VASILE DIAMANDI-AMINCEANUPROFESOR MEMBRU AL SOCIETATII

GEOGRAFICE ROMANE

ROMANI!NI

PENINSULA BALCANICA

0

1 9 3 8INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR". STR. ELIE RADU 6

BUCURESTI

,

I

i.

SI

INA

,

tr

I

:45!.., A

1,

I

www.dacoromanica.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

www.dacoromanica.ro

VASILE DIAMANDI-AMINCEANULPROFESOR SI MEMBRU AL SOCIETATII

6EOGRAFICE ROMANE

ROMANII

PENINSULA BALCANICA

1 9 3 8INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE TIPARUL UNIVERSITAR", STR. ELIE RADU, 6

BUCURE$TI

DIN

www.dacoromanica.ro

Inchin aceastd lucrare memoriei eroilorAromani cazuti jertfa pe altarul Idealului Na-tional.

V. Diamandi-Aminceanul

www.dacoromanica.ro

PREFATADe ani de zile ma muncea un gem& Cad $i cum ne-am

va'ziii not Romeinii, stabiliti in Peninsula Balcanica, de unde nise trage originea noastra, prin ce anume imprejurari ne-am vii-zut afezati in Epir, Macedonia, Thessalia, Albania $i chiar invechea Grecie.

Dupd un studiu amanuntit asupra istoricului PeninsulaBalcanice, dupci o reisfoire a cronicarilor bizantini, a scriitorilortimpurilor medievale fi moderne, care s'au ocupat in special cuintamplarile petrecute in Imperiul Roman de Reisarit, zis $i Im-perial Bizantin, m'am hoteireit sei dau la lumina, Istoria Romei-nilor din Peninsula Bakanicei zis $i Vlahi dela origine $fpond ask-di, dovedindu-se rolul ce l'au jucat ei in irecut, precumfi impotrivirea puss de ei, ca sei scape de desnafionalizare inmijlocul atei tor semin(ii cu care au convietuit,

V. Diamandi-Aminceanul

Bucurefti, Ianuarie 1938,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I-iu

Epoca RomaniIn toga Peninsula Balcanica, dela Dunare si pang la Marea

Mediterana, dela Marea Neagra si pans la Marea Adriatica seafla o populatiune, care dupa origine, limbs, obiceiuri, datine sicredinta, recheama : Vechea Roma", Gintea latina este repre-zentata prin Romani, sau dupa propriul for idiom, Aromani sau Ar-mani, Deosebitele neamuri, care mai curand, sau mai tarziu, auvenit in contact cu ei, i-au dat numiri si porecle deosebite, ca :Vlahi, Cutovlahi, Bruzovlahi, Arvanitovlahi, Olahi, Caraguni, Tin-tall, Bovieni zisi si Boii, dupa insasi marturia lui Aravandinosin Hronografia tis Ipiru t, II p, 113.

Asupra originei si insemniitatii susziselor porecle, voiu tratain alts parte a acestei istorii,

Elementul romanic din Peninsula Balcanica, bowie nume-ros sl foarte puternic alts data, astazi cats sa recunoastem ca,atat din cauza pozitiunei geografice ce ocupa si ocupa fiind cudesavarsire izolat de celelalte elemente consangene lui, cat sidin cauza deselor si numeroaselor navaliri straine, care s'auabatut asupra lui si coplesindu-1 l'au constrans din toate partile,desnationalizandu-1 in parte, asa ca numarul 1) si puterea lui deodinioara s'a micsorat si s'a slabit in mod considerabil. Numalin tinutul Zagor din Epir s'au grecizat patruzeci de comune aro-manesti in timpul propagandei de desnationalizare intreprinsa dePatriarhia din Constantinopol, prin agentul ei, un oarecare Cos-ma, fapt pentru care a si fost sfintit.

1) V, Diamandi: Renseignements Statistiques sur la population rou-maine dela Peninsula des Balkans, Paris 1906 Ed. Edouard Comely & C-cie.

www.dacoromanica.ro

10

La fel s'a procedat si cu multe alte localitati din Macedo-nia ca : Siaciste, Cojani, Lapsiste, Pipeliste, intreaga re-giune a Hagilor, precum gi Copaciari din tinutul Grebenei 1).

In privinta propapandei calugarului .Cosma, iata ce ne is-torise0e Perraevos in insemnata lui lucrare 2) sub titlul 'Apxottco-

orgpca ccroxecpott zepi 6eXticiwecoc T0t3 .60vouc.

llavaiwo SE napoi To0 cfAX,)up.ou K. 'Aacotiou ETC %at c1XXo

xcabv Xpecoatertat. 6/6 TO alloyTozYrov aybpa oox 'oXfya SO.ToG Zayoprou xcopia, 'rano° zpo-Tporcl xat ot8acntaXice cipisascvtarliv itixpt TOTE X7Xou1.aviiv 6Xa-xottiv ilibaaav gXcx6ov xatec p.t-xpbv TAX7ivtx.119, T7jv azoiccv

0.6xpc rijc criimpov gxoust,To6To Etyca yevtxt 'ev Tficeipy

Trapcaoate,

Aflu dela prietenul meu K,Asopiu, cä gi un alt bun sedatoreste acestui dant barbat,ca nu putine comune ale Zago-rului, din indemnul gi invata-tura lui au parasit limba vlahape care o vorbeau pane atunci,acceptand putinlimba greaca pepang. azi,

Aceasta esteditie in Epir.

cate putincare o au

unanima tra-

Tot din suszisa lucrare a lui Perraevos, aflam ca, caluga-rul Cosma (Kop3p.cic b AEToXbd, se nascuse in comuna Megalo-Dendro din Naupact (Etolia) in anul 1714, fiind ucis h Berat inAlbania, de cat_ e Kurt -Papa in 24 August 1779,

Cred, ca, si fostul grup turcesc numit Vlahazi, care locuiape langa Grebena, era alts data aromanesc, caci altfel nu s'arexplica denumirea de Vlahazi.

Faptul ca, Arornanii au rezistat in contra incercarei dedesnationalizare gi grecizare este atribuit de, scriitorul englezJames Baker femei aromane, exprimandu-se astfel in lucrarea lui 3).

Les femmes sont plus co-servatrices que les hommeset tiennent fermement a leurlangue mere, elles soat indig-flees quand on les confondavec les grecques ou les bul-gares.

Femeile sunt mai conser-vatoare decat barbatii §i tincu tarie la limba for de mama(materna), considerandu-se ne-demne cand cineva le con-funda- cu grecoaicele sau bul-garoaicele,

1) Aravandinos P. Hronografia tis Ipiru t. II. p. 333, 343-345, Atena 1856.2) Perraevos; Sintomos Viografia tu Aidimu Riga Fereos tu Thetalu

p. 55, Atena 1860.3) Baker Jame, La Tarquie trad. de J. de Caters p. 147, Paris.

Belie,

www.dacoromanica.ro

11

Elementul romanic, cu toata lungimea secolelor care s'auscurs dela formarea sa, cu toate agvalirile si primejdiile necur-mate de care vesnic a fost amenintat ca sä fie absorbit si stins,totusi a dginuit pastrandu-si individualitatea sa etnicg pang inzilele noastre, ceeace inseamng tgria sa de vitalitate si cerbicie,cu care a fost inzestrat Inca dela formatiunea sa.

Inteadevar oricare alt element in conditjunile de traiu aleelementului romanic n'ar fi putut rezista torentului de navalirisi nu s'ar fi putut 'Astra, ci s'ar fi contopit, ar fi dispgrut depe suprafata pgmantului, dupg cum au dispgrut prin asimilarecelelalte vechi neamuri care populau altdadata intreaga Penin-sula Balcanicg.

Dainuirea elementului romanic in Peninsula Balcanicg esteInca o dovadg de puternica origine lating a strgbunilor nostril),acelor legiuini de otel, care cu cat se intrebuintau, cu atat maimult se oteleau si se intgreau ; ceeace constitue o dovada demenirea si rolul acelor bravi ostasi romani, care infruntaseratoate schimbaciunile timpurilor, sdrobiserg tot ce le esise in cale,intinzand dominatiunea romans, nu numai in tinuturile balcanice,dar peste tot globul cunoscut pe atunci,

Pentru lgmurirea vechimei existentei elementului romanicin Peninsula Balcanica pe baza isvoarelor istorice, voiu istorisipe scurt asezarea Romanilor acolo unde azi traiesc Aromaniiurmasii lor,

Aparitia Romanilor in Peninsula se face in timpul celuide al doilea rgzboiu punic ; timp de doug secole si jumgtate, auluptat Romanii cu gintile indigene din Peninsula Balcanicg, pangau isbutit sa supue pe Iliri si pe Traci. Luptele au fost cran-cene, mult sange s'a vgrsat pang cand Romanii puserg stgpanirepe tam Ilirilor si Tracilor.

Marele istoric al Greciei, aromanul Spiru Lambru, 2) nespune ca, un oarecare Metelos, intitulat Macedoneanul, invinsepe pseudo Filip, reducand Macedonia in provincie romans laanul 148 in d Chr. dupg S. Lambru ; iar dupg marele istoricfrancez V. Durwy, la anul 146 in d, Chr.

D spa invingerea lui Perseu, ultimul rege at Macedoniei, la Py-

1) Rene Pinon : L'Europe et I'Empire Ottoman cap. III, p. 132-133,Paris 1913

2) S. Lambru : Istoria tis Ellados t. II cap. XIX p. 714, Atena 1886.3) Duruy V. Histcire des Grecs t. III cap. XXXVIII p. 547, Paris 1889.

www.dacoromanica.ro

12

dna 1) de catre Consulul Paul Emiliu 2) in 22 Iunie 168 3) in d. Chr.atat Epirul, unde s'au distrus 70 de °rase 4) si dislocati 150.000de Epirati 5) care au fost transplantati in Italia din considerentepolitice, cat $i Macedonia au fost transformate in provinciiromane, infiintandu-se $i stabilindu-se o multime de colonii, carese inmultira din zi in zi, devenind cu timpul insemnate centreromane.

Consulul Paul Emiliu imparti Macedonia in patru parti'avand fiecare cate o capitals si un Concilium 6).

Ca colonii distingem : Dyrachium, Buthrotum, Actium, Dyme,Patrae, Corinthus, pe coastele Ilirei, Epirului $i Greciei ; Byllis,Dium, Cassandra, Pella, Thesalonica, Stobi, Berrhoe, Philippi inMacedonia.

Asupra susziselor colonii au scris cei mai de smils scrii-tori vechi si moderni '). Din citatele for reese limpede ca, Ro-manii erau destul de bine organizati in Peninsula Balcanica,ceeace ne mai dovedeste si formarea Legiunei a noua compusadin Veterani licentiati din armatA si stabiliti in acele colonii.Faptul acesta reese $i din Testamentul ImpAratului August, care

1) Pydna corespunde azi cu Kitros de pe langa Caterina la esireadin golful Salonic.

2) Polybiu s Histoire Generale tr. franceza, cap. XXIX si XXX.Diodore de Sicilia, tr. francezA, cartes XXX $i XXXI,Dion Cassius : cap. CCXXXII si cap. CCCXXXIII.Tile Liviu. Cartea XXXVI, XXXVII, XLIV si XLV.Justin : Cartea XXXIII, cap. II.Florus: Histoire Roumaine, cap. XII.Zonara I.: Analium Cartea X, p 271, 272, 273, 275.Euseblu Pamphuli: cap. XXVIII din Patrologia Migne t. XIX.3) Duruy V.: Op. Cit., t. III, cap. XXXVIII, p. 532, 533, 533. 534.S. Lambru : Op. Cit., t. II, Cap. IXX, p. 706.Cesar Cantu Histoiro Universelle, t. III, p. 161, 162.4) Dominici Mari Negri Venetia Geographiae cart. XI p. 282-295

Venetia 1557.5) Duruy : Op. Cit. t III p. 541.6) Marquard s Organisation de I'Empire Romain. t. I. p. 204 Paris 1889.7) Pliniu, &reboil, Ptolomeu, Pausania, Tacit, Pomponiu Meta, Dion

Cassius, Plutarc, Avem apoi : Kubitschek in Imperium Romanum ; Hertzbergin Istoria Greciei sub dominatiunea romane; Zumpt in Commentationum Epi-graphicarum Corpus. Inn. Latinorum t. IIII; Halgan in De l'Administra-don des Provinces Senatoriales ; Heuzey et Daumet in Mission Archeolo-gigue en Macedone; Mommsen in Histoire Romaine t. IX $i t. X; Bursianin Geogr. von Griechenland t. I si II. Eckel in Doctrine, Num. Veterum t. H;Curtius in Histoire Romaine t. I si t. II ; Marquard in Organisation de 1'Em-pire Romain t. I.

www.dacoromanica.ro

13

suns a -tfel ; Am stabilit in Macedonia $i in Achaia, precumin celelalte provincii colonii militare I).

In privinta susziselor colonii, iatA cum se exprimA istoriculitalian Cesar Cantix 2).

Cand Romanii voiau sal trimitA in afarA o colonie, poporuladimat alegea familele ce trebuiau sä facA parte dint' rinsa.Li se impartia fiecAreia o portiune din pamantul cucerit si toateimpreunii formau colonii organizate militareste sub conducerea,,a trei capi nurniti Triumviri. Senatul avea grija ca, nimica incolonie sA nu fie in aparental deosebit de ceeace se petreceala Roma, Aceste colonii nu deveneau independente ca cetAtilecoloniilor grecesti, cu cat dobandeau putere, ele n'au constituitin realitate deck o extindere a Metropolei. Se vedeau for-rmandu-se alAturea cu ele alte stabilimente alcAtuite de notstrAini, care adoptate sub numele de Municipii, aveau mai pulingvaza $i mai multa ir.dependentA, Dar si unele $i celelalte sentineau strans unite cu Roma singura suveranA, care 'Area canun Patriarh in mijlocul farniliei, Consulul roman era tin ales,un om de incredere, o sentinelfi, care datora postul de onoarebunei sale reputatiuni. Orice colonie romans neorganizata mili-tareste la nevoie era pepiniera de soldati. Duumviri tineau loculConsulilor, Quinquenalii in locul Centorilor, Decemvirii in locul13/ etorilor.

Colonia era guvernata ca o republicA, sau comunA plebe-iana: furnizand Romei soldati.

Intaia grija a Romei spre a-si intAri stapanirea fu de alua din mans invinsilor puterea publicA libertatea constitutio-nals", dizolvand confederatiile qi introducand in Tara o populatiuneromans prin mijlocirea coloniilor obtinand dreptul de cetacean.

In privinta legiunei a notiA, lath' ce ne zice Iuliu Cesar inCommentarii di Bella Civile cartea III cap, IV 3),

Legiones effecerat civium El (Pompeiu) formase nouaromanorum IX, unam ex Creta legiuni, una din Creta $i din,,et Macedonia ex veteranis Macedonia compusA din Vete-militibus qui dimessia supe- rani, care licentiati de gene-rioribus imperatoribus in its ralii precedenti se stabilisers

provinciis considerant. in aceste provincii,1) Duruy I Histoire Romaine t. III paragr. XXVIII.2) Cesar Cantu: Histoire Universelle, t. II p. 508 Paris 1893.3) Colectia: Auteurs Latins de Nisard p. 393.

si

gi

www.dacoromanica.ro

14

Mai departe zice

Praeterea magnum nume-rum ex Thesalia. Beotia, A-chaia, Epiroque suplimentenomme in legiones distribu-,,erat,

Mai mult, numerosi recrutiluali din Thessalia, din Beotiadin Achala si din Epir, fuse-sera incorporati sub numelede adaus in legiuni.

Aproape la fel se exprima si Duruy care zice 1) Pompeiuavea noua legiuni, din care una din Macedonia si Creta, coin-pusa din Veterani licentiati de generalii precedenti si care sestabilisers in aceste provincii.

Faptul ca, colonistii romani s'au mentinut in PeninsulaBalcanica s'a transmis prin traditiune Ca, urmasii for sunt Vlahiidin timpurile bizantinilor

Iata ce ne spune cronicarul bizantin I. Cinami 4).

IONPCCC 8a Twci Bccriv:cv imbs-

,,k-ilo-tv, 6tdpa4ey arpenEuva 7.r.:(16-

I.LEVOY eckXote oirebv xoct fiii xxi.

BXixon NoXby 6;itXoy, of Teti,/

,,isi 'Fccaioc; 67Z0tX0V ZOO:: etvat

iiovtocc,

I

Un oarecare Leonta supra-numit Vatates, aducand dinalts parte o armata numeroasa,deci si multimea Vlahilor,care se zice, ca sunt, vechicolonisti din Italia.

Neadmisibil faptul ca, acei colonisti de care pomenesteCinami disparusera, deoarece tot din istorie stim ca, popoareledin Iliria, Epir, Macedonia si Tracia venind in contact cu aceicolonisti s'au romanizat marind numarul lor, figurand cu numelede roman.

Iata ce ne spune invatatul istoric B, P. Hasdeu 3),Peste cea mai mare parte din stratul tracic, devenind la

,,rindul sau substrat, se aseaza Latinii, dand nastere nationalitatiitracii-latine a Romanilor 4),

La fel se exprima si Kiepert 5),

1) Duruy : Op. Cit. t. III. cap. LVI. p. 312.Person 1 Essai sur l'Administration des Provinces Romaines sous

la Republique p. 128.2) Ioannis Cinnami : Historiarum. Ed. Niebuhr Bonn Cart. VI. paragr.

III p. 260.3) B. P. Hasdeu : Strat gi Substrat. Genealogia Popoarelor Balcanice

pal!. 3 ; iar din Analele Academies Romine seria II-a t. XIV p. 227 Bucuresti.4) Am intrebuintat actuala ortografie in locul celei din text.5) Kiepert I Manuel de Geographie Ancinne p. 184. Paris 1881.

www.dacoromanica.ro

15

Daca am admite faptul ca, Colonistii disparuserA cu totul,n'ar fi lAsat numiri toponomice ca ; Imperitoare, Calea lui Cesar,Fagu Scriptu, Ghia Piva altele din tinutul Metovei (Aminciu) ;nici CA s'ar fi pastrat traditia ca, Vlahii pomeniti de cronicariibizantini sunt colonisti veniti din Italia, dupa cum am vAzut capomeneste Cinami.

Se tie rolul pe care it are traditia in originea until popor,definita astfel de istoricul Onciu11).

Totus traditia istorica, fintana fundamentalA a toata isto-,,riografia, e singura care [Ana la probe contrare convingatoare,upoate sA formeze baza reall pentru punctul de plecare alistoriei noastre,

In timp ce popoarele din Peninsula Balcanica se romanizau,un nou eveniment avu loc dincolo de DunAre, avind o mareinraurire asupra procesului de romanizare a Tracilor $i a celor-lalte popoare. Acel eveniment fu navalirea Gotilor, care sili peimparatul Aurelian in anul 271 d. Chr. sa transporte pe maluldrept al Dunarii (Istru pe atunci) pe legionarii si pe aces colonisticare nu se retrasesera in inunti 2).

Cronicarul bizantin Syncelli scrie astfel

Tip TpoNvoG Si &mica) 6ap-6ipou; &yet; iiv8pcc;xct; dc To p.eaccubTaToy Tij; Mu-crEcK crtirrocc ax2TiptoOlv Aonticcv

fik piariv volifCecp&oL,

Lasind Barbarilor DaciaTraiana, asezA pe barbati sipe femei in Mezia (Moesia)de ambele parti ; Se zice Da-cia de Mijloc.

WA' ce ne spune cronicarul bizantin Ioannis Malalae 4),

1) D. Onciul: Traditia istoria in chestiunea originei Rornitne p. 1-2in Analele Academiei Romine t. XXIX.

2) Ioannis Malalae s Chronografia Ed. Niebuhr Bonn cap. XII si XIIIp. 74 si 301.

Mommsen Op. Cit. t. IX p. 317.Coeffetau: Histoire Romaine. Cartea XVIII p. 741.Lavisse et Rombaud : Histoire Generale t. II p. 831.Jiricek Geschichte der Bulgaren cap. III p. 74. Praga 1876.Gibbon: Histoire de la decadence et de la zhute de 1'Empire Ro-

main Cap. IX p. 235, 294, 295. tr. de Leclerc. Paris 1789,Onciul: Din Istoria Romaniei pag. 9. Bucuresti 1914.Xenopol. Istoria Romimilor. t. I. p. 291, 292.

3) Syncelle: Ed. Niebuhr-Bonn p. 721, 722.4) Ioannis Malalae. Chronografia Ed. Niebuhr-Bonn cap, XII p. 301.

si

3),

w.d iuv2i-

s

www.dacoromanica.ro

16

'Ofii auto,; A6pnisccobc %al Si Aurelian infaptui Dacia,Axxiccv kohrev incepxiav lily provincie rivezana fiind inncepazaralliav, 7rXnaiov ofiaav ToG apropiere de riul Dunarea,Llayo1a6Eou ratap4",

Gibbon,') ne istorise§te astfel acest fapt istoric :Aurelien retira les troupes romaines de la Dacie et aban-

donna tacitement cette grande province aux Gothes et auxVandales, Mai departe zice : Les sujets de la Dacie quitterentles possessions eloignees, qu'ils ne pouvaient ni cultiver ni de-fendre, et s'etabilirent en deca du Danube. Bientot le pays situeau midi de ce fleuve fut plus peuple et plus florissant. Desterres que les irruptions frequentes des barbares avaient chan-gees en deserts, reprirent leur fertilite entre les mains d'unpeuple industrieux et une nouvelle province de Dacie conservatoujours le souvenir de conquetes de Trajan L'ancienne contreede ce nom retint cependant un nombre considerable de ses,,anciens habitants, qui redoutaient plus l'exil que la domina-tion des Goths,

Mommsen ne descrie astfel acest fapt istoric 1.Aurelien retira de ce pays (Dacie) les postes qui s'y trou-

vaient encore et permit aux habitans chasses et a ceux quis'exilaient volontariement de s'etablir sur la rive mesienne duDanube,

Asupra acestui insemnat fapt istoric au scris istoricii latini :

Vopiscu, Eutrop $i Rufu 3)Vopiscu in cartea XXXIX scrie astfel: Aurelian vazand

Iliria devastate, Mezia cu totul despopulatii $i desperand ca s'a.mai poata pastra Dacia, din care Traian facuse o provincieromans de dincolo de Duniire, el retrase armata si locuitorii,,,(Exercitu et provincialibus relliquit ), apoi trecu acest popoarein Mezia (Moesia) pe care o numi Dacia Aureliana.'",

Eutrope in cartea XV par. IX se exprima astfel : Desperanddupe devastarile acute in Iliria $i in Mezia, sä mai poata pastraDacia din care Traian facuse o provincie romans dincolo de

1) Gibbon: Histoire de la Decadence et de la Chute de l'EmpireRomain cap. XI pag. 237 trad. de Leclerc. Paris 1777 si in cea revlizuta deBury t. I. cap. XI pag. 294, 295 Londra 1898,

2) Mommsen : Histoire Romaine tr. Alexander t. IX p. 317 Paris 1863.3) Colectia autorilor Latini: Ed. Nisard. p. 584, 865, 881 1863.

www.dacoromanica.ro

17

Dunare, Aurelian lug hotarirea de a o parasi, Atunci scoase pe,,Romani din orase $i din sate (ex urbibus et agris Daciae inMedia Moesia collocavit.) din aceasta tars stabilindu-i in centrulMezei, careia ii dede numele de Dacia 1)",

La fel se exprima si Rufu la cartea VIII.Vopiscu la cartea III zice ea, dupa unii Aurelian se nas-

cuse in Mezia ; iar Eutrope la cartea XIII par. IX zice el, Au-relian era originar din Dacia Riverana, colonii in Mezia.

Colonistii lui Aurelian 2) stabilindu-se in Mezia Superioaracare astazi nu este decat Serbia si o parte a Panoniei auformat un Stat foarte compact contribuind la romanizarea Me-zienilor, 4) ceeace ne dovedeste si traditia prin ajutorul careiaa ajuns asa ceva la urechile cronicarului bizantin din secolul alXI-lea, Niceta Choniatu, care se exprima astfel 5).

At xcrc "Aixtdaou ouvcoxfCovro

saotio Il titiXto-ca xac Pollatoug

gx7toAep.thcrac Tobc xccrd ,c6v At-

itov tib 6poc 6xp6apoug of MiKroc

zpOsspov WvoltiCovco wvi Si

BXc'exoc xeXkliCTX0',TC4C.

Cei care conlocuiau langaAnhiale, invrajbindu-se maicu seams Romanii in contrabarbarilor de pe langa mun-tele Hemu 6) care inainte senumeau Mezieni, iar acum senumesc Vlahi.

Mezienii romanizandu-se procurara Imperiului Roman derasarit, noui forte, contribuind si mai mult la imputemicirea lui,producandu-i chiar capete incoronate ca: Constantin eel Mare,Justinian 7) $i altii.

0 alts dovada qi mai puternica de romanizarea Mezienilor.sunt neperitoarele cuvinte Torna, "Torna," pronuntate de sol-datii din armata bizantina in timpul unei lupte ce a avut loc inanul 579 d. Chr, intre Bizantini si Avari. Acele cuvinte hotarira.'soarta razboiului. ceeace denota ca, elementul romanic era foartenumeros si foarte raspandit in intreaga Peninsula Balcanica 8).

1) Muratori: Rerum Italicarum Scriptores t. I cartea X. p. 68.2) Ephraemius: Ed. Niebuhr-Bonn t. I p, 227 versul 57643) Busbek Legation's Turcicae Epistolae in prima epistola Paris 1589.4) Sathas : Biblioteca graeca Medii Aevi t. VII pag. 370. 1894.5) Niceta Chroniain : Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae. Editia

Niebuhr-Bonn cartea I cap. IV pag. 482.6) Hemu din vehime, sunt Balcanii de azi.7) A. A. Vasiliev : Histoire de l'Empire Byzantin vol. I p. 170 Paris 1932.8) Buruy : Histor. of the Later Roman Empire partea II cap. IV p.

123. cap. VII pg. 478. Nota I-a Londra 1889.

2

www.dacoromanica.ro

18

Asupra cuvintelor, Torna",cronicarul bizantin Theophanes I).

`08i XciTavo;65et5alc xava. ()pangs

,,xcopei xat to paxpa vein xarg-1,1a6sv. CO 3i KollevrfoXo; iv Tar.;

SXMC vo5 Atito5 xpnv6v.evo;

,,iilkOsv oily Tq MaptEvy xal xa-

*,vaX26 ,thy Xciyavov &,vszotlici-

tTaTOV &a. to Ttv 'EX71HV vi)v

,,6ap6ipcov zepcxexos,5a: via Opcbcri

npircl piAxxij xat'aino5 wopsixat vrov imzetpdiv

,,vc5 xat6p0.:01,,a eZp vtin witTcapecr?Zyri to0 iraxecptlavo;ivaic 7cipCWou v6vpOptov Stacrzpi-

Cavvo;, itarpoc Tot) 8san6-rou TOG

C6ou rpoacp.ovst, Tbvp6ptov civop-

0.:baa; narp:ua yo.r4 :Topa, Topvx, Opirpe xaE OFtiv

IIK6Pta; co G )),.1.1.6V7U trly TOYAV

Oo% taasto OE SiXaof cixotkravec

xai Tor); 7COASIV-0!JC irrEcrIvat a;:)-

voEc 6:rov51axvve;, sE;

alaav: TOpva, TOpva p.eiEcrtai;Iovatc civaxpci.Covve.;, '08i, Xo'cia-

vo; caw 'A6ciptuv oe),Eav

orepc6aAOttevo; cixpavtb; i'ciouTsv, ace?

olv lady Te xat. Pcov,a-

Eouc coafiXou; Sta5E8paxovrac015evb; 8:6xovvo;."

Torna", se exprima astfel

Iar Haganul patrunde inTracia prin drumul ce duceaspre miazazi ocupand zidurilecele mari (fortaretele), iar Co-mentiolos ascuns in padurileHemului esi impreuna cu Mar-tin si apucand pe Hagannepregatit din cauza navalireimultimei barbare in Tracia,avangarda inainteaza catre el$i era sa fie $i mai mare iz-banda intreprinderei, daca dinnenorocire nu se facea o gre-salä tocmai in privinta acesteiintreprinderi, caci rasturnan-du- se sarcina unei vite, untovaras al stapanului viteistriga sa ridice sarcina in .

limba parinteascaTorna, Torna, Fratre, iar sta-

panul catarului n'a auzit vocea,insa multimea auzind $i cre-zand ca dusmanii i-au priceputau luat-o la fuga strigand ingura mare : Torna, Torna, IarHaganul Avarilor cuprins demare fried a fugit neputan-du-se ab tine. Vedeai ca siAvarii $i Romanii fugeau $iunii $i altii fara sa fie gonitide cineva,

La f el se exprima $i cronicarul bizantin Theophilacte Si-mocata numai ca, in loc de Torna, Torna, Fratre, zice. Re-

1) Theophanes : Chronografia. Ed. Niebuhr-Bonn t. I cartea X. p. 3972) Doi generali bizantini din timpul Imoaratului Mauriciu.3) Theophilacte Simocata : t. II c. XIV p. 49. Ed. Niebuhr Bonn.

&c vi); prow:6piac

Tiv coscp

cprip ispci-

'A6cipouc

it

eh;

9

pira

Tit

IlEycatilv

www.dacoromanica.ro

19

torna Fratre ; iar Jacob Goar la nota insemnata pe volumulat H-lea din Theophanes traduce cuvintele Torna, Torna, Fratreprin expresiunea urmatoare Voces italicae : ,,Verte, Verte, Frater",

Invatatul istoric B, P. Hasdeu, vorbind de acest insemnateveniment incheie astfel 1) Incepand dela Thunmann qi panfila Cipariu, incepand dela Cipariu $i pang la mine, tofi pe rindsuntem nevoiti a incaleca pe acel nasdravan catar, fara caren'am fi instare astazi a dovedi printr'un text neinduios vechealatinizare a Tracilor cuprinsi intre Balcani si Dunare",

Unii istorici ai filologi moderni bazati pe o alts cronictide pe acelea vremuri intitulata Niauricii Strategicum", susfinca, cuvintele Torna", Torna", nu dovedesc ca soldatii erauVlahi $i ca se incepuse formarea limbei aromanesti, ci ca pur$i simplu erau niste termeni militari latinesti ramasi in artamilitara bizantina, Inca de pe vremea cand limba latina eralimba

Inainte de a limpezi suszisa ipoteza redau felul coprinsu-lui citatiunei din Stratighicon", al lui Mauriciu 2).

'Eri vo6; 8.06:vcrcupac xpciCeticeatv Topva, Mcva xai civ,awro-otpipouctv avec': xarec taiv ivav-

skov, Ka/ TotiTo...) 'Emery noXX6E-xcc 1,,,Ovov Ta. zpoo(oza,&XXO: xaE Seca xal &pcaTepi,

Se striga defensorilor dinnou : Torna, Mina $i se rein-tore deodata in contra adver-sarilor. Facand aceasta nunumai in fata ci si la dreaptasi la stanga.

Suszisa ipoteza ca, Torna, Torna, erau numai niste termenimilitari, nu poate sta in picioare, deoarece si azi Aromaniistriga ,,Toarna, Toarna", cand se rastoarna sarcina in dialectfurtia unei vite, dupe: cum reese din prima parte a relatareicronicarului Theophanes si de restul dela sfarsit, cand mulfimeaauzind cuvintele : Torna", Torna", si neintelegand de ce evorba, a luat-o la fuga, crezand ca, e comanda, producand ast-fel invalmaseala de care ne pomeneste Theophanes.

Nu incape deci nici o indoiala ea soldatii din armata luiMartin $i Comentiolos, care pronuntasera acele neperitoare cu-vinte erau Mezieni $i Thraci romanizafi, iar limba ce vorbeauera limba rustics latina limba stramosilor a aromanilor de azi.

1) B. P. Hasdeu: Op. Cit. pag. 6 si din Analele Academiel pag. 230.2) Arianni: Tactica et Mauriciu Artis Militaris cartea III cap, V. pg.

83 din Editia Schefferus. Upsala 1664.

:

:

oficiala.

:

I1:1) ii:l

www.dacoromanica.ro

20

Elementul romanic provenit din amalgamarea coloniqtilorAurelianisti cu Mezienii romanizati, fu cu timpul impins spreSud de cAtre invaziunea slavo-bulgara, care avu loc in secolulal VII-lea, adapostindu-se mai intaiu in Balcani, de unde incetulcu incetul se intinse qi mai spre Sud, ocupand Macedonia, Epi-rul $i Thessalia, ajungand chiar pans in Tayget in Peloponezi).

De unde pans atunci Romanii u numeau Mezieni, deodataapar cu numele de Vlahi.

IatA ce ne spune un cronicar Anonim a).Kai. Polictiotc mama Si TOI3c

xaca tbv Atp.ov 6ap6cipouc Mu-co/ p.iv Covoilgovco zp6tepov Bkci-xoc Si yin.

Si de Romani se numeaubarbarii dealungul Emuluimai intaiu Mezieni si aziVlahi.

In aceasta privinta iata ce ne spune Petre Possini in vo-lumul al H-lea din Glossarium Annaeum Comnenae 3) p. 395.

Et tamen Blachi populorum noment est Moesiam superio-rem incolentitim, qui hodie Valachi vocantur,

1) Meletiu: Gheografia Palea ke Nea c. IIl p. 309. Venetia 1724 intipografia Ianiotului Nicolau Gliki. Retlparita de Antim Gazi editia 2-a totla Venetia In anul 1807 pag. 258.

Erbiceanu Cronicarii Greci p. X.2) Anonyme: Collection des Chroniques in Bibliotheca Graeca Medit

Aevl de Sathas pag. 370. Paris 1894.3) Annae Comnenae: Vol. 2-lea Edit. Reifferchid.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL II-lea

Epoca VlahaCa document pentru coborarea Vlahilor spre Sud, avem

manuscrisul ref eritor la viafa Santului Dumitru. Manuscrisul afost descoperit de bizantologul rus Uspensky la monastirea.Castamunitu dela Muntelos Athos qi reprodus de Tomaschek inRevista Sitzungsberichte der Phil-Hist. Classe der Kaiser lichenAkad, d. Wissensthaften din 2 Noemvrie 1881 sub titlul : ZurKunde der Homus Halbinsel p. 474-476 (S. 311 Nota 16).

lath' cum suns acel manuscris.

Kat& 'sac 3JµspxS To5v elxo-

votiaxcov 6a2cX6on (726-780)Tec ?hvn Corb za nap&Souva5ca

st5pOvta xacpbv civapx/a;8cou 6a2iXer; T(O1.) Poliatcov

elxov 7c6Xep.ov xara Taw ciTtcovthavouv, o! i6e6stc Tots 8t totsoD.676itsvot Putvo: xat ci2Xo-Occepov BAaxonzt,voc x2/ Ex-1008Ci TEOC gouscciaavtec v

Boukiapiav xal encXeocavre; azo6Vtiov xat'OXEiovek Scapopat.1.6p1

izupEeuaav cc v v MaxeSov(av,TiAoc .) Xaov e/6 T6 "Aicov "Opoc

3A2 yob; to'c 7uvacx6icac8a,

ScOtc SivIrco Tcvac vac Too; civrt-crtdceil xat va yob; oF-

Tcvec p.1 rbv xacpov lzscSt axa-

In timpul domniei impara-tilor iconocla0 (726-780) d.Chr.) natiile de prin parfileDunsarei gasind un timp deanarhie deoarece imparatii Ro-manilor luptau in contra sfin-telor icoane. Nelegiuifii careatunci se numeau Richini qi

mai simplu Vlahorichini qi Sa-gudafi avand in stapanire Bul-garia intinza.ndu-se putinate pufin in diferitele parti(finuturi) cucerira deasemeneaqi Macedonia, in urma venirAla Sfantul Munte cu copii cutot; a nu era nimenea ca sase opue qi sa se lupte cu ei`

plpn,

T >7

TroXeriicra

$i

ol

pi

www.dacoromanica.ro

22

TrixiNcrav Cab 'sob; 'Ai(ou; fla-cEpac, infass4av %at lycvavlam xpctEavoi,

care cu timpul fiind convertitide Sfintii Parinti crezurA de-venind buni crestini,

Pe langa acest pasaj mai gasim si citatiunea cronicaruluiCedrenu, in care vorbind de patru frati bulgari, David, Moise,Aron si Samuel, pe la anul 976 d. Chr. se exprima in termeniiurmatori').

