti Ivireanul si dupd cum reiese si din testamentulsau cu data de 24 Aprilie 1713 9, ca purta numele mirean de Andrei si c5 acazut rob la Turci Inca din varsta frageda cum ne arata invatatul florentinAnton Del Chiaro 2), Post in slujba lui Constantin Brancoveanu si a lui StefanCantacuzino.

Iii Insuseste poate Inca din adolescenta mestesugul tiparului lacare, ajunge la o perfectiune desavarsit5 si devine astfel om cu stare si cu-

tipografienoscut iar Domnul Muntean Constantin Brancoveanu care intemeiase oin Bucuresti avea nevoie de un atare mester iscusit, care s5 lucreze gravurile5i desenele tipariturilor in care Antim avea un talent admirabil, ne spunetot Del Chiaro3).

Informandu-se despre un atare mester iscusit, Brancoveanu II 015 probabilla Constantinopol unde Antim Isi insusise adanc atat limba greaca clasica cat sicea greaca vulgara si unde probabil ca tntrase In cinul monahal si it pofteste savie in Cara. Si acest fapt at starii si al chemarii lui Antim de catre Brancoveanu

se desprinde atat din prefata ce i-o inching ucenicul sau Mihai Istfanovici inMolitvenicul ce l'a tiparit la Ramnic in 1706 4), cat si din apararea lui Antim cudata: 13 Ianuarie 17125). lata textual referintele din Molitvenic inchinate luiAntim: Ake in tam noastra nu ca acel eghiptenesc farao, ci cel bland asemenealui David, prea luminatul nostru stapan si domn Ioann Costandin B. B. voevodaflanduge fi vazdndu -te, pre iubirea to de Dumnezeu si cercetdndu -ti asculitaminte, to -au allot vrednic si iscusit... intru vederoasd si apucaloare de manslucruri, carele vcizandu-le si cu minte price pandu-le minunatul acesta domnau zis poate zice) : at doara vom of la om ca acesta, i proci 6) ",

Tot asa In apararea sa din 1712 arata ca: Aid In tars n'am venit de voeamea, nici de vre-o saracie sau lipsa"7).

Venind in tam unde-si afla sprijinitor pe un ieromonah Macarie si pe Mi-tropolitul Teodosie dup5 cum reiese din testamentul sau scris in anul 1713,pomenit mai sus el se apuca sa invete limba romans ajungand la o foarte-buna cunoastere a acesteia dupa cum o dovedesc lucrarile sale scrise in ro-maneste. '

In Ora, Antim lucreaza intai ca master la tipografia domneasc5 din Bucu-restl, unde in Octombrie 1691, tipareste In greceste Pareneticele imparatului Va-site Macedoneanul semnand simplu: Antim ieromonah.

Si aici II gasim pana pe la anul 1694, cand i se infiinteaza o tipografieproprie La Manastirea Snagov. La Snagov capatand si bgumenia manastirii, Antimlucreaza pang in anul 1701, and trece la tipografia domneasca din Bucuresti,unde activeaza pana In 1705.

Numit la 16 Martie 1705, ca Episcop de Ramnic, el are in grija prive-ghere si tipografia episcopiei unde se tipaiesc un sir intreg de lucrari.

Murind, la 27 lanuarie 1708, batranul Mitropolit Teodosie8), originar dinsatul transilvanean Vestem (regiunea Sibiu) sprihnitorul lui Antim, acesta lasaprin diat5 ca Antim sa-i fie urmas in scaunul mitropolitan. lata cum descrie RaduGreceanu mare logofat, cronicarul lui Constantin Brancoveanu, ceremoniaalegerii si inscaunarii lui Ivireanu: A doua zi dup5 moartea lui Teodosie ce a

1) Vezi me. nom. 3342, L 1 din Biblioteca Academie]. R.P.R., despre tareva di vorba in pdaragraful: Lucrarile.

2) Vezi Istoria delle Moderne Ittvoluzionedegli

della Valachia. Con lada

descrizionedel paese,,, natura, costumi, riti, e religione, abitanti, composta Anton-MariaDel Chiara, Florentino, in Venetia, MDCCXVIII, editia N. Iorga, Bucarest,1914, pag. 51.

3) Del Chiaro, op. cit., editia cit., p. 202.4) Vezi despre acest molitvenic paragraful: Ucenicii, sub Mihail Istvanovici.5) Textul aoestei aparari

I.in Didahille lui Antim, publicerte dupa un menu-

ells din 9781, dernanuscrisul

Prof. Bianu, subProcf,

titlul de: Predlce facute pe la praznice marl,iar dupa original de Const. Erbiceanu in 1888. Folosim editia Er-biceenu, pentru care Didahil sd se vadA paragsatful 'de rolati jos: LucrarIle.

6) Vezi aceasta prefab mai jos in paragraful: ucenicii, sub MihailIstvariovici.

7) Vezi Didahille, editia Erbiceanu, pag. 98.8) Inscriptiw de pe mormantul lui Teodosie de Vestem, la N. Iorga Inscriptit

din blsericele Romanlei, I. 1005, peg. 240, Nr. 540.

gi

(pi

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 133

lost Mitropolit tarii 40 ani, s'a facut slujba pogribaniei la care iau parte Patriarhul de Alexandria si eel de Ierusalim... Dupa aceia deci s'au suit Domnul incasele vladicesti si Impreuna cu Sfintii Patriarsi gi Arhierei cu toata boierimeadupa ce deci Maria Sa Voc15, in casa au intrat cu cei mai de sus pomeniti, auinceput a vorovi pentru alegerea de vladica Ca sa se puie pentru ca sa pasto-reasca turma lui Hristos cea pravoslavnica fiind dar au diata raposatului pa-rinte Mitropolit chir Teodosie ales ca sa ramaie in urma lui pastoriu Sfintia saparintele Ramniceanul chir Antim, care acea diata Inaintea tuturor scotandu-sede s'au cetit, asa cu un cuvant toti au zis catre Maria Sa, atat parintii Patriarsicat si alti Arhierei boieri ca: precum batranul pastoriu raposatul parinte auhotarIt si au ales pe acel pomenit episcop Ramnicean, el sa fie Arhiereu gi vladicaiar nu altul. $i asa vazand Maria Sa ca toti asa afla gi gasesc sa fie, 1-au cliematacolo in casa cea vladiceasca i-au dat carja" I).

$i astfel Antim este asezat in scaunul de care era cel mai vrednic, cumspune pomelnicul Mitropoliei Tani Romanesti 2). Exists gi discursul pe careAntim 1-a rostit la Inscaunare, discurs in care Ivireanul lauds tara ce-1 chemase$i ii inaltase, incredintand va face datoria fara crutare fara teama 9.

Era un aprig sprijinitor at crestinatatii fusese doar rob la Turci iar pa-tria sa Indurase indura necontenite nenorociri din partea paganilor Islamitigi prin aceasta si admirator at celui care in acea vreme intruchipa nazuintelecrestinatatii orientate Petru I.

Odata cu mazilirea lui Stefan Cantacuzino Si veniPea ca domn a lui NicolaeMavrocordat, acesta aduse zile grele pentru Antim.

El cauta ca din nou sa stabileasca legaturi cu coalitia antiturceasca.Mavrocordat dupa ce se aseazi in Bucuresti la 30 Ianuarie 1716 este

nevoit ca peste cateva luni sa-1 paraseasca gi sa is cu el pe Mitropolit gi pe cativadin boieri. Dar pe drum Antim 11 paraseste pe Domn 4), motivand ca nu poatelasa turma fara pastor motivare indreptatita c5ci dup5 stravechea datingMitropolitul avea puterea gi raspunderea in lipsa domnului, iar strangerea unuinumar de boieri in jurul sat', facea parte iarasi din datoriile lui, caci numai cuun sfat de boieri vladica era indrituit sa carmuiasca 6).

lar cronicarul grec Mitrofan Grigoras sustine chiar ca, Antim i-ar fispus ritos lui Mavrocordat sa -5i continue singur drumul mai departe deoarecedeacum inainte nu e nimic comun intre el, Domnul $i Tara Romaneasca7). S'arputea ca boala sa-1 fi silit pe Antim s5 se Inapoieze in capitals caci Del Chiarospune ca la procesiunea inmormantarii Doamnei Porfiria sotia lui Nicolae Mavro-cordat, Doamna care sfarseste din viata la 18 Mai 1716, Antim nq a putut luaparte, fiind impiedicat de podagra, §i numai cand procesiunea a ajuns la Mitro-polie, Antim a pronuntat oratiunea funebra 9.

CATERISIREA $1 MOARTEAOstoindu-se un r5stimp conflictul dintre Nemti gi Turci, Mavrocordat re-

vine in Bucuresti, unde in August 1716, tae pe marele vornic Patrascu Bre-zoianu despre care Mitrofan Grigoras spune ca fusese ales Domn de Antim (dupacum se svonise) 9). Asa dar ura lui Mavrocordat Impotriva lui Antim se agravasegi prin acest zvon alegerea marelui vornic ca Domn astfel ca Indata ce seIntoarse la Curte trimise sa-1 cheme pe Mitropolitul Antim. Acesta la inceput re-fuza sa se due& dar 1)&15 la urma fu nevoit sa se snpuna hotarIrei omului

1) Vezi Radu vet log,ofAt Grecianu, Vlata lui Constantin Vail Brancoveanu,editia Stefan D. Grecianu, Bucuretti, 1906, p. 181.

2) Vezi N, Torga, fJ LR, I. pag. 422 Nr. 3.3) Biserica Ortodosa. RominA., XIV, p. 70, dupA N. Iorga, ILR, I p. 421 n. 3.4) Vezi Cronica lui maroon Grigorab, publicatA de 23. Russo, In Studil Istorice

Greco-Rd/bane = S.G.R., II, pag. 441-2.5) Cum aratA tyl Iorga in Istorla stamen romane5tl = DAR, elditia a II-a, II, 1930,

p. 55.6) Vezi Cronica lui Radu Popescu in Magazin Istorlc pentru Dacia, IV., pag.

48 si urrnatoarele cum 1,1 N. Iorga, op. ;cit. II p. 55.7) Vezi editia citata. II pag. 443.8) Del Chiaro, op. si edltia cit., p. 79.9) 0 spune Mitrocfart Grigoras, vezi editia citata, II. pag. 443.

10) Del Chiaro, opera 9i editia citata, pag. 168.

si

si

si

ca-si si

si

si

r°)

www.dacoromanica.ro

134

Turcilor. Cand intr5 la curte in radvan ca de obiceiu ca sá se Intalneasca cu-Domnul, soldatii Turd 1-au oprit, 1-au dat jos din radvan si zmulgandu-i barbasi parul din cap si, tarandu-I jos 1-au Inchis Inter) casuta a curtii1), sub o pazariguroasa 2). Cerandu-i-se demisia Antim refuz5 s5 o dea si atunci Mavrocordatcere Patriarhului ecumenic Cosma at III-lea o trec5toare figura de Ing5duit aTurcilor 3) caterisirea lui Antim 4). Acesta se gra-baste ca de Indata sa trimitagramata de caterisire avea de altiel si de ce s5 se grAbeasc5 c5ci Inca din1715, era In conflict cu Antim and si ameninta cu caterisirea vrednicului Mitro-polit Valah 8). Gramata Patriarhului ecumenic declara pe Antim criminal ,si or&filar deci nu acuza ca votse sa detroneze pe omul Turcilor si se unise cu cres-tinii dusmani ai acestora. I se 1u5 chiar si demnitatea de c5lug5r si i se d5dunumele sau de mirean, Andrei. Apoi la curtea lui Mavrocordat s'a trecut la exe-cutarea gramatei lui Cosma al III-lea: i s'a ridicat potcapul slant depe cap sii s'a pus o tichie rosie, i s'a citit si pus in vedere sentinta de Inchisoare pe viataproclamat5 de Poart5 si care urma sä fie in stravechea man5stire depe munteleSinai, Sfanta Ecaterina. Dupa savarsirea caterisirii, Del Chiaro spune c5, Inzorii zilei Antim fu urcat inteun car si incredintat pazei unor Turd, care ajunsila Galipoli aproape de raul Dulcia ce trace prin Adrianopol e vorba der5u1 Tungria, un afluent al Maritei ce. se vars5 in golful Enos din Tracia1-au macelarit pe nenorocitul arhiepiscop si membrele lui au lost aruncate Inzisul rau °).

GRECII DESPRE OMORIREA LUI ANTIM

Aceasta fioroasti mdcelarire cum o caracterizeaza Del Chiaro, s'a produsIa inceputul lunii Septembrie 1716, dupa cum reiese din scrisoarea lui Spandonis.din 20 Septembrie 1716, iar la 12 Septembrie 1716 Dimitrie Iuliano capuchehaiaTariff Romanesti scr1e Patriarhului Hrisant ca sunt multi tradatori (fats de Ni-colae Mavrocordat) ea acesta a venit 0115 Ia Giurgiu de unde 'nand oaste tur-ceasca a revenit Ia Bucuresti unde a cunoscut si pe fericitul vlaclic5 cum cä esteuneltitor si a g5sit scrisori si Invoeli catre Germani si indata I-a scos si 1-apus sub paz5 si a porundt de s'a trimis de aici caterisirea lui ca sa faca acoloalt Mitropolit. Uite acesta e acel bun prieten at tau, dar ,si -a gdsit plata rciu-talii lui" 7).

Tot asa scrisoarea cu data: 20 Septembrie 1716, pe care Spandonis MareRetor al Bisericii Celei Mari o adres5 Patriarhului Hrisant in care relatand desprecomplotul Impotriva lui Nicolae Mavrocordat adaug5 urmatoarele: Si prinsi fiindasupra fqptului apostatii si uneltitorii, s'au osandit s vornicul a fost taiat, iar atUngrovlahiei a fost scos din Mitropolie si dtp5 porunca Imp5rAteasca, vadit fiindca apostat si uneltitor a carui caterisire s'a trimis de aici acum ateva zile dup5raportul si cererea prea inaltatului Domn" 8).

Tot asa la 29 Septembrie 1716 grecul Mitrofan de Nisa, fostul duhovnic allui Constantin Brancoveanu si la p5rele caruia face aluzie Antim in ap5rarea sadin Ianuarie 1712, urmasul in scaun -ai lui Antim si a carui administratie nus'a insemnat prin nimic 9) scrie lui Hrisant Notaras ca cel de odinioara atUngrovlahiei Antim n'a pazit randuiala cuvenita arhiereilor si s'a apucat ca si inlucrurile politice sa se amestece si s'a Intamplat ceiace poate cumva prietenii taiii -o fi vestit pe larg, de aceia acela fiind caterisit de catre Marea Biserica"... afost ales el 10).

1) Vezi Mitrofan Grigolias, in eattia citata II. p. 443.2) Vezi Del Chiaro, openai edltia eitatA, pag. 198.3) Caractertzarea lui Cosma al III-lea apartine lui N. Iorga, vezi 1BR, II., pag. 66.4) Vezi mai sus scrisoarea ) din 20 Septembrie 1716 a lui Spandonis.5) Vezi scrisoarea, din 25 Martie 1715 a lui Cosma catre Hi isant Notaras

(Hurmuziski XIV, I. pag. 668 -670).6) Del Chiaro, opera si editia ettata, pag. 302.7) Textul serisorti in Hunnuzaki p. 794.8) Textul scrisor41 Fn Hurmuzaki XIV, II, pag. 796.9) Dupa cum O spune N. Iorga ih LLR., I., pag. 435, n. 6 luirmd stirea

cronies utteialti a tut Radu Popescu (din Magazin Istorie pentru Dacia, IV, pag. 51).10) Textul serisorli in Hurmuzaki XIV., III. pag. 124.

STUDII

si

arc

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 135

TARA DESPRE OMORAREA LUI ANTIM

Romanii au luat drept veridic5 stirea, ce s'a comunicat din partea Portiic5, Antim a fost dus in exil la muntele Sinai 1), dar viclesugul turcesc si aicis'a demascat caci din capul locului Turcii hotarisera, dupe para gi cererea luiNicolae Mavrocordat, ca Antim sa fie omorit. Insa spre a nu produce tulburarein tare nu si-au vestit hothrirea luata si tot asa spre a preintampina tulburari,omorirea celui mai de seams vladica at Tarii Romanesti s'a produs departe inafara hotarelor t5rii. Cat de adanc s'a tulburat tara de omorirea lui Antim, ospune Del Chiaro prin urmatoarele cuvinte: Fioroasa macelarire a Arhiepiscopu-lui (pe care fiecare it credea exilat) puse toata Valahia intro groaznica conster-nare" 2). Tot asa Vanderbeck fostul medic at lui Constantin Brancoveanu,scrie ca, Nicolae Vocla nu s'a Ingrozit manji mainile sacrilege cu sangele"Mitropolitului prigonit de dansul 3). Iar in capitala tarii se mai !Astra Inca sila mijlocul veacului trecut rasunetul acestui groaznic omor c5ci Ulysse deMarsillac calatorind in epoca respective prin tara, scrie ca pe locul pe care seafla asezat palatul domnesc a fost casa Colfescului care mehmendar 4) at Mi-tropolitului Antim 1-ar fi inecat acoperind pentru totdeauna de bleslem nea-mul lui 5).

ACTIVITATEA TIPOGRAFICA

Venit in tara, cea dintai lucrare ce vede lumina tiparului de sub maiastramina a lui Antim o formeaza o carticica In 40 de 104 pagini anume Parane-ticele in titlul cartii, tradus textual din greceste: Capitole indemnatoareimparatului Vasile Macedoneanul, a carei traducere facuta in limba greaca mo-derns de Hrisant Notaras ieromonah de Pelopones si arhimandrit at SfantuluiMormant nepot al Patriarhului de Constantinopol este imprimata in gre-ceste in Octombrie 1691, in tipografia domneasca din Bucuresti. Tiparitura poartasemnatura simple a tipografului anume cea de Antim ieromonah 6).

A doua lucrare, ceva mai mare ca (prima 128 pagini dar tot in 49,o tipareste tot Is Bucuresti si tot in greceste, dar in Iunie 1692, sub titlul:Slujbele Sfintei Paraschiva Celei Noui i a Sfantului Grigore Decapolttulaceasta din urma opera lui Matei at Mirelor 7). De data aceasta Antim adaugala numele sat' gi pe cel at patriei 8) ceeace o va face de acum InainteIn chip constant.

La 1693, Antim tipareste o minunata 9) Evanghelie Greco - Romano tot laBucuresti, in folio §i cu un nnmar de 382 pagini 'a), prefata catre cititor aparti-nand lui Antim Mester at desemnurilor subtiri in penita4 Antim este neintrecutIn modelele de flori ce formeaza ornamentatia acestei evanghelii si aceste Honsunt triumfatoarele zambile, largile foi de ape Impleticite, tiniile rotunde-ser-puitoare din arginturile brancovenesti aduse de Antim din patria sa unde erauvechi traditii de arta armenesti si georgiene asupra carora exercitase veacuriintregi, o adanca inraurire arta asa tisa araba in forma pe care o are inPersia 12).

1) Cum relateazA did ante! ¢i Del Chiaro In opera $i editia citata, pag. 202.2) Del Chiaro, opera si editia citetA, pag. 202.3) Vezi Cronica SfAnta, pag. 111 $i urmStoarele, cum $1 cronlca lul Radu Po-

pescu din revista $1 volumul cltat, pag. 61, la N. Lugs, IBR., II., pag. 66.4) Sef de escortli.5) Vezi aceasta relatie la N. Iongia, Isborta Romanlior prin clilAtorl, editia II

III 1929, pag. 347.8) Veal descrierea cartii, in Bibliognafla Romaneascg Veche BRV., I., p.

324 Nr. 93 $i la N. Raga, IBR., rr., peg. 10.7) Identificarea entorului: Lglujbei lul Grigore Decapolitul, le D. Russo, SGR.,

I., pag. 163 n. 1.8) Vezi descrierea clirtli in BRV., I., pag. 326-7, Nr.9) Cenacterizarea IA a lui N. Iorga IBR., II., pag. ,111.

10) Vezi ctescrierlea cartii In BRV., I. pag. 328-335, nr. 95.11). Vezi paragraful: LucrArlie12) Vezi N. Iorga, ,.Arginturile'* lui Constantin Brancoveauu, in Buletinul

Comisiunil Monumentelor Istorice BCMI, VU., 1914, peg. 104 5.

gi

54.

5i

10100

0).

www.dacoromanica.ro

136 STUDII

Un an mai tarziu si tot la Bucuresti imprima cea dintai tiparitura roma-neasca lucrata de el si anume o Psaltire in Intindere de 279 pagini I).

Antim reuseste sa-si formeze ucenici, dintre romani 2) si luand cu el literasi presa se muta in acelas an, adica In 1694 3) la manastirea apropiata de Bucu-resti, Snagov, unde temeiniceste o tipografie proprie de sub teascurile careia apareIn 1696 prima tiparitura 4): Ortinduiala slujbei Sfinfilor Constantin si Elenalucrata de ucenicul sau Mihail Istvanovici care fiind Inc g la inceputul me-serle1 sale nu Indraznea Inca sa semneze *i cu numele tatalui sau Istvan. cisimplu Mihail5).

La Snagov Antim tipareste in Ianuarie 1697, Antologhion -ul grecescin 40 si in Intindere de aproape 1000 de pagini, cheltuiala tiparului fiind in sar-cina lui Galactjon Vidalis, ieromonah din insula Tinos si fost egumen al MareiLavre ctitorie sarbeasca dela Athos 6). In acelas an Antim tipareste si oEvanghelie romaneasca in folio §i in Intindere de 186 pagini 7) si In caresemneaza pentru prima oara In romaneste cu numele sau de Antim Ivireanul.Aceasta este tiparitura In care apar acele minunate flori ce Antim le imoriniapentru prima oara in evanghelia ce tipareste in anul 1893 8). Tot in acelas anapare la Snagov Manualul lui Ion Cariofilis in 4° si in intindere de 50 foi 9), cecuprinde discutii, pe tema religioasa, dintre stolnicul Constantin Cantacuzino siautor, ucenicul lui Teofil Coridaleu.

Tot atunci apare si Panegiricul Sfantului Constantin, opera preotuluiGheorghe Maiota predicatorul Curtii lui Constantin Brancoveanu, lucrare in 4° siIn intindere de 10 foi 10) amandoug lucrarile fiind tiparite in limba greacg.Dar cea mai de seams lucrare tiparita tot In anul 1697 este o editie a gra-maticei slave a lui Meletie Smotricki, despre care va fi vorba mai jos ii).

Doi ani mai tarziu dupg apari(ia gramaticii si anume In Februarie 1699,Antim scoate de sub teascurile tipografiei sale si tot in greceste: MdrturisireaCredintei Ortodoxe §i Expunere despre cele trei Virtufi, intr'un singur volum irefolio de 374 pagini din care Mdrturisirea cuprinde 106 pagini, ingrijirea editieiavand-o Panghiotis dela Sinope din Pontul Euxin 12).

La 30 Aprilie acelas an Antim tipareste Carte sau lumina cu drepte do-vediri din dogmele besericii Rdseiritului asupra dejghindrii papista.ilor volumin 40 de 111 foi It) ce este traducerea romaneasca a lucrarii lilt Maxim Pelopo-nesianul, Manual impotriva schismei papista§ilor 14), tiparit In greceste la Bucu-resti in anul 1690 15).

Anal una mie sapte sute cunoaste tiparirea, tot in romaneste a Floarei Da-rurilor, volum in 80 mic cu 88 foi, ce reprezinta versiunea romaneasca lucratade Filotei Svetagoretul (dela Sfantul Munte 10) dupa un text grecesc de pregrecie scoase pre rumanie", cum spune in titlu tiparirea facandu-se cu chel-tuiala lui Constantin paharnicul Sarachiu fiul lui Gheorghie dohtor Criteanul"17)

1) Vezi descrierea earth in BRV., I., p. 335-7, Nr. 96.2) Vezi paragralful: Ucenicli, sub Mihail Istvanovicl.3) La Snagov se mai elle incA la inceputul veactaut trecut un potir cu ur-

maboarea inscriptie: Dram. 229. Ghioda zlatarul, g Antim tipegrabul 1694, vezi N.Jorge, Inscriptii din bisericibe Romilniei, I., peg. 162, Nr. 333.

4) Vezi paragraful citat in nota 2 de meg sus.5) Ibidem.6) Vezi descried's cgrtil in BRV., I., pag. 347 9, Nr. 106.7) Ibidem, I., pag. 343 4, Nr. 1103.

romaneste8) Tabu cartii transpus in are urmlartorul cuprins: Manual despreciteva nedumerirl, vezi BRV, I., pag. 349 350, Nr. 107; vezi 01 cele sense deIorga In IBR, II., pag.

scrhse50.

9) Vezi cele mai sus.10)11)

VeziVezi

descrierea earth in BRV I., pag. 350 1 al N. Iorga, IBR, II., pag. 10.panagraful: Grankatica lul Meletie Smotriickl bite° editie a lul An-

tim Ivireanul.12) Vezi descrierea cArtii in BRV, I., pag. 378 389, Nr. 117.13) Ibidem, I., pag. 370 2, Nr. MO 4.14) Ibidem, IV., pag. 210, Nr. MA.15) Ibidem, I., pag. 297 8, Nr. 89 01 IV., pag. ate, Nr.114.16) Vezi N. Iorga, ILR, I., p.

BRV,434.

17) Vezi descries ea Klartli izi I., p. 393 5, Nr. 119.www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 137

In greceste se tipareste apoi in acelas an o Psaltire, in folio cu 81 de foil),tar ucenicul sau Gheorghe Radovici tipareste Invafaturi Creqtinefti 2).

In anul 1701, la inceput de an si anume in lanuarie Antim tipareste, cucheltuiala lui Constantin' Brancoveanu, un Liturghier bilingv-grec si arab ce -ifusese solicitat lui Brancoveanu de catre Atanasie fost Patriah al Antiohiei,volum de 281 pagini to care corectura s'a fault numai pentru textul grecesc deIgnatie ieromonah Fitian din Caldeea si cu specificarea ca, rugaciunile impar-tasaniei sunt numai in araba 3). Tot cam la inceputul acestui an tipareste ingreceste Proschintarul Sfantului Munte, lucrare in 80 a medicului poet loan PapaComnen sub numele de Ierotei fost arhiepiscop de Silistra si dascal la scoaladomneasca din vremea lui Constantin Brancoveanu4). Lucrarea apare in corec-tura aceluias Ignat Fitian ieromonah 4). In acelas an Antim se muta la tipografia.domneasca din Bucuresti unde tipareste tot in greceste Panegiricul SfantuluiConstantin (e vorba de imparatul Constantin eel Mare), volum in 8° mic cu 14foi, lucrare datorita lui Stefan Brancoveanu fiul Domnutui valah din acea vreme.Acest mic volum are sub gravura Sfantului Constantin si text Latin 6) ceeace in-seamna ca tipografia bucuresteana dispunea si de caractere latine. Adaogam ca onoua editie numai de titlu a acestei car(i apare in 1702 7). $i, tot in acelasan Antim tipareste in acelas format Panegiricul mucenicului Stefan, datorittot lui Stefan Constantin Brancoveanu si in intindere de 33 pagini 8). 0 nouaeditie din acest mic volum apare in anul viitor, ea avand acelas titlu dar cu alte.ornamente iar trimiterile in note marginale 9).

In Martie 1702, apare tot in greceste Slujba Cuvioasei Matrona Hiopolita,in 40, 13 foi, cu prefa(a si cheltuiala lui Pantoleon Kalliarhos achestor din Hios 10).

Cea mai de seams lucrare din 1703, este edi(ia romaneasca a Noului Tes-tament, in 49, cu 111 foi 11). Acelas caracter are apoi si Ceaslovul arab in intin-dere de 752 pagini in care troparele sunt in limbile: greaca si araba pe douacoloane, iar celelalte rugaciuni, sunt parte numai in araba iar parte in arabAsi in greaca 12).

In Septembrie acelas an, apare in greceste Invcifatura dogmatics a bisertciirdsdritene, opera lui Sevastos Trapezunliul Chimenitul cum semneaza In titlu

in 4°, cu 416 pagini, ce trateaza despre impartasanie si sfin(enia FecioareiMaria, lucrare tiparna cu cheltuiala postelnicului Gheorghe Castriotul si prtningrijirea si corectura lui Ion Efesanul, opera fiind inchinata lui Dositei Pa-triarhul Ierusalimului13). Este de subliniat insa ca exista si o alts editie in carelucrarea este inchinata vestitului imparat rus Petru I 14). In Decembrie acelas anapare tot in greceste Serviciul Sfinfirii Bisericii in 40 cu 30 foi, tiparit cucheltuiala lui Auxentie fost mitropolit al Sofiei si prin sarguinta lui loan dinEfes 19. Si tot in acelas an tipareste in greceste Panegiricul la adormirea Ncisca-toarei, volum in 8° mic cu 16 foi, datorit lui Stefan C-tin Brancoveanu"), apoiCeaslovul slavo-roman in intindere de 732 pagini 17) si Acatistul, in 80 cu 88 foi,,ce este un tiraj aparte din Ceaslovul de mai sus, Insa cu pagina(ie diferita sicare pe langa acatist cuprinde niste canoane, o slujba, o randuiala si Crezul 18).

1) Vezi BRV., I., pag. 409-411, Nr. 122.0) Vezi descrierea Scestei cal-0 in paragraful: Ucenicii, sub Glueorghe Radovici.3) Vezi descrierea cArtii in BRV., I. pag. 423 433, Nr. 130.4) Vezi Kiespre roan Papa Comnen, N. Iorga, IBR., IL, p. 33, 44, 50, 61.5) Vezi descrierea calla In BRV., I., pag. 422 3, dupa Picot.6) Vezi descrierea In BRV, I., Pag. 419 421, Nr. 127,7) Ibidem, I., pag. 441 51 IV., pag. 28, Nr. 36.8) Vezi descrierea cartii in BRV., I., pag. 421 2, Nr. 126.9) Ibidem L, pag. 422 5i 441.

10)11)

Ibidem,Ibidem,

I., pag.pag.

440-2, Nr. 134.I., 448.-450, Nr. 139.

12) Ibidem, I.,pag. 442 7, rtupA Picot.13) Ibidem, I., pag. 450d, Nr. 140.14) Ibidem, I., pag. 451.15) Ibidem, L, pag. 451 2, Nr. 141.16) Ibidem, I.. pag. 457-4, Nr. 141.17) Ibidem, IV., pag. 218, Nr. 143.18) Vezi BRV, IV.,

siavO-romanpag. 28-29, Nr. 37 aici gresit cittata data de an

V)entru ceaslovul din 1703.www.dacoromanica.ro

138 STUDII

In anul 1704, prin priveghierea lui Antim, ucenicul sari Mihail Istvanovici I)tipareste volumasul in 8° cu 16 foi, lucrarea lui Radu Brancoveanu fiului Dom-nului C-tin Brancoveanu si anume: Cuv &dare la patima cea mantuitoare, in.greceste si inchinat lui Dositei patriarhul Ierusalimului2). $i tot In acelas anse publics opera lui Plutarc: Paralele grecesti si romane traduse In greaca mo-derns de C-tin fiul lui C-tin Brancoveanu, volumul fiind in 8° si in intindere de-88 pagini e).

In anul urmator si anume la 2 Aprilie Antim tipareste In greceste prin grijasa de episcop al Ramnicului si cu cheltuiala ieromonahului Ignatie egumen almanasfirii Nucet si prin ingrijirea si corectura lui Mitrofan Gregoras, din Dodona:Slujba sfantului Visarion, volum in 4° de 30 foi

Apoi in vara aceluias an Antim temeiniceste tipogratie la resedinta sadela Ramnicul-Valcii, unde in Septembrie tipareste minunata editie vrednica decele mai vechi si mai vestite ateliere ale Apusului 5), Tomul Bucuriei, volumul infolio, de 676 pagini ce cuprinde: Epistolele lui Fotie patriarh al Constantinopolului,al 8-lea sinod ecumenic, cele impotrivitoare la primatul Papei Romei ale lull-Nicolae Dr. Filozof, cuvantul lui Meletie al Alexandriei despre primatul Papei sidialogul ieromnirrionului monah asupra altui oarecare monah Impotriva latinilor,

tiparirea facandu-se cu cheltuiala lui Dositei Patriarhul Ierusalimului 6).Lucrarile urrnaloare ce le publics In 1705, sunt toate in romaneste si astfel

apare in primul rand lucrarea proprie episcopului Antim si anume: Invafaturdpre scurf pentru taina pocainfei7) intinsul Antologhion, in folio cu 407 foio Evanghelie8) §i Molitvenicul tiparit de ucenicul sau Mihail Istvanovici, dar prinosteneala si cu toga cheltuiala episcopului Antim cum are grija sä o spuiein titlu ucenicul sau 10).

Ajungand mitropolit, Antim nu (15 uit5rii mestesugul atat de drag lui, primcare se ridicase in treptele cele mai inalte ale ierarhiei bisericesti si in anul1709, isi temeiniceste tipografia dela Targoviste unde in August acelas an tipa-reste cu cheltuiala si cu tiparul sau, cum o spune in titlu Serviciul bise-ricesc in greceste volum in folio si extrem de intins 1597 pagini in-chinat lui Atanasie patriarh ecumenic 11).

In Septembrie anul urmator tipografia sa tipareste Slujba Sfintei Ecaterina,la un loc cu o noua editie a Proschinturiului Sf. Munte Athos, a doctorului loanComnenul, volum in 40 12). Tot in acelas an ucenicul sau Gheorghe Radovici ti-pareste o noua lucralhe a mitropolitului Antim si anume: Invdjdlura bisericeascii

Sprijinul lui Antim la tipar nu inceteaza caci in 1712 ucenicul sau GheorgheRadovici tipareste cu Email cheltuiala dascalului si supremului sau erarh, unOctoih. Un an mai tarziu acelas 'elev tipareste tot cu cheltuiala lui Antim unLilurghier 14) §i un Molitvenic alcatuit dupe cel grecesc chiar de Antim 16 siprobabil tot cu intreaga Icheltuiala a mitropolitului 16) si un Catavasier ce apare-Inca in Martie. Desigur ca prin sprijinul material al lui Antim apar si Capetede Poruncd 17), la fel in anul urmator Ceaslovul tradus de Antim 18) cum si lu-crarea : Despre °licit 19) a patriarhului Hrisant Notaras. Si tot in acelas an apar

1) Vezi despre Mihail Istvanovici paragr.: Ueenicii, sub acest nume.2) BRV, I., pag. 457 460, Nr. 145.3) Vezi BRV., I., pag. 457 460, Nr. 145.4) IbldeM, I., pag. 463, Nt. 148.5) Vezi N. lorga, IBR, II, pag. 43.6) Vezt descrierea carpi In BRV., I., pag. 463 6, Nr. 149.7) Vezi Isle Corfus, Contributti la BIbliografla Romaneasei Veche = CBRV,.

In Revista Istorlea Romani RIR, 13, 1645, pag. 498 B.8) Vezt descrierea in BRV, IV., pag. 219, Nr.9) Vezi descried:ea in BRV, IV., pag. 31 2, Nr.

0295,40, dupi Ghenadle (End

eeanu) Evangbelille, studli istorleo-literare Bucure6t1 pag. 71 8.10) Vezi descrienea carpi in paragraful: Ucenicli.11) Vezi descrierea In BRV., I., (peg. 460I., Nr, 157.12) Ibidem, I., pag. 481 2, Nr. 159.13) Vezi descrieren carts in paragraful: Lueradle.14) Vezi despre aceste lucriri paragraf.: Uceniell.15) Veal paragraful: Luerarlie.16) In titlu In prefati nu se prectzeazi; vezi paragraf.:17) Vezt paragraful: Luerirlie.18) Vezi paragraful: Traducerlie.19) Vezi paragraful: Ueenlell.

647.

Ucenicli.

la)_

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 139

la Bucu-esti versurile sale: Sfiituiri creVino-politice I) tip5rite de Dionisie Floruieromonah. Aceasta este ultima lucrare ce vede lumina tiparului in vremea vred-nicului Mitropolit Antim Ivireanul.

UCEN ICI I

In r5stimpul Indelungatei sale meserii de tipograf, Antim Ivireanul areusit sksi formeze ucenici vrednici de marele for dascal, astfel c5 in vremeaand Antim ajunsese Mitropolit, Del Chiaro spune, ca mesterii tipografi erau Intipografie valahi instruiti de persoane care la randul for au fost instruite deAntim 2).

MIHAIL 1$TVANOVICI

Cel dintai dintre ucenicii lui Antim este Mihail ce mai tarziu isi adaugala semnatura si numele tatalui sau dar, dup5 moda slava a vremii adica casufixul vici la sfarsit, iscalind astiel: Mihail Istvanovici, la care apoi mai tarziualatur5 si titlul sau bisericesc de ipodiacon adica diacon de un grad mai mic.Acesta tip5reste la Snagov si anume la 6 Februarie 1696, in limba slava-Oranduiala Slujbei Sfin(ilor C-tin fi Elena in 4° cu 50 pagini, ar5tand In prefatac5 lucrarea ce tip5reste iaste parga 5i roads noao a mestesugului tipogra-fiei... cat au fostu voia lui Dumnezeu a pune dar al ski de sus si in minecu lucrarea Sfintiei Sale si cu purtarea de grija a cinstitului meu pkinte siinduratului dascal, a lui Antim Ivireanul" 3). In trei ani Mihail Istvanovici reusisa-si Insuseasca temeinic mestesugul tipografic caci In anul 1699, ConstantinBrancoveanu II trimite in Transilvania unde ne aflandu-se meter pentru lucrultipograf iei 4) Mihail Istvanovici tipograful tip5reste la Belgrad In tipografia Mi-tropoliei un Chiriacodromion, sau Evanghelie invilfatoare, un bogat volum in 40cu 418 foi, unde in epilog adauga versuri proprii 5) prelucrate dupa versurile das-c5lului sau, ce acesta le-a publicat In Evanghelia tiparita la Snagov in anul1697 6). Tot In acelas loc si an imprima o Bucoavna ce are in sine deprinderea in-valciturii copiilor la carte, care cuprinde si cateva rugaciuni, volumul fiind in 80'mic cu 35 foi 7).

Un r5stimp nu mai avem nicio stire despre Istvanovici, pentru ca apoi inanul 1706, sa-1 vedem lucrand la Ramnicul Valcii sub privegherea maistrului sauajuns Epis'op, unde tipareste intai: Slujba Nasctiloarei de Dumnezeu in 8° cu114 pagini, cu textul in limba slava, cu titlul 5i explicatiile in romaneste, cu datain era noastra, semnand pentru prima oars si cu titlul bisericesc de ipodiacon 8).In acelas an imprima un Octoih cu cheltuiala marelui spatar Mihail Cantacu-zino in folio, 87 foi cu textul tot in limba slava, Tar titlul si explicatiilelimba romans 9). Apoi tipareste un Molitvenic tradus de Antim in 40 cu467 pagini in a c5rui prefata Inchinata lui Antim scrie, Intre altele, ca.este nevrednicul" sau ucenic" si cá s5direa roadei a acestui mestesug dinceput pang la sfarsit imi Taste dela iubirea to de D-zeu" si it roag5 sä pri-measca aceast5 tip5ritur5 dup5 cum Hristos a prima cei doi bani ai vaduvei" 10)

aceast5 comparatie fiind luat5 de Istvanovici din prefata lui Antim tiparitala Ceaslovul bilingv din anul 1702 11), In acelas an Istvanovici tipareste in gre-ceste micul volum in 16° de 16 foi, lucrarea lui Gheorghe Maiota intitulati: Cu-

1)2)

vezi paragraful: Lucrarile.Del Chiaro, 'opera 81 editia citatS, pag. 51.

3) Descrierea earth In BRV.,urmeaza

I., pag. 344descrierea

3, Nr. 102.4) Vezi prefata ce in cartii din rota 7.5)6)

VeziVezi

descrierea clirtil in BRV, I., pag. 372 7, Nr. 115.paragraful: Lucrarile.

7) Vezi descrierea cArtii fn BRV, IV., pag. 209, Nr. no.8) v descrierea calla in BRV., I., pag. 341, 3, Nr. 102.9) Ibidem, I., pag. 467 8, Nr. 151 $1 IV., ppg. 220, Nr. 151.

10) Vezi descrierea in BRV, I., 541 3.11) Vezi paragraful: Lucrarile.

in

www.dacoromanica.ro

140 STUDII

cant la Patima Domnului I) si Panegiricul Sfanlului Niculae. lucrarea lui RaduC-tin Brancoveanu volumasul fn acelas format ca sf Cuvant la Patima Dom-nului2). Si poate tot In acelas an sau in anul urmator 3) Istvanovici imprimatraducerea romaneasca a Cuvantului la Patima Domnului lucrare datorita luiMaiota, pomenit mai sus, in 160, cu 44 foi4).

In anii ce urmeaza activitatea tipografica a lui Mihai Istvanovici Inceteazain tars caci Antim '11 trimite In patria sa Georgia unde Istvanovici isi va con-tinua cu mult5 ravna mestesugul ce si 1-a Insusit dela vrednicul Ivirean. dupacum vom vedea rnai joss).

GHEORGHE RADOVICI

Un alt ucenic al lui Antim este Gheorghe Radovici, adica Elul lui Raducare isi semneaza numele dupa moda slava de atunci si poate si dupa cum va-zuse la tovarasul sau mai in varsta Mihail Istvanovici.

Prima lucrare imprimata de Gheorghe Radovici este cea intitulata: Inva-t5turi Crestinesti" tiparita la Snagov In Ianuarie 1700 In greceste, un volumin 80 mic cu 217 pagini, In a carui prefata tnchinata lui C-tin Brancoveanuarata ca: pentru ca sa /nvatu acestu mestersugu bisericescu at tipografiei" aalergat ca cerbul setosu catre prea cuviosul Intru eromonahi egumenul SfinteiManastiri a vavedeniei bogoroditii a Sneagovului duhovnicul Chir Antim delaIviriia, am Invatatu cu mita' osteneala si osardie dela Sfintiia Sa mestersugultipografiei" 6). Pe Radovici nu-I mai Intalnim decat in anul 1710 cand Antim erade doi ani in scaunul mitropolitan.

in anul 1710 Radovici tipareste o Psaltire romOneascO in 40, in 29caete a 8 foi fiecare7). Doi ani mai tarziu si anume in 1712, Radovici tiparestecu cheltuiala dascalului sau un Octoih, in 40 cu 472 pagini 5). In anul urmatorvrednicia lui Radovici se arata in tiparirea unui Liturghier in titlul Liturghii

cu a aceluias cheltuiala, in 40 cu 214 pagini 9) cum si traducerea dascalulutsau, intitulata: Pilde Filosofeti 10). Anul 1714 cunoaste ca tiparituri ale luiGheorghe Radovici un Catavasier, in 80 cu 140 foi 11) tiparit In August si unCeaslov, In formatul: 13X9 cu 19 caete a 8 foi fiecare, plus foi liminare 12).Acestea sunt ultimile lucrari ce se cunosc a fi tiparite de Gheorghe Radovici.

Se crede ca si ieromonahul Dionisie Floru ar fi fost unul dintre ucenlciilui Antim 13) si care In anul 1715 tipareste in greceste in tipografia mitropolitana,Sfatuirile lui Antim 14), iar in August 1716, In rastimpul cand Antim numai era mitropolit insa urmasul sau nu fusese Inca Inscaunat 15) tipareste totYn greceste si in manastirea lui Antim: Istoria Sfanta adica Istoria ludaica,opera lui Alexandru Mavrocordat Exaporitu110).

1)2)

Vezi descrierea in BRV., IV., pag. 221, Nr. 152.Ibidem, IV, peg.

pagina221, Nr. 153.

?) In BRV, I., 478, anul 1707 e cu semnul Intrebarli.4) Vezi descrierea cart"' fn BRV., I., pag. 473 9. Nr. 155.5) Vezi capit.: Munteanul Mihail 18tvanovici in Georgia.8) Vezi descrierea cArtii in BRV, I., pag. 391 3, Nr. 718.7) Vezi descrierea earth dupa 0 oopie fotografka a carni exemplar aflat

in Biblioteca publicA V. I. Lenin din Moscova in BRI/v IV., pag. 37 8, Nr. 46.In BRV, nu se cunosc ci cele scrise de A. I. Iacimirski fn Nei:mai Tpy4b no cra-port CA6136fICICOri 6H6AlOrpar.DIR, extras din ..140P-.C.. A. H. t. V. (boo), pag. 43Nr. 12, unde se citeaz5 exennplarul ce sstazi se aflA in Biblibteca Lenin, iar Petimpul cereetaxii lui Iacimilski in muzeul Rujancov <az' Biblioteca Lenin) cliciracirranski citeaza OrgeT73 Pvviungoacutoro Mysest sa 1876-1878 rr., p. 5U.

8) Vezi descrierea in BRIT., I., pag. 485 6, Nr. 1162.9) Thidem, I., pag. 87 Nr. 164.

10) Vezi paragraful: Traducerile.11) Vezi descrierea earth in BRV., IV pag. 41 2, Nr. 50.12) Ibidem, IV., pag. 42. Nr. 51.13) Parevea, la N. Iorga, ILR., L, pag. 421, insA nu existA nisi elemente care

sA Indrituiascul aceasba.14) Vezi descrierea cArtii in BRV., L pag. 498 9, Nr. 172.15) Cfici in titlul cArtil se spune: ...pe cand era arhiereu prea sfintitul de

Dumnezeu alesul Chir Antim din Iviria" iar nu Cu: blagoslovenia prea sfin-titului mitropolit" cum este de obiceiu. (vezi descrierea earth in nota ceurmeazil).

16) Vezi descrierea cArtii in BRV, t., pag. 509 512, Nr. 176.

cm.,

Si

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 141

ACTIVITATEA IN IERARHIILE BISERICESTI

Antim a Post adus in tars ca simplu preot calugar teromonah siacesta e titlul bisericesc cu care el semneaza primele tiparituri ce ies de submana-i iscusita.

Pe la 16941) Antim se stramuta dela aucureti la Snagov si aici laputina vreme dupa stramutare 2) este numit egumen. In aceasta ierarhie Antimcauta sa imbunatateasca averea gi viata din cuprinsul manastirii caci sub eg-u-menia lui Antim pamantul dadu mai mult, oamenii iii facura mai deplin da-toria, iar mai bine deck toti Antim insusi"). Astfel Antim temeiniceste ma-ifastirea lasat5 aproape in parasire, ii hotarniceste mogiile, ii preface vaselepentru cult si 1i repara cartile de ritual si dela Antim s'a pastrat la Snagov ocatuie de argint cu inscriptia urmatoare: Aceasta catuie Impreuna cu potirulgi cu ale lui toate fiind stricate s'au prefacut in zilele prea luminatului domnIo C-tin B. voevod, cu cheltuiala smeritului intre ieromonahi Antim Ivireanul ti-pograful, leat 7203 (1695)", iar pe un mineiu al lunii Decembrie se cuprind ran-durile urmatoare: acest mineiu al lui Decembrie fiind stricat si ras5pit, s'a legatcu cheltuiala smeritului intru eromonasi Antim Ivireanul tipograful v dni JoConstantin B. B. Voevod fiind nastavnic la aceasta sfanta casa la Sneagov, leat7203" (1695) August 29"4).

Buna chiverniseala a manastirii Snagov, cum si calitatile lui Antim IIimpun pe acesta atentiei tuturor 9) $i in Martie 1705, dung depunerea lui IlarionEpiscop de Ramnic (1693-1105), acest scaun fu incredintat lui Antim ca celuimai merituos dintre egumeni" 6).

Lay Ramnic Antim facu lucrari la Episcopie temeinici tipografia cu literegrecesti si romanesti71

Moartea mitropolitului Teodosie de Vestem, ititamplata la 27 Ianuarie 1708,a facut ca a doua zi Antim sa fie inaltat in scaunul de Mitropolit.

LUCRAR1LE

Activitatea lui Antim Ivireanul nu s'a desfasurat numai pe taram tipo-grafic si in ierarhii bisericesti ci si in domeniul scrisului.

Astfel, In 1695, Antim redacteaza minunatul izvod al odoarelor Mitro-poliei"9), in care trece odoarele, cartile si documentele mosiilor mitropoliei, atatdin Targoviste cat si din Bucuresti, tin manuscris in folio cu 155 foi, aflat astaziin Biblioteca Academiei R.P.R., fondul de manuscrise romanesti, sub cota 6719).

Zece ani mai tarziu Antim iii publics lucrarea: Invatatura pre scurt pentrutaina pocaintii acum intr'acesta chip intocmita si tiparita in zilele prea lumina-tului domn Io Constantin B. B. Voevod cu cheltuiala cinstitutului de bun neama lui $erban Cantacuzino blv vel paharnic cu blagoslovenia prea sfintituluimitropolit Chir Teodosie de iubitoriul de Dumnezeu Chir Antim episcopul Ram-nicului, la anul dela Hristos 1705". Volumul se tiVareste in 8° mic (14,5X10)de 25 foi si este destinat preotilor impartit in doua partii partea I-a tratanddespre spovedanie facerea canonisirii, iar a doua: In ce chip se cade sa fieduhovnicul si cum sa ispoveduiasca Indirepteze pre oameni"1°).

0 alts lucrare ce apartine lui Antim scris5 sub Branco7eanu de insusi

1) Data In bogata si documentata monogitatie a lui Niculae I. SerbanesourIstoria manastiril iSnagov, Bueuresti 1944, pag. 66.

2) Dupe Serbaneseta, lucrarea citata, pag. 60.3) Ibtdem, pag. 67.4) Tbidem, pag. 112, alai dupA Al. I. Odobescu, Cateva ore la Snagov,

revista Romani pentru stlinfe litere si arte, II., 1862 pag. 402 403.5) Dupa cum spume Berbanescu, in lucrarea eltata, peg. 88.6) Ibtdem.7) Vezi N. Iorga, ILR., L, p. 422, dupe Constantin Erbiceanu. CRONICARII

GRECI, peg. VI, nota 1 si CONDICA SFANTA, pag. 104.8) Canacterizerea la N. Iorga, LR, I, p. 419,9) Vezi descrierea mlanuscnsului la loan Bianu si R. Caracas, CATALOGUL MA-

NUSCRIPTELOR ROMANEBTI = C.M.R., II., (1913) p. 426 9, Nr. 671.1) Vezi descrierea la Ilie Corius, CBRV, pag 498 9.

Si

Sisa

din

9

Si

9

www.dacoromanica.ro

I42` STUDII

mitropolitul Antim, care- a caligrafiat catastiful averii mitropoliei") este Istoriafardi Romonesti, de can& au. descii lecat pravoslavnicii crestini ce infatiseaza,,corpul brancovenesc neoliciat cter cronici muntene"2) si este un manuscris in 40cu 219 foi+5 foi nenumerotate+12 foi nescrise, p5strat in Biblioteca AcademieiR.P.R., in fondul de manuscrise romanesti, sub cota 180, unde provine dincolectia lui Mihai Kogalniceanu, manuscrisul hind intr'o scrisoare frumoasacursiva chirilica, legat solid in piele, cu urme de orrtagnentatie aurita 3).

A treia lucrare a lui Antim o formeaza: Chipurile vechiului nouluiTestament adica obrazele oamenilor celor vestiti' ce se afla in Sfanta. Scriptura,in Biblie si in Evanghelie adunarea pre scurt istoriilor celor ce s'au, facut pe-vremea for adeverind a fiestecaruia viiata faptele atata a celor ce au vietuitcu viiata buna cat si a celor ce au vietuit cu viiata necuvioasa, incepand delaAdam si pogorand !Ana la Hristos. Acum intai Intr'acest chip alcatuit gi asezatprin multa nevoint5 gi osteneala prea Sfintitului Mitropolit al Ungrovlahieichir Antim Ivireanul gi inchinat5 cu cucerie spre semn de dragoste adevarataprea luminatului gi inaltatului marelui domn oblacluitoriu a toata Tara Ruma-neasca lo Constandin Brancoveanu Basaraba Voevod. Dat in vestitul oras alTargovistei la anul dela zidirea lumii 7217, meseci Iul 1". Manuscrisul se afla inanul 1910 in Biblioteca centrals a Academiei teologice din Kiev si are 21 de foi.

Prima pagina a manuscrisului cuprinde inteun chenar inramat, ornatcu vegetatie /mpleitita avand in partea de sus sterna Tarii lomanesti.

A treia pagina scris5 de insusi Antim si iscalita de el cuprinde prefatainchinata lui C-tin Brancoveanu, in care, intre altele, arata motivul care 11 in-deamna sa-si inchine manuscrisul lui Brancoveanu si cum 1-a alcatuit, exprimandaceasta prin urmatoarele cuvinte: c5 pentru multe folosuri faceri de binece ai aratat gi arati Maria Ta deapururea catre noi, sant datoriu nu numai sama rog lui Dumnezeu pentru fericita sanatate gi buna intarire intru luminatscaunul Mariei Tale, ce si veri cu ce mijloc asi putea, sa ma arat catre MariaTa, multumitoriu voitoriu de bine, atat la cele sufletesti cat $i la cele trupesti.Drept aceia am vrut cu iubirea de osteneala de am adunat si am Insemnat intriiaceasta carticica chipurile obrazele tuturor stramosilor nostri, anume: careledin carele se trage, precum sa povestesc in Sfanta Dumnezeiasca Scriptura,in cea veche si in cea noua... pentru c5, Maria Ta intre prea luminatul neamal Basarabestilor, dintre cari s'au aratat Domni vrednici si crestini, insuti aiodraslit ca o odrasla cu straluciri de aur, ai inflorit ca o floare cu bun miros,pazita cu mila lui Dumnezeu nevestejita pana acum si se va pazi si de acuminainte kata diadohin"... aluzie apoi la cele ce a facut Brancoveanu nu numaipentru Cara sa ci pentru alte taxi, pentru multe gi nenumarate faceri debine carele au castigat cei de departe cei de aproape dela crestineasca gi ase-manatoarea lui Hristos vointa a Mariei Tale".

Lectura acestui manuscris duce la concluzia ca autorul lui manuia cuadanca pricepere limba tarii sale adoptive si ca era un adanc cunoscator nu nu-mai a scriitorilor bisericesti ci si a celor profani. a caror opere circulau invremea sa. Astfel vorbind de copii lui Adam, Antim citeaza extrase intregidin opera filosofului Philon Evreul din Alexandria si din cea a lui Strabon. Estede adaugat gi faptul ca Antim cauta ca in note marginate s5 lamureasca unelecuvinte, ca de pilda pentru rodoslovie indica marginal: vorbire de neam,

lucrariipentru

cuvintele grecesti kata deadohin: unul dupa altul iar executia fi-gurile de patriarhi, prooroci, regi gi regine, desenate cu finetea celui mai iscusitmester in condei gi in culori asa de vii proaspete aplicate pe faldurile costu-melor, dovedeste ca este vorba de o lucrare artistica in toata puterea acestuicuvant. daca s'ar putea analiza indeaproape intreaga facture a portretelordin manuscris s'ar putea dovedi ca imbracamintea figurilor este daca nu iden-

Vezi N.XXI,

Iorga, Cronieele Muntene, In Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Is%Sella II., t. (1898-91), pag. 307 91. 443.

2) Ve2.1 N. Iorga, ILR, I p. 419.3) Vezi descrierea manuscrisului Ia I. Bianu, CMR, I., pag. 417.

si

sisi

si

si

si

si

sisi

si

sisi

si

Si

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE 'rARILOR ROMANE CU GEORGIA 143

tics, atunci prea apropiata de cea a Domnilor, doamnelor, boierilor boieroai-celor Tarii Romanesti din vremea lui Antim 1).

Impresionat de ignoranta clerului Valah caci: Intre cealelante scarbe ceam ma ranesc Ia inima spune Antim iaste aceasta cea mai grea de maintristez $i ma mahnescu mai multu, ca vaz intre preotii mei atata prostie, atataneinvatatura atata nedumireala, catu curioAcu ca nu puteti face vreunu aju-toriu sau vreunu folosu ticaloasei turme. $i pentru acea multa prostie a voastra$i nestiinta la sfanta carte" cum spune In prefata Antim alcatuieste sipublica, la Noembrie 1710 prin munca tipografica a ucenicului sau, GheorgheRadovici, imprimarea facandu-se In tipografia Mitropolitana din TargovisteInvatatura bisericeasca la ceale mai trebuincioase si mai de folds pentru in-vatatura preotilor, acum Intracesta chipu tiparita in Sfanta Mitropolie in Tar-goviste la anul de Ia Hristos 1710. SA se dea in dar preotilor". Lucrarea este unvolumas in 8° de 45 foi. Aceasta mica carticica" cum o numeste Antimin prefata se Imparte in trei parti, partea I-a cuprinzand Oarecarele din celemai trebuincioase si mai de folds ale Sfintei Biserici si ale Sfintelor Raine" caresunt datori preotii a le sti, partea Il-a Invatatura despre spovedanie", iarpartea a III-a: Invataturi pentru cate lucruri s'au putut afla pans intru acestiiciasu carele se facu cu necuviinta Vara de cale trebue ca de acumu Inainte.15a nu mai faca" 1).

Aceasta lucrare a lui Antim, tiparita In foarte multe exemplare2), s'abucurat de o mare raspandire cad in anul 1741, a aparut editia a II-a publicatain tipografia 5coalei Vacarestilor 3).

Cu tot indemnul gi amenintarea lui Antim preotii valahi nu prea s'auostenit sa citeasca InvOlcitura bisericeasca gi astfel Antim este nevoit sa alca-tuiasca gi sa publice, in 1714, prin munca tipografica a aceluias ucenic al sauGheorghe Radovici si in aceias tipografie ca gi Invajcitura bisericeasca, circula-rile sale catre preoti intitulate: Capete de porunca Ia toata ceata bisericeascapentru ca sä pazeasca fiestecarele din preoti si din diaconi, deplin gi cu cinstedatoriia hotarului sau. Acum fritai tiparite In zilele prea inaltatului domn gilabladuitoriu a loath Tara Rumaneasca Io Stefan C. Voevod in Sfanta Mitropoliein Targoviste la leat 7222 de Gheorghe Radovici". Porunca a 11-a, din acestvolumas in 160 mic, de 17 foi ne dovedeste ca preotii nu numai ca nu s'au ostenitsa-si Insuseasca cuprinsul Invajaturii bisericeVi din 1710, ci nici n'au prea pas-trat carticica caci prin aceasta porunca Antim cere cu staruinta si amenintacu caterisirea trecerea In randul taranilor" a preotilor pentru ca fiete carepreotu sä citeasca cu socotinta acea cartuluie de Invatatura bisericeasca ce s'autiparit la leatul dela Hristos 1710, $i s'au datu atunce tuturoru In daru seimplineasca cu fapta aceale ce scriu Intransa, ca apoi, de nu voru face sa vorupedepsi; iara cine nu va avea sa ciara la arhiereul sau, ca i se va da", cere.apoi ca si aceasta carte cu aceste dou'Osprezece capete" s'o pastreze fiecarepreot ca lumina ochilor" si ceale ce hotaratu intr'insa cu porunca sa sefaca cu loath -osardiia sä nu afle nimenea pricing sa zica ca au pierdut'o sauau ars'o in casa lui, sau i-au furat-o cineva" dupa cum motivau preotii capatisera cu Inviijcitura bisericeasca ca nu se va putea indrepta, ci se va dain randulu taraniloru". Capitolele urmatoare din Capete de porunca sunt: Mij-locirile cu carele potu so ratnaie diejile temeinice qi nestramutate; lzvodulu diejii;Mijlocirile cu carete potu sa ram:UR foijele zeastreloru temeinice lsi nestramulate;tzvodul foijei zeastritoru, apoi trei porunci despre cununia celor fugiti, despre ca-satoriile dintre tigani gi romani si despre preotia rumanilor scapati din ru-manie. Antim se stracluia, Orin toate mijloacele, ca sä ridice clerul valah astfelel obtine dela Domnul Stefan Cantacuzino hrisovul prin care toata ciata preo-

1) Vezi descrierea manuscrisului la St. Berechet, un manuscris de zugr5.-veal al Mitropolitulul Antim, in Comisitmea monumentelor Istorice, Sectia dinBasarabia, Anuar II (1826) p. 125-134, uncle se dau ci 8 facsimile din text.

2) Vezi ciescrievea arta in BRV., I., p. 548-550, Nr 158.3) Caci eXemplare din carticioa se atflau si in 1714, dupa cum se vede din

porunca a 11-a cuprinsa" In Capete de poruncA, public:ate in 1714, vezi p. 25.4) Vezi BRV., I., pag. 550.

si

1si

si si

si

sisi

si

8

sah

www.dacoromanica.ro

144 STUDII

teascr este scutit5 de sarcina dariloru, ce da de randul cu Cara" 1), cum spune-in prefata ce insoteste circularile sale din anul 17142).

In cadrul acelorasi Invataturi dar pentru o sfer5 mai restransa surd giacele Oarecare invataturi trebuincioase de folosul Si cinstirea m'angstirei (An-tim)" cum le numeste Antim care le scrie in cadrul testamentului sau in- aceput Ia 24 Aprilie 1713, si incheiat cu un adaos la 15 Martie 17169).

In anul 1715, Antim alcatuieste in versuri o Antologie de sentin(e, ce le-a'a dunat din sententele vechilor dasali intelepti pe cele mai frumoase si maipotrivite, cate adica contribuiesc" la guvernare le-a expus in stihuri simplepoliticesti rimate pentru ca sa fie mai usor de inteles si mai cu inlesnire tinuteminte" cum o spune in prefata. Aceste versuri Antim le publick la 1715, Ingreceste sub urmatorul titlu tradus in romaneste: Sfatuiri crestine politicecatre prea credinciosul gi prea inaltatul domn gi stapanitor a toata Ungrovalahia,domnul domn loan $tef an Cantacuzino voevod, de prea sfintitul gi alesul deD-zeu mitropolit, domnul domn Antim din Iviria, de curand tiparite cu catevarugaciuniRfolositoare sufletului pentru intreaga saptamana, in prea sfanta mi-tropolie in Bucuresti in anul mantuirii 1715. Sfarsit lui D-zeu marire. S'atiparit de Dionisie ieromonahul Floru". Aceasth lucrare este in 40 mic, cu 40pagini, inchinata dupa cum se vede si din titlu domnului muntean StefanCantacuzino 4).

Dar cea mai de seama opera pe care Antim a rasat-o posteritatii Mitzilui de glorie" 5) o formeaza Predicele Didahiile dup5 termenul grecesc cevrednicul ierarh le-a tinut in mitropolia Bucuresti incepand cu anul 1709 sisfarsind cu August 1716, in fata domnului, boierilor $i a poporului, predicicare formeaza in acelas timp unul din cele mai maiestre monumente literarepe care ai le-a transmis secolul al XVIII-lea 0).

Un prim manuscris at lor, datand din anul 1781 si cuprinzand 29 pre-dici ce au in fruntea for cele doua apologii catre domn a fost desco-perit in anul 1871, de Episcopul Melchisedec gi anume in biblioteca episcopuluide Buzau Dionisie Romano 2) publicat apoi In 1886, de prof. I. Bianu, subtitlul: Predice (acute pela praznice marl de Antim Ivireanul Mitropolitul Ungro-vlahiei 1709-1716. Un al doilea manuscris, autograf avand scrierea citeata re-gulat executata si litera bine manuita... multe din Infloriturile sale la inceputulpredicilor sunt executate cu o arta de valoare" , cuprinzand: 27 predici, celedoua apologii catre domn, 4 panegirice, un cuvant despre spovedanie altuldespre pocaintk a fost descoperit, in anul 1887, Ia manastirea Cald'arusani de.Constantin Erbiceanu, care I-a publicat, un an mai tarziu, sub titlul: Didahiilefinute in Mitropolia din Bucuresti de Antim Ivireanul Mitropolitul Ungrovlahiei1709-1716, publicale dupa manuscrisul original. 0 alts culegere sau primulvolum a celei cunoscute a cazut in mana Episcopului Melchisedec 0), pe carrdse tiparea editia Erbiceanu. Acest volum incepe cu o prefata In care se arataca lucrarea e o adunatura gi o traducere si se recomanda preotilor gi crestinilorIn genere 10). $i o cercetare a acestei colectii, publicata ca volumul II at editiei

1) Este cunoscut gi hrisovul care s'a tiparit In enul 1714 prin care preotiisunt sautiti de toate dajdule, Siind inderborati a da anual numai poclonul ceiobisrruit prea sfintitului mitropolit pelor dot lubitori dei Dumnezeu Bpiscopi, careletaste pre leage canoniceasca pe anu 80 ugni de preotul, vezi descrierea lui in BRI.T.IV, peg. 42. Nr. 52.

2) Vezi descrienea carpi in BRV, I, p. 492-3. Nr. 168.3) Vezi mai jos Ctltoria. Versurile Is'au tradus in romaneste de C. Erbiceanu

$1 s'au publicat la Bucuresti in 1690. in 26 pagint.4) Vezi descrierea cart' in BRV, I., p. 498-9, Nr. 3/2.5) Vezi N. lorga, ILR, I. pag. 427.6) Ibidem.7) Manuscris in 40, cu 262 foi, se sfla astfati in Biblioteca Aceuemiet R.P.R.,

1n fondul de manuscrise romanesti, sub cote 524 si este descris de Mon Bianu siR. Caracas in CMR, II., pag. 268 270.

8) Caracterizares e a lui Constantin Enbiceanru din opera citatg, peg. VI.8) Cum spune N. large In ILR, I., pag. 427.

10) Ibidem.

gi

gi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOP ROMANE CU GEORGIA 145

Erbiceanu I), a tiparit Melchisedec, in volumul X, din Analele Academiei Ro-mane 2).

In Didahiile lui Antim desigur ca e multa imitatie in volumul des-coperit in urma chiar multa traducere destula eruditie migaloasa de teologcare no se citeste si nu se poate citi 3) si sunt in cea mai mare parte tradusesau compilate din operele marilor predicatori ortodoxi, mai ales ii slujeste demodel vestitul predicator at comunitatii grecesti din Venetia, the Miniat. Darin afara de partea de imprumut, in afara de cea banala moarta e gi o alta,care deli nu este cea mai intinsa, totusi ocupa multe pagini 4). Aceasta estepartea proprie, originala, a lui Antim, in care el iii exprima sentimentele propriisi in care se vadeste experienta lui 5). Apoi Antim este cel dintai, dintre ierarhiibisericii romanesti, care intelegand insemnatata ainvonului, o spune raspicatca: citaniile $i talcurile... sunt mai bone decat citania sfintei evanghelii" 6).

In predicele sale Antim arata pozitia grea politica a Tarii Romanesti fatade Turci Hind Inconjurati $i Ingraditi Mire hotarele celor straini de felul giimpresurati de atatea nevoi scarbe ce yin neincetat dela cei ce stapanesc pamantul acesta" 7).

Minunata este caracterizarea felului de viata a boierimii in timpul postu-lui: in ce chip se tangueste in zilele cele de post, casca adesea, se culca putinsi iar se scoala, dorm in sila gi silesc sa treaca zilele sa nu he priceapa, seingreuiazii asupra soarelui, caci zaboveste a inopta, numesc zilele postului maimarl deck celelalte, se fac cum ca au durere la stomah si ametesc de cap, sistricaciune obiceiului lor, carele nu sunt semne ale postului ci ale nesatiului,cu nepolita se due la masa, rapstesc asupra verzelor, injura legumele, zicand:in zadar s'au adus In lume, se fac $i cunoscatorj de firi iubitorii de mancari,beau apa fara de rasuflare, ca and ar fi luat dela doftori vre'o bautura farade dulceata, de vindecare si cei mai multi mestesuguesc bautura, mangaindu-sipohta lor, unii cu braga, altii cu bere, altii cu serbet, altii cu liveji, altii cumied" si nascocesc ca postul este facator de boale" 5). In cadrul lipsei dereligiozitate este necinstirea Duminicilor si a marelor sarbatori de catre ne-gustori carora Antim be adreseaza urmatoarele: Si va poruncesc tuturor catisunteti cu mestesug cu negutatorii, veri de ce breasla, ca de acum inainteDuminecile gi sarbatorile cele marl ce se numesc domnesti si ale Maicai Pre-cistii si a unora din sfintii cei numiti sa va inchideti pravaliile nici sa yin-deti, nici sa cumparati, nu numai dela crestini, ci nici dela alte limbi ce nu santde legea noastra nici sa lucrati", cad daca nu vor respecta cele spuse de el iiva pedepsi bisericeste cu pravila gi pe dreptate nefacandu-va nicio napaste",iar cei semeti tars de cap" vor capata pedeapsa domneasca 9). Desigur cacei in cauza nu prea voiau sa asculte de spusele Mitropolitului, murmurand cade ce vladica se amesteca in treburile lor, la care Mitropolitul raspunde ca subobladuirea sa sunt toti oamenii cati sunt in Tara Romaneasca, dela mic 'Anala mare Si pana la un copil de tata, afara de pagani si de aceia ce no sunt deo lege cu noi" 10). Mitropolitul vestejeste, cu toata Carla, multimea proceselorearl saraceau pe cei impricinati: parele ce aveti obiceiu de va parati unul pealtul ca sa va saraciti... cine are acel obiceiu de paraste pe fratele sau cretinpentru ca sa -1 pagubeasca si sa -1 saraceasca, sa se lase de acel lucru" caci laspovedania acel pacat al Orel nu se va ierta nici cu un mijloc, caci este maimare decal uciderea" mitropolitul porunceste preotilor ca atunci cand celcare va .avea acel pacat at parei, de va da acel om inaintea voastra fagaduiala

1) Vezi loan Bianu 5i R. Qaracaa, CMR, II., pag. 273.2) Acest manuscris in cu 349 se afla eistfizi in Biblioteca Academiei

R. P. R., tondul de manuecrise nocrnanesti, sub cota 525, si este deserts de Men Blancsi R. Caracas in CMR., II, pag. 270-273.

3) Cum spune Iorga in LLR, I. riag. 43o.4) Cum spune N. Iorga in I.L.R., I. pag. 430.o) Ibidem.6) Vezi Analele Academ1ei R.P.R. A.A.R., X., pag. 16.7) Cltez dupa editia Erbizeanu, p. 4.8) lbidem,

ibidem,pag. 26.

9) pag. 112.10) Editia Erbiceanu, pag. 26.

10. stttidii

si

§i

si

si

si

si si

si

si

toi

DidabIlle,

si

9.

www.dacoromanica.ro

146 STUDII

$i se va chezasui, cum ca nu va mai pari pe nimeni in viata lui, voi sa-i datilertaciune, dar sa-I $i canonisiti, apoi sa se si comunice, iar de nu va vrea sa separasiasc5, sa-1 lipsiti nu numai dela Sfanta Tain5 ci $i dela bisericr 1).

Antim condamna aspru atat vanitatea cat $i gateala $i sulemeneala boie-roaicelor, carora le aducea pilda Sarei sotia lui Avram, care nu se sfia s5 $iprimeasca oaspetii framantand paine: Dare s5 fie acum vreuna asa ? Ba, cadis scoate mana Sarei I 0 vad plina de coca. Scoate $i mana unei muieri deacum ? 0 vad plina de inele $i scule. Caut $i vad fata Sarei plina de pielm.Vad $i fata unei muieri de acum, plin5 de fleacuri dracesti". Antim cunoasteindeaproape atat stradaniile lumii In mijlocul careia tr5ieste, cat $i starea greaa poporului pe care o subliniaza $i o deplange, iar asemuirea, ce o face, cuacest prilej, este dintre cele mai frumoase, caci: lumea aceasta iaste ca o mare

corAbiile,ce se turbura, Intrucare nici o data n'au oamenii odihn5, nici liniste,Intre valuri sunt Imp aratiile, craiile, domniile $i orasele, multimea norodullii, po-litiile, supusii, bogatii $i saracii cei marl $i cei mici sant cei ce calatoresc $i seafla in pevoe. Vanturile cele marl ce umfla marea sant nevoile cele ce ne su-Ora Intotdeauna; valurile ce lupt5 corabia sunt nenorocirile care se intampla Intoate zilele, norii ce negresc vazduhul, fulgerile ce orbesc ochii, tunetele ce infri-coseaza toata inirna viteazA, sunt Intamplarile cele fie multe feluri, neastep-tatele pa gube, Infrico$arile vrAsma$ilor, suparkile, necazurile ce ne vin delacei din a Fara, jafurile, robiile, darile cele grele $i nesuferite" 2). La greaua starea poporului Antim face deseori aluzie in predicele sale, each toti patimesc,toti sant In scarba, toti suspina sub jugul cel grew al nevoiei... stAm in cum-Nina sa perim de nevoi, de nenorociri. Si cum dar se va mantui norodul, cumsa scuture aceasta tic5loas5 de Ora de sarcina cea grea a relelor ce o su-para?" 3).

$i Mitropolitul merge $i mai departe in aratarea starii poporului, citandchiar spusele lui, care arata cä noi avem grele dari asupra noastrA $i nu,putem face aceste ce zici" 4), sau dar noi suntem saraci $i nevoiasi $i cum vomputea s5 facets milostenie, ca n'avem bani" 5), ori; am face mila ci nu ne damana, ca avem nevoi multe $i dari $i avem casa grea .$i copilasi cam gloata$i oameni multi earl se ocrotesc pe lang5 noi" 0). Mitropolitul, in aspra mustrare, ce face societatii din vremea sa, nu trece cu vederea $i clasa dominant5care jefuieste norodul, cad la spovedanie cei avuti nu spbn duhovnicului c5:mananca carnea $i munca fratelui" for crestin $i beau sangele $i sudoareafetei lui 7) cu lacomiile $i nesatiul" ce-1 au;

a gonisite"sarindarul pe care cei avuti it d5-

deau iar din jafuri $i din nedreptate $i ca aceasta clas5 jefueste$i prada $i casneste pe saraci" 5). Wirbind de cei marl $i bogati, Antim arataluxul in care acestia traiesc fata de rnizeria celor saraci, cere ca $i cei saracisa fie cinstiti $i vestejeste impilarea acestora din urma, Cad: Nu se cuvinecinstea $i lauda numai oamenilor celor marl $i bogati, ca sunt vrednici acestuidar $i cei mici $i smeriti; ca macar ca cei marl stralucesc cu hamele cele demutt pret $i cei mici n'au cu ce-$i acoperi trupul, cei marl se odihnesc pe aster-nuturi moi $i frumoase $i cei mici se culca pe pamantul gol $i pe paie; aceiaInsotiti cu multime de slugi, iar acestia lipsiti, pustii $i de ajutoriu de prieteni;aceia intre rasfatari $i 'Mire bogatii $i acestia intre primejdii $i Intre Intrista-ciuni. I nsa cu toate acestea mariri desp5rtne, nu se cuvine celor mici mai pu-tinica cinste $i dragoste decat aceia ce se cuvine celor marl $i bogati, nici iastecu dreptate celor marl sa li se Inchine lumea $i pre cei mici sa-i batjocoreasca,de aceia sa se teams $i pre acestia sa-i obideasc5, deaceia sä se rusineze $ipre acestia sa-i infrunteze, pentru caci, macar ca cei marl cu sila $i cu puterearasplatesc sudalmele, iar cei mici au Inger sprijinitor In ceriu de pedepsesc

1) Ed1t1a Erbiceanu, pag.112.2) lbidern,

Ibidem,pag. 168.

3) pag. 170.4) Ibidem,

Ibidem,pag. 27.

5) peg. 113.6) Ibidem, pag. 95-67) ]Ibidem, pa &,. 95.8) Ibidem, peg. 96.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 147

ale cei ce-i obidesc" I). Antim condamn5 si conservatismul primejdios ce se opuneprogresului si In acest sens citeazA pilda cu viermele din radacina hreanului,caruia de-i va zice cineva sA iasa de acolo, sA mearga la alte rAdacini maibune si mai dulci, el zice CA mai dulce decal hreanul nu este, ca acolo s'aunfiscut si Mtn' aceea s'au pomenit" 2). Dar chiar cand avem de aface cu o fra-zeologie bisericeascii pur5, cu vechia, vesnica si banala mora15, In formele eivechi, temeinicite de traditie, frumuseti literare atrag luarea aminte a cetito-rului fac sa urmareasca, mai departe, predica lui Antim 3). Asa de pilda:De vreme ce soarele cest simtitoriu, cand rasare si se inalta de pre p5mant,se face pricing si mijlocitoriu a multor bunatati, c5 Intinzandu-si razele lumi-neaz5 p5mantul si marea, goneste si r5sipeste toata ceata si negura, inalzestesi hr5neste toatA felurimea dobitoacelor si in scurt sa zic, toate le Insufletestesi le Inviazg si pre toate Impreuna le bucura si le veseleste, dar cu cat maivartos soarele cel de gand al drept5t1i, 1%1 si cuvantul lui D-zeu sau expri-marea leg5turii dintre soare si pamant, cad: Cine au vazut vreodinioarA Intrezidiri atata dragoste cats iaste aceia ce arata soarele pre pAmant? CA de iastelumin5toriu mare at ceriului si Imparat al tuturor stealelor, iar 15sand celelaltestihii Indr5geste si iubeste mai mult pre smeritul aceasta de p5mant si spredansul are Inchinat5 (plecata) todtd pohta lui, pre dansul lumineaz5 cu razilesale, pre dansul impodobeste cu de toate feliurile de copaci, pre dansul Incunu-iieaza cu florile, pre dansul Imbogfiteste cu rodurile, pre dansul hr5neste culucrurile sale st pentru ca sa nu se departeze dela el nici odat5, face purureao Invart5jire imprejurul sau, cu un umblet necontenit" 9. Merita de subliniat slcomparatia: Dup5 ce au aJcuns soarele toate razele lui si s'au stans de totlumina zilei, intre intunericul noptii si cand ceriul de osteneal5 au fost incllisspre somn toti ochii lui, atat cat nici Luna nu priveghea, nici una din stelele celemai mici avea deschise tamplele for ceale de argint" 0). Tot asa Fieste careAnator, isi g5teste sculele si ciniile Mestesugului sau: adic5 cel ce prinde pa-

zburAtoare face laturi si mreje, iar cel ce vaneaza hiare s5lbatice fsi facepuscA, curse de fier, gropi si altele ca acestea; asijderea si pescarii 1st fac un-dite, carlige, plas5, sac si cate-1 Invat5 mestesugul salt, ca sa dobandiasca stsa castige ceia ce pohteste. tar cel ce vrea s5 vaneze oameni, cu ce scule soco-titi c5 ar putea sa vaneze?" 7). Antim slaveste, intr'una din predicile sale ststerna Tarii Romanesti corbul 8) cu crucea In cioc 0). Si in sfarsit este dead5ugat faptul c5 Antim pare sa fi cunoscut si acea curioasA carte de stiintenaturale 10), numit5 Fiziologul 11), act pasagiul: Ci sa facem cum face ariciul,c5 dupe ce merge la vie, fntaiu se satura el de struguri si apoi scutura vita decad broboanele pe jos si se t5vAleste pre dansele de se Infig In ghimpii lui si

duce si puilor" 12), dovedeste cele spuse. Predicele lui Antim icoana, vie asocietatii vremii s'au publicat In mai multe editii 13).

Ar5tam mai sus ca in cuprinsul D4lahillor se 015 si cele doua apologiiale lui Antim din pragul anului 1712, cand domnul Constantin Brancoveanu ficerea demisia, Dac5 In Didahii Antim a avut modele vestite, stralucita sa ple-doarie 14), apararea sa personal5, este originals. Din acest text aflam ca in ziva

1) Editia Erbiceanu, pag. 1742) Vezi Sextil

SpunePuscariu, ILR, pag. 152.

3) Cum N. Iorgai in ILR, pag. 432.4) Vezi editia Erbiceanu, peg. 74.5) Editia Erbiceanu, pug. 2286) Ibidem, pag 51.7) Ibidem, pag. 107.

8) Deci nu vulturul cum mai sustin st astdzi unit cercetatort al istorielromanesti. carulai parte din el li spun acvlia valabicA.

9) Eclitia Erbiceanu, pag. 82.10) Cum o caracterizeaza N. Cartojan in CArtile populare In literature romg-

eascl, Bucuresti I. (1929). pag. 193.11) Precizarea 4olasirii Fiziologului Ia D.

Cartojan,Russo studli

Citata,a1 Critice,

pag. 193.Bucu-

mutt, 3910, pag. 24 note I. si de aid si Ia N. opera I.,12) Edltia Erbioeanu, Vag-

Iorga'73.

13) Vezi editia lui N. dela VAlenil de Munte din 1911, cea a lui PetreHanes Bucurest1 3915, cum si editlile soolare din anti 1895 si 1008 ce cuprind extrasedin Didahii.

14) Cum spune Sextil Puscariu, in 11.R. peg. 153/4.

si-1

Si:

www.dacoromanica.ro

148 STUDII

de 13 lanuarie anul 1712, Dumineca la vreme de chindie" Mitrofan de Nisain text: Episcopul Nisis Chir Mitrofan, Tasitul, fost la manastirea Dionisiu

dela Athos si in fiinta duhovnicul lui Brancoveanu se infatiseaza la Antimspre a-i comunica ca .,pentru niste lucruri ce le-au adus intamplarile vremei des'au facut" care s'ar fi facut cu invatatura si indemnarea" lui Antim adicalegatura cu Rusii din anul 1711'), domnul fiind indemnat de niste obraze marlhisericesti si mirenesti pline de zavistii si de rautate" 2) adica fete inaltehisericesti grecesti, in frunte cu duhovnicul domnesc care-i va urma in scaun luiAntim, cum si parte din boieri anume cei care erau cu Turcii ii cere on safaca paretisis de buna voia mea si sa-mi las scaunul sa ies au sa ma scoataMaria Sa cu sila, si sa scrie la Tarigrad sa ma si cateriseascr3) cum spunetextual Antim. Ascultand acuzatia ce i se aduce, Antim redacteaza apararea sa,formata din 12 puncte, cu care Marti seara, adica la 15 lanuarie, se infatiseazala curte unde vorbind in taina" cu domnul ii spune ca se retrage din vladiciede buna voie sl ii lasa cele douasprezece puncte, pe care le infatiseaza, in textulce urmeaza, ca, sa se afle la cei de pre urma spre aducere aminte si sa cu-noasca fiestecine si nevinovatia noastra"4).

In introducerea acestui text, pe care Antim it numeste scrisoare, Mitropo-litul in cauza spune ca-1 incredinteaza lui Brancoveanu ca sa o citesti cand veiavea indelete" si cele scrise sa le socotesti toate cu amaruntul cu judecatadreapta ca le vei afla adevarate si scoate din inima M5riei tale acel ghimb, Canu sunt (stie Domnul) precum ma socotesti Maria Ta si precum ma vorhesc derau inpotrivnicii mei si am nadejde... ca se va descoperi dreptatea mea Para dezabava. $tiu ca vrajmasii mei, cuvant fara de lege au aruncat asupra mea inain-tea facatorului meu de bine carele esti Maria Ta". Urmeaza apoi textul propriuzis al scrisorii cele 12 puncte. Astfel Antim se jura Ca n'a viclenit impotriva luiBrancoveanu, nici asupra casei lui si nici n'a avut vre'un grind rau asupra lui, iarcei ce au grait rau catre Maria Ta (asupra neVinovatului) fara de lege, in tru-fie si in defaimare" sa fie afurisiti, dar chiar data in biserica" in timpulpredicii sau afara in taina, sau de fats inaintea Mariei Tale, an si pe dupados, vreun cuvant carele sa nu fie fost pre placerea Mariei Tale, I-am grait dindatorie ca un pastoriu sufletesc, iar nu cu viclesug, sa to vatam au trupeste ausufletesti"6). Apoi infatiseaza cum a venit in tara si intreaga lui viata ce a pe-trecut-o in Tara Romaneasca: Eu aici in tara n'am venit de voia mea, nici devreo saracie sau lipsa, nici manastirea Sneagovului nu am luat-o cu deasila; iarce-am lucrat in 7 ani, ce am fost acolo nu atata din venitul casei, cat din sudo-rile fetei mete, lucrurile acealea marturisesc la toti si, macar ca Maria Ta nupoliteai sa es de acolo, iar tine au fost pricinuitorii esirii mete vor da seamainaintea lui Dumnezeu. Dar incailea am exit cu cinste si nimenea nu mi-au luatseama, caci se vede ca am 6) facut si am adaos, iar n'am stricat, iar nici da-torie n'am lasat". Nici prin gaud nu i-a trecut sa se faca arhiereu la episcopiaRamnicului, insa fiind chemat, s'a supus Domnului unde a sezut si acolo treiani fara doua luni", si ce a lucrat si acolo nu atata din veniturile casei cat iaradin osteneala si sudoarea fetei mete" este stiut tuturor. Dela Ramnic n'a ple-cat de voie caci era odihnit cu atata si imi ajungea din destul necazurile ce pe-treceam", iar and a plecat, a fost cu aceias cinste ca si la plecarea dela Sna-gov. Arata apoi ca, mitropolia n'am luat-o cu sila, nici cu mite, nici cu ruga-ciuni" ci D-zeu, i-a dat-o, luminand intru aceasta pe Domn. $i fiind in frunteaMitropoliei am pus osteneli peste osteneli intru toate si am trudit, din zi dinnoapte, lucrand cu mainile cu limba"7). Cunoaste foarte bine pe cei multicare it parasc Domnului unii fiind de aicea si altii dintralta parte" caci r5u-tatea si zavistia din lume nici au lipsit nici va lipsi penruca iaste pornit omutdin tineretele lui spre cele viclene si nu paraseaste a nu zavistui binele si cinstea

1) Vezi mai sus: Biografia.2) Editia Erbiceanu, pag. 973) Ibidem.4) Ibidem.5) Ibidem,

Ibidem.Ibidem,

P. 98.3)7) p. 99.

5t

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 149

-altuia si pentru aceia stiu ca se nevoesc multi ca sa strice cu vorbele for otra-vicioase bunele moravuri" ale domnului si silesc cu viclesug" ca sa-1 convinga_pe domn ca la batraneto s5-si strice numele eel bun 1). Daca ar discuta fatis cudusmanii lui atat In fata domnului cat si inaintea a mult norod" le-ar invingeusor defaimarile, fara sa graesc pe nimenea de rau nici sa parasc", cum nu seLade unui arhiereu. Pomeneste de cele 24 puncte, ce dusmanii lui sustin ca le-arfi scris impotriva domnului si arata ca aceste puncte le-a citit duhovnicului dom-nesc, trimis la el, de WA fiind si mitropolitul de Adrianopol. A vrut ca sa leciteasca domnului Inca de atunci de cand a pornit acuzarea impotriva -i si sa -iceara vole de a afurisi pe fata pe cei care scornesc un cuprins neadevarat",dar nu 1-au lasat unii din prieteni. Daca domnul doreste sa le citeasca le poatetrimite caci in ele va vedea cats cinste Imi fac fii mei cei sufletesti si ce vor-besc pentru mine" 2).