To6vov SE T6.)v Teocr&pcov 'a-SeAcpthy, A26E8 !thy 6155; Curs6ho

avcapseek tr.,.4o.cov KccatopEct; xat.11p6cr7rac ica the XsToviticq Ka-Ad; Apoc, nap& TCAY BXCi;(01V.08CTG)V,

Dintre acesti patru fratiDavid muri indata ucis fiind

de nista drumeti Vlahi intreCastoria Prespa la loculnumit Frumosii Stejari.

Atat din manuscrisul referitor la Sf, Dumitru, cat si dincitatiunea cronicarului Cedrenu, reese clar, ea Vlahii s'au intinsin Macedonia mult mai inainte de secolul al IX-lea, deli inva-tatul B. P, Hasdeu sustine contrariu in lucrarea sa 2) in care seexprima astfel ,,Din amalgamarea a doua-slavizarea latinilor-s'au sustras numai romanii din Dacia, caci asa numitii Mace-doromani si Istriano-Romani, Armanii din Pind si Rumenii dinDalmatia, dupal cum ne vom incredinta mai la vale nu sepogoarA din Latinii de acolo din epoca cea ante-slavicA, ci setrag din numeroase cete de Daco-Romani din Carpati, trecutepeste Dunare abia in secolul al X-lea,

Poate ca invatatul istoric B, P. Hasdeu s'a luat dupa cro-nicarul bizantin Chalcocondylae care in cartea lui 3) zice

,;(1)8ii xai Curb Acotict; Ent IIEv-boy 2b sv OercaMay xa,&tiptovivoDqaccv 0.voc BXixow 8i

posEpoc civccp.govuet,

$i pentru aceasta, natia caredescalecand din Dacia sprePind s'a asezat in Thessaliase numeau Vlahi si unii si altii,

Tot Chalcocondylae la cartea VI p. 319 ziceKai 'rota 6poq 13)4- $i muntele Pindu este locuit

xot. StivomoOcty atkb Taw Llax.Cov de Vlahi, avand ace* limbs ca61,.67Xantot -roil nape( "Iatpo-f si Dacii, care seamana cu DaciiLady bp.okono", de dincolo de Istru (DunAre).

1) Cedrenu : Compendium Historian= Ed. Niebuhr-Bonn t. II p. 432.2) B. P. Hasdeu : Op. Cit. p 4 si Analele Acad. t. XIV seria II p. 228.3) Chalcocondylae : Ed. Niebuhr-Bonn C. I pag. 34, 35.

TE-

$i

Ey

flEvElov

www.dacoromanica.ro

23

La nota a a cronicei lui Chalcocondylae Odra si in lati-neste traducerea care suns astfel : ,,Pindum quoque (quem hodieMezzono appelant) occupavit, Hic montem Blaci incolunt quibuseadem cum Daces est lingua, nee quicquam ab Daces, qui Is-trum accolunt defferre cognosciuntur.

Prin stabilirea Slavilor in Peninsula Balcanica, s'a pus ostavila intre Slavii din dreapta $i cei din stanga Dunk-H. Acea-sta intrepunere a slavilor a facut sä se strice limba, care laInceput era una $i ace*, limba Lornana, formats din limbarustled latina.

In afara de Romanii care inaintasera spre Sud in secolulal VII-lea $i in acela al VIII-lea, au mai venit $i altii intresecolul al XI-lea si al XV-lea, ceeace a contribuit la marireanumarului aromanilor din Macedonia, Epir, Thessalia $i Grecia.propriu zisa, .

Dela Cedrenu incoaci se inmultesc documentele referitoarela Vlahi. Astfel in anul 1018 dam de Bula Imparatului Vasileal II-lea. Bulgaroctonul, prin care dispunea ca toil Vlahii dinBulgaria si imprejurimi sä atirne eclesiasticeste de Arhiepis-copul din Oprida, 1)

Iata cum suns acea Burg, care azi se afla la muntele Sinai.06074011.6V TCCO'CGC 7Cill'CIX XMT6-

XELV 'thy ogyrbv aicc'ota 'coy 'Ap-xcenicrxonov xat Accp.6ivew ..c6

xavovcxar mite& Tcc'cvccov xai 'c(Uv

&va necoccv Bookrapiav BXcixcovxcci Taw nepi T69 BapScipecov

ToUpuov"ocroc &lab; BouXiapcxdiv

6pcov dal",

Ordonam ca toate acesteasa fie .posedate de acelas preasf. Arhiepiscop, qi sä is cano-nicul de toate acestea $i delaVlahii din toata. Bulgaria sidela Turcii de prin inpreju-rimele Vardarului care stintcuprinsi in hotarele Bulgariei,

Catre anul 1170 d. Chr, porni din Spania, marele RabinBenjamin de Tudela, facand o lunga calatorie in Orient 2) pentrucercetarea comunitatilor evreesti, Cu acea ocazie vizita si oparte a Marei Valahii azi numita Thessalia, 3) care incepea delaZeintuncare acitma e Lamia, unde el intalni $i pe Vlahi.

Iata cum suns manuscrisul,

1) Jung : Romer and Romanen in den Donaulandern pag. 325.2) Hoph Carol: Geschichte Griechenlands pag. 165.3) Vortzela Ioanu G.: (1)8-ccirug pag. 267 yam 3 Atena 1907.

www.dacoromanica.ro

24

.,, cu Rebi Eleazar si Rebi Isac. De acolo la o zi de dis-tanta am sosit la riul Sinon uncle se aflau vre-o cinci zeci deevrei. In capul for erau Rebi Chelomo si Rebi Jacob. De acoloincepe Valahia, ai carei locuitori locuesc in munti, Este natiacunoscuta sub numele de Valahi, care sunt usori ca cerbii. Eise scoboara din munti ca sä prad6 Para grecilor si nimenea nuse poate razboi cu ei, Nici un rege nu poate domni asupra lor.and se cred in largul for ca sa jefuiascal alte ginti, ei nu ucidpe evrei, cum ucid pe greci"

Ascher in lucrarea lui asupra lui Benjamin de Tudela zice 1):Sinon Potma sau Potamo, nu e deck Zeitun, azi Lamia.Tafel 2) in de Tressalonica, denumeste suszisul riu Robe-

nica sau Kovozota:J.b;", exprimandu-se astfelHoc est Valachiae initium

cujus incolae montes incoluntgens ipsa Valachorum nomengerit".

Aceasta este inceputul Va-lahiei, ai care' locuitori lo-cuesc muntii, neamul insusipoarla numele de Vlahi,

Manuscrisul lui Benjamin de Tudela se afla in BritishMuseum din Londra fiind reprodus de urmaltorii scriitori J.Baratier in Voyage de Benjamin de Tudela p. 40 Amsterdam1735 ; A, Ascher in The Itinerary of Rabbi Benjamin of Tudelap. 49 Londra 1840 ; Ziarul grecesc din Triest Nea Imera", din27/9 Dec, 1899 sub No. 1304 si sub iscalitura redactorului el'Lazaros Vilalis, care vizitand in luna lui Mai 1899, inuzeul bri-tanic din Londra pomeneste si reproduce ceeace Benjamin deTudela scrisese de Vlahi,

Spre a fi mai bine edificat de veracitatea suszisului manu-scris, m'am adresat Onor, Direcfiuni a Muzeului din Londra delacare primii raspunsul cuvenit pe care il reproduc ad-literamspre clarificarea nedumerirei unora care contests existenta aceluimanuscris.

Copie Departiment of Oriental Printed Books' E. Mss.No. 523133

Semnul Emblemei British MuseumNATIONAL SCHEME London : W. 1.

For Disabled Mon, 23. VI. 33. 1) Ascher s The Itinerary of Rabbi Benjamin of Tudela, pag. 17, 18.

Londra 1840.2) Journal du Ministere de l'Instruction Publique de Russie pag. 130

din luna lui Ellie 1881. Petersburg.

:

:

:

www.dacoromanica.ro

25

MONSIEUR,

J'ai l'honneur de constater la reception de Votre lettre dcs17 Juin.

L'authenticite de noire manuscrit de Benjamin de Tudela,qui a ete puble et traduit par M. M, N, Adler (Londre 1907)est incontestable.

Agreez, Monseur, l' assurance de ma plushaute consideration.

(s) L. D. BOMENDKeeper.

In secolul al X-lea, dam de cronica lui Kekavmenos, reti-'Arita de bizantologul rus Vassilievsky in Buletinul MinisteruluiInstructiunei Publice din Petersburg din luna lui Iulie 1881, carela cartea CCXVI p. 149 zice

Oka:, 74 of BXaxot s.7.atv ofXe7c5p.eyo: Adam xat Baccot clixouv

118a zootepoy TcXquEuy Toi) Aavou-

pCou 7so-cap.6y zai -co6 Eiou, Oyvt3v notap.66 IciPay zaXo0v.s.Y,

iv0a Eippoc apT,Ew; dzokrty, iv6-zup0 i; zaE 8uup6ccot; TOzocc,

Tarcucc Oappoiivrec 6nexpEyoyco

,,iyetz-qv 8o6Acoaty 7:0; -cobcGip-Lam-40u; pacaerc xoc( iaip-x6p.iyot Tthy Oxupcop.Oczcoy

Com Ti; Apac -rfoy60Ey ayayazrquayta; xaveako-)Yceoc stpqtat, Sciqpay airsok,,,OE xal iteX06vtac Troy ixeici,Scea-Tris-av sv Cicri IhrsEpto

zai MaxiSoyia, of Si rXeE6ysc&Y.quay rijv EXX68a".

Acestia Vlahii suntasa zisi Daci si Bessi, locuiaumai intaiu in apropiere deriul Dungrea gi Sau numitacuni riul Sava, uude de curandlocuese Sarbii, in locuri intariteqi greu de strabatut. Aceqtiaindrasnind simulau dragoste

supunere catre cei maivechi imparati esind din in-ta'riturile for pustiau provin-ciile Romanilor, incat aceOiapierzand ralbdarea in contrafor cum am spus-o ii atacara

atunci eOnd de acolo seimpr4tiara in tot EpirulMacedonia, cei mai multi dinei se wzara in Grecia.

Cu tot hiatusul ce domne§te in istorie dela sfar*itul seco-lului al IV-lea pana tarziu, totuqi bazati pe istoricii latini $ipe cronicarii bizantini, ne putem pronunta cg, elementul romanicdin Peninsula Balcanica azi Aromanii nu este decalrezultatul amestecului (unirei-melonge) al colon4tilor qi legiona-rilor roman! din timpurile Senatului Imperiului (August

xaE

Do1E-

Nvitcov,

sisi

sisi

si

si si

rp

ceninv

www.dacoromanica.ro

26

Aur-lian) cu populatiunile indigene (autohtone) din Balcanidin Iliria, care se romanizasera treptat, treptat. Unele neamurica Mezienii si Tracii se roman'zasera prin influenta colo-nistilor lui Aurelian, altele ca ce e din Iliria se romanizaseraprin induenta colonistilor roma-ii de pe coastele Marei Adriatice$i din Dalmatia, provincia cea mai romanizata si limitrofa cuPeninsula Balcanica, 1) &pa curl ne sp n si morii istorici fran-Cezi Lavisse et Rambaud in lLcrarea lore) care suns astfel :Acesti Vlahi din Perinsula Balcan'c-, I: se scoboara toti dincolonistii lui Traian. Coasta Dal-nat'ei a lost si ea at adathcolonizati cu orasele romane Apolo Dyrrachium etc. Ro-mann d, ltInga Adri tics, ca -true' loc invaziunile imitarA,,pe a..eia din regiunea danublan-, adapo-t ndu-se in meat'. Intreacestia $i aceia ex sta deosebire dialectaia, dupa cum au suferitdiferite influeate.

P-rerile scriitorilor moderni asu >ra o/gi -ei Arorianilordin Peninsula baleanica slant diferite,

Unit 3) sustin, c3. Aromanii s-int rr-sturile colonistilor romanide pe ti pug le Senatului si ale Imp,riului.

zic, c Aromanii se scoboara din colonistii din Dacia.Altii sustin, c i Aromanii sunt un amestcc de Me-

zieni, Lad, Bess: si Thrieni romanizati,Al:: 6) scriu, c a Aromani: sunt u 3 aenestec at colonistilor

rorna i din Dacia Traiana cu mezienii romanizati.

11 Cons. La Province Romaine de Da/matie Paris 1882.2j Lavisse et Rambaud s histoire Generale t II cap .r..V p. 833 Paris 1893.3) Le Beau in Hist. du Bas Empire; Hammer in Hist. de I'Empire

Ottoman ; Jirccek in Gesch;chte der Bulgaren $i in Die Romanen in denStadten Dalm ticns ; Cousinery in Voyage dans la Macedoine.

4) Ami Boni& in La T rquie d'Europe; Poujade in Ch etiens et -AiresJul s Blancard in Spire et The ,salie ; Ubicini in Les Origines de l'histoireroumaine; El. Reclus in Geographie Universelle; Joncquiere in Hist. delEmpire Ottoman; Leake in Researches in Greece ; Encylopedia Britanica;Sulzer in Geschichte des Transalpinischen Dacien ; Engel in Geschichte derMoldau and Valachien; Weigand in Die Aromunen ; Piliklosich in SlavischeElement° in Rumunischen.

5) Heuzey in Le Mont Olympe ; Thunmann in Untersuchungen fiberdie Geschichte der 6 tlichen Europaischen Volker; Falmeray&r in Frag-mente aus dem Orient; Hahn in Reise von BeIgrad nach Salonik; Kiepertin Ethnographie von Epirus ; Hertzberg in Geschichte der Byzantiner anddes Osmanischen Reiches ; Jung in ROmer and Romanen in den Donaulan-dern ; Tomasch k in Zeitschrift fiir die Ocst. Gymn. din 1877 ; Burly inHistory of the Later Roman Empire; Finlay in History of Greece; Lamouchein La Peninsule Balkanique.

6) Rossler in Ruradnische Studien ; Schafarik in Slavische Alterthiimer.

id

Mit 4)5)

gi

/a,

www.dacoromanica.ro

27

Numai unul singur sustine, ea Vlahii sunt Liguri si Celliromanizati.

Parerile scriitoriior greci moderni si aromani asupra acesteichestiuni sunt diferite,

Spiru Lambru 2) zice 3) ca : romanizati scoboratoriivechilor Daci supusi de cgtre Traian care locuira mai intaiu pelangg Istru si Sau, ducand o viata nomads, descglecau in timpul,,ernei in Thessalia si in Epir, urcand din Aprilie pang in Sep-tembrie cu vitele lur pe muntii cei mai inalti si mai padurosiai Macedon;ei si ai Bulgariei,

Sat_ias in lucrarea lui 4) zice : Numele de Munteni si Vlahiera alto data principalul al acestui amestec de Latino-Tracitransformat in Romani".

Aravandinos 5) in monumentala sa lucrare 6) zice : Inrsecolul al X-lea o parte din Dacii din Mezia mersera sa sestabileasca spre Pind, in partile Epirului si Tessaliei, jar inaintede aceasta epoca, nu se face de loc mentiune de aceasta rasain aceste parti".

loan Lambridu 7) in scrisorile sale 5) zice Pentru ca prin-cipalul element al limbei Vlahilor, dincole de Istru, este latina,

nu incape nici o indoiala ca acestia sunt o incrucisare deindigeni si culonisti romani, pe care i-a stabilit Traian la inceputulsecolului al II-lea d. Chr. Fiindca acele popoare se stabilisersIn Balcani inrolati de Bulgari, cuceritorii tariff lor, dar de acolo

descalecara in Epir, Tessalia si Macedonia, asa ca nu existsnici 0 indoiala de inrudirea acestora cu cei din Romania,

Rigu Rangabe scrie astfel : Romanii din Elada, Epir si,Tessalia, sunt colonisti veniti din Romania propriu zisa. Aceasta

1) Bidermann In Die Romanen in ibrer Verbreitung in Oesterreich.2) Spiru Lambru era aroman din comuna aromaneascA Calariti din

Aspropotami (Thessalia). El s'a nascut in Corfu la 8 Aprilie 1851 si muriIn Atena la 23 Iulie 1919. El a fost un mare si invatat istoric cu reputatiemondiala. A jncat si rol politic, fiind Prin-Ministru al Greciei dela 27 Sep-temvrie 1916 Villa' la 21 Aprilie 1917.

3) Spiru Lambru : Istoria tis Ellados t. V. cap. XXV p. 434 Atena 1898.4) Sathas Bibliotheca Graeca Medii Aevi t. VII pag. 127, 1872-18945) Aravandinos era Epirot din faimosul orAsel Parga varduta de En-

glezi lui Ali Pasa Tepelenliu.6) Aravandinos P.: Hronografia tis Ipiru t. II p. 33. Atena 1856,7) Doctor I. Lambridu era si el Epirot din Zagor.8) I. Lambridu: Epirotica Meletimato, partea II-a, Metovo si Seracu,

p. 8 Atena 1888.9) Rizu Rangabe in Revista Pandora din 1856, Atena.

9

,,Vlahii

www.dacoromanica.ro

28

se vede nu numai din denumirea for comuna si din limb lor,dar inch prin numele for de MegaloVlahi, nume dat Romani lordin Pind. Comparand figura, statura si caracterul, se vede caei sunt de rasa lating".

Iorghiadi, 1) in epuisabila sa lucrare de valoare 2) ziceCatre secolul al X-lea incepu sä apara in Thessalia un alt trib,acela al Vlahilor, care scoborand din muntii Hemului (Balcani),inaintara pang in Olimp si Pind, unde se stabilira si din aceastacauzal, acest tinut fu intitulat de Bizantini, Megali Vlahia",

Paparigopulos in renumita sa lucrare 3) zice : Cei din urmastraini amestecati cu Eleni inainte de cucerirea muzulmanasunt Vlahii. Acesti Vlahi au aparut in Cara greceasca, in specialin Tessalia inainte de invaziunea franca, Vlahii au venit depeste Dunare, trecand acest riu ca si Bulgarii, s'au stabilitpeste Balcani ; deacolo descalecara pans in Epir si Tessalia. 0parte urma soarta colonistilor si cuceririlor buigare, altii con-tinuara sa duce o viata pastora15, altii primeau concesiuni depamant pe ambele plaiuri ale Pindului dupe ce servisera inarmata ; de aci numele de Vlahie, sau Megali-Vlahia, dat in,,evul mediu acestei portiuni a Thessaliei, 0 multime de oameniinsemnati in istoria greceasca moderns ca ; Coletti, 4) Sina, 5)Tusita, 6) Hagi Petru, 7) ca sä nu citam decat pe cei mai cunoscuti,erau de origine vlaha,

Unchiul meu, Triandafil Barta, originar din Aminciu (Me-tova), in insemnata lui lucrare 8) se exprima astfel : ,,Limbaactualilor romani din Grecia numiti Vlahi, este aceasi ca si aDaco-Romanilor, si nu e deloc curios ch., ca copii ai aceasimame, an pastrat radacina materna, si in timp ce Romanii dinGrecia au amestecat cuvinte grecesti, cei din Dacia au amestecatcuvinte slavonesti".

1) lorghiadi era originar din Volo-Thessalia.2) Iorghiadi : I. Thessalia, p. 118, 119, Atena 1880.3) Paparigopulos : Histoire de la Civilisation greque, Paris 1878.4) Coletti Aromati din Seracu. Biografia lui publicatti de mine In Uni-

versul Literar" din 21 Ianuarie 1923 si din 11 Fevruarie 1923.5) Baron Sina era din comuna aromfineasca" Vlaho-Clisura.6) Tusita, mare aroman filantaop din Aminciu, primul fundator at

scoalei politehnice din Atena.7) Hagi-Petru aroman din comuna aromaneasca Veternicu din tinutul

Aspropotamului (Thessalia).8) Triandafil Barta : Peri Epicon Romeon en Elladi, Bucuresti 1878 In

tipografia K. N. Radulescu.

www.dacoromanica.ro

29

Distinsul filolog roman Ovidiu Densusanu in remarcabilasa lucrara, 1) se exprima astfel ; Este deci sigur ca, Macedo-Romanii, se gaseau alts data aiurea $i mai ales mult mai spreMiaza-Noapte, aproape de Balcani $i Dunare". La pagina 324a lucrarei sale zice : Navalirea Slavilor $i Bulgarilor trebue safi fost cauza principals a perturbatiunilor care avura loc in,,evul-mediu la Sudul Dunarei $i care silira pe Macedo-Romanisa paraseasca vechile for locuinte. Deci cu inceperea secoluluial VI-lea si at VII-lea, au inceput probabil M.acedo-Romanii sa.se scoboare catre Sud, stabilindu-se in mici grupuri pe terito-riul Epirului si Tessaliei, unde apar in mare numar in secolulal XI-lea".

Inainte de a continua cu sirul evenimentelor istorice, SAcercetam cand $i cum Aromanii au primit numele de Vlahi.

Pe baza isvoarelor istorice $i a fazelor prin care au trecutfaptele cronologice ale asezarei $i ale vietei sociale ale Aroma-nilor, reese ca numele de vlah apare odata cu venirea Slavilorin Orient, deci cuvantul Vlah nu este decat de origine slava,

Prin cuvantul Vlah, Slavii indicau poporul de origineromans, dupa cum Germanii prin Welch si Wallon intelegeaupopoarele din pairtile lor, care ca si Vlahii erau de obarsieromans

Numele de Vlah a ramas intact pang azi, gasindu-1 in Coatelimbile. Sarbii zic Vlah ; Bulgarii Vlah ; Polonezii Woloh ; CehiiValah ; Rusii Woloh ; Turcii Vlah ; Maghiarii Oloh ; ItalieniiVlacho ; Francezii Valaque; Englezii Wlach ; Germanii Walach ;si Grecii zic Vlahos.

Cuvantul Vlahos figureaza atat in poeziile poetilor grecimoderni, cat $i in cantecele populare grecesti $i mai ales in celehaiducesti.

Asupra cuvantului Vlah au scris pe langa scriitorii citatipans acum si cei ce urmeaza,

Petru Maior in Istoria pentru inceputul Romanilor dinDacia t. I, c. VIII p. 6. Lucii in De Regno Dalmatiae et Croa-tiae cartea VI cap. V p. 283; Dazon in Manuel dela LangueSchipe ou Albanaise p. 161 ; B. de Saint Vincent in ExpeditionScientifique de Moree t. I. cap, VII p. 275 ; Sterie Hagiadi in

1) Ovidiu Densusianu : Histoire dela Langue Roumaine, p. 322. Paris 1901.

www.dacoromanica.ro

30

Cercetari despre Romanii de dincolo de Dunare ; Lenormant inLes Patres Valaques de la Grece t. IX-lea at Revistei Orientateet Americaine ; Gaston Paris in Revue Romania t. L p. 1.10.11Leake in Traveli in Northen Greece tN, I c. VI p. 280.

Nici scriitorii greci mai sus citati nu s'au atins de acestnume care ni s'a transmis ca un ce sacra din tats in flu dinsecolul al VI-lea si pans azi, o trecere de peste 14 secole.

Vlahii ajunsesera gratie multimei sä dea numele for maimultor provincii din Peninsula Balcanica, Asa Thessalia de aziin secolele al XI-lea, XII-lea, XIII-lea, XIV-lea si chiar al XV-lease intitula Mei&X-r) BXaxice (Marea Valahie) ; Aspropotanul, oparte din Acarmania, Agrafa si Epirul se intitulau Avw BXazia1Valahia de sus) ; iar Etolia $i restul din Acarmania, Dorida,Esperia $i Locrida se intitulau 111Expdc Maxie (Mica Valahie) 1).

Toate numirile de mai sus le intalnim in Bulele ImparatilorBizantini 2) Andronic (1336) si Cantacuzino. Bulele erau trimisenotabililor din Marea Valahie, Judecata Sinodala dela monastireaZavlania de langa Triccala este reprodusa astf el de renumitulscriitor $l arheolog Leon Heuzey in lucrarea lui intitulata ;,Exur-,,sion dans la Thessalie. Turque en 1858 la pag. 97 c. XII. Le,,document le plus precieux pour l'histoire politique et religieusede la contree n'est pas d'ailleurs un chrysobulle mais un Juge-,,ment synodal (svnodikon Kritikon gramma), c'est-a-dire unarret rendu a la suite d'un synode an concile provincial, enrannee 1382, pour la restituiton ou la confirmation des biensdu monastere. Jugementsynodal. En faveur du Monastere dePorts-Panaghia 3) 1382 apres J. C. (en papier).

L'assemblee reunie au cuvent de Zavlantia 4), pres deTriccala, a ete convoquee par l'autorite superieure de la region,,Cette autorite etait alors representee, suivant les termes memesdu Jugement, par le tres divin couple des Cesars, Alexis,,l'Ange et son auguste epouse Marie, appeles, par la providencede Dieu et par la grace de nos puissants, saints et pieuxseigneurs et rois, a tenirmagistralement le gouvernail de laBarque de Vlakhie".

1) Vortela Ioanu: Ftiotis (4)8cdrac), p. 7.267.294. Atena 1907.2) Spiru Lambru: Monnaies et Buttes ineclites de Neapatras et de

Carytaene In Revue Numi:.matique, t. IV, p. 184-191.3) Porta-Panaghia in dialectul aromanesc se zice la Poarta lingii Triccala.4) Se pronunta Zaviania, fosta movie a bunicului meu Vasile 13ira.

www.dacoromanica.ro

31

La presidence du Synode parait avoir apparternu aumetropolitain, dont les titres nous ramenent a. la geographieantique : Nilos par la misericorde de Dieu, archeveque deLarissa, plus qu'homorable, exarque de la deuxieme Thessalieet de toute la Hellade

Deasemenea in viata lui St, Atanase, eel ce se retrasesesi fondase o bisericuta cu hramul Maicii Domnului" pe o piatrAdenumita de el Meteora (Meriwpov)1) se pomeneste de MareaValahie, fiind chiar el originar din acel tinut si este reprodusade Arheologii francezi Heuzeyet Daumet in stiintifica for lucrareintitulata ,,Mission Archeologique en Macedoine" p. X. 45, 49,146, 194, 243.

Asupra Marei Valahi au scris urmatorii cronicari bizantiniCantacuzene cartea III cap. LIII p. 527 ; Acropolitu c, XXV ;Phrantzes cart. IV cap. XV p. 414; Chalcocondylae c. I. p. 34.35 ; Pachymeri c. I p. 30, 83 ; Niceta Chomiatu p. 814 ; De RebusEpiri Fragmentum t, II p. 210-212 ; Kekawmenos p. 128-131 ;Ana Commene c. V par, III p, 245.

Tot asupra Marei Valahii s'a scris de atre Heuzey inLes Couvents des Meteores en Thessalie dans la Revue Arche-ologique t, XVII din 1864 p. 154 si 163 ; La Revue de l'OrientV p. 130 din 1897; Iireoek in Geschiche der Bulgaren cap. XIIIp. 218; Al. Rizu Rangabe in Die Franken in Peleponez p. 18;Romanos in Biographie sur Georges Grationou; Mustoxidi inEllinomnimon t, I, p. 228; Miliarakis in Istoria to Vasiliu tisNikeas ketu Despotatu tis Ipiru p. 253-330 ; Sathas in EllinicaAneedota t, I ; Erotocritoo de Vicenzo Cornaro ; Marinus SanutiTorseli in Bongars Gesto Dei per Francos t, II p. 68 293, 294;Mavro Orbini Rauseo in Regno degli Slavi p, 270, 271; Buchonin toate operele lui ; Anonyme in Chromique d'Achaie p, 23,36. 84, 92; Don Fray Johan Fernandez de Heredia in Libro delos Fechos et Conquesta del Principado de la Morea c, I. p, 14,54 si 55 Ramon Muntaner in Chronique p 470 Baron Gulden-crone in L'Achaie Feodale p. 81 si p. 347 ; Buruy in Chroniqueof Moree p. 71 si p. 586 precum si Hist. of, Greece p. 339;Tafel und Tomas in Thessalonica p. 490-493 si in Urkunden zuralien Handels und Staats-Geschichte der Republik Venedig p. 266 ;

1) Vortela, op. cit. p. 367.

www.dacoromanica.ro

32

Hoph in Chroniques Greco-Romaine p. 107 ; Muralt in Essaie deChronographie Byzantine p, 508; Libri Commemoriali din 14Mai 1317 Venetia cart. H No. 41. 42. 175. 177; G. Schlumber-ger in Numismatique de l'Orient ,Latin p. 376-383 si in Sigilo-graphie de 1'Empire Byrantin p. 428. 429, iar in Les PrincipautesFranques du Levant p. 61 zice : Thessalia era atunci mai binecunoscuta sub numele de Vlaquie", Vlakie", Terre des Vlaques"ou Megalovlaque".

Tafrali in erudita si documentata sa lucrare Thessaloniquedes Origines au XIV Siècle d. 241 zice : Aceste trupe venirasi intareasca Salonicul, comandate de Mihail al II-lea, printre,,care se gaseau deasemenea multi Vlahi din Marea Valahie6(Meicao6kax(a), sub conducerea lui loan. bastardul lui Mihail alII-lea".

In lucrarea ce pregatesc despre Despotatul Marei ValahiiThessalia de azi acolo tratez pe larg despre Megali Vla-

hia, Micra Vlahia $i Ano Vlahia.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL III-lea

Impar(irea Imperiului Roman de Rilsarit in Provincii,Diocese, si Teme

Imperiul Roman cucerind punand stapanire pe Orient itimparti in doua provincii Achaia §i Macedonia, care mai intaiufurl puse sub controlul Senatului de catre Imparatul Augustpans in anul 15 d. Chr,, cand sub Tiberiu trecura sub jurisdic-tiunea Imperiului, guvernate fiind de un Delegat Imperial ').

Suetone in lucrarea sa 2) zice ca Octavius, tatal lui Augustobtinu dupa Pretura sa, guvernamantul Macedoniei, El guvernaprovincia cu dreptate gi curaj. El ca.Oiga o batalie in contraBessilor qi Tracilor,

Tacite 3) ne spune ca, pe timpul cand Poppeus Sabinusguverna Mezia, ii se adauga Achaia qi Macedonia, timp de 24de ani 4)

Sub Claudiu I-iu (41-54 d. Chr,) atat Achaia cat Mace-donia furl restituite Senatului §i puse sub autoritatea unuiPropraetor cu titlu de Proconsul, avand ca reqedinta Thessalo-nicul, pentru care primi qi titulatura de Metropola Macedonieifl-pdycli Mame 869coli Mvpa7c0Xlc" 5).

Florus, 6) ne zice ca, Claudiu aduse alegerea guvernatoruluiAchaiei qi Macedoniei la vechea sa forma intrerupta de Tiberiu,

1) Marquardt op. cit. p. 207.Halgan: op. cit. p. 21.2) Suetone t Cei doisprezecee Cezari c. V.Dion Cassius: c. LX p. 24.3) Tacite: Ed. Nisard c, 1, par. XXVI si LXXX.4) Duruy op. cit. t. IV, p. 364,5) Marquard op. cit. p. 207.6) Florus: Abrege de 1'Histoire Romaine c. I, p. 381, Paris.

3

si

si

www.dacoromanica.ro

34

trimitand acolo nu pe aceia care cadeau la sorti, dar pe aceiacare se bucurau de favoare pe langa eL

Dion Cassius in lucrarea sa Istoria Romanilor cartea Xpar, XXIV zice ca, Achaia si Macedonia care din timpul impA-ratiei lui Tiberiu erau incredintate guvernatorilor alesi de print,furA remise prin sort de Claudiu, care distribuind pe pretoriiinsarcinati cu administratia tezaurului, o incredinta, dupa vechiul,,obiceiu, Questorilor",

In anul 180 d. Chr, Imperiul Roman impartise astfel Ori-entul : ') Achaia, Epirul, Thessalia, Macedonia, Tracia, MeziaInferioara, Mezia Superioara, Dalmatia, Panonia InferioaraPanonia SuperioarA.

Suszisa impartire ramose intacta pang in timpurile luiDiocletian si Maximian (285 d. Chr,). In acest interval de timpOrientul fu teatrul mai multor navaliri barbare, iar printre celeinai de seams deosebim : Navalirea Gotilor, care sub Galus, in251 si in 253 d. Chr, pustiira Macedonia, Thessalia, Epirul, siTracia dar furs respinsi de Emilian, Procuratorul PanonieiGotii furl batuti si de Dexipe, dupa care apoi trecura in Italia,dar venira din nou in anul 269, d, Ch. cand si atunci furs batutide Imparatul Claudiu al II-lea, meritand supranumele de Goticul 3),

Diocletian si Maximian impartira in doua pArti Orientul,Una sub stA.pAnirea lui Diocletian si cealalta sub a lui Maximiandin care facea parte si Epirul sub numele generic de RegiunileIliriei 4),

In anul 292 d, Chr, suszisele provincii lurk' date de Diocle-tian lui Galerio 5)

Pe baza organizarii lui Diocletian (284-305) d. Chr, DiocesiaTraciei cokindea case provincii si anume : Europa cu oraselePerrulhos si Apri ; Rodop cu orasele Maximianopolis, Maroneasi Aenus ; Tracia strictes senso cu orasele Philipopoli, Beroes(Stara-Zagora); Haemimontus cu orasele Hadrinopolis si Anchialos;Schythia cu orasele Dunysopole, Tomi si Calatis ; Moesia Infe-rioara cu orasele Marianopolis.

1) Buruy: op. cit. Harta.2) Meindre : Histoire Romaine p. 218.3) II p. 232,4) Duruy : op, cit. t. VI, c. XCIX p. 545,5) Meindre : op. cit. p. 255.

si

1.

II ,,

www.dacoromanica.ro

35

Din punctul de vedere administrativ, Diocletian impartiImperiul in patru Prefecturi, confirmate apoi si de ImparatulConstantin. Ace le patru Prefecturi erau : Galia, Italia, Iliria siOrientul. Fiecare prefecture coprindea un numar oarecare deDiocese sau Vicariate. Diocesia se impartea in provincii. Pro-vincia se impartia in orase municipale. Prefecturile erau admi-nistrate de Prefectii Pretorului. Diocese le erau puse sub Vicarisau Vice-Prefecti. Provinciile erau puse sub Presedinti sau Consuli.

Orase le aveau un Senat municipal cu cei de ai locului zisiDuumviri sau Defensori. Comandamentul militar era pretutinde-nea separat de autoritatea civila care, sub Imparatul Constantinerau; Duci, Conti, Prefecti si Tribuni Militari. Guvernatorii erauimputerniciti cu supravegherea domenilor publice, a postelorimperiale stabilite de August, cu perceperea impozitelor, areerutarii armatei, reprezentand cu un cuvant pe Imparat inCoate raporturile ce puteau sä alba cu supusii sai, avand dease-menea si justitia si procedura criminals si cea civila, putandcondamna si la munca silnica si la moarte. Pentru pedeapsadeportarii si exilarii, care atrageau dupe sine moartea civila,era necesar un inscris din partea Printului.