Paretisis demisie formals nu poate da caci calcd porunca §i fdgci-duiala ce a primit si-a dat lui D-zeu cand s'a hirotonisit cad D-zeu nu glu-measte", ci se va retrage daca domnul socoteste stci impotrivd. Insa ceredomnului sa judece daca iaste cu tale si de se cuvine sä fiu lipsit acuma labatranetele mele" de turma" ce i s'a Incredintat si de munca si osteneala tine-retelor mete" 8).

Recunoaste ca Mitropolia are datorii dar el stie ca a ingrijit de dansa cade o casa proprie iar nu %ea un naimit carele junghe si strica". Dar cine oare,,pe aceste vremi din cati ne fiarbem inteaceasta ticaloasa tara? nu este da-tor, Intreaba Mitropolitul. Ca intaiu si pre Maria Ta te and totdeauna zicandcum ca iaste datoare tara cu 200 si mai multe de pungi. Oare acea datorie MariaTa o faci, au Intamplarile vreamii? Adevarat intamplarile vreamii". I se maiaduce si acuza cum ca sunt strain si nu s'au cuvenit sa flu eu Mitropolit. InHristos suntem toti una; si apoi n'am fost numai eu Episcop si Mitropolit strainin Tara Romaneasca, ci au Post si. altii multi, precum sa vad in condice si pre-cum se politiciaste in toata beseareca, precum au statut si alti domni de teara sistreini, ca si in toata lumea ca D-zeu au facut lumea sloboda pentru toti".Antim incheie aratand ca lumea carteste numai daca se stramuta un ierarh delao biseareca de ceale proaste", sau dela o manastire pentru carele nu iaste hotarbisericesc... cu atat mai vartos sa se stramute capul besearicii a vreunei eparhir,in speta Antim 4), dar sa fie dup5 cum pohtesti si D-zeul pacii Si fie cuMaria Ta"5).

Ca raspuns la aceasta aparare, care cuprinde pagini din cele mai misca-t toare din cite ne-a lasat trecutul si se tidied la marl inaltimi de demnitate si-gura 6), domnul ingadui lui Antim ca dupa un rastImp de doua saptamani sa viecu o aparare suplimentara. Antim Irma nu mai astepta cele 15 zile ci Dumineca3 Februarie isi redacteaza apararea suplimentara. care de data aceasta nu maiare Intinderea celei dintai si e destul de scurta: putinica a mea cucernica scri-soare" 5i aceasta poate 5i pentru faptul ca se gasisera in rastimp trei din cele7 pungi ce i le puneau in seams prigonitorii lui Antim7). Antim trimite noua saaparare domnului prin acelas duhovnic Mitrofan si roaga pe domn sa-1 judecedrept nu lasa sa-ti spurce unii si altii auzurile cu vorbele for cele otravi-cioase" Credea ca dupa ce Domnul va citi acele 12 capete ce am scris In-tr'ace foita ce ti-am dat, te vei rasgandi si vei lasa pre Irod pre carele te/ndeamna sa faci aceasta ca pre un mincinos" si nu vei intra In pacat cumine si In clevetirea a toatei lumii", dar vazand ca domnul se nevoqte sa is-praveasca cele pornite impotriva sa, Antim II maga sa-i fie mils de batranetelemeale si de neputintele ce am", Si descopere si cele 4 pungi dupa cum le-a aflatpe cele 3, sa-i is zapisele dela datornici si sa i le predea. Iar dupa aceasta el

1) Editia Erbiceanu, pag. 100.2) Ibidem.3)4)5)

Editia Erbiceanu, pag. 101.ibidern peg.

pag.102.

Ibidem, 103.6)7)

Cum oEditia

catacterizea2aErbiceanu,

N. Iorga,105.

in ILR, I., Epag. 425.pag.

8) Ed Itia Erbiceanu, pag. 104.

Ca-i

www.dacoromanica.ro

150 STUDII

va infAti*a domnului scrisoarea sa de demisie spre a pune cap5t scandelelor-despre care domnul crede ca se trag dela Antim of a*a vei fi *i M5ria Ta WAoacat *i eu multamit *i odihnit". Altfel, dac5 va fi caterisit, cum s'a intamplatacum" cu patriarhul de Alexandria, aceasta nu va fi caterisire ci bajocur5 besearicei lui D-zeu *f sfintelor taine". Nu se cuvine ca domnul sa-1 lase s5 iasaobidit *i cu lacramile pe obraz ca va fi pacat" *i adaug5 c5 dup5 cum domnulnu se pripe;te la cele politice*ti a face r5splatire 1) pentru cinstea domniei" a*asa nu se pripeasc5 nici la cele besearice*ti". Si Antim incheie prin cuvintele :rAul a face iaste lesne, iar a se desface iaste au nevoie" astfel ca domnul samai is seama" 2) la pricina sa.

Tot in cadrul lucrarilor lui Antim sp situiaz5 atat prefetele cat *i versu-rile alc5tuite de acesta *i publicate in lucrarile ce le tipare*te. Astfel e prefataadresat5 iubitorului cetitoriu din Evanghelia Greco - Romans, ce Antim o tipa-re*te in anul 1693. Acelas caracter au cele 8 versuri politice, privind sterna t5rii*I prefata din Psaltirea tiparita la Bucure*ti In 1694 inchinate lui C-tin Brdn-coveanu.

Tot a*a cele zece versuri politice privind sterna t5rii in frunte cu corbuldin Evanghelia tiparit5 in anul 1697. Aici sunt de subliniat *i versurile dela-

sfdr*itul tipariturii, in urmatorul cuprins :

Precum cei strdini dorescu mo;ia sdli vazdCand sOntu intr'altd lard de nu potu sd ;azdl,Si ca cei ce-su pre mare batuti de furtund,$i roagd pre Dumnezeu de lini;te bundilfa si tipografulu de a cartil sfdrfireLauds neincetata (Id ;i multumire.

Apoi prefata ce o inching lui Brancoveanu din Manualul lui Cariofil, ce-1tipareste in acela* an, cele 8 versuri din Carte sau lumina, a lui Maxim Peloponezianul, tip5rit5 in 1699, versuri inchinate tot lui Brancoveanu *i care suntIdentice celor din Psaltirea tiparit5 in 1694. Din prefata lui Antim, inchinat5 haBrdncoveanu *i tipArita in Heortologhion-ul lui Sevastos Kimenitos, spicuirh ur-matoarele: .... Deci eu, fiindca nu am *i alts putere spre ajutorul aproapelui cleatocupatiunea tipografiei, n'am lipsit *i ru voi lipsi vre'odata ca sA folosesc, dupaputinta mea, pe fratii in firistos ai mei, tip5rind deosebite carti de suflet folo-Sitoare *I mantuitoare".

Stihurile in numAr de 10 inchinate aceluia* domn *i tiparite In NoutTestament din anul 1703, au cu totul alt caracter ca cele de 'Ana acum. Intere-santa este *i exortatia ce Antim redacteaz5 *i tip5re*te in limba arab5 la Ceas-lovul din 1702, in care el sarmanul truditor la aceasta tiparire" roaga sa-i fieiertate toate cele ce sunt In ea gre*ite *i nepotrivite, fiindc5 limba arabeascatmi este strains *i Mudd sunt ca om, pacAtos *i plin de gre*eli. C5ci nu estenimeni des5vdr*it, decat singur D-zeu. Primiti a*a dar bunavointa mea *i scu-zele mete, precum a primit Domnul nostru cei doi bani ai vaduvei. CH daciD-zeu ne va ingadui o altA dat5 sA tip5rim o alts carte, ne vom stradui sapunem mai mult5 grija *i paz5, dup5 m5sura in care ne va ajuta domnul nostru,a c5ruia slava s5 fie ve*nica". Exortatia este semnatA de Antim sub numele :Antimos ieromonahul Gruzian (Georgian) de origine In text : at GurcIfial a;13).

In prefata dela opera lui Plutarc prefat5 Inchinat5 cititorului Antimarat5 ca a intrebuintat mii de chipuri" ca sa induplece pe C-tin fiul lui C-tinBrancoveanu s5 publice traducerea ce f5cuse din Plutarc ceiace abia reu*indprin mijlocul deselor *i neincetatelor rugaminti". El nume*te pe fiul domnescprea stralucit traducator" *i arata c5 acesta a dat *i o completare a lipsurilortextului grecesc a lui Plutarc, ceiace ar putea insemna *i faptul CA Antim acomparat texul lui Plutarc cu traducerea f Acuta de vlastarul domnesc. Sunt de-

1) Ddit1a Erbieeanu, Dag. 103.2) Ibidem, p13g. 108.3) Vezi traducerda exoraaitlel in RIR, XV, (1945), p. 308-e.www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 151

semnalat apoi versurile adresate lui Brancoveanu si scrisoarea lui Antim catreAtanasie Patriarhul Constantinopoiului din Serviciut Bisericesc.

Din exemplarele Evangheliei Georgiene tiparite la Tbilisi, de Mihail Istva-novici se trimit cateva si tut Antim si acesta ofera lui C-tin Brancoveanu douadin ele, amandoua cu cate o prefata identica, scrisa de Antim Ivireanul la 21Mai 1710 si 1nchinate domnului Valah. Spicuim din aceasta prefata, in careAntim arata ca Evanghelia ce i-o ofera este tiparita in tipografia din tam Georgieice a luat fiinta datorita lui Brancoveanu, caruia Ivirenii ii exprima multumire.$i astfel iaste roada cea noao care pamantul Iverilor adapandu-sa din raulimparatestilor daruri, intru acest an, au odraslit, luandu si acest pamantu noro-eke sa se imbogateasca cu tiparele limbii sale precum cu tiparele arapestis'au imbogatit Araviia, cu ceale ellinegti, Elada si cu ceale rumanesti Ungrovlahia

multamita o aduce la Maria Ta casi cealelalte trei eparhii". Compara faptalui Brancoveanu; cele patru tipografii realizate, cu un rau din care au curs patruizvoare: tiparnita romaneasca, cea elina, cea araba si cea iverica pe care rauit asemuieste, la randul sau, cu cel din Rai, din care au pornit raurile: Fisou,Gheon, Tigr §i Efrat. Iar adaparile tiparelor carele cunoscu incepatura din vi-tejeasca-li vointa, dau pretutindenea statatoare si veacinica rodire". $i Antimincheie, aratand ca pentru aciasta va ramane Martel Tale si slava si pome-nirea nemuritoare, de vreame ce iaste isvorul si pricina acestui bine".

Adaugam ca cele doua exemplare din Evanghelia Georgians, exmplare pecare Antim le-a daruit domnului Tarii Romanesti, erau nelegate. Antim dandu-lela legat unor mesteri iscusiti le atrage totusi atentia cum sa le lege caci exem-plarul ce poarta numarul 140 din Biblioteca Academiei R.P.R., are pe verso foilce este lipita pe dosul scoartei dela inceput, urmatoarea insemnare a lui Antim:Sa luati aminte, stiu iscusirea iar tot iaste buns si insemnarea... trata (zii) aminsemnat numarul ca sa nu se puie la legat tratazil rau... iaste$i legatura a esit desavarsita si bogata, cad cele doug exemplare sunt legate Inpiele si au scoartele ornate in motive georgiene, spoite cu aur 1).

TRADUCERILE

Dar pe Tanga lucrari proprii, originate, Antim ne-a lasat si cateva traduceri.Astfel e intaiu: Slujba Sfantului Mucenic Antim, episcopul Nicomidiei, despre carenu e indoiala ca Antim a prelucrat-o in romaneste2) splendidul 8) manuscriscu initialele si cateva insemnari si flori in aur legat in piele, cu podoabe imprl-mate in aur pe fetele ambelor scoarte lucrat in anul 1710, ce cuprinde aceastaslujba, manuscris In folio mic cu 31 foi ce se Oa in Biblioteca Academiei R.P.R.fondul manuscriselor romanesti sub cota 406. Manuscrisul poarta urmatorultitlu : Slujba sfantului svestenno mucenic Antimu episcopul Nicomidiei ce se 011'in 3 zile ale lui Septemvrie intru care sa savarseaste pomenirea praznuirii sfan-tului, de prea Sfintitul si de D-zeu trimisul Mitropolitu al Ungrovlahiei chiru An-timu al doilea, dela Iviria, cu a caruia porunca s'a scris in Bucuresti la leatu7218, in luna lui Iulie4)".

Urmeaza apoi Pildele filosofe$1i, cars scrise intaiu In limba francezi auPost traduse in italiana de Del Chiaro si dedicate lui C-tin Brancoveanu, dinaceasta limba, traduse in greaca vulgar' de preotul loan Avramie, iar din greacavulgar' in romaneste de Antim Ivireanul5), dupa cum o spune si Del Chiaro prinurmatoarele cuvinte: Le Massime degli Orientali, traduzione della lingua fran-zese nella italiana, fatta da me e dedicata al principe C-tin Brancovani, per dicui comando it P. Giovanni Abrami (allora predicatore al servigio di detto prin-cipe) le tradusse in greco vulgare, ma non senza notabile alterazione furono poitradotte dalla greca nella valaca favella per opera dell'arcivescovo di Valachia

1) Vezi aceslie exemplare in Biblioteca Academie! R.P.R.. fondul tipArlturiromanesti vechi, sub numarul 157 A.

2) 0 spune 3i N. Iorga in ILR., L, pag. 427.3) Cum it caracterizeaza N. Iorga fn ILR, I. p. 428.4) Vezi descrierea Manuscrisulul la Ioan Bianu, CMR., I, pag. 84.5) Vezi D. Russo, SGR, II. pag. 451-2 rota 3, Ariadna Oatmariano: Tradu-

cerea GreacA a Textrului Politic" ATRIBUITA GRESIT LUI N. MAVROCORDAT $1VERSIUNILE ROMANESTI in RIR., XI-XII (1941-2), p. 235.

asa:..."

si:

www.dacoromanica.ro

152 STUD1I

Antimo, it quale poi fete stamparle in amendue 4e sudette lingue a spese diMaano Apostolo 1713 in Bucorest, in 16 1)". Traducerea lui Antim s'a tip5rit laTargoviste de ucenicul sAu Gheorghe Radovici sub titlul: Pi Ide filosofesti de pelimba greceasca talm5cite rumaneste, care cu bucurie s'au inchinat prea lumi-natului obladuitoriu Tarii Romanesti loan Constandinu Basarabu Voevod, fiindMitropolit chir Antim Ivireanul, de chir Manul at lui Apostol, cu a c5rui chel-tuiala acum intai s'au tiparit in Targoviste, la leat 7221,in 8° mic,cu 114 foie).Cu a aceluias cheltuiala se tip5reste in acelas an si loc iar nu la Bucuresticum afirma Del Chiaro si traducerea greceasca a lui Avramie in acelas for-mat ca si traducerea lui Antim, dar cu 58 foi, titlul grecese avand in romanestetraducerea urmatoare: Sentinte a unor vechi filosofi, traduse din italieneste Inlimba noastra apla si cu umilint5 afierosite prea piosului prea inaltatului domn

eghemon a toata Ungrovlahia, domnul domn C-tin Basarab Voevod, pe cartelpastorea preasfintitul Mitropolit domnul Antim din Iviria, de chir Manu Apostolsi cu a diruia cheltuiala din nou s'au tip5rit in Targoviste, In anul dela Hristos1713 3)".

0 a treia traducere a lui Antim este Ceaslovul tiparit in anul 1715, suburmatorul titlu: Ceaslov acum intai ralm5cit in limba rumaneasca si inchi-nat prea crestinului si prea inaltatului domn si obl5duitoriu a toata Tara Ruma-neasc5 Io Stefan Cantacuzino voevod, de prea sfintitul Mitropolit al Ungro-vlahiei chiri Antim Ivireanul, cu a c5ruia cheltuiala, s'au tip5rit in Sfanta Mi-tropolie din scaunul Targoviste la anul 7223 de Gheorghie Radovici". Este unvolum in 40 cu 539 pagini si o prefata ce Antim o inching lui Stefan Cantacuzino.prin care arata inching cartea care pentru prima oars apare de tot talm5citapre limba romaneasca", lauds pe domn care coboar5 din Zmparatescut neam alCantacuzinilor si pentru toate calit5tile ce le intruchipeaz5, ii inching traducereace a savarsit4).

A patra traducere a lui Antim o infAtiseaz5 Octoihul ce s'a tip5rit subtitlul: Octoihu acumu intai talm5cit prea limba rumAneasc5,.spre intelegerea deobste si tiparit intru al 24 de an at inaltatei domnii a prea luminatului ob15-duitor a toata Tara Rumaneasca Ioann Constandin B. Basarab voevod, cu toatacheltuiala prea sfintitului Mitropolit al Ungrovlahiei chir Antim Ivireanul, insfanta Mitropolie a Targovistii, la anul dela Hristos 1712, de Gheorghie Radovici".Volumul in 4°, cu 472 pagini are versurile politica obisnuite pentru sterna apoiprefata lui Radovici adresat5 preotilor din eparhia Tarii Rumanesti" cgrora learata osteneala de toate zilele" cu lucrul, cu cuvantul si cu Inv5t5tura" a ierar-hului s5u6).

0 ultim5 traducere ce cunoastem ca datorita lui Antim Ivireanu este Motif-venicul, publicat sub titlul: Evhologhion adec5 Molitvenic acum a doua oarstiparit dupa randuiala celui grecesc intru a 25 de an, a inaltatei domnii a prealuminatului obl5duitoriu a toata Tara Rumaneascu Ioann Constandin B. Basarabvoevod, cu toata cheltuiala prea sfintitului Mitropolit at Ungrovlahiei chir AntimIvireanul, in sfanta Mitropolie a Targovistii, la anul dela Hristos 1713 deGheorghie Radovici". Volumul in 4°, a c5rui nurn5r de pagini nu se cunoaste, arepe verso foil de titlu stihurile din Octoihul mentionat mai sus, iar din cele dou5note dela sfarsitul Cartil reese ca Antim a tradus Molitvenicul dupa Euhologhionulgrecese tiparit in anul 1691, de Nicolae Glychi, dar nu aidoma ci prelucrat c5c1pre alocure amu si adaosu in talmacire pentru scurtarea limbii rumanesti asijde-rea si la invataturi si la randuiale pentru prostimea preotiloru si pentru mailesnele loru". Iar ce exists in euhologhionul grecesc citat si lipseste in prelucrarealui Antim s'au lasat unele pentru ca santu arhieresti, iar allele pentru ca nule slujesc pre aceste locuriT .

Cl) Del Chiaro, opera ai edltba citata, pag. 52.2) Vezi deserielea cArtit in BRV , I. pag. 487-9, Nr. 165.3) Ibidem, I., pag. 489-492, Nr. (166.4) Ibidem, I. pag. 4957, Nr. 1702; ,IV, pag. 223, Nr. 170.5) Ibidem, I. pag. 485-6, Nr. 462.6) Ibidem, I, p. 551, Nr. 164.

si51

ca-i

.

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 153

GRAMATICA LUI MELETIE SMOTRICKI INTRO EDITIE A LUI ANTIMIVIREANUL.

Dupa cum am vazut din cele expuse !Ana aici Antim n'a luctat numaiopere bisericesti ci si laice ce-i drept acestea cu mult mai putine la numdr,dal fiind starea spirituals a vremurilor to care a trait Intre astfel de incrari sfenumara si o editie a cunoscutei gramatici a scriitorului rus Me letie Simotricki(1578-1633), dupa care a invatat gi neuitatul Mihail L-omonosov. Se tie calucrarea amintita a lui Simotricki, purtand titlul :

111AMMATIKH CAAKEIICKTia FlpditHAHOE GVHTearMA HOTLHAHIEM% mnororp.k-U1HprO Hip (111FAETIIJ GAAOTpH11,CKAPO, Kit KOIHOKfH 6pATCTKA 11,41606114reKHAEFICKer0 (Win dupa prima editie) a aparut in mai multe editii. Astfel primala Vilna in 1619, a doua tot acolo dar in 1629, amandoua publicate de autor,iar a treia si a patra la Moscova in 1648 si 17211) publicate dupa moartea lui,de difNiti editori. Dar editia din 1648 $i probabil cea din 1721 2) au in plus,fats de editiile originate ale lui Smotricki la inceput o prefata, iar la sfarsitdiferite articole, cu caracter general luate, in mare parte, din lucrarile cu caracterapologetic si critico-polemic ale lui Maxim Grecul 3). Aceasta e tocmai editiape care Antim o foloseste spre a publica in 1697, gramatica sub titlul urmator:

FPAMMATIKH CAAKEFICKHat 1111A6HAHOF Eywnirma HH* VirflOtiirk H3e6pASSEHHO"

COHBROAEHTEAVI% 110ECK*TAAPW rocnoMpia KM% SIMAII Oi(rpOKAAKMCKHA It;KWHCTMITHIld LICAchICA gOEKOAlil, 6AreCAOKEHIEM% IlpFWC1111HHAre KVP OM-AOCT 6Haf10 MACTIle AUIT(10110AHTA Teta:6AF SEMAH 6 A*T : WT POSK

xar13.Volumul in 80 mic cu 250 foi, cuprinde, in Toile liminare, titlul 5i sternacu versuri in limba slava, versuri datorite lui Antim, ce sunt apoi urmate

de o prefata schimbata in unele locuri 5), fata de cea din editia anului 1648a gramalicei lui Smotricki.

1) Vezi : Cnneoxb 0./LaBHHOICHX18 H pyeontrb rpammarinc-b, naaannurb Ha 0Aa-annopyeexomb H pyeenomb nabucarb din Ygeable 3arrnexa A. H., t. XLVII,dupa: Dr. L. MiletiE Si D. D. Agura, B72AIMICH orb eano 'Karam wily/mime BbProclaims, din C6opinncb as napoinut ymoraopenna, mayea H KHHaSHHHa, HadaHa Mx-HHOTOpOTBOTO Ha napo4noro npooazunerlie, Tapirs IX. Sofia, 1893, p. 307 n. 1. InsaA. Kit piEmkov in 3lignxaorrearmecxxii CAoaapb = E. S. arata ca prima edities'a,publicat la Wilna in 1613, a doua in 1610 la Eve (in apropiere de Wtjna), apoicele dela Moscova din 1748 $i din 1728 (vezi ES, XIX (1796), p. 25).

2) In analiza ce I. V. Jagia face acestei editii cu precizeaza (vezi nota urm.).8) Vezi 1. V. Jagi'd P. 102KHOCAaBHHCKOrl H pyeexofi CTapHlibl 0 gep-

ROBROCAFIBRIICKOhrb sablice din l'IseJteimaauia no pyeenoxy galaxy, na4anie OPACA.H. t. I S.Peterburg. 1885-1895, p. 585-6 5i 613.

4) Un exemplar din aceastS editie astSzi In Biblioteca Academiei R.P.R. Sicare a apartinut Invatctului stiolnic Muntean C-tin Cantacuzino, old! peunele pagini are adnjotSri de mana acestuia care dovedesc ca stolnicul era un adAnccuncocatorcAreia nu

$i al limbil slave deci Inca o latura din cuitura Julla

multilateral% asupras'a insiottat ,pans acum. Aceaaa exemplar a siujit at InvAtarea gramatiaei

slave de catre fill amintitului stolnic, dupA cum se vedetie

din nota dope prime foaiedela inceput care are urmStorul cuprins: SA se cand Invlitat dascSlul Da-maschin coconii dumelui stolnicului Constantin Cantacuzino intru zilele lurnirratuluiDomnului nostru Jo Constantin voivod Basanab Brancoveanu. Mai 2 dine 7204". Dasca-lul amintit taste Darnsoohin Episcop de Esizau $i apoi de Ramnic (28 Ianuarie 1708-5Decembrle 1725) unde -i urmeaza lui Antim Ivireanul. A fast dascAl is scoala slavonadin Buauresti, aces $ooalS pe One C-tin BrAnaaveanu o zidi, de lanoavA, la S-fantulSava. A Post ucenic al ltd Mitrofan Moldoveanul, ajunge Episcop de BuzAu In loculinvAtAtorului saki care fusese mai inainte episcop de Hus1 Damaschin era socotitom invStat in limba latina $i cea slavonS" (vezi N. Porgs, IBR. II, pag. 101, 323, 34141 idem, ILR., II. peg. 418).

5) Vezi $1 Miletic, opera citatS, pagina 207.

si

4)

XCIIA

Orli,

9

bibliotecii

lau

$i

www.dacoromanica.ro

154 STUDII

Din aceasta prefat5 redactata in limba slava si inchinata lui C-tin Branco-veanu, aflam motivele care indrituiesc aparitia unei atari carti, caci data cuiva(i se pare) cu atat mai mult ;loud trebuie sä ni se pars a fi folositoare deoarecein bisericele lui D-zeu, not ne-am obisnuit a citi slavoneste, day necunoscandaceasta limba... puteam de multe on s5 cadem in greseli 1)". Apoi gramatica vasluji si la scoala ce Brancoveanu a temeinicit intru invatarea limbei slave pentrucopii de varsta frageda 2)". Atat titlul, versurile cat si prefata sunt redactate islimba rusa bisericeasc5 a veacului 17 3). Si din acestea se desprinde concluzia ca\ntim era un edam cunoscator si al limbei slave din epoca sa.

CTITORIA

spre temelnici inemoria dar si pentru odihni trupul atat de tur-burat in viata, Antim a inceput sa zideasca, in anul 1713, biserica Tuturor St1n-tilor, aproape de locul unde se afla biserica de lemn cu hramul sfantului Nicolae,pe care fu nevoit s'o darame 4), spre a largi locul ce trebuia sa-1 ocupe bisericasa, biserica ce poporul, recunoscator ierarhului care a avut grije si de el, abotezat-o Biserica Antim. Biserica inceputa in anul 1713, fu terminate abia pestetrei ani si anume in 1715, dupa cum o dovedeste inscriptia ei greceasca 5).

Date asupra cladirii si rolului acestei biserici aflam in acel minunat ma-nuscris din Biblioteca Academiei R.P.R., fondul de manuscrise romanesti Nr._3342, legat in piele, avand pe fata scoartei dela inceput ornamente georgienelucrate in aur, in centrul aceleas fete, imp5ratul David cu inscriptia slava.gap Amnia sezand pe tron, cu psaltirea pe genunchi in care scrie- cu pana siavand pe scaunul din stanga calimara, iar pe cel din dreapta harfa.

Manuscrisul are titlul urm5tor: Invataturi pentru asezamantul cinstitei ma-nastiri a Tuturor Sfintilor adeca capete 32 intru carele sa coprind toata chi-verniseala manAstirii si randuiala milelor ce s'au hotarit sa se fac5 pre an lasaraci si la lipsiti din venitul casei. Acum inteacestasi chip asezat in zileleprealuminatului si inaltatului domn lo Constandin B. Basarab voevod, de notsmeritul mitropolit al Ungrovlahiei Antim Ivireanul ctitorul, la leat 7221, Aprilie-24, In care an s'au inceput zidirea besearicii". Pe verso foii de titlu, urmeazasterna lui AIMU, adica: Antim Ivireanul Mitropolitul Ungrovlahiei. Asttel: in-teun scut se Oa un melc lucrat in penitii, fondul scutului fiind rosu cu margt-nile in negru, sub melc un camp verde, melcul este in pozitie ridicata cu coar-nele in sus avand intre ele o stea cu 6 raze. Din cele doua laturi superioare alescutului pornesc: in stanga un fel de baston, iar in dreapta carja arhiepiscopaltt.Scutu1 este apoi timbrat cu o coroana cu truce iar deasupra acesteia se antitiara papala. Intreaga sterna este cuprinsa inteun cerc cu marginile verzi, acesteaIncadrate de dou5 linii negre. Cercul e cuprins, la randul sau, - patrat cu-chenar iar 2acesta inteo ram5 patrata flancata, in cele patru laturi, de tranda-firi rosii imbobociti si desfacuti. Totul este lucrat cu un simt artistic oe copleseste

fare indoiala de mana lui Antim. Sub rams se afla urmatoarele versurl:Toata suflarea, zice proorocutConte pre domnul peste tot locul5i melcul Inca coarneCa sa-1 laudam pre loft, ne-nvcdd

1) In text' %co pa41 41111 KOMS, 114A11 H4110641 nomaea 66ITH IIHAHTC/6: 34 HI flO

usecRer 67KICT&HHHIOX CAARIHKII WITATH 06141C0X0Ak : HO 4111TbKH CSINH cont3 1431065 1661W

emocTpamiS H HIC 60HCT811048, MONCIATI. Autoroasma H 60 norptuntat imnerre.2) In text: H 010HAH111I 6CTI1OHA1 ICH (§i sc0ala ai temeinicit) KO ecnpaenalito MUM-

CKOCO 61361K4 OTp044TIM1 W A614,441"W 80394CTA.

3) Vezi descrierea cArti1 in BRV, I. pag. 351-4, Nr. Q09 §1 descrierile sumare datde Milet1c, in opera citata. peg. 207 31 de A. I. Iacimirscki in Hoabni Tpy.wa no cTapoltCARBIIIICHofi 6136111OrpaCpikl, extras din HOPRC A. H., t. V (1900) cartea a 2-arS.Peterburg, 1900, p. 4G, Nr. 8 amandoua lucrarileLnecunoscute BVR.

4) Vezi mai jos: Invataturl.5) PublIcata de N. rigrge in Inscriptii din blserlcUe Itomanlel I. pag. 280-7,-

Nr. 674.

a-si

Malta

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 155

Urmeaza apoi pinaxul adic5 table cuprinsului capetelor ce se eaInteaceasta c5rtulie" in Intindere de o foaie si jumatate, iar pe foaia a douaverso se afla biserica Antim, lucrata in penita si cuprinsa intr'o rams patrataDeasupra bisericii cu doua turle este asezat un glob cu cruce, deasupra lui doiingeri, cu ate o creang5 verde in mana, sustin o coroan5 in culoare verde. Deasupra coroanei se OA Isus care pluteste in nori. Dupa desenul artistic al manastirii urmeaza predoslovia" dou5 foi in care Antim arata ca pentru ca safac5 putin folds sufletului" sau si sa aiba pomenirea Lai de Coate zilele In viata§i dupA moarte", a Ina !tat manastirea si cu acea putina agonisita ce mi-au d5ruitmila lui D-zeu si am castigat si eu cu multele osteneli si cu sudoarea featei meale-si ca sa aibA si saracii oarecare ajutoriu si mangaiare". Textul urmator, cuprinsin 23 foi, dup5 care yin Inca patru foi nescrise are urmatoarele capitole: 1: pen-tru sa nu fie manastirea supusa" adia neinchinat5 sau supusA domniei; 2:pentru egumeni"; 3: pentru epitropi care vor ingriji de man5stire"; 4: pentru calugari"; 5; pentru preoti"; 6: pentru invatatura copiilor"; 7: pentruingroparea celor morti"; 8: pentru mila celor Inchisi §i saracilor"; 9: .,pentruimbrkamintea celor goli"; 10: pentru maritatul unei feate"; 11: pentru chiverniseala celor streini"; 12: pentru candele"; 13: pentru cei 4 sfinti si pentru sarindare"; 14: pentru liturghii"; 15: pentru simbria slugilor si petrecania lot";16: pentru cei ce vor milui case"; 17: pentru tipografie"; 18: pentru vivliotica":19: pentru Innoirea hrisoavelor"; 20: pentru lacuirea arhiereilor"; 21: pentrupoclonul VIAclic5i"; 22: pentru cercetarea bolnavilor"; 23: pentru pogrebania.egumenului"; 24: pentru purtarea de grije a epitropilor"; 25: pentru zeciuialabanilor"; 26: pentru alegerea egumenului"; 27: pentru venitul besearicii"; 28:pentru schituri"; 29: pentru pomenic"; 30: pentru cinstirea epitropilor"; 31.pentru inoirea milelor" si 32: pentru cetania capetelor".

Spicuim din text : grija pentru credinciosii din mahala c5ci data In stranacea mare a bisericii se vor afla doi ieromonahi greci care vor canta greceste, sevor astra Ins5 si doi preoti de mir care in strana cea mica vor canta slujba Inromaneste pentru ca, fiind besearica cea veche din lemn mai inainte de mir sizidindu-se aceasta n'am vrut lipsim pre acei preoti din mahala, pentru mangaiarea for si pentru odihna mahalagiilor", randuindu-le si ce leafs sa ia_.5coala cu burse pentru copii &Arad: la trei copii saraci ce vor sa invetecarte a li se dea cate 6 bani pe zi de mancare si Ia Pesti cate o dularna de abade 2 zloti si cate un islic §i cate o pareache de cizme si acesti trei copii a nu fiemai mid de zece ani, nici mai mari de 15, si aceasta milA s5 li se faca 'Ana

In patru ani ca Inteatata vreame poate sa Invete si sloveneaftedecl eradascal pentru slovenie si rumaneaste apoi std se puie aliii la loc carterumaneasca si alte randuiale ale besearicii" urmand a-i Mate unul din cei doipreoti de mir. Grija pentru fostii elevi: si cand vor esi dela Inatatura sa bedea egumenul cate o scrisoare Ia mana ca cine va vrea den'transii a se Insoare.cand ii va veni vreamea, a vie sa-i deacincispr5zeace taleri sa-i fie la nuntaajutoriu, iar dupa aceaia de va vrea cineva den'transii s5 se si preoteasa, andva fi ceasul acela, sã-i dea deosebi alte 13 talere, opt taleri sa-i dea a sehirotoniseasca diacon §i preot §i cinci taleri sä-i ramae lui sa faca elinsu§i un arindariu si sa pomeneasa pre domnul carele va fi si aceaste5 nume: Joann, Mariia, Macarie ieromonah, Teodosie arhiereu ss Antim.p5cgtosul arhiereu. Grija pentru cei Inchisi si araci: In 52 Simbete side Dumineaci ce sant intr'un an a se dea la pusc5rie Sambata ate 20 de banisi Dumineca la araci cate 13 bani, insd sdracii sd nu vie tot unii ci pe rand firthintr'o Duminecd i altii intr'alta §i pentru ca a nu fad Insemnezepre toti saracii intr'o foita". Tat asa: la 17 zile ale lui Martie, in zioa sfantultuAlexie omul lui D-zeu, a se imbrace un same cu c5masa, cu izmene. cu dulama_cu nAdragi, cu cizme, cu islic si cu brau, sa i se dea §i 30 bani". Plata mesterului tipograf si a ucenicilor lui: cand vor lucre tipografiile au cea greceasckau cea rumaneasca, au cu bani straini, au cu banii casei, s5 aiba a lua tipograful, carele va fi, Impreuna cu feciorii lui, cati va avea de lucru, de coala, platalui taleri 3 si sa is si 10 arti cu hartie stapaneasa si feciorii lui cate o carteIna plata coalei sa fie taleri 6". Mesterului i se interzice de a tip5ri vre-o carte.

sa-i

si,

invaluiala, st-i

pi

www.dacoromanica.ro

156 STUDII

impotriva bisericii si a legii noastre" chiar de i s'ar plati pe coala si 10 galbenide aur. Grija de a forma necontenit ucenici tipografi deci cadre noi: sa aibadatorie tipograful sa invete mestersugul tipografiei unul dupa altul pentru cas5 nu piara mestersugul din Cara, nici s5 se paraseasca lucrul cartilor pentru fo-losul Oral si pentru ajutorul casei". Reglementeaza dreptul de Imprumut al cartilordin biblioteca manastirii. Cate arti am lasat in vivlioteca noastra, atata gre-cesti cat si rumanesti, dup,a cum scrim in catastihul besearicii las cu blestems5 nu indrazneasca sa is cineva vreuna sa o instraineze, iar de va trebui cuivasa is vreuna au s5 ceteasca pre dansa, au sa o scrie, au s5 caute ceva in-teinsa, Sara ravas iScalit dela cela ce o cere cu fagciduialti cum ca o trimileinapoi si cu vreame hollirtita; sa nu se dea §i sa poarte grije sa o ceare. Testa-mental lui Antim cuprinde apoi, pe foile 24-26 Oarecare invataturi trebuin-cioase de folosul si cinstea manastirii I)" si se incheie cu un adaos, facut deAntim la 15 Martie 1716.

Ctitoria lui Antim era impunatoare, c5ci iata cum vorbeste deaceasta gramata patriarhala din Septembrie 1714: Inlauntrul Bucurestiloruncle se afla si domnescul scaun, in loc hotarit sapand din adanc temeliile a dada(Antim) sfanta manastire intru numele Tuturor Sfintilor impodobind-o stralucitsi infrumusetand-o cu o biserica aleasa prin alatuirea ei tehnic5 si prin potrivi-rea pietrelor, inlauntru afara, puind si cheltuial5 nu cu

zidireacrutare ci Imbelsu-

gat5 si bogatA, din chiar banii lui, arraugind apoi si de chilli indestu-latoare pentru odihna sfintilor parinti ce lucreaza in ele... ba Inca Ca si pe omireasa placuta si prea frumoasa inzestrand-o, a afierosit-o si a infatisat-o, de totfelul, in acea manastire, cate lucruri de nevoie folositoare trebuie s5 se dea sfin-telor manastiri din cele nemisc5toare, multe mosii, vii si gradini si livezisi locuri cu pomi, mori cu apa si celelalte ca acestea iar in cea-ce priveste cele miscAtoare, felurite vase sfinte, odoare scumpe sil vase de argintIn destule... tot asa si dela vitele necuvantatoare, unele potrivite pentru sarcinisi lucrul plugului, iar altele pentru rodul si venitul ce vine dela dansele mana-stirilor si dela pAsari ate feluri sunt de indemanare si de mancare, pentru °spa"-tarea si primirea strainilor si a celor ce alearga, cunoscuti sl necunoscuti, caridin evlavie yin la sfanta manastire pentru inchinkiune". Este vorba de gramatain care se arata, pe larg, cele 32 de capete scrise de Antim la 24 Aprilie 1713,pe care le-a gandit cu drepfate acest arhiereu iubitor ,de D-zeu2). Dar indepen-denta ctitoriei lui Antim n'a avut durata, cAci dupa un an si ceva dup5 tragicamoarte a vrednicului Mitropolit Valah, dusmanii lui i-au sfaramat minunatultestament din anul 1713, fiindca biserica impodobita cu scumpe icoane odoare I)era prea bogata ca sa nu o jinduiasca urmasul in scaun al lui Antim, grecul Mi-trofan de Nisa. Si astfel gasindu-se motivarea Ca din pricina multor cheltuielice s'au fAcut la cladirea manastirii si la chiliile din jur s'a fAcut o datorie destulasi mare la nunlar pe care zisul zidifor al ei, Mitropolitul Ungrovlahiei Antim,avea de gaud s'o chiverniseasca si sa o plateasca, dar n'a ajuns la capatatinge scopul si a usura de acea datorie sfanta manastire aceia s5varsindu-se dinviata, si a ramas manastirea supusA la multe datorii si ingreuiata de ele, in-tamplandu-se a fi neasezata din pricina datoriei"... se di in grija lui Mitrofan Mi-tropolitul T5rii si a celorlalti mitropoliti ce vor urma diupa el, se sfarma si-tuatia de sine stAratoare a ctitoriei si Mitropolitul sa alba a vinde unele din po-sesiunile ei, adic5 mosii, or vii, on vite si on ce alta si a plati datoria 4)".

LEGATURILE CU PATRIAPlecat fAra vole din Patrie, Antim desigur Ca nu putea sa uite locul, unde

vazuse lumina zilei, unde traiau greu cei dragi lui si el va fi stabilit leg5turi cuai sal, daca nu in robie cel putin cand isi recapata libertatea. Iar and prilejuli se ivi primise stiri sau mai probabil ii scrisese chiar Vahtang (1675-1737).

Vezi mai sus paragraful: Lucrarile.2) Textul grecesc al gramatei traducerea ei In romfineste in Hurmuzaki,

XIV, I, p. 6129-63S.3) Vezi textul din nota ce unneazil.4)

pag.Textul grecesc si traducepea romaneasca a graniatei In Hurmuzaki, XIV.

IT. 818-821.

si

431

in

n

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 15T

carrnuitorul Iveriei in anii 1703-1709, iar mai tarziu regele Georgiei Vahtangal VI-lea supranumit Legiuitorul, care stia ca cobastinasul sau ajunsese o per-sonalitate ca in Iveria se doreste intemeierea unei tipograIii Antim staruipe langa C-tin Brancoveanu ca sa ajute pe Georgieni in fondarea imprimeriei 1).Capatand sprijinul domnesc, Antim trimise acolo pe cel mai vrednic si mai welducenic al sau, pe Mihail Istvanovici.

Car(ile ce se tiparesc in Georgia de Mihail Istvanovici se trimit in taralui Antim de Mihail Istvanovici 2) sau poate chiar de Vahtang. Prima tiparituraimprimata la Tbilisi este din anul 1709 si doua exemplare din aceasta lucrareAntim le leaga minunat, oferindu-le lui Brancoveanu cu cate o prefa(a scrisa siiscalita de Antim, tiparitura fiind o evanghelie ce cuprinde si stihuri inchinatelui Brancoveanu, stihuri in care Vahtang multumeste domnului Muntean pentrutipografia si rnesterul ce i-a trimiJ 2). Si se pare ca aceste versuri, inchinate domnului Valah impreuna cu altele in cinstea Patriarhului de Antiohia, s'au tiparitsi aparte1), dupa cum reiese dintr'o nota a lui Antim aflata pe foaia a douaverso a unuia din cele doua exemplare ale Evangheliei georgiene din anul 1709,.si anume in cel care a apar(inut bibliotecii Seminarului Central din Bucuresti 5).

Ca Antim !Astra legaturi stranse cu tara sa dupa plecarea in Georgia alui Mihail Istvanovici ne-o dovedeste si faptul ca, el stia ca in primavara anului1713 Istvanovici a plecat la Moscova de unde urma sa piece in Olanda 6).

CONTEMPORANII DESPRE ANTIM

Oamenii de seama, cei insa desbracati de patima, au apreciat adanc figura maretului Ivirean.

Astfel in a doua prefata din Liturghierul arab tiparit in Ianuarie 1701la Snagov, Atanasie Patriarhul Antiohiei care era supremul ierarh si al bi-sericii ortodoxe din Georgia spune urmatoarele despre iscusinta lui Antim:tar pazita de D-zeu si evsevioasa sa Inaltime (e vorba de C-tin Brancoveanu)cu grabire primind cererea noastra, cea dupa D-zeu, a poruncit tipografuluipricepul ce se afla pe langa Inaltimea sa, prea cuviosului intre ier monahi, chirAntim din Iviria, dandu-i din belsug si cele de cheltuiala ca sa s (ape cu ingri-jire litere arabe si facand noua halcografie araba sa tipareasca slujba SfinteiLiturghii in amandoua limbile: elena si araba" 7).

Sunt de subliniat si cuvintele celui mai vrednic dintre ucenicii sai, adicaMihail Istvanovici, din prefata ce-i inchina in Molitvenicul ce-1 tipareste inanul 1706:

Aice in tara noastra nu ca acel eghiptenescu faro, ci cel blandu asemenealui Davidu, prea luminatulu nostru stapinu si domnu loannu Constandinu B. B.voevod, aflandu-te si vazandu-te pre iubirea to de D-zeu si cercetandu-(i ascu-jita minte, to -au aflat vrednicu qi iscusitu... intru vederoasa i apucatoare demana lucruri, carele vazandu-le si cu minte pricepandu-le minunatul acesta domnau zisu (si poate zice): au doara vom afla omu ca acesta, i proci. Ca a ce feliude mestersugu qi lucrare iscusita nu te-ai aratatzt desamiqitu? de voi zice inbate nu cot min fi, ra adevarul voi grai"8).

La fel sunt de mentionat si cele spuse de egumenul Nichifor Marthalis inprefata ce-i inchina in lucrarea tiparita sub titlul: Slujba Sfintei Ecaterina" :A venit barbat pe pamantul Valahiei, a venit lumina, Antim Dumnezeiesc, ie-rarh at UngrovIaltiei, din neamul cucernic al Ivirilor in(elep(i. Lui i-a dat D-zeu

Vezi mai sus prefetele lui Antim kiin Evanghelia georgiana din 1709cele cloud exemplare in paragraful: Lucrdrile.

2) Vezi mai jos: Munteanul Mihail Istvanovici inLeonidze, ce

Georgia.mi-a facut-o3) Comunicare orals a poetului georL,ian la Bucuresti

in iarna anului 195u.4) Cuprinsul motel e urmatorul: Stihurile ce au tiparit in lauda Marie" Sale

lui Vodd si a Patriarhului sa se (lea...5) Dar poate fi vorba si

capitolul:de o lucrare cu

Mihailtotul deosebitd.

Istvanovici in6) Vezi mai Jos Munteamul Georgia.7) Vezi textul in traduoere romaneasca, in BRV., I, pag. 432.8) Ibidem, I. pag. 842-3.

In

www.dacoromanica.ro

158 STUDII

averea imbelsugata a Intelepciunii, sa. face fapte ceresti si prin tipografie sä liede folos peste tot pamantul multimii celor cucernicii).

Tot asa si Del Chiaro arat5 urmatoarele despre Antim: Era egli dotatodi si rari talenti, the sapeva mirabilmente imitare qualsisia sorta di menu-fatture, spezialmente in genere d'intraglj, disegni e ricami. Ridusse in ottimaforma la stamperia acui (oltre a'caratteri greci ed illirici) vi aggiunse ancoraglI arabici... Fece da fondamenti edificare2) in Bocoresti un sumtuoso monistero,con bellissima cheiesa in onore di Tutt'i Santi dotandola di preziosi paramentisagri per le fuzioni pontificali... in cui sperava di dover esser sepolto"3).

MUNTEANUL MIHAIL I$TVANOVICI IN GEORGIA

Cel mai merituos ucenic al lui Antim si anume Mihail Istvanovici, ajunge,to anul 1709, in Georgia, unde este trimis de Mitropolitul Valah. In Georgia,Istvanovici temeiniceste, la Tbilisi, prima tipografie georgiana, a carei conducere

se incredinteaza si de sub teascurile careia scoate, dinpreuna cu ucenicii salvalahi4), in anul 1709, prima tiparitura georgiana, o Evanghelie in folio miccu 313 pagini. late titlul acestei carti In traducere romaneasca: EvanghelieSfanta". IatA noua si cea dintaiu tiparitura in limba georgiana, in vremea !nal-tului si distinsului rege al Georgiei Gheorghe6) coborator din Isaia, din Davidsi din Solomon B). Prin grija darnicia crestinului si luminatului carmuitor alGeorgiei cneazul si nobilul Vahtang7) flu' lui Levan, s'a tip5rit aceasta carteesita din mana calugarului Nicolae, fiul lui Orbeli6). Tipograf: Mihail Ungro-valahul, fiul lui Stefan. Orasul Tbilisi. Anul 1709 dupe Hristos". Pe verso foil,ce cuprinde titlul, carmuitorul Vahtang arata cum si pentru ce a organizat tipo-grafia, in cuprinsul urmatoarelor randuri: Intru lauda sfintei Troite, eu cneazulVahtang, coborator din David, stranepot al vestitului si prea slavitului rege

1) Vezi BRV, I, pag. 481-2, Nr. 159 si IV, p. 222-3.2) Del Chiaro, opera 01 editia citatA, pag. 202.3) Ibidem, pag. 203.4) Vezi p. 159 textul subliniat de not.51 Este vorba de fiul lui voIntang al v-leas, ape, dar frate cu Ards, despre

care va fi vorba In note 2, dela paginla 159 Gheorghe detroneazA pe fratele situ Arch ,devenind rage al Georgiel In anul 2676. TrecAncl la Islamism el trAieste un timp InPersia lasand In locul situ drept cArmuitor pe nepotul situ Vahtang, mai tarziuVahtang al VI-lea. Inters In ',aril In anul 8709 Gheorghe este omorat intr'o res-.:mit) georgiana din acelas an (vezi ES, U59. 650 $i VIII, p. 427).

6) Resit Georgiei predeau ca se trag din David si din Solomon, vezi reiattaA. M. Dirr din BRV., I. pag. 543 nota g si mai Ojos capitolul: Dimitrie CantemirGeorg' en11.

7) Este vorba de vestitul cneaz Vahtang (1675-1337) mai tArziu regele Vahtangal VI-lea supranumit Legiuitorul, care in anti Wi03-4709, cArmuia Gbografla In Wet!sunchiul situ Gheorghe despre care am pomenit mai sus In note cinci. VantangalcAtui, In rastimpul cArmtdrii sale ce este si epoda until avant culturalIn Georgia codul de legi oe poartA criumiele In limba Georgians: Samart-tistigni Vahtang Mepisa" edict' Legiutrea regelui Vahtang, format din 7 pArti, dincare prima cuprinde: Deutoremonul, a doua: Legild grecesti ale impfiratilor LeonInteleptul si C-tin eel Mare, a 3-a: Legile larmene din Cartea Legilor ArmenieiMari", a 4-a: Legile regelui Gheorghe al V-lea (+1346) al Georgiei, destlnate mun-tenilor taeorgient, a 5-a: Legile penale ale lui Bek-Ak-Bughi (sec. 14-15), a 6-a: Legilebi9erice6t1 si In sfArsit ultima parte, cea propriu zLsii ta lui Vahtang, ce InsumeazA867 articole, mai must cu caracter penal. AceastA iegutre a Jul Vahliang s'a folositin Georgia pAnti In anul 1870, far pima editie a legiuiril se datore*te chiar lui Vahtang(vezi ES, t. V, p. 650$1 BoAulae coaevcxaa anunicitoneAng=-SE, t. 9 (1928) col. 35).

DinThovreba"

initiative si porunca lui se redacteaza vechea cronicA georgiana: Karlis-Si tot el traduce din peraana, cu ajutorul hit S. Orbeliani cunoscutia

eolectie poetics Dimna" si luerarea estromemtcA Despre creatii" (veziES, IX, p. 799, 800).

8) Este vorba de Sulhan-Saba Otheliani (1658-1725) ProzSator si fabulist geor-Man, fabulele lui cuprinse In volumul intitulat: Sibrdzne-Sitrue" adica: Intelepdune si Rind sense sub Inraurirea lui La Fontaine, pe care 1-6 cunoscutpersonal, cu prilejul calatoriei sale, prim. Europa. A caiatorit in mtsiune dipiornaticaprin Persia, Turcia St Europa, far in 'anus 1698

si266).

cc dalugAreste. Mai scrie CalatodepracticA.In Europa si un lexicon georgian care astAzi are veloare stiintificA rt

(vezi BSE, t. 19 (1931) col. 480 $1 t. 43, col.

t

gi

ltdql

Kalil gt

min-tuna,

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 159

Vahtang nepotul vestitului rege Arcii 2) si at prea nobilului rege Gheorghe atGeorgiei, fiu at prea cinstitului Levan si carmuitor al Georgiei, am adus un tipograf din Tara Romaneasca si am asezat o tipografie drept pre) at mantuiriisufletelor regilor mai sus pomeniti, cel at tatalui si at mamei mete, pentru mangaierea sufletului meu si at sotiei mete Rusidan, fiica stapanului Cerchejilor sipentru fnvatatura fiilor gi fiicelor mete". Pe fata foii urmatoare se afla exortatialui Mihail Istvanovici, catre Georgieni, cu titlul: Ca sa se bucure toti ceti-torii" si in cuprinsul urmator: La inceput pricina acestui lucru straniu: cuajutorul lui D-zeu eu am asezat o tipografie in Cara voastra. Fie binecuvantatvestitul si luminatul carmuitor at Georgiei, cneazal gi stapanul Vahtang. Voilocuitori ai Georgiei, care sunteti tematori gi placuti de D-zeu, iata luerul desprecare vreau sa va vorbesc. Eu am acum litere gi alte lucruri trebuincioase uneitipografii, In numar indestul. Conducatorul gi mesterul (acestei tipografii) sunteu, robul vostru. Noi am tiparit mai Intaiu de toate, cartea sfanta: Evanglielia.Cu umilinta va rog pe toti, marl si i ici sa nu-mi luati in deradere data yetiafla greseli In cuvinte sau in litere. Caci Cu eram strain in aceasta lard ,Si nu cu-,nosteam limba voastra. cei care sunt ucenicii mei sunt de o potriva de nede-pringi in acest lucru. eu nu vazusem Georgia, la fel ca i lucratorii mei. V5Tog s5 ma iertati ca sa vi se jerte si vou5 odata. C5ci El a poruncit: iertati sivi se va ierta. Din partea umilului tipograf a acesteia, robul vostru care munceste din toat5 inima: Mihail Ungrovalahul fiul lui Stefan".

La Inceputul celor 4 Evanghelii se afla gravuki care reprezinta pe ceipatru evanghelisti cu 1nscriptii in limba georgiana, iar la sfArsitul cartii estecuprins portretul lui Vahtang al VI-lea, ce are de jur imprejur urmatoarea inscriptie: Dumnezeu care a-para In aceasta viata si in cea viitoare pe slavitorulsfintei si celei de o flints troita, cneazul Vahtang, coborator din David, din So-lomon si din Pancart, fiu de neam virtuos, stranenot de rege, carmuitor at Georgiei si Intemeietorul acestei tipografii; (apara) astfel gi pe sotia sa, pe fiul sipe fiica sa" 3).

Anul urmator Mihail Istvanovici tipareste- la Tbilisi un Liturghier ce arela inceput sterna Bagratizilor 4) si un portret at lui Vahtang at VI-lea, iar lasfarsit un epilog, in urmatorul cuprins: Intru slava sfintei Troite, eu de origina

i nastere din David, nepotul vestitului rege Vahtang, nepotul maritului regeArcil si at prea vestitului rege at Georgiei, Gheorghe gi fiul prea cinstitului Levan,carmuitor at Kartaliniei 5), cneaz Vahtang, am chemat din Vatahia un tipografsi am Intocmit o tipografie, spre mantuirea sufletelor mai sus pomenitilor regi,ale tatalui si mamei mete, at fiicei Gurieli Tuta, spre bucuria sufletului meu siat sotiei mete, fiica stapanitorului circasian Rusudani... si spre invatatura fiilorsi ficelor mete ". Dupa aceasta urmeaza exortatia lui Istvanovici: Fiindca pa-rintii sufletesti ai Georgienilor aveau putine carti bisericesti, iar, cei care nule aveau nu puteau fara aceasta carte a indeplini datoriile tor, In chip reusit,stapanitorul si cdrmuitorul Georgiei, cneazul Vahtang, simtind gt Intelegandtrebuinta ei pentru preoti, care aveau nevoie de ea, s'a Ingrijit, precum s'a ingrijit si in privinfa allor carfi, tiparite de not in limba voastra georgiana, casa /ncepem tiparirea si acestei carti, pun5nd astfel lum5narea pe luminitaor...De aceia, va rog pe voi toti prea sfintiti arhierei si smeriti preoti, cine din voi

1) Este vorba de regele Georgiei Vahtang al V-lea.2) Regele Aron (1647-1712) este discipol at regelui Teimuraz I (+ 1663), act

aiatuiri de Teimuraz care pe langd alte lucruri crelaza poemul Rusuchaniani".Arcil este tautorul unui Sir Intreg de opere lirtce $1 rnoralo-didactice. El este Intronatde tatal sau Vahtang al V-lea In anul 1663. Arcil trees sub protectoratul Rusiei si inanti] 1684 soseste la baoscova. 7 ani mai tarziu el ravine in Georgia, uncle recuce-',este resedirnia sa Kutais, dar duipa 0 domnie de eprOape 13 luni este alungat deTurd. Se refuglaza din nou la MOscovia uncle Madre in anul 1712 (vezi ES. t. XII.p. 968 51 BSE, t. 19, col. 480).

3) Vezi facsirnilele deScrierela Evangheliei din anul 1709, In .BRV, I., pag.543-7, Nr. 157.

4) Dinastia care a domnit asupra Armeniei si mai tarziu asupra Georglet(relatta in BRV I. pag. 483).

5) In veacul 18 Georgia era impartitl In patru provincli: prima: KartaliniaCu capitals, Tbilisi urmatidarea Kahetinia cu capitala Zagheni a trela Imuretisee cuprindea toata Georgia Apuseaina cu oraeul central Kutais si a patra: SainteSaatlabago (vezi BSE, t. 19 (1930), col. 665).

si

C),

.$1

www.dacoromanica.ro

160 STUDII

va voi sa is in maini aceasta carte, acela in vremea savarsirii slujbei si jertfeifara de sange, cu ajutorul ei sa pomeneasca si sa roage pentru sanatatea siviata aceluia cu a carui cheltuiala s'a fault acest lucru gi s'a tiparit cartea.Al vostru fiu sufletesc tipograful ungrovalah Stevanovici". La sfarsit: S'a ti-parit la Tbilisi de mana tipografului ungrovalah Mihail $tefanelvili, in anuldela I-Iristos 1710". Dura acest text sunt cuprinse urmatoarele versuri roma-nesti tiparite in caractere georgiene:

Precum tsei straini doresc mosia se laze 1)Kind sint intr'alte tsare: de nu p(o)t se siaze:$i ca tsei tse-s pre mare: batuts de phurtuna

roaga pre Dumnezeu: de liniste buna:Asa si tipographi: do (de-a) ker(sei sphersireLauda nents (e) tat: dau: si multsemire 2).

Asa dar Istvanovici reproduce versurile dascalului sau din Evanglielia ce-acesta a tiparit-o la Snagov in anul 1697 3).

Desigur ca tot Istvanovici va Ingriji si publicarea Apostolului sub acelasrege despre aceasta carte pomeneste Dimitrie Bakradze ca fiind tiparita subVahtang 4). tot Istvanovici va fi tiparit, in anul 1712 poemul: Omul in pieleatigrului" al neuitatului poet georgian Sota Rustaveli cat si traducerea: Desprecreatii" facuta din limba persana de Vahtang al VI-lea cu comentarii ce-i apar-tin 5). Daca bineinteles aceste lucrari s'au imprimat in iarna anului 1712, candMihail Istvanovici se mai afla Inca in Georgia 6).

In primavara anului 1712 Istvanovici este trimis de Vahtang la Moscovapurtand gi o solie din partea Patriarhului tiristant Notaras pana unde a

facut un drum foarte incet". De acolo din dorinta de mai buna pregatire"este trimis, tot de Vahtang, in Olanda 7). Se pare ca in Olanda Istvanovici n'aprea zabovit 8) caci in acelas an 9) el tipareste in Georgia cu tipar grecesc dinOlanda" cartea ce cuprinde laudele Fecioarei Maria 10).

Asa dar Istvanovici se intoarce in Georgia cu litere cumparate din Olandagi in Georgia el a tiparit atat cartea greceasca amintita mai sus cat alte-lucrari.

Si dupa cum Antim Ivireanul se identificase cu aspiratiile si nazuintele-neamului in Cara caruia urcase cele. mai inalte trepte ale maririi tot asaa facut gi vrednicul sau ucenic, dovada ca-si semneaza numele in georgiana 11).

DIMITRIE CANTEMIR $I GEORGIENII

In cunoscuta sa lucrare: Istoria Imperiului °Ionian, Dimitrie Cantemir,are mai multe stiri despre istoria Georgiei. Din acest text extragem: VazandSoliman (este vorba de Soliman al II-lea care domneste dela 1520 pana la

1) 0 gresealli pentru: sa-5i2) vezt descriercia cArt1ii in BRV., I, plag. 483-4 Nr. 161, dupa Dim. Bakradte.3) Vezi mai sus paragraful : Lucrarile, din capitolul: Antim Ivireanul.4) Relatia in BRV, I. pag. 484.5) Vezi despre tipArirea acestor efirti sUb Vahtang al VI-lea, relatia lui A. M.

Din' din BRV., I pag. 644, nota II si ES, IX, p. 800.6) Caci in acrisoarea lui Antim, din 6 Aprilie 1713, adresata tut Hrieant

Nottaras, afl6m urmatcrarea relaiie: nostru Mihuil e acum tun an decancla esit din Iberia" (vezi textul serisorii, in Hurmuzaki. XIV., part. III, pag. 1118-3,Nr, LXX).

7) In textul scrisorii, citat in nota 6 de mai sus, se spune, in continuare,despre Mihail Istvanovici, urmatoarele: Si cum aim aflat, a facut drum foarteincet pani lai Stolita acne% capitala Rusiei, inn speta Mbscova ($9 in textulgrecesc e: 6VA:way) dar slava domnului si prin rugaclunile tale sfinte a sosit custinittate. $1 de aeolo, din dorinta de mat buna pregatire, a pleoart in Olanda, dar nustim cat va rtimane +mot°.

8) Antim nu 5tia cat va sta acolo (vezi nota 7 de mai sus).9) Daca partea respectiva din luerarea lui Dimitrie Cantemir in care se

vorbeste da tipografia greceased adusA in Georgia din Olanda (vezi mai jos capit.:Dimitrie Cantemir si Georglen11) s'a sent pe la anul 1715 (vezi datarea luerarii luiCantemir la N. Iorga, ILR, I. pag. 383).

10) Relatia la Dimitrie Cantemir in capit: Dimitrie Cantemir si Georgleini.11) Vezi mai sus pag. 159 textul subliniat de not in 81 3-lea alintat.

$i

si

vazA.

$1

_elicenleu1

www.dacoromanica.ro

LEGATURILE TARILOR ROMANE CU GEORGIA 161

1566) ca nu mai are de a se teme nimic de Persians, la anul Hegirei 942 (alerei noastre 1535) in luna Safer, se intoarce, cu armata sa victorioasa, peste1 -lavit la Dergisie. Aici vine hanul de Bitlis la imparatul in castre obttnandaudienta nu numai ii promise ca va fi in viitor supus imperiului Otoman, cisi ofera, cu toata umilinta, cheile dela toate cetatile de sub jurisdictiunea saSoliman primindu-t oferta it it mite acasa incarcandu 1 cu cele mai aleseonoruri l)

In nota Cantemir arata ca Bitlis este urbe insemnata in Persia la marginile Georgiei, pe un rau ce poarta acelas nume. Raul acesta abunda de o speciede pesti, numiti moruni, cei mai marl pesti de apa curgatoare si de care nu semai afla deck numai in Dunare si Volga. Ei nu raman peste iarna in acestrau, ci in decuprimavara merg in Marea Caspica gi In spre toamna se intorcindarat in Volga, asa incat peste iarna nu vei gasi nicitinul in Marea CaspicaRusii, care au

merggurile fluviului Volga, stiu aceasta, primavara, cand stiu ca

acuma ies spre mare, astupa cu gard de trestle $i prind o multimedin ei. Locuitorii din Bitlis vazand ca, cu modul acesta li se sustrage pescuitullor, au facut cu Rusii o invoire ca in ziva inainte de Dumineca Floriilor, pentrubinele crestinilor din Bitlis, sa ridice cel putin un gard si sa lase libera esireapestilor in curs de trei zile. Indata dupa aceasta chiar in ziva urmatoare, dinraul Bitlis se prind o multime de moruni. Daca acestea sunt adevarate (precum ni le-a povestit un turc locuitor In Bitlis si care cu ochii sal le-a vazut),apoi omul trebue sa se mire de iuteala acestor pesti, care in 24 de ore parcurgtoata Marea Caspica" 2) Relatand, in continuare, despre Soliman al II-lea, Can-temir scrie: In anul urmator s'a vazut necesitatea de a intreprinde o nouaexpeditie in Persia pentru a prevent ca cuceririle facute mai In urma sa nu sepiarda dar fiindca imparatul, pentru calea cea lunga obositoare se infioraa face insusi aceasta expeditie ci trirnite, cu o buna armata, pe Mehmed hanul,care i se supusese acum de curand, ca sa ocupe Giurgistanul adica taraGeorgiei. Mehmed pentru arata fidelitatea sa st zelul catre imparat, plecaimediat cu o armata si intra in Georgia. $i dupa multe sfingeroase lupteumileste pe locuitori inteatat incat et insusi au trimes delegati la imparat $i

au supus toata tara in conditiuni sigure 3)In dreptul cuvantului Giurgistan, Cantemir face o nota cu titlul $i cu

prinsul urmator: Giurgistanul: Patria unui popor foarte faimos,, situata intrePontul Euxin Marea Caspica. Locuitorii acestei Tari, in vremurile antice senumeau 1pyipot (Iverieni), far astazi se numesc Georgieni. Utui suntde parere ca numele acesta li s'a dat dela sfantul Gheorghe patronul lor, dupace 'adica au imbratisat religia crestina. Dar falsitatea acestei opinii este maimult decat evidenta; caci Inca Pliniu Mela cu mult mai inainte de vremurilesfantului Gheorghe, fac mentiune despre Georgieni. Ei impartasesc religia gre^oortodoxa". Cantemir adauga ca se pricep in aria vanalului, au maieslria de a(rage cu arcul §i: ca de vre'o trei ani incoace au adus un tipar grecesc dinOlanda si au tiparit o carte in care se cuprind laudele fericitei Maria fecioarasi se pare ca au prins gust de a se ocupa cu literatura greaca Hanul sau grincipele lor Inca se tine de religia crestina, dar nu poate sa ajunga la troninainte de a impartasi credinta mahometana, dar dupa aceia regele Persiei iiacorda privilegiul sa-si faca rugaciunile sau in vre'o geamie sau in vre'o biserica crestina.... Un han de acestia a fost nevoit, din anumite pricini, a fugi inveacul trecut in Rusia 4) $i fiul sau a ajuns general de artilerie in armatalui Petru cel Mare; el a cazut prins to batalia cu $vezii si a merit la Stock

1) Folosim traduereu Dr. Iles. Hodosiu, publicata de Societatea AcademicalRomand, partea I-a, Bucuresti, 1876, pag. 288 -8.

2) Edit's Hodosiu, I, pag. 288-9, nota Vi3) Editia citat8 1, pag. 289-290.4) Este vorba de regale Axcil despre care am amtntit mai sus, ca in anul 1684

se muti la Moscova uncle moare in anul 1712.

11. Studit

si

si

si

si

a-sisi

i

si

si

www.dacoromanica.ro

162- sTUDII

11olm1). Cand am mers la Mosc,- in anul 1712, t-am intalnit ac12) si mi-a dat ogenealogie a hanilor din Georgia, tradusa in greceste Si pliha de cele maieurioase fabule. Asa, in aceasta genealogic-, se zice ca David regele Iudeilor afo t intemeietorul familiar acestor hani si anima ca nepotul lui David din linialui Solomon a esit din rirdeia si a trecut in Georgia si a intemeiat aici un im-periu, apoi in urma.. a fost botezat, prin tatal sau, in numele sfintei troit.e 3).Convins de aceste istorii.., el afirma sus si tare ca sl dupa sange este ruda cuDomnul Isus Hritstos ca om"4).

In sfarsit ultima stire la Cantemir despre Georgieni este cea in care vor-bind despre fuga lui Elkasib MSrza in Georgia ca Soliman al II-lea adu-candu aminte de lradarea din urma a Georgienilor cand acestia cu an maiIna nte an surprins pe. Mustafa Pasa, guvernatorul acestor parti, intr'o stram-Ware navalind astipra lui inteun chip yiclean dumiandu-i arthata" tri-m' e pe Mebmed Pasa cu o I?una armata pentru a rkbuna aceasta faptar careintrand in Giurgistan, dupa dieva batalii sustinute- cu reunite schimbatoare inurma, risipeste cu totul armatele giurgistanilor". Dupa aceasta biruinta, ocupasapte din dele mai tari cetati si daramindu-le, le aseamana cu parliantul. Vre-mea inaintata nu-i ingadui a lace alte progrese; asa a iernat cu °stile sale inDiarbekir. In primavara_ urmatoare merge din burp iarasi in Giurgistan, undeneafl6nd acum nici o impokirivire a supus imperiului Otoman mai mult de doua-zeci de cetati; si apoi dupa ce a intarit aceasta tara in ascultare catre Impa-ratul si a pus garnizoane in cetati, a plecat spre Constantinopol pentru a daseama sultanului despre cele ce a facut"5).

nEORGIENI IN MOLDOVA LA ANUL 1739Din pricinal groatnicelor impilari si distrugeri ale islamiti-lor multe

orase au lost desfiintate, iar cel mai de seama, Tbilisi. a lost distrus ntr maiputin de 15 or15), in asa fel ca n'a mai ramas piatra pe piatra si daca in veacul17 el avea 60.000 locuitori, Ia inceputul veacului urmator nu mai erau decat20.0007) multi dintre Georgieni si-au parasit tara si au trecut sub protectiaRusiei 5).

Ostasi vilezi, parte din ei free In randurile armatei ruse si din jurnalulacestei armate cantonate in Moldova, cu prilejul razboiului rusa-turc, aflamca la 23 Iulie 1739, in aripa dreapta a armatei lui Muennich se aflau gi Geor-igieni0). Tot asa, la 30 Septembrie 1739, contele Miinnich scria cardinaluluiFleury cä la 3 Septembrie a intrat in Iasi Ia orele 4, escortat intre altii si deun detasament de Georgieni 10).

1) Este vorba 'de Alexiandru (1674-1710) fiul regelui Arcil, care ImpreunA eavarsta1693),. crescut Moscova. acerasfratele sau Mamuc (Matei

eu Petru eel Mane devine favoritul lut. Ia parte on expedltia orgarliZ 41 de regeleArch in Georgia in 1690-1691, in 1697, fnIsobeste pe

Haga,Petru I in prima caTatorie la acestuia

din stn14natate, unde Alexiandru sturilaza la teth.nioa artileriei. Duna IntoaroereaIn Rusia devine general de artilerie, iar in raz'bolul ruso-suedez din anul 1700 Intreagaartilerie rusa de sub ,comanda lui cads la Narva in mainile Suedejilor. Alexarulru estetrimis la Stockholm, uncle este retinut pand la moarte, cu toate staruinitele Jul Petrueel Mare die a-1 rasctunpAra sau schimba cu un prizolnier suedez de seama. Moare Inanul 1710, la Stockholm suedezii, la cererea lui Petru I, refuZA sk-i cederte chiareorpul (vezi Hmyrov, nepanli3 reaepa.it-cpcituitUerbrefiereceb AxexcauArb Aplat.aosvprbklmapeTimorciii to ApruAAepitiicsmi stypsam., 1865, Nr. 1, dupa ES. XII, p. 958. '

2) Adica pe regele Arcil (vezi despre el pag. 159, niota 23 nobs! 1 de mai sus).3) Este vorba de cronies georgianii: Kartliks-Thovrefba", despre care am po-

menit mai sus, In 7 dela p. 158.4) Editba citata, I. nota 73 despre paginile 289-250.5)6)

Ibidem I. pag.IX,

305.VeziVezi

ES, p.7) BSE, t. 19, col. 566.8) Astfel regele Arcil se reteugiazk la Moscova unde rnoare in. anul 1712, tar

unul dintre fit ski cum am vazut mai sus In nota unu prieten dincopilarie al lui Petru Cel Mare este primul general de artilerie rusa. Tot esacneazul Bacar "care vine fn Rusts In anfil 1724 si nboiare In anul 1750 (vezi ES XII,p. 958 si IX, p. 90). Venind in Rusia Georgienii au Intemelat-sate cum e de pildasatul Gruzino de pe r&u.1 Volhovo din Costa gubernie Novgorod, sat bemeinicit deGeorgienii, deveniti colonist militari, tar nurneie ruse0ti de lamina ca GruzinovGruzirtskt atestA acelas origina georgiaha (vezi aceste nume In ES, IX, p. 90).

9) Vezi textul in Hurmuzaki, XV/, p. 436. Printre ranitii din ziva de 23 iulie1739 fiind CApitanul de origina georgielnia: Kuces Mammuka Dawidow

10) Vezi textul In Hurmuzaki, XVI, p. 454.

n

si

sr la /iiigcl Jae

01

si

si

siwww.dacoromanica.ro

LEGATURILE TA` RILOR ROMANE CU GEORGIA 163

DANIEL PHILIPPIDE (1770 1832) DESPRE CAVIARUL DIN GEORGIA

In Geografiq Romaniei, ce Daniel PhTppMe o redacteaza grec stet. laBucuresti si o publica la Leipzig in anul 1816, vorbind despre pesti scrie caraul Cyrus curgand prin Georgia si Alania, hraneste multi moruni si acolopiete, caviarul este o mancare ob'snuita"1),

NEGUSTORI GEORGIENI LA GALATI IN ANUL 1835

Fiind stability navigatia pe Dunare, la- anul 1835, aflam negustori Geor-gieni Persani, cari calatoreau cu vapoarele dela Viena la Galati-2).

NUME ROMANETI CE AMINTESC DE GEORGIENI

In zapisul moldovenesc din 22 Februare 1614 aflam seermat pe un ToaderIverinti 3). Tot a,§a in cartea clo(nneasca d'n 9 Martie 1625, acelas este pomenitIn textul slay.

La fel in hrisovul domnului muntean Serban Cantacuzino, din 23 Ianuarie1679, se intareste lui, Radu Postelnic in Galesoaia partea Ivrarneasca din funiaTaracineasca 4).

Toate aceste mime dovedesc 6 contingenta romans-georgiona cacjtusepuErb, Harzpuirb este cuvantul slay pentru eel romanesc de Ivirean Georgian 6).

C.

1) Vezi studiul acestei Geografil 3a N. Banescu, viata si Opera lui Daniel(Dumitru) Philippide, in Anuarul InstitUtului de Istorie Nationall Universitatiidin Cluj I. (0923) p. 177,

2) Vezi textul in Hurmuzaki, X, pag. -474, Nr. DLXXX.3) Vezi textul la Gth. Ghibahescu, Surete si izvoade, XX, pag 205, Nr. 190.4) 1bi em, VI, pag. 5119, originalul in Muzeul Gorjului.5) Pe tru sensul euvantallui slaw vezi Fr. Miklisah, lexicon palaeoslovenico

graeco latinum, editie anastastica dupA cea dela Viena din anii 1862-1865, subvoce si Iaan Bogdan Cronica lui Constantin Manassas, editie postural ingrijitAde prof. L Bianu, Bucuresti 1922, giolsarul. sub voce.

"ri

si

al

drT

n

--www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOMMtNTEIn anal 1920, Gh. Dimitrov si Vasile Colarov se indreplau spre Moscow'

pentru a participa ca delegati ai proletariatului bulgar la Congresul Internatio-nalei Comuniste.

Autoritatile burghezo-niosieresti din Romania i-au arestat. In Bulgaria fi inRomania muncitorimea a desfasurat o actiune puternica pentru eliberarea tor. Subpresiunea aces /or manifestatiuni, autoritatile burghezo-nwfieresti din Romania aulost nevoile sa elibereze pe Gh. Dimitrov fi V. Colarov.

Publicam facsimilul unor documente cu privire la arestarea in Romania atill Gh. Dimitrov ,si V. Colarov.

IMIECTIUNFA ITI S It .1 NTEI GEN EliAt

awaout_ Se GGvTA c,a-rt.oL u

rer6on:1-.:on flael.63.8.1

D 0 U. NULE LI I N I S. T N U,

In referire la adreaa Dv. cu No. 22874 din 2 Octowbrie

are onoare a v:1 face cunoocut ca ancheta Orivitoare la

acuzatiunilo aduae deputatilor comuntiti bulgari Colaroff gi

Dimitroff a'a newt de clue eurtoa liartialit a Corpului V Art

matt, Conotanta, unde ee tpleesc gi motels cerute do Dv.-

01/NISTHU,1

141 RbilAt...10A-

/DIRECTOR GENERAL.

/4116"fr.

DOMULUI MINISTAU AL AFACMtILOR /Main

rptiatFi I '1 fii

x:131Nit.nuL -- - -

41.1"

In(J)

a.a.,

o

.

%. ,

14.,Z1:,'

:. 17.1

tot

www.dacoromanica.ro

nti ffiP/P A

Din .'iaul 5-16i trim ainiatru 4i kinietru

de Razbei voti Ina CisOsitiuni, a in nesptes

sl fie treeutt post f..ent tart in.BnIgsrla, numitli

Cularoff.Duritreff. 11 Beff,pre.:ur brrtPgii,dseil niel

until d1:: *nestle, nu cunt supuGi ro-sni.-

Cern.. V. Anna., t pririt eriin,dela rinisterul

da efts., ptntri t punt disaenitio pe (2runigtil a-

rent.. ps care 11 eti ear* Voti face prece verbal

tretorau ler pseta frsntioril ni1 yeti instateAnte,. eu C alaroff Li eeilKlti due& vi seta pesic.v nib.

rust! ei Dtiaoti Asia Curtoa artisi.gi inaintati-le

pe *Arica aloastr& pereenallyrin curler special.-

Agewenel no slid trirlte broeurile gi nseurentele edict.tot et s's-gcoit supra lor scare is bleeisle martin.-lore et h.aji lir ear, biaeintales 11 w* stir reatitui.-

C 11o1 comunieti in etle1010a erupt/ vrmane in cereetares Curtei pa tlneir Atone.Sof to tat a sta gsalt is el 561 ce Unlit prin Dlrec-

Oune vs fl trials rtt.nat ors Isar Regal la

Purtoa Lartleol II Acre ti., cei. a intrveuit dive

rest la Curter, Vertiela a forpului '. In 'treat sano,At-

naosf flied eampletul iseeeperit aci.-

Suctsei personal raspunzater do neexorotaron

neastul erdin pi vi .crag *turn cis ci troes,osts paetrati

c.a gas! mars dlecretiune in Jurul evostvi 61-654r6.-

P. C on .nizeite

C:eniestr 1, ,f

Ii-K.PAAAA

)2 3036./27,0 ,

crlta

4-1

la;

too.

; 1,

1.ortlstle.ior

D.11 1:eirC

s/ X. ylcect,

spool

.

Nil

.-

ra

.t--

www.dacoromanica.ro

Aet.ni a,,u1 u N ^.Ld .

2 41 30,

sr.

list A. Y. 1troeseu,Insiectoral in Inn-

g& *Prefecture relititi CoJairris 4: Z1:;;L.

FCr'.C:ti:,1 IC. la 5:;ur4-te al Doo:el,

In exesutarsa dtlegatiunti date lieu& de s -race

poste frontier& in P'-Cfrid pa n-a7.:!ti1

lj Celereff 7eeile,bulgar,nnent in anul 164? in

eresul4 wale de prafsmie avocet 41 Input,. In Sebrnnie

billsnr4 -1 partilMA norunist bultsr, locetensnt

do ranee,' in littinontul 1' Infanterie,d.micilint in Ss .

tia,stnture petrivitepoarte barbs tuns& re %Lind ,cnt

cl.runt6.,su denture nerigalat6.-

2) Duel trrl Gheorght,bulger nnebut in anul 1882

In Belle de prof. ganetar,desutat in e.lranin bulgari

mombru al partidului annelids,. bulgar,font natant in Reel.

mestul 1- Iafanterit,etatura potriiti.,pnrul eateaniu in

o ktie p nett, barbs taint& rotund, cat tan is , chi i caprui.-

3) Oriota-boeff,bulaar nessnt le 1896, in Comt.fts 0.

:Corns Jul, Ileirna,studient 11 nrept,socretar al ceminiunoi

&ulcer of sentry el partidnlui comunint bulecti,.-

NO.em prezintnt In 'Inhale] romans's Regale Fin

dinitrid ae. 56 undo am gasit pr.tonti pesetul de etch.

C "rims Ian ei tanlesul 'teeter Andrtiae rarer 1.-am pas li

'radar. *idle.. Curtei rertielt Constants Ns. 1546 22

Julio :920, oi dupl. co lo-na aratst Vi ecepul tosiral noel

tre am precede% la trecoresi poste frontier& a sue

ler latandu-le liberty plocaroa,lannd directift Vftrrn --

Dropt core em inch.," prenentul prone verbal Ln

dubiu exemplarsilliest In ger

6rinpeeter Folitiese/ Zdrefsit

"/ 14."Z` iun ri,t17:-/<-0

lulle

y.2

:.

.

,

'in

I nl ieeirr10-

nu,ttl.

www.dacoromanica.ro

rawwww,---:~..WP.M.,-.1itlf..""r

PROC ''3.R.BAL

A*iani 23 Tulle 192C, ort 3 of 3C diminesta.-

Nei D. 3trat rianisr) Prim Cemisar Recal,A..S. Streescu

Inspector de Pelitie pa lsnsi Prefeturs de /*little Ces.ste

to Ili Zdraf:;u, sublet de serviciu siecial de Sl7.urnnts.

Debrapsi,

Avend in vectors ordinul Ss. /9'C n1 Corpului V. Ar.,

moil cAtro D-1 Corilsnr Regal, cu care csmunica telegrams:,

No. /920. a Yinisterului Rasisoi, in a prods auterit,

tiler elvilo,pe doputatil cenunigti bultari

1) Calsreff Vasile,tul-ar

2) Gheorgre Dumitrof i

3( Mristu Beeff,secrotarul cemisiu:Ati

Arend in velars ordinul Directiunei Sigurantei Gene,

le,catre.D.1 Prefect de Politie el if ni Sigurantel De-,

brogel de lua in Primire pe numltii alp ai types pests,

Frontier& in Bulgaria .-

Avand in veder* delegatl lets moue de a exec:sits

acost ortia.4

Astezi data gi era mai sus aratati.

sat. A. P. Strews. Inspector de Pelitie pe langa

Profootura Relitiel Constant's si d. Zdrafcu sub sof deesrviciu,ls serviciul special 'de sigirenta el Dobrogei,

pre7Alinteindu-ms la inchisearea Sillier& dela Rogimentul

13 Artil,icrie, an primit dole Domnul rater D. 3trat Drin

Cemlear Regal ye D-ail

1) Colareff Vr.yils tu'lgor nftecut in anul 1877 in Ora

sul Sumla Bulgaria de profesie avocet, al deputat in Sobr

nia bullgara slemlru -1 prrtliulul ce-unist bulger locate-

nent I* reziorr filgi.neul 19 Inf.domIriliat in lefia

38

3.nl

I

lc

.-

.

www.dacoromanica.ro

prownspo.0,0000.0.00,,,,"wwwwwwwww..m....mommempepippoolstature caetaniu rtk

barb'!" retund -astAnle th,nre S neve-

gu'et11.-

2) Dumitrofflheorghe,Cunr,,i7ecut 1 ,' 12.

la left* de prefeeA) ,FAxotcr, leputat in Sebrar.: Jul-

memtru el partidului cmuniet bul-kar feet seldat

in Regimentul I Inf.- Stature ptrivite,vrul

inchis,peartk barbi. tai tt rotund,caatanie

eg,prui

3) Hristu SeOff.bulg,,,r, naect.t le 1895, in Coruna

esteem. Jul. klesi:apetude.-A al secretar el coriaiunel

bulgnre.rambru Al comunket bulgar,tali.c pp-

ltechis,,,uatata blendi.

evert& tunas, brbin bilebali. *chit albagtri.-

In ce priveate banii Ai oriegtele nuritilor

teat* au fest predate dirort in mr.inele lor, dard devezi

direct p-lui aier Strat.-

tobtru cars am dress* scoot Przeos eerie' in

dutlu exemplar din care unul 1-ft primit D-1 Yaks Start

Prin C *miser Segal,isr colalt sift lent de net pentru

Prefecture Poittisi oranului Censtagta..

Denise; RegalCapitals

se/ 1. zier Start es/ Indlecifrabilsub eof de sorciciuea/ R. Zdrafcu

Inapecte de Politie

80/ Stroescu

AoistontiI . I rvils

Lecet.es/Criete

PetrIvIt,Perui pu:la

de!

,

Inch1e,o,h11

partlAult.1

'trIvIti,det11,pardl caetaniu

.

.

ct.olltnia

.-

La..awv .

,ra.

www.dacoromanica.ro

I / 4ze"

7 ./terl'e'

rYrefi thy, 4, 4rrilrer/f .1:1..4 114; ../7;e,;4-ierr<er--

.1 1 i 1 is I I, >'; , r , C,N1'_ .

fr 11 3' 4.42' e....), ea , e re - t e

1 4 1 ...7(.,,-i,--4 7:-.4.i. 'eii,_. urgenta. Dor-nule Pru.jedInte,./tr/ elTiti I/ t.,

li ( e,..)/te.Ze/ee .1/ c/1- In un.:-..a ,ere7a- tanlateruiui ...k.Lrs,,,..c ul r.fa.:orr.r.or

!, e' . ralr:a, ... or.o.:r,a u 'la rut oa oi.-.tr.,,IJo. a--=AS, 4 -/e.e.:e ,', ' t'.--4`. J

. OW;o copie cr..) p. 1,.o1-Ira.:uar. prIvIt,,r ...,

...I....X. de'yyeee../e,lle,..rls-,Ica;c, In contra -4,....ta lorgi DIrd:rgff,f04t1 ar, toil ,1 a.,um lioar,1

;.-2-r,,,, 72,. I ;,,,, Z'',-1,it. lie noaatra railitaro.

Ig.,e i; te.;,..r 'AI/. ,(,'".';t, 41 I IS I

I it ',' ':'44* ecyrek% (1r , raer >*.t. CA' c

1./e.e-cri e-4.;,,,,,...14,,,V ,,r,It (4.1 / ,,,, '---

t L;is ,,,,4%,:,,,,,,, ci.-76-., 7: te4...ek

27 4i 6

et" feet.

file( \reve4sC'e.etelefe'

?DiroCuur

iDoranului Pre4edlnto Cr :,Lti liar a.ale a CorpuluiV Armata,Constan.a.

; ek4.,,,,t ..4 . 4 ict,/;,.... ./..1.

$i '. '# ''' /q,7, 0 i'

4,,,6' de d.s,, yr c,,,, 7,44,

il de.>,etie

!..h, f fee

7/t eer.e tvial: ... *

1:

! t I eftyc

ii. .1.4'.11.49.eel,-/ ../ VA rfft r, e'

e "oyf ir , .

.1

"AN(' I I I.

ye. ;

A..

't3- . 6,la

. ..I..

.i. tr _,,,,pk %rclk

triniadLn.24,1.cir.2.10

Colar.o!:'

u4

2 *..V,I5

Donalloisaioal

,- .10

'

A

't/4.

::....1,1:. :....,;:irl,.; :., it

--,

www.dacoromanica.ro

,../ . ',/,,,,/,./ 4. 11 re i t. ,,,,r, %I,; i X., , , ,,,',/,'

1,, 1r(/.(1 j114, /;*,

(1.4reera._

((i.../,tif/ ( (:te,',"-^'''',' el( ,. r 4 .,,,,,, 41, 4,,,, ,., ,I fe. ,, , ,:/rii.,./

"4-4.,

4.111Ii i f It to'f K. Aryfir .1. -,nIS -, / 4, r,,,,-//,-,:ei/ /,-, 4t.-14:::-

/41;,' //....ai!ele.ij4

.6; ,,,,k, r,,,/, , re.,,,,?Akit'', ,-; 4,- ki: r. ',.., . 'if./ att,:. f ,.' ,

,,icr,,'

( (;,1;/' ittiei /A e -,

.../,,,i, /..,74,7 /.1,',.e., r ;re 1 -11'. et- le ,.... 4,,,e,,w,.

(..;:.{41,,,,:_,V -:1:: ,/,,,,ciigi 1 14, e ...e.. ,.., e 0 cri 4iycr.ll'exiiiiiri r : r -, der/ Arrrzr.

)rirr iei C.-ea- .4.12.1,; i rzii

f

-AA;14e_ic4.

1571%).61" 4'41.

r''''...... y 41 ,44e-fi' 1r , --41 e't

.ee...-471411/7 I; 1 ..147e, erAle ei .1.,,,r., 4:1;.,/ ....t_,..,/fret -1/94",,,,,.