Sub Imparatul Constantin 1) (306-337 d. Chr.), DiocesiaMacedoniei fu subordonata Prefecturei Pretorului Iliric, coprin-zand provinciile 1 Macedonia, Vechiul si Noul Epir, Thessalia,Creta si Dacia, Inainte de Imparatul Constantin provinciile :Tracia, Macedonia, Achaia si Epirul depindeau de autoritatealui Galeriu (306-311 d. Chr,) si a lui Licinius (307-324 d. Chr.),

Dup5 pacea incheiata intre Constantin si Licinius, Constantinlua in stapanirea lui provinciile : Panonia, Dalmatia, Dacia, Ma-cedonia si Grecia 2) 323 d. Chr ).

Imparatul Constantin remise fiecarui fiu precum si nepo-tului sau, un sfert din Imperiu, asa ca : Tracia. Macedonia siAchaia, coprinzand si Epirul furs atribuite nepotului sau Dal-matius.

In anul 377 d, Chr. Gotii pustiira.' din nou Epirul si Thes-salia sub domnia marelui Theodosie2).

1) Gibbon : op. cit. t. IV. C. VII p. 77.2. Meindre : Op. Cit. p. 277.3. Chateaubriand; Itineraire de Paris a Jerusalem t. IL P. 73.

www.dacoromanica.ro

36

In anul 378 d. Chr, Gotii navalira din nou in Macedonia,de unde trecura in Epir vi Thessalia,

In anul 379 d, Chr. Macedonia vi Dacia furs supuse subguvernarea lui Theodosie.

Dup.& moartea lui Theodosie, intamplata la 17 Januarie395 d. Chr. cei doi printi Arcadiu vi Honorius, impgrtira intreei vasta vi rasboinica Prefectura a Iliriei, Provinciile Norica,Panonia vi Dalmatia trecura la Imperiul de Occident sub Hono-rius (395-423 d, Chr.), iar marele Diocese : Dacia vi Macedoniafurs reunite Imperiului de Orient sub Arcadius (395-498 d. Chr.).

In anul 395 d. Chr, Prefectura Pretorului Iliriei coprindea12 provincii vi anume 2) : Achaia administrate de un Proconsul;celelalte 11 provincii erau impartite intre Diocesele Dacia viMacedonia.

Diocesia Dacia situate la Sudul Dunarei nume dat uneiparti din Mezia (Moesia) coprinzand cinci provincii §i anume:Prima Mezie, care corespundea aproape cu Serbia propriu zisa,avand ca °rase principale Singidunum (Belgrad) Viminacium(Branicevo),

Dardania spre Sudul precedentei, Tanga isvoarele riurilorMorava, Drin vi Vardar cu orasele : Pristina, Ulpiana (Lipleani)Scupi (Uskub zis si Scopia).

Prevalitana, care se intindea la Vestul Dardaniei pans laMarea Adriatica, cu orasul Scodra (Scutari),

Dacia MediteranianS, care se intindea spre Sud-Vest deBulgaria de azi cu cetatile Naissus (Nis) vi Sardica (Sofia).

Dacia Riverana spre Nordul precedentei dealungul Duna-rei cu orasul Ratiaria (Arter-Palanca).

Suszisele impartiri erau astfel administrate : Ultima din sus-zisele provincii avea in capul ei un Duce, penultima un Consulcelelalta un Presedinte.

Diocesia Macedoniei era compusa din vase provincii vianume

1. Gibbon: Op. Cit. t. VII, cap. XXIX, p. 75-76.Lavisse e Rambaud; Op. Cit. t. I, c. IV, p. 161.

2. Duruy op. Cit. t. III, p. 312 ; t. V p. 457.Le Beau: op, Cit. t. IV, p. 474.Zosimi : Ed. Niebukr-Bonn : cartea III cap. XXXIII p. 98.99.Lavisse et Ramband: op, Cit. t. I, cap. I. p. 42.

I)

www.dacoromanica.ro

37

1) Macedonia propriu zisA, coprinzand jumatatea meridio-nala din vechiul regat al lui Alexandru eel Mare cu oravele :Thessalonic (Salonic) Philippi.

2) Macedonia SalutarA, care se intindea spre Nord,3) Thessalia cu oravele : Larissa vi Triccala,4) Noul Epir, zis vi cel de Nord, cu oravul Dyrrachium

(Durazo),5) Vechiul Epir, zis vi Meridional cu oravul Nicopolis

(Preveza),6) Creta,Macedonia vi Creta, erau administrate de un Consul, cele-

lalte de un Prevedinte,Prefectura Wientului era cea mai mare vi cea mai bogata

a Imperiului, fiind impartita in cinci Diocese, printre care sedistingea vi Tracia, care ne intereseaza.

Diocesia Tracia coprindea vase provincii vi anume :1, Adoua Mezie (Moesie) intre Dunare vi Balcani (Bulga-

ria Orientals) cu oravele : Nicopolis vi Marcianopolis (Pereislaf).2. Scythia reprezentatA prin Dobrogea.3. Tracia continand basinul superior al Marifei cu oravul

Philippopolis.4. Haemimont se intindea spre est &Aire Marea Neagra cu

capitala Hadrianopolis,5, Rhodope se intindea panA la Marea Egee dela muntele

cu acelavi nume.6. Europa coorinzand imprejurimile Constantinopului vi

iarmul european al Hellispontului (Marea de Marmara).Tracia vi Europa erau supuse unui Consul, iar celelalte

unui Prevedinte.In secolul al V-lea, pe timpul Imparatului Justinian cel

Mare, Imperiul era impartit in doua marl Prefecturi ale Pretoru-lui : Orientul vi Iliria

Prefectura Orientului cu capitala Bizantul (Constantinopol),administra cinci provincii, printre care era vi Tracia,

Diocesia Tracia sub Justinian (527 d. Chr,) coprindea vaseprovincii vi anume :2) JEuropa, Rhodop, Tracia propriu zisa,

1. Lavisse et Ramband: op. Cit. t. I. c. IV, p. 166.La Notitia Dignitatum Utruisque Imperil.

2. Charles Diehl : Justinian et la Civilisation Byzantine. p. 128.

Si

')

www.dacoromanica.ro

38

Haemlmont, Mezia (Moesia) $i Scyihia cu capitala Constantinopol.Prefectura Illyricum cu capitala Thessalonic, coprindea

treisprezece provincii anume : 1) Macedonia I-a ; 2) Macedo-nia II-a ; 3) Thessalia ; 4) Ellada zisa $i Achaia ; 5) Creta ; 6)Epirul eel Nou; 8) Dacia Inferioara ; 9) Dacia Superioara ; 10)Dardanea ; 11) Prevalitana ; 12) Mezia (Moesia) si 13) Panonia.

Tot in timpul lui Justinian, s'au reparat multe cetati $i for-tarete ale caror numiri dovedesc inceputul formatiunei limbeiaromanesti.

Astfel dupa Procopiu ') gasim urmatoarele numiri topice defortarete:

In EMI- Mouptx«poc, Evivs.c, Exdcpcc,

In Regiunea Remesianessio gasim : Etp.Orsc, rKepvCevioce;,EtiVece EneXOUTTOG, XoUTCOUrtVzolYCC,

In Regiunea Aquienensis intalnim: 13:v8cp.LOXa, Kot6teXXov66oEizve vicroN,

In Rhodop gasim : Kocacipa, KaztatOptot,In Regiunea Mediteraniana gasim: Korcoucrropou, ItCw, Kota-

TEXXov66o, flaSccrxcipoc, lIcacop.ciOpm allele.Spre Istru (Dunare) gasim rev.eXXop.oGyzec, Morcepei(ve,

In anul 687 d. Chr, s'a creat Guvernamantul Traciei, iarin anul 695 d Chr., stela al Elladei, coprinzand nu numai Pe-loponezul, Grecia Centrals $i Thessalia, dar si resturile vechiuluiIllyricum de pe coastele Marei Ionice2),

Mai tarziu Tema Elladei coprindea urmatoarele regiunP),Athica, Beotia, Focida, Locrida, Etolia, Acarmania $i in genereteritoriile cunoscute sub denumirea comuna de Grecia Continen-talli, in plus Thessalia care cate odata atarna $i de Thema Sa-Ionic, precum si insulele Eubea $i Egina, Nu este cunoscutabine capitala Themei. Era sau Larissa, sau Chalcis 4) sauTeba sau Levadia, sau chiar Atena, Probabilitatile sunt pentruTeba, Un functionar special isi avea resedinta la Chalcis.

Numele de Thema (00.a), in locul numelui de provincies'a dat de pe timpul Imparatului Mauriciu (582 d. Chr.), cand

1) Procopiu : De Aedificiis. Ed. Niebuhr-Bonn. Cartea IV, cap, IVp, 279, 282, 284, 285, 305, 307, 308.

2) Charles Diehl : L'Origine des Themes dans l'Empire Byzantin, p. 9.3) G. Schlumberger : Sigillographie de l'Empire Byzantin, p. 165.4) Chalcis azi se chiaml Chaichida In Eubea.

$i

pi

www.dacoromanica.ro

39

legile, ordonantele $i celelalte acte erau redactate in grecesteSub Constantin Poganatul (668 d. Chr,) numele de Thema

fu dat si corpurilor de armata din fiecare provincie.Constantin Parfirogenitul ne spune, 2) ca.: Macedonia a fost

transformata intaiu in provincie si acum in Thema, atat din,punctul de vedere politic, cati si din punctul de vedere milita-resc. A doua Thema era Macedonia impartita in: MacedoniaInferioara, Macedonia Superioara, Thessalia, Iliria cunoscuta subnumele de Thema IX-a, Dyrrachium" apoi provinciile DadaNoua si Dada Veche, Dardania, Panonia, Epirul Nou gi EpirulVechiu. Tot Constantin Porfirogenitul arata $i felul guvernaman-tului daca era Concilium sau Ducat, precum $i orasele maiprincipale.

Astfel erau imparlite provinciile Imperiului Roman deRasarit, zis gresit Imperiul Bizantin. In documentele de pe acelevremuri si in Hrisoavele imparatesti si in Cronicele de atunci,Imperiul nu se intituleaza Bizantin ci Roman. In greceste figuraastfel: CH 13zoAsix Tort elkolla Cuiv" dupti cum invatatul istoriografenglez Buruy it intituleaza astfel: Roman Empire" $i nici decum Imperiul Byzantin sau Bas Empire" cum it denumeste LeBeau, in lucrarea lui déjà citata,

1. Paparigopnlos Istoria to Elliniku Ethoos t. III si t. 1V.2. Constantin Porphirogenitut: Ed. Niebuhr-Bonn tom. III, cartes II

paragr. XXII 4i XXVI, p. 48. 49 si 56,

').

:

:

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IV-lea

Timpurile Medievale,

Inainte de navAlirea slavo-bulgarA, Vlahii locuiau TangaDun Are $i Balcani in Mezia Aureliana", din care cauzA senumeau dupa cum am vazut Mezieni. °data cu navalirea slavi-lor intamplatA in secolul al VII -lea Vlahii au fost nevoiti salpAraseasca Mezia, pornind spre Sud $i dupA ce au trecut Balcanii,s'au asezat in Macedonia, Epir, Thessalia $i Ellada,

Se tie ca nu toti Vlahii au trecut Balcanii. Cei din MeziaInferioara (Bulgaria de azi) s'au retras in muntii Balcanuluiuncle au format Valahia alba (Valachie Blanche), cum ii ziceVictor Berard, I) jucand un mare rol in secolele al XII-lea $ial XIII-lea, Aceia din Mezia Superioara (Serbia propriuzisa),s'au imprastiat in Macedonia, Epir, Thessalia $i Ellada, dupacum reese din manuscrisul vietei Sfantului Dumitru si din Cro-nica lui Kekavmenos (Cecaumeni), &P. citate,

La fel s'a intamplat si cu elementul romanic din Dalmatia,care a pornit spre Sud, stabilindu-se pe coastele Marei Adria-tice, in Albania de azi, Band nastere elementului farserotesczis de Greci n'Ap6avrc66)axot".

Bulgarii 1140:Lind in Imperiul Bizantin au format primulImperiu Bulgar al Ohridei, in care Vlahii au jucat un mare rol,incat Imparatii (Tarii) se intitulau s Imparatii Vlahilor gi Bulga-rilor", sau Mezienilor, cum ii denumeau Bizantinii, iar Cara forse chema Vlahia $i Bulgaria ".

1) V. Berard La Turquie et L'Hellenisme Contemporain cap. V,Paris 1893.

www.dacoromanica.ro

41

Pe vremea aceea Vlahii formau grupuri, grupuri, condusifiind de cei mai batrani si mai priceputi, Ei se ocupau cu pasto-ritul, asa ca, iarna se scoborau in Thessalia si Epir, iar varaurcau creasta muntilor Balcani, Pind °limp 1).

Prin cresterea oilor $i comertul ce it faceau aiunseseraoameni bogati $i de temut, ei preferau moartea decat sa ajungasclavii altor popoare, de aceea ii intalnim pretutindenea liberiindependenti, ba chiar respectati de Imparatii bizantini, necute-land sA se atinga de ei, cum ne vorbeste si evreul Benjaminde Tudela.

Marele bizantolog francez, G, Schlumberger 3), ne spune ca,pela anul 980 d. Chr, Imparatul bizantin Vasile al II-lea, Bulga-roctonul, numi pe un oarecare Nicolita, ca sef al Vlahilor dinThema Eladei, Vorbind de Thema Eladei, zice la pag, 636:Pentru aceasta singura Thema a Elladei, in afara de militiile,,provinciale, se vorbeste de do...A corpuri speciale de o impor-tanta asa de mare, ca sa fie puse fiecare sub comanda unuiDomestic, Exubitori Themei, precum $i Vlahii. Acestia dinurmA trebue sa fie speciali ai acestei Theme a Elladiei in carepopulatiunea Vlaha era asa de numeroasa. Aceia dintre acestibarbari care trebue sa faca serviciul militar in Imperiu, formauupe semne un corp special sub comanda unui sef desemnat deImparat, cateodata numit pe viata, cum a fost Nicolita,

Tot pe timpul domniei Imparatului Vasile al II-lea, Bulga-roctonul, (976-1025 d. Chr.), Vlahii din intreaga Bulgarie trecurasub dependinta Arhiepiscopului din Oprida 3) in anul 1018 dChr, dupa cum suna si Hrisovulul Imparatului de care am men-tionat la capitolul al II-lea

Pe timpul Imparatului Constantin al Xl-lea Duca in anul1067 d. Chr, Vlahii facura o revolutie tot sub comanda luiNicolita,

Acest Nicolita a jucat un mare rol atat in timpul Impara-tului Vasile al II-lea Bulgaroctonul cat $i mai tarziu,

La ocuparea orasului Larissa de catre Tarul Samuil, numaifamilia lui Nicolita fu crutata, ceilalti furs dui in robie 5).

1) Spiru Lambru: Istoria tis Ellados. t. V. cap. XXX p. 434 Mena 1898.2) G. Schlumberger L'Epopee Byzantine, t. I. p. 635.3) V. Berard op. Cit. cap. V.4) Chalandon: Essai sur la regne d'Alexis I-er Commene cap, II p. 61

Nota I Paris 1900.5) G. Schlumberger: Op. Cit. 1; I pag. 637.

si

www.dacoromanica.ro

42

Bizantologul Schlumberger dupA ce spune ca Nicolita afost numit de Tarul Samuil ca comandant al orasului Servie(azi Serfige) zice ') Repet ca acest Nicolita, era fiul aceluia care,,fusese Ducele Themei Elladei, El este fatal celui de al treileaNicolita, seful rascoalei Vlahilor $i Bulgarilor in anul 1067 d.Chr. autorul celei de a doua parte a manuscrisului din Mos-cova, dedicat Imparatului Mihail al VII-lea.

Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul, ca sa atraga departea sa pe Nicolita ii acorda titlul de Patrice 2), dar Nicolitainsela pe Imparat $i trecu de partea Tarului Samuil, care im-preuna incercara sal ocupe Servie (Serfige), dar furs respinside Imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul. Nu mult dupa aceastarespingere, Niculita cazu in cursa intinsa de Bizantini, fu con-dus in lanturi la Imparat. care 11 trimise sub o escorts la Salo-nic 3) $i apoi la Constantinopol unde a $i fost aruncat in temnita,

Fiul acestui Nicolita s'a reintors mai tarziu la Larissa, unclea jucat un mare rol cu ocazia unei rascoale din Thessalia petimpul domniei Imparatilor Constantin Duca si Roman Diogenu.Autorul anonim al manuscrisului din Moscova, ni-1 arata subtitlul de Protospator, sau Nicolita Delphinas de Larissa.

Lath' ce ne spune Kekavmenos 4).

n'Exsivot 6tx6v C6 auvoc16)-

ycov oCyctb S Tip obcfccv Bepc-6ou TOG 13Xer.zou. 'Enef 86 iiviiv-uoocv o6Tot rpbc 'cob; BX6cZo.4,

5.rt. X041. 6 HpotoaxocOciptoc Now-

Xts. Ca; 6 AeXcpcve4 ouvX8E ti

660,71 IlpoT667,20Ocpco; yap

11 v 26 26rce ixcipixocv p.eicawcxat ii6ouXiiOnsxy gx0etv zivrecorp6; ceycen,

Ei aveau adunarea for incasa Vlahului Verivu $i pentruacest scop au anuntat pe Vlahi,c5 $i Protospatarul NicolitaDelphinas a participat la con-vocarea noastra, cad atunciera Protospator, s'au bucuratfoarte mult, voind cu toti savie la el.

Dupa nimicirea primului imperiu Bulgar de catre ImparatulVasile al II-lea Bulgaroctonul $i dupe.' moartea acestui Imparat,

1) G. Schlumberger Op. Cit. t. I pag. 638,2) G. Schlumberger Op. Cit. t. II cap. IV. pag. 222.3) Didon Mavro Orbini Rauseo : II Regno degli Slavi p. 440. Pesara

DMCI (1601),4) Kekavmenos (Cecaumeni) dupii Vassilievsky Op. Cit. cartea CCXVI

pag. 131.

St

www.dacoromanica.ro

43

Vlahii s'au rascolat in repetate randuri, nevoind sä asculte deordinele Imparati lor Bizantini, folosindu-se qi de anarhia cedomnea in Imperiu. Cu timpul insa s'au inrolat in armatelebizantine, participand la multe expeditii ce se facea in tarilestreine, Aga pe timpul Imparatului Constantin al III-lea, Vlahiiau participat la expeditia intreprinsA de Bizantini in contra Sici-liei, in anul 1027, dupa cum ne istorise0e cronicarul Barensis,i)care zice :

,,Hoc anno descendit IspoCheloniti (Cubicularius) in Ita-lian cum exercitu magno id

,,est Russorum, Guandalorum,Turcoarum, Burgarorum, Vla-horum, Macedonum, aliarum-que ut caperet Siciliam,

In acest an s'a scoboratIspo Cheloniti (Cubicularul),in Italia cu mareanume din Ruqi,Bulgari, Vlahi,altii pentru a

armata §iVandali, Turci,Macedoneni §icuceri Sicilia.

Dupa Lupi Protospatac se face mentiune de suszis a expe-ditiune 2), insa Fara participarea Vlahilor.

Despotus Nicus in Italiam,,descendit cumingentibus co-piis Russorum, Wandalorum,Turc:orum, Bulgaroroum,Bruncorum, Polonorum, Ma-cedonuna, aliarumque natio-,,num ad Siciliam capuendam.

Despotul Nicu coborase inItalia cu mare mullime de :-

Ruqi, Wandali, Turd, Bulgari,Bruncari, Polonezi, Macedo-neni gi alte neamuri ca sacucereasca Sicilia.

In anii 1090-1091 d. Chr, pe timpul domniei ImparatuluiAlexe, generalul Nicefor Melissen aduna pe Vlahi gi pe Bulgariqi cu insu0 Imparatul Alexe, care primi ca ajutor gi 500 cava..leri franci trimi0 de Contele de Flandra porni in contra Pece-negilor 3). Armata Imparatului Alexe se afla pe fad Marita.

Tot sub Imparatul Alexe in anul 1094 4, Chr, cand Cu-manii se pregateau sä treaca. Dunarea, un oarecare Vlah, cunumele de Pudil ce servea In armata Cumana, veni la Imparatin timpul noptii, inAintandu-1 ca, Cumanii trecura Dunarea

1) Pertz Monumenta Germanae Historica. Anales Barensis t. V, P. 53.2) Muratori: Rerum Italicarum Scriptores t. V pag. 42,

I. Argiuteanu : Istoria Romanilor Macedoneni p. 89 Bucuresti 1904.3) Muralt: Essai de Chronographie Byzantine t. I p. 66.

Lavisse et Rambaud: Op. Cit. t. II cap. XV pag. 833.4) Le Beau : Op. Cit. cartes LXXXIII p. 168,

')

www.dacoromanica.ro

-44--Cu toate incercarile Bizantinilor de a desnationaliza pe

Vlahi, atat prin impartirea Imperiului in Theme, cat si prininrolarea for in armatit, totusi fu cu neputinta, cad Vlahii stiurasa reziste, nimicind planurile Bizantinilor. In aceasta privintaiata ce ne spune bizantologul francez Chalandon in renumitalui lucrare 1),

,,S'a pretins Ca, cu toate aceste impartiri, Bizantul posedaintotdeauna o mare putere de asimilare, Nu cred ca s'ar putea,,admite aceasta teorie. Vlahii din muntele Athos si din Thessa-lia isi pastreaza individualitatea for ".

In anul 1066 d. Chr, tot dupa Chalandon avu loc o expe-dilie a Normanzilor, la care au participat si Vlahii, revoltandu-sein contra Imperiului 2).

Iata cum se exprima Chalandon in aceasta privinta : 3)Plecarea lui Robert Guiscard pare sa fi modificat planul cam-paniei armatei normande. Vedem inteadevar pe Bohemond in-trerupand mersul inainte. Pare probabil ea a urmat ordineletatalui sau, care trebue sa ii fi prescris, sä profite de absentalui, ca sa ocupe si sä supue provinciile occidentale ale Impe-riului, asteptand intoarcerea sa, ca sa mearga asupra Constan-

tinopului. Din Castoria Bohemond merse sa impresoare Ianina,Gasim tocmai in aceasta regiune, mentionat fiind si de auto-rul lui Strathighicon, preparativele unei miscari ale Vlahilor inimprejurimile Metovei, la stirea expeditiei lui Guiscard in 1066d. Chr, Noi stim intotdeauna dupa aceleasi isvoare ca acestiVlahi erau departe ca sä fie supusi, aratandu-se putin credin-ciosi Imperiului. Cred ca se poate banui, ca exists o intelegereintre Normanzi si Vlahi, caci almintrelea cu greu s'ar explicamersul lui Bohemond dela Castoria la Ianina, strabatand muntii

Gramos, lasand indaratul lui intreaga serie de locuri intarite.Inca in mainele Grecilor. Este probabil ca, stiind ca poateconta pe sprijinul Vlahilor, el se indrepta inspre aceasta parte,,,ca sit' aiba spre Sud o bald de operatiune solids, intocmai cumDurazzo, ii facea spre Nord.

Bohemond ocupl apoi Triccala, cu ajutorul Vlahilor.

1) Chalandon : Op. Cii, Cap. I pag. 19, 20.2) Chalandon : Op. Cit. pag. 61. Nota I la cap. II.3) Chalandon : Op. Cit. cap. III p. 85.

www.dacoromanica.ro

45

Dupa cum se vede Chalandon pune expeditia Normanzilor$i rascoala Vlahilor in anti! 1066 d. Chr., pe and Tafel in deThessalonica (p. 490-492) ne spune, ca s'a intamplat in anul1082 d. Chr. pe timpul Impgratului Alexe I dupa cum ne spunesi Ana Comnen1),

Kai rot; *est rijc Amptacril;intoac %at SceX061/ Scce roG

6ouvoG rtiiv KeXXiwv %al tfivSyip,ocrEav Xewcp6pov Seit6Oev 'eta-

TaXczWv %at rby Pow Ov rciv

oorwat dixtopEan xoXotip.evov Kt-,asapov, larfjX0ov elg Et 6[36cv

ropiov Se roGrov Inapt Ov rfj;'AvSpcove(; gricora Staxefilevov.

Si apropiindu-se de par-tile Larissei si trecand grinmuntele Keliilor 2), $i lasanclde partea dreapta soseaua,precum si muntele pe careai locului it numesc Kissavo,s'au coborat in Ezevan, Hindun sat de Vlahi, situat MagaAndronia.

Aromanii luptara cand alAturea, cand contra Bizantinilor,dupA cum le dictau imprejurarile. Astfel in timpul ImpAratuluiConstantin Duca at VIII-lea, Vlahii luptarA alaturea de arm atelebizantine in contra Sarazinilor 3) (1025-1028 d. Chr.),

Intre anii 1082-1091 d. Chr. Vlahii luptarA cu armateleImparatului Alexe Comnenul in contra Normanzilor si Cumanilor 4),Tot pe vremea Imparatului Alexe I Comnenul avu loc in anul1114 navalirea Polutilor, cand un oare care Vlah instiinta peImparat ca, Polutii trecura Dunarea, cu tinta sa atace orasulAdrianopol 5)

Tot Chalandon ne spune, ca barbarii condusi de Vlahi,trecuul Balcanul fara sä intampine oastele bizantine aparanddeodata in fata localitAtii Goloe.

Pe vremea Imparatului Manuel, pela anul 1166 d. Chr,Vlahii participara intro expeditie a Bizantinilor in contra Ungu-rilor, fiind sub comanda unui oarecare Vatates, 6) despre caream pomenit in capitolul I-iu.

1) Annae Comnenae: Ed. Chopenus et Reiferschid t. I, cartea Vpar. V, pag. 245.

I. Vortzela Op. Cit. p. 267 Nota 4,Finlay t Op. Cit. t. III pag. 80-81.Rambaud: L'Empire Grec au X-e Siecle pag. 261.

2) Baluz Archiepiscopus Larissenni in Innocentius III Epist. 13, p. 42..3) Rambaud : L'Empire Gree au X-e Siecle pag. 261.4) Rambaud: Op. Cit. pag. 261.5) Chalandon: Op. Cit. cap. IV p. 157.6) Cinamt: Op. Cit. cartea VI par. III pag. 260.

)

www.dacoromanica.ro

46,

Dupa," cum vedem Vlahii incetul cu incetul devin mai binecunosculi in lstorie, inmultindu-se $i documentele. Se face pretu-tindenea vorba de ei. In Carpati, in Rhodop, in Balcani, in Tracia,in Macedonia, in Pind, in. Thessalia, in Grecia, in Albania, inBulgaria, in Bosnia, in Istria, qi aiurea, ocupand intotdeaunapartea muntoasa, unde erau mai bine la adalpost de orice nava-lire strait* traind independenti $i neatacati de niminea ; la dincontra, ei atacau pe Bizantini $i nici un rege nu indrasnea säii atace.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL AL V-lea

Imperial Romano-Bulgar 1186-1280.

Aromanii find puternici stiura sä se impue si sa 'se opuecu forts chiar, cand imparatii bizantini incercara sä le is avutulsi independenta, fapt intamplat in timpul domniei Impa"ratuluiIsaac Angel, in anul 1185.

- Imparatul Isaac Angel incercand sä despoaie pe Vlahi deavutul for prin impunere de taxe grele, provoaca rascoala Vlahilor,care zguduira din temelie Imperiul Bizantin, dand nastere Im-periului Romano-Bulgar.

Faptele s'au petrecut in modul urmator,In anul 1185, Imparatul bizantin Isaac Angel, hotari sa."

supue la taxe grele pe Vlahi, ceeace ii determine sa trimeatala Imparat o deputatie alcatuita" din fratii Asan $i Petru, Impa-ratul nu asculta de povetele celor doi frati, nici de drepteleplangeri ale Vlahilor, care erau foarte rnodeste.

Printre deziteratele Vlahilor deosebim urmatoarele : Sal nufie deosebire in armata intre Vlahi $i Bizantini, Sal li se deaVlahilor o portiune de teren in Balcani, unde numai ei sä fiestapani,

Imparatul Isaac Angel, nu voi sa dea nici o ascultaredezideratelor Vlahilor, iar Asan suparandu-se tare de desconsi-deratia ce le-o falcu Imparatul, tinu Imparatului un limbaj neo-bisnuit Curtii impAraltesti, incat Sebastocratorul Ioan, ruda Impa-ratului, porunci unui soldat ca sa palmuiasca pe indralsnetulAmman, Atat a trebuit ea, Vlahii sa se revolte si mai mult,aratand apoi Bizantinilor, cum se palmuesc Aromanii.

Zis si facut,

www.dacoromanica.ro

- 48

Vlahii se adunara cu totii la Tarnova 1) uncle fratii Asansi Petru, aralara poporului rezultatul demersurilor de pe langacurtea bizantina', indemnand poporul sa se ridice cu mic si mare,ca sh scuture jugul bizantinilor. Adunarea avu loc in curteabisericei sfantului Dumitru, din care cauza cronicarul NicetaChoniatu zice eh Petru si Asan invocarg puterea sfantului Du-mitru, 2) fate' de increderea oarbh ce poporul avea in minunileacestui slant. Tot cronicarul Niceta Choniatu ne mai spune, caPetru isi pusese pe cap coroanh de aur, iar in picioare cismerosii, Atunci Asan fu proclamat Imparat.

La fel ne istoriseste si Don Mavro Orbini Rauseo, 3) denu-mind cismele rosii Scarpe digrana," come era costume diquei Re.

La 1186 Vlahii sub comanda fratilor Asan si Petru luaraarmele si pornirh in contra Bizantinilor proclamand pe AsanImparat at Vlahilor, Incherarile au fost crancene, iar Bizantiniiau fost cu totul decimati, inat Imparatul for Isaac Angel atrebuit se' fuga fare: rusine dinaintea bravurei Aromanilor,

Niceta Choniatu, cronicarul acelor vremuri si in acelastimp secretarul Imphratului, martor ocular al acelor lupte, neistoriseste astfel : 4) ,,Vlahii mindrindu-se, fiindca pururea invingeau,,pe Bizantini si se imboghteau cu averi marl si armament detot felul din prazile bizantinilor, an devenit deaci inainte ne-invinsi prin atacuri, Nu jaftilau navalind numai satele ci siagrele, inarmandu-se si asupra oraselor bine inthrite, In althparte a cronicei la p. 570, zice I Asa dar it ingrozira pe el(pe Imparatul) Vlahii rasvratiti, in cat nu se speriara nici deinsusi Imparatul, chnd s'a aratat",

Cronicarul G. Acropolitu5) scrie astfel:`Oviv Qin pocatArk 'Iaoccixtog

dc Tliv Kowcrca,rctvoonoXtv otovIar Imparatul Isaac a ple-

cat ca fugar la Constantino-pork; ixe zo, pol.

In urma acestor victoria, Vlahii ocuparh. orasele Filipopole,Adrianopol, si altele3); iar in anul 1193, armatele bizantine

1) N. Iorga: Istoria Romanilor din Penins. Balcan. p. 21 Bucuresti 1919.M. Pernot: Balkans Nouveax pag. 116, 117.

2) Patro1ogia Migne. Din Suplimentum S. Demetrii Martyres Acta tom.CXVI. Cap. 139 pag. 1163 Paris 1891, 4i Niceta Choniatu pag, 567.

3) Didon Mavro Orbini Rauseau : 11 Regno degli Slavi pag. 444.4) Niceta Choniatus Ed. Niebuhr-Bonn pag. 568.5) G. Acropolitu I Ed. Niebuhr-Bonn cap. 11,6) Chopin et Ubicini : L'Univers Pitoresque t. II png. 26.

www.dacoromanica.ro

49

comandate de generalul Gido Alexis si Vasile Vatates furs.crunt batute de Vlahi sub comanda lui Asan, incat pieri si unuldin suszisii generali, iar celalt sapa prin fuga'J.

Imparatul Isaac Angel mai incerca Inca odata sa bats. peVlahi, dar si atunci fu invins, iar la intoarcerea lui la Constan-tinopol, fu detronat in anul 1195 d. Chr, de &Aire Alexe Comnenul,scotandu-i chiar ochii,

Noul ImpArat incerci sa se imprieteneascA cu Vlahii, tri-mitand soli la curtea lui Asan si Petru chiar pe ginerele sau,pe Sebastocratorul Isaac, fara insa sa isbuteasca in tratativelede pace si de prietenie, Dupa cronicarul Niceta Choniatu 2),nereusita tratativelor se datoreste grelelor raspunsuri date deAsan si Petru si a unor cereri ce le erau cu neputinfa Bizan-tinilor ea sä le indeplineasca, Rupandu-se tratativele, Vlahiiatacara Seresul, batura armata bizantina' care iii avea acolotabara, ucigand foarte mult5, ostire, prinsera de viu si pe AspieteAlexe, comandantul acestei ostiri ocupand foarte multe fortarete,intorcandu-se acasa cu nenumarata prada 3),

Imparatul Alexe ca sa pue stavila navalirii Vlahilor, hotarisa trimeata in contra for pe ginerele sau Isaac, care cu toatasiretenia lui fu batut si facut prizonier, Printre prizonierii bizan-tini cazuti in mainele lui Asan, era si un Popa despre care gla-sueste astfel cronicarul bizantin Niceta Choniatu Unul dintreprecti prins in razboiu. fiind dus ca rob in Balcani, se rugs deAsan ca sa fie lasat liber, invocand mila ca unul care cu-noaste limba Vlahilor, Asan riclicand capul zice CA nici-odata nu se gandeste sa lase pe Bizantini, ci sa ii piarza, caci,,acest lucru it voeste si Dumnezeu.

Dupa batalia de mai sus, Asan se intoarse in Cara lui, daracolo o mana ucigasA it strapunse cu sabia si astfel pen primulintemeitor al Imperiului Vlaho-Bulgar,

Dupa asasinarea lui Asan 6), succeda la tron in anul 1196,fratele sau Petru, care isi avea resedinta la Presthay. Petru so-

1) Chopin et Ubicini: Op. Cit. t. III.Niceta Choniatu: Ed. Niebuhr-Bonn pag. 587.

2) Niceta Choniatu: pag. 612.3) Echards Histoire Romaine, torn. IX, cartes XII, cap. I, pag. 315.

Amsterdam 1754.4) Niceta Choniatu: Ed. Niebuhr-Bonn pag. 616.5) Lavisse et Rambaud: Op. Cit. t. 11 cap. XV pag. 836.

4

I:

., ,.

www.dacoromanica.ro

50

sind la Tarnova, care era in mainele unui oarecare Ivanciu,asasinul fratelui sau Asan, a trebuit sg o impresoare $i cu toatesfortarile lui Ivanciu, totus cazu in mainele lui Petru, in timpce lasul asasin Ivanciu fugi la Constantinopol, focarul intrigilorbizantinesti 1).

In timpul lui Asan $i al lui Petru, Bizantinii se incercarasg invingg pe Vlahi pe calea armelor, dar vazand ca le este cuneputinta asa ceva, recursera la obisnuita for doselnicie $i machia-velism. Astfel conrupserg pe un soldat din oastea lui Petru,care it asasing $i cu modul acesta pierira cei doi frati care intoata viata for si-au facut datoria catre Neam, pentru care s'au$i jertfit. Di Don Mavro Orbini Rauseo la pagina 454 a lucrgreisale, ne spune, ca ucigasul lui Petru era un tradator bulgar.

Dupa asasinarea lui Petru, se sui pe tronul ImperiuluiRomano-Bulgar, fratele for eel mai mic Ioanitiu, zis de ai luiCaloiani. El fusese mai intaiu ostatic la Constantinopol, de undefurisindu-se veni la Tarnova unde in 1197 fu proclamat deImparat.

Ioanitiu ura de moarte pe Bizantini din care cauza fuseseporeclit Skiloyani de unii si Romeoctonos 2) de altii. El aveapentru clerul bizantin o ura nemaipomenita. El spunea sus si tarecg uciderea for e placuta lui Dumnezeu.

Bizantinii pornira in razboiu in contra lui Ioanitiu, iar Im-paratul Alexe al III-lea recurse la siretlicul bizantinesc, con-rupand pe un boier din ceata lui Ioanitiu anume Dobromir Strez,caruia ii dada in casatorie pe o nepoata a lui 3). Imparatul Alexeconstatand ca nu poate invinge pe Ioanitiu, incheie alianta cuel, 4) mai mull chiar, ii dada in casatorie pe o nepoata a lui,deli Ioanitiu era casatorit cu o cumang. Ioanitiu mai batu peSarbi $i pe Unguri, iar cuceririle lui se intinsesera pang laBelgrad.

Faima numelui sau ajunsese pang la Roma, E..sa ca PapaInocentiu al III-lea, i-a scris mai multe scrisori $i in termenifoarte magulitori, sondandu-1 daca ar avea intentia sg inbrati-

1) Di Don Mavro Orbini Rauseo : Op. Cit. pag. 453-454.2) Rambaud : Hellenes et Bulgares. La Guerre des races au X-a Siècle

dans la Revue des Deux Mondes din 15 Sept. 1900 p. 451 si in Etudes surl'Histoire Byzantine cap. V par. VIII pag. 311 Paris 1922.

3) Lavisse et Rambaud : Op. Cit. pag, 837.4) Vortzela : Op. Cit. pag. 270.

www.dacoromanica.ro

51

seze catolicismul. Toate acele scrisori s'au publicat de Augus-tine Theiner in opera sa, ') precum si alte scrisori. 2)

Cardinalul A. Nicola Aragonae, 3) zice astfel de trimitereaunui Arhiepiscop papal ; Archipresbyterum Brundusinum adIohannitium dominum Blacorum et Bulgarorum qui a Grae-corum domino se subduxerat per quemtales ei literas destinavit.

Tot la cronica Cardinalului Aragonae par. LXVIII p. 514intampinam urmatorul raspuns al lui Ioanitiu catre Papa : EgoCalojohannes Imperator Blacorume Bulgarorum",

La par. LXIX tot la p, 514, gasim raspunsul Papei catreIoanitiu care suns astfel : Qui tamte qui exnobili Romanorumprosapia de2eris descendisse",

Dupa mai multe negocieri, Papa Inocentiu al III-lea, isbutiin planurile lui si in anul 1204 d. Chr, consacra pe EpiscopulVasile (Blasius), ca Metropolit al Vlahilor si Bulgarilor 4). Con-sacrarea a avut loc pe ziva de 7 Noemvrie 1204 91 tot atunci s'auconsacrat Inc a doi Metropoliti, acela de Belbuzd si acela dePrestlav, precum si Episcopii din Vidin, Branitchevo, Nis SiScopia.

In ziva de 8 Noemvrie 1204, Nuntiul Papal Leon, Cardi-nalul de Santa-Croce, punand pe capul lui Ioanitiu coroanaimpa.rateasca, ii dadu titlu de Dominus Blacorum et Bulgaro-rum", of erindu-i Diadema regala, Sceptrul $i Steagul SfantuluiPetru 6).

In ziva incoronarei Ioanitiu dispuse ca, Religia StatuluiSau, sa fie cea catolica si ca toate bisericile Imperiului sadepinda de Roma.

Intr'una din scrisorile pe care Papa i-a trimis lui Ioanitiustria, ca predecesorii lui Ioanitiu se trageau din ilustrafamilfe romans.

1) Augustine Theiner : Vetera Monumenta Slavorum MeridionalumRoma 1863.

2) Muratorii Op. Cit. t. III pag. 514, 515 In Cronica Cardinali NicolaAragoniae ,...uci : Op. Cit 248. Amsterdam 1668,

Baluzius : Epistolarum Inocentii III, t. I, pag. 30-40. Paris 1682.3) Muratori: Op. Cit. t. III pag. 514.4) Michaelis Le Quien: Origins Christianus p. 1232. Paris 1740.5) Hoph Carol: Geschichte Griechenlands pag. 173.6) Ducange : Hlstoria Bizantina cartea XXXII.

Hertzberg: Op. Cit. pag, 345.Krumbacher : Op. Cit. pag. 1035.Lavisse et Rambaud: Op. Cit. pag. 837.Allgemeine Encyklopiidie : t. LXXXV cap. IV pag. 172.

www.dacoromanica.ro

52

Iata cum sunk' un pasaj dintr'o scrisoare I)

Nos autem audito quod,,de nobili Urbs Romae pro-sapia progenitores tui origi-,,nem traxerint,

In alts scrisoare2) din anulEt reduxit nos admemo-

,.riam sanguinis et patriae,,nostrae a qua descendimus.

Caci i noi am auzit cumcA stramo0i tai i-au trasoriginea din nobila vita a ce-tate; Roma.

1202, se exprima astfel :

Si ne readuce la memoriasangelui qi a patriei noastredin care ne scoboram,

Nenorocirea a fost pentru noi Aromanii ireparabila grevala.'a Cruciatilor, care abatandu-se dela maretul stop al liberareiSfantului Mormant de sub stapanirea muzulmana, s'au napustitca niqte fiare rapace asupra Imperiului Romano -Bulgar, numaivi numai pentru lacoma pof fa de cucerire, incaerindu-se cuIoanitiu, avand ca consecinta fatala revenirea lui la Ortodoxism,dandu-ne noua Aromanilor de azi, lovitura mortals prin arun-carea strabunilor noltri in bratele Patriarhiei din Fanarul Con-stantinopolului, cel mai aprig dusman al Aroma'nismului, aleale carui plagi le resimtim zi i noapte.

La inceput Ioanitiu oferi Cruciatilor un ajutor de una miede soldati ca sa se lupte in contra Bizantinilor, dar cruciatii nunumai ea refuzara ajutorul oferit de Ioanitiu, dar se incercarachiar, sa supue Si Imperiul Romano-Bulgar. Nu numai ca nuisbutira in planurile lor, dar furs decimati de brava oOire a luiIoanitiu, dupa cum ni le descrie contimporanii acelor lupte ca :Ville Hardouin, Valencienne §i altii Insu0 Imparatul FrancezilorBalduin, cazu prizonier in ziva de 14 Aprilie 1205.

Iata cum descrie L'Echard, 3) acea lupta.In luna lui Martie 1205, Imparatul, Dogele Venetiei i

Contele de Blois, se pusera in campanie, mergand zi qi noaptespre Adrianopol uncle sosira Marti din saptamana mare 4), Deqi

1) A. Theiner : Op. Cit. t. I, pag. 2 scrisoarea sub No. XVIII.Rene Pinon: Op. Cit. pag. pag. 133,

2. A. Theiner: Op. Cit. t. I, p. 15 scrisoarea sub No. XVI.3) L'Echard: Histoire Romanine t. XI, cartea XII, cap. II, alin. XVIII,

pag. 16, 17, 18. Amsterdam 1754.4) Ville Hardouin: Conguete de Constantinople Ed. Natalis de Wailly

pag. 207 Paris 1874.

-

.

www.dacoromanica.ro

53

nu aveau nici nutriment, nici bani, iar dusmanii erau stapaniilagarului, totusi ei, incepura cu ardoare impresurarea, Mai intlituintarira lagarul for cu un larg sant, sapand si zidurile orasuluiin tot timpul sfintei saptamani. Regele Vlahilor ale carui stea-guri erau deja arborate pe turnuri $i pe ziduri, sosi dui:4 atevazile, cand detasa pe Sciti ca sä atace lagarul Francezilor. Ca-,,valeria esi din transee, urmarind pe barbari pe un spatiu dedoua leghe, Fie ca Scitii nu luara la fuga deck ca o stratagems,cum se tie ca aveau obiceiul sA o faca, fie ca gasiser5. unteren prielnic, se oprira intro clips, atacara pe Francezi larandul for si ii respinsera, facind un mare mace' pane inmeterezele lor,

Imparatul dojeni cu asprime pornirea indiscrete a ofiterilorcare facuserA aceasta iesire fail ordinele lui. Se hotari in,.consiliu, ca sä se mentie asupra defensivei pans la sosirea,,tuturor trupelor, deoarece asteptau o parte din acelea ce fuseserAtrimise in Asia in contra lui Lascaris, Dar aceasta inteleaptarezolutie nu fu catusi de putin infaptuita, A doua zi 15 Aprilie,,1205, fiind Joi de Pasti, Scitii incurajati de succesele lor, rea-,,parurA in fata lagarului, nimicind pe Francezi in lupta. Latina,,nu putura sa sufere mutt timp aceasta insults. In sgomotul con-fuz ce se ridica din toate partite, Contele de Blois, fu celdintaiu care lug armele cu aceia cu care comanda, El se ciocnivitejeste cu dusmanii, anuntand 5i pe ImpArat sä inainteze.Balduin vAzand ea lupta este angajata, plea indata cu restultrupelor urmat de Venetieni si respinse pe Sciti mereu luptandpia cand acestia it atrasera in local unde Vlahii, Bulgarii si.,Bizantinii stateau la panda. Acestia aparura deodata impresu-rand pe latini. Cu tot numarul cel mare al barbarilor, Francezitopusera o mare rezistenta, dar insfarsit au trebuit sl cedeze.Aproape intreaga for armatA fu taiatA in bucati. Contele de

,,Blois rAmase pe campul de lupta, expirand din cauza celordoua rani, iar ImpAratul Balduin cAzu prizonier1).

1) Ephraemius : Op. Cit. versurile 7380-7400 Ed. Niebuhr-Bonn.Muratori; Op. Cit. t. VI, pag. 390; t. VII pag. 622 ; t. IX, pg. 619.Cronica Andrea Morosini : Pag. 60-63.Di Don Mavro Orbini Rauseo I Op. Cit. pag, 458-459.Don Fray Johan Fernandez de Heredia s Op. Cit. pag. 61.Pertz I Op. Cit. t. VI, peg. 438 ; t. IX, pag. 330 ; t. XXIV, Pg. 730;

tutu. XXVI, pag. 705.

www.dacoromanica.ro

54

,,Printre ei cei morti in lupta se gaseau: Ludovic Contede Blois, Stefan Conte de Perche, Renaud de Montmirail, Ma-,.theiu de Valaincour, Petre Episcop de Beth leem qi Inca 300Cavaleri, Balduin fu aruncat in temnita unde i muri in anul4206, cu toate inzistarile Papei Inocentiu al III-lea, ca sa-1libereze.1) Ca raspuns la scrisoarea Papei, Ioanitiu ii scrise:Debitum carius exsolverat dum carcece teneretur".

Imparatul Balduin muri 2) in temnita de foame dupa treizile.31

Iata ce ne istoriseqte Andrea Morosini in opera lui:4), InLibro secondo p. 165 zice, ca. Ioanitiu, Imparatul Valachiei gi alBulgariei, impinse granitele pans la Bosfor qi Tracia.

Tot Morosini in Libro Terzo p, 239, vorbind de luptelelui Renato di Utrech cu Ioanitiu in vecinatatea Adrianopuluizice ca, loanitiu era Inimico acerime de Greci '.

Tot in Libro terzo p, 251, vorbe§te de luptele lui Ioanitiula Didimotica §i de intoarcerea la Constantinopol a mai multorqefi de armata.

La p. 258 descrie luptele cu cavaleria tatareasca i cuinfrangerea latinilor gi recomandarea de a nu mai repeta latiaiia§a lupte.

La p, 259, descrie luptele din Joia Mare a saptamaneiPagelui i cum Ioanitiu prefacu retragerea in locuri inguste §igreoaie, in dosul unor coline unde stationau tatarii cum le ziceMorosini *i sub comanda lui Coza facura iruptie, iar Latinii subcomanda Contelui de Blois (II Conte de Bles) qi fiind aft.* incursa, inaintara pans cand tatarii ajutati §i de alte trupe impre-surara pe Latini care cu toata arta for militara furs batuticu tot curajul Contelui de Blois, care fiind rant mortal, cazula pamant, apoi continua iara0 lupta cand cazu prizonier chiar

Hoph: Op. Cit. pag. 214 -215.Le Beau: Op. Cit. pag. 74.Cesar Cantu: Op. Cit. pag. 101.Finlay: Op. Cit. t. IV, cap. IV pag. 99.

1) Le Beau s Op. Cit. pag, 115.G. Acropolitu: Ed. Niebuhr-Bonn cap. XII.

2) Maurice Pernot: Balkans Nauveaux pag, 116, 117 Paris 1929.3) Da Vetor Saudi : Principii di Storia Civile dela Republica Venezia

t. III, cartea IV, art. III, pag. 589. Venetia 1755.4) Andreo Morosini: L'Acquisto the la Republica di Venezia confe-

derato con Principi Francesi fece dell'Imperio di Constantinopol-VeneziaMDCXXVII (1627).

www.dacoromanica.ro

55

Imparatul. Multi furs uci5i, altii scapara prin fugA, a dapostindu-sela Adrianopol. Cu tot ajutorul Maresalului secondat de Manassedin Isolo, nu s'a putut urmAri dusmanul din cauza fricei ceintrase in sufletul solda tilor I Cosi grande lo spavento nell'animode soldati che non era posibile di retenerli si che anco da,,suoi medesimi fugivano". Incetul cu incetul armata isi reveal infire, iar dusmanii apropiindu-se seara se retreserA.

Andrea Danduli in Cronicon1) cartea X cap. III par. XLIIIintituleaza pe Ioanitiu Rex Blacorum e Rex. Bulgarorum", siapoi descrie luptele lui Ioanitiu cu Latinii in anul 1205.

Caffari Annuali Gennem 2) libro IV, descrie luptele lidIoanitiu cu Latinii, pomenind numai numele Vlahilor 5i nu atBulgarilor. Sed tandem Blachi".

Sicardi Episcopi in Cronicon 3), numeste pe Vlahi cu denu-mirea de ,,Blatis", in colaborare cu Cumanii.

Francisco Pipini 4) in cap. XXXV zice, ca Venetienii trimi-sera un Nuntiu la Vlahi : Nuntios suos ad Regem Blacorummiserunt". Descrie apoi luptele cu Imparatul Balduin si cum afost facut prizonier. Iata insAsi expresia cronicarului. Qui cumImperatore Balduino advenerant fuerunt glaudiis hostium interenit"

Pauli Rhamnusi in De Bello Constantinopolitano et Imp.Comnenis 5) cart. II p. 97 zice : Ioannissa Rex Mysorum" (isinferiorem Myisiam tenebat quae Valachian et Bulgariae provin-cias complectitur), iar la p. 100 zice, CA Ioanitiu succeda luiPetru fiind un Vir ingenio militari".

Da'Vettor Sandi : Principi di Storia Civile della Republicadi Venezia 6) t. II cartea IV art. III p. 589 zice : Si oppose aquesti progressi, l'Imperador Balduino I ma conesito miserandopoiche fato prigioniere di guerra del Principe Valaccoe Missio,,Giovani, col nome di Gionisa, dopo essergli state tagliate e manie piedi fu gettato in una cloaca, ove dopo tre giorni di lagrime-vole vita peri.

In urma atator lupte, Ioanitiu isi asigura independenta sisiguranta Statufui &au, stiind sA se impue tuturor, incat nimeni

1) Muratori : Op. Cit. t. XII, pag. 332.2) Muratori: Op. Cit. t. VI, pag, 390, 391.3) Muratori: Op. Cit. t. VII, pag. 622.4) Muratori: Op, Cit. t. IX, pag. 610, 620.5) La Venezia in anul MDCIX (1609).6) La Venezia In anul 1755.

www.dacoromanica.ro

56

nu mai indrAsnea sii porneascA razboiu in contra lui, dar omina, lags ii curma zilele intocmai cum se curmasera si celordoi frati ai lui.

Ioanitiu intreprinsese de doua on cucerirea Thesalonicului,Jar nu reusi, deoarece prima oars Marchizul de Montferratchemat in graba de sotia lui, pomenindu-i in scrisoare ca, datanu grAbeste venirea in Salonic, va fi legata in lanturi, devenindsclava Reginei Vlahilor, Faptul acesta determine pe Marchiz saparaseasca Morea si impresurarea orasului Nauplia, ca sa scapeSalonicul, ceeaca si facu

A doua oars incerca in 1207, ca sä ocupe Thessaloniculsi cand era gata sA-1 cucereasca, mina sau general Ma-nastra, ii curma zilele1) in luna lui Octomvrie 12072). GeneralulManastra patrunse noaptea in cortul Imparatului Ioanitiu si itstrApunse pe la spate cu sabia, provocandu-i moartea.

Scriitorul Du Cange spune in lucrarea sa 4), ca acel asasi-nat e datorit martirului Sf, Duinitru, patronul orasului, dupaCum se svoniae atunci5).

Moartea acestui ImpArat produse mare got in populatiuneavlaha gi bucuria in randurie dusmanilor,

Dupe asasinarea Imparatului Ioanitiu, se riciicA impresurareaThessalonicului, retragandu-se armata in hotarele impArAtiek sale

Ca succesor al lui Ioanitiu fi urma la tron un nepot al lui.Borila sau Florila, 6) avand 5i el de sustinut mai multe lupte cu.Cruciatii 7)

Borila fu batut gi facut prizonier de &Aire Asan al II-lea,fiul lui Asan I-iu, care traia in Rusia si care reintorcandu-se in

1) Le Beau Op. Cit. pag. 180.Hertzberg : Op. Cit. pag. 387.L'Echard: Op. Cit. cap. II, pag. 40.

2) Tafrali Thessalonique des Origines au XIV-e Siècle p. 202 Paris 19193) Generalul Monastra era dui:e unii cumnatul lui Ioaniliu, iar dupi

altii amantul Tarinei, era de origine Cumani.4) Du Cange : Op. Cit. cartel XXXII, pag. 320.

Gibbon: Op. Cit. t. IV, cap. LXI, pag. 428.5) A. Adamantiu : I. Vizantini Thessaloniki pag. 73. Atena 1914.6) Pertz Op. Cit. t. XXII pag. 886.

Acropolitu : Ed. Niebuhr-Bonn cap. XII.Hertzberg : Op. Cit. pag. 387.Du Cange: Op. Cit. pag. 320.

7) L'Echard Op. Cit. t. XI, cartea XII, cap. II, pag. 43.Valencienne : Histotre de 1'Empereur Henri pag. 505-506, Paris 1872.Pertz pag. 886 in Cronica Albrici-Monachi.

lasului

:

a),

www.dacoromanica.ro

57

Orient impresura" cetatea Tarnova, dupa ce Borill fuinvins.

Asan al II-lea, se casatori cu Maria, fiica regelui Andreial II-lea al Ungariei, care era nepoata Imparatului Robert deNamur. El batu pe Imparatul bizantin Theodor, apoi ocupa toataMacedonia, Alabania, o parte din Epir si Thessalia, asa cä Im-.parAtia lui ocupa mai toga Peninsula Balcanica, locuita deAromani.

Miliarachi in lucrarea sa 1), zice ca Imparatul Asan al,,II-lea, cuceri Didimotica, toata Tracia, Seresul, Pelagonia 2),Prilep. Apoi facu iure in Marea Valahie, astfel numita Thessalia.Inainta apoi in Epir, cuceri Elbasan, inainta spre Nord in Iliria,,,apoi se intoarse in tinuturile locuite de el, punand generali,prefecti $i perceptori pentru impozite 3),

Tot Miliarachi la p. 254 pomene0e de robia Despotuluidin Epir, Theodor Angel vi de conspiratia acestuia contra luiAsan, din care cauza a 0 fost orbit trimis fratelui sau Manuilla Salonic,

Asan dupa moartea sotiei sale Maria WA in casatorie inanul 1237 pe lrini, fiica lui Theodor Angel 1. Dupa casatoriescoase din puscarie pe socrul sau Theodor, care profitand dedragostea ce avea Asan pentru Irini, fiica lui, ceru de0 orb

redobindeasca regatul sau din Salonic, la care consimti aiAsan 5),

Niciodata Imperiul Viaho- Bulgar nu ajunsese asa de mareai ap de tare ca sub Asan al II-lea. Sub el, Patriarhii din Ie-rusalim, din Antiochia, ai din Alexandria, acordara Episcopuluidin Tarnova titlu de Patriarh 6).

In timpul lui Asan al II-lea, Ragusanii incheiara intre anii1218-1241, tratate de prietenie qi de comer) cu putemicii

Vlaho-Bulgari 7).

1) Antonin Miliarachi Istoria to Vasiliu tis Nikeas ke to Despotatu tisIpirn (1204-1261) pag. 253.

Krumbacher s Op. Cit. pag. 1044.Hertzberg : Op. Cit. pag. 347.

2) Pelagonia azi e Bitolia zisa li Monastir.3) Acropolitu: Ed. Niebuhr-Bonn cap. 25.4) Pachymeri: De Mihaele Paleologo. Editla Niebuhr-Bonn cartea VI,

par. VI, pag. 440.5) Miliarachi: Op. Cit. pag. 329, 330.6) Acropolitn: Ed. Niebnhr-Bonn cap. XXXIII.

Ubicini: Op. Cit. pag. 164.7) I. Gion: Istoria Bucurescilor, pag. 440. Bucuresti 1899.

Iltand-o

si

sa -si

Impa-rati

www.dacoromanica.ro

58

Asan al II-lea, infrumuseta foarte mult capitala Imperiuluisitu, orwl Tarnova. Acolo zidi mai multe biserici, spitaluri,*col Ridica o multime de wzaminte mad §i frumoase. Pentrutoate acestea poporul il denumise : Marele i Piosul ImparatAlexandru. El muri in anul 1241, dupa care urma la tron fiulsitu Caliman I-iu, din prima sa casatorie cu Maria. 1)

Caliman I-iu, nu domni decat putini ani, pans in anul 1245d. Chr, cand murind lass tronul fratelui situ Mihai, fiul lui Asanal II-lea, din casatoria sa cu Irini. Imparatul Mihail lua de sotiepe fiica rusului Utru, ginerele regelui Ungariei Bela 2).

Mihail domni pans in anul 1258, cand fu omorat de unvar al lui, Caliman al II-lea, care lua in casatorie pe vaduva luiMihai; dar rusul Utru, socrul lui Mihai veni i lua pe fiica-sa 3)din mainile lui Caliman,

Caliman al II-lea nu domni decat un an, caci fu alungatde pe tron de care cumnatul situ Mircea, care i el la randullui fu detronat de boerii tad', care vazand Ca se stinsese fami-lia Asan4tilor, se adunara in consiliu, alegand ca imparat pe nusarb cu numele de Constantin, fiul unui oarcare Tecu §i astfellua sfarOt glorioasa qi renumita Imparatie Vlaho-Bulgara, careajunsese atotputernica in Orient, punand groaza atat in Bizantinicat gi in Cruciati.

In zadar fu incerca'rea aromanului pastor Curcubeta 4), casa dea Imperiului vechiul situ renume. Di Don Mavro OrbiniRauseo in citata sa lucrare la pagina 463, it nume0e Lahanesau Corducuba.

Tot Di Don Mavro Orbini Rauseo la p. 455, vorbe0e deun oarecare Chrisus Prosacu, care isbutise sä formeze un regatla Strumnita.

Profesorul Universitar din Sofia, J. Ivanoff in lucrarea sa 5)vorbind de Imparatii Ioanitiu i Asan al IL lea, ii intituleazanumai ca Tad Bulgari, Iar Imperiul it denumete Stat Bulgar,

Ma mira faptul, cum un Profesor Universitar, fie el chiarbulgar, sa ignoreze cu desavaqire originea Vlaha a Dinastiei

1) Miliarachi : Op. Cit. pag. 30.2) Lavisse et Rambaud : Op. Cit. pag. 909, zice c5. sotia Ini Mihail era

fiica lui Tiros, regele Serbiei.3) Miliarachi: Op. Cit. pag. 31 si pag. 477.4) Lavisse et Rambaud : Op. Cit. pag. 909.

Nicef or Grigoras: Ed. Niebuhr-Bonn cartea V, cap. V.5) I. Ivanoff : La Question Macedontenne, pg. 19, 46, 66, 67. Paris 1920,

www.dacoromanica.ro

59

Asanistilor, origina recunoscuta oficial de Papa Inocentiu atIII-lea, de Imperiul Bizantin $i de cel Latin din Orient,

La fel se intampla si cu bizantinistul rus A. A. Vasiliev, carein lucrarea sa intitulata ,,Histoire de l'Empire Byzantin" (Paris1932), inlatura denumirea de Imperiu Romano-Bulgar $i deoriginea vlaha a Dinastiei Asanistilor, de care pomenesc atatcronicarii bizantini de pe acele vremuri, cat $i istoricii care auparticipat si au scris de expeditia Cruciatilor in Orientul Balca-nic ; de luptele lui Ioanitiu cu Latinii care formasera ImperiulLatin de Orient, dupa cum reese din citatele mentionate mai sus'

Iata cum se exprima Vasiliev 1) in lucrarea lui vol. II, p.89, despre Ioanitiu dupa asasinarea lui Asan $i Leurfrere cadet Jean devint empereur de Bulgarie", mai departecontinua astfel Byzance ne put venir a bout du nouvel empe;reur bulgare, qui, entre en relations avec le pape Innocent III,,,recut de celui-ci le titre de roi. Les Bulgares reconnurent le

comme leur chef spirituel et l'archeveque de Tirnovo fut,eleve a la dignite de Primat",

Tot in vol. 2, p, 176 scrie astfel Les deux Empires voi-sins, le deuxieme Empire bulgare, avec ses souverains Kalo-,,jean et Jean Asen II, et le sultanat de Roum ou d'Iconium en,,Asie Mineure prirent au XIII-e siecle une part active surtout,,la Bulgarie, a la vie internationale complexe qui se deroulaapres 1204 sur les mines de l'Empire bizantin.

La p, 178 se exprima astfel : On sait que depuis 1196 letrone bulgare etait ocupe par Jean (lohannitsa), dit Kalojean,qui avait ete, a repoque des Anges un ennemi redoutable pour,Byzance",

La p, 181 scrie astfel Ainsi la tzar bulgare (adica Ioani-tiu) ne put profiter des circonstances extremement favorables

qui se presenterent a lui apres la victoire n'Andrinople", P.182 continua astfel:

,,En la personne de Kalojean disparaissait de la scene,,historique l'un de plus grands diplomates que la Bulgarie aitjamais produits"; astfel se exprima P. Nikov in lucrarea luiintitulata La Diplomatie bulgare au debut du XIII-e siecle p.

1) A. A. Vasiliev Histoire de l'Empire Byzantin trad. du russe parP. Brodin et A. Bourguina. Preface de M. Ch. Diehl, de l'Institut en 2 vo-lumes (324-1453) Librairie A. Picard. Paris 1932.

Petru

)

www.dacoromanica.ro

60

108 in bulgareste tiparita la Sofia in 1928. Nota I din Vasilievp. 182,

La p. 197 zice 1 ,,Jean Asen II (1219-1241) le plus granddes Asen, etait le fils de Jean Asen I-er si continua astfel :Jean Asen joua dans l'histoire de Byzance un role tres im-

portant : it in came l'idee du Grand Empire Bulgare, qui devait,s'emble-t-il, unifier toute la population orthodoxe de la Penin-,,sule balkanique et avair pour capitale Tzargrad (Constantinople),Naturallement de pareils projets se heurtaient aux interetsvitaux des deux Empires grecs et allaient entrainer des conflits.,,Mais les circonstances semblaient faciliter au tzar bulgare larealisation de ses projets".

La p. 208 continua asifel : La mort de Jean Asen II-ea1241, marqua la fin de l'apogee du Second Empire bulgarenses faibles succesurs ne purent conserver ses conquetes. Lamort d'Asen amena l'echec de la seconde tentative des Bulga-res pour fonder dans la Peninsule balkanique un Empire greco-bulgare, avec Constantinople pour capitale. Ni Simeon an X-esiecle, ni les Asen Kalojean et Jean II au XIII-e siècle nepurent atteindre ce but".

P, 212 zice : ,,A la nouvelle de la mort de Vatatzes le,,tzar bulgare Michel Asen, saisissant l'occasion, s'etait jets surles provinces perdues sous Vatatzes". Suszisul scop nereusinds'a incheeat un tratat de pace intre Imparatul Vlaho-bulgar Mi-hail Asan si Imparatul bizantin Theodor, prin mijlocirea printuluirus Rostislav, socrul lui Mihail Asan.

Faptele istorice nu pot fi denaturate, nici mistificate pentruchestie de propaganda si in interesul unei natiuni. E regretabil,cand asa ceva provine tocmai din partea unui invatat, care nutrebue sa ascunzii, sau sa mistifice adevarul istoric.

Dupa Krumbacher 1), s'au succedat cum urmeazii Imparatiila tronul Imperiului Vlaho-Bulgar.

Asan si Petru 1186-1196loanitiu 1197-1207Borila sau Florill 1207-1218loan Asan at Ii-lea 1218-1241Caliman I-iu 1241-1246

I) Krumbacher, Op. Cit. pail. 1148.

www.dacoromanica.ro

61

Mihail Liu Asau 1246-1257Caliman al H-lea 1257--1258Meciu sau Metzes 1258 ?Constantin Asan Tecu sau Tesch 1258-1277Mihail al II-lea 1277-1279Lakanas sau Curcubeta , 1277-1279Ioan Asan al III-lea 1279-1280

Iata si in greceste citatia crovicarului Niceta Choniatudela pagina 99, referitoare la declaratia adresata ImparatuluiAsan in limba vlaha de &atm un preot cazut prizonier:

Kat -tii8e filtg6n TaGta rote SE xx? rcwv Sopuca6now Ted Eep-ewv, etc Tbv ATI tov cdxj.ti'movog azcz16p.svo; 8ettat 'Acr8tv icpsOilvat

SE 6Roptovfa; eoc Mpt; t?j; taw BXcixtov e?; gxeo; ccatbv gxxxXoti-p,evos o S' avccve6cra; Er= jrrIU 7nte zrkiqaat Paialou; EacoAbecv&XV EuroX6ecv toGto -rap xx? ethy 6of)Xer.,-,02c,

yonTic

.

6.66

srG

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VI-leaTimpurile Moderne

In timp ce Imperiul Vlaho-Bulgar, care se intindea maimult spre Macedonia Orientals, Tracia gi Bulgaria de azi, sestingea incetul cu incetul dupa stingerea Dinastiei Asaniqtilor,celelalte Despotate aromaneqti ca : Megali Vlahia,') Ano Vlahia,Micra Vlahia Muzachea, iii continuara viata for independentii

autonoma pans la venirea Turcilor in Europa,Relatiunile Despotatelor aromaneqti erau in mare desvol-

tare cu orwle italiene $i dalmatiene, mai ales cu Venetia.Putem cita ca document urmatoarea scrisoare cu data de 14Mai 1317,2)

Alo grando et alto Signore, mis Jan Sovranzo, duce deVenezia e de Dalmatia , . (neinteles) Signore dela quartaparte ei de lamitade, di tuto l'Imperio di Romailia e suo taroe amabile amico e fratre Jean Comnino Angelo, duca e signordele terre da Atenes e Patras, e duca dela Gran Blachia e,,dela Castoria."

Relatiunile de care vorbete suszisa scrisoare n'au incetatnici dupd venirea Turcilor in Europa, ci au continuat sub formade Contuare qi Intrepozite de care ne pomenqte Pouqueulle inopera sa monumental& Voyage de la Grece".

Dupa ocupatiunea Peninsulei Balcanice de armatele turce§ti,toti ca : Aromani, Greci, Sarbi, Bulgari §i Albanezi,furl inglobati sub denumirea generics de Rum Meleti", ceeace

1) Mares Valahie este tratatfi de mine, nesfarsitA ins g, in RevistaConvorbiri Literare, din lunile lanuarieFevruarie si Julie August 1926

2) Commemoriali Registru No. 2, pag, 11, scrisoarea No. 23 Venetia.

$i

$i

crestinii

www.dacoromanica.ro

63

insemna Natiunea Romani lor, dela care Grecii formasera.' ePanivoc"(Rome 6s). Se poate zice, ca Sultanii adoptand denumirea deRum Meleti", este, ea s'au crezut succesorii Imparati lor Romanisi nu ai Bizantinilor,

In timpurile moderne, Aromanii au jucat un mare rol atatprin valoarea armelor lor, cat si prin dibacia for in comert siindustrie, 1) prin spiritul for intreprinzator si paltrunzitor,

Printre crestinii din Imperiul turcesc singurii Aromanii auavut cele mai multe privilegii si un fel de independentssau mai bine zis Self-Guvernamant

Sub scutul acelor privilegii s'au ridicat si ilustrat oraselearomaneqti Moscopole, Aminciu (Metova), Calariti, Seracu sialtele 3),

Aromanii din districtul Malaca0 din Thessalia propriu zisa,isi avea administratia for aparte, platind numai un tribut MameiSultanului (Sultanei \Talkie), careia se inchinasera, Nici un func--tionar turc nu avea dreptul sä se amestece in afacerile comu-nelor care apartineau districtului Malacasi, fiind in mainele unuiConsiliu numit Demogherontia", ales de popor, sub scutul caruiafaceau progrese, Sultana Valide isi avea un reprezentant cu re-sedinta in targuletul thessalist Voivoda", situat intre Triccalasi Calabaca.

La inceputul secolului al XX-lea, Aromanii au contribuitla formarea multor State Balcanice si mai ales la acela al GrecieiModerne si cu bratul si cu mintea si cu punga.

In privinta rolului jucat de Aromani in Grecia, au scriscei mai principali scriitori greci si straini ca : Sathas, Gudas,Paparigopulos, Filimon, Tricupi, Phranti, Kandiloru, Filadelfios,Perraevos, Pouqueville, Gordon, Fauriel si atatia aItii pe carei-am mai mentionat si ii vom mentiona.

Cu privire la Armatolazi, care cu sute de ani inainte deisbucnirea Revolutiei grecesti dela 1821, pregatisera terenul pen-tru reuOta lintel de a elibera pe crestini de sub jugul turcesc,putem cita mai intaiu pe mandril Capitani ; Theodor Bua Griva,

1) Hahn: Reise von Belgrad nach Salonik pag. 180. Viena 1868.2) Rene Pinoni: L'Europe et I'Empire Ottoman, cap. III, pag. 133.

Paris 1913.3) Poujade: Chretiens et Tures cartea IL cap. II, Paris 1859.

Aravandinos : Op. Cit. t. II, pag. 35, 105, 106, 107, 108, 109, 69, 70.

locala,

.

www.dacoromanica.ro

64

Malamu si Puliu Dracu 1), care luptara cu vitejie in contra hoar-delor barbare turcesti si albanezesti in anul 1585 d, Chr.