..4cdc 4.,d, ,-,,, ..11,II r.el: P.f e I e'41.1.(.46 Ar,r... , /.. ; ; T I , r free, Leet,4;

C e, y ,t, r ,ye., e',./ ,....ici -i4-,::;,,,-(7,g-ty..4 ,./;,...(

,te..4....aLc./..., ,,,,47../ 4(,, , ,,,,,,,,..ror/tei ;...,c ./.: ..,.4,-,..-,,.....040,47,..-i- de 44-41 .41 1,,,,, ,,,,d

d .t,,k14 1c. ..,";a cz-r...74,2.9..r... . ref .k. ow

,71.4.,,,,,k ei;:e Se- rir,...4 AaidA

/t.r.4.414 i /j$4, '4:1:4' a e lft ...F ...7 :icc ice

. ,7' Yee, r7.-r-t-tr,r ;:,,rri ez...,,ire-r-rce

eatr- 5-..,4r,sze,44r:9//y,-./.4(1.te -42cer ,sr. (-.4.-2(` ;I<

/.4 err treel. duet f 4,.14,;44,ice47.00/hA 'efi

syLe f.r.ti ' ..14.-4Ye e. 1...,

(1,,, 43. s'4,1.'f (..ti'l 4. 400.S.--ki,444,,

VI ati_ife/44' 0(2e/ee,(46.;, ,:,,orr, ile..s. e /41 f"...; sit . 1 t .1 114., /1.,;;e "Je

. _--.--- ..

[ .1 Willie/10

41

1."1 ei/J, Pyle /0" 4.Lf tee .-f 74-2.

pit4. rA 7ft

--off

.

,

4 4.-

re-Are.4

vci,4.4;42z-r-,. iirc

SotA

.4r.. , If.41 , ', /

/ / ../:

' ' f ,I. , 2. /

6 , 4.,e

A ey et Z,/,

,

, ,

.

11.1.e...i

eft"

e..2".'

...> e x , z i 4

4C41444, (rife. -.

,

www.dacoromanica.ro

minim ki1 arm alto SWINE

1.°1- 0 ;/0. _

/9

,mere

444, 4 ,r,tt.u, #,:t 71 # )

4.144.A.14

.

t, t. ,'"

!

I' r1,

1

- 4

, 1

I :ft., : . 11 a :14:41 a"'."..4.".,-.4111101==t6:Adara

Semrat

t C-0101.0.10, I '16411

t.'I fit; 14

y '11rte.? I

,t14-.4 44.4t. diteAft.&i

44:::

441144 tt

INA-C4-444L - 4A--4-va- /AA:st-ttet

Mrtm-

.fri-,%42t41-6 -pft,..

r4.44-to-Ce sumMk. p-c-b

www.dacoromanica.ro

/ %)brut

r1.!"'..7! c 0* ex.£. 4..

"2: k46

1-4/10.,/,A)1.

,

C'Ar&4""

/k,tei MDR PIM

. P.M. Al

1 92v.avr.146rq4

-

errncl

kit') 'Re dat.19r : w t, A.

4 ''

il./Mret_30* kelse,.t!Ls4,- ,4410,. ,

Crtt y.p!

1-4,. 44.10-44:

,.4-4.-uX.Lket.

-11-4AV" i-t.y;, -34,44:, 1;,;4.44..;;I, .4- <4-0.4.4.f ,..

I.4t- .-10.-__ 7."74,...t.- ti4=,,:.--4,-c.- ,./0-i-v-1:,,

IZ'.4 ie. 4.P.40:4.f.t.A..4..?"t..":<7"r44)...,

. a

........t.. .4--...,4...,... ._..-Tri.:-1,1-4.,",-.4

44,. .....ki.A..rjtitc- ±Yr.i.-:: .1.11-.k. iftlit-t....;.:L.

K. 2 .--cicnarIA Supt.144

02,144'

;INC"'

,--4" .,-

1

''"71..,V-1., 4 4.-.' 4,11.34:24.AL -LIZ «11,-4 ctit,11 .t

4.4.eiA.,,z.

,,t,. ,......

)---- ...,,

.. I

T... , . ...

44 t1''-14E1'4%

E

$ 4 .

www.dacoromanica.ro

mINISTEHUL ArtcEmori

i f!

1/21.- 74:1141:11-g- ei ek. ilte--ti 1-1-e-tit._

:/;7,-:,,,,4--!1 -.4. n-L-e.-4,../.:4-2.4*u..... 77 ! d2,,, 4i,fritti,,_,

I / (/ -4:PUP_

1.17;.,:11--14..41 a4-1 tt...L,t.t..- e.cht..e.4.."

lei4.0246,-,_4_/. 4,7(.44:,;,v1 ee.,4' -6w..7, le-ter_

'1-KAA:-.A.-Cif , e 1,115. .-e / el,-;-,-e211-1..-f.,5,-.4...e/L.(L

';4 eraela,.!.L

itt,t._ -,..,-,

.... (7 --"

07? :..4)-,1"...t.. Art,71,4. .,%.4,...1,1,8-4_

eft.. 14:-74;1. 6.. "441-1 /a.2-4h,a4

?ti '115.1.441.f;4'M 'kdr:el e-e..."..4-t-r-{, lc./.. e;

.t. , i 71.-,-14.44-4.4%;',47-7 . ,d....::,,/' -,,,%:- -4t....ti...rjfAx.s.:',:,(.'

5TD

S&R.K.eiewkna. ,Z4aZy-74_ fiaeipeAt'd

Aree.-eXe..% 4141_

51-2A44-),4 OtziAd-Ift I

k.421.0 41(;_fp,i4

eL

4.4./Pciti

g t?,t_

eAll,i2 4, 224,t7.4

;14

I"

.4.1t-etZ 11-141.

3. wIttiA/a..A47: ex-11711-C,*-/-2

r.

tr,

0 -11'31 tek4r-r"

etiAl. -P A

u,k_e

.hut

./ 44,4:4" glcse,

-16.21:/2 .1

www.dacoromanica.ro

Traducerea Notei verbale" (din limba franceza) adresata de catre Ministe-rul Afacerilor Straine al Romaniei, legatiei Bulgariei la Bucuresti, in ziva de21 Ianuarie 1921.

NOTA VERBALA

Ca raspuns la Nola verbala Nr. 550 din 24 Septemvrie 1920, MinisterulAfacerilor Straine al Romaniei are onoarea de a informa Legatia Bulgariei cadin lamuririle obtinute dela autoritati competente rezulta ca deputatii comu-nisti bulgari Colaroff si Dimitroff au fost arestati la 3 Julie 1920, pe and seaflau lute() barca ce naviga in apele romanesti, intre punctul de varsare a ca-nalului Sf. Gheorghe in mare si Gura Portitei, pentru faptul de a fi trecut fron-tiera faro pasapoarte. La perchezitia ce le-a fost facuta, s'au gasit a upra sus -riumitilor manifeste comuniste, indreptate in special impotriva sigurantei Sta--tului roman.

Supusii bulgari in chestiune au fost eliberati la 23 Julie 1920 si au trecutaceeasi zi in Bulgaria.in

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

FASCIZAREA INVATAMANTULUIIN STATELE UNITE

Unul din aspectele vietii americane care reflects din ce in ce mai evi-dent caracterul exploatator r5zboinic at dorninatiei capitalului monopolist este

invatamantul american.Oficinele de propaganda si de spionaj ale State lor Unite se straduesc sa

prezinte desvoltarea culturii si a invatamantului din statele americane ca o.,culme" a civilizatiei mondiale. Realitatea contrazice insa aceste laudarosenii.Lenin, in anul 1913, referindu-se Ia nivelul cultural existent in State le Unitesscria ca acolo sunt aproape 11% analfabeti, iar intre negri 440/0 analfabeti".*).Pe baza statisticelor de astazi, revista Narodnoe Obrazovanie" (Nr. 4, 1950)arata ca in State le Unite procentul de analfabeti a crescut pana la 15°0.

Acestea sunt rezultatele dobandite in ultimele trei decenii de civilizatiamonopolurilor americane.

Din totalul copiilor americani de varsta scolara, fiecare al cincilea copilnu merge deloc la scoala. La sate, procentul copiilor care nu invata a crescutIa 3/4. La acestia se adauga copiii muncitorilor agricoli si ai micilor fermieri,care merg la scoala doar 3-4 luni, atunci cand nu lucreaza pe camp.

Dup5 cum arata ziarul Pravda" (3I.V.1950) insesi datele oficiale ame-ricane arata ca in fiecare an 1.000.000-1.250.000 de scolari pArasesc scoalagi cauta de lucru. Din 1930 pana in 1944 in scolile elementare numarul ele-vilor a scazut dela 21.278.593 la 17.713.096, iar in scolile medii numai intreanti 1940-1944 numarul elevilor a scazut dela 6.601.444 la 5.553.520. Astfel,in fiecare generatie raman analfabeti sau semi-analfabeti intre 12 si 15 milioanede copii americani. Poporul american este departe de a se bucura de cele mailargi cuceriri ale culturii omenirii. Acest adevar Ott exprimat cu amaraciunede Fred Maiers in cartea sa 5colile noastre o rusine". El scrie: noi ame-ricanii trebue s5 suferim o adanca rusine. Noi suntem un popor catastrofal deanalfabet".

Cu un ctntsm caractertstic gangsterilor lipsiti de once respect fats deom, guvernul american, in urma unei conferinte tinute anul acesta la CasaAlba In luna Mai cu privire Ia situatia copiilor si a tineretului american, adeclarat ca in America copiii au posibilitatea sa invete si sa-si desvolte talen-tele... Aceste afirmatii mincinoase sunt rasturnate chiar de catre o comisie auniversitatii Harvard, care a facut o statistica in timpul razboiului cu privireIa posibilitatile tineretului american de a strabate toate treptele de invatamant.Comisia a Impartit populatia in trei grupe dupa situatia materiala: gr'upa celorbogati, a celor cu posibilitati mijlocii si masa pauperizatilor. Patura imboga-titilor prin exploatare reprezinta doar 80/0 din populatia State lor Unite. Eatrimite log copiii in scolile medii si 900/0 in institutele superioare. In schimbmassa celor pauperizati, care formeaza 600/0 din populatie, isi trimite in §colilemedii doar 300/0 din copii, iar in institutele superioare numai 50/0. Copiii ti-neretul american sunt exploatati cu cruzime In uzini pe latifundiile marilor

*) Opere, vol. 16, p. 411, ed. rush.

si;i

isi

sisi

www.dacoromanica.ro

178 STUDII

fermieri. Milioane de copii, in loc sa se poat5 bucura de lumina stiintei de carte,sunt siliti sa munceasca 11-14 ore pe zi cu un salariu de 3-4 on mai micdecat at femeilor. (Salariul femeilor este cu 50-700/o mai mic decat al bar-batilor).

Literaturnaia Gazeta" (Nr. 647/1951) redA parti din raportul MinisteruluiMuncii din U.S.A. publicat in Labour Information Buletin" cu privire la muncacopiilor, in care se arata c5 milioane de copii in varsta pang la 16 ani (dintrecare 65 procente sunt tineri de 14 ani, iar multi n'au nici 9 ani) ...nu invat5,ci intreaga zi muncesc pe campuri..." Munca de 11-12 ore nu apare ca cevaneobisnuit pentru adolescentii de 11-12 ani, ocupati cu strangerea bumba-cului..." In cursul muncii multi copii isi pierd vista sau sunt schiloditi. Numaiin anul 1948 au fost invalidati si omoriti in productie 100.000 de copii ame-ricani.

Sistemul de invatamant din State le Unite departe de a fi universal" sicel mai desvoltat" din lume, este in realitate un invatamant de clas5 pus inslujba marilor monopoluri. El este un instrument cu ajutorul earuia marea bur-ghezie americana coboara continuu nivelul de cultur5 at maselor, un mijlocde raspandire a obscurantismului. El da clasei dominante stiinta" metodelorcelor mai inaintate" de exploatare. El ridic5 elementele corupte, educa pe filltradatorilor clasei muncitoare, fiind un instrument de intarire a aristocratieimuncitoresti.

Invatamantul american nu este decat un instrument de exploatare inmainile Wall-Street-ului

*

Truman a declarat cu ipocrizie in fata Congresului c5 e iegretabil faptulc5 intro tars atat de bogata ca a noastra, milioane de copii n'au cladiri co-respunzatoare pentru scoli, n'au un numar suficient de pedagogi pentru inva-tamantul primar si cel secundar". Dar Truman n'a aralat ea aceasta' stare delucruri se datoreste politicii de inarmare si de agresiune dusa de capitalul mo-nopolist american. De fapt, marea finant5 urm5reste sa impiedice cat mai muttonce desvoltare a invatamantului pentru a putea transforma masele cat maiusor in carne de tun. Ziarul Pravda" (13.V11.1951) arata ca in luna Iu lie 1951la San Francisco a avut loc at 89-lea Congres at Asociatiei Nationale a In-vat5mantului" la care au luat parte 5.000 de profesori si directori de scoli. Inraportul intitulat situatia din scoli" este desvaluita situatia dezastruoasa incare a fost impins Invatamantul american.

Mijloacele banesti distribuite scolilor in anul 1950 sunt cu mult sub ni-velul fondurilor repartizate in anul 1930, anul de criza puternica in State leUnite. Pentru cluburi si case de joc se cheltuiesc de patru on mai multi do-lari cleat pentru invatamant. In raport cu fondurile destinate inarmarii, chel-tuelile pentru scoala americana sunt de 300-500 de on mai mici. In ultimiiani nu s'au Uncut aproape deloc investitii de seams in constructia de not cla-diri scolare. Veitelnaia Gazeta" din tuna Iu lie (Nr. 58) reproduce o statisticsdin revista americana reactionary Life", care arata ca in State le Unite 220/odin cladirile destinate invalgmantului au o vechime mai mare de 50 de ani,730/0 au o vechime intre 10 si 50 de ani si numai 5% sunt construite in ultimii10 ani. Dupa cum arata ziarul New-York Times", de multe on scoala se re-duce la o incapere si in numeroase cazuri clasele" sunt instalate in garaje,magazii, beciuri si chiar in grajduri. Ace las ziar stabileste a 70.000 de scolisatesti sunt numai scoli cu

sanumele. Iata cum descrie ziaristul american Ben-

jamin Fain in cartea Copiii nostri sunt furati" inlatisarea unei scoli sa-testi: In mutte scoli satesti nu exista nu numai lumina electric5, dar nici macargeamuri. Am v5zut scoli si fara usi. Lumina patrunde prin deschizatura princare se intra. In zilele posomorite scolile se inchid"...

Pedagogul sovietic N. C. Gonciarov in articolul Criza scolii si Pedagogieiin State le Unite ale Americii" arata ca e necesar, pentru a impinge invat5-mantul american macar pans la nivelul existent in anul 1930, sa se faca indecursul urmatorilor zece ani investitii de 10 miliarde de dolari si sa fie pre-www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII 179

gatiti mai mult de 1.000.000 de invatatori. In realitate, dup5 datele agentiei fe-derate de asigurari sociale, in anul 1949, din suma de 300 milioane de dolarirepartizata de guvern pentru invatamant s'au cheltuit doar 70 de milioane. Restuldolarilor au mers in industria de razboi

Aceasta politica dusmanoasa intereselor poporului american loveste totmai puternic In conditiile de Viata §i asa mizere pe care le au cadrele didactice.Dupd ctim arata N. C. Gonciarov, profesorii americani sunt siliti sa recurgala cele mai neasteptate surse de castig pentru a-si asigura painea zilnica.Astfel in Statul Mississippi invatatorul Go liens a fost nevoit sa fats comert cuporci. Americanul Robert Lithle, in articolul Remuneratia profesorilor o patsrusinoasa pentru natiune", e nevoit sa recurroasca aceasta situatie disperata incare este aruncat profesorul american: in 30 de state, salariul unui invat5tore mult inferior sumei pe care o primeste o femeie de serviciu din institutiilepublice"... Pentru a completa aceasta imagine a modului de viata american"irebue sa aratarn ca femeile care formeaza majoritatea corpului didactic (900/oin invatamantul elementar si 600/o in Invatamantul secundar) au un salariumult inferior feta de cet' at barbatilor. Ele nu pot duce o viata de familie pen-truca nu exists nicio lege si nicio masura de sprijin pentru maternitate. Ca-satoria sileste pe invatatoare sa paraseasca in scurt timp scoala. Mai muttdecat atat, in jurul profesiei de profesor se raspandesc in viata americana celemai reactionare idei emise de catre diriguitorii ideologiei fasciste din State leUnite. N. C. Gonciarov reproduce din revista americana Education Magazine"urmatoarea afirmatie rusinoasa: un medic, un functionar, un jurist, chiar dacaau creerul far5 nicio circonvolutiune, neted ca suprafata unui pahar bineslefuit, sunt priviti ca facand parte din cea mai buna societate, pe and un in-vatator este Intotdeauna tratat cu un sentiment de desconsiderare, cu un sen-timent umilitor"...

In ura for impotriva cul'turii inaintate, monopolistii americani deslantuesco teroare salbateca impotriva profesorilor care indraznesc sa tina seama deadevarurile stiintei. Este suficient ca un profesor universitar sa vorbeasca derealizarile lui Lisenko pentruca el sa fie gonit dela catedra gi aruncat in ca-merele de tortura ale F.B.I.-ului. Asa a fost indepartat profesorul de istorieBarton Ekeli dela colegiul Michigan pentru conceptii ultraliberale". Datoritaacestei terori a fost impins la sinucidere profesorul de literatura Mattisen delauniversitatea Harvard. In urma prigoanei fasciste a fost inscenat marsavulproces Impotriva savantului negru dr. William Du Bois, achitat sub presiuneaopiniei publice mondiale. Totusi in ciuda vaiului de teroare, cetateni americanipentru care patria nu este reprezentata printr'un sac de bani, se ridica cu dar-zenie. luotand pentru apararea democratiei si a pacii.

In timp ce sume enorme stoarse din vlaga poporului american se chel-tuiesc pentru inarmare, iar scolile sunt lipsite de fondurile strict necesare, existaun sistem de institutii de invatamant in State le Unite care au o desvoltareputernica si care nu duc lips5 de dolari.

Aceasta este reteaua de invatamant destinat aristocratiei financlare.V. Alexandrov si P.- Sergheev in articolul Fascizarea Statelor Unite si scoalaamericans" (Narodnoe Obrazovanie", Nr. 11/1950) arata ca dad fnainte aris-tocratia financiara isi trimitea copiii s5 invete in scolile aristocratice engleze,astazi aceste scoli au fost create chiar pe teritoriul Statelor Unite (pensionulRozmari Hall, Farmington, scoala Dobbs, etc.). In aceste scoli particulare nupot patrunde copiii oamenifor simpli, ci numai odraslele magnatilor industrieisi elementele recrutate din aristocratia muncitoreasca americana. Aceste scolisunt subventionate direct de miliardari. De pilda sotia lui Rockefeller a daruit,tmei astfel de scoli un stadion sportiv. Dar influenta directa a miliardarilorexista si in institutele de invatamant superior. Din totalul institutelor de lava-tAmant superior numai 160/a sunt de stat, iar restul de 840/o sunt proprietateadiferitelor asociatii, adica proprietatea marilor monopoluri. Institutele de inva-tamant superior ale statului nu sunt Insa cu nirnica In afara controlului exer-www.dacoromanica.ro

180 STUDII

:itat de trusturi. Astfel cercurile bancare sf industriale dicteaza linia invata-mantului superior american. Miliardarul J. Morgan este tutorele universitatiiHarvard, iar in consiliul de tutela a universitatii se afla fiul salt S. Morgansi bancherul Charles Adams, ruda cu Morgan. Tot de familia Morgan depind6 membri ai consiliului universitatii Princetown si 7 membri ai consiliului uni-versitar Massachusetts. In consiliul universitatilor Columbia si Pensilvania esteThomas Parkinson, sfatuitor al lui Rockefeller. In consiliul universitatii Californiase afla vestitul speculant si industrias petrolifer Pauli si bancherul Gianini.

Exemplele pot fi imbogatite cu zeci de alte fapte. Realitatea arata inchip de netagaduit ca in State le Unite invatamantul este cu totul in manaWall-Street-ului, care se foloseste de el pentru indeplinirea planurilor sale im-perialiste.

Discriminarea rasiala se manifest5 puternic In invatamantul american. InAmerica copiii negrilor n'au drept de a invata alaturi de copiii albi. S. M. Ro-zenoer In articolul Discriminarea rasiala In U.S.A. si scoala de negri"(Sovietskaia Pedagoghica") arata ca in cele 19 state ale sudului americanlegile hotarasc despartirea negrilor de albi dela scoala primara pans la uni-versitati.

In legislatia statului Oklahoma se prevede ca: Oricare invatator dinacest stat care voluntar sf constient permite vreunui copil de rasa coloratA safrecventeze scoala pentru rasa alba, sau da voie vreunui copil alb sa frecven-teze scoala pentru rasa colorata, trebue sa fie amendat cu o sums de nu maiputin de 10 dolari si nu mai mult de 100 dolari, iar actele sale sa fie anulatesi sa nu poata fi reintegrat mai devreme decat anul urmsator"... In Carolinade Sud guvernatorul James Byrnes, fostul secretar de stat, care nu odata acalomniat lagarul democratic pentru ca n'ar respecta" drepturile omului, aanuntat ca va retrage subventiile pentru Invatamantul public data se va in-cerca interzicerea discrimin5rii rasiale in scoala. Fascismul american caut5 saarate ca aceast5 situatie s'ar Llatorf unei traditii" specifice sudului sclavagist.In schimb in nordul State lor Unite democratia n'ar suferi nicio stirbire.

Faptele insa sunt mai puternice decat minciunile. Fascistii americani dinnord pun la tale mijloace brutale de izgonire a negrilor din scolile albilor.Legiunea Americana" Si Ku-Klux-Klan"-ul creaza o atmosfera terorista iniurul copiilor de culoare neagra. De multe on linsajul ii sileste pe negri sA re-nunte de a-si mai trimite copiii le scolile albilor.

Lipsita de posibilitati normale de invatatura, populatia neagra improvi-zeaz5 scoli in conditii umilitoare sf cu totul nesatisfacatoare.

lata cum a descris americanul Doxy Wilkerson in cartea sa Problemelespeciale ale educatiei negrilor" o scoala pentru copiii negrii: Cladirea servestedrept scoala si biserica. Toata instalatia ei consta din cateva scaune cioplite ne-priceput, o sobs veche, un pupitru de fabricatie locals, o masuta mica si caldaricu apa... nu exists nici tabla, nici banci, copiii scriu tinand caetele pe genunchi.Sunt 52 de elevi pe lista, toti stau in aceiasi class. Profesorii $i elevii lipeschartii pe pereti ca vantul sA nu intre in class. Acoperisul are gauri. Cand plouacopiii trebue sa fie trimisi acasa". In $colile negrilor datorita necesitatii de amunci pentru castigarea minimului de existents, cursurile sunt mai scurte cu2-21/2 luni deck cursurile scolilor destinate albilor. Dar si aceste posibilitati deinvatatura sunt inaccesibile datorita saraciei unui mare numar de copii negri.

Datorita situatiei grele, 3/4 din copiii de culoare neagra nu reusesc sainvete mai mult de patru clase elementare. Cu toate acestea populatia neagranu renunta la drepturile ei. Alaturi de tortele progresiste ale poporului ameri-can, masele muncitoare de culoare neagra lupta cu eroism, aparandu-si drep-tul la viata si fericire.

*

N. C. Gonciarov in Criza scolii si pedagogiei in State le Unite ale Arne-ricii", analizand situatia pedagogiei americane arata cum capitalul americanwww.dacoromanica.ro

NOTE RI RECENZII 181

creat detasamente de sociologi, profesori, profesori oi pedagogi reactionari caJohn Dewey, George Counts, Fitzpatrick care prin activitatea for dusmana in-tereselor poporului american cauta sa spriiine sandramaua imperialismului. Depilda Counts mita sa demonstreze" ca intre sistemul economic capitalist oi crizen'ar exista nicio legatura. Crizele s'ar datora faptului ca in momentul de fatasocietatea omeneasca ar trece dela civilizatia agrara la civilizatia industriala.ignorand adevarul istoric gi gtiintific, scolile americane dau elevilor gi studentiloro imagine taloa despre lume gi despre viata socials.

Imperialismul sangeros al State lor Unite este prezentat in cartile de istorieca o politica de extindere pasnica" a statului american. Asa de pilda, se poateciti ca Insulele Hawai din mijlocul oceanului Pacific erau un loc comod pentru.oprirea vapoarelor. Acolo traiau un sir de americani. In anul 1898 am fost bucu-rosi sa primim aceste insule in familia noastra"...

$tiintele naturii sunt denaturate. Darwinismul este interzis in majoritateascolilor americane. Teoria evolutionists este inlocuita cu termenul transfor-.mism" iar deosebirea dintre acesta oi fixism" este stearsa : Principala deo-sebire intre transformism gi fixism nu consta in negarea sau admiterea forteisuperioare, nu in problema cine sau ce a creat speciile, ci in problema metodeiolosite cu prilejul crearii noilor specii".

A. A. Nuselbaum analizeaza in revista Sovietskaia PedaVOghica" (Nr. 81950 Programul antiotiintific gi reactionar al scolilor din U.S.A.) principa-

lele teorii" pedagogice care stau la baza scolii din Statele Unite.0 astfel de teorie" este exprimata limpede de A. Davies in cartea sa Au

.oamenii saraci creer?" editata In anul 1949. Aici se poate citi copiii nascuti dinparinti mai saraci sunt mai Inapoiati din punct de vedere al capacitatilor inte-lectuale, deck copiii celor bine situati, copiii din statele sudice (unde traeste onumeroasa populatie neagra (N. red.) sunt inferiori din punct de vedere intelec-tual copiilor din statele nordice, copiii de origina strains sunt mai putin Inzes--trati deck cei nascuti in U.S.A copiii dela tare sunt mai putin capabili necat.cei dela orase"... Aceasta teorie" a aptitudinilor intelectuale arata cat de adancreactionar este caracterul Invatamantului american. Aceasta Impartire dupa po-sibilitati" este in fond o Impartire a copiilor dupa pozitia materials a parintilor.

In dorinta de a goli de mice continut serios ocoala americana, se ras-pAndeste teoria" utilitatii sociale, dupa care se exclude din program tot ceea.ce nu corespunde actualei vieti a burghezului american. In consecinta cititul cuglas tare e redus la minim, studiul gramaticii se reduce la corectarea greoelilor-mai frecvente din conversatie, iar studiul matematica e restrAns sub motiv caproblemele mai complicate nu intra in preocuparile zilnice ale adultilor.

Tehnicizarea abourda, reactionary, a predarii in scoala elementary.cunoscuta sub numele de mecanizarea metodei de invatarnant" reduce la mi-nim activitatea creatoare a copiilor. Elevii poarta ochelari asemanatori unorbinocluri de teatru ochelari numiti metronoscopuri" cu ajutorul carora pri-vesc spre un ecran care Inlocueste tabla obionuita. Profesorul apasa pe butoanesi pe ecran apar diferite litere sau propozitii dupa natura lectiei. Prin metoda,,electiva" de studiu, programa scolara se imparte in materii obligatorii foarteputine la numar gi un numar nelimitat de obiecte neobligatorii. Asa de exem-plu In clasa XI, stiintele naturii, matematica superioara, fizica, chimia, nu facparte dintre obiectele obligatorii.

Ca urmare, In programul scolar, obiectele de studiu esentiale sunt info-cuite cu o sumedenie de obiecte lipsite de justificare pedagogics

Este extrem de important de a arata ca numarul tinerilor care invatastiintele superioare scade vertiginos. Procentui elevilor care invatau algebra erain 1900 56, 30/o iar in 1940 era numai de 220/o. Geometria era invatata In 1900de 27°0 din elevi, in 1940 o Invatau doar 100/0. Tinerii care studiaza fizica oichirnia nu trec de 70/0 pentru ambele obiecte.

Deasemeni In programul de literature nu se da atentie operelor clasice. Inschimb 960/o din baeti oi 910/0 dintre fetele de 6-11 ani gi 87°/o dintre baeti sietele de 12-17 ani citesc comics". Aceasta maculatura criminala este tiparita

si stiintifica.

www.dacoromanica.ro

182 STUDII

In State le Unite inteun numar de 60.000.000 lunar in timp ce cartea lui MarkTwain Yankeii la curtea regelui Arthur" este scoas5 din bibliotecile scolare

Rezultatele acestui trivAtamant reactionar d5uneaz5 profund intereselorpoporului american. 0 comisie de control care a verificat cunostintele scolilorsecundare din statul. Dakota de sud a trebuit s5 scrie textual in raport: Ei nuncunosc nimic, sau aproape nimic in mod temeinic".

Aceste rezultate sunt in concordanta cu politica marei finante, care nu do-reste altceva decat s5 uniformizeze si sä standardizeze creerul cet5tenilor ameri-cani. Pentru bancherii si industriasii americani, facultatea de a gandi, proprie-tatea creerului omenesc de a cauta adevarul si fericirea, constitue primejdia ceamai mare pentru existenta lor. Deaceia in mainile Wall-Street-ului Invataman-tul american a devenit un mijloc de transformare a copiilor si tineretului ame-rican in fiinte mecanice, lipsite de gandire, abrutizate, pentru a ri unelte alelascismului american.

In constitutia State lor Unite se arata c5 scoala e desp5rtit5 de biserica.in realitate reactiunea americana nesocoteste constitutia poporului american.

In articolul Ce se invata in scolile americane" E. E. Ahsaruman (Na-cialnaia Scola, No. 9, 1950) arata ca lupta monopolurilor impotriva stiintei, gase$te un aliat in biserica. Din 48 de state numai inteunul, in Kansas, este inter-zisa invatarea religiei in scoala. In 12 state invatarea bibliei este recomandat5 inprogramul scolar. In statul Aidaho profesorii de stiinte sociale trebue sä citeasc5in fiecare dimineata 12 pan5 la 20 de versete din Bib lie. Pedagogful catolicismuluiWilliam Macgogan a exprimat fatis scopurile pe care le urmareste in scolile ame-ricane biserica: Nu informatia, ci formatia, mai precis transformarea in catolici

iata sarcina principala a catolicismului". Numai biserica catolic5 are sub in-fluenta ei directa 273 de institute de inv5t5mant superior.

Alaturi de biseric5, un rol important In pervertirea tineretului american, informarea lui in spiritul modului de viata american" it joaca organizatiile ex-trascolare si paramilitare. Exista in U.S.A. cluburi in care tineretul scolar estesupus atatarii celor mai josnice sentimente si pregatirii militare. Aici sunt de-tasati ofiteri ai armatei si in perioade scurte exists o zi in care toti membriiclubului sunt obligati sA faca instructie militar5. Organizatia cercetasilor e unadin organizatiile cele mai influente ale fascismului american. J. F. Dulles inteunmoment de sinceritate a declarat cu cinism: miscarea cercetasilor reprezintapentru U.S.A. ceeace a Post pentru nazism miscarea tineretului hitlerist"...

In timp ce la O.N.U. reprezentantii State lor Unite declar5 cu ipocrizie c5in America guvernul duce o politica de pace, ofiteri ai armatei sunt detasatipe Tanga scoli. In instructiunile lor se ordon5 Tine minte c5 elevul constitue-materialul care este pregatit si format pentru lupta. Instructorul trebue s5 ur-mareasc5 cu grij5 si cu atentie si deasemeni trebue s5 stimuleze tendinta na-turala de a lupta si °mart"

De nenum5rate on se d5 in scolile americane alarms atomics ". Copiiisunt cuDrinsi de crize nervoase, se ImbolnAvesc de nervi. Ideia c5 razboiul cupUniunea Sovietic5 este o sarcin5 istoric5" a Statelor Unite este s5clit5 cu ner-severent5 salbatic5. Groaza feta de moarte a devenit pentru copiii americani unsentiment predominant. In Literaturnaia Gazeta" (Nr. 64. 1951) este reprodusao anchet5 fAcut5 In randul copiilor americani. La intrebarea ce yeti fi peste zeceani ?", 60°0 din copii au raspuns un singur cuvant cadavre" !

Agentia United Press a anuntat ca in orasul Manuto Zebon dou5 suroride 12-14 ani au fugit de acas5 lasand urm5torul bilet: Noi vrem s5 vedem pa-mantul Dana cand nu este distrus de bomba atomics

Este un lucru cunoscut ca in consiliile de conducere ale universitatiioiau luat loc alaturi de reprezentantii capitalului financiar, kenerali si amirali.Generalul Eisenhower, Amiralul Niemitz, vice-amiralul Calcoj sunt cateva figuricunoscute ale armatei americane care ast5zi au control efectiv asupra univer-sitatilor. Sub conducerea for universit5tile devin tabere militare. Pedagogulreactionar Fitzpatrick a exprimat deschis politica trusturilor in universitati: noi

r

",

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII 183

nu avem in vedere vreo pregatire in domeniul culturii generale sau at experien-telor socialiste. Noi nu avem in vedere antrenarea fIzica sau educatia idenica,nici pregatirea profesionala, decat doar cu exceptia acelor laturi care fac partedin pregatirea militara. Pregatirea militara inseamna insusirea artei de a ucideoameni indiferent de faptul ca cineva e savant, administrator sau militar"...

In 52 de institute de invatamant superior exists sectii de marina militara.In 110 exists sectii de aviatie militara iar in 170 sunt sectii ale armatei deuscat. Pentru a recruta carne de tun, guvernul american recurge la cele maianarsave metode.

Folosindu-se de saracia studentilor, statul se ofera sa dea ajutor banescin schimbul unui contract pe baza caruia tanarul va servi trei ani in armata("Komsomolskaia Pravda", 12, I, 1951). Pentru copii sunt fabricate cele maidiferite produse care atata la asasinat. Trustul gumei de mestecat, dupa cumanunta Literaturnaia Gazeta" (Nr. 63, 1951), a s-:os o varietate de gums nu-mita Babbigam". Ea se vinde in cutii care cuprind scene de pe frontul coreeaninsotite de texte insultatoare la adresa poporului coreean.

Masele populare din State le Unite incep sa-si dea seama unde duce poli-tica monopolurilor.

Mii de parinti protesteaza impotriva masurilor militariste ale guvernu-lui. Tinerii refuza sa se prezinte la cursurile de incorporare. Studentii colegiu-lui din Seat le au publicat in Daily Worker" urmatoarea declaratie: In raz-boiul trecut, tinerii au luptat din convingere, deorece fuseseram atacati. Dar.acum ce ne-au facut coreenii ?"... Edgar Hoover, seful F.B.I.-ului (Biroul Fe-deral de Investigatie), a trebuit sa declare a in ultimul timp s'au strans peste*9.000 dosare ale studentilor care refuza sa se prezinte la incorporare. Cresterniscarea de rezistenta a poporului american impotriva politicii Wall-Street-ului.Militarizarea si fascizarea Statelor Unite gaseste in poporul american si in vointapopoarelor iubitoare de pace din intreaga lume un obstacol de neinvins.

*

Presedintele Partidului Comunist American a scris de curand importantalucrare intitulata: Apusul imperialismului mondial". In chip profund, cu ajutorullogicii de fier a stiintei marxist- lerLiniste, el dovedeste sa imperialismul, inciuda eforturilor sale disperate de a supravietui, se descompune rapid. Cuprinsde panics, Wall-Street-ul se pregateste in toate chipurile in vederea viitoarelorbombardamente asupra Uniunii Sovietice si se napusteste cu furie asupra comu-nistilor americani. Dar cetatenii constienti din Statele Unite incep sa inteleagaca aceasta furie canibalica nu este expresia puterii, ci a fricii exploatatorilor.

Unul din conducatorii statului New-York William Wolin a exprimat.aceasta fried' cerand interzicerea invatarnantului pentru oamenii muncii. Noivedem a spus el ca acesti oameni infuriati de zdrobirea sperantelor sinegasind intrebuintare, vor fi bine inarmati in furia for distrugatoare cu aceainstructiune pe care not le-am dat-o"... Lacheii ideologici ai capitalismului ame-rican incearca zadarnic lichidarea stiintei de carte. Poporul american se des-teapta la lupta cea mare, el intra in armata popoarelor iubitoare do. pace con-duse de Uniunea Sovietica.

Drapelul luptei impotriva robiei imperialiste este purtat cu eroism de co-rnunistii americani, avant-garda maselor muncitoare din Statele Unite. ExistentaPartidului Comunist american, intarirea legaturilor sale cu masele, este che-zasia infrangerii reactiunii americane. Acest adevar istoric este exprimat deWilliam Forster in cuvintele: Un puternic Partid Comunist este secretul tutu -xor succeselor" (Apusul capitalismului mondial", Mbscova, 1951, p. 25).

S. Tamar

www.dacoromanica.ro

184 STUDII

N. G. CERNI$EVSCHI: PRINCIPIULANTROPOLOGIC IN FILOSOFIE"

(Editura de Stat pentru literaturastiintifica si didactici, 1951, p. 95)

De curand a aparut In romaneste, inEditura de Stat pentru literatura

si didactica, ?ucrarea clasic5 a luiCernisevschi, Principiul antropologic infilosofie". Traducerea uneia din cele maide seams lucrari ale lui Cernisevschiconstitue un pas inainte pe drumul cu-noasterii operelor marilor revolutionaridemocrati ru$i.

Se stie ca studiul operei si luptei luiCernisevschi ca de altfel, al tuturorrevolutionarilor democrati 111$i din sec.al XIX-lea, este important, pentru noi,si in masura in care ne ajuta sä inte-legem mai bine desvoltarea miscarii sigandirii revolutionare din Cara noastrain a doua jumatate a secolului trecut.Problema acestei influente rodnice aPost pusa si este in curs de cercetare;de rezolvarea ei depinde luminarea catmai completa a unei

desvoltareaperioade impor-

tante din ideologic5 dinCara noastra.

Dintre revolutionarii rusi din pe-rioada burghezo-democratica a misca-rii de eliberare din Rusia in sec. atXIX-lea, Cernisevschi este una din celemai insemnate figuri. Activitatea sacea mai rodnica s'a desfaprat inpreajma si in timpul efectuarit reformeitaranesti din 1861. In aceasta perioada,Cernisevschi a scris importantele salelucrari de filosofie, istorie, economiepolitica, estetica, critica literara si ne-intrecutele sale articole din pres5.

Este stiut ca epoca lui Cernisevschieste cat se poate de bogata in eveni-mente istorice si de o mare importantain desvoltarea politica si ideologic5 aRusiei. Pe la jumatatea sec. al XIX -lea,desvoltarea politica $i economica a Ru-siei trece printr'o puternica criza.Aceasta criza a fost determinat5 de im-portanta problema a lichidarii iob5giei,Cursul scurt de istorie a PartiduluiComunist (b) al Uniunii Sovietice", analizand aceasta perioada, arata Caintregui mers at desvoltarii economice impunea desfiintarea lob5giei".

In 1861, guvernul tarului Nicolae 1,slabit in urma infrangerilor militare su-ferite in razboiul Crimeii si inspaiman-tat de valul rascoalelor taranesti impo-triva mosierilor, se vazu silit sa des-

fiinteze iobagia. Felul cum a fost preacest act si, mai ales, ceeace i-a-

urmat, a dovedit ea reforma nu a fostdecat un act formal si prudent, menitsa intareasca pozitiile exploatatorilor.

Cernisevschi a luptat cu Infl5c5rare-pentru realizarea integralg a reformei,pentru desrobirea taranimii, demascandin acelas timp, caracterul reactionaral platformei nolitice si ideologice a li-beralilor care, deli proclamau necesi-tatea desfiintarii iob5giei, erau parti.zanii unei reforme partiale. Cerni-sevschi a stiut s5 patrunda adev5ra-tul substrat at atitudinii liberalilor,care nu faceau deck sa ajute guver-nului sa preintampine primejdia uneirevolutii taranesti si, prin aceasta,salveze autocratia tarista si domina-tia mosierilor. Chiar si unii partizani aldemocratiei revolutionare incepuserasa incline spre liberalism si anar-hism.

In aceste conditii de inversunat5lupta dusa impotriva iobagiei, scrie sipublica Cernisevschi importanta sa lu-crare Principiul antropologic in filo-sofie". Scopul ei a fost s5 expuna sisa apere bazele ideologice si filoso-fice ale miscarii democrate revolutio-nare din Rusia secolului al XIX-lea.

Cernisevschi insa nu s'a tnarginitse apere ideologia inaintasilor saiHerten si Bielinschi. El a desvoltataceasta mostenire potrivit cu noileconditii ale vietii sociale 5i stiintificesi cu nevoile practice ale miscarii de-eliberare din Rusia. Deci, lucrarilelui, printre care Principiul antropo-logic in filosofie" este dintre cele maide seams, reprezint5 un aport deo-sebit la desvoltarea filosofiei clasiceruse.

In Principiul antropologic in filo-sofie" Cernisevschi critica aspru idea-lismul, eclectismul si subiectivismul cu-noscutului ideolog at narodnicismului,Lavrov, si demasca caracterul reac-tionar al teoriilor filosofice ale luiFichte, Schopenhauer, Aug. Comte,Proudhon si alti filosofi burghezi.Totodata, in opozitie cu ideile acestora,el desvolta insemnate teze ale materia-lismului filosofic.

Dela inceputul lucr5rii, el ajungela concluzia, genial5 pentru acea vreme.a dependen(ei filosofiei de politica, depozifia claselor a parltdelor. Cau-tarea adevarului spune Cernisevschi

sa

stiintifica

Nwww.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

este principiul fundamental al cerce--15rii stiintifice. Dar stiinta nu este un_stop In sine, ci ea serveste oameni-lor, foloseste societatii. Ca atare, in

-mod inevitabil, $tiinta sufer5 influentaacestei sociefati, a conditiilor ei deexistents $i de desvoltare. Cennasevschidemonstreaz5 cu o rare vigoare, ca

teoriile politice $i filosofice au fost-.-sunt din totdeauna sub influenta eve-nimentelor curente, iar tratatelelice nu sunt altceva decat ecouri aleluptei $i au drept stop sa tins In locsau s5 grabeasc5 mersul evenimente-lor. Teoriile politice ca teoriile filo-sofice scree el mai departe s'aunascut intotdeauna sub influenta pu-ternica a pozitiei sociale Careia ele Ifapartineau, iar fiecare filosof a fost re-prezentantul unui partid politic carelupta In acel timp pentru dominatia a-supra societatii din care fAcea partefilosoful" (n. 8)..

Intarindu-$i prin exemple conclu-zia, Cerni$evschi arata Ca Schelling

-este reorezentantul unui partid in-spAimantat de revolutie". iar Hegeleste un liberal moderat, extrem de con-servator in concluziile sale" (p. 9).

Cernisevschi arata cä afirmatia luiLavrov ca filosofii nu $i -au creat sis-temele for sub influenta convingerilornolitice" este o naivitate din tale afara.Chiar daca ganditorul sau omul de

ar dori-o, el nu poate sa nu-observe evenimentele ce se petrec injurul lui sa nu reflecte $i el mersulevenimentelor.