Intre anii 1685-1689 d, Chr. putem mentiona pe renumitiCapitani de Armatolazi Angheli $umila (I Vlahu ex Ioanina),Paul Meitani din Catuna (Acarnania), Micul Hormopulu, 2) SpathoGhiani 3), Mosho si Hristu Valaori 4) din Moscopole, din caretragea obarsia atat poetul Aristoteli Valaoriti, bardul poezieimoderne csrecesti, cat si raposatul Subsecretar de Stat Iuliu Va-laori. WI cum suns primele strofe din cantecul popular asuprasusziselor Armatolazi 5),

S'anti megali catahnia. 's'ta Sivista 'sti RahiO Vlaho anghelos polema ke o Hristos Valaoras 6) ",

Isbucnind razboiul Turco-V enetian intre anii 1685-1689,suszisii Armatolazi atacau si pe Turci si pe Venetieni care voiausa le cucereasca tara, dar furs prinsi de Venetieni si dusigalera spre Venetia. Pe drum insa galera venetiana fu atacatade o corytta algeriana, iar Venetienii erau gata de predare,dar Armatolozii Angheli $umila Vlahu, Micul Hormopol si PanuMeitani, cerura ei comanda galerei veneliene si opunandu-se custrasnicie, invinsera pe Algerieni. Venetienii drept recunostintaii pusera in libertate si cinstiti cu bogalii se dusera cu Morosiniin Peloponez. 7)

Acela care hotari pe Rusi in 1765, ca sa trimita pe Ami-ralul Orlof in Grecia pentru o revolutie in contra Turcilor afost aromanul George Papazoglu, care poate fi considerat caprecursorul evenimentelor dela 1821. Iata cum se exprima Sa-

1) Legrand: Recueil de Chansons populaires greques pag. XXIX, iarla pag. 80 reproduce canteen] lui Malamu. Paris 1873.

Tr. Barta: Anammisis Filopatridos: partea IV-a Dimotica Asmatareproduce sub No. 24 cantecul lui Malamu, $i la Nota 4 spune ca era dinOlimp. Paris

Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. 1, 587 Atena.2) I. Vortela : I Ftiotis (434Liu'-ctc) pag. 467 $i 369. Atena 1907.

Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 167 $i pag. 5883) I. Vortela: Op. Cit. pag. 369.4) Revista Bucheto No 313 din 3 Aprilie 1930 Atena.5) hid cum e in greceste.

leo -EL p.sTaXr, xcct axvt.a. WC& ZE,6catcc, Pax/'0 BAccxccrigAnc iroXstici Istii 6 Xpilasoc BaXachpac.

6) Aristoteli Valaoriti compusese o poezie in amintirea lui Hormovitu-zis $i micul Hormopulu- intitulata tInna, Xoppo6mv. dar pieri in valurileMari!, din canza unei furtuni care ii rapi maLuscrisul si dupa spusa poetuluiera una din operele sale cele mai frumoase. (Revista Bucheto No. 313 din3 Aprilie 1930 Atena.)

7) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 167.

isi

intro

cycil

www.dacoromanica.ro

65

thas in lucrarea lui intitulata : Turco Cratumeni Elias pag. 452-454, Papazoglu era de origine Arom'an din Siatistea, era sam-,,belanul imparatesei Ecaterina a II-a, hotarand pe Orlof sa ras-,,coale pe Greci in contra Turcilor." La pag. 463 zice, ca Papa-zoglu sosind in Triest dintr'o calatorie facutii in Grecia, inaintaun raport Rusiei.

Intre anii 1745-1770, s'au distins urmatorii Armatolazi:Stathi Yerodimu '), care la isbucnirea razboiului Ruso-Turc inOctomvrie 1768, arbora la Valtu drapelul revulotionar.

Tot atunci Gheorghe Gulemi din Lahur 2), arbora la An-ghelo-Castro drapelul revulotionar ; avem apoi pe Iani alu Sta-tha 9 (1807).

Iani Statha era ginere de sora al lui Bucovala, imortalizatprin strofele urmatoare 4) :

Mij tig eagertat vtovutivriN6p,r1 v& apocntuvilaw'Eye() e/p.,' 6 ftdivvric 'cot) Dca00.rap.apoc trot MirouxouPacc

Mentionam pe Griva $i pe fratele sau Ceghiu Griva 5), care aufost ucisi intro lupta cu Albanezii lui Suleiman Bey $i AchmedBey, iar locul unde au cazut ucisi s'a numit: Ton Griveon tococala (Oasele Griveilor). Ei arborasera drapelul revulotionar laVunita $i Xiromeru in 1768. La fel $i Floru Griva 6), care ajucat rol in 1750 precum $i Dracu Griva. Iani Bucovala 7) eradin Sacareti, eparhia Valtu si muri la Ierusalim; iar poporull'a imortalizat in cantec 8) pentru lupta dela Kerasovo contra

1) Sathas s Op. Cit. pag. 492.Vortela : Op. Cit. pag. 374 si pag. 379.Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I. pag. 167 si pg. 588.

2) Vortela I Op. Cit. pag. 374,3) Vortela : Op. Cit. pag. 374.

Fauriel: Op. Cit. pag. 9, 10. 11.Sathas : Op. Cit. pag. 586.

4) Vortela: Op. Cit. pag. 374.5) Vortela : Op. Cit. pag. 374.

Sathas : Op. Cit. pag. 492.Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 588.

6) S. Tricupi : Op. Cit. cap. XIII.Legrand Op. Cit. pag. 86.

7) Tricupi :Op. Cit. cap. VIII, pag. 112. Editia II-a.Fauriel: Op. Cit. pag. 9, 10, 11.

8) Vortela: Op. Cit. pg. 374.5

www.dacoromanica.ro

66

1500 de Turci. Dimu Bucovala1), care era primul palicar al luiStatha Yerodimu in 1745. El ocupa Valtu dupe moartea luiTribuchi. Pomene§te de el Ambasadorul rus Tamara in raportulsau cAtre Printul Galitin, Tot atunci (1770) s'a remarcat capi-tanul de Armatolazi Tani Contoyani 1, nascut la Valtu.

Armatolazii purtatori de arme se recrutau numaidin Aromani. Suliotii li Grecii, formand o grupare aparte a Ar-matolazilor, care nu era un fapt izolat, ci o forma1iune legal&prin Statute qi Legea sangelui, constituind o federatiune in-armata, alcatuita din 12 federale armatolice0i intitulate: TaDodeca Protata", un fel de Amfiction, sau mai bine zis Tri-bunal"3), care avea insa'rcinarea sa trameze certurile i neinte-legerile ivite intre el, Hotararea for era considerate sacra qifare apel, care cu prudenta i farA prihana obligau pe cei cupricina sa se impace, jurand in fats for ca pe viitor vor fiiubiti, $i ca nici unul nu va atinge drepturile celuilalt. andTurcii s'ar fi incercat sa atace pe vreun Capitan, vecinii luierau indatorati sa-i trimita in ascuns ajutoare, far fatiq sa searate neutri. Dace murea vreun Capitan .5i lase copilul minoratunci Capitanatul era condus de cel dintaiu ostaq, sau cumziceau ei Primul Palicar". Protopalicari pans la majoratulbaiatului, Daca cineva s'ar fi incercat sa nedreptateasca pe mi-nor, Capitanii vecini erau obligati sa -1 protejeze, apoi sa nulase pe fratii for creOini la discretia gi jaful Turcilor gi Alba-nezilor muzulmani ; sä protejeze Religia i Bisericele. La Bal-ciuri facute in periferia fiecarui Capitan sa se afle el insu0 deWA ca protector $i supraveghetor al ordinei i obiceiurilor hi-cale i data se intampla sa fie bolnav, sau sa lipseasca din altmotiv, trebuia sa lase ca reprezentant pe Primul Palicar. LaBalciu se facea mai intaiu slujba bisericeasca apoi facea hora,diferite jocuri localnice ca : aruncarea discurilor, a bolovanilorde piatra, iragerea la tinta, sarituri, care in dialect se zice :

1) Sathas: Op. Cit. 492.Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I. pag. 167 si pag. 588.

2) Fauriel: Chants Populaires de /a Grece Moderne t. L pag, 87, 88.t. II, Paris 1829.

3) Tr. Barta: Anamnisis Filopatridos pag. 169, 170 sub titlul insem-air'. Paris 1861.

Aristoteli Valaorit a eompus in cinstea falangei armatolicesti strii-lucita poezie *Acrcpwrarrtavvo,"

www.dacoromanica.ro

67

,,Arsare s'a na treilea", alergari pe jos la distante mari etc,La Balciuri toti veneau cu cele mai noui $i frumoase toalein dialect stranie $i incaltAminte.

Satrapul All Pasa Tepelenliu, cel ingrozitor, rasbunator slvindicativ, a fost acela care se incercase sal nimiceascal cu desii-varsire pe Armatolazi, ba ucigaitdu-i prin &Mare, neputand lalupta dreaptal ; ba inselandu-i prin fel de fel de promisiuni,numai si numai ca sal distruga acel celebru Capitanat al Crestinilor din Epir, Aspropotam, Thessalia, si Grecia Continentali,dar nu reusi in totul spre fericirea Crestinilor, care respirauliberi sub scutul aparator al bravilor si cavalerilor de Armato-lazi. Numai acela care cunoaste istoricul acelor vremuri poatesa.' pretuiasca activitatea patriotica a Armatolazilor, eroii tim-purilor de atunci care asteapta un Carlyle sa-i imortalizeze.

Sufletul miscArii grecesti dela 1821, precursorul lui Colettisi trompeta redesteptarii celor setosi de libertate si indepen-denta in contra tiraniei turcesti si a despotismului lanariotic in-cuibat in FAnarul dela Constantinopol, a lost marele $i patriotularoman Riga Fereu sau Riga Velestenliu Thetalu 1), cum se is-cAlea el sugrumat si aruncat de Turci in Dunare la Belgrad innoaptea de 12/24 Iunie 1798, dupd relatArile scriitorilor maijos notati a).

Citind pe Armatolazi vor fi $i unii de altA origine decatcea aromAneasca, neamitandu-i pentru faptul cä apartineau ,,Fa-

1) Nicolopulos : Notices sur la Vie et les Ecrits de Riga, Paris 1824.S. Lambru : Apocalipsis peri tu Martirui tu Riga. Atena 1891-1894.

. Ivlicte Selides Atena 1904.Riga, Vilara, Hristopulu 1915.

,, Neon Elinomnimona t. 21. 1927.Perraevos: Apomnimoneomata Polemica 1836.

II Sintomos Viografia tu Aedimo Riga Fereu tu Thetalu 1860.Legrand: Documents inedits concernants Riga, Paris 1891.Tr. Barta : Anamnisis Filopatrioos No. 1 din Insemn. No. 4 1861.Ubicini : La Grande Carte de la Grece par Rhigas II

Ionescu Gion: Istoria Bncurescilor pag. 608-632 Bucure4ti 1899.S. M. Theotokis : I. Teleftei Heretismi tu Riga Atena 1931.I. Kordatu: 0 Rigas Fereos ke Ipohitu ., 1931.Ziarul Proia No. 1445 din 24 Decembrie 1929 II 1929.V. Diamandi: Biografia lui Riga Fereu in Adevarul Literar

din 22 Aprilie 1923.2) C. Amantos : Practica tis Academias t. 2 Atena 1927.

,, IP Anecdota Engrafa peri Riga Velestenli 1930.PO ,,Dousehian

Riga Velestenli in Revisfa Ellinica t V p. 39-60,, 1932.Pantelici: Poghivinia Righe ne Feret pag. 48 cap. V in-

titulat : Datym Righine Smrti Belgrad 1931..

,,

www.dacoromanica.ro

68

langei Armatolicesti", crea(iunea elementului aromanesc setosde Libertate $i Independenta.

Incepem cu calugarul Athanase Diacu 1), care ca un erouin povesti fu pus in frigare de Turci qi Albanezi in ziva de 23

Aprilie 1821, cand vazand natura in splendoarea ei primave-rateca exclama :

1't& 18t ItatpiZ sop SciXeiev, Oxcipoc vu. p. nciplT6pcx lecivOlCouy 'sec xXaStri xca 67ricv xopuipt".

Diacu s'a nascut in comuna Musonita in anul 1786 dupaunii, iar dui:4 altii in 1788, In 23 Aprilie 1903 i-s'a inauguratla Lamia statuia lui facuta in marmora de Pentelic,

Andrutu tatal lui Odysea se nascuse in 1740 in comunaLivanates din Locrida, fiind predat de Verietieni Turcilor, dugapoi to Constantinopol unde fu aruncat in temnita dela Arsenalmurind in cele mai groaznice torturi. T, Barta in lucrarea luisub No, 30 reproduce cantecul intitulat : Mitir to Andrutu",iar in Insemnarile sub No, 14 vorbeste de viata lui,

Odysea Andrutu s'a naseut in Insula Ithaca in anul 1790.El se casatorise cu Eleni Careli din Calariti $i a fost ucis laAcropole in luna Iunie 1825 de catre loan Mamuris, Papa Costeagi Mitru dusmanul lui de moarte. Se zice ca" erau pusi de Guraca sa-1 omoare, Faptul s'a intamplat sub guvernul lui Condu-rioty, care inchizand ochii se prefacuse ca nu tie nimica. Fau-riel 4) ne descrie astfel uciderea lui: La (Mont Olympe) attaquepar les Grecs qui le soupconnait de trahison en 1825, it futpris et enferme dans la citadelle d'Athenes, Il avail pour re-couvrer sa liberte sauté du haut de sa prison, et qu'il n'a pas-

,,survecu a celte chute ". Tot Fauriel la pag. 184 cä Vilita erapatria lui Odysea de pe langa Seracu, 5) unde era $i targuletul

1) Vortela : Op. Cit. pag. 497.S. Tricupi : Istoria Us Ellinikis Epanastaseos t. I, cap. XIV.Fauriel : Op. Cit. t. II, pag. 31-33.Pouqueville : Hist. de la Regeneration de la Grece t. II, cap. IVp. 552,

2) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I.Vortela: Op, Cit. pag. 383.

3) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I.Vortela : Op. Cit. 462.Tr. Berta : Op. Cit. Insemnerile No. 4.

4) Fauriel Op. Cit. pag. 182.5) Seracu comuna aromaneasca din Aspropotam, patria marelui bArbat

de Stat I. Coletti.

I.

i

hrij

www.dacoromanica.ro

69

Matzuchi '). Numele lui Odysea este legat de strasnica luptadusk' din Hanu12) din Gravia, descrisa de Pouqueville, 3) FaurielMarcelus si Tricupi. Vortela 5) ne istoriseste ca in anul 1880 s'aimprejmuit hanul, ridicandu-se in memoria eroismului lui Odyseao statue in marmora. 0 ironie a soartei 1 Bine zice AnatoleFrance : ,,On of fre les spines aux vivants et les roses aux morts"

Avem apoi pe George Griva 6), Theodor Griva, 7) Isms 8)'fiul lui George Griva, Andrea Iscol din Valtu, Nicolo Giuvara lo)(1672) in al carui cAntec se afla urmatoarele strofe :

Exe cpAc;:pcoupo x6xxcyco, xintxtvo xai TaXgnEtxs Xeraupb, etxe xptatb, size xod

T. Barta "), care reproduce suszisul cantec, ne mai spune,ea.' era originar din Agrafe.

Avem pe Capitanul Macedonsky despre care scrie astfelistoricianul grec S. Tricupi j2) : Kat Tbv 11laxe86vawriv Man cp6-pona tib 6volia Maxe8ovolcil; maccioylc you," Pe GheorgheOtimpiotu113) originar din comuna aromaneasca Vlaho-Livadi,mort la monastirea Secu din Moldova unde pieri in &drama-turile clopotnitei dela monastire pe care el insusi o aruncase inaer ; dar ironia soartei, ea la votarea primei Constitutii grecestise respinsese incetatenirea acelora care luptaserl pentru Indepen-dent°. Greciei si ale caror comune ramasesera: iarasi in Imperiul

1) Matzuchi in dialect Maciuchi, sat aromanesc langa Seracu. Legendane spune CA: Maciuchi sat, Calariti mahala, Seracu cinci ease. Asta binelnteles la intemeerea lor. In aceasta privinta iata ce ne spune ziarul greceseElefteria din Ianina cn data de 17 Iulie 1930: Mcccaotnta xcupt6, licaccpptcs;itaxaJoic, luppaxou 7CIVTE

2) Poetul Zalocosta a Heat poezia intitulata XCEVt rPa6t.C.:CC."3) Pouqueville : Op. Cit. pag. 553.4) Fauriel : Op, Cit. pag. 101-109.5) Vortela : Op. Cit. pag. 409.6) S. Trucupi: op. cit. Cap. XVI.7) Gervinus : op. cit. p. 292.8) Fauriel: op. cit. t. H, p, 21,9) S Tricupi: op. cit. Cap. XVI.

10) Legrand: op. cit. XXIX si p. 80 uncle e cuprins si cantecul sau.11) Tr. Barta; op. cit. p. IV Dimotica Asmata. Ciintecul sub No 21 si

Insemnarile No. 5.12) S. Trucupi: Istoria tis Ellini Kis Epanastaseos. Ed. II-a, p, 20, Lon-

Ara 1860.13) S. Tricupi : op. cit., Cap. II, p. 24, Editia II-a.Fauriel: op. t. II, p. 39-43.Tr. Barta : op. cit. No. 3. Insemnarile No. 4.Enchiclopedicon. Lexicon. Eleftherodachi t. X, p. 60.N. Iorga : lordache Olimpiotul. Bneuresti 1916.

flocvaic,"

T y

sale-a,o9

www.dacoromanica.ro

-70turcesco fiind considerati ca Eterohtoni, fapt pentru care mareleom de Stat al Greciei, aromanul I. Coletti, linu atunci in Ca-mera greceasca cel mai stralucit si fulgerator discurs parlamen-tar 1), pronuntand urmatoarele cuvinte

"ExXauaa npb airu l8e0 aKuiov xai soy uEbv &cop-

itou '0Aup.radYcou 'too OUp.auc 'wino° (EXXiivcv:N "'Gavle-

viateq, liaTEC itgrokow T6./1) 67cb vic Sayrtac 'cob eiv8peicov aoXe-

p.tcsuIrt game ilaxolievoc. Kat to0 utoti toko nee zaXtmcci Smac6-,,ttaTa OiXouy kuptai3ntn01j, La scoborarea lui dela Tribuna

parlamentara, a fost imbratisat $i sfirutat de faimosul Papa Flessaiar marele poet aroman Gheorghe Zalocosta 2) tot din Seracu ca

Coletti, compuse plangatoarea $i jeloasa poezie intitulata. :Tac Extdc toa (aXiipou 3) in amintirea loviturei data Eterohto-nilor de Parlamentul grecesc cu votarea Constitujii din lunaIanuarie 1844. Bine eplama marele dramaturg Shakespeare 4)in urmatoarele strofe :

uSufla, sulfa vant de iarna, tot nu vei fi asa de rece caingratitudinea omeneasca."

Mentionam pe bravul Capitan loan Contofani 5) despre carePouquevilie ne istoriseste, ea pe spada lui erau scrise urmli-tcarelc versuri :

"01T0t0; TUpiYOUC oastIriX660epoc V.rov xOsi.LovAga, (O TOO

Mac TO am& TOUTot Pouqueville ne mai spune, ca acea spada reveni lui

Caciandoni, nu ca ruda, ci ca cinste a demnita)ii sale. Iani Con-togani avu doi copii pe Constantin $i pe Miciu, iar asupra uci-derei lui Iani avem urmatorul canted) :

Kocµav'3J Kanerivyucra, yopApl to KonoiiccivvnNa Tip I'l.ncvirp-4) aztiCoullat, ToPoGilat

Tbv NutoXdwq raaaave, thy KtovaTavril PcipEaczy."

1) Epaminonda Kyriachidu: Istoria to Sinhronu Ellinismu, Atena 1892.C. C. Lesur s Annuaire Historique din 1845, p. 342-345. Paris 1845.Revista Ipirotica Hronica din Ianina. Supliment. Anul V, p. 27-29.2) Am reprodus in intregime biografia lui in Revista Dimandarea, Nr.

6 0 7.3) Spiru Lambru: Gheorghios Zalocostas, p. 46-54. Atena 1868.4) Xeni C. s Tache lonescu, p. 243, Bucure*ti.5) Vortela s op. cit. p. 375.6) Pouqueville op. cit. t. I, p. 149.7) Voriela : Op. Cit. pag. 375.

trly toO

vic

§i

Si v

vitt,

's 's6 clad

0)

ad

www.dacoromanica.ro

71

Revine randul neintrecutului viteaz printre vitejii Arma-tolazi, Caciandoni. El era fiul unui bogatas cilnic aroman, ') avandca bulucgides (ofiteri) pe Caraiscaki $i pe Cionga. El avu doifrati pe Costa Lipinioti $i Gheorghe Hasioti. Iata ce zice Fauriel 2)cu ocazia adunarii dela S-ta Maura 3) azi Leucada a tutu-ror sefilor de Armatolazi 1,I1 se contenta (dit le chef de l'entre-prise Capodistria) d'exhortes Caciandoni a reserver cet act debravoure pour le moment opportun et a traiter' en attendant, lesGrecs d'une maniere plus fraternelle, qu'il ne l'avait fait jus-,,que -la. Caciandoni inbolnavindu-se de varsat se ascunsese sprevindecare intro pesters ascunsa impreuna cu fratele sau Hasioti$i cu inca patru tovarosi (palicari\, dar din nenorocire, ca siRiga Fereu, fu tradat nu de un pastor cum zice Ads totel Valaoriti,ci de calugarul unei chilii de langa pestera care le aduceahrana asa ea potera a lui All Pasa impresura pestera si cutoata bravura a lui Hasioti $i a celorlalti patru tovarosi fursprinsi $i dusi la Ianina, unde murira ca niste martini, sdrobin-du-li-se oasele dela picioare $i mani cu maiul de calaii lui AllPasa turbatul. Aceeasi soarta avu 5i al doilea frate al lui Ca-ciandoni, Costa Lepenioti, 4) care fu ucis in satul Furna in zivade Pasti pe cand esea din Biserica, de catre un oarecare Nico-thenis pus de All Pasa Tepenliu.

Nientionam pe Cionga, 5) varul lui Caciandoni, pe Nicola,Sturnara 6) (1710) cu tovarosii lui Hristu $i Gusu Hagi Petru,Nasiu Mantalu, fratii lui, Sterghiu, Costa, Gheorghe Mitriuprecum $i ginerele for Grigore Liacatan din Clinova ; pe teribi-

1) Tr. Barta : Op. Cit. No. 17 si p. IV. Dimotica Asmata se af1ii can-tecul sub No. 13.

Fauriel: Op. Cit. pag. 162, 163, 171.Legrand: Op. Cit. 114.Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 167.

2) Fauriel: Op. Cit. pag. 168 zice ca la S-ta Maura, Caciandoni fuproclamat IIoX&pccpxov",

3) Vortela : Op. Cit. pag. 376.4) Vortela : Op. Cit. 376 si 378.5) S. Tricupi Op. Cit. cap. XVI.

Gervinus : Op. Cit. pag. 293.Vortela: Op. Cit. pag. 376.

6) S. Tricupi : Op. Cit. cap. XVI.Finlay : History of Greece pag. 199.Gervinus: Op, Cit, pag. 295,Legrand : Op. Cit. p. XXX si pag. 82.Vortela Op. Cit. pag. 374.Barta : Op. Cit. p. IV, Dimotica Asmata cantecul sub No, 3.

:

ai

www.dacoromanica.ro

72

bilul Panurghia1) din Vlahohorile din Amfisis, pe vArul lui IaniGura2) care devenise in 1825 Guvernatorul Atenei, 3) pe gine-rele lui Thanase Manica.4)

Pomenind pe faimosul Armatol al Olimpului, pe celebru 1Capitan Nicu Cecra 5) cum it denumeqte Marcelus 51 cum a fostcantat de popor pentru vitejia faptelor sale eroice9. El era dinsatul Ghianota 7) din Olimp. Ali Pap suparandu-se in contra lui,numi pe Vlahul Theodor din Vlaho-Livadi ca Armatol la Ela-soma') in locul lui Nicu Ceara.

Avem apoi pe Eftimie Blahava 9) zis 5i Papa Eftimie carefu prins de potera lui Ali Pap qi ucis dupa grele qi grozavetorturi. Avem apoi pe Eugeniu Blahava, ") Dumitru 5i TheodorBlahava. Citam deasemenea pe Zidru din Olimp trecut la ne-murire prin faimosul cantec.11) Ozidros camnitinhara.

Printre eel de frunte putem cita pe : Kiciu 12) din Olimp sifiu-sau Kutohristu").

1) loan Filimon: Dokimion Istoricon peri tis Ellinikis Epanastaseost. III, pag, 420. Nota pag. 68,

Pouqueville: Op. Cit. pg. 556, 1. II.Fauriel: Op. Cit. vol. li.Vortela: Op. Cit. pag. 405, pomeneste de Hanul din Gravia unde

sosise Odysea Andrutu si Duvonioti. Lupta s'a dat la 8 Mai 1821.2) S. Tricupi: Op. Cit. t. I, cap. XVI.3) Marcelus : Op. Cit. pag. 184,4) S. Tricupi s Op. Cit. t. I, cap. XII.5) Sathas: I. Turco Cratumeni Elias pag, 580-582.

Gervinus: Op. Cit. p. 89.Fauriel: Op, Cit. pag. 29, 181, 191.Legrand: Op. Cit. pag. 92.

6) Marcelus : Op. Cit. pag. 248 si 252.Barta: Op. Cit. p. IV. Dimotica Asmata cantecul sub No. 8.Vortela : Op. Cit. pag. 378.

7) Vortela : Op. Cit. pag. 388.8) Gervinus : Op. Cit. pag. 89-90.

Fauriel: Op. Cit. pag. 200-203.Vortela: Op. Cit. pag. 376, 378, Si 391.

9) Sathas : Op. Cit. pag. 588 si 590-592.10) Sathas: Op. Cit. pag. 589, 595, 596, iar la pag. 604, 798, 799 are 2

poezii referitoare la Blahava.11) Fauriel : Op. Cit. pag. 656, 667.

Marcelus: Op. Cit. pag. 308 are cantecul lui si pag. 310 comentariidespre el.

12) Fauriel : Op. Cit. pg. 96-97.Barta : Op. Cit, p. IV, Dimotica Asmata sub No. 12 e cantecul g

Tu Kiciu i Mana".13) Marcelus : Op. Cit. pag. 234 reproduce cintecul lui Kutohristu si

pag. 236 comentarii.

www.dacoromanica.ro

73

Avem apoi pe Lazei,1) pe Ianachi Rangu din Seracul,pe Ioti si fratele sau Gheorgachi Varnachioti, 3) Papa Thimiu allui Liacu din Olimp, 4) al carui cantec se terming astfel:

'EV;) Perin Sgv incp6, naccra 86 Irpoaxuvcio).llacrei gvo T6 ToucpExl LOU1 (ieC(pl TO anccei !LOU.

Clam pe urmatorii Armatolazi: Diamandi Nicola, 5) Dia-mandi Nicolau, Gula $i To liu; Alexachi Vlahopol ; 6) Sadinia. ; 7)Ghiuldasa ; 8) Flessa ; 9) Lambru Cacioni 10) din Vlaho-Livadi ;Papa Dimitrie") din Samarina ; Gogu Misu din Perivole ; Dimi-trie Paleopol; G. Lahuri Palama ; Luri; C, Susmani; Costa Vla-hopol ; Iani Calpuzi ; Mitro Mara ; Schilo Dima; Vlaho Tudor ;Trahulu zis si Giahilu ; Bizioti ; Siru ; Macrinoru; Caratasu $ifiul sau Ciami din Veria ; Stamuli Gaciu din Vodenia ; AristidePapa Thessaliotul; Emanuil Papa; Dimitrie Adam Thessaliotul ;Hristu Adam Aspropotamitul; Pleasca ; Dimu, Dipla unchiul luiCaciandoni ; Dela Capitanul") (1725), Tolca 13) 1760; Notara dinTriccala ; Alexe Caracaciu ; Papa Andrea Tracas, Calpuzi ; Ceitrei capitani si anume i Costa eel mic, Alexe cel mare si miculVlahopol ;14) Busu ; Tosca 15) Floru") din Vlaho-Livadi, Dimitriu ;17)Anastase Maros ; Angheli Nicolau; S. Butumi; Tragu ; Costa

1) Fauriel: Op. Cit. pag. 29.Marcelus : Op. Cit. pag. 300 are cantecul for iar la pag, 306 are

comentar4 As. 'or,Barta: Op. Cit. p. IV-a Dimotica Asmata sub No. 6 are cantecul

intitulat Mama Lazeilor", iar la Insemnari cu No. 7 zice ca erau din Cate-rina pela anul 1816.

2) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. I, pag. 167.3) S. Tricupi: Op. Cit. cap. VI.

Fauriel: Op. Cit. pag. 59, 60 Si t. II.Barta: Op. Cit. p: IV-a Dimotica Asmata are cantecul sub No, 10.

4) S. Tricupi: Op. Cit. cap. XXIX.Ponqueville : Op. Cit. pag. 549.

5) S. Tricupi: Op. Cit. p. XXIX zice ea Diamandi se adapostise inrenumita padure din Ameru numita: Tb Poolvivt ma HcaccTot,

6) S. Tricupi: Op. Cit. la cap. XVI pomeneste de locul numit: Bpa-Op:" sau T6pacox6pc" si BXaxovlipc%

Gervinus : Op. Cit. pag. 292.7) S. Tricupi: Op Cit. cap. XVI.8) S. Tricupi: Op. Cit. cap. XVI.

Gervinus : Op, Cit. pag. 292-293.9) Legrand: Op. Cit. pag. 154.

10) Vortela Op. Cit. pg. 378.11) Sathas: Op. Cit. pag. 592-59312) Tr. Barta: Op, Cit. part. IV Dimotica Asmata, cantecul sub No. 2.

5.14) ,, PI II II 1.13) II II II II II of

11

vt If /I

If IV11 II.

www.dacoromanica.ro

74

Veli ; Zotu ; Iani Brasca ; Gogu Bacola ; Zongu Fotu ; Beicu ;Zaharachi ; Const. Caliva ; Macri ; Bairactari ; Bajdechi ; Palasca;$i alai ia altii,

Ca Armatalozi Aminceni distingem pe : Veru (1760); Mor-gani (1738); I. Belu I) (1796 ; Ioan Delyani 2) (1800-1827) ; Apos-tol Tapu ; Gusu Priha ; Anastase Manachi 4) care deveniseapoi omul de incredere al lui Coletti ; Dimitrie Ipatros 6).

Citand pe bravul Armatol Dimachi, floarea in dialectGugucea Aspropotamului reproduc cateva strofe din c'antecullui care incepe astfel :

jupstiouv 'coy Arittax72 T"Acszpozatati.oAt'yck Tpaxa zai -ccivet tc 4,11Xi pouvai

E'To0 Kptx1 tiz accpaiLa µ6a' a' 'CO Mkaopo,

Terming astfelTa aTcircca xni 'av p4c; xc4ouv caXcx (,9tvouilatTci 7cp66ae Tccipan c1XXa 7cipyoutxca

"Ac etv' xaXa of Marc a' To 'Acurpon&cap.o,

Dupa Dimachi urmeaza Macri ; 6) apoi fii lui 'Delyani Ni-cola Dumitru Tolica (1835) ; Copii lui Tapu Dumitru, Gheor-ghe si Mihali, Atat tatal Tapu cat $i fiul sau Mihali fura ucisichiar in casa for de catre albanezul Arif Bey Farmachi in zivade Pasti 1837, iar poporul i-a faurit un cantec, reproducandnumai partea I-a,

"1-frov tRapa Haaxcata, Cyril col; ipoopi8o;'AX1 'Ala; 6ouLtienxe µact lie Toy TatavixaHcavouv thy TO±C(.0 xexptouve, TOv 111-tacan Xa6Covouv,

Ceilaltii doi fii ai lui Tapu Gheorghe $i Dumitru aflandu-se in Cutufliani, 7) se refugiara. in Morea Wand apoi parte laantarsia lui Griva din 1854.

1) Tr. Barta: Op. Cit. partea I.2) II II II

EliasSathas: Turco Cratumeni pag. 580.. I. M. Gafezezit: Histori e All Pasche pag. 91.3) Tr. Barta: Op, Cit. partea I.4) S. lricupi: Op. Cit. cap. IX. pag. 122.

Tr. Barta : Op. Cit. partea I-a,Enehiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. IX, pag. 100.

5) S. Tricupi: Op. Cit. t. I, pag. 25. Editia II-a.

15) Tr. Barta: Op. Cit. part. IV Dimotica Asmata clintecul sub No. 4.16) n it II II 6.17) ,. II II II II » r II tO 13.

ciz'

dEv p.dic

H ,,

11 n

,,

:

yi

www.dacoromanica.ro

75

Voiu trata acum despre vitejii Su lioti.Asupra Suliotilor, care au jucat un mare rol atat in tim-

pul lui All Pala, cat i in timpul Revolutiei grece0i dela 1821,las sä vorbeasca unii scriitori greci i francezi care i-au cunos-cut deaproape,

Aravandinos in renumita lui lucrare Hronografia tis IpiruT. H la pag, 155-157 vorbqte pe larg i de ei, zicand ca erauimpartiti in 47 nomPlas" 171 ,,(Dipa;", formand patru comunitati:1. KaxoaoUltov,; 2, Kticpcpccv; 3. 'A6ccpixov ; 4, Emp.ovii6chto

Ioan K. Kordatu in lucrarea sa intitulata: O Rigas Fereoske i Ipohitu" la pag. 43 Nota I se exprima astfel: T!oWLoo ofEouXiarre; 86 etrocv xca 'E),tilivec",

Mare le filoelin Fauriel in lucrarea lui intitulata: Chantspopulaires de la Grece Moderne (Paris 1824) t, I pag. 229 scrieastfel Les Souliotes disaient: Quand aux Grecs et aux autresChretiens qui labourent pour les Turks, qu'ils prennent lesarmes avec nous pour reconquerir la terre commune, ou qu'ilsse resignent a etre traites par nous, comme ceux qui nousFont ravie."

La pag. 228 se exprima astfel : Les vrais Souliotes d'ori-gines ou d'adoption formaient seuls la premiere classe (cellede souveraine ou gouvernante), la seconde (soujette ou gou-vernie), consistait en un mélange de Grecs et d'Albanais con-quis, designes collectivement par le nom de Para-Souliotes, ouSouliotes adjoints.

Printre Su liotii care s'au ilustrat prin vitejie putem citape Bociarei Marco qi Costa, pe Geavelei, Drakei, Danglei, 1)Bumbei 2), i altii. Chiar femeile Suliote s'au imortalizat deve-nind eroine prin curaj qi sacrificiu, preferand moartea pentrulibertate qi independents decat sa devie sclavele Turcilor i Al-banezilor muzulmani, sau sa ample faimosul harem al satrapu-lui All Paqa Tepenlui, sau s5 devie prada peOilor din laculIaninei, cum Patise biata Frosina, aruncata in lac de sbirii ne-

1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaehi t. XI, pag. 6002) Azi exista to Aminciu (Metova) marea familie de Celnici numita

familia Bumba, compusa din barbati frumosi, inalti, vanjosi 4i leventi.

6) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. I, pag. 167.Gervinus : Op. Cit. pag. 292.

7) Cutufliani este o cornuna aromaneascA dependinte de Metova (Amin-ciu), la o mica distaata de Ameru.

www.dacoromanica.ro

76

legiuitului Ali Pap, imortalizata apoi de bardul poeziei grecestiAristoteli Valaoriti prin poezia intitulata : Mpa Opoatkn Itai vb

Inp,co Tpov". Era nepoata Mitropolitului Gavril, Eroismul Sulioa-telor a fost imortalizat de marele pictor francez Scheffer, carele-a trecut posteritatii in minunatul sau tablou : Les FemmesSouliotes a Zalongo" i in care reprezinta napustirea Sulioatelorin faimoasa prapastie dela Zalongo, in fundul careia serpuesteriul Acheromus ') .

Sulioatele in numar de 60 incinsesera hora funesta jucatain jurul acelei prapastii, cand detasandu-se din capul horei Su-lioata care conducea hora, se napustea cantartd in golul prapastiei,sfaramandu-se in mii de bucati. Asa s'a prucedat pang la ultimaSulioata ; iar Preotul Samuil care le daduse ultima binecuvan-tare, arunca in aer capela $i turnul de pe varful prapastiei carese chema ,,Turnul Stefan ", dand foc butoiului cu praf de puscacare era asezat in el, inmormantandu-se atat et cat $i. acei Al-banezi care ajunsesera acolo in ruinele turnului, intocmai caGheorgachi Olimpiotul la Secui, in ciuda strasnicului satrapAll Pap Tepenliu.

Sulioatesele inainte ca sa faca gestul eroic mai sus pome-nit, aruncara in prapastie micele for odrasle ca nu cumva prunciisa caza in ghiarele rapace si salbatece ale Sbirilor lui All Papcel cainos.

Vortela in lucrarea sa 2) la pag. 429 descrie lupta eroicadela Carpenis in seara zilei de 8 August 1823, cand MarcuBociari deli lovit la brat se pregatea sa ucida pe generalismulturc Geleeledin Bey ridicand capul deasupra zidulul ca sa ob-serve, dar fu isbit de un glonte pe frunte la ochiul drept $i cazumort: iar trupul lui fu inmormantat la Missolonghi in ziva de10 August 1823. Dupa moartea lui Marcu Bociari, Suliotii sepusera sub comanda fratelui sail Costa.

Marcelus in ,.Chants du Peuple en Grece" pag, 114 co-menteaza asupra morjii lui Marcu Bociari, iar la pag, 110-112reproduce cantecul intitulat : `O OciYOCTlic to Mipxou BorCcipn,"

Tot Marcelus la pag, 126 vorbeste despre Costa Bociari,zicand ca, cu 800 de palicari se napusti asupra oastei lui MustoiPasa, dar nu putu sa ajunga la timp in ajutorul fratelui sau

1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi I. VI, pag. 161.2) Vortela: Ftiotis.

www.dacoromanica.ro

77

Marcu plangand langa trupul lui dus la Carpinis. La pagina 118reproduce cantecul lui Costa Bociari,

Si Legrand in lucrarea sa : ,,Recueil de Chansons popu-laires grecques" la pag, 136 vorbeste de Marcu Bociari si lapag. 120 de Geavela,

Suliu citadela Suliotilor rezistase multa vreme ambitiilorde cucerire ale nesetosului satrap Ali Pasa, dar la urma urmeicazu prin tradarea 1) a doi Sulioti Pilio Gusi gi Caranica carecondusera prin poteci necunoscute 500 de Albanezi care cuce-rira faimosul Suliu.

Asupra lui Marcu Bociari, marele poet francez Lamartinea reprodus in lucrarea sa 2), dupa Pouqueville, portretul luiMarcu Bociari, pe care it reproduc in parte.

Marco Botzaris, Melpomene lui avait departi le don de,,la voix et de la citare pour chanter le temps oil gardant lestroupeaux du polemarque son pere aux bords du Selleis, itabandonna sa Patrie, conquise par All Pacha, pour se refugiersous les drapeaux franeais, a l'omhre desquels, it erfit en sa-gesse et en valeur. De la thine ordinaire des Souliotes, quiest de cinq pieds environ, sa 'legerete etait telle qu'on le corn-parait au Zephyr. Nul ne l'egalait a la lutte, au jeu du disque,net quand ses yeux bleus s'animaient, que sa longue chevelureflottait sur ses epaules, et que son front rase suivant l'usageantique refletait les rayons du Soleil, it avait quelque chosede si extraordinaire qu'on l'aurait pris pour un descendant deties Pelasges, enfant de Phaeton qui civiliserent l'Epire, Ilavait laisse sa femme et deux enfants sur la terre etrangerepour se livrer avec plus d'audace aux chances des combats.Poke et guerrier, dans les moments de reposil prenait sa lyreuet redisait aux enfants de la &Heide les noms des heros, leursaieux, leurs exploits, leur gloire, et l'obligation oti ils etaientde mourir comme eux pour les saintes Lois du Christ et dela Patrie.

Sa femme Christi vint le rejoindre apres l'insurection dela Grece et voulut combattre a ses cotes,

Iata cum continua Lamartine (pag, 307) tot dupa Pouque-ville, scena plecarei sotii lui Marcu Bociari din Missolonghi.

1) Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodachi t. XL pag. 644.2) Lamartine: Nouvelles Meditations PoeEques pag. 306 Paris 1883..

www.dacoromanica.ro

78

Elle tombs a ses pieds avec les timides creatures qui lenommaient leur Seigneur et leur pere. Marc Botzaris les benitau nom du Dieu des batailles. Illes accompagne ensuite au port:il suit des yeux le vaisseau ; ii tend les bras a sa femme. He-las( it la quittait pour la derniere fois. Il perit peu de tempsapres, dans une bataille nocturne contre les Turcs, et sa mortfiat aussi glorieuse, aussi sainte que sa vie.

Pot fi mandri resturile Suliotilor de atunci azi in viata,de aga eroi i patrioti neinvingatori, mandri de numele de Sulioti.

0 ramura a Bociareilor Sulioti se wzase in patria meaAminciu, din care unul din ei, Sterie Bociari stabilit in Braila4i lass averea lui patriei sale natale Aminciu I) pentru bine-faceri. Ei erau trei frati ; Sterie, Joan gi Anastase, din carenumai Ioan (Iani) e in viata, locuind la Braila in imobilul forpropriu, unde este foarte bine cunoscut qi apreciat de Braileni.

In timpul razboiului Ruso-Turc dela 1854, din nou Arma-tolazi aromani luara armele in contra Turcilor distingandu-se:Aspropotamitul Hagi-Petru 2) din Veternicu, pentru care poporuli-a facut cantecul: ,,Isis Vunatu Grevenu ke Pefca to Metovu";reprodus gi in frantuzeOe de L. Heuzey in pornenita lui lucrare,apoi avem pe fratii Hristu gi Theodor Griva. 3)

Printre aceia care s'au ilustrat in Grecia prin inteligentavi activitate politica distingem pe marele barbat de Stat IoanColetti, 4) pe Vlahul care in anul 1854 deveni Ministrul Instruc-tiunei Publice. 5)

1) In Monografia Metovei (A minciului) pe care o voiu tipAri in curand,la capitolul Eforie si Donatiuni tratez pe larg chestia Donatiunei Bociari,cu toate peripetiile el.

2) L. Heuzey: Excursion dans la Thessalie Turque en 1858 Paris 1927.3) Epaminonda Kyriachidu: Istoriatu sinchronu Ellinismu pag. 646-

647 Atena.Lambridu: Op. Cit. pag. .9.Sathas : Ellinica Aneedota.Revista Ipirotica Hronica t. IV, partea III. pg. 50 $i Anul VIII.

Ianina 1932.4) V. Diam tndi : Biografia lui Coletti in ziarul Universul Literar No. 2.

din 21 lanuarie 1923. 4i No. 5 din 11 Februarie 1923. Bucuresti.Paceli Nicola : Despre Coletti in Revista Ipirotica Hronica Ianina 1931.Pouqueville : Voyage dans la Grece si Histoire de la Regi Iteration

de la Grece.Gredas : Vii Paraleli t. VII, pag. 243-288. Atena 1870.Buchon : La Grece Continentale et la Morse pag. 333.Finlay : Op. Cit. t. VII, pag. 190-196.Tricupi : Op. Cit. t. IV, pag. 632, Editia Il-a Londra 1860

www.dacoromanica.ro

79

Ca oameni de stiinta stint foarte multi aceia cari au traitin Grecia, ajutand foarte mult panhelenismul cu pana lor. Printrecei mai de frunte distingem pe poetii: Riga Fereu Velegtenliu ;Valaoriti 1) ; 2) George Zalocosta 3) din Seracu4) ; Christali ;5) ma-rele filolog Pantazi din Crugova ; Achile Apostolaca Aminceanulmare numismatoloc gi fost Director al Muzeului Numismatic dinAtena, foarte mult apreciat de bizantologul francez G. Schlum-berger in lucrarea lui Sygillographie byzantine pag. 7 ; SpiruLambru cel mai distins istoric al Greciei Contimporane, care ascris cea mai buns istorie a Greciei, fost gi Prim Ministrul alGreciei in anii 1916-1917. El muri in 1919.

Ca oameni bogati, cari cu banii for au facut atatea bine-faceri in Grecia, distingem pe : Baron Dumba, Baron Sina, Ar-sachi, Amincenii: Tugita, Sturnara gi Averof 6); Misicu, Penica,Hagi Costea gi atatia altii, care infrumosetara Atena cu Univer-sitate, Metovion Politechnion, Stadion Averof, Inchisoarea modelAverof, Vaporul de razboiu Averof, Arsakion gi atatea altele.

In Romania, Aromanii s'au distins mai mult ca oriunde.Astfel putem mentiona pe Atanase dela Tarnova, care dupaGion, ') a fundat in Bucuresti in anul 1611, Biserica Sapunarilor,sau Scaunele Vechi, iiind una din vechile Biserici ale Bucureg-tilor cu hramul Adormirei Maicei Domnului,

1) In Rev. Dimiindarea" No. 1, 2, 3 tratez pe larg biogr. lui Valaoriti,2) If II

RevistaII 6-7 ,, tl Zalocosta.

3) Buchet ,: No. 313 din 3 Aprilie 1930 Atena.Nirvana : Despre Valaoriti.Spiru Lambru s Poeziile lui Valaoriti.

4. Spiru Lambru: Gheorghios Zalocostas. Atena 1868,Dimitracopulos : Biografia lut Zalocosta : Opere complecte.

5) Palama : Christali Atena 1917.Christali : Opere complecte. Atena 1912,

6) V. Diamandi: Monografia Metovei in Revlsta Peninsula Balcanica,Anul VIII No. 10-12.

7) Gion I.: Istoria Bucurescilor pag. 210. Bucuresti 1899.

Emerson : Tableau de la Grece.Thouvenel: La Grece du Roi Othon.Ghermanos : Ipomnimata t. IV, pag. 632.Th. Velianiti : Massager d'Athenes din 16/29 Fevruarie 1916 Ateua.Guizot : Memoires sur la Grece pag. 376. Parisloan Ghica : Opere complecte. Ed. Hanes t. III, p. 102-103 Bucuresti.Larvusse: Grand Dictionaire Uriverselle du XIX Siecle Paris 1861.Ziarele Hirix si Elefteria din lanina, Iunie si Iulie 1930,

5) Finlay: Op. Cit. t. VII, pag. 1228.

II

www.dacoromanica.ro

80

Printre Amincenii distin§i in Tarn, patrioti binefacatoriiPatriei for putem cita pe: marele invatat Nicola Zarzuli ') pro-fesor la Academia Mihnileana din Iaqi ; Peltechi fost profesorla §coala Vasile Lupu din Ia§i ; marele patriot Dimitrie Cazaco-vici 2); renumitul jurist Danielopol; poetul Triandafil Bartafratele sau Doctorul Leondari Barta; Stamu; Pociu; Gadelu ;Mustu ; Bira ; Triandafil §i Constantin Paciurea; Leonida §i

Costache Paciurea fii lui Triandafil Paciurea; Costica Paciurea,fiul lui Leonida Paciurea §i sora lui Maria, Marchiza di Monta-gliari ; Fratii Uica din care se trage §i Generalul Nicolae Inca,fost Ministru de Razboiu ; Blatudima, socrul fostului MinistruCiplianu ; Zaman ; Caciachi ; Ceanaca; Fratii Bociari; DiamandiBura ; Mihalache Nicolau Pica alti intelectuali, ofiteri,avocati, denti§ti, negustori qi meseria0,

In Tara s'au distins: marele om de Stat Tache Ionescu ;savantul snu frate Doctorul Toma Ionescu ; neobositul ziarist_Victor Ionescu. Avem apoi pe : nemuritorul Mitropolit DosifteiFilitti din Podorghiani Tanga Zita din Epir ; iscusitul financiarGhermani din Blata, renumitul poet Dimitrie Bolintineanu ; ne-muritorul nationalist $tefan Mihaileanu din Ohrida ; Vasile Dandin Nevesca ; Nae Gu§i din Vlaho-Clisura ; Dinu Mihail din Ma-gorova ; eminentul chirurg Doctor Leonte din Lama ; renumituljurist C. Dissescu din Clinovo (Thessalia); talentatul artist Cai-retti, savantul profesor I. Caragiani fratele sau doctorul AlexeCaragiani toti trei din Abela ; Vornicul Burada Theodor; pro-fesorul Theodor Burada; politicianul Ferechiade din Ferica (Fieriin Muzachea din Albania); cunoscutul psiholog §i om de §tiintAN. Vaschide, 4) iscusitul diplomat Triandafil Giuvara (Djuvara);rcnumitul orthoped doctorul D. L Ghiulamila din Gope§i; emi-nentul profesor Universitar Cezar Papacostea din Veria ; acumin urma disparu ca intro clips, rapit de cruda moarte, inimosul

1) Erbiceanu: Discursul tinut la Iasi cu ocazia comemorarei Acade-miei Mihailene in anul 1885 gi Cronicarii Greci pal!. 226.

G. Ionescu Influenta cult. grecegti in Muntenia gi Moldovei p. 181.N. Iorga: Istoria Roman. din Peninsula Balcanica p. 53, Buc. 1919.

2) C. I. Cosmescu: Dimitrie Cosacovici si Aromanismul in AnaleleAcademiei Romane sectia Literary t. XXV, Bucuregti 1903 gi Brogura se-paratii tot in 1903.

3) Ginerele marelui numismatolog gi Academician Mihail Situ.4) La Anexe se va vedea din insagi scrisorile sale, originea lui Aro-

imaneasca.

$i

$i

$i atatia

si

$i

www.dacoromanica.ro

81

patriot Iuliu Valaori Moscopoleanul, profesor Universitar de va-loare, lost Presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romans,fost Deputat, fost ani de zile Secretarul General al Ministeruluide Culte si Instructie Publics si acum in urma Subsecretar deStat la Ministerul de Educatie Nationale, plans de toata lumeacare it cunostea, om cinstit si de munca Fara preget careia sesacrificase cu trup si suflet.

Azi in Tara ne falim cu o pleiada de profesori, de.poeti,de literati, de magistrati, de ofiteri inferiori si superiori, de doc-tori, de farmacisti, de advocati, de ingineri, de arhitecti, dedentisti, de artisti, de ziaristi, de pictori, de institutori, de inva-tatori etc.; cum si insemnati comercianti, industriasi si meseriasirenumiti prin situatiunile for frumoase $i dibAcia for in artapro fe s ata.

Aromanii pretutindinea unde au trait, au fost umanitari sfilantropi, incurajand artele si stiintele cum an fost: Baron Andreide $aguna, Gojdu si Mocioni in Ardeal; Amincenii : GeorgeAverof in Egipt, Zamanpaharnicul Sultanilor ; Maior SarachiotBey. medicul Sultanului Abdul Hamid, Mihail Tusita si nepotulsau N. Sturnara in Grecia, Mistachi fundatorul Bibliotecei dinKazan in Rusia, filantropii Ciumaga, Stamerof si Furniga in Rusia ;Serachiotul Adamu ') ajunsese bancherul Regelui Spaniei in secolulal XVII-lea. Am avut o multime de oameni de seams in Bulgaria,in Serbia, in Austria si aiurea, unde prin dibacia for si prin in-teligenta for in stiinte, in arte, in politica, in comert si in industrie,capatasera un renume stralucit, devenind folositori Patriei siNeamului prin luminile si binefacerile lor.

Cel mai mare fabricant de instrumente muzicale din fostaMonarhie Austro-Ungara, era Crusoveanul Sunda stabilit la Buda-Pesta. La jubileul de 50 de ani s'a publicat o carte comemorativain limbele germana si maghiara , in care pe langa elogiile celormai mari muzicanti ai Epocei de atunci s'au reprodus si scrisorilede recunostinta ale compozitorilor Schubert, Schumann si altora 2).

Referitor la originea moscopoleana a familiei Gojdu, carea jucat mare rol in Ardeal, si de care pomenesc mai sus, prie-

1) D-rul G. Dima din Seracu in articolul-discurs publicat in ziarulElefteria din Janina din 17 Julie 1930. zu ocazia centenarului IndependenteiGrecei.

2) Detiu sus zisa relatare dela prietenul meu profesor C. Nedelcu,nationalist si mare indrumaltor al cereetasilor.

6

www.dacoromanica.ro

82

tenul meu, profesorul Nicuta Balamaci, mi-a procurat ad alaturatainscriptie aflata in Biserica Sfantu Nicolae din Moscopole.

e0 irap6v Opovo; pAC6 xccE 0 Ten ap.pwv1 ixtaxwrEcsoii iv iTet1758, intarcao5v to; Too Ilawspcoscirou `A.tiou Auppaxiou Kupiou Neo-upinou xoci g7V-TpOZEbOVTOC soG KupEou 'ApTupEou 'Aeavaatou nukTou,Sarin 'rf cdno5 'ExxlIalz; ToG NExcatiou xecp6c 8i 0,0To0 'Avrtoviou Kepx.upcdou ivOivIaLv cdvtov",

Prin fostul meu elev Onciu Sunda, azi profesor la Liceuldin Bazargic, fratele rAposatului doctor A. Sunda, fost profesorvi director al scoalei superioare de convert a Romaniei din Sa-Ionic, bun patriot, medic de seams, fundator al Revistei Albano-Romana, membru in Delegatia dela Congresul Albanez delaTriest din luna Fevruarie 1913, alAturi de raposatii : preotulFoti Balamaci si chimistul Saclima ; de vietuitorii : EpaminondaBalamaci, Patajo si V. Diamandi, autorul acestei lucrari ; amextras din Ghidul Oficial al Ministerului de Industrie si Comertdela pagina 7, in care se face mentiune de Bane Herculaneurmatorul pasaj.

Sub dominatiunea ungara statiunea a fost m dotia randuridata in azendA, Prima oars la 1875, antreprenorului Carol,,Patarzi, de origina macedo-roman, caruia ii se datoreste des-voltarea, infrumusetarea si ridicarea acestor bAi la nivelul si-,,milarelor sale din strainAtate. El a cladit Otelul Traian si VilaElisabeta unde a locuit Imparateasa Elisabeta a Austriei, candvenea faca cura obisnuita si care dupa moartea sa a trecutin proprietatea Statului Ungar,

Tot lui i se datoreste regularea si canalizarea raului Cerna.

it iv 'Aiiouse,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VII-lea,

Moravuri, Obiceiuri, Datine 0 Ocupa$iuni 1).

?Vloravurile, obiceiurile si datinile mostenite din most, strA-.inosi, sunt pastrate cu sfinfenie de toti Aromanii din PeninsulaBalcanica, deosebindu-se de acelea ale Grecilor si ale Slavi lor,apropiindu-se foarte mult de ale Romani lor din Tara.

Cinstea familiei si respectul catre baltrani, fie in familie,fie in public, este exemplarA. and batranul sau tatAI poruncesteceva intro familie, porunca lui trebue indeplinita pe deplia.Tatal este ca la Romani Pater familias".

In toate imprejurArile se recurge la sfatul batranilor delacare a decurs si sfatul comunei Dimogherontia".

Ca dovadA de autoritatea pe care o exercita batranii estecasfitoria. and un tanar sau o tanara sunt pentru casAtorie,grijea alegerei miresei sau mirelui, o are bunicul sau bunica andtraesc, sau parintii in lipsa lor.

Sunt cazuri cand tinerii nici ca s'au cunoscut, deoarecefata dela 12-13 ani nici ca se mai arata strainilor. Se intamplaca ginerile sA fie in strainatate, far logodna se face chiar inlipsa lui de catre bunici sau parinti, fiind instiintat numai ca sitse pregateasca de venire, De multe ori ginerele sosea in ajunulcununiei, cand toate pregatirile si invitatiile erau fAcute de pa-rintii lui.

In familiile uncle sunt mai multi frati, toti traesc impreuninedespartiti cu sotifle si copif lor, nu e permis nici unuia dintre

1) D. Cosmules, Datini, Credinte si Superstitii aromanesti. Bucuresti1909 Buchon Op. Cit. pag. 340

www.dacoromanica.ro

84

frati sa paraseasca casa parinteasca locuind intealta casa 'Anacand traesc batranii for parinti, care conduc qi supravegheazaintreaga families numai dupa moartea batranilor, fratii se potdesparti qi trai separat,

Serviciul casei (gospodAria) este facut intotdeauna de sotiilefiilor, oranduite a servi cate una pe saptamana pentru gatitscuturat, curatit, framantat painea, caratul apei de la lantana etc,Intre nurori se cauta intotdeauna sa fie armonie i buna inte-legere, lucru ce e supravegheat de soacra, iar in lipsa soacrei,de nora cea mare. In aqa chip, nu se turbura nici odata armoniaperfecta i buna intelegere a intregei familii, care numara peste30 de membri.

Familiile cele mai bogate au i eate o servitoare care ajutain menajul casei stand pana la marit4, cand patronul o inzes-treaza cu tot necesarul,

Ceretoria nu exists in nici un chip la Aromani fiind des-pretuita i considerata ca injositoare pentru demnitatea de omharnic.

Cu privire la datine voiu aminti cateva din cele privitoarla nunta, naqtere qi moarte.

Nunta este cea mai insemnata zi, cea mai mare sarba.'toarela Aromani. Nunta tine o saptamana incepand de Joia inainteacununiei, care se face Duminica qi sfarqeqte Mierclirea dupa cu-nunie. Toate prega."tirile se fac cu ceremonie, Joia de inaintede casatorie is denumirea de Joia acatarei aluatului", atunciincepe Nunta la mire cu lautari, Sambata se fac invitatiile, fiein scris, fie prin viu graiu cu lautari qi cu plosca de yin.

Sambata seara este masa la mire qi la mireasa. La mirese cants cantecul mirelui pentru barbierit, iar la mireasa pentrugateala ei, adunandu-se in jurul ei prietenele, rudele qi vecinele,eantandu-i diferite cantece distinate acelei zile. Se is deasemeneaun mar in care se pun piese de argint, care apoi se impartnuntaOlor. Obiceiul acesta era gi la Romani dupa cum ne spuneHeuzey in renumita sa lucrare Le Mont 011ympe et l'Acrnanie",.pag. 277.

Nwil care indeplineqte cel mai principal rol, este inv hatcu deosebita ceremonie Sambata seara, cand el, i toti ceilaltimeseni aduc darurile cuvenite ca : colaci, miel si plosca cu yin.Duminica dimineata pornesc cu toil' dela mire i cu na§ul in

www.dacoromanica.ro

85

frunte precum gi cu toti nuntaqii, mergand sa ia mireasa, Pedrum cants diferite cantece, Ajungand la mireasa sunt primifiin pragul uqii de nunta0i miresei,

Dupa urarile ob4nuite pornesc cu mireasa, dar inainte camireasa sa treaca pragul tnii, mirele o apuca de maini ca sa oatraga spre el, dar cei dela mireasa se prefac ca o fin, ca sänu fie eapita, intocmai ca Raptul dela Romani1), La intoarcerecu mireasa se ia alt' direcfie ca sa nu mearga pe acelag drumpe unde a venit. Mireasa este insofita qi de mici copii ca gi laRomani 2), lath' ce ne spune marele istoric francez V. Duruy 3)Des enfants d' origine patricienne et qui ont encore leurs parentsl'escortent dans la maison la tenant par la main",

Ajun0 la casa mirelui inainte de a intra in casa se arunclcu orez qi cu bomboane, apoi se dä fiecaruia sa bea yin dintr'unibric special, far cand mireasa trece pragul wei, ea it unge cutint qi miere intocmai ca qi Unxor dela Romani 4), ceeace insem-neaza cá, mireasa aduce in casa mirelui duhul blandefei qi albucuriei,

and infra Mireasa in casa mirelui se frang colaci, carese aruncal peste capetele mirelui, miresei gi nuntaqilor intocmaica Confarreatio dela Romani 5),

Cununia se face fie la biserica, fie in casa mirelui dupacum decid pairinfii mirelui, dupa cum doresc qi decide asemeneain decomun acord napl qi nap. Dupa cununie se intorc la casamirelui unde petrec 'Ana Luni dimineafa, Tot dupa cununie sejoac'd ,,Hora Miresei", fie in casa, fie in curte, cantandu-se anu-mite cantece, In capul horei sta napl, apoi socrul gi pe urmaceilalti nunta0,

Mireasa pink' Luni diva pranz cand ii se aduce zestrea estesub paza unor rude numite boggiazi", tot Luni la pranz mireasa seduce cu unul sau doi boggiazi in pivnita scotand vin dela bute,La pranz iau cu toll masa gi apoi pleaca boggiazi, jar mireasaramane cu mirele gi rudele lui. °)

1) Daremberg et Saglis, Dictionnaire des antiquites grecques et ro-maines, fasc. 32 pag. 1656; Duruy; Hist. Romaine, t. V. cap. XXXII. pag. 268.

2) Daremberg et Saglio; Op. Cit. fasc. 32 pag. 1656.3) Duruy; Op. Cit. t. V. cap. XXXII pag. 268.4) Heuzey. Op. Cit. pag. 277; Daremberg et Saglio Op. Cit. fasc. 32

pag. 1656.5) Heuzey, Op, Cit. pag. 277; Daremberg et Saglio Op. Cit. fasc. 32

pag. 1658.6) Dupi obiceiul din Aminciu (Metova).

www.dacoromanica.ro

86

La Farseroti exists obiceiul ca, mirele sa dea bani ca darsocrului intocmai ca Coemptio la Romani 1).

In unele localitati cum e la Metova, Martia dupa nunta sechefueste cu ocazia aducerei de cadouri dela mireasa, iar dupapranz se duc la nasu cu friptura $i bautura numita Pla..tareaNasului".

Prima Duminica dupa nunta, mireasa se duce la biserica,apoi intorcandu-se acasa se serveste femeilor care au condus-odulceata, TigAnile Nveastei". Tot in ace* Duminica dupapranz are loc ,,Prighicea", adica chef la casa parintilor miresei,participand toti aceia care fusesera si la nunta. Cheful dureaza'Ana Luni dimineata.

La nastere se observa multe obiceiuri. Femea insarcinataeste bine menajata, nefiind push' in servicii grele. Cei ce mergla dansa evita de a vorbi ceva de ale mancarei pe care nu iibe pot of eri, considerandu-se ca ceva periculos sanatatii insar-cinatei, cu alte cuvinte inlaturarea avortului, considerat ca celmai mare pacat. Apropiindu-se ziva nagterii se tine in mare se-cret de teams ca, sa nu sufere la nastere. Se chiama cu mariprecautluni moasa $i numai in caz de forts majors se recurgela Doctor. Dupa nastere alearga copii ca sä vesteasca nastereape la rude $i prieteni pentru care primese bacsisuri. Rude le,vecinele si prietenile vin cu daruri la lehuza. Darurile consistsin clAtite numite tigani", $i alte dulceturi. Prima Duminica dupanastere se due barbatii in vizitA, dand ca dar o piesa numitaNastere". Piesa e o moneta de our numita. Florie" adica gal-beni imperiali.

Botezul are loc dupa opt zile dela nastere, preferindu-seDuminica, fie la biserica, fie acasa. Nasul este invitat cu mareceremonie. La botez nasul aduce darurile cuvenite. Numele cese da nascutului nu este stiut de nimenea in afara de nas. Cumse pronunta numele pruncului, copii care se afla acolo aleargasa dea de stire parintilor pruncului dela care primesc bacsisuri.Dupa botez pruncul este dus in brate de nag, pana acasa.

Nasul nu se schimba cu nici un chip, el este tinut sa cu-nune finul $i numai cu consimtamantul lui s'ar putea pune unalt nas si acesta in cazul cand n'ar trai cei botezati de el. In

1) Heuzey, Op. Cit. pag. 277; Daremberg et Saglio Op. Cit. fasc. 32pag, 1657.

www.dacoromanica.ro

87

ziva botezului se obisnueste sa se face chef, invitandu-se rudelede mai aproape vecinii si bunii prieteni, In unele localitati masaacea are loc a .treia zi dupe botez, cand se face si ursita prun-cului numita Pugunie", Se crede ca, in seara pugunicului yinMirele" (Ursitele) in camera lehuzei hotarand despre viitorulpruncului, In noaptea aceea se pune sub perna pruncului dif e-rite obiecte de fer ca : foarfeci, monete de argint si carti decitit si acestea cu intelesul ca : sal fie tare ca ferul, bogat caargintul, destept si invatat ca cartes, Mirele (Ursitele) se intro-duc in casa si in camera pruncului fare sa fie vazute, fiindcaele sunt invizibile, de auzit se pot auzi ceeace ele hotarasc,Mirele sunt trei si hotararea celei mari este definitive, Sunt omultime de basme si anecdote in jurul mirelor, formand obiec-tul principal al conversatiunei intre meseni din seara aceea.

Timp de 40 de zile, lehuza trebue sa stea in casa nu estelasata nici odata singura in camera, ci insotita de cineva de alcasei, chiar un copilas, iar in lipsa oricarei persoane se pune incoltul camerei o mature, nu se da nimica afara din casa. Ca-infra lehuzei se tamaiaza mereu ca sa iasa necuratul, Preotulciteste in fiecare seara rugaciuni. Indata ce se insereaza nimeninu ese sau infra in casa lehuzei, odata inchisa usa din cameralehuzei, abia a doua zi se deschide. Nu se lass in timpul noptiinici o rufarie la aer liber.

Dupe 40 de zile, lehuza cu pruncul si cu moasa se duc labiserica ca sail is ethie (binecuvantare). In acea zi, lehuza seduce la mama ei, fie la vreo rude unde ramane pans la inse-ratele, inainte de apusul soarelui, cand se intoarce acasa. Nu-mai in cazuri exceptionale lehuza poate esi din casa si la 20de zile, dar nu poate pasi pragul usii pans la binecuvantareapreotului.

Alaptarea pruncului se face de catre mama lui, rareoride doica,

Cu privire la moarte, se is grija ca sa vegheze cineva lapatul bolnavului sau bolnavei, spre a ii inchide ochi si a ii legsfacile, ca nu cumva sa ramaie mortul cu ochii deschisi si cugura deschisa.

Cand muribundul isi da sufletul se face mare tacere incasa, ca sa nu se sperie mortul, se aprinde candila si cand nupoate usor sa-si dea sufletul, se crede ca sunt blestemurile pa-

www.dacoromanica.ro

-- 88

rintilor sau altora, $i atunci e obiceiul sa-1 intoarca cu fata&Are soare, dandu-se $i de pomana: paine sau orice lucru dincasa ca sa fie iertat.

Dup.& ce moare incep bocetele, chemandu-se o vecina casa-1 primeneasca, punandu-i hainele cele mai nol si ghetele celemai noi. Daca e sarac o stamba neagra, iar in picioare pantofigalbeni, negri sau rosii. Ii se spala mana $i fata, facandu-i-setoaleta cu ingrijire, iar apa cu care a fost spalat se arunca inzid ca sa nu fie calcata in picioare, Cand e pe punctul de a-sida sufletul nu deschide nimeni usa; dupa aceea oricine e libersa intre in camera mortuara.

Copilul care se naste mort noaptea, it pun dupa masa sidimineata se duc doua femei $i it ingroapa aparte la mormantpunandu-i in gura un ban de argint.

Cand capul mortului inclina mai mult spre o parte se.crede, ca o sa moara si altul din acea casa sau din rudenie.

Dupa spalat $i imbracat pun mortul in mijlocul camereicelei marl pe o saltea mai ridicata cu capul catre soare, punan-du-i cate o lumanare aprinsa la cap $i la picioare intrlun xascu faina $i oricare intra in camera mortuara aprinde ate oceara. Pe buric ii pun un saculet umplut cu lava alba $i cusutcu ata rosie, iar la mormant se goleste Lana punandu-i-se ta-rang, iar lana o ia calugarita dela cimitir. Peste saculet se puneo icoana, Cand mortul este Inca cald ii se Inchid pleoapele, le-gandu-i-se barbia cu o basma neagra. In Juana dreapta ii punun inel, iar pans la biserica ii leaga mainile $i picioarele. Candse ridica mortul din casa se sfarama sau un vas sau o farfurie,sau un pahar, sau o ceasca,

Seara mortul este supraveghiat de cineva ca sa nu treacapeste el vreo pisica, acoperindu-1 sa nu fie umbrit,

Femeile care yin la mort aduc cu ele flori, ceri, oua rosii,portocale este ca un fel de rugaminte ca, mortul sä transmitscomplimente mortilor lor, Cand mama mortului ese din bisericais doua graunte din coliva mortului, cu intentia ca sa-1 viseze.

Paul la groapa mortul este dus cum fusese imbracat acasa,iar la groapa i se scot obiectelele cele mai principale care s eimpart saracilor, Miresele nu se due dupa mort.

Doliul dureaza foarte mult. Barbatii nu se rad pans la 40de zile, unii chiar de un an. Pomenele pentru morti se fac : a

www.dacoromanica.ro

89

treia zi, a noua zi, dupe dou5zeci de zile dupe patru zeci dezile, dupe sase luni, dupe an an. Apoi yin : lucinul, carleagele $ialte date cunoscute de bisericl

Femeile baltrfine dace au copii morti. atunci Joia mare faccolaci mici pe care ii impart copiilor, cand se impartasesc. Candmortal nu putrezeste, it scot $i it pun in sarindare, it aducaminte 40 de zile, zilnic aduc la biserica prescuri si altele. Cand11 scot a doua oar% $i este iarasi neputrezit, atunci it aseaza largscruci ca sa fie vazut de toat% lumea $i sä ii zical : Dumne-zeu sä-I ierte, eh' de rautate i blestemuri nu dä local de el".Blestemurile de moarte stint : Sa nu ti se afle falna in traista",sä-ti fiarbei graul", ,,Coliva s5.-4.i face ", SA nu-ti iasa sufletul"$i cate altele,

Bocetele au de scop sä laude viata mortului. Ele sunt lungi$i variaza dupe sex si varsta. Se boceste pand la 40 de zile.

Redau in original bocetul (Miriologul) tinut de o Amin-ceana in vremuri de demult si reprodus de francezul Faurielin renumita sa lucrare : Chants populaires de la Grece Moderne"p. CXXXVI j (Paris 1824 Firmin Didot).

,,Une femme de Metzovon, sur le Pinde, 'Agee de 25 ans,,avait perdu son mari, qui la laissait avec deux enfants enbasage. C'etait une pauvre, paysanne, d'une caractere tres simpleet qui ne s'etait jamais fait remarquer par son esprit. Menantses deux enfants par la main, elle arriva en presence du corps deson mari et commenca ,son myriologue par le recit d'une revequ'elle avait fait quelques jours auparavant, recit qu'elle adressaitau Want. Jevis, lui dit-elle, l'autre jour, a la porte de notremaison, un jeune homme de haute taille, d'un air menacantayant a ses epaules des ailes blanches deployees, it etait de-bout sur le seuil de la porte, une epee nue a la main. Femmeme demanda -t -il, ton mari est-il a la maison ? Il est, lui repon-dis-je, it est la. qui peigne notre petit Nicola, le caressant pour,,l'empecher de pleurer. Mais s'nentre pas, terrible jeune homme,s'nentre pas, to ferais peur a notre enfant. Et le jeune homme,,aux ailes blanches persistait a vouloir ontrer. Je voulus le re-,,pousser dehors ; mais je ne fus pas assez forte. Il s'elanca dans,,la maison, it se lanca sur toi 6 mon Bien aime, et te frappa,,de son epee ; it te frappa malheureux ; et voici, voici tonfilsnotre petit Nicola. qu'ilvoulait tuer aussi ".

www.dacoromanica.ro

90

Apres ce debut dont l'accent autant plus que les parolesavait frissonne les asistants, qui regardaient, les uns vers la,,porte, comme pour voir si le Jeune homme aux ailes blanchesyetait encore, et les autres, le petit enfant, colle aux genouxde sa mere, elle se jetta en sanglottant sur le corps de sonmarl, On eut de la peine a I'en arracher et a peine en fut-elleenlevee, qu'elle reprit dans un nouveau transport demotion lecours de son dialogue. Elle demanda a son marl, comment ellepourait desormais faire viare ses enfants et vivre elle-meme ;elle rappela les jours de son mariage, combien elle avait aimee,,son epoux, avec quelle tendresse elle avait eleve sesenfants etne s'arreta qu'epuiee, defaillante, pale et semblable a celui aqui elle venait d'adresser de si deouleureuse paroles".