Cerni$evschi grata, Intr'o alta lucrare.a sa, CA nu numai sistemele oameni-lor politici $i ale filosofilor sunt pa-trunse de interesele convingerile deciasa, ci $i acelea ale istoricilor, econo-mistilor, naturalistilor etc. De pildaCuvier a fost in domeniul $tiintelornaturei reprezentantul acelui curent deidei, caruia Napoleon voia sa-i acordepreponderenta in viata intelectuala $icare a ajuns la aceasta dominatie inepoca Restauratiei". Cat despre AdamSmith, el exprim5 conceptia intere-sele capitalistilor care conduc indus-tria comertul $i, in parte, au deve-nit st5panii proprietatii imobiliare

care, In general, sunt plini de simpa-tie fat5 de duvnanul invins castafeudara, aliatul for in problema repar-

lizarii valorilor".In leg5tura cu problema apartenen-

lei filosofilor oamenilor de stiinta la

185

un anumit partid, Cerni$evschi des g-lue $i sensul apologiei obiectivismuluioamenilor de $tiinta, care raman re-prezentantii acelor categorii socialecare se tem de revolutie. Cerni$evschiIf d5 ca exemplu pe filosoful englezStuart Mill care, chiar cand recuno$-tea partial justetea unor teorii so-ciale progresiste, le respingea in celedin urma cand vedea ca sunt desa-vantajoase pentru paturile pe care lereprezint5" (p. 27).

Afirmatiile lui Cerni$evschi despreapartenenta filosofilor la un anumitpartid, arata ca el s'a apropiat, in a-ceasta problema, de materialismul is-toric. Ins5 a identifica concluziile IiiiCerni$evschi cu principiul marxist-leni-nist al spiritului de partid in stiinta $1filosofie, ar fi o gre$eala. In condi-tiile social-istorice ale Rusiei Incafeudale, el nu putea s5 descopere intre-gul sistem de relatii sociale, inclusivbazele desvoltarii constiintei sociale.Cu toata marginirea $i inconsecventasa, ideea lui Cerni$evschi despre de-pendenta filosofiei de politica partidefor $i a claselor a jucat un rol pozitivin desvoltarea stiintei $i a gandirii re-volutionate. Ea a imprimat un carac-ter critic, revolutionar combativ in-tregii ideologii a democratismului re-volutionar rus, in lupta ei impotrivaideologiei $i politicei claselor exploa-tatoare.

Ideea unitatii materiei este una dintezele principale ce strabat lucrareaPrincipiul antropologic in filosofie".

0 anumita situatie pe frontul filo-sofic in acel timp 1-a determinat peCerni$evschi ca, in lupta impotriva idea-lismului s5 starue mai mult asupraprtncipiului unitatii materiale a lumii,decat asupra varietatii calitative a aces-teia. In cuprinsul intregii lucrari, ellupta impotriva explicatiilor misticeIn once domeniu al materiei $i al vie-tii umane; el este un adversar neindu-plecat al explicarii vielii cu ajutorul di-vinitatii. Cerni$evschi ii combate pemetafizicienii $i ideali$tii care despar-teau printr'o prapastie de netrecut lu-mea organics de cea neorganic5,plantele de minerale, viata animalade cea vegetala, omul de animate.Bazandu-se pe stiintele naturii, eldescoper5 pretutindeni in fenomenelecalitativ diferite ale naturii unitateamaterials a lumii $i a legilor desvol-tariff ei. $tiintele naturii subliniaza

gi

gi

5i

OHO-

pi

,iiinja

Si

Sipi

si

Si

www.dacoromanica.ro

186 STUDII

Cernisevschi descoper5 *i o lega-tura in aceasta varietate, nu in formelefor de manifestare, nu in fenomenecare sunt in mod hotarit deosebite, ciin provententa unor fenomene diferitedintr'unul si acela* element, dupa cumcreste sau descreste".

In demonstrarea unitatii lumii in va-rietatea ei, Cernisevschi ajunge sa ex-prime clar si direct si ideea transfor-marii cantitatii in calitate. Analizand,de pilda, varietatile de temperatureale apei, el scrie: Cand apa, in onceimprejurari ar fi ea, are foarte putinacaldura, ea devine un corp solid: ghia-ta; and are ceva mai multa caldura,ea este lichid: iar and in ea estefoarte mult5 caldura, devine vapori. Inaceste trei stari, una si aceeas calitatese manifests prin trei feluri de feno-mene cu desavarsire diferite, asa incato calitate is forma a trei calitati dife-rite, se imparte In trei calitati .numaidup5 deosebirea de cantitate in care semanifests deosebire cantitativatrece in deosebire calitativa" (p. 31).

Fara indoiala ca Cernisevschi, atuncic5nd vorbeste de deosebirea dintre lu-cruri si fenomene in ceeacg privestecantitatea, intensitatea si complexita-tea" se gandeste nu numai la marireasi micsorarea for in procesul desvol-tarii, ci si la transformarea calita-tiva. De exemplu, el spune ca dife-rite corpuri simple sau compuse com-binandu-se intre ele, dau in generalnastere la un corp care prezinta insu-siri pe care nu le-au manifestat par-tite sale componente atunci and erauseparate. Asa, de pilda, din combinareain anumite proportii a hidrogenului cuoxigenut se produce apa, avand foartemulte insusiri care nu se observe nicila oxigen, nici la hidrogen" (p. 32-33).

Utilizand numeroase exemple, darmai toate din domeniul chimiei, pe careo socoteste cea mai importanta rea-lizare a secolului", Cernisevschi de-monstreaza atat unitatea material5 alumii, cat si caracterul dialectic al pro-cesului de desvoltare in natura.

In cursul desvoltarii in natura, senaste totdeauna ceva nou, arata Cer-nisevschi. Criticand, de exemplu, pecei ce considerau ca fiecare specie deanimal este irrvariabila, c5 natura nuare istorie, el spune : Dar nici aceastanu este just; sub ochii nostri se Trnbu-natatesc rase intregi de animate; depilda, se imbunatateste rasa tailor sau

a animaleldh dintr'o anumita jars"(p. 69).

In raport cu ideea sa despre unita-tea materiala a lumit si legilor ei, Cer-nisevschi fundamenteaza In chip stra-lucit pozitia materialists in problemafundamentala a filosofiei. Datelestiintelor naturii, In acea epoca su-bliniaza Cernisevschi demons-treaza ca exists o lume materiala uni-tara, infinite in timp si spatiu, ce sedesvolta pe baza propriilor sale legi sicare, pentru a fi explicate, nu cere in-terventia unei forte mistice, extrama-teriale.

Cernisevschi arata ca nu ideea ab-solute", ci materia, nu spiritul univer-sal" sau ratiunea universals ", ci na-tura constitue baza realitatii, baza a totce exists In intregul univers. Stiinta

avandsubliniaza Cernisevschi nobi-lul stop de a sluji oamenilor in luptacu natura, In lupta pentru o viata so-cials fericita gi liber5, nu poate sase desvolte cleat pe o baza materia-lista.

Recunoscand realitatea obiectiva alumii exterioare, independents de con-stiinta omului, Cernisevschi afirma im-plicit si caracterul obiectiv al legilordin nature. In opozitie cu idealismul,care sustine ca legile naturii au un ca-racter subiectiv, Cernisevschi porneste-dela ideea ca lumea exists si se des-voila dung legile miscarii materiel,legi ce nu depind de constiintaumana, ci sunt numai reflectate de ca-tre constiinta.

Pe aceasta baza, Cernisevschi aparacu deosebit succes pozitia materialis-mului in chestiunea locului pe care-Iocupa omul in natura si in problemaconstiintei umane. Cl nu s9stine numaiprincipiul ca materia este factorulprim, iar constiinta factorul secund, cisubliniaza si necesitatea unei leg-Mudstranse intre filosofie si stiintele na-turii, in ceeace priveste studiul vietiipsihice a omului. Fundamentul aceleiparti din filosofie care studiaza proble-mele In leg5tura cu omul scrie el

ca si fundamentul celeilalte part(care studiaza problemele in legaturacu natura exterioara, it constituie stiin-tele naturii. Ideea unitatii organismu-lui uman, elaborate de stiintele natu-rii, serveste drept principiu al concep-tiei filosofice asupra vietii omului, cu

fizio-toate fenomenele ei; observatiitelogilor, ale zoologilor si ale medicilorwww.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

inratur5 once idee despre dualismul

Filosoful exprima ideea ca filo-sofia sh stiintele naturii trebue s5 sedesvolte in cea mai stransa legatura,deoarece ele studiaz5 acelas object, a-clic5 lumea materials unitar5. El ara-ta c5 cercetatorii din stiintele naturiitrebue sa inteleaga ca nu se pot lipside notiunile stiintifice generale, elabo-rate de catre filosofia materialista.

Demonstrand justetea rezolvkii ma-terialiste a problemei fundamentale afilosofiei, In cazul de fat5 a unitatiimateriale a organismului omenesc,Cernisevschi ajunge s5 stabileasca sis5 formuleze o idee destul de profundapentru vremea aceea ideea obiectu-lui filosofiei materialiste ca stiinta.

Se the ca idealistii occidentalipe urmele lor, idealistii rusi incercausa separe cercetarea filosofic5 de stiin-tele naturii. Pentru Cernisevschi, lu-crurile se prezint5 cu totul astfel. Filo-sofia subliniaz5 el este teoriarezolvarii problemelor celor mai gene-rale ale stiintei". Mare le ganditor ruspune in prim plan, ca problem5 fun-damentala a filosofiei, raportul dintrespirit si materie", pentrucA, dupa el,aceasta este problema cea mal genera-75 a stiintei.

Deasemenea, comb5tand ideea ortginii nemateriale a psihicului, Cer-nisevschi explica materialist aparitiasi desvoltarea fenomenelor vietii spi-rituale a omului. El nu alunecA pe-panta materialismului vulgar din acea

mate-vreme, care identifica proceseleriale cu cele psihice, constiinta, cucreerul. El scrie: ...cu toata unitateamateriel sale, not observ5m la omdou5 feluri diferite de fenomene: fe-nomene asa zise de ordin material (o-mul mananc5, merge) sj fenomene asa.zise de ordin spiritual (omul gandeste,simte, doreste)" (p. 30).

Ceva mai mult, formuland aceastaMee, Cerntsevschi pune In fate stiin-telor naturii sarcina de a studia Inmod unitar fenomenele fiziologice shpsihice, indicand astfel drumul just,

pentru a se inratura idealis-mul filosofic din cercetarea corelatii-lor complexe dintre fenomenele mate-xiale sh cele psihice. Dada psihologia-vrea sa devina stiintifica, arata Cer-nisevschi, ea trebue sa se aseze pefundamentul solid al fiziologiei, Intru-cat far5 cunoasterea organelor de simt,

187

fara cunoasterea activitathi nervoasesuperioare, psihologia nu va puteaniciodata sa inteleaga perceptiile sen-soriale sh nici procesul constiintei.

In procesul aparitiei si desvoltariiconstiintei, cat si in acela al gandiriiumane, ale card premise biologice le-adesvaluit in chip stralucit, Cerni-sevschi nu a vazut rolul muncii. $1aceasta e una din limitele gandiriisale. Marx si Engels, intemeietorilmaterialismului dialectic si istoric, audescoperit rolul acestui factor.

Neputand sa inteleaga determinareasocials a psihicului omenesc, Cerni-sevschi nu a putut pune problema tre-cerii dela perceptia sensoriala, nemij-locita, la gandire. Cad, dupa cum a-rata Lenin, nu numai trecerea delamaterie la constiinta este dialectica, cist trecerea dela senzatie la gandire".

Ca si Herten si Belinschi,sevschi arata adevaratele izvoare alecunoasterii. Prin urmare, senzatiatrebue si ea sä se reduca negresit laprelucrarea vreunui object exterior,prin puterea organismului omenesc"(p. 65). Deci, senzatia presupune in-tai un obiect exterior care producesenzatia, apoi o fiinta ce simte ca inea se produce senzatia.

Mergand mai departe, Cernisevschisocoteste pe buna dreptate ca senza-tia sh constiinta formeaza o unitate.Combatand pe naturalistii care afir-mau ca nu se pot cunoaste lucrurile asacum sunt ele in realitate, el arata cadatele senzatiei constitue temeiul cu-noasterii. Cu acest prilej, el face o cri-tics agnosticismului pe care insa o vadesvolta Trite° alt5 lucrare a sa.Ceeace trebue remarcat, e c5 Cerni-sevschi in Principiul antropologic infilosofie" este categoric impotriva ag-nosticilor, care pretind ca nu poate ficunoscut lucrul in sine. El nu neagains5 deosebirea intre ceeace este siceeace nu este Inca cunoscut. Avandincredere in puterile ratiunii, Cerni-sevschi stia ca lucrurile si fenomeneleInca necunoscute, in cele din urmapot fi cunoscute.

In acest chip, Cernisevschi se a-propie de rezolvarea just5 a proble-mei raportului dintre adevarul relativsi cel absolut. Vorbind de exempludespre faptul c5 china a ajuns laconcluzia ca apa este un compus aloxigenului cu hidrogenul, el arata cadeli cunostintele noastre despre apa

Cerni-

romului".

5i,

ntiintific,

www.dacoromanica.ro

188 STIJD/I

au sporit, nu inseamn5 ca ceeace sestia inainte despre ea nu ramane va-labil.

Principlul antropologic In filoso-fie" cuprinde, pe lang5 conceptia filo-sofica si stiintific5, si o parte dinideile sale social-politice si etice.

Trecand la desvoltarea teoriei saledespre societate. Cernisevschi por-neste dela analiza Insusirilor, a inte-reselor si a nevoilor 8$8 numitei na-turi" normale a omului. El arata caomul tinde spre ceeace e placut, spreceeace aduce imbunatAtiri vietii salesi cauta s5 evite ceeace este neplacut.Aceasta nazuintA a omului spre ceea-ce e pl5cut este o tnsusire inn5scut5a naturii umane, inerent5 organismu-lui. Deci, activitatea organismului esteun isvor de pl5ceri si ea este conditio-nata de necesitatea de a satisface ne-voile umane.

Incercand o clasificare a nevoiloromenesti, el le imparte fn nevoi fi-resti ale organismului uman, ale na-turii umane si nevoi provocate deconditiile nefiresti ale existentei u-mane.

0 conditie necesara pentru satisfa-cerea nevoilor umane subliniazaCernisevschi este in abundenta lu-crurilor materiale de tot felul. Acestelucruri insa sunt produsul muncii a-menesti. Si act, autorul face c5tevaconsideratii pretioase asupra muncii.El o arata ca o necesitate fiziologica ceprocure omului senzatia de pikere,satisfactia. Si continua f5cand alu-zie la situatia existents in Rusia deatunci ca munca e neplacuta nu-mai atunci and are loc in conditiuniexterioare nefavorabile, atunci and o-mul munceste din constrangere pentrualtii si nu pentru sine, and roadelemuncii nu revin celui ce. le-a produs,ci celui ce trandaveste.

Faptul c5 fn desvoltarea acestor ideiCernisevschi porneste dela om, I-afacut s'a puna in titlul cartii princi-ptul antropologic". Concluziile luiidealiste in problemele social-politicedovedesc ea principiul antropologic,din punct de vedere stiintific, este unprincipiu tngust, marginit. Dace acestprincipiu i-a servit lui Cernisevschi sadovedeasca caracterul prim al mate-riel, al naturii si caracterul secund atconstiintei, acelas principiu aplicat la

studiul societ5tii 1-a dus la rezolva-rea idealists a problemei raportuluidintre constiinta socials si existentasocials.

Cernisevschi elaborat sistemulmaterialist filosofic, pornind dela ma-terialismul antropologic at luiFeuerbach. Ar fi insa o greseal5 gravesa identificarn materialismul creatoral marelui revolutionar democrat rus,materialism intarit de dialectica pe-care nu le cunoaste materialismul an-tropologic al lui Feuerbach. Spre deo-sebire de Feuerbach, Cernisevschi are-un simt istoric extrem de desvoltat,ceeace 1-a fAcut ca, in unele cazurisa Adepaseasc5 interpretarea antropolo-gica a fenomenelor vietii sociale. Eltsi d5 seama ca omul este reprezen-tantul acelei clase careia ii apartinedin punct de vedere politic", In opozi-tie cu materialismul etic at luiFeuerbach care exclude rolul impor-tant pe care lupta de class It joaca insocietate. Lenin scria despre Cerni-sevschi: in operile lui respire spiritutluptei de class ".

Materialismul lui Feuerbach s'a In-departat de activitatea practice revo-lutionar5; materialismul lui a lostcaracterizat de Marx ca fiind _con-templativ".

Materialismul lui Cernisevschi ainsemnat pentru epoca sa, atat in Ru-sia cat si in alte Carl, intelegerea ne-cesitatii unei influente practice asuprasociet5tii, dorinta de a f5uri o lume-mai bun5; conceptia lui este un mate-rialism activ, care a contribuit muttla educarea primei generatii de revolu-tionari dela sfarsitul secolului XIX.

Ideile lui Cernisevschi, cuprinse inPrincipiul antropologic in filosofie"constituesc una din cele mai viabile-cuceriri ale gandirii progresiste dinRusia, dela jumatatea secolului trecut.

Pentru tam noastra, traducerea car-tii lui Cernisevschi nu inseamna nu-mai un material pretios pentru cerce-Mori si activistii pe tAramul ideologic.C5rtile lui Cernisevschi tsi p5streazaactualitatea pentru orice om de cul-ture, pentru orice cetatean care vreasa cunoasca gandirea vie, combativa,a marelui revolutionar democrat rus:.si sä is pild5 de energia si limpezimeacu care apara pozitiile gandirii inain-tate.

N. Bolboa,0

si-a

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

DOCUMENTS PRIVIND ISTORIAROMANIEI" - Veacul XVII - B.Tara Romaneasa (1611-1615).

Prefata

Prezentul volum cuprinde 384 docu-mente din anii 1611-1615, in mareparte inedite (fondul de documente atAcademiei R.P.R. si at Arhivelor Sta-tului din Bucuresti). Din acest numarde documente, 221 sunt redactate inlimba slava, 2 in limba greats; conti-nutul for s'a dat in traducere roma-neasca, iar fotocopiile unor documentes'au reprodus in a doua parte a volti-mului. Restul documentelor cuprinde85 acte originate romanesti si 86 tra-duceri vechi dupa originate slave (ori-ginate disparute intre timp). Pub Hamseparat documentele de autenticitateindoielnica.

Documentele din acest volum contri-bue la desvaluirea procesului de aca-parare a proprietatii taranimii liberede catre clasa stapanitoare in trumecu domnul tarii.

Documentele din anii 1611-1615 re-dau fapte din care reiese cum domnulsi boerii intaresc aservirea taranilorliberi. Astfel, documentul din 24 Oct.1614 (nr. 295, p. 332), arata ca tara-nii din $oparliga, care au tot fost oa-meni megiesi cu ocine, dedemult de lafacerea lumii..., and a fost in zileleraposatului Mihai voevod, atunci insusidomnia lui a asuprit acest sat cu multenapasti de biruri, care au fost puse peumerii tor, de le-au luat for toata ocinasi i-a vecinit fara voia tor" (subliniatde redactie).

Potrivit aceluiasi sistem, si-au pier-dut libertatea satele: Crusovul, La lei,Crusovul Mare, Draghiceni, Bucsa, Si-listoara, Craisani, Gaojanii Oancel,Barca, Intorsura, Homuri, Saracov,Garbaciul, Varvor, Silistea Cotrocenl-lor, Carligasi, Zavoiu, Her Asti, Curta,Glina, Puturile, Caraula, Vladaia, Ster-covita, Grozavesti, etc. de care vor-besc documentele nr. 40, 41, 126, 158,167, 171, 269, 212, 221, 240, 271, 281,298, 301, 302=304, 312, 318, 321, 324,358.

Atunci and Radu Mihnea se mitos-tiveste" si slobozeste unele sate, el re-zolva aceasta rascumparare silind petarani sa-i numere 60.000 aspri, in lo-cul celor 12.000 aspri, ce le-au fost a-runcati cu silnicie.

189

Ace las lucru gasim In documentuldin 18 Ian. 1614 (nr. 221, p. 237),care vorbeste de slobozenia din ruina-nie a satului Intorsatura-Dolj, rascum-parat dela domnie cu aspri gata98.000 bani" si din care reiese o alt5forma de jefuire a taranimii.

Lupta taranimii asuprite impotrivaclasei dominante se manifests in formediferite. Una din forme intalnita des inactele epocii, este distrugerea de catretaranii revoltati impotriva boerilor, acartilor de stapanire a pamantului.Astfel, la 9 Iunie 1612 (nr. 87, p. 84),Oprea banul din Dragaseni se plangeadomnului ca f s'au rapus cartile deraufacatori", iar altii declarau, la 27Apr. 1615 (nr. 335, p. 385), ca au sta-panit liana la Mihai voevod, cum afacut si cum s'a brodit, ca le-au furatcartile ce le-au fost facut atunci". Intimpul lui Mihai Viteazul and cu rau-011ie de haiduci", cum aminteste doc.din 25 Mai 1613 (nr. 182, p. 194), ataredistrugeri ale titlurilor" de stapanirea pamanturilor insusite prin violentade catre boeri si domni, sunt frecvente.

Lupta de clasa a taranimii impotrivaboerilor nu se oprea numai Ia distru-gerea titlurilor de stapanire a paman-turilor. Ea se manifesta si in forma eisuperioara: rascoata, ascunsa cu maregrija de class dominants. Din docu-mente se desprind insa ecourile ei. Ast-fel, la 5 Aprilie 1611 (nr. 3, p. 2).domnul scutea de bir si de toate sluj-bele si muncile si mancaturile" pe ru-manii de pe pamantul din jurul m-riiGolgota, ca 55 pazeasca sf. manasti-re, fiindca, de mai inainte, de multe onau jefuit-o talharii at treilea si al D8-trulea and".

Alt document, din 16 Dec. 1611 (nr.35, p. 33), dat Tismanei pentru scutireade bir a satului Tismana, cu obligatiapazei, relateaza ca de multe orl au ve-nit talharii si pandurii Ia sf. manastirede au pradat-o si au jefuit-o". AcestiWhorl" si panduri" erau mai alestaranii iobagi din nenumaratele sateale manastirii, crancen exploatati. Une-ori, la atacul dat de tarani se asociaziloviturilor pribegilor, care impun lua-rea de serioase masuri de catre clasastapanitoare cum s'a intamplat la 19Apr. 1614, c5nd domnul porunceste sa-tenilor din 8 sate sa puneti rand intoate zilele cafe 50 de oamenie. sa mer-geti sa paziti sf. manastire, cu armi,www.dacoromanica.ro

190 STUDII

Tismana, sa nu cumva sa dea niscailotri sa fac5 vreo stricaciune la m-re,ce s5 paziti acei 50 de oameni o zi sl onoapte", amenintandu-i ca data nu vorpazi bine sa stiti ca nu yeti plati cubucatele ci numai cu capitile" (nr. 242,p. 268).

Pe lang5 exploatarea interns, po-porul nostru avea de suportat coplesi-toarea asuprire turceasca, manifestatain felurite forme. Una din ele era siridicarea de numerosi robi", cu prile-jul expeditiilor si incursiunilor turco-tataresti, dintre care unii se rascurn-parau vanzandu-si intreg avutul, altiiisi sfarseau zilele la galere (catargi).in munci silnice.

Documentul din 5 Apr. 1613 infatl-seaza suferinta lui Stefan Posta, ca-ruia Turcii i-au robit femeia si fiii lui,insa... el n'a avut cu ce sa-si scoata te-meia si fiii din robie, ci a vandut ocinasa..., de si-a scos fiii din robie, dinmainile Turcilor" (nr. 159, p. 165).

Un alt document, din 23 Ian. 1615.glasueste: ...i s'a intamplat lui Stroede robie la Mari" si, dup5 lipsa orica-rei stiri despre el 6 ani de zile, a ve-nit carte dela acel rob... unde era sise gasea, dar nu mort, ci viu si in marechin de catarga imparateasca"; elruga pe parinti sa-1 pomeneasca, caera ca st un om mort, pentruca nu aveael nadejdea sa scape vreodata" (nr.317, p. 361).

In timpul domniei lui Radu Mihneaamestecul turcesc in desfasurarea vie-tii interne a Valli sporeste. La 29 Apri-lie (1614) situatia ne este astfel pre-zentata: ...are Turcul de gand sa puein Ceara noastra si coconii nostrisa-i fac5 iniciari si fetele noastre sa leis Turcii for mueri: deci noi, din zilelelui Mihaiu voda, de and ne-am supussi ne-am jurat Crestinilor, pentru aceiane-am jurat si ne-am supus noi... ca sanu cadem la un lucru ca acesta". Sestarue pentru o actiune impotriva sta-panirii otomane, caci inima noastr5nu se poate suferi cu paganii..., caacum Taste vreme !Duna si santem totigata a sluji" si inchee sa fie cu tain5acest lucru, ca de se-ar intelege, toti

ne-am piiarde capetele" (doc. nr. 243,p. 269).

Documentele din volumul de fatssemnaleaza gruparea mestesugurilor inorase, mai ales in Targoviste si Bucu-

resti. Importanta este aparitia, in doe.din 19 Nov. 1612 (nr. 122, p. 118), aunui Vaal de croitori Radu, din Targo-viste, cumparator Inca din 1605 a unorparti de mina, cu vii, in satul B51tati.Tot ca vataf de croitori" (zaiterzii) elfigureaza in cartea sudetului bucures-teen din 9 Julie 1605 (cf. Documenteprivind Istoria Romaniei, B. 1601-1610, p. 174-175). Aceste acte punproblema existentei unei bresle decroitori in Targoviste, la inceputul se-colului at XVII -Iea. cu vaiafi, etc.

Tot in legatura cu vieata oraseneas-ca vorbeste porunca domneasca din 18Febr. 1612 (nr. 49, p. 46), care impu-terniceste pe egumenul m-rii Arges saapere branistea manastirii de catratoti oamenii, on orosan, on ruman, onmegiias, on slujitoriu", iar alts po-runca din 12 Ian. (1612-16), data e-piscopului Buzaului, volniceste pe oa-menii episcopiei sa apere crangul sf.episcopii de la orasul domniei mele, sänu taie nici capitan, nici iuzbas, nicicalaras, nici rorosani, nici nimeni, catar fi o nuia; iar cine vor prinde oa-menii parintelui, on capitan,ori iuzbas,on calaras, au daraban, au orosantaind, sa fie volnici... sa-i beta si sa-1traga, sa le is boil si call si tot de ladansii" (nr. 43, p. 41).

Aceste acte infatiseaza unele cate-gorii sociale din orase.

Semnaland continutul unor documen-te din volum, ramane insa ca cerce-tatorii sa adanceasca intregul mate-rial pentru a putea ajunge la rezolva-rea problemelor ce se pun istoriei oran-duirii feudale a patriei noastre.

IN APARAREA PACII (Nr. 1, 2, 3.1951).

In Turtle 1951, a aparut primul nu-mar al revistei In aparareaorgan al Consiliului Mondial al Pacii.Revista In apararea pacii" estecontinuare a revistei Pacea". Ea aparPsub conducerea deputatului progresistfrancez Pierre Cot, a prim redactoru-lui Claude Morgan si a unui consiliude redactie format din personalitaticunoscute in intreaga lume.

Aparitia noii reviste a fost anuntataInca in numarul 26 al vechii revistePacea", unde printre altele se spune:scopul acestei reviste (In AparareaPacii") este mutt mai greu si mai in-draznet decat al celorlalte reviste

papa...

Pacii",

o

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

existente. Bazandu-se pe principiul co-existentei pa$nice a celor doua siste-me, ea vrea sa asigure exprimarea $iconfruntarea ideilor celor mai diferite,chiar opuse, sa inlesneasca schimburilecu caracter economic, $tiintific $i cul-tural, sä risipeasca neintelegerile for-mand un pod intre Apus $i Rasarit".

Revista se adreseaza in primul randoamenilor simpli dela orase $i sate,al caror interes vital este aparareapacii. In at doilea rand revista esteun instrument de actiune in lupta pen-tru pace. De aci $i titlul nou, mai mo-bilizator, at revistei. In at treilea rand,revista isi deschide coloanele sale tu-turor oamenilor de buns credinta pen-tru expune punctul for de vederz,ideile lor, cu scopul de a se lamuri $iconvinge reciproc de necesitatea uniriieforturilor in apararea 1)56. Fiecarenumar al revistei este consacrat Zes-baterii unor probleme de irnportantamondiala, ca de exemplu problema po-sibilitatii coexistentei pa$nice a cetordoua sisteme diferite $i problema nece-sitatii stabilirii pacii in Asia, etc.

Cat de actuale sunt aceste problemereiese $i din rezolutiile recente aleConsiliului Mondial al Pacii, care pre-vad intensificarea campaniel pentruincheerea unui Pact at Pacii Intre celecinci marl puteri, interzicerea armelorde exterminare in massa, reducereaprogresiva simultang a inarmarilor,reglementarea pa$nica a chestiuniiGermaniei $i a conflictelor din Asia.precum $i intarirea legaturilor cultu-rale intre popoare.

Una din problemele larg desbatutein primul $i at doilea numar al revis-tei este problema posibilitatii ceexis-tentei pa$nice $i a cooperarii sistemu-lui socialist cu cel capitalist. In rapor-tul tinut cu ocazia celei de a 34-a ani-versari a Marei Revolutii Socialiste dinOctombrie, tovara$ul L. P. Beria spu-nea referitor la aceasta problema:Pentru a justifica politica for agresi-va fats de Uniunea Sovietica, oame-nii politici ai statelor imperialiste a-tribue In mod calomnios oamenilor so-vietici negarea posibilitatii coexisten-tei pa$nice a celor doua sisteme". In-tentiile calomnioase ale politicienilorimperialisti sunt demascate insa de,Insesi faptele istorice. Dupa victoriaMarii Revolutii Socialiste din Octom-

191

brie, in perioada dintre cele cloud raz-boaie mondiale, s'a dovedit ca posibi-litatea coexistentei, cooperarii $i in-trecerii pa$nice intre sistemul socialist$i cel capitalist exists in mod obiec-by._ Dela inceputul existentei sale, ta-narul stat socialist a dust o politica depace, de reluare a relatiilor diploma-tice, economice culturale cu tarilecapitaliste. Ca lea noastra este justa,

spunea Lenin not suntem pentrupace $i pentru intelegere, dar suntemimpotriva inrobirii $i a conditiilor in-robitoare de intelegere". Dupa acestprincipiu leninist s'a condus politicaexterna a Guvernului Sovietic inainteacelui de at doilea razboi mondial. A-cest principiu a stat sta la baza po-liticii externe a U.R.S.S. $i dupa celde at doilea razboi mondial.

In repetate randuri, tovara$ul Stalina aratat ca politica de pace a StatuluiSovietic se bazeaza pe posibilitateacoexistentei pa$nice a celor doua sis-teme. In raportul tinut la Congresul atXV-lea at Partidului Comunist (bolse-vic) al U.R.S.S. in 1927, tovara$ulStalin spunea: Baza relatiilor noas-tre cu tarile capitaliste o constitueadmiterea coexistentei a doug sistemeopuse". far in convorbirea cu primadelegatie muncitoreasca americana,tot in 1927, tovara$ul Stalin arata $iposibilitatea cooperarii celor doua sis-teme pe baza acordurilor comercialeincheiate intre statul socialist $i sta-tele capitaliste. Cu sapte ani mai tar-ziu, in 1934, la Congresul at XVII-leaat Partidului Bol$evic, tovara$ul Stalindeclara: Politica noastra externa estelimpede. Ea este politica mentineriipacii $i a intaririi relatiilor comercialecu toate tarile. U.R.S.S. nu se On-deste saeameninte pe nimeni cu atatmai putin sa atace pe cineva".

Aceea$i politica de pace a Guvernu-lui Sovietic a exprimat-o tovara$ulStalin $i in raportul tinut in 1939, laCongresul at XVIII-lea at Partidului, incuvantarea sa din 9 Februarie 1946,precum $i in raspunsurile date cores-pondentului ziarului Pravda" iptat inlegatura cu incheerea unui pact atpacii, cat $i in legatura cu arma a-tomica. Propunerile facute de catre

A. I. Visinschi in numele delegatieisovietice la $edinta din 16 Noembriea. c. a Adunarii Generale a O.N.U. inlegatura cu masurile ce trebuesc luateimpotriva primejdiei unui nou razboimondial $i pentru intarirea pacii

a-si

$i

si

Si

si

www.dacoromanica.ro

192 STUDEC

prieteniei Intre popoare, dovedesc caUniunea Sovietica sta ferm pe pozitiileapararii consecvente a pacii 3n Intreagalume.

Iata deci cum faptele spulbera ca-lomniile marsakre antisovietice ale ata-tatorilor la urti nou razboi. Aceste fapteau facut ca multi oameni de buns cre-dinta sa se convinga de posibilitateacoexistentei pasnice a celor doua siste-me, ceeace poate constitui o baza pen-tru mentinerea pacii. Acesti oameni debung credint5, cu conceptii filosofice,sociale si politice deosebite, dar dor-nici de a apara pacea, prin articolelefor publicate in numarul 1 si 2 al re-vistei In Apararea Pacii", discuta pro-blema posibilitatii coexistentei pasnice.exprimandu-si fiecare punctul sau devedere. Discutia este deschisa In prirmul numar at revistei prin editorialullui Pierre Cot, In care se arata cacoexistenta celor doug sisteme esteposibila si poate fi asigurata prin In-laturarea neincrederii reciproce, prinIncheerea unui Pact at Pacif Intre relecinci marl puteri gi prin Int5rireaschimburilor comerciale si culturale.

Dup5 poemul Salut lurnii" de WaltWhitman, ca introdutere la discutii,sub titlul Traieste gi las5 si pe altiisa traiasca", se publics fragmente dincomtinicatul din 11 Februarie 1945semnat la Yalta, din convorbirea luiI. V. Stalin cu Stassen la 9 Aprilie1947 si din cuvantarea lui Joliot-Curietinuta In Aprilie 1950 la Stockholm,fragmente care exprima ideea posibili-tatii coexistentei gi cooperarii pasnice acelor dou5 sisteme. Aceasta idee esteinsa abandonata gi tradata azi de di-plomatii pusi In slfijba dolarului, deoa-rece ea nu le convine rechinilor dinWall-Street gi slugilor lor. Aceastaidee Insa este sustinuta In mod con-secvent de Guvernul Sovietic, de Igu-vernele tarilor de democratie popularasi de .10 oamenii care vor Intr'ade-var apere pacea.

In articolul Coexistenta pasnica acelor dotia sisteme economice gi socia-le", prtifesorul polon Oscar Lange arataca U.R.S.S. si popoarele tarilor de de-mocratie populara au nevoie de pace,deoarece numai astfel pot ele sa con -struiasca comunismul In U.R.S.S. gisocialismul In tarile de democratiepopulara.

Ideea coexistentei pasnice a fost ela-borate Inca de Lenin In legatura cuteoria posibilitatii construirii socialis-

mului Intr'o singura tars si a fostdesvoltata de catre tovarasul Stalin Inrepetate randuri. Ea nu poate fi consi-derate drept o manevra propagandisti-c5 a lagarului socialist, asa cumvor s'o prezinte ziarele aflate in slujbaimperialistilor americani gi englezi. A-ceast5 idee a fost exprimata si In a-cordurile data Yalta si Potsdam. In-sasi Charta O.N.U. prevede necesita-tea cooperarii celor dotia sisteme. Po-liticienii imperialigti Insa calca cu ne-rusinare aceste acorduri menite s5 re-glementeze In mod panic problemeleinternationale, Inlocuindu-le cu acor-duri si pacte de agresiune, sub mascaapararii defensive. Toata lumea tie Insaca Uniunea Sovietica retras trupeledin toate tarile, cu exceptia trupelor deocupatie din Germania. Dimpotriva,Statele Unite trimit trupe gi creaza tot'mai multe baze de agresiune 3n tarilemarshalizate, 3n Japonia, etc.

Oscar Lange arata cat de calomnioa-se stint afirmatiile imperialistilor, cumca U.R.S.S. gi tarile de democratiepopulara ar desorganiza viata internsa tarilor capitaliste prin pretinstil spri-jin dat miscarii de eliberare nationaladin .colonii si luptei de class din tarileburgheze. Lupta de eliberare nationalaa popoarelor din colonii si lupta de cla-sp a proletariatului In tarile capitalisteizvoraste din Insusi sistemuldin asuprirea colonials si din exploa-tarea capitalista. Tensiunea internatio-nals care ameninta pacea lumii se da-toreste politicii de expansiune a gu-vernelor tarilor imperialiste, care Im-piedica crearea unei Germanii unite,democrate si iubitoare de pace, trans-forma Japonia gi Taivanul intr'o bazade agresiune in Extermul Orient, ducrazboiul de exterminare in Coreea gi

fac pregatiri militare intense in vede-rea declanskii unui razboi iimpotrivaU.R.S.S. si Wile de democratie popu-lara din Europa si Asia. Razboiul nufoloseste deck miliardarilor, pentrucare razboiul constitue un business",pe cand cooperarea pasnica interne-tionals ar folosi atat economiei tari-lor capitaliste cat si a tarilor care for-meaza lagarul socialist.

In articol se formuleaza conditiilecoexistentei pasnice a celor dotia siste-me si anume: 1) toleranta reciproa asistemelor, 2) desarmarea generalsprogresiva, interzicerea bombelor ato-mice si a altor arme de exterminare Inmasse si 3) Incheerea unui pact al pacii

capitilist,

s5

li-a

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

intre cele cinci marl puteri. Pe bazaindeplinirii acestor conditii s'ar puteaasigura cooperarea gi Intrecerea pasni-c5 intre cele doua sisteme deosebite.

In articolul Drumul p5cii", IlyaEhrenburg arata ca nici fanatismul re-ligios, nici pretinsa aparare a civili-

Tru-zatier trambitata cu atata zel deman, dupa modelul lui Hitler, nici deo-sebirea dintre sistemele politice ale di-feritelor tari nu poate constitui o piedi-ea in coexistenta gi cooperarea pasnic5a celor doua sisteme. 125zboiul la careviseaza un pumn de oameni hrapsaretigi smintiti spune Ehrenburg arfi o catastrofa pentru popoarele dinEuropa occidentala. TArile for ar de-veni teatru de operatii militare. Ve-chile prase, monumentele trecutului, va-lorile culturale cele mai pretioase, cen-trele industriale ar fi nimicite in urmaluptelor sau a bombardamentelor ma-sive. In Europa occidentala toata lumeaintelege acest lucru gi vedem oamenicare nil not fi banuiti de simpatie pen-tru Uniunea Sovietica, revoltandu-se pefata impotriva aliantelor militare ce lepericliteaza tarile". Oamenii obisnuitisa gandeasca spune in continuareEhrenburg nu pot dori un nou raz-boi. Un bun cretin vede in razboi cal-carea poruncii a V-a, un om al culturii

distrugerea valorilor culturale, uncapitalist care nu si-a pierdut mintile

distrugerea fabricilor, magazinelor,fermei sale. Cu atat mai mutt nu potdori un nou razboi popoarele sovieti-ce, angajate in maretele constructii alecomunismului gi nici popoarele tarilorde democratie popularA, care con-struesc socialismul.

Oamenii simpli din lumea intreagadoresc sa traiasca in pace, in intele-gere gi colaborare. De aceast5 parereeste si Budh Singh, Post conducator alMiscarii Congresului National indiandin Malaya, care propune ca sa se dealibertate nationals popoarelor colonia-le din Sud-Estul Asiei, sa se retragaimediat trupele straine din Coreea gis5 seO.N.U.

admit5 China ca membru in

In articolul Putem noi stabili Paceain Germania ?", se arata ca acest lucrueste posibil, pe baza acordurilor delaYalta si Potsdam si pe baza propuneri-lor sovietise de reglementare pasnicaa problemei germane intro con1erintaa celor patru puteri.

Deputata socialists belgian5, Isa-belle Blum, sustine in articolul ..Schim-

193

burl intre Est si Vest" ca coexistentapasnica gi cooperarea celor doua siste-me poate fi de dorit si de c5tre uniiindustriasi din Apus, interesati in des-voltarea economiei de pace si a schim-bului comercial cu Rasaritul. Aceasticoexistenta pasnic5 cere insa dupaparerea lui Isabelle Blum aplicareaunor metode noi in vederea organizariicomertului tarilor capitaliste, o nouapolitica gI o mentalitate de oamenicinstiti din partea industriasilor.

Faptul ca se gasesc unii capitalisticare nu sunt de acord cu politica ex-tremists a guvernului imperialist ame-rican si preconizeaz5 o politica maimoderata, de intelegere, se datorestecontradictiilor oranduirii capitaliste giintereselor materiale ale acestor

Unii dintre ei igi dau seama caun al treilea razboi mondial ar fi fatalpentru insasi existenta sistemului ca-pitalist. Astfel parerea marelui indus-trial belgian Cavenaille este: capita-lismul trebue s5 coexiste cu socialis-mul sovietic pentru a putea supravie-tui". Aceeasi parere este exprimata side Ernest T. Weir, presedintele trustu-lui National Steel Corporation": ..Etimpul sa ne dam seama ca nu putemsuprima comunismul prin razboi. Dim-potriva, sunt sigur ca un al treilearazboi mondial ar Int5ri comunismul,caci razboiul ar dura asa de mutt giar fi atat de dezastruos, incat nemul-tumirea in sanul populatiilor ar fi simai mare decal astazi". lata dece,Weir este de parere ca guvernul ame-rican trebue sa duc5 o politica de intelegere cu celelalte tari, de recunoas-tere a guvernului R. P. Chineze, o po-litic5 de pace, far5 de care U.S.A. arfi pusa in primejdie sa-si piarda chiargi sprijinul aliatilor sai de azi.

Adancirea contradictiilor din lagarulimperialist, slabirea spatelui frontuluilui datorita luptei pentru pace a mi-lioanelor de oameni ai muncii, intari-rea pe zi ce trece a lagarului socia-list, toate acestea dovedesc ca politicanebuneasca de razboi a imperialistiloramericani $i englezi se cladeste pe unteren subred si intampina rezistenta po-poarelor iubitoare de pace.

In numarul 2 din Iulie 1951 at re-vistei se desbate o alt5 problema care

credin-fr5mant5 pe oamenii de bungta din intreaga lume: problema educa-tiei gi viitorul par is al copiilor. De-

capi-talist!.

www.dacoromanica.ro

194 STUDII

cantata propaganda a imperialistilor a-mericani, care atata isteria r5zboiului,otraveste prin scoala, presa, radioul sicinematograful lor, etc. viata copiilordin Wile capitaliste, contribuind laextinderea criminalitatii infantile. Pede alts parte, bugetul statelor capita-liste fiind repartizat In cea mai mareparte In scopul de Inarmare, educatiacopiilor, Invatamantul public, sunt pedeplin neglijate. Astfel problema edu-catiei si viitorului copiilor devine oparte integranta a luptei pentru apara-rea pad/.

In articolul Copilul in lumen deastazi", doctoral Lucien Bovet, mediculsef al Ofitiulni Medico-Pedagogic dinLausanne, specialist cu renume Inter-national, arata ca nesiguranta in poli-tica internationals, primejdia unui nourazboi, provoaca turbur5ri psihice co-piilor si determine agresivitatea si cri-minalitatea infanti15. Dupa Dr. L. Bovet,aceast5 stare de lucruri poate si trebues'a fie comb5tut5. Cu acest scop, profe-sorul Ada Alessandrini propune convo-carea unei conferinte internationale aeducatorilor, care s5 desbata proble-mele educatiei copiilor si a Inv5t5man-tului public din diferitele tari sl s5 seorganizeze o expozitie mondiala corn-parativa asupra presei pentru copii dindiferite tart.

Articolul Copilul, imaginile st .dne-matograful" de Lahy Hollebecque, sub-liniaza marea raspundere pe care o auin fata Intregii lumi, acei care prinfilmele for provoaca cresterea crImina-litatii In randurile copiilor. Articolulpune accent pe necesitatea folosiriicinematografului in scopul educ5riipasnice a viitoarei generatii si nu inscopul otr5virii constiintei ei.