Asa se sfarseste jelosul si sfasietorul bocet (miriolog) alsarmanei necunoscute Amincene, imortalizata de inimosul fran-cez Fauriel, prin cuvinte asa de miscatoare, ca ti s'ar parea,ca vezi inaintea ochilor tai acest intristator tablou din bisericadela Metova (Amincio).

Despre ocupatiune 9.

Felul ocupgiunilor la Aromanii din Peninsula Balcanicadepinde dupa pozitiunea locului in care traesc, Cei dela muntese ocupa in deosebi cu cresterea si ingrijirea turmelor de of sia hergheliilor de cal si catari (mule), cei din °rase cu industriasi cu comertul,

In unele centre dela munte se afla unit care si-au parasit'via* de pastori. indeletnicindu-se cu comertul prin OH strAine.Astfel sunt cei din Metova care faceau nego( prin Rusk., Egipt,Romania si Austria, adunand bogaiii gra-tie carora s'au ilustratprin actele for marete de binefaceri cum au fost : TWO., Stur-nara si Averof 2) care ridicara la Atena : Metovion Politechnion,Sholi ton Evelpidon, Stadion, Averofion Filaki si altele. Dease-menea Baronii Dumba si Sina.

V. Berard in lucrarea sa 3) zice: Devenind bogat acest,,popor, castiga o mare dibacie si renume in bijuterie, mai ales

1) Revista Lumina, anti! I No. 7-8 Iulie.August; Anul H No. 6 Iunie 1909.2) Paparigopol, Op. Cit. pag. 397.3) V. Berard; Op. Cit. La Turquie et l' Hellenisme Contemporain pg. 262.

www.dacoromanica.ro

91

,in marele for bazar din Metova si Larissa; ei cizelau pentruintreaga Albanie ornamentele in argintarie, care stralucesc pecingatoarele (plod) femeilor, pe paturile pustilor pisioalelor,,pe manerele pumnalelor, pe cartuseri icoane".

Cei din Clisura,1) Crusova, Blata, Magarova, Tarnova etc.trec ca mari negustori prin Serbia, Bulgaria, Romania, Ungaria,Italia $i Asia-Mica.

Orasenii, toti fara exceptie se dedau la Industrie $i comert.Agriculture nu se exerciteaza decat pe o scars foarte mica sinumai de grupul Meglenit, situat pe malul drept al Vardarului,prin regiunea Salonicului $i de unele comune din Zagor si degrupul Muzacheresc de pe langa tarmul Adriaticei.

Ingrijirea turmelor a fost $i este ocupatiunea de capeteniea Aromanilor munteni. Altadata numarul turmelor era foartemare, dar azi s'a micsorat precum si al catarilor (mule), supra-numiti cataH romanesti.

Cauzele reresului cresterei turmelor si a hergheliilor anfost multe $i variate, printre care nesiguranta si desele navaliriale briganzilor. A scazut foarte mult insemnatatea gi numarulcaravanelor de alts data, de care ne pomeneste cu elogiiPouqueville in Voyage dans la Grece, Commemoriali, MarinoSanudo Guda in Paraleli Vii.

Caravanele cele mari care transportau marfurile $i cerealelein Turcia inainte de construirea drumurilor de fer, se faceaunumai de Aromanii-Muntenii, care stint cei mai credinciosi $icei mai viteji spre a apara avutul incredintat for pentru oriceeventualitate neplacuta.

Iata cum se exprima Pouqueville 2): Incurajati de debitulce facurA pe pietele din Arta si Ianina, negustorii francezi insecolul al XVI, proiectara sa formeze un depozit la Metova inPind. Asezati astfel in mijiocul Valahilor acestei regiuni, nuintarziara sa le inspire o atare incredere ca, acestia nu maivoira sa trateze decal cu ei, ca sa transporte in strainatatestofele lor. Fu, ca dela o astfel de cunostinta facuta cu Megalo-Vlahi $i cu Ianioti, pavilionul nostru (francez) stapanii marfurilece se expediau la Mesina, Ancona, Ragusa, Triest $i Sardinia,unde fundasera: factorii inaintea cucerirei Epirului de Baiazet

1) Ancel : La Macedoine pag. 9. 22. 29. 91. 164. 166 Paris 1930.2) Pouqueville, Op. Cit. t. 2 pag. 417.

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

92

al II-lea. Posedand prietenia Megalo-Vlahilor, negustorii no#riincepusera sa frecventeze targurile din Moscoluri 1) Alasona 2),Ej plateau un fel de arena Capitanilor de Armatolazi spre aproteja comertul for ".

Faptul ca turmelor nu le prieste muntele in timpul erneicand este acoperit de zapada, a facut, ca Aromanii-Munteniimpreuna cu turmele for sa ierneze in climele mai dulci, sa sescoboare de la munte la qes unde temperatura este mai calda.Din sus zisa cauza a venit impartirea Muntenilor in trei categoricNomazi, Semi-Nomazi $i Stabili

Nomazii sunt aceia cunoscuti sub denumirea de Farseroti",carora grecii le zic : ,Arvanitovlahi", car cei din jurul Aminciuluile zic Doteani", farlerotilor Ei sunt raspanditi in toata PeninsulaBalcanica pans la Dunfire, Adriatica qi Arhipelag ; prin muntiiBalcani, Rodop, in toata Grecia, Albania, Bulgaria, Serbia, catgi prin insulele Ionice qi Corfu.

Despre felul, viata, ospitalitatea qi caracterul for iata cene spune scriitorul francez Buchon 2).

uTraverssant Carpenischi et le fleuve Vistritza dit : Apeude distance des rives du fleuve, nous rencontrames un campementde Grands-Vlaques, au nombre d' tine ciquantaine d' hommes,,et defemmes reunis sous 1' ombre un grand Irene. J' envoyaisun de mes jandarmes leur demander s' ils avaient du lait fraisa me vendre. A 'Instant meme arriva pres de moi un hommea cheveux blanes mais plein de vigueur. II apportait uneimmense jatte de lait et etait suivi d' un berger plus jeuneportant une autre jatte non mons enorme de yaourt recemmenifait. Je bus avec be plus grand plaisir, sans descendre de cheval,une large quantite de lait et fit distribuer le yaourt et une,,autre jatte de lait a mes jandarmes, pallicares et agoiates.Quand toutes les jattes lurent vides je voulus donner quelquesdrachmes an Valaque si complaisant; mais it me repondit sansaffectations defierte que le lait &tali une chose que l'on donnaitavec plaisir a l'etranger, mais qu'on ne lui vendait pas sans,;que cela ne portat malheur ; que si moi ou les miens nousdesirions encore lait et yaourt, it yen avait dans leurs tenths

1) Moscoluri targulet in Thessalia aproape de Triecata.2) Alasona se mai zice Elasona gi Lasun, targulet in regiunea Hilsilor.3) Buchon: La Grace Continentale et la Moree pag. 340. Paris 1843.

$i

d'

:

www.dacoromanica.ro

93

a notre disposition, mais qu it me priait de ne pas les blesser,,en leur offrant de l'argent. Tout cela fut dit fort modestement,,,fort poliment, mais fort nettement. Les Grands Valaques sontpresque toujours de bonnes gens, et malgreleur existence nomade,ils ne se melent guere a la vie klephtique et vivent tout a faitde la vie de fammile. Je m'approchais alors de tentes presdesquelles ils &talent reunis, les priai d'acceptes mes re-merciments de leur gracieuse hospitalite si honorable pourle caractere du berger valaque, leur serrait les mains avecamitie, leur fis faire une large distribution de tabac et de papiera cigarettes, et charms de ce petit episode de majournee je meremis en route pour Palleo-Vracha, oil j'arrivai vers trois heuresde l'apres midi.

Aromanii semi-nomazi sunt aceia care iii recunosc o pa-trie natala, iii an locuintele stabile in timpul verei, precum $ipentru iarna, stand din Mai pans in Octombrie la munte $i restulla ses '). Acemenea comune sunt Avdela zisa $i Abela, Perivole,Smixi zis si Brazi, Samarina in Pind, Calivele Badralexi, Seliade Sus, Selia de Jos, Xirolivadi spre Veria langa Salonic.

Altadata mai toate comunele din Epirul muntos erau po-pulate de Aromani semi-nomazi, dar astazi fiindca nu toti lucuitoriiposeda turme de oi, ci numai o parte dintre ei, de aceia nu emi-greaza deeat pastorii, fara femei $i fara copii cari raman iarnain comuna. Nu toll semi-nomazii poseda turme de oi hergheliide cai sau de catari, mare parte din ei sunt : macelari, croi-tori, cismari, armurieri, fabricanti de covoare (chelimuri) cumsunt cei din Samarina, din Perivole, Abela, Aminciu, care seduc Ianina, Triccala, Velestinu, Zarcu, Damasi $i aiurea.

Altadata Metova numara baci 1 cilnici) bogati cu numeroaseturme de oi al carui numar trecea peste 25000 de oi, acum abiaan ramas 10 15.000.

Cea mai mare parte din elementul aromanesc din PeninsulaBalcanica, se ocupa azi cu comertul cu industria. Muncitoriharnici, intreprinzatori $i destepti, ei stapanesc productiunea $iconduc comertul pe apa $i pe uscat, Nu exists port pe coasteleAdriaticei, Ionicei si Arhipelagului (Egeei) in care sa lipseascaAromanii. Din cauza ea locul lui natal era prea mic spre

1) Ancel: La Macedoine pag. 91 Paris 1930.

$i

si

si

a-si

www.dacoromanica.ro

94

desvolta aplicatiunea sa naturals in comert si industrie s'a vazutsilt sa -$i paraseasca caminul parintesc, patria natala, aruncandu-sein lumea mare, in tari straine, unde exersandu-$i meseria sicomertul sau, a adunat averi considerable. In afara de cunos-cutul talent eel an la lucrarea de filigrame in argint 1), la fa-bricarea de arme, incrustarea armelor etc. el mai este $i arhitectdin fire fara sa fi urmat vreo scoala de arhitectura. Astfelmultele zidiri marete, 2) puntile cele mai indrasnete boltele $icupolele cele mai grandioase din Peninsula Balcanica sunt operaAromanilor.

Kanitz 3) in lucrarea lui se exprima astfel:.Deosebit ca, au aproape monopolul constructiunilor in

,,Constantinopol, Atena si Belgrad, Tintarii (Aromanii) sunt sin-.gurii arhitecti ai Turciei $i Greciei. Tintarul executa cu mareusurinta, gratie inteligentei lui naturale, lucrurile cele mai grele,npunti cu mai multe arcuri, cupole $i bolte. Lucrarile sale de arhi-,,tectura intrec cu mult pe acelea ale Arhitectilor e§iti din scoli ;,,caci data am compara numai biserica din Semendria 4) cu cele,,mai multe dinire monumentele sarbesti $i germane, n'am puteadeck sä admiram abilitatea Tantarului. Adeseaori Tantarul este,,in acelas timp Arhitect, zidar, ferar, lacatus $i lemnar".

In croitorie sunt cei mai vestiti, plini de imaginatiune pentruimpodobirea hainelor turcesti cu gaitane sau cu fir de aur.

1) Kanitz.,F.: La Bulgarie Danubienne et le Balkan. pag. 63. Paris 18822) Kanitz. F.: La Bulgarie Danubiene et le Balkan, pag. 108 si 116

Paris 1882.3) Kanitz, Rumiinische Studien in Serbien.4) Semendria in sitrbeste Smederevo este un port la Dunare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VIII-lea

Administratia comunala aromineascaSelf. Gowernement

Reviu asupra comunelor dela munte cu averile for $i cuadministratia romaneasca proprie, fara amestecul nimanui. Fiecare comuna dela munte poseda o avere a sa proprie de caredispune dupa placul locuitorilor,

Dreptul de posesiune a fost recunoscut Aromanilor $i deStatul Otoman, confirmat prin Decrete (Iradele) $i FirmanuriimpAraitesti, care denota ca, Aromanii stint de bastinA cei maivechi locuitori ai fostului Imperiu Otoman, Ei au tinut acestepozitiuni din vechime Inca, de unde nu i-a putut misca nimeni,cu toata navalirea hordelor barbare peste Peninsula Balcanied,Fostul guvern Otoman a recunoscut $i sanctionat. posesiunileAromanilor munteni, lasandu-i in pace spre a se conduce si ad-ministra singuri dup'd datinele si obiceiurile for proprii in schim-bul unui tribut anual pe care Romanii se obligau s5.-1 plateascacatre Cassa Statului.

Averea comunei se poate impgrti in clonal categoric.1) Averea pe care comuna o poseda ca mostenire din :nog

strAmosi, recunoscuta $i confirmata prin firmane $i care consta.din : munti, paduri $i livezi de pasunat (suhaturi). De aceste bu-nuri nu se putea atinge nimenea, ele nu se pot instralina si co-muna nu plateste pentru ele nici un impozit deck taxa preva."-zuta. dela Inceput. Comuna se poate folosi de veniturile acestorbunuri oricum va voi, Unele care au indestulator loc de pasu-nat arendeaza altora livezile $i muntii ; altele exploateala sau,arendeaza padurile pentru exploatare, iar banii din arena intra

www.dacoromanica.ro

96

in cassa comunala, Cu acele sume preintampina multe nevoi ge-nerale de ale locuitorilor, Astfel se plateau darile catre Stat, seintretineau si se intretin Inca scoalele comunale, platindu-se pro-fesorii, institutorii, diaconii si cantaretii dela biserica. Preotiiffind platiti a parte de fie care familie, nu fac parte din fondulcomunal. Se inzestreaza fete orfane si lipsite de mijloace, seimbraca saracii, se impart saracilor lemne si carbuni, caste odatasi fauna, se repara drumurile si podurile, se aduce apa facan-du-se apeducte (ghirizuri) se fac fantani zise cismele etc.

2) Averea comunala provine fie din donatiuni benevoleca : case, pravalii, gradini, livezi, vii, etc..; fie din bani in nume-rar. Acestea se doneaza de obiceiu prin testamente. Cand cinevasimte ca ii se apropie sfarsitul vietii, cu viu grain sau prin serfs-lass o parte oarecare din averea sa bisericii sau casei comunale.

Pe langa cele de mai sus mai sunt si altele care provinin urma unor taxe impuse de comma la nastere, cununie, etc.

Cu administratiunea bunurilor comunale sunt insarcinati doidintre locuitorii cei mai notabili, care iau denumirea onorificade Epitropi. Ei sunt alesi de toti locuitorii comunei. Epitropiiingrijesc si de afacerile bisericilor, iar pentru bunul mers alscoalelor se mai aleg inca doi cu denumirea de Efori. Epitropiisi Eforii in comun acord administreaza toate veniturile comu-nale, ei dispun de ele dupa cum cred ca este mai bine ; eiarendeaza, platesc, numesc pe institutori si pe profesori. Intr'uncuvant tot ceeace fac ei este bine facut, asumand intreaga raspun-dere. Ei sunt obligati sa adune poporul depunand socotelele deintrebuintarea veniturilor comunale, far dupa luarea socotelelorse procedeaza la noun alegere prin aclamatiune. Pot fi realesiaceiasi in diferite randuri. De multe on Epitropatul si Eforatulse impune din partea locuitorilor unora care nu voesc sa-siis asemenea sarcini. Epitropii si Eforii alesi si confirmati nu-mai de locuitori se ocupa numai de afacerile interne ale Co-munei.

Referitor la raporturile ce existau intre Comuna si Auto-ritatile turcesti, insarcinarea era incredintata unei Aroman, careprezentant al comunei, ales de locuitori si confirmat de gu-vern. El avea titlul de Cogea-Bas (Primul-Sef) lui ii se incre-dinta si sigiliul civil al comunei. Pe langa Cogea-Bag se alegeasi un muktar (perceptor) si doi sau patru azazi (consilieri). Aces-

www.dacoromanica.ro

97

tia impreuna cu notabilii comunei oranduiau impozitele locuito-rilor proportional cu averea fiecaruia, In comunele mari se ale-geau doi sau mai multi muktari, dar numai un singur Co-gea-Ba.

In localitatile unde sunt mai multe biserici se aleg catedoi epitropi de fiecare biserica i toti impreuna in deplina in-telegere administreaza afacerile comunei.

Nici preotii, nici episcopii, nici chiar autoritatile n'av eauvole sa se amestece in treburile interne ale comunei, nici sadispue de averea comunala'. In unele cazuri Episcopul numai deforma confirms dispozitiunile vi hotararile luate de Epitropi i

Efori,Toate veniturile comunale romanevti din Peninsula Balca-

nica se intrebuintau in vederea culturei qi a desvoltarei instruc-tiunei printre Aromani.

Farerotii neavand locuintele stabile, Celnicul sau CapitA-nia for reguleazal raporturile dintre oamenii sal qi autoritatilerespective.

Cu privire la diferendele iscate intre locuitorii comunelormunteni, mai ales cele mai mari ca : Metova, Clisura, Nevesca.Samarina etc, era oranduit un fel de Senat numit Dimogheran-tia (Sfat de Batrani), care judea, achita sau condamna la amenzicare intrau in casa comunala cateodath condamnau vi la inchi-soare, Sentinta era Sacra deliquentul", trebuind s'a se supuecu toti altfel era blestemat vi exclus din biserica qi de sub pro-tectiunea comunei,

Astfel Aromanii 4i au cetatuele for proprii cu pozitiunilefor cele mai importante, cu administratia for curat nationals,bucurandu-se fiecare din aceste citadele de privilegii mai largi,sau mai restranse, castigate sau confirmate prin Firmane, avandi legile for proprii dupd obiceiul i spiritul locuitorilor din co-

mun'a. In Crupva de ex, exists un fel de lege respectata detoti cu cea mai mare sfintenie numita legea pentru Casatorie".La fel i la Calaru (Calariti).1)

Aqa dar dupai cum se poate vedea, comunele aromanqtierau aproape independente, un fel de cetati libere, obligate nu-

1) In lucrarea ce pregatesc asupra Despotatului Marei Valahii, va fi-gura si Legea comunei Calaru (Calariti).

7

www.dacoromanica.ro

98

mai la plata unei dari titre Stat, fiind lasate libere sa se admi-nistreze si sa se conduce dupe cum intelegeau si voiau.

Aromanii singuri se aparau in contra railor factori, Dacatalharii indrAsneau sa atace vreo comune, atunci locuitorii sin-guri cu armele in mans se ridicau aparand avutul, punand ingoana pe talhari, Rareori s'a intamplat ca, talharii sa atace peAromani, far cand au indrAsnit se. ii atace, au platit scump in-drasneala lor,

In privinta culturii, este de remarcat ca, elementul aroma -nesc instrainat si indepartat de tulpina din care se formasefiind si in apropiere de elementul grecesc si apartinand bisericeiortodoxe a Fanarului, a imbratisat si cultivat cultura greceascapane: la redesteptarea Constiintei Nationale,

Desi barbatii, in afara de Farseroti, sunt carturari, adicastiu a citi, a scri si a vorbi greceste, totusi insA s'a pastrat indivi-dualitatea etnica aromaneasca,

La inceput mai mult nevoia pentru serviciul bisericesc asilit pe locuitorii din comunele aromanesti sä invete carte gre-ceasca, In nici o comuna nu se admiteau preoti strain' si tre-buia sa fie din comung, adica sä fie aromani,

Asa dar pentru oficierea serviciului divin trebuiea neapa-rat ca, preotul si cantaretul se. cunoasca putina carte capoata citi cel putin. Numai aceasta nevoie i-a silt se. infiintezein curtea bisericiei cite o scoala in care nu se Inv* decatpsaltirea, octoihul, apostolul si alte carti bisericesti. Din aceastacauza a ramas in popor o zicatoare atribuita acelora care fre-cventeaza scoala in timp mai indelungat Inveti canda vA-tefaci preftu", Asa s'a urmat muli vreme pana la inceputul re-desteptarei nationale.

Biserica era frecventata cu cea mai mare evlavie de totiAromanii care au respectat si pretuit foarte mult sfintele lo-casuri.

Religiunea pentru aromani a fost cea mai scumpa comoara,Se vede ca, in timpul navalirilor necontenite ale barbarilor, candzi si noapte trebuia sa.' vegheze si sa lupte inpotriva cataclis-melor nAvalitoare, retragandu-se tot 'mai mult in creerii munti-lor unde se intareau, singura mangaere a suferintelor nu o ga-seau decal in locasurile sfinte, Marea afectiune cAtre biserica carese observe. ping azi la aromani, pare ca a ramas din acele tim-

sa

:

www.dacoromanica.ro

99

puri grele intocmai cum cei dintai adepti ai Cristanismului, careurm5riti si inconjurati din toate partile de dusmanii pagani, for-mau acelea asociatiuni de Agape si retrasi prin ascunzisuri, pelangai slujba diving, is't comunicau unul altuia pasurile si ne-voile, alinandu-si durerile provenite din cauza suferintelor ceindurau si numai credit*. in Dumnezeu ii mai intarea si ii ote-lea mai mult, fa'candu-i ca, pentru dragostea diving sl nu se maiteams nici de eel mai crud supliciu. Exemplu ni-1 d'a DiaconulAthanase Diacu, fript in sula de Turci la Termopile in 1821. i)Aromanii retrasi in munti oarecum in siguranta, trebuia zilnicsa aduc5. multumiri Creatorului care ii apara de toate, Astfel seexplica si multimea locasurilor sfinte ridicate de Aromani printoate carArile muntilor, astfel se vad tot felul de icoane zugra-vite pe diferite stanci de pe la trecatori, isvoare miraculoasepatronate de ate o sfa.'nta cu darul tamaduirei ca.: ,,Apa deS-ta Vinere", de Mercuri etc, la care alearga bolnavii ca sa-sig5seascg lean. ul. Deasemena si obiceiul ca tineri si batrani sämearga in pelerinagiu acolo unde se sfinteste o biserica sau seprasnueste hramul vre-unei Manastiri, ducand cu ei ofrande pen-tru sfantul local, Mai toate bisericele si mangstirele din Penin-sula Balcanica sunt ridicate prin sudoarea si contributiunea cre-dinciosilor Aromani,

1) Se ninth' in tot Oriental canteen! lui Diacu, pus in frigate. veziBarta op. cit. Trig pulakia canthonte sto Diaco to tabori. T6'na tirai tinLivadia, Ketoalo to Zeitum. Totrito to calithero: mirologalke Leghi:

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IL-lea

Redesteptarea Nationale I-a Chestiunea scolara

Aromanii vreme indelungata s'au adapat la cultura greceasca,ceeace a contribuit la inveninarea sangelui facandu-i renegatiqi dumani limbei for stramo5e5ti.

Prime le seminfe ale rede5teptarif nationale au inceput sAse incolteasca pe la inceputul secolului al XX-lea. Pena atunciin afara de cativa scriitori straini cars s'au interesat de soartaArominnilor, pot fi mentionati $i cativa Aromani invatati dinrenumita Moscopole. Astfel avem :

Theodor Anastase Cavalioti, care in anul 1760 tipari chiarin Moscopole o gramatica cu urmatorul titlu : 1)

Efcrawrii rpop.I.Locccv316 Impc't toG AESeacp,covirou xaE 'EXXcrtpuo-

Toitou At8aaxdaou .* iv MOCCX07C6XEG yetticrif E8pu0sfcrgc 'AxaSylp.fo4 xcd

MeriXou Ilpwconand xaE elepoxiipuxo; 'con `Aitcouitou epoyou vij;'Ioustcayfic 'Axpec8Coy xxf ttjc Cleoakstou IloXvcsEac MosxoTcoAso4

KupEou 0EoScUpou 'Aygcmccafou KaPaXXuirrou MoaxonoXitou auyapv.ocr-eefo-a efc 66'zipetay ti iv HparconeEpow, Nby npfbroy 'corm; ix8o0eEca8arcciv71 Too incv.OtiTOU X.M1 Xp716CpatiTOU KupEou 'AvuoyEou XarCl-fecupiEou Maoue ixnarpESou IVIoaxoroXeco;, 'Ev VI turcoipacpEa TOG acriouxaf OeopOpou at* fdiGno No Top OauttaroupyoG, 'Eu MoaxoroXeca yr e (1760),

Theodor Anastase Cavalioti a mai tiparit in anul 1770 5io alts carte intitulata : Ilpanconecpta napi toO cropoXoicarcitou xxiafSeattionaTou 8c8ciaxaXou,, fepoxilpuxoc xaE 7CptOTOZCZ7rdi xupEou OsoMpoo'AyacnacsfouKaPaauircou MoaxarcoXtrou aUVTE0EraCC IX YOV npanov

1) Emile Legrand i Bibliographie Hellenique t. 1. Paris 1918.

11pW-

T1c

ToO

www.dacoromanica.ro

101

-thitotc ixadetach Salta.r] Tot) ivry.atoitou xpiaLp.tozaTou KupEooTEwnfou Tpcxoora Toe xaE KoaAvac inanotlivou Ex noczpiSN Maar-rcoXeco;, 'Everilatv rocpc'eAvTovicp ToP Bop-coXicapo,

Suszisa carte a fost reprodusa de. Thunmann.1)

Un alt scriitor aroman Mihail Adam Hagi Daniil, tot dinMoscopole a tiparit in 1802, chiar in orasul ski natal Mosco-pole o carte intitulala E/aavoTtxii 418aaxaMa zeptixouaa Xgcx6vTetpdt7XwaGov TEA/ -ce3acipow xotvoiv StaXimovill Toe ,cic pov.aCeic.Tijc iv Mocafa BXaxtxfjc, r); BouXiapo* xat'AXpavtxlc auvTglersarcapi To) cdoeattiarcitou xaE XoyainCesou SchaxiXou oExovollou xaEpoxfjpuxoc KurSiot.) AavririX Mcx60.71'.A84 Xce4-ii, Toe Ix Mac honciXecin 4° pagini 92, reprodusa in parte de scriitorul englez Leake 2),

Gratie prietenului meu profesor Nicuta Balamaci dela Co-rita, am cApatat titlurile josmentionatelor carti, tiparite la Mos-copole pe vremea inflorirei acelui centru cultural, spiritual $icomercial,

'AxoXatiOia TOO 'Aifou Ispolioiptupo; xcc eaulLat oupio6 XapotAcip,noac,

viiv tip irpcinw Tozotc ixSoestaa Scopecket TOO iv`IEpoµovdxocs rgioptouMoaxozoXhou, 'Ev Moaxentast 1736 napi TgiopEou'Ispotiovaxou ToeKovaTavtEvou,

'AxoXouefa To& iv ciyi.occ nawk KX1w.evco; 'ApxtEntcrxonouAzpc8iiiv, NewasE xatv6.) ix8eSoildvri auXXexeci.cra ix 'MY auypappiamToots AntivrpEou TOO xo)p.auva5 xacE TOO Kai363-cAcc, 'Apxtemaxaxwv To0dycou Opovou xpliLaTcsa.vtov, Aarcdri ply tilc aepaaiLEac ilovilc TOO ivciTiocc Ilatpac N&oop Tot) eaup.a.coupTo0 To& zunoipicpou,Atop06o-ac 86 TO XoTtccrchou iv`Ispop.ovaxocc Kupfou TpllopEou Kaf

ciptepwesiaa TqJ Maxapcanavp 'Apventaxfyrcou Vic grinnclouatt.vEav?leAxpatorov KupEy Kupfy 'Icoaaacp,

'Ev MoazorciXtc1742. Hap& rpliopEdaapop.ovaxy Tip KcovatavavE6Y,i.

'AxoXoueta ToP iv`fictiocc Hat* Briocrapf.covos'Aexcercpc6-

nou Aapiaatic Kupfou, Kupfou 'Icbteopou, Tomes-tam (ivcady.cccE To0

Havcepencirou xat Osonpolikirrou 1117)TporoA(Tou Aaptcralc Kupfou, Ku-pfou 'Ictx6)13ou met Tot-) Ilavoacumirou Iliouttivou Tot) cispo0 MovaartipEov

1) Thunmann Untersuchungen fiber die Geschichte Oestlichen Euro-paischen Wither. Leipzig 1774.

2) Leake r Researches in Greece p. 383-402.Picots Les Roumains de la Macedoine p. 43, 44.

xai

an'Alc

le-

tile&

xaizip

'erro5

ryasply

r,p.ttio

www.dacoromanica.ro

102

Aoucrtxou Kupio5 `I.spoOiou' intp.EXeia 'a& xa% im,Scopecket TO() Aoyconcitau

iv geppovcixocc Kuptou Pplioptou MoaxonoX(Tou'Ev Mooloraic 1744 Hapci rpyropfou eIepoiloYcixou toG Ku)v-

atavtiviSn,Acum cativa ani s'a dat de urmele unei alte carti scrisa

tot de un aroman. din Moscopole numit Ucuta cu urmatorul titlu:Nix Hatkiwita jroc 'AXpa137,11..ciptov iiixoXov Top p.a0siv sci via

nacSia to Poliavo-BXcipta TOR Lave Etc xocvilv xpijacv Polavco-BXixwv vov Tcpanov ouvni07) xat i8top060i1 napci TO5 caaattlWtdaTi ivEepetiavy Kuptou, Kupfot) Kcovazavrivou 'LOU (Yntoka AloaxonoX(cou 7.apto-qaccxoC %at rcptozonanci iv .1 lloavavta T7c 11E1lµ6M c Ilpouciac, Kat81 atirroG xaptv i6dOrl etc vim:4 Sta xat'r,op.a -coi; rivouc

13c6v1 T6not; 'caw Mapxf8cov IloCatov 1797,

Gasirea acestei carti a adus o noua lumina asupra curen-tului ce se incepuse printre Aromani ca sa scrie sa se instru-iasca in graiul for parintesc, Ivirea acestei carti a avut un marerasunet printre scriitori straini care se ocupau cu filologia romans,

In acel timp dam de un manuscris cuprinzand fapteledin viata sfantului Antonie, scris in aromanqte dar cu literegrece0.

Acel manuscris a fost gasit de profesorul Weigand laOhrida, in casa familiei Dimonie pentru care motiv a §i fost in-titulat Codix Dimonie",1) El cuprinde 127 foi 8° cu 17 liniipe fiecare paging continand subiecte biserice0i, Manuscrisul estefoarte important din punctul de vedere linguistic, deoarece confineforme lexicale de limbs vlaha vorbita in trecut. Dateaza dinanul 1785, fiind scris de un oarecare Dimonie din Ohrida saudin Lanca, cu scopul de a traduce in aromanege lucrurile bise-rice§ti, precum a serfs viata sfantuIui Antonie intitulata astfelAista dihahie alu ayu Antonie",

Academia Romans din BucureW poseda in arhiva ei maimulte manuscrise ale Aromanilor stabiliti in Buda-Pesta ca :Material pentru un Vocabular Macedo-Roman cu textul romanesc ;o gramatici Macedo-Romans cu textul in nemtege ; Catechism

1) Th. Capidan: Flexion des Substantivs and Verbums im CodexDimoine Leipzig.

Paul Dachselt: Erster Jahresbericht des Institutes fiir RuminischeSprache Leipzig 1894.

Berkhard Diamand: Zur Rumiinischen Moderlehre DenkschriftenPhil. Cl. t. 49. pag. 37. Leipzig 1909.

situ

Tv

8i

www.dacoromanica.ro

103

Macedo-Roman ; Traductiuni in aromanqte din cartile sfinie re-feritoare la Mineul, Triodul, Penticostarul etc.

Pepiniera redeOeptarei nationale pentru Aromani a fostViena Buda-Pesta. Aceasta pentru motivul cal acolo Aromaniise stabilisers ca maxi negustori, unde luasera contact cu invatatiiromani din Transilvania ca s Maior, Sincai, Micu gi altii. Acestcontact influents foarte mult asupra Aromanilor stabiliti inAustria, determinand miFarea nationals, infiltrandu-le dorintade a cunoa0e originea for latina, lucru pentru care se incepu tipa-rirea mai multor carti, destinate pentru redeOeptarea con§tiinteinationale la Aromani,

Aga in 1808 aparu la Buda-Pesta o carte intitulata Cer-cetari despre Romanii numiti Vlahi, care locuesc dincolo deDunare de Gheorghe Roza". Suszisa carte a fost retiparita in1867 la Craiova de Sterghiu Hagiadi la tipografia Macinca &Samitca,

La 1813 aparu la Viena in tipografia lui Ioan Snyrer o altscarte romanesca intitulata 1) rpap.ticrecxt c56.y.avcxii ij,cot ticocefiovo-

6).aptil oze8mreercsa mid zptircov etc pa); dcx0sirsa 67th 11ItxatX,Inouoi.471 fickaxiXou ?lc arcXoeUrivcxties axoAfic".

Indata ce opera lui Boragi igi vazu lumina deoclata Patri-arhatul se ridica in picioare gi din Fanarul lui arunca anatemaasupra lui Boragi, ordonand peste tot locul ca, cartea lui Boragisa fie distrusa, fiind afurisita,

Iata gi termenii circularii Patriarhului.Aflu ca se raspandeqte cartea unui ratacit al bisericei gi

,,a unui oarecare Boragi. "pinta acestuia este de a combate limbagreaca din auzul credincioasei noastre turme. Comunicati afu-risenia noastra la toil.

Din circulara de mai sus gi din cele ce vor urma, reese]impede ca, Patriarhi a in loc sa serveasca crqtinatatea, deveniunelta unora gi altora. Pentru not Aromanii, Fanarul ne-a fostcel mai mare duman, incercand sa ne stgrume nationaliceTte.Cu toate aceste avantul redeteptarii nationale in loc sä fieinabuOt prin incapatanata opunere a Patriarhului, din contra aluat proportii, vazandu-se in scurta vreme roadele ei,

In 1815 se forma la Buda-Pesta, sub initiativa femeilorromane o societate intitulata Societatea Culturala a femeilor

1) M. E. Picot Les Roumains de la Macedoine pag. 43. Paris 1875

si

1',

www.dacoromanica.ro

104

romane", aceasta cu scop filantropic spre a Fonda o coalspentru fii Romani lor din Macedonia. Printre acelea femei erau :Maria Roza, Elena Grabovscki, Caterina Ghica, Pelagia Papacosta,Pelagia Manu, Ana Keplenar, Sofia Martu.

Din fericire pentru Aromani avu loc in Romania un insemnateveniment politic care contribui mult la cimentarea .Cauzei Na-tionale. Acel eveniment fn marea revolutie nationala din 1848,din care cauza fura exilali mai multi patrioti romani, care du-candu-se in Turcia gi traind multa vreme printre Aromani, iicunoscura deaproape apreciand aspiratiunele lor qi dorinta casa revie la con0iinta nationala.