Mai multe articole se ocup5 de si-tuatia copiilor si tineretului din diferitetAri. Astfel in articolul intitulat Oprimejdie teribil5 amenint5 tineretul a-merican", triv5tatorul David Alison a-rata cu exemple concrete cum in

americane se folosesc m..ttode deintimidare impotriva elevilor care in-drasnesc sa-si exprime pareri diferitede cele ale presei si radio-ului puse Inslujba imperialismului american. Inscolile americane sunt introduse me-tode militariste si se propaga o psihoz5de isterie razboinic5, ce duce la tur-burAri psihice-grave, la un sentimentde descurajare, de frica si de agresi-vitate in randurile copiilor.

Cu totul alts este situatia tineretu-

lui in U.R.S.S., in Wile de democra-tie popular. si In R. D. Germane.

Articolul lui W. Burchett, Soartacopiilor chinezi", dup5 ce arata mize-ria in care au trait copiii chinezi subdominatia japoneza si cea a Kuomin-tangului, recta unele aspecte ale vietiifericite care be este asigurata copiilorchinezi de catre guvernul R. P. Chi-neze.

In articolul Tineretul german, eri,astazi si maine..." David Beuge, direc-torul unei scoli din Berlin, arata pro-funda schimbare care a avut loc inInvat5mantul public din- Germania fa-sariteana dupa infrangerea fascismu-lui. In timpul teroarei regimului hitle-rist, tineretul german era educat, atatin scoala cat si in organizatiile milita-riste de tineret, in spiritul admiratieiNO de forta brute, in spiritul supe-rioritatii rasei germane", pentru a servidrept carne de tun in realizarea sco-purilor de dominatie mondia1Aa

Ast5zi tineretul din R. D. Ger-mand este educat in scoala si in orga-nizatiile democratice de tineret (Tine-retul Liber German, Tinerii pionieri siScoala noun) in spiritul dragostei pen-tru invatatura, in spiritul democratis-mului si respectului fata de valorile cul-turale ale altor popoare. Dup5 promul-garea legii scolare din 1948, inv5t5-mantul unic care cuprinde 12 ani 4 de-venit complet gratuit. Pe lang5 univer-sitati au luat fiint5 facult5ti pentrumuncitori si pentru tArani, care_ preg5-tesc viitoarele cadre de tehnicieni siintelectuali atat de necesare dasvolta-rii economiei Orli. Tineretul din R. D.GermanI tr5ieste azi o viata libera sicontribue activ la desvoltarea si inta-rirea Orli sale, lupta pentru o Germa-nie units, democrats si iubitoare depace.

Preocuparile educatorilor sovieticisunt redate de catre profesoara eme-rita Lydia Pomeranteva in articolulCuvantul unei profesoare". 0 preocu-pare a scolii sovietice arata autoa-rea este de a educa tineretul in spi-ritul dragostei si respectului fat5 demune& fata de colectiv sf fata de ce-lelalte popoare. Existenta noastra tu-multuoas5, tot ce se petrece in taranoastra: iata ce formeaza constiintacopiilor nostri. La scoala ca si acasa.pretutindeni, ei vad reflexul gandurilor,al visurilor, al sperantelor Intreguluipopor sovietic. In eul for se naste si seintareste dorinta de a Invata mai mult,

sco-bile

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

de a se putea consacra unei cauzeiubite, de a-$i gas? calea in viata, dea munci ca inainta$ii for ".

Iata cum problema educatiel vii-torului copiilor este strans legate demunca pa$nica $i de lupta pentru a-pararea pacii. Desbatand aceasta pro-blems in paginile sale, revista In Apa-rarea contribue la lupta pentruapararea vietii copiilor no$tri, atra-gand atentia tuturor parintilor asupraprimejdiei pe care o reprezinta, de peacum, uneltirile imperiali$tilor carepregatesc un nou razboi.

Numarul 3 al revistei (August 1951),desbate o alts problema de importantainternationals: problema pacii in Asia.Rolul Asiei in politica internationalsdevine din ce In ce mai mare. Sub in-raurirea Marii Revolutii Socialiste dinOctombrie $i sub influenta victorieiRevolutiei Chineze, popoarele colonialedin Asia, asuprite timp de secole de

englezi americani, s'auridicat $i continua sa se ridice la luptapentru cucerirea independentei natio-nale. Evenimentele din ultimul timpcare au loc in Asia, lupta armata apopoarelor din sud-estul Asiei $i dinVietnam, lupta poporului Iranian $iirakian pentru nationalizarea petrolu-lui, precum $i lupta popoarelor colo-niale din Africa (Egipt, Maroc, etc.)dovedesc capacitatile revolutionare aleacestor popoare In lupta pentru liber-tate. Ele dovedesc justetea tezei stali-niste ca: Era exploatarii asupririineturburate a coloniilor tarilor de-pendente a trecut" ai ea a inceput erarevolutiilor de eliber a,re in colonii $iin tarile dependente, era desteptariiproletariatului, era hegemoniei lui inrevolutie". Victoria istorica a mareluiv000r chinez a al-Mat drumul pe caretrebue sa meatus popoarele asiatice Inlupta for pentru independenta natio-nals. Inca in 1924 tovarasul Stalin a-rata ca Lupta revolutionare a popoa-relor din Wile dependente $i colonialeimootriva imoerialismului este singuracale oentru o eliberare a for de cubiug si exoloatare".

americans $1 englezi in-cearca sä stavileasca avantul revolu-tionar al popoarelor din Asia prin re-primarea sangeroasa pe cale armata atuturor mi$carilor de eliberare natio-nals. Ei incearca sa extinda in intrea-

195

ga Asie flacara razboiului aprins inCoreea nu numai pentru a amana crizaeconomics care ii ameninta $i pentru acuceri piete de desfacere, ci $i pentru atransforma tarile asiatice in haze deatac Impotriva Uniunii Sovietice $1

R.P. Chineze. Tocmai din aceastacauza, problema Razboi sau pace inAsia" este o problema de care depin-

, de pacea in lumea intreaga.In editorialul Asia $1 pacea gene-

rala" se arata ca problemele mari carese ridica astazi in Asia pot fi rezolvatecel mai bine pe calea tratativelor $1 nupe calea folosirii fortei. Chiar vat.-sarea de sange din Coreea s'ar fi pututevita, data imperiali$tii americani nuar fi intervenit pe cale militara in tre-burile interne ale poporului coreean $iar fi acceptat propunerile sovietice pen-tru reglementarea pa$nica a problemeicoreene. Concluzia editorialului esteca toate divergentele Internationale Ire-buesc rezolvate pe calea tratativelor siprin incheerea unui pact al. pacii intrecele cinci mari puteri.

Revista publics declaratia BirouluiConsiliului Mondial al Nell din 21 lu-lie 1951 in care acesta salute primavictorie a principiului negocierilor asu-pra principiului fortei in solutionareachestiunii coreene". Cat de insemnataeste aceasta victorie ne putem da seama$i din impresiile imparta$ite revisteide catre Leonor Aguiar Vasquez $iCandelaria Rodriguez Hernandez,membre in Comisia Internationale tri-misa de Federatia Democrata Interna-tionale a Femeilor pentru cercetarea a-trocitatilor $i crimelor savar$ite de ca-tre trupele americane in Coreea. Cuvin-tele impresionante ale acestor delegatene redau drama pa$nicului popor co-reean, care a suferit din partea merce-narilor americani barbariile cele maicrunte pe care le-a cunoscut omenireavreodata.

Inteun alt articol intitulat PoporulIndian $i razboiul din Coreea", Dr.Attal arata ca poporul indian condam-na cu indignare agresiunea imperia-li$tilor americani in Coreea $i dorestereglementarea pa5nica a conflictuluicoreean.

Tot In legatura cu problema pacii inAsia, revista mai publics un frag-ment din cartea Pe calea spre pace"publicata de Asociatia Prietenilor", incare este expusa parerea quakerilordespre politica americana in Asia.Razboiul in Asia spun ei va

eli

irnperialistil si

si5i

Imperialistii

si

si

www.dacoromanica.ro

196 STUDII

duce doar la intensificarea urei si dub-maniei popoarelor fata de noi, la inta-rirea rezistentei lor". Tocmai de aceeaquakerii sustin ca guvernul U.S.A. tre-bue sä is in considerare dorinta po-poarelor asiatice de a-si dobandi si a-para libertatea nationala, sa terminecu planurile strategice agresive in A-sia, s5 recunoasca egalitatea in drep-turi si admiterea in O.N.U. a R. P.Chineze; U.S.A. trebue sa solutionezetoate problemele pe calea tratativelor.Far5 indeplinirea acestor conditiunisustin quakerii politica americans inAsia nu poate asigura simpatia po-poarelor asiatice fata de U.S.A. si vaduce la un esec.

Faptele insa dovedesc ca blocul a-gresiv americano-englez, care actionea-za la O.N.U., nu doreste rezolvareapasnica a problemelor ridicate in Asia,respingand propunerile delegatiei so-vietice formulate in cele patru punctede catre A. I. Visinschi. Blocul ameri-cano-englez a impus Adunarii Gene-rale a O.N.U. sa refuze din nou admi-terea R. P. Chineze in O.N.U., ceeacedovedeste c5 scopul imperialistilor a-mericani nu este solutionarea pasnicaa problemelor, ci transformarea Asieiintr'un teatru de razboi, de extermina-re si de subjugare a popoarelor

Iata dece popoarele Asiei lupt5 dince in ce mai hotarit pentru aparareapacii gi libert5tilor lor. Aceasta luptaprecum gi viata framantat5 a acestorpopoare este redata in numarul 3 alrevistei prin mai multe reportagii. Ast-fel Wilfred G Bur-hett in reportajulintitulat 5.000.000 de t5rani transfor-ma nature oglincleste muncapa.;nica si constructiva a marelui po-prr eliberat de sub jugul irroe-rialismului mosierilor feudali gilupta pe care o duce impotriva inun-datiilor, se.-etei si foametei, care ina-inte vreme au bantuit in cele mai fer-tile regiuni ale t5rii.

Alte reportagii scrise de Roger Vail-lant si de profesorul G6rard Lyon Caenredau viata mizera gi lupta darza apopoarelor din Indonezia si Vietnam.Din aceste reportagil reese ea luptapentru independenta naticrnal5 a aces-tor popoare este strans legath de lup-ta pentru apararea pacii si c5 popoa-rele din intreaga lume urmaresc aceas-ta lupt5 cu adanca simpatie.

Dorinta popoarelor iubitoare depace de a reglementa pe tale pasni-ca conflictele din Asia este exprimata

in mod clar in ultimele rezoiutii aleConsiliului Mondial al Pacii cu privirela Asia. Punerea in aplicare a celorprevazute in aceste rezolutii, precum $iacceptarea propunerilor delegatiei so-vietice la U.N.U. ar contribui In maremasura la rezolvarea conflictelor sila stabilirea pacii in Asia

Ideia posibilit5tii coexistentei pasnice,a celor dou5 sisteme opuse si dorintade a reglementa in mod panic toateproblemele internationale std la bazapoliticii externe a guvernelor UniuniiSovietice gi tarilor de democratie popu-lard. Ideia coexistentei pasnice insaeste negata de imperialistii americanigi englezi care nu vor reglementareapasnic5 a problemelor internationale, cipregatesc cu infrigurare declansareaunui nou razboi Mondial. Dar, spu-ne tovarasul L. P. Beria in raportuIsau Data este cineva care ar tre-bui s5 se teama de consecintele unuinou razboi, apoi acestia sunt in pri-mul rand capitalistii din America $i dincelelalte t5ri burgheze, deoarece un nou.razboi ar pune in fata popoarelor ches-tiunea caracterului d5unator al regi-mului capitalist, care nu poate &Ai fArArazboaie. si chestiunea necesitatii caacest regim sangeros s5 fie inlocuitprintr'un alt regim, regimul socialist,tot asa cum s'a fritamplat in Rusiadupa primul razboi mondial, asa cums'a intamplat in Write de democratiepopulara din Europa si din Asia dupacel de al doilea razboi mondial".

Forte din ce in ce mai crescand5a lagarului pacii si socialismului va

raz-sti sa zadarniceasca planurile deboi ale imperialistilor americani si slu-gilor lor. Inca in 1934 tovara5u1 Stalinspunea: Noi suntem pentru pace siap5ram cauza pacii. Dar noi nu ne te-mem de amenint5ri si suntem gate saraspundem cu lovituri la loviturile pro-vocatorilor de razboi. Cine vrea pacesi urmareste legaturi comerciale cunoi, va gasi totdeauna sprijin la noi.Dar cei care incearca sa atace tamnoastr5, vor intampina un contra atacnimicitor, asa incat sa le piara poftaca pe viitor sa-si vare ratul de porc ingrAdina noastra sovietic5".

Al. Molnar

Sichines

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

SESIUNEACONSILIULUI STIINTIFIC

AL INSTITUTULUI DE ISTORIECONSACRATA

ANIVERSARII UNUI ANDELA APARITIA GENIALEI OPEREA LUI I. V. STALIN MARXISMULSI PROBLEMELE LINGVISTICII"*)

Aparitia lucrArii clasice a tovarAsu-lui I. V. Stalin Marxismul si proble-mele lingvisticii" a cauzat o cotitura ra-dical5 in lingvistica, jucand In plus unrol deosebit de important pentru desvol-tarea tuturor stiintelor sociale. SedintaConsiliului stiintific at Institutului deIstorie al Academiei de Stiinte aU.R.S.S. din 29 Iunie 1951, consacrataaniversarii unui an dela aparitia ge-nialei opere a lui I. V. Stalin Mar-xismul si problemele lingvisticii", a fosto adevarata trecere in revista a desvol-t5rii creatoare a stiintelor istorice pebaza indeplinirii indicatiilor date demarele conductor gi inv5tAtor in lu-crarile cu privire la lingvistic5.

In sedinta Consiliului stiintific auprezentat rapoarte academicienii B. D.Grecov si E. A. Cosminschi, P. N. Pos-pelov, Membru corespondent al Acade-miei de Stiinte a U.R.S.S., si A. N. Na-sonov, doctor in stiinte istorice.

Participantii la sedintA au ascultatcu mult interes raportul prezentat deP. N. Pospelov, Membru corespondental Academiei de Stiinte a U.R.S.S.,Lucrarea clasica a lui I. V. StalincMarxismul si problemele

o nou6 contributie remarcabila la*Uinta marxismului creator".

Raportorul a aratat c5 lucr5rile tova-rasului Stalin cu privire la proble-mele lingvisticii au produs o revolutiein domeniul lingvisticii, avand in ace -lag timp o insemn5tate uriasa dinpunctul de vedere al persoectivelorrevolutionare viitoare ale desvoltariisocietatii omenesti si ale realizarii po-liticii nationale leninist-staliniste aPartidului".

Cu o argumentare stiintific5 des5vAr-sit5, tovarasul Stalin a aratat Intreaganetemeinicie a incerc5rilor lui Marr siale elevilor lui de a ingloba limba incategoria suprastructurii", a desvol-tat mai departe Aeza marxism-leninis-mului despre baza si suprastructurA,

197

despre rolul activ al suprastructurii,despre statul socialist, despre perspec-tivele de desvoltare a natiunilor si alimbilor nationale, precum si desprelegile de desvoltare a societ5tii so-cialiste, in care nu exists clase anta-goniste.

Academicianul B. D. Grecov a pre-zentat raportul intitulat Geneza feu-dalismului in Rusia, In lumina lucra-rilor lui I. V. Stalin cu privire la pro-blemele de lingvistica".

Indicatiile tovarasului Stalin cu pri-vire la baza si suprastructur5, pe carele-a dat in lucrarea Marxismul siproblemele lingvisticii", a aratat ra-portorul, traseaza istoricilor sarcinasä rezolve inteun fel nou numeroaseprobleme si in special problema gene-zei feudalismului in Rusia. Nu Intal-nim o conceptie clara asupra esenteifeudalismului nu numai in istoriogra-fia nobiliara sau burgheza, dar adeseanici la istoricii care se considera mar-xisti (M. N. Pocrovschi, N. A. Rojcov,etc.).

Esenta feudalismului a fost definit5de F. Engels in Origina familiei, aproprietatii private si a statului"Asupra acestei probleme au revenit trnumeroase randuri Karl Marx, V. I.Lenin si f. V. Stalin.

Sclavia este cea dintai forma a ex-ploatArii, forma specifica a lumii an-tice; dup5 &Ansa urmeaza: iobagia inevul mediu, munca salariata in epocamoderna. Acestea sunt cele trei marlforme ale servitutii, care caracteri-zeaza cele trei marl epoci ale civiliza-tiei..." 1) scria Engels.

Ins5 dificultatea, a spus Acad. B. D.Grecov, consta in a stabili in modprecis limitele in timp ale genezei fie-carei formatiuni social - economise. Lu-crul acesta se refera in deosebi la pe-rioadele cele mai vechi ale istoriei po-poarelor.

Pe baz5 de izvoare scrise si datearheologice, B. D. Grecov trage con-cluzia ca in Rusia proprietatea pri-vatA asupra pamantului a ap5rut Incadin sec. al VII-lea; in acelas timp aaparut exploatarea robilor si a tarani-lor smerzi can au cazut sub depen-

.denta proprietarilor de pamarit bogati.Prin urmare, secolul al VII-VIII-lea

este o epoca de trecere dela orandui-

*) Din Izvestlia Acadernii Nana S.S.S.R." Sena Istorii i Filosofii. vol. VIII.Nr. 4, 1951.

1) F. Engels, Origins iamiliel, a proprfetatii private si tit statului. Gospoll-tizdat, 1950, pag. 182483; vezi 01 ed. III P.M.R., pag. 165-187.

lingvisticii

www.dacoromanica.ro

198 STUDII

rea tribala la stat este o perioacIft deseparare a muncii industriale si co-merciale de munca agricola.

Toate aceste fapte ne ajuta s5 in--telegem informatiile izvoarelor scrise(arabe, bizantine, gotice si ruse) in-depand din secolul al VI-lea at ereinoastre, din care aflam ca Inca din se-colul VI slavii dispuneau de arme per-fectionate pentru acel timp gi mai-Inuit cleat atat contribuiau la eli-berarea masselor asuprite din societa-tea bizantina. Acad. B. D. Grecov ci-teaza in sustinerea tezei sale poves-'Urea sirianului Pseudo-Zaharia, careInca in anul 555 mentioneaz5 poporulRosilor, descriindu-i ca oameni cu oconstitutie fizica puternica, bine Mar-mati si care prefera formatia pedestracelei equestre.

Istoricul bizantin din secolul VI,Procopie Cezarianul ne comunica des-pre sclavini si anti, ca la ei intreagaviata si legiuirile stint la fel", ca ei nu.se supun unui stapan, ci traesc indemocratie", ca antii cunosc un sin-gur zeu, Perun, creatorul fulgerelor sistapan peste toate. Acest lucru aratac5 Inca din secolul al VI-lea antii nuse mai aflau in stadiul primitiv, ciatinsesera un malt nivel de desvoltare.Scriitorul militar bizantin din secolulVI, Mauriciu Strategul vorbeste des-pre situatia prizonierilor la slavi: Ceicare se gasesc prizonieri la ei nustint tinuti in sclavie ca la alte no-poare..."

Toate acestea ne permit sa afir-mam, spune Acad. B. D. Grecov, caProcopie ii descrie pe slavi in pe-rioada asa numitei democratii militare,si anume nu in stadiul ei initial, ci instadiul ei final. Aceasta era o perioadade trecere la societatea impartita inclase; de aceasta perioad5 se leaga siformarea statului polonez; in acela§timp, a aparut statul la cehi, iar cucateva decenii mai inainte la slavii derasarit (uniunea politica a volinenilor,si probabil, o uniune asemanatoare aantilor).

Studiind izvoare mult mai tarziidin secolele IXXXI aflam ca po-porul rus reusise s5 parcurga undrum indelungat de desvoltare $i eanu se poate vorbi despre caracterulprimitiv al societatii ruse din sec.IXX.

Pe baza datelor din Povestiri din

anii de odinioar5" despre agriculturacnezilor, despre existenta palatelor-castele, despre personalul acestorpalate, Acad. B. D. Grecov afirma caaceste fapte constitue o continuarefireasc5 a agriculturii in Rusia, a is-toriei care incepe din momentul apa-ritiei proprietatii private asupra pa-mantului si a descompunerii raportu-rilor gentilice".

Proprietatea privata asupra pamantu-lui a aparut aproximativ in secoleleVI-VII ale erei noastre. In aceiasi pe-rioada raportorul situeaza si formareaaristocratiei funciare, adica a proprie-tarilor de pamant privilegiati, careexploateaza munca strains.

Statul care aparuse sprijinea in felsi chip pe acesti proprietari de pa-mant.

Penjtu not este important sa stabi-lirrt-tu numai insusi faptul exploatarii,dar si pe tine anume exploata mareleproprietar de parnant din secoleleIXXI, deoarece acest lucru deter-min5 si formatiile social-economice aleRusiei chieviene si prechieviene.

Sprijinindu-se pe indicatiile lui En-gels ca in comunitatile primitive, cuproprietate comuna asupra pamantului,sclavajul sau nu exists deloc, saujoaca un rol cu totul subordonatTh.Acad. B. D. Grecov constata existentaa doua lumi puterea mondiala ro-mans, care se baza pe sclavie si asanumita lume barbara" (numit5 asttelde catre stapanii de sclavi romani);

acestea erau germanii, slavii, etc.In timp ce puterea romans, cu mo-

dul ei de productie sclavagist, se des-compunea dinauntru, barbarii" se des-voltau St se uneau impotriva dusmani-lor for comuni stapanii de sclaviromani; in sfarsit, barbarii" au rastur-nat cu mutt rasunet puterea Romei, audesvoltat forma de dependents ioba-gista care este mai blends decat scla-via si cu mult superioara acesteia siau facut din ea forma dominants.

Poporul simplu din Roma s'a unitcu barbarii" si au treat un stat noude tip feudal, cu o comunitate Ora-neasca liber5.

Toate acestea dovedesc ca sclava-gismul nu numai ca nu domina in so-cietatea slav5 din secolele VIVIII,dar ca slavii erau. luptatori activi Im-potriva robiei, antrenand al5ttai de eimassele populare.

1) F. Engels, Anti-Dahring, 1950, pag. 150; vest si ed. P.C.R., pag. 347.www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

Prin urmare, se poate sustine (.5 toRusia predomina exploatarea smerzi-lor si acest lucru ne permite sa consl-derarn mosiile aristocratiei ruse cafiind organizate dup5 modelul feudal.Prin urmare, modul de productie feu-dal a existat in Rusia Inca din secolulal IX-lea.

Despre existenta modului de procuc-tie feudal in secolul IX, a vorbit siV. I. Lenin.

In secolul IX, puterea de stat, adicAsuprastructura a ajutat boierimiis5-si largeasca proprietatile funciare,s5-si consolideze puterea asupra tarani-mii si a contribuit la largirea bazeifeud ale.

Boierul se transforma in senior, Instapanul supusilor sai, in suzeran fat5de luptatorii din drujina" sa.

Secolele al VIAM-lea, adica pc-rioada democratiei militare si a forma-rii primelor state slave, perioadainaintgrii in Balcani, constitue o pe-rioada prefeudala, de trecere dela co-rnuna primitive la oranduirea feudala.

In aceasta perioada, se creea supra-structura necesara aristocratiei care sefeudaliza, suprastructura care a lutes-nit acesteia stapanirea asupra Oman-tului si asupra Varanimii pans atunciliber5.

Tr5s5tura principal5 si hothritoare arelatiilor feudale adic5 predomina-rea evidenta a exploatarii taranimii de-pendente, exista in Rusia chievianaInca din sec. al XI-lea.

In raportul sau Cu privire la pro-blema formarii poporului rus vechi inlumina lucr5rilor lui I. V. Stalin asu-pra lingvisticii", A. N. Nasonov, doc-tor in stiinte istorice, a analizat datelecu privire la poporul rus vechi sauslavii de rasarit. Raportorul considersca. In componenta poporului rus vechiau intrat doua grupuri principale alepopulatiei slave de rasarit: grupul denord, in care mai important era tribulcrivicilor si grupul de sud urmasiiantilor.

A. N. Nasonov se bazeaz5 pe leg5-tura genetic5 dintre cultura antilor sicultura stralucith si bogata a Rusieide pe Niprul mijlociu din secoleleIX-XI.

Analizand izvoarele vechi, raporto-rul ajunge la concluzia ca denumireade rusi" a poporului a apgrut in sud,a insotit formarea poporului slay derasarit si a trecut cu timpul asupra tu-turor triburilor" slave de rasarit.

199

Raportorul admite c5 in conditiiledescompunerii legaturilor gentilice sttribale, ale formarii claselor, ale for-

drujinelor si ale campaniilor decucerire, miscarea unei parti din popu-latie (in sec. VIIVIII) s'a produs nunumai inspre sud-vest, dar in oarecaremasura si inspre sud, spre litoralul Ma-rii Negre, in Taurida. Acesti rusi aufost rupti de regiunea de mijloc a Ni-prului prin invazia popoarelor no-made din secolul IX (ugrii, apoi pece-negii si in secolul XI cumanii).

Unul dintre factorii directi cei matimportanti care au determinat formareapoporului rus vechi, a lost formarealegaturilor statale in sanul populatieislave de rasarit. in locul legaturilor tri-bale.

Raportorul se solidarizeaz5 cu Acad.B. D. Grecov in ceeace priveste faptulca statul chievian a fost una dintreultimele verigi din lantul evenimentelorpolitice, care constitue istoria formariistatului in Europa rasariteana si ale-carui prime verigi pornesc din seco-lele VI-VII.

In conformitate cu cercetarile efec-tuate, Inca inainte de formarea statu-lui chievian, in regiunea Niprului Mij-lociu exista un stat care se numeaTara ruseasca", ce ocupa un teritortucare coincide aproximativ cu regiunilece formau, conform datelor topografiei.centrul culturii antilor.

Formarea statului chievian a inten-sificat apropierea dintre grupul de nordsi cel de sud a triburilor" slave de ra-sarit. In cursul extinderii modului deproductie feudal si al formarii clase-lor pe locul vechilor centre tribale, apA-reau deobicei centrele viitoarelor semi-state feudale, care-si intindeau stapa-nirea asupra teritoriilor populate detriburi. Apareau tari" cu populatii for-mate din diferite triburi. In decursulsecolelor X-XI, aceste tari" au ajunssub dominatia Chievului.

Vechea Tara ruseasca" a constituitnucleul teritorial si politic al Statulufchievian.

Noile leg5turi s'au exprimat nu nu-mai in subordonarea tarilor", fate deputerea supreme a rusilor de sud, dar siin extinderea unor norme de "'reptomogene.

Raportorul arata ca. Inca In secolulXI si la inceputul secolului XII s'a for-mat in vechea Rusie o idee clara asu-pra unitatii etnografice a teritoriului

marii

www.dacoromanica.ro

200 STUDII

etnografic al triburilor" slave de rA-esarit.

Din poporul rus vechi se trag celetrei popoare fr5testi al velico-rusi-lor, al ucrainenilor si at bielo-rusilor,care s'au constituit mai tarziu In alteconditiuni social-economice gi politice.Insa chiar in epoca Chievului au luatnastere unele particularitati locale care,desvoltandu-se, au stat la baza caracte-rului diferitelor popoare.

Acad. E. A. Cosminschi a tinut unTaport despre Formarea natiunilorburgheze in lumina lucrarilor luiI. V. Stalin cu privire la problemelelingvisticii " .

El a aratat ca incapacitatea stiinteiburgheze de a da o definitie stiintificaa natiunii se datoreste tendintei de ajustifica asuprirea nationala, se dato-reste cosmopolitismului.

Numai in Cara socialismului victoriosdesfiintarea asupririi nationale a dus Iarenasterea national5 a natiunilor odi-nioara asuprite, la inflorirea culturiifor nationale.

Numai stiinta marxist-leninist5 dao definitie stiintifica a natiunii.La I. V. Stalin gasim o caracterizareclara, precisa si completa a natiunii:Natiunea spune tovarasul Stalineste o comunitate slabila de oameniistorice$te constituilci care a luatPinta pe baza cornunita(ii de limb& deteritoriu, de Maid economics $i defacturci psihicci ce se manifests in co-munitatea culturii" l).

Tovar5s1,1 Stalin a aratat c5 Na-tiunea nu este pur si simplu o cate-gorie istorica, ci o categorie istoricaa unei epoci determinate epoca li-chidarii feudalismului si a victorieicapitalismului"

Natiunile care s'au format in epocacapitalismului ascendent sunt calificatede catre 1. V. Stalin ca natiuni bur-gheze, care se deosebesc radical denatiiinile socialiste ce sunt cu multmai unite, decal once natiune burghe-za, deoarece in ale nu exists contra-dictiiie de clasa ireconciliabile". Fortaconducatoare a natiunilor burgheze oconstitue burghezia si partidele ei.

Acad. E. A. Cosminschi isi propanesa urm5reasc5 procesul de formare anatiunii burgheze engleze, care s'a des-

f5surat la inceputul capitalismului, inperioada triumfului capitalismului asu-pra faramitarii feudale.

Pentru Anglia acest proces incepe lasfarsitul secolului at XV-lea. Spresfarsitul secolului al XV-lea... Frantasi Anglia sunt mai mult sau mai putincentralizate si natiunile incep acolo s5se formeze" 2).

Procesul acesta se desavarseste intimpul revolutiei burgheze din Angliadin secolul al XVII-lea.

In continuare, Acad. E. A. Cosmin-schi face o critics severs a teoriilornationaliste burgheze anglo-americane,care incParc5 s5 dovedeasc5 calit5tik,deosebite, specifice natiunilor englezesi americane, datorite apartenentii forIa rasa anglo-saxon5", chemat5, chi-purile sa conduca popoarele de alterase si sa le daruiasc5 binefacerile ci-vilizatiei si democratiei".

Insa not stim, arata raportorul, canatiunea este inainte de toate o comu-nitate, o anumita comunitate de oa-meni. Dar comunitatea aceasta nu estede rasa si nici de neam. Natiuneaitalian5 de astAzi s'a alcatuit din ro-mani, germani, etrusci, greci, arabi, etc.Natiunea francez5 s'a format din gall,romani; britani, germani, etc. Acelaslucru trebue spus si despre englezi,despre nemti, etc., care s'au constituitca natiune din oameni de rase si nea-muri felurite" 3).

Pornind dela cele patru tr5saturi fun-damentale ale definitiei natiunii, datede tovarasul Stalin, raportorulzeaz5 procesul de formare a natiuniiburgheze engleze.

Printre trasaturile natiunii, tovarasulStalin pune pe primul plan comunitateade limba.

In lucrarea sa Marxismul si pro-blemele lingvisticii", tovarasul Stalinarata ca limba face parte din fenome-nele sociale care actioneaz5 in totcursul existentii societ5tii" 4). Luandca exemplu istoria limbii engleze dinperioada precapitalist5 (secolul XIXII), tovarasul Stalin rezolva una dinproblemele cele mai importante alelingvisticii, problema caracteruluide clasa" al limbii.

.... Limba si legile ei de desvoltarepot fi intelese numai in cazul cand

1) I. V. Stalin, Opere, vol. 2, pag. 296; vezi si ed. P.M.R., pag. 312.2) ,,Arhiva Marx qi Engels", viol. X., pag. 943, ed. rusii.3) I. V. Stalin, Opera, vol. 2, pag. 293; vezi Si P.M.R., pag. 306.4) I. V. Stalin, Marxismul si problemele pag. 22, ed. rusA; vest si

ed. P.IVI.R., pag. 23.

Si

anali-

led.lingvlst1c11",www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

sunt studiate in legatura indisolubilacu istoria societatii, cu istoria poporu-lui c5ruia ii apartine limba studiata$i care este creatorul purtatorul a-cestei limbi" 1).

Acad. E. A. Cosminschi stabileste c5limba engleza veche n'a fost niciodatao limba unitara, ci era impartita intr'oserie de dialecte care formau trei gru-pe principale: Northumberland, Mersly$i Wessex. Cucerirea normanzilor apus cal:at predominarii culturale aWessex-ului $i a intarit anarhia dia-lectelor" in limba engleza. Pentru operioada oarecare, limba claselor desus a devenit limba francez5, pe careau adus-o cu ei cuceritorii, odata culimba latina, limba institutiilor destat, a institutiilor judecatoresti, limbadocumentelor oficiale $i particulare, aliteraturii $i a scolii.

Insa din aceasta Incruci$are" nu s'aobtinut o a treia limba. Invingatoare"a iesit limba englez5. ,....Incrucisareanu d5 o nou5, o a treia limba, ci men-tine una dintre limbi, mentine struc-tura ei gramaticala $i fondul ei princi-pal de cuvinte $i ii c15 posibilitatea säse desvolte potrivit legilor ei internede desvoltare" 2).

Concentrarea dialectelor intro limbanationala unica

toate,este conditionata, ina-

inte de de concentrarea econo-mica $i politica".

Limba engleza comuna vorbit5literara s'a format pe baza dialectuluilondonez, care a inglobat particulari-tatile dialectelor din sudul $i centrulAngliei.

Londra era centrul comercial $i in-dustrial at Angliei.

Legatura economics a Londrei cu In-treaga Cara $i a intregii tars cu Londraa contribuit la transformarea dialectu-lui londonez in limba engleza comuna.

Asupra creerii limbii engleze comu-ne a avut o influents incontestabila re-yolutia burghez5 din Anglia, care alichidat ramasitele faramitarii feudale$i a desavarsit crearea comunitatii te-ritoriale.

In secolul at XVI-lea, odata cu cre$-terea raporturilor capitaliste, se forrneaz5 piata nationala baza a comu-nitatii economice a tarii.

Acad. E. A. Cosminschi considera capentru cercetatori cea mai dificila pro-

20 r

blem5 este aceea a istoriei formarii ce-lei de a patra trasaturi a natiunii,anume, comunitatea de factura psihi-ca", sau a caracterului national".

Comunitatea de factura psihica semanifesta in comunitatea culturii. Refe-rindu-se Ia indicatiile lui V. I. Lenin$i I. V. Stalin cu privire Ia cele douaculturi" burgheza $i proletar5Acad. E. A. Cosminschi face o analizaa culturii burgheze din Anglia, pu-ritanismul", conservatorismul, ploconi-rea In fata traditiilor, respectul fata detitluri $i in deosebi spiritul de compro-mis". Burghezii englezi spuneAcad. E. A. Cosminschi au parcursun drum lung $i lipsit de glorie delapuritanii din secolul at XVII-lea !Anala ataceristii $i politicienii de astazi,care 51-au vandut patria monopolistiloramericani".

Mai departe, Acad. E. A. Cosminschida ca exemplu adev5rata cultura na-tionala a Angliei burgheze, care a im-bogatit tezaurul culturii umane uniyer-sale cu operele lui Shakespeare, Milton,Byron si Dickens. Burghezia anglo-a-merican5 actuala s'a dezis ins5 de a-ce$ti marl scriitori national' ai Angliei, care au avut intotdeauna o ati-tudine critica fata de factura psihica"a burghezului englez.

Odata cu cultura burgheza s'a for-mat $i cultura masselor populare, carenu se poate desvolta pe deplin in epccacapitalismului. Ea InA I i gase$te ex-presia in ideologia curentelor dr-mocra-tice ale revolutiei engleze, in mi$careadiggerilor, in pamfletele lui Winsten-ley.

In Anglia, ca si in alte cateva statedin Europa Occidenta15, formarea na-tiunii a insemnat in acelas limp $iformarea statului. Natiunile engleza,francez5, etc. sunt totodata state, cacel englez, etc." 3).

Constituirea natiunii engleze s'a prn-dus Inca in cadrul statului feudal, $iacest stat feudal se formeaza intr'oanumita masura ca un stat national.Revolutia burgheza din Anglia, care arasturnat monarhia absoluta, desavir-$e$te formarea natiunii burgheze engle-ze $i a statului burghez englez.

Raportorul stabileste caracterul hi-national al statului englez. Statulnational englez s'a format in condi-

1) L V. Stalin, Marxismul pzdbleme)e lingvisticii", pag. 30; vezi si ed.P.M.R., sag. 31.

2) Ibidem, Vag. 30; vezi Si ed. P.M.R., pag. 31.3) I. V. Stalin, Opere, vol. 2, pag. 393; vezi §1 ed. P.M.R., 12g. 310.

qi

Si

5i

www.dacoromanica.ro

202 STUDII

tiile subjugarii natiunii irlandeze, carese afla sub dependenta politica, iarapoi gi economica fata de natiunea do-minants.

In epoca revolutiei burgheze dinAnglia, are be gi transformarea An-gliei inteun stat multinational. Inca inepoca formarii sale intr'un stat natio-nal, Anglia porneste pe calea cuceriri-lor coloniale, a exterminarii populatieibastinage, a comertului cu sclavi albisl negri.

Natiunea engleza, ca gi alte natiuniburgheze. sounea raoortorul, este lip-sit5 de unitate, ea nu cuprinde intre-gul popor, deoarece este macinata dininterior de contradictiile ireconciliabilede clasa. Soarta natiunii burgheze estelegata de soarta capitalismului gi piei-rea for este inevitabila. Aceasta inseam-na insa ca natiunea burgheza englezatrebue sa cedeze locul natiunil socia-liste: Lichidarea natiunilor burghezenu inseamna nicidecum lichidarea na-tiunilor in general, ci numai lichidareanatiunilor burgheze. Pe ruinele vechilornatiuni burgheze apar gi se desvoltavoile natiuni socialiste" I).

UN AN DELA PUBLICAREA GE-NIALEI OPERE A LUI I. V. STALIN.IVIARXISIMIL $1 PROBLEMELELINGVISTICII"

Sesittnea Secliunii de Istorie sr Filo-sofie.

Aparitla lucrarii tovaragulin Stalincu privire la problemele lingvisticii,care este o opera remarcabila a marxis-mului creator, a constituit un eveni-ment insemnat nu numai in viata po-porului sovietic, dar gi In viata intregiiomeniri progresiste.

Lucrarea lui I. V. Stalin constitue uneveniment epocal in desvoltarea gtiintetsovietice. I. V. Stalin a desvaluit cu 0iiimitoare perspicacitate defectele gi lip-surile care daunau, din nefericire. nunumai lingvisticii, dar gi altor stiinte,in special istoriei gi filosofiei. Ideilbexprimate de I. V. Stalin au devenit uniou program de lupta al activitatii sa-vantilor nostri.

In lucrarea Marxismul gi problemelelingvisticii", ca gi in alte opere alesale, I. V. Stalin desvolta in mod crea-tor marxismul, face o analiza multilate-rata a invataturii marxiste despre bazagi suprastructura gi (15 o lovitura ni-micitoare dogmaticienilor, bucherilor givulgarizatorilor; el arata ca numai aceastiinta este viabila gi fecunda, in 'aremetoda marxista de analiza a fenomp-nelor este Imbinata cu discutiile stiin-tifice largi, si in care stimulentul prin-cipal at desvoltarii II constitue liberta-tea criticii.

Dupa publicarea lucrarii tovarasuluiStalin cu privire la problemele lingvis-ticii, activitatea in institutele si insti-tutiile gtiintifice ale Academiei de$tiinte a U.R.S.S.. s'a inviorat simti-tor. S'au facut primii pagi spre reali-zarea indicatiilor asupra cailor gi m-todei de desvoltare a stiintei, care auPost desvoltate in lucrarea lui I. V.Stalin.

In sedinta Sectiei de Istorie gi Filo-sofie a Academiei de Stiinte a LI.RS.S.,care a

trasavut loc la 18-19 Iunie 1951,

s'au unele concluzii asupra activi-tatii din acest domeniu.

Deschizand gedinta, Acad. B. D. Gre-cov, secretarul Sectiei de Istorie 5iFilosofie, a remarcat insemnatatea u-riasa pentru desvoltarea gtiintei a apa-ritiei genialei opere a marxismuluicreator, a lucrarii lui I. V. StalinMarxismul si problemele lingvisticii".

In raportul sau, Acad. B. D. Grecova facut bilantul activitatii din anul ex-pirat, in domeniul desvoltarii gtirntelorsociale gi a invitat intregul colectiv decol'aboratori gtiintifici ai institutiilor dincadrul Sectiei sa intensifice lupta im-potriva dogmatismului gi bucherismu-lui, sa desfagoare larg discutii gtiinti-fice, sa transpuna in viata sarcinilecare au fost puse in fata gtiintei sovie-tice de catre tovarasul Stalin 2).

Academicianul G. F. Alexandrov aprezentat un raport irititulat I. V.Stalin despre marxism ca stiinta"31.Raportul s'a oprit in mod amanuntit a-supra caracterizkii marxismului castiinta revolutionara, pe care a facut-nI. V. Stalin in lucrarea sa clasicaMarxismul gi problemele lingvisticii":

1) I. V. Stalin, Opera vol. 11, pag. 341; vezi Peel:Awns nationals si leninis-irsul", kd. P.M.R. peg. u.

2) Raportui Acad. B. D. Grecov, publicat in revista Izvestiia Acadeznii NaucS.S.S.R.'\ Serie Istorii 1 iFilOSOfii, VOL VILE, Nr. 4, 1951, este reprodus in nurnSruicie fats al revistei Studii".

3) Reportut Aced. G. F. Alexandrov a foist publicat In ravine. Voprosi Fiko-sofii", Nr. 3, 1951.

t}1

www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

Marxismul este stiinta legilor de des-voltare a naturii si societatii, stiintarevolutiei masselor asuprite gi exploa-tate. stiinta victoriei socialismului InCoate tarile, stiinta construirii societa-tii comuniste 1).

Analiza multilaterala a caracterulutcreator al marxismului arunca o lumi-na puternica asupra insemnatatii isto-rice mondiale a marxism-leninismului,ca indreptar in activitatea revolutiona-ry creatoare, in conditiile actuate aleluptei poporului sovietic pentru cons-truirea comunismului.

In continuare. raportorul caracteri-zeaza marxismul ca ,stiinta despre le-gile de desvoitare a naturii Sl. socie-tatii, care constitue, dug definitia 141I. V. Stalin, fundamentul teoretic alcomunismului. Marxismul a InarmatPartidul Bolsevic cu intelegerea pro-funda a_cailor de transformare revolu-tionar5 1 lumii, de schimbare radicallia societatii in spiritul comunismului.de modificare a naturii in intereselesocietatii socialiste.

Un viu interes a starnit in randu-rile participantilor la aceasta sesiunestiintifica raportul Prof. F. V. Constan-tinov: Locul gi rolul stiintei in des-voltarea societatii" 2).

Raportorul a caracterizat diteriteiepuncte de vedere ale oamenilor destiinta sovietici cu privire la proble-ma rolului si a locului stlintei in des-voltarea societatii. Aratand necesitateade a face o distinctie intre stiintele so-ciale care constitue o parte a supra-structurii societatii respective $istiintele naturii, raportorul ajunge laconcluzia ca sfera de actiune a sti1n-telor naturii este mai larga deck su-prastructura". In acest sens, stiintelenaturii nu fac parte din suprastructu-r5. Ele nu se lichideaza ()data cu dis-paritia vechei baze gi cu aparitia noilhaze... Insa once stiinta, inclusiv stint-tele naturii, are o baza filosofica giideologica, o interpretare teoretica alegilor, igi trage concluziile ei din a-ceste legi. Aceast5 latura teoretica fi-losofica poate fi progresista, materia-lista tau reactionary, idealists si are

203

un caracter de suprastructura si declass.

In incheiere, raportorul a indemnatpe cei prezenti sa arate in lucrarile forrolul adevarat al sttintelor sociale inlupta clasei muncitoare din tank ca-pitaliste pentru eliberarea lor, precumsi uriasul rol transformator at stiinteimarxiste in ceeace priveste construireacomunismului.

Sarcina principals care sty in fataistoricilor sovietici este aplicarea teze-lor fundamentale exprimate de I. V.Stalin in lucrarile sale cu privire laproblemele lingvisticii, la analiza fe-nomenelor gi evenimentelor istorice-concrete. Tocmai de aceea raportulProf. T. N. Tretiacov Origina slavilorin lumina lucr5rilor lui I. V. Stalin cuprivire la lingvistica" a fost primit decatre participantii la sesiune cu o aten-tie si un interes deosebit.

Istoricii sovietici sunt foarte preocu-pati in prezent de probIema originii gra desvoltarii etnice a slavilor. Sub in-fluenta teoriei" antimarxiste si vulga-rtzatoare a lui N. I. Marr s'au comm.marl greseli tocmai in acest domeniual stiintei istorice. Corectarea acestorgreseli, elaborarea unei teorii marxiste-juste asupra originii slavilor are o in-semnatate serioasa pentru desvoltarearodnica in viitor a slavisticii. Prof.Tretiacov arata ca, datorita lucrarilorlui I. V. Stalin cu privire la problemele-lingvisticii, cercetarile in domeniul et-nogenezei au capatat o baza teoreticatrainica si se elibereaza de greselilemarriste. Prof. Tretiacov a facut o a-naliza amanuntita a datelor existentsasupra originii gi asezarii slavilor. Ra-portorul a remarcat marea insemnata-te pentru explicarea justa a acestei pro-bleme a cercetarilor arheologice alelui B. A. Ribacov, M. V. Voevodski, E.I. Goreneva, precum si a s5paturilor e-fectuate in anul 1950 de catre G. B.Feodorov, in care au Post cercetatepentru prima data ramasitele anticeale Tivertilor de pe Nistru.

Raportorul ajunge la concluzia caformarea popoarelor slave reprezintaun proces indelungat care igi are ra-

1) I. V. Stalin: Marxismul ei problemele lingvisticii", Gospolitizdart, 1.950,pag. 54; vezi ei ed. P.M.R., pag. 56.

2) Vezi articolul lui F. V. Constantinov: Desvoltarea de c5tre toverasulI. V. Stalin a teoriei marxist-leniniste cu privire la baza Si suprastructura', put:Meatin Izvesti la Academii NauC S.S.S.R.". Serie Istorie ei Filosofie", Nr. 3, 1951.www.dacoromanica.ro

204 STUDII

dacinile tocmai in al doilea milentuY. e. n.1).

Discutiile la rapoarte le-a inceputAcad. S. G. Strumilin. El a criticat as-pru pe dogmaticienii care, dupa pu-blicarea lucrarii lui I. V. Stalin cu pri-vire la pioblemele lingvisticii, recunosccaracterul neutru al limbii din punctulde vedere at claselor, !ma declar5drept erezii orice incercare de a aplicaindicatiile lui I. V. Stalin la alte teno-mene sociale. In continuare, Acad. S.G. Strumilin a criticat impartirea stiin-telor in stlinte suprastructurale si stiin-te care nu fac parte din suprastruc-tura, impartire propus5 de Prof. F. V.Constantinov. S. G. Strumilin este deparere ca stiintele sociale nu pot ficonsiderate f5r5 distinctie, ca ele tre-bue diferentiate. De exemplu, in arheo-logie exists numeroase elemente cu ca-racter faptic si nu filosofic, care nu potfi inglobate In suprastructura. Acelaslucru se petrece si in alte stiinte isto-rice.

Profesorul M. P. Baskin s'a ocupatin cuvantarea sa despre insemnAtateaurias5 a lucrarilor lui I. V. Stalin asu-pra problemelor lingvisticii pentru lup-ta impotriva ideologiei actuale a laga-rului impprialist.

InvAtatura stalinist5 despre baza so-cietatii ca fiind oranduirea economicsa societatii intr'o anumitA etap5 a des-voltArii sale, joaca un rol deosebit demare In lupta impotriva teoreticieni-lor" capitalismului care, reducand esen-ta oranduirii capitaliste la o tehnic5pur5, caut5 s5 conving5 massele deimuabilitatea si vesnicia oranduirii ca-pitaliste (sociologul reactionarcan Osborn).

Unul dintre consilierii economic! ceimai apropiati ai lui Attlee FrancisWilliams, justificand politica tabu-

sustine c5 socialismul (desigur,In sensul laburist al acestui cuvant)poate fi inf5ptuit mentinand in mainileparticularilor 800/0 din intreaga indus-trie. Williams ignoreaza cu bun5 stlin-15 in mainile cui se era mijloacele daproductle.

Folosind indicatiile lui I. V. Stalincu privire la caracterul bazei ca oran-cluire economics a societatii, Partidulcomunist al Marei Britanii II demascape Williams si pe cei de o teap5 cu elsi arata ca esenta problemei se redu-

ce la inlocuirea relatiilor de productiecapitaliste, bazate pe productia parti-cular5, cu relatiile de productie socia-liste, bazate pe proprietatea obsteasc5socialist5 asupra uneltelor si milloacP-lor de productie.

Prof. B. A. Ribacov, care a luatapoi cuvantul, s'a oprit asupra proble-mei popoarelor. Dupa parerea sa, po-porul se caracterizeaza prin urmaloa-rele trasaturi determinante: o limbscomuna, un teritoriu comun f5r5 obsta-cole naturale sau lingvistice esentiale,o anumit5 comunitate culturala, o ase-mAnare a economiei (ce nu trebue con-fundat5 cu unitatea care se creeaza in-tr'o perioada cu mult mai tarzie).

Prof. B. A. Ribacov sustine ca po-porul rus a lost precedat de un poporslay comun. Probabil ca acest popor ainceput sa se formeze in primele se-cole ale erei noastre, in perioada des-compunerii raporturilor romunaprimitiva. Mai departe, Prof. B. A. RI-bacov caracterizeaza in mod amanuntitteritoriul geografic pe care s'a formatpoporul rus si arata ca in preajma se-colului al X-lea, teritoriul poporuluirus coincide aproape cu teritoriul po-litic al Statului kievian. In incheiere,Prof. B. A. Ribacov s'a adresat Incaodat5 istoricilor, lingvistilor, arheolo-gilor si etnografilor, invitandu-i la omunc5 in comun pentru rezolvarea sar-cinilor puse in fata stiintei de catreI. V. Stalin.

Concluziile au fost trase de catreAcad. B. D. Grecov. El a aratat ca incadrul sesiunii au fost atinse o seriede probleme a caror discutare va con-

stiintificetinua la sedintele consiliilorale institutiilor Sectiei.

Sesiunea Sectiei de Istorie si Filoso-fie a demonstrat Inca °data* insemnata-tea urias5 pentru desvoltarea stiintelorsociale a lucr5rilor lui I. V. Stalin cuprivire la problemele lingvisticii.

Totodat5, ea a constituit o dovadaa faptului ca in randurile savantilornostri exists Inca nel5inuriri Yn ceeacepriveste interpretarea unei serii de pro-bleme importante ale stiintei marxiste,in special in domeniul invat5turii des-pre bazA si suprastructura.

Oamenii de stiinta sovietici istcrici, filosofi, arheologi, etnografi silingvisti trebue sa duc5 o munc5

conetuzine Prof. P. N. TretiacovAcademli

sunt expuse mai amanuntit InIstorii I

,,Cronica" dinNr. 3, 4991 al revistet Izvestlia Nauc S.S.S.R.". Seria Filosodii,XIII, Nt. 4, 1951.

0.111AI-t-

d)1.101.

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

uriasa pentru insusirea creatoare a in-dicatiilor geniale ale lui I. V. Stalindate in lucrarile sale cu privire lanroblemele lingvisticii.

ACAD. B. D. GRECOV: PENTRUINFAPTUIREA SARCINILOR TRA-SATE DE I. V. STALIN IN LUCRA-REA SA «MARXISMUL $1 PROBLE-MELE LINGVISTIC11»"*)

Acum un an a aparut remarcabilalucrare a lui I. V. Stalin Marxismulsi problemele lingvisticii".

Aparitia fiecarei lucrari a tovarasu-lui Stalin constitue un impuls pentruun nou avant atat in domeniul econo-iniei, cat si in domeniul stiintei. Fiecarelucrare a tovarasului Stalin ne face säreflectam din nou asupra problemeloratinse de el. Tovarasul Stalin is intot-deauna atitudine in momentele celemai decisive si mai grele ale vietiinoastre sociale si stiintifice, ajutandu-neai ducandu-ne pe drumul cel bun.

In cazul de fata deasemeni, tovarasulStalin a luat atitudine intr'un momentcand devenise clar ca oamenii de stiin-ta sovietici s'au incurcat in probleme-le lingvisticii.

Cu totii ne amintim bine discutia a-aupra problemelor de lingvistica, des-fasurata anul trecut in coloanele zia-rului Pravda". Alaturi de observatiicritice juste cu privire la asa zisanou5 teorie despre limbs" a lui N. I.Marr, au aparut in cursul discutiei

si unele articole eronate, care apa-rau tezele nestiintifice ale acestuia.Chiar si acei lingvisti care luasera ati-tudine impotriva conceptiilor lui Marrnu s'au priceput sa desvalue radacinilemetodologice fundamentale ale grele-lilor lui Marr, nu au stiut sä fac5 ocritics profund5, realmente stiintifica aacestor greseli. Discutia putea sa seopreasca la un punct mort, sau sa pro-duce si mai multi confuzie Intr'o pro-blem5, care si asa era incurcat5.

In ajutorul lingvistilor sovietici a ve-nit atunci tovarasul Stalin. El a desva-luit cu cea mai mare claritate si preci-zie, caracterul vicios, antistiintific alprincipalelor teze ale lui N. I. Marr, aindrumat pe o noua cale lingvisticasovietici, a pus bazele unei noi etape

205

realmente marxista 1 in istoriastiintei lingvistice sovietice.

Lucrarea tovarasului Stalin este ocontributie foarte pretioasa la tezaurulteoriei marxist-leniniste, care este bazatuturor stiintelor. El a lamurit proble-me foarte importante, cum sunt pro-blemele privitoare la baza si supra-structur5, la productia sociala, la clasesi lupta de clasa, Ia exploziile revolu-tionare si la revolutiile de sus" inconditiile statului socialist mecum simulte altele.

Lucrarea tovarasului Stalin se ra-porta in modul cel mai direct la toatestiintele, in special la stiintele socialesi in primul rand la istorie.

Tovarasul Stalin a pus direct In fataistoricilor o serie de probleme foarteimportante: problema societatii dinain-tea formarii claselor, a originii popoa-relor, a caracterului si tipului statelorantice, a natiunii si a culturii nationa-le, etc. Desi, in decurs de 30 ani, isto-ricii sovietici si specialistii in domeniuldisciplinelor istorice in sensul larg alacestui termen au lucrat destul demult Ia rezolvarea acestor probleme,nu se poate spune ca in acest domeniutotul este perfect, ca toate problemeleau si fost solutionate.

Aceste probleme nisi nu puteau fi re-zolvate, dac5 tinem seama ca multe dinele ail fost solutionate din nunctul devedere al faimoasei noi teorii despreiimba". Ma refer la asemenea proble-me vaste, cum ar fi originea popoare-lor, raportul dintre etnogeneza si glo-togeneza, etc.

Este lesne de inteles din ce motiveaparitia lucrarii tovarasului StalinMarxismul si problemele lingvisticii"a starnit o insufletire atat de vie prin-tre reprezentantii stiintelor sociale.

In toate institutele Sectiei de Istoriesi Filosofie a Academiei de stiinte aU.R.S.S. s'au

sedintetinut in repetate ran-

duri ale sectoarelor, ale con -siliilor stiintifice, adunari de partici,conterinte teoretice, tratand despre in-sustrea creatoare a noilor teze stiinti-lice, cuprinse in lucr5rile tovarasuluiStalin din domeniul lingvisticii. In lu-mina lndicatiilor I. V. Stalin asu-pra problemelor lingvistice a fost re-vizuit si complectat cu o serie de pro-bleme noi planul Sectiei de Istorie si

*) Rapport prezentat to la Iunie 1951, In sesiunea Sectiei de Istorie s31 FIlosolle,consacralli sArbatarlrli unui Ian dela aparitila luerarii lui I. V. Stalin Marxismul 51problemele lingvisticii".

hi

www.dacoromanica.ro

206 STIJDII

Filosofie pe anul 1951 $i pentru peri-oada 1951-1955.

Institutul de Filosofie are de rezol-vat sarcini foarte complicate si de ras-pundere in legatura cu aparitia lucra-rilor tovarasului Stalin. Colectivul In-stitutului trebuia sa duc5 o munca in-tensa pentru 15murirea sub toate as-pectele $i prelucrarea problemelor filo-sof iei marxist-leniniste, rezolvate detovar5$ul Stalin in geniala sa lucrare.In aceast5 directie, colectivul Institu-tului de Filosofie a depus o munca con-siderabila.

In cursul anului 1950 si in prima ju-matate a anului 1951. la Institut s'austudiat in mod neintrerupt lucrarile to-varasului Stalin $i s'au prelucrat pro-blemele teoretice atinse in ultima salucrare. In acest rAstimp, la conferin-tele teoretice si la sedinte s'au'prezen-tat 18 referate si comunicari.

In lumina lucrarilor tovarasuluiStalin din domeniul lingvisticii au Postrevizuite, verificate $i puse la punettoate planurile Institutului, tematicadisertatiilor, manuscrisele pregatitepentru tipar, printre care ,.Materialis-mul istoric", Despre patriotismul so-vietic", s. a.

Cu prilejul s5rb5toririi unui an delaaparitia lucrarii tovarasului Stalin, In-stitutul a editat o culegere intitulat5Problemele materialismului dialecticsi materialismului istoric in lucrarealui I. V. Stalin «Marxismul si proble-mele lingvisticii)". Institutul de Filoso-fie pregateste, in colaborare cu Institu-tul de Lingvistica, lucrarea colectivaDesvoltarea de c5tre I. V. Stalin abazelor filosofice ale lingvisticii sovie-tice". In sectoarele Institutului se lu-creaza la o serie de teme, care decurgdin noua lucrare a tovarasului Stalin.

Institutul desfasoar5 o activitate in-tensa de r5spandire a ideilor tovarasu-lui Stalin. Intr'un an, colaboratorii In-stitutului de Filosofie au tinut peste 200de conferinte si au publicat 29 de arti-cole asupra problemelor legate de lu-crarea lui I. V. Stalin Marxismul siproblemele lingvisticii". La raspAndi-rea si prelucrarea problemelor lamuriteIn lucrarile lui I. V. Stalin is o parteactiva revista Voprosi filosofii", care apublicat o serie de articole asupra pro-blemelor de lingvistica, asupra desvol-tarii limbilor nationale ale natiunilorsocialiste din U.R.S.S., etc.

Cu prilejul sarbatoririi datei impor-

tante a publicarii operei tovarasuluiStalin, Institutul de Filosofie a orga-nizat o expozitie a lucr5rilor in care auPost prelucrate problemele puse de to-varasul Stalin in lucrarea sa asupralingvisticii; o serie de colaboratori ofInstitutului au tinut referate $i confe-rinte la Moscova si in alte orase.

Opera tovarasului Stalin Marxis-mul si problemele lingvisticii" prezintao important5 extrem de mare si pentruistoricii sovietici.

Larnurind o serie de chestiuni foarteimportante privitoare la istoria socie-

contributietatii, reprezentand o nouala tezaurul teoriei materialismului dia-lectic $i materialismului istoric, lucra-rea tovarasului Stalin imbogateste me-todologia istoriei cu noi teze teoretice,oblige sa se revizuiasca in mod criticcele tiparite anterior, sä se separe pro-blemele cele mai noi si sä se cercetezeconcret aceste probleme.

In infaptuirea acestor sarcini de cä-tre Institutul de Istorie au jucat unmare rol discutiile si desbaterile asu-pra celor mai importante probleme deistorie in lumina lucr5rilor tovarasuluiStalin.

In anul care a trecut dela data pu-blicarii lucrarii Marxismul si proble-mele lingvisticii", la Institutul de Isto-rie au avut loc peste 15 $edinte, adunarisi conferinte teoretice, asupra proble-melor legate direct de lucrarea tovara-sului Stalin cu privire la lingvistic5. A-ceste discutii au aratat c5 lipsurileproprii lingvisticii s'au manifestat si instiinta istoriei sub forma simplismuluisi a vulgarizarii. Astfel, in cursul dis-cutiei asupra articolelor Prof. B. F.Por$nev, care tratau despre cele maiimportante probleme de istorie a evu-lui mediu din Europa, s'au desv5luit,pe baza lucrarii lui I. V. Stalin, gre-sell serioase in tratarea unor teze teo-retice ale materialismului istoric, pre-cum si in rezolvarea mai multor pro-hleme concrete de medievistic5.

Unii istorici, care nu au luat o ati-tudine critics fats de teoria lui Marr,au corms o serie de greseli serioase,in special in domeniul etnogenezei.

Ma refer la asemenea probleme, cumsunt originea popoarelor in general sia popoarelor U.R.S.S. in special, pecare A. D. Udaltov, Membru corespon-dent al Academiei de Stiinte a U.R.S.S.,a cautat sa le rezolve de pe pozitiilelui N. I. Marr. In sedinta dela Institu-tul de Istorie, A. D. Udaltov si-a recu-www.dacoromanica.ro

NOTE SI RECENZII

noscut greselile si a f5g5duit sa recon-sidere problema in lumina indicatiilortovar5sului Stalin. Ace las lucru sepoate spune si despre lucr5rile Prof.S. P. Tolstovsi ale Acad. N. S. Derja-vin. Redarea simplista, proprie concep-tiilor marriste, o regasim In carteaAcad. N. S. Derjavin Originea poporu-lui rus", In care autorul a incercat saaplice teoria lui Marr despre desvolta-rea stadiala la triburi diferite prin corn-pozitia for etnica.

Contin greseli grave Istoria Ucrai-nei" redactata de Academia de Stiintea R.S.S. Ucraina, proectul de manualpentru istoria Bielorusiei, precum si oserie de carti tratand despre istoriaaltor popoare din U.R.S.S. Deasemeniau facut greseli serioase specialistii dinalte domenii ale stiintei istoriei (etno-grafii, arheologii, etc.).

Indicatiile metodologice c5lauzitoareale lui I. V. Stalin au jucat un rol uriasin rezolvarea problemelor privitoare Iaperiodizarea epocilor feudala si capita-lista din istoria U.R.S.S., problemedesb5tute in cadrul discutiei din pagi-nile revistei Voprosi filosofii".

Indicatiile tovarasului Stalin cu pri-vire la interdependenta dintre baz5suprastructurA, la rolul activ at supra-structurii, la formarea popoarelor, larolul Iimbii in istoria societatii au per-mis sä se revizuiasca si s5 se rezolVointr'un mod nou o serie de problemedin astfel de lucrari colective cumsunt Istoria U.R.S.S." (vol. II), Is-toria Moscovei" (vol. IV si V), volu-mul III al manualului de istorie aU.R.S.S. pentru facultati, etc.

Invat5tura stalinist5 despre baz5 sisuprastructura ne determina in spe-cial sa abordam intr'un mod nou si pro-blema genezei feudalismului in Rusia.Trebue sä ne facem autocritica si sarecunoastem cä, in aceast5 problema,not toti care am cercetat aceasta pe-rioada nu ne-am facut o reprezentaredestul de precis5 asupra raportului din-tre baz5 si suprastructur5 si asupra in-fluentarii bazei de cgtre suprastructur5.

Asa, de pild5, in problema perioadeiprefeudale si feudale din istoriaU.R.S.S., in problema formarii statuluivechi rus ne conduceam ades dup5marturiile cu caracter suprastructural,

207

netinand in suficient5 masur5 seamade starea bazei in intervalul respectiv.Or, principalul indice al existentei unorrelatii feudale trebue sa -1 c5utafh nu insuprastructura, ci in baza"... Supra-structure nu oglindeste schimb5rile innivelul desvoltarii fortelor de produc-tie dinteodata si direct, spune tova-r5sul Stalin, ci dup5 schimb5rile pe-trecute in baza, prin rasfrangereaschimbarilor din productie in schimba-rile din baz5" 1).

Pe de alts parte, .... odat5 ap5ruta.ea devine o forta activa din cele maimarl, ajuta activ bazei sale sä capeteforma si s5 se consolideze, is toatem5surile pentru a ajuta noii Oran-duiri sa nimiceasca si s5 lichideze ve-chea baza si vechile clase" 2).

In lumina acestor teze teoretice, pu-tern rezolva cu mai multa sigurantaproblema genezei feudalismului inU.R.S.S.

Date le arheologice, obtinute recentde arheologii sovietici, care vorbescdespre inaltul nivel pe care fortele deproductie 11 aveau cu mutt inainte desec. IX si care arata descompunerearelatiilor gentilice *i aparitia claseloraproximativ pe la mijlocul primului mi-leniu al erei noastre, ne permit s5 in-telegem mai profund si marturiile is-voarelor scrise cu privire la existentaunor uniuni politice chiar la sfarsitulsec. VI inceputul sec. VII (Uniu-nea dulebilor si, probabil, uniunea an-tilor). Aceste formatiuni politice auap5rut In deplin5 concordant5 cu mo-dificarile ne care le-au suferit relatiilede productie sub influenta desvoltariifortelor de productie, iar Ia randul sgu,desigur, aceast5 nou5 suprastructura ainfluentet asupra bazei.Sub influentaexercitat& de suprastructura se intareamarea proprietate funciar5, crestea in-semnatatea economica si politica a no-bilimii. Iiiranii smerzi au inceputIn proportii din ce in ce mai marl sacad5 in stare de dependents. Se creamodul feudal de productie.

V. I. Lenin a ti'vut toate motivele s5afirme ca iobAgia a existat in Rusia'Inca din sec. IX 3).

In tratatele cu grtcii, care dateaz5chiar dela inceputul sec. X, se intal-nesc deja boeri marl proprietari de

1) I. V. Stalin, Marxismul Si proiblemele lingvistIcil", Gospolillidat, 135D,pag. 11; vezi si ed. P.M.R., pag.

2) Miriam, ed. P.M.R., pag. 7.3) V. I. Lenin, Opere, vol. 20, pag. 348, ecL rusa; vezi si ed. P.M.R., tag. 376.

$t

www.dacoromanica.ro

208 STUDII

pamant, care traiau pe mosiile forstabile. El reprezinta forta politica ac-tiva, care sustine puterea cneazului lor.A trebuit sa treaca multa vreme pen-truca aceste relatii sociale sa ajungala maturitate.

Sprijinindu-se pe puterea trainica acneazului, boerii isi intarese si maimult pozitiile economice gi politice, isimnresc proprietatile funciare, sporescnumarul oamenilor dependenti de ei,tree la o forma relativ mai progre-sista de exploatare a tananilor larenta in natura. Prezenta smerzilorprintre slugile de curte a stimulat a-ceasta trecere. Renta in natura,spune Marx, presupune un nivel cultu-ral mai ridicat al producatorului di-rect, prin urmare o treapta mai inaltade desvoltare a muncii lui si a socie-Mil in genere; ea se deosebeste deForma precedents (adica de renta inmunca. B. G.) prin faptul ca munca su-plimentara nu trebue sa fie prestatasub forma ei naturala, adica nu sub su-pravegherea si constrangerea directa aproprietarului funciar sau a reprezen-tantului lui ; dimpotriva, producatoruldirect trebue s'o presteze pe propria luiraspundere, impins de forta relatiilorin locul constrangerii directe $i dedispozitiile legit in locul biciului" I).

Cresterea fortelor de productie inCara a creat posibilitatea desvoltariieconomice si aparitia noilor centreeconomice si politice, care au devenitconcurente ale mamei oraselor ruse".Consolidarea independentei nobilimiia dus, in cele din urma, la faramita-rea Statului Chievean, care a devenitevidenta Ia inceputul sec. XI si chiarmai devreme.

Baza car; a creat propria sa supra-structura se modifica si ea sub in-fluenta suprastructurii, iar modifican-du-se, ea isi modifica $i suprastructura.

In cursul sec. IXXI putern observedoug forme ale oranduirii de stat. To-tusi este neindoelnic ca dealungul in-tregii acestei perioade existau relatii deproductie feudale:

Transformarea rentei in munca, inrenta in natura spune Marxdaca consideram chestiunea din punctde vedere economic, nu schimba nimicdin esenta rentei funciare" 2).

Cu alte cuvinte, perioada prefeudalatrebue legata de o epoca mai timpurie,

de epoca ce a precedat formarea Sta-tului Chievean.

Astfel devine posibil sa rezolv intr'unmod nou problema genezei feudalis-mului in Rusia, in lumina indicatiilortovarasului Stalin.

Aceasta nu pre se aseamana cu fe-lul in care ne imaginam acest procesinainte de aparitia lucrarii tovarasuluiStalin Marxismul si problemele lin-gvisticii".

Fireste, aceasta nu este slnguraproblema, pe care urmeaza sa o re-'-onsidere istoricii.

Aplicarea creatoare a tuturor indica-tiilor fundamentale ale tovarasuluiStalin constitue baza muncii duse decolectivul Institutului de Istorie pentrurealizarea operei in mai multe volume-de istorie universals gi istorie aU.R.S.S. Istoricii vor avea mult de lu-cru la problemele privind originea po-poarelor gi natiunilor, la problemelelegate de culturile nationale, la carac-terizarea statelor sclavagiste gi feudaledin evul mediu

Aprofundarea gandirii teoretice indomeniul stiintelor istorice, aplicareamai precisa si mai subtila a teoriei,atunci cand se cerceteaza problemeconcrete, constitue sarciRa principals aistoricilor sovietici.

Lucrarile lui I. V. Stalin asupra pro-blemelor de lingvistica prezinta o u-riasa importanta si pentru viata simunca Institutylui de Istorie a cultu-rii materiale (IIMC).

Inainte de publicarea lucrarii lutI. V. Stalin asupra problemelor delingvistica, Ia IIMC si in special la sec-tia sa dela Leningrad, exista un cult"special pentru Marr. Multi colabora-tori se bazau pe lucrarile sale eronatesi faceau ei insisi greseli serioase: etcons'derau ca limba si cultura 7lintunul si acelas lucru, incurcau proble-mele etnogenezei si ale glotogenezei,etc. Lucrarea lui I. V. Stalin, :areconstitue un aport nou, pretios, la te-zaurul marxism- leninismului, demascatezele eronate ale lui N. I. Marr si irrdomeniul arheologiel.

Institutul de Istorie a culturii mate-riale a trebuit sa duca o munca intensa pentru inlaturarea greselilor le-gate de influenta tezelor vulgariza-toare ale lui N I. Marr si pentru pre-lucrarea problemelor arheologiei so-

1) X. Marx si F. Engels, Opere, vol. XIX, partea 2, pag. 358-357.2) Ibidem, pag. 358. www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

vietice in lumina lucrarilor luiI. V. Stalin. In acest scop Ia IIMCs'au tinut sistematic, in cursul anului,consfatuiri si discutii, ale caror rezultate au lost prezentate in IzvestiiaA N SSSR" in Vestnic drevneiin Voprosi istorii" si in alte perio-dice ale sectiei.

Trebue sa mentionam ihdeosebt se-dinta publica a Consiliului stiintific alIIMC, ale card lucrari s'au desfasu-rat intre 28-30 Decembrie 1950 st cares'a ocupat cu desbaterea sarcinilorstiintei arheologice, in lumina lucrariitovarasului Stalin. In cursul sedinteiau fost desvaluite si condamnate gre-selile (acute de Prof. A. P. Ocladmcov,fostul director adjunct al IIMC (Sec-tia din Leningrad), in raportul sau,precum si de alti cativa tovarisi incele spuse de ei la sedinta Consiliuluistiintific al Sectiei din Leningrad aIIMC din Noembrie 1950. In urmadiscutiei s'au trasat sarcinile ulte-rioare ale stiintei arheologice si s'auluat masuri in domeniul diferitelorsectoare ale arheologiei pentru stu-diul problemelor ridicate de tovar5sulStalin. S'a tinut o sedinta speciala aConsiliului stiintific at Sectiei din Leningrad a IIMC, in legatura cu lichi-darea greselilor constatate.

In Aprilie 1951, la sesiunea Sectielde Istorie si Filosofie, si la plenaraIIMC, consacrate rezultatelor expedi-tiilor arheologice intreprinse in ulti-mii 5 ani, au prezentat referate P. N.Tretiacov, doctor in stiinte istorice, des-pre Problemele originii slavilor inlumina lucrarilor tovarasului Stalindespre limba si lingvistica" si A. V.Artihovski, doctor in stiinte istorice,despre Calle de lichidare a influen-tei lui N. I. Marr in arheologie".

La conferinta teoretica dela Institu-tul de Istorie a culturii materiale, lacare au participat lingvisti, antropologisi etnografi, colaboratori ai institute-lor Academiei de 5tiinte si ai Univer-sitatii din Moscova, s'a luat in discutieo serie de referate, pi intro care refe-ratul lui P. N. Tretiacov Stalindespre limba ca mijloc de comunicareintro oameni in societate" si referatullui B. A. Ribacov, doctor in stiinte isto-rice Invatatura stalinista despre ori-ginea limbii".

In plantil muncii de cercetari stunt-I-nce a Institutului pe anul 1951 a fostinclusa suplimentar tema Metodologiacercetarilor de etnogeneza In lumina

14. Stud 11

209

invataturii staliniste despre nattunesi limba", ce urmeaza a fi elaborata incolaborare cu alto institute ale Sectieide Istorie si Filosofie.

La Institut se revizuesc fascicolelepregatite pentra tipar din seria Materiale si cercetari de arheologieU.R.S.S." (Nr. 19 28), precum si culegerile, monografiile si lucrarile careurmeaza a fi reeditate, in special cartealui P. N. Tretiacov Triburile slave derasarit", si care fusesera terminate In1950.

Lucrarile tovarasului Stalin asupr.tproblemelor lingvisticii prezinta ouriasa insemnatate si pentru etnografic.care este strans legata de ling-vistica.

Dup5 cum se stie, in domeniul et-nografiei s'au comis greseli datoriteatitudinei necritice fata de tezele ero-nate ale asa numitei noi teorii desprelimba" a lui N. I. Marr si a discipolilor lui. Acest lucru s'a oglindit indexsebi in studiul problemelor referitoarela istoria religiei, Ia etapele de desvoltare a gandirii si vorbtrii si in prelucrarea problemelor de etnogenez5.

Punand in evidenta caracterul vicios al teoriilor" lui Marr, lucrariletovarasului Stalin at deschis noi perpective in fata etnografilor, antropologilor si folcloristilor.

Insusirea si folosirea creatoare a bog5tiei teoretice a lucrarii tovarasuluiStalin au fost studiate cu cea mai mareatentie de intregul colectiv al Institulului de Elnografie. Pentru a infaptuiaceste sarcini, Institutul de Etnogra-fie a luat o serie de masuri dintre caretrebue s5 remarcam: revizuirea in lumina indicatiilor tovarasului Stalin, alucrarilor Institutului trimise la tiparin a doua jumatate a anului 1950;analiza critica amanuntita a lucrarilordin domeniul folcloristicii, in care influenta lui Marr s'a impletit strans cuinfluenta Scolii burgheze a lui Vese-lovschi; marea lucrare pregatitoare invederea sesiunii consacrate metodologiei cercetarilor de etnogeneza in lumina invataturii staliniste despre na-tiune si limba, lucrare inceputa Incain Februarie 1951.

La consfatuirea de etnografie, cares'a tinut intre 23 Ianuarie 3 Februarie 1951 si la care au participat etnografi din republicile unionale, reprezentanti ai filialelor Academiei deStiinte a A.R.S.S. si ai diferitelor insti-tute, Prof. P. N. Ceboxarov a prezentatun raport cu subiectul Situatia ac-

istorii ",a

www.dacoromanica.ro

2'0 STUDII

tuala $i sarcinle imediate legate destudiul problemelor de e nogenez5 inlumina lucrarilor lui I. V. Stalin asu-pra problemelor lingvistic'i". Consf a-tuirea a indicat m todele de r structu-rare in domeniul etnogenezei.

La onferin(a tinuta la Riga de fol-loris ii din regiunile baltice sovietice,

V. 1. Cicerov, doctor in $ iinte istorice, a prezentat un referat despre, Problemele luptei cu conceptiile luiMarr in folcloristica".

Mai putem aminti articolele $i lu-crarile colabora orilor Institutului asu-pra problemelor legate direct de lucra-rea tovarasului Stalin Ca, de pilda, ar-ticolul Prof. S. P. Tolstov Importantalucrarilor lui I. V. Stalin asupra pro-blemelor sovietice pentrudes oltarea etnografiei sovietice" I).cercetarea spec'ala a lui V. V. Bunin,care trateaza despre problema aparitiei$i desvoltarii vorbirii $i este indreptataimpotriva conceptiilor marriste.

Instithtul de Etnografie tre6ue saduch o munca intensa de aplicare crea-toare a indicatiilor tovarasului Stalin inpublicatia de mai multe volume Popoa-rele lumii". ce este pregatita de Insti-tut.

reorganizeaza munca $i Institutulde Slavisticd, care este un institutcomplex, unde lucreaza istorici,

criticiSectorul de limbh al Institutului de

Slavistica are de fndeplinit sarcini deraspundere. Acestui sector ii revine saIndeplineasca indicatia expres5 a luiI. V. Stalin cu privire la necesitateastudiului comparativ at limbilor slave.

Deocamdata Institutul inch nu po-seda cadrele necesare pentru aceasta.Consfatuirile ce s'au tinut impreuna cuInstitutul de Lingvistica, au trasat sar-cina de a se pregati cadre de filologi-slavisti cu bogate cunostinte $i de ase duce munca de intocmire a unei gra-matici comparative a limbilor slave.

Istoricii slavish $i specialistii in li-teratura slavh revizuesc lucrariledeja terminate $i pun noile problemepotrivit orienthrii date de I. V. Stalin.

Pe langa institutele amintite, o munchserioas5 de studiere a lucrarilor luiI. V. Stalin $i de punere In aplicare aindicatiilor lui, au desf5surat toatecelelalte institutii stiintifice ale Sectieide Istorie $i Filosofie a Academiei de$tiinte a U.R.S.S., Institutul de Orien-

talistica, eel de Istoria stiintelor na-turii 4i cel de Istoria artelor.

Institutul de Oriental's ica a facut bi-lantul prelucr5rii principalelor problemelingvisUce cu privire la studiul limbilorchineza $i turca in lumina tezelo: fur-darnentale date de tovarasul Stalin.deasemeni, s'au discutat- problemele cuprivire 1 la Formarea natiunilor si lo-cul problemei nationale in tarile Orien-tului colonial", problemele hazel $isuprastructurii in tarile Orientului, s'aalca uit o culegere de articole Lu-cradle tovarasului Stalin din dome-niul lingvisticii si problemele actualeale studiului limbilor orientate".

Institutul de Istoria stiintelor natu-rii pregateste o mogografie I. V. Stalin$i stiintele naturii".

In insemnarile stiintifice ale insti-tutelor $i in publicatiile periodice aleSectiei de Istorie Filosofie (IzvestiiaA N SSSR, seria Istorij i Filosohi"Voprosi filosofii, Voprosi istorti",Istoriceschie Zapischi", Vestnic drev-nei istorii", Sovetscaia etnografia",Cratchie soobscenia IIMC" $. a.)s'au publicat in cursul intreguluian articole care prezinth restructu-rarea activithtii institutelor, in dife-rite domenii ale stiintei, in lumina in-dicatiilor date de I. V. Stalin in lucra-rile sale asupra

Dar toate acestea nu sunt suticiente.Cei ce lucreaza in domeniul stiintelor

sociale, in special cei ce se ocuph cuproblemele de istorie filosofie, tre-bue sa duch o munch profund $i se-rioash pentru insusirea noilor tezeteoretice cuprinse in minunatele opereale lui I. V. Stalin, asupra probleme-lor de lingvistica. Totodath, este ne-cesar sa se studieze mai profund $imai sistematic toate lucrarile luiI. V. Stalin.

Numai folosindu-se toate lucr5rnelui I. V. Stalin se pot indeplini cusucces marile sarcini ce stau in iataistoricilor filosofilor. Asa, de pildh,istoricii au facut o serie de gieseli se-rioase in prezentarea istoriei popoare-lor din Asia Centrala $i din Caucaz,in timp ce in lucrarile lui I. V. Stalingasim cheia pentru solutionarea subtoate aspectele a problemei nationale.

Insusirea creatoare $i realizarea re-marcabilelor indicatii ale lui I. V. Stalinnu sunt posibile Vara o luoth hothritaimpotriva rutinei dogmatismului.

1) ,,Sovetscala etnografia", Nr. 4, 1950.

Isi

sl literati.

isi

si

si

si

si

si

lingvjati

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 RECENZII

care sunt straine §piritului invataturiimarxist-leniniste, revolutionare, trans`formatoare.

Trebue sa se desta§oare cu maimutt curaj critica §i autocritica bo4e-vica, pentru ca in cursul unor largidiscutii creatoare, in munca de zi cuzi a colectivelor institutelor, Sectiei,sa se lichideze defintiiv rama§itele ori-caror teorii" ostile marxismulni, heca e vorba de noua teorie desprelimbs" a lui Marr, de reminiscentelematerialismului economic vulgar saude alte manifestari ale influentei ideo-logiei burgheze. Trebue sa amintim catrebuesc examinate critic §i lucrarilebune, care pot confine pasagii slabe,gre§eli §i lipsuri, a caror punere inevidenta va fi fara Indoiala, de folosin primul rand Sutorilor acestor lu-crari.

Pentru a reu§i in munca noastra,trebue sa ne conducem intotdeaunadupd indicatia tovarAplui Stalin, canici-o stiinta nu se poate desvolta §iprospera far5 lupta de opinii, far5 li-bertatea criticii". Trebue sa se criticecu mai mult curai si mai principial, sase primeasc5 o critica, sa se susjinaconvingerile §tiintifice proprii, adica sase lupte pentru adevarul §tiintific acarui cautare constitue datoria omuluide stiinta; e nevoe sa faci acest lucrucunoscand chestiunea, nelimitandu-tela observatii superficiale, ci patrunzandadanc in obiectul discutiei §tiintifice.

Este necesar ca, in lumina indica-tiilor lui I. V. Stalin, sa se revi-zniasca Inca odata §i Inca odata tema-tica de cercetari stiintifice a institute-lor sectiei, sa se alcatuiasca mai multelucrari care sa lamureasca, bazandu-sepe un material concret, tezele teore-tice desvoltate in lucrarile luiI. V. Stalin.

Actuala sesiune a Sectiei are nunumai sarcina de a face bilanjul munciideja efectuat5, dar §i de a Indemnape colaboratorii §tiintifici sa lucrezemai departe la Indeplinirea sarcinilor

211

trasate de I. V. Stalin, de a deter-mina prin sforjari comune cailepe care trebue sa be urmeze aceste lucrari. Curand va avea loc o consfatuireasupra problemelor de metodologie acercetarilor de etnogeneza in luminainvataturii staliniste despre natiune§i despre limbs. Discutia este organi-zata de Institutul de Etnografie in co-laborare cu Institutul de Istorie a cul-turii materiale, Institutul de Istorie §iInstitutul de Lingvistica at Academieide $tiinje a U.R.S.S., cu participareaunui mare

institujiilenumar de colaboratori dela

toate gtiinfifice care lucreazala aceasta tematica.

S'a propus deasemeni ca Institutulde Istorie si cel de Orientalistica, im-preuna cu Universitatea de Stat dinMoscova §i Academia de $tiinje so-ciale depe langa C.C. al P.C. (b) alU.R.S.S. sa tina o consfatuire In lega-tura cu problema natiunilor in luminalucrarii lui I. V. Stalin asupra problc,melor de lingvistica.

Cu prilejul s'arbatoririi unui an delaaparijia lucrarii tovara§ului StalinMarxismul §i problemele lingvisticii".in toate institutele §i institujiile Sec-tiei de Istorie §i Filosofie a Acade-miei de $tiinje a U.R.S.S. au avut locedinte 15rgite ale consiliilor $iinti-

lice, la care au participat numero*i oa-meni de stiinta. La aceste sedintes'au desb5tut peste 30 de referate cetratau despre aplicarea creatoare a in-dicatiilor tovarasului Stalin asupra pro-blemelor de lingvistica

A trecut un an dela aparijia lucra-rii fundamentale a tovarasului Stalin.In acest timp s'a produs o cotitura nunumai in lingvistica, dar *i in toate§tlintele, mai ales in cele umanistice.Sub indrumarea tovarg§ului Stalin, ge-nialul conducator al intregii omeniri*i corifeu at gtiinjei, savanjii sovieticipa§esc cu incredere pe calea careduce stiinta sovietica spre not reali-zari.

www.dacoromanica.ro

DIN ACTIVITATEA REDACTIEIIn ziva de 17 Noembrie a. c. a avut hoc la redactia revistei de isto-

rie Studii" (Bulevardul Generalissimul Stalin Nr. 1) oconsfattrire la care au participat membri ad cadireldr didacitice dela cate-drele de istcrie si filosofie ale Universitatii C. I. Parham, Scoala Supe-Tioara d Stint.° Sociale A. A. Jdanav, Universitatea MunciltoreascaStefan Gheorgh:u, Institutul de Studii Po Mice precum si coilaboratoriai Institutului de Istorie Filosofie din Bucuresti al Academiei

Populare Rosman.Redactorul responsabil al revistei, Acad. Mihail Roller, a supus

discatiei problemele urgente, legate de imbunaTatirea continutului re-vistei, dargirea cadrelor de colaboratocri i aStgurarea unor desbaterilargi critice asupra lucrarilor prezenrtate redactiei, etc., cu scopulde a ridrica nivelul stiintific al acestor luicrarif.

Au participat la discutii un numaT de 25 de tovarasi.In urma consfatultii a foist largit Comitetul de Redactie al revisteli

stabilindu-se crearea a dou'a subredactii ale revistei la Iasi si Cluj. Unproect al tematicti articoaelor pe anul 1952 va ft desbatul la seldiulredactiei in ziva de 8 Decembrie a. c.

In ce priveste conitinutua revistei se via pune accentul pe proble-xnelle de istorie modellina si contemporang si de filosofie in studiilelegate cu problemele contemporane privind lupta clatsei muncitoare .t at'ar5nimil muncitoare, construarea socialismulul, statul de democratiepopulara, etc. Se va alcarda un loc impiortant, an revista, unor studiisi materiale documentare ooze dovedese seculara prietenie Sntre poporulroman si poporul rus, materialelor care demasca rolul imperialismuluiamerican englez ca dusman de moarte al poporului nostru, lectiilord'4a diferite catedre de istorie si filosofie, capitolelor din lucrki in cursde pregatire, etc.

Va functiona regulat o permanents la redactia revistei in fiecareSambata intre orele 17 si 20, tin membru delegat all Comitetuani de Re-daatie urmand sa dea cadrul ,aceistor ore toate lknuririae necesarecolaboratarilor si cititorilor revistei.

In prima Sambatg, a fieckei tung se vor organiza la sediul revisteidosbateri asupra nuan relor a,parute, precum a matterialeaor in cursde pregatire pentru numerele ce urcrneazg. a fi tipaTite.

Sambiita, 8 Decembrie a. c., a avut hoc sedinta largitg a redac-tiei in care s'a desbatut ternatica revistet pe anul 1952,

Repu-bbcii

5n

5i fllotafie

st

91

gi

Si.

www.dacoromanica.ro

CENTRUL POLIGRAFIC Nr. 2, Unitatea 0www.dacoromanica.ro

LEI 100.-

...

I.

,

-

1

la

I.

www.dacoromanica.ro