Acei barbati intorcandu-se in Tara devenira promotoriiCauzei aromaneti. Printre a cei distin0 barbati putem cita pe :Ioan Ionescu dela Brad, Ioan Heliade Radulescu Cezar Boliac,Dumitru Bratianu, nemuritorul poet Bolintineanu 2) Ioan Ghicaqi altii.

Suszi0i barbati ai Tarii Romane0i intorcandu-se la cami-nurile lor, incepura o calduroasa propaganda printre compatriotiilor, ca sa vie in ajutorul aromanilor spre a nu pierde individua-litatea lor etnica scumpa limbs romaneasca.

In vremea aceea sosi in Tara un vlastar al Pindului, Du-mitru Casacovici 3) originar din oraqelul curat aromanesc Metova(Aminciu), devenind un infocat apostol al Idealului National. Zi

noapte, Cazacovici se gandea la acel Ideal la mijloacele derealiza planul, ca sä aduca la con0iinta nationala pe fratii

lui rataciti, incepand in taxa o vie propaganda in acest scop.Prima incercare o facu in timpul Caimacaniei lui Alexandru

Ghica, dar nu reu0. Cu toate acestea nu se descuraja, a0eptandmomentul potrivit care nu amana sa vie.

Indata dupe alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza,Casacovici reincepu din ncu miqcarea lui putand atunci sailrealizeze visul lui de aur, care era constituirea unui comitetMacedo-Roman care avu Joe in 1860 avand ca membri fundatori

1) loan Heliade Radulescu; Souvenirs et Impressions d'un proscrit.2) Dimitrie Bolintineanu; CAlAtorii la Romanii din Macedonia gi In

Muntele Athos, Bucuresti 1863.3) C. I. Cosmescu, Dimitrie Casacovici gi aromanismul, Analele Aca-

demies RomAne tomul XXV 1903. Memoriile Sectii Literare.Grandee H. Grigore: Albina Pindului No. 3 din 15 Iulie 1868 pag.

37, 58, 59 gi No. 13 din 15 Decemvrie 1868 pag. 317.

si

$i

$i $i

a-5i

www.dacoromanica.ro

105

pe Poetul Bolintineanu, pe Iordache Goga din Vlaho-Clisurape poetul Mihail Niculescu din Tarnova, pe Zisiu Sideri din Sat.,pe Toma Tricopulu din Crusova si pe Dumitru Cazacovici dinMetova, creatorul Comitetului.

Primul Comitet Macedo-Roman se sili din toate puterile luica sa indrumeze pe barbatii din Tara, ca sa vie in ajutorul Aro-manilor ; insa si de astadata imprejurarile furs vitrege, a-manandu-se pentru timpuri mai bune,

In 1863, primul Comitet Macedo -Roman se reforms si inafara de Aromanii citati mai sus, intrara. si urmatorii Romanidin Tara : Cristian Tell, Cezar Boliac, Ceaur Asian, C. A, Rosetisi altii,

Comitetul astfel reformat adresa un apel catre toti Aromaniidin Epir, Macedonia, Thessalia si Albania.1) Ziarele romanestica : Romanul, Dambovita, Buciumul etc. scriau lungi si calduroasearticole cu privire la Aromanii. Bolintineanu tipari impresiilesale de calatorie in Orient cu titlul de Calatorii la Romanii dinMacedonia si Muntele Athos ",

0 polemics strasnica incepu din partea adversarilor natieiAromanesti, dar patriotul Cazacovici, spulbera toate asertiunilefor mincinoase si tendentioase prin articole fulgeratoare in careisi varsa tot focui sau patriotic.

In 1862 apare cu cheltueala patriotilor Cazacovici si Goga:o gramatica macedo-romans cu titlul in romaneste si greccsteRapeda ldee de Gramatica Macedono-Rumaneasca compusade I. C. Massimu si cu spesele D. D. G. Goga si D. Casacovicitiparita tra sa se imparts gratuitu Romanilor de a drepta Dunareli"Bucuresti 1862 tipografia Statului numfta Nifon Suszisa carte afost dedicata Dornnului Anastasiu Panu, fost Prim-Ministru inMoldova.

Gramatica este scrisa in romaneste si greceste, coprinzand153 pagini cu bucati imprumutate dela Boiagi dela pagina 131-153 si cu poezii intitulate ,,Flori de Macedonia" dela pagina143-153.

In 1863 se retipareste gramatica lui Boiagi prin staruintasi spesele marelui barbat de Stat Costache Negri.

Un alt eveniment care a contribuit la realizarea Idealului

1) Theodor T. Burada, CercetAri despre $coalele Romtinesti din Turciapag. 10-13 Buc. 1890. Gazeta Buciumul, Anul 1863. No. 3 pag. 10 Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

106

National", a fost secularizarea averilor manastiresti posedate penedrept de catre calugArii dela Mute le Athos si Ierusalim, asaca.' in anul 1863, se prevazu in bugetul Tarii Romanesti sumade lei 14.000, pentru deschiderea de scoli in Macedonia, Hindatunci ca Prim-Ministru marele om de Stat Mihail Kogalniceanu,avand ca Ministru de Culte pe AromAnul poet Dimitrie Bolinti-neanu, secondat de secretarul sat! V. A, Ureche, recunoscutpentru patriotismui si zelul ce avea, ca sa progreseze CauzaCulturalA Nationals Aromaneasca,

Indata dupe alocarea in buget a sumei de 14.000 lei selua hotararea de a se deschide prima scoala romaneacca inMacedonia, Astfel in 1864 se deschide in comuna aromaneascaTarnova, prima scoala romaneasca, Ace la care avu marele curajsa deschiza scoala a lost venerabilul apostol al romanismului,raposatul Dimitrie Athanasescu, Hind originar chiar din Tarnova,Indata ce sosi in patria lui, Mitropolitul din Bitolia puse totulin miscare ca sä impiedice deschiderea scoalei.

Nemuritorul patriot Atanasescu indura cele mai groasnicepersecutiuni din partea clerului din Fanar, dar el nu se des-curaja si dui:A o actiune energica pe langA autoritAtile turcesti,putu sä obtie autorizatia scoalei sale, care avu un mare ecouin toata Tara Romaneasca, iar neintrecutul patriot Ureche pri-mise cu acea ocazie mai multe telegrame de felicitare din par-tea lui Kogalniceanu, Bratianu si Printu Ghica,

In 1865 se lua initiativa ca sa se deschiza in Bucuresti oscoalA Macedo-Romans destinata pentru Aromani, cu scopul dea fi preparati in apostolatul sfintei for misiuni,

In acelas timp sosi in Bucuresti cuviosul arhimandrit Aver-hie, originar din comuna aromaneasca Abele, Pe atunci ParinteleAverhie era in serviciul manastirilor grecesti dela Sfantul Munte,El veni in Tara pentru o colectil de bani. Ceeace hotAri pe PA-rintele Averhie ca sa inbratiseze Cauza Nationale fu contactulce lua cu patriotii Amman' din Bucuresti precum si urmatoruleveniment. In anul 1862, Marele Domnitor Alexandru Ion Cuzadistribuea in plaiul dela Cotroceni drapelurile soldatilor si peand defila armata sub intonarea mar;ului national, Arhiman-dritul Averhie, care participase la acea serbare solemna, seentusiasmeaza si apropindu-se de Domnitor grai aromineSte :Si eu hiu Amman". Din acel moment Marele Domnitor Alec-

www.dacoromanica.ro

107

sandru I. Cuza, se interesa i mai mult de cauza Macedoromana.In anul 1865, Parintele Averhie fu autorizat sa mearga in

Turcia ca sa aduca de acolo in Tara mai multi tineri, ca safie pu0 in coala Macedo-Romans dela Sfintii Apostoli. Averhieindeplini cu sfintenie acea misiune apostolica, aducand cu el inTara mai multi tineri care apoi devenira Apostolii Romanismu-lui din Pind i din Balcani.

Dupa indicatiile procurate de prietenul meu Nicolae Tacit,Post inspector colar in Macedonia qi in Epir, dau prima seriede tineri adu0 in Tara de Parintele Averhie i care erau innumar de zece.

Tuliu Tacit din Abela ; Gheorghe Dautti din Abela ; Apos-tol Teodorian din Perivole ; Domenico Goma din Perivole ; GuruPapacostea din Veria insa originar din Abela ; Dumitru Ioachimdin Abela ; Buw Sairili din Abela ; Dumitru Papinian din Abela ;Dumitru Badralexi din Veria ; Nicolae Popilian ') din Veria, insaoriginar din Abela.

Ordinea imirarei acestor Apostoli ai neamului aromanesca fost luata dupa Almanahul Macedo-Roman din 1880, dupacum sunt fotografiati in costumul for national pitoresc, avand lamijloc pe Parintele Averhie, considerati dela stanga spre dreapta.

A doua serie de tineri Aromani adu0 in Tara tot de Pa-rintele Averhie din ordinul Statului Roman sub DomnitorulCarol I sunt ureatorii :

Dimitrie Abeleanu din Abela ; Constantin Cairetti din AbelaIon Guliotti din Abela ; Andrei Bagav din Blata ; Simion Simotadin Vlaho-Clisura ; Dumitru Sumba din Perivole 1 Fratii Nacu 0Teodor Teza din Cavala, originari din Vlaho-Clisura ; Constan-tin Chirana din Nevesca ; Sterie Dumitrescu din Nevesca ; Ste-fan Mihaileanu din Ohrida ; Mihail Pascal din Ohrida ; FratiiDimitrie i Nicola Cosmescu din Gope0 ; $omu Tomescu dinAbela ; Gheorghe Perdichi din Perivole; Dumitru Niculescu dinTarnava ; Filip Apostolescu din Ohrida.

Din Prima serie s'au inapoiat in Macedonia la 1E67, ur-matorii

Tuliu Tacit, institutor la Vlaho-Clisura.Dimitrie Badralexi, institutor la Veria, Selia i Xirolivadi

George Dautti, institutor la Abela ; apoi profesor la liceul dinBitolia (Monastir).

1) Pomeneste de el si marele poet Eminescu in lucrarea lui D. Mu-rfirasu pag. 60.

www.dacoromanica.ro

108

Este de notat ca, suszisii institutori facusera cursul primar numai in 2 ani si apoi trei clase gimnaziale, insa capita-sera o asa de buns cultura, incat cele trei clase gimnaziale echi-valau cu acea a unui Liceu complect.

Se tie ea George Dautti a predat mai multi ani in sirLimba Latina in toate clasele Liceului din Bito lia, iar elevii luiexceleau in cunostintele solide capatate .dela profesorul for deLimba Latina Fiul sau e un distins magistrat.

Din seria a doua s'au inapoiat in Epir $i in Macedoniaurmatorii:

Dimitrie Abeleanu din Abe la s'a intors in anul 1873 lunaMai ca institutor la Crusova, apoi la Magarova in 1880, la Gre-bena-Abela in 1881-1882, din nou la Crusova in 1833, 1884 si1885, la Vlaho-Clisura in 1885, 1886 si 1887, la Ianina in 1887,1888 $i 1889 ; decedat in Bucuresti in 1933,

Gusu Papacostea, deli era din prima eerie deabea la 1878,s'a intors in Macedonia ca institutor mai intai la Neaustia, apoiin Moloviste, unde a organizat un adevarat centru de culfura$i instructie romaneasca, decedat in Tara,

Dumitru Sumba, s'a intors in Epir in 1878 si abia in 1880,a putut sa ieschiza prima scoala romaneasca la Baeasa, asasi-nat de Greci la Ianina in anul 1905,

Cei care au contribuit mai mult la formarea primilor Apos-toli ai culturei romanesti in Balcani (Epir si Macedonia), au fostprofesorii scoalei Macedoromane dela Sfintii Apostoli in deosebiloan Maxim, profesor de limba Latina in cursul superior al Li-ceului Sf, Sava, $i Tanase Tanasescu el insusi aroman dinBitolia profesor de limba franceza la Liceul Sf. Sava.

Dupa desfiintarea scoalei dela Sf. Apostoli, Parintele Aver-hie s'a retras la Manastirea Radu-Voda unde a stat pans in anul1875, cand s'a inapoiat in Abela, patria sa naturals, de undeapoi s'a retras la Manastirea dela Grijan in Thessalia, unde a$i murit.

In 1871 se suprima scoala Macedo-Romans dela SfintiiApostoli din Bucuresti, iar elevii furl internati in Liceele Sf-tulSava $i Matei Basarab,

In 1866 se deschide a doua scoala romaneasca in comunaGopesi de catre marele luptator Cosmescu, care in scurta vremedadu roadele ei, facand ca numele ei sa fie auzit in toga Cara

www.dacoromanica.ro

109

Romaneasca, jar in semn de netarmurita dragoste de NeamLimbs, marele patriot Cazacovici ii lasa prin testament intreagalui avere cu care sa se intretie scoala. In anul 1887 s'a mutatla Gopesi ca institutor raposatul Gheorghe Caracotta, tatal re-numitului ortopedist Virgiliu Caracotta, care face fala LiceuluiRoman din Betolia.

In 1868 se deschid urmatoarele scoli: In Abe la de catrevalorosul patriot 5omu Tomescu; in Vlaho-Clisura de mareleluptator Apostol Margarit, multa vreme sufletul miscarii aroma-nesti din Pind ; in Ohrida de patriotul G. Tomara ; in Crusovade mult incercatul $i infocantul patriot Cionescu.

In 1871 se deschide scoala dela CAlivele din Veria de ye-teranul luptator D. Badralexi; jar in Perivole de cunoscutulluptator raposatul G. Perdichi,

In 1875 se deschide scoala din Nevesca de venerabilul lup-tator $i patriot pensionarul Chirana Inca in viata in 1932, azidecedat,

Toti acesti primi apostoli ai Romanismului din Pind si dinMacedonia azi trecutt la nemurire, au indurat cele mai grozavepersecutiuni si prigoniri din cauza intrigilor Clerului din Fanarsi al diferitelor Comitete pangrecesti, in cat generatiunea ti-nged Aromana trebue sa alba un Cult pentru acesti martini aiNeamului.

Din fericire pentru neamul aromanesc se ridica la rangulde Mare vizir, neintrecutul filo-aroman Savfet-Pasa, care spre aasigura bunul mers al scoalelor noastre si a ocroti pe primiidascali de atacurile Fanarului, elibera in tuna lui Septemvrie1878 urmatorul ordin Vizirial,

Sublima Poarta fiind informata pe deoparte ca, Romaniidin Epir, din Thessalia, din Macedonia, din Sangiacul Triccala,,,din Vilaetul Ianina si din Vilaetul 5codra, doresc sa invetecarte in propria for limbs si sa fondeze scoli si pe dealta parteclerul grecesc, imbulzit de duhurile intunericului, impinge Au-toritatile locale sä le puns felurite piedici gi chiar sa persecutepe profesorii romani. Vazand totusi ca in Imperiul nostru nu,este ingaduit nimanui sa impiedice mersul $i deplina executarea cultului si invAtaturii scolare, veti binevoi a face cunoscutfunctionarilor civili ce aveti sub ascultarea Excelentei Voastre,el ei nu trebue sa apese pe niciunul din locuitori sit nu se

gi

.

gi

www.dacoromanica.ro

110

impotriveasca fara pricing la on qi ce exercitiu al cultului $ial invataturii ; iar cand ar cere trebuinta sa apere chiar saajute pe invatatorii romani. Continutul acestui ordin a fost comu-nicat printr'o identica scrisoare viziriala Valiului din Ianina.

(ss) Savf et

Acest ordin vizirial care insemneaza o etapa importantain istoria miscarei nationale aromanesti, demonstreaza pang laevidenta greutatile puse de Patriarhie, care se incurca sa ina-

bu$easca revenirea la constiinta nationals a Aromanilor.Patriarhatul bazat pe privilegiile acordate de primii Sultani

dupg cucerirea Imperiului Bizantin, nu voi sa tie seams ca,crestinii uniti prin religiune $i printr'o viata comuna de maimulte secole. apartineau la diferite natii deosebite prin origina,limba, traditie, $i obiceiuri.

Dupa promulgarea acestui pretios $i istoric ordin vizirial,apostolii romanismului din Epir $i Macedonia se incurajaramai mult, incepand sä deschiza $coli pretutindenea,

Alta cauza care a contribuit la ridicarea nivelului cultural-national din Epir $i Macedonia a fost infiintarea in Bucuresti la1879, a Societatii de Cultura Macedo-Romans, ca sa tie loculComitetului Amman, care se desfiintase din diferite motive.

Iata scopul fundamental al Societatii de cultura Macedo-Romana.

a) A raspandi prin scoli, incepand dela cele primare, inlimba romans, invatatura intre locuitorii romani de peste Dunare$i de peste Balcani.

b) A starui pentru buna stare a bisericilor comunitatilorromanesti de-a dreapta Dunarii $i de peste Balcani.

c) A priveghia mersul $coalelor existente in aceia$i parte$i a lucra la imbunatatirea for sporitoare.

d) A le dota cu carti, biblioteci, aparate. A intreprindeinsa$i qi a indemna la editarea de carti pentru romanii dinacele parti.

La auzul infiintarii unei asemenea societati intregul Fanars'a ridicat in picioare, iar Patriarhul Ioachim al III-lea adresa la8 Decemvrie 1879 cu No, 7898 Mitropolitului Pelagoniei (Pitolia)urmatoarca enciclica patriarhala.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

111

Prea Sfinte Mitropolit al Pelagoniei pi prea venerabil Exarh,,al Macedoniei superioare, frate in sfantul Spirit pi conliturghi-,,sitor cu smerenia mea, din partea Domnului har pi pace pentru,,Sfintia Voastra,

Prin scrisoarea noastra patriarhala pi sinodala cu datadin 30 Octomvrie trecut, v'am inptiintat confidential c5 de curands'a format la Bucurepti o societate cu numele Macedo-Romanspi, in acelapi timp, am atras atentiunea sfintiei Voastre asupra,,unor articole ale statutelor sale urganice pi v'am recomandatdiscretiune, Asernenea prin scrisoarea noastra patriarhala v'amincunoptintat ca, decurand am adresat un takrir Inaltei Porti,Prin acest takrir am pus afacerea sub ochii guvernului, facan-du-1 sä intrevada desordinele pi pericolele care ameninta Statulpi Biserica, Lam aratat asemenea necesitatea ce este de aatrage atentiunea pi ingrijirea guvernatorilor generali pi printenpiiacea a subguvernatorilor, astf el ca, cu concursul arhiepiscopilor,fratii noptri in Isus Christos, directiunea pcoalelor, a bisericilorpi a altor stabilimente publice sa nu fie incredintata in mainistraine. In urma acestui takrir, Thalia Poarta a dat instructiu-nile pi ordinele necesare, Astfel fiind, credeam foarte folositorde a recomanda sfintiei Voastre sa lucrati, la trebuinta deacord cu autoritatile locale pi sa veghiati apa incat Biserica s5.fie la adapost de cele mai mici lucrari ale Propagandei Romane,La trebuinta Sfintia Voastra poate cere instructiunile pi ajutorulMarei Biserici. Marirea lui Dumnezeu pi nesfarpita sa bunatatesal fie cu Sfintia Voastra.D.

Iata cum ordona Episcopii laicilor,Prea onorati Preoti, onorabili primati pi notabili din Gopepi,

orapel din Diocesa noastra. Sosit de catva timp din Crupova laBitolia, am aflat nu fara mirare ca, de catva timp cantati ro-manepte in biserica pi nu ptiu cine v'a permis asta. La inceputnu ne venea sa credem ea, ati putut sa o faceti Bra ptireanoastra, ca ptiti ca, un astf el de act este contra principiitorpi legilor eclesiastice, Mai in urinal am aflat in mod pozitiv else cants romanepte la ambele strane din biserica pi ca de maimulte on Apostolul a Lost, citit in romanepte in mijlocul certelor,Pentru intaia pi ultima oars, va scriu azi in aceasta privinta.Va facem cunoscut deci ca, sub nici un cuvant pi in nici unfel nu trebue sa cantati, nici sa cititi Apostolul in romanepte,

www.dacoromanica.ro

112

AfarA de aceasta spre a se inlatura orice scandal $i on cecearta, ordonam preotilor sal citeasca ei insasi Apostolul $i ho-taram ca sal fie respunzAtori de aceasta. DacA cineva dupa pri-mirea acesteia. va avea cutezanta a contraveni ordinelor melelucru ce nu indrasnim a crede, va fi pedepsit cu asprime $iimpreuna cu dansul pe turburatorii $i in acest scop, Ira vomchema mai intai la Bitolia, spre a ne face cunoscut pe autoriiacelor nelegiuiri, Cu toate acestea am crezut necesar a Va,,scrie mai inainte $i a Va sfAtui parinteste sal VA abtineti de aface lucruri al caror rezultat, nu trebue sal VA indoiti, nu poatefi decal nenorocit pentru voi, Convins ca, yeti primi mustrareace VA facem astazi cu privire la mentionata afacere $i caunimeni nu se va impotrivi $i data vreunul Va face ceva, ceilaltiil vor denunta Vicarului nostru episcopal si Notabililor VAdorim in asteptarea unui grabnic rAspuns sanatate buns $i

iubire intre yob.Semnat: Parintele Vostru in Isus Christos, Alexandra

Archiepiscop din Prespa".Din suszisa enciclica reese clay dece intentii era animata

Patriarhia fatal de miscarea cultura1A-nationalA aromaneasca,.voind cu on ce chip sal o nimiciasca.

Societatea de Cultural Macedo-Romans fu recunoscuta in1880 prin lege ca persoana mora15, capabila de a primi donatiuni$i legate.

Dela 1878 incoace chestiunea scolara is un avant si maimare, cu toate piedicele Patriarhiei-

lath* in mod cronologic data fundarii scoalelor 1)In 1864, se deschide scoala primara din Tarnova.In 1866, se deschide scoala primara din Abela,In 1868, se deschid scoalele primare din Vlaho-Clisura,

Gopesi, Damasi.In 1869, se deschide scoala primara din Crusova,In 1870, se deschid scoalele primare din Perivole $i Veda..In 1875, se deschide scoala primara din Nevesca.In 1878, se deschid scoalele primare din Bitolia si Perlepe.In 1879, se deschide scoala primara din Samarina,In 1880, se deschid scoalele primare din BAeasa, Grebena,

Magarova, Moloviste si Belcamen.

1) M. V. Cordescu Istoricul $coalelor Ronatne din Turcia Bucuresti 1906

www.dacoromanica.ro

113

In 1881, se deschid $coalele primare din Hrupi$tea $i

Nijopoie.In 1882, se deschide qcoala primary din Vlaho-Iani.In 1883, se deschid $coalele primare din Constantinopol $i

Pleasa.In 1884, se deschid $coalele primare din Turia $i Corita.In 1886, se deschide $coala primary din SmixiIn 1887, se deschide $coala primary din Floru.In 1888, se deschide $coala primary din GramaticovaIn 1889, se deschide a doua qcoala primary din Crusova.In 1890, se deschid $coalele primare din Bea la de Jos,

Caterina, Ceariceani, Huma $i Moscopole.In 1891, se deschid $coalele primare din Berat, Cerne$ti,

Elasona, Liumnita, Metova, Paleo-Seli.In 1892, se deschid $coalele primare din Sipsca, Pretori,

Murihova $i Resna,In 1893, se deschid $coale primare din Veles, Fra$ari, Lu-

gunta, $i $coala primary de fete din Moscopole.In 1895, se deschid $coalele primare din Scopia (Ueskiib)

Cociani, Livezi $i Sofia,In 1896, se deschide qcoala primary din Giumaia de Sus.In 1897, se deschide $coala primary din Iancovat.In 1898, se deschid $coalele primare din Cumonova §i

Dama$uli,In 1899, se deschid $coalele primare din Cupa, Doliani $i

Elbasan.In 1900, se deschid $coalele primare din Seres, Ghevgheli,

Lipopelti, Salonic, Poroi $i Papadia.In 1901, se dechide $coala primary de fete din Doliani,In 1902, se deschide $coala primary de fete din Elasona.In 1903, se deschide $coala primary No 2 din Bitolia.In 1904, se deschid $coalele primare din Palanca $i Sella.In 1905, se deschid $coalele primare din Vodena, Tarnareca,

Ferizovici, No, 3 Bitolia, Bitcuchi $i Bea la de Sus.In 1906, se deschide $coala primary din Lipoq.

Ca scoli secundare am avutIn 1880, se deschide liceul din Bitolia (Monastir),In 1887, se deschide gimnaziul din Ianina.

8

www.dacoromanica.ro

114

In 1899, se deschide scoala comerciala superioara dinSalonic.

Ideea fondarii scoalei comerciale superioare din Salonic afost visul marelui barbat de Stat, Take lonescu, supranumit deOlteni, cu drept cuvant Gura de Aur", inch din 1892, pe candera Ministru de Instructie, dar din diferite motive nu s'a pututdeschide cleat in toamna anului 1899 tot sub ministeriatul ge-nialului Take lonescu.

Scoala nu se putea deschide fara autorizarea prealabila aSublimei Porti, fapt pentru care se incepuserA tratativele la Con-stantinopol Inca din 1892, pentru a carei reusita a contribuitfoarte mult $i marele filo-aroman Baron von der Goltz Pasa peatunci organizatorul armatei turcesti,

lath' cum descrie dansul insusi intervenirea sa, in scrisoareace mi-a trimis la Metova - patria mea - unde facusem cunostintaHind gazduit in casa unchiului meu Velisarie V. Bira, pe atunciprimarul Metovei,

Constantinople, le 9 Dec. 1895

Cher Monsieur Diamandi,

Veuillez bien pardonner que je n'ai pas repondu a votreaimable lettre du 27-9 Sept, J' etais malade a cette époque laet je partis bentol aux eaux chaudes de Yalova. Mais je n' aipas manqué de m' occuper de votre affaire. Au ministere de1' instruction publique on m' a dit, que 1' affaire etait reglee, que1' Trade Imperial a ete donne et se trouverait sous peu entre lesmains du Vali de Salonique. Ceci giant au commencement dumois d' Octombre ; done je suppose que tout est terming en votrefaveur.

Je me rappelle toujours avec une vine satisfaction de monsejour a Metzovo et je voudrais bien y revenir un jour, Vousme feriex un grand plaisir de me aonner de vos nouvelles, quime seraient d' autant plus interessantes, que jaurai probablementsous peu l'occasion d'être rep en audience par Sa M. Le Roi deRoumanie.

www.dacoromanica.ro

115

Comme je quitte la Turquie cesjours-ci, je vous prie demiecrire a Berlin: Kurfuersten-Damen No, 137-a chez Mr.Alexander,

Soyez sincerement saluoVotre bien devoue

(ss) Baron v. d. Goltz

Aga dar in toamna anului 1899 s'a deschis gcoala comercialgdin Salonic sub directiunea profesorului Mihail Dimonie, 1) avandca profesori pe Domnii Pericle Papahagi, Vasile Diamandi,Gheorghe Biciola, 2) Sava Saru, Gheorghe Cionga, Mihail Pocle-taru, 3) Doctor A, Sunda, 4) Nicolae Papahagi 5), Pericle Capidangi Scarlat Negrescu.

Scoala a continuat regulat pang. in timpul rgsboiului mondialgi chiar in timpul rgsboiului sub directiunea profesorului TheodorCapidan gi datorita fostului Consul General G. C. Ionescu, Dupalrgsboiu s'a redeschis sub directiunea profesorului Vasile Diamandigi cu concursul profesorilor rgmagi in Macedonia gi in EpirMMulti ani gcoala n'a avut localul ei propriu gi numai in 1900 s'ainaugurat localul gratie fostului Consul General A. Contescu,Pang in 1925 gcoala a produs 150 de Diplomati gi Absolventiplasati in Tara gi aiurea unde s'au ridicat prin muncg gi cinste,facand falii neamului gi gcoalei,

In 1901 s'a deschis gimnazul din Berat in Albania de Mijloc,In 1905 s'a deschis Internatul Universitar din Constantinopol,In anul gcolar 1914 1915, au fost urmgtoarele scoli gi bisercii.

In Serbia 7)

Circumscriptia Bitolia (Monastir).

21 $coli primare de bgieti gi fete cu 53 de institutori giinstitutoare gi cu un buget anual de Lei 56,520,

1) Actualmente decedat.112)

3)4) Decedat de mult.5) Dacedat.6) Morti : N. Sdrula, V. Naca, B. Affolter si Cole Adam fost si Director.7) DupA 1ncheerea pticei dela Versailles, Serbia n'a mai permis redes-

chiderea susziselor gcoli, considerand cAduc Tratatul dela Bucuresti din1913 Si cu el $i acordarA Autonomil Scoalelor, Bisericilor din MacedoniaSarbeasca.

,.

www.dacoromanica.ro

116 :

Un liceu cu 7 clase si cu 20 profesori, cu un buget anualde Lei 86 643.

Una scoala normala si profe ionala de fete cu 5 clase, 15profesoare si un buget anual de Lei 50,632,

6 Biserici cu 10 preoti, mai multi cantareti si paraclisiericu un buget anual de Lei 27,180 plus Lei 11'098 pentru chiriisi intretinere,

Circumscriptia Scopia (Uskiib),

8 $coli primare de baieti si fete cu 15 institutori si insti-tutoare 4i cu un buget anual de Lei 16.200.

4 Biserici cu 4 preoti, mai multi cantareti si paraclisieri, cuun buget anual de Lei 6.600 plus Lei 2,560 pentru chirii si in-tretinere,

In Grecia,Circumscriptia Salonic.

19 $coli primare de baieti si fete cu 46 institutori si insti-tutoare, cu un buget anual de Lei 49.200.

Una $coala Comerciala Superioara la Salonic cu 7 clase,19 profesori si un buget anual de Lei 70,029.

11 Biserici cu 15 preoti mai multi cantareti si paraclisierisi cu un buget anual de Lei 21.360.

Circumscriptia Meglenia.

7 $coli primare de balieti si fete cu 18 institutori si insti-tutoare si cu un buget anual de Lei 16.680.

6 Biserici cu 14 preoti, mai multi cantareti si paraclisieri.cu un buget de Lei 12.120 plus Lei 910 pentru chirii si intretineri,

Circumscriptia Grebena,

11 $coli de baieti si fete cu 15 institutori si institutoare,cu un buget anual de Lei 16,320.

3 Biserici cu 4 preoti, mai multi cantareti si paraclisieri,cu un buget anual de Lei 6,360 plus Lei 1.280 pentru chid' siintretineri.

Circumscriptia lanina.

7 $coli primare de baieti si fete cu institutori si institutoare,cu un buget anual de Lei 13.440.

www.dacoromanica.ro

117

Una Scoala Comerciara la Ianina cu 4 clase si 9 profesoricu un buget anual de Lei 39,162 plus Lei 1410 pentru chirii aintretineri,

In Albania 1)

Circumscriptia Corita,

10 Sco li primare de baieti si fete cu 21 institutori si insti-tutoare cu un buget de Lei 23A00.

5 Biserici cu 5 preoti, mai multi cantareti $i paraclisieri.cu un buget anual de Lei 7.980 plus Lei 2.110 pentru chirii $iintretinere.

Circumscriptia Berat,

8 Scoli cu 10 institutori $i institutoare, cu un buget anualde Lei 10,920.

Una biserica cu un preot, cintaret $i paracliser cu un bugetanual de Lei 1.440 plus Lei 2,540 pentru chirii $i intretineri.

In Bulgaria.Una scoala primary si una comerciala elementary la Sofia,

cu un buget anual de Lei 34,880.Una scoala primary $i 1 biserica la Giumaia de Sus cu un

buget anual de Lei 4.800,Asa dar in anul scolar 1914-1915, au Post in toata Peninsula

Balcanica, 91 de sea primare de baieti si fete cu 111 institutori,76 institutoare, 53 de preoti cu un buget anual de Lei 315,228;apoi un liceu, doua scoli comerciale, una scoala normall profe-sionala de fete,

Intregul buget pe anul scolar 1914-1915, s'a ridicat la sumade Lei our 744.000, iar numa'rul elevilor trece de 5 500.

II-a Chestiunea Bisericeasca $i Iradeaua.Din punctul de vedere religios, Aromanii dela crestinizarea

for 2) $i 'Ana' in 1204, in timpul Impb..ratului Ioanitiu depindeaude Biserica Ortodoxa din Constantinopol sub erarhia Mitropoli-tilor $i Episcopilor respectivi, in afara de Metova, care depindeadirect de Patriarhie avand exarhul for ea sef religios 3)

1) A se vedea la capitolul X cum a procedat Albania.2) A se vedea Cap. 11 Manuscrisul referitor la viata lui Sf. Dumitru.3) A se vedea Cap. IV.

www.dacoromanica.ro

118

Din Bula Imparatului Vasile al H-lea Bulgaroctonul, reeseca in 1018,Vlahii din toata Bulgaria $i imprejurimi depindeau deArhiepiscopul din Ohrida 1).

In ziva de 8 Noembrie 1204, Imparatul Ioanitiu, ordona careligiunea Statului sau, sa fie cea catolica $i ca toate bisericileImperiului sau sä depinda de Roma 2). Faptul acesta nu duradecat cativa ani (1206), cad din cauza intemnitarii ImparatuluiLatinilor Balduin de Flandra, Papa se supara pe Ioanitiu, ceeaceit determine sa treaca din nou la Biserica Ortodoxa a Patriarhieide care depinde pang' azi.

Indata ce chestiunea bisericeasca a fost puss pe tapet deGuvernele Romania' pentru obfinerea unui Episcopat Aromanescpprin trimiterea unei anumite delegatiuni de Aromani la Patriarhieprintre care figurau $i raposatii : Parintele Balamaci DimitrieAtanasescu, Patriarhia simfind ca pierde totul in Orient prinredesteptarea comtiintei nationale la Amman', s'a alarmat stri-gand urbi et orbi ca, panhelinismul e in pericol, ca Vlahofoniinu sunt Aromani, neacordand nici oda ta Aromanilor dreptul dea se ruga lui Dumnezeu in limba romaneasca $i de a dobanditin sef spiritual.

Toate demersurile Guvernului Roman atat pe langa Pa-triarhie, cat pe langa Sultan qi Sublima Poarta, ca sa rezolvechestiunea Episcopatului Roman, au quat atat in detrimentulAromanilor, cat §i al Turciei, strigandu-se in zadar in Parla-mentul Tarii Traiasca Sultanul" cu ocazia cererei recunoastereiMitropolitului Antim, ca Episcop al Aromanilor.

Cand in 1904, s'a reluat chestiunea bisericeasca si aceea acomunitatii, furia Patriarhiei ajunsese la paroxism.

Cazazis, pe atunci Presedintele Societatii Elinismos" pro-paga o cruciada de exterminare incontra tot ce e romanesc.

Se formeaza bande de antarfi, asasinatele se fineau lanf,bietii Aromani plateau cu viafa for apararea Cauzei Nationale,

Atentatele asasinatele stint descrise pe larg $i in modoficial in Cartea Verde a Romania' din 1905 sub titlul ; Conflic-tului Romano-Grec" Documents Diplomatiques 1903-1905, 8).

1) A se vedea Cap. II. Bula In greeeste si traducerea In romine$te.2) A se vedea Cap, V Imperiul Vlaho- Bulgar.3) Le Livre Jaune Francais 1903-1905 Afaires de Macedoine.

$i

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

119

In primavara anului 1905 surveni couflictul Turco-Romanpentru recunoasterea comunitatilor Aromanesti $i in care con-flict Grecia oficiala si neoficiala s'a ridicat in picioare ea säprotesteze pe langa Europa, pentru sprijinul acordat Romaniei,dupa cum reese din raportul Reprezentantului Frantei din Atenacatre Ministrul de Externe, care suns astfel. 1),

,,M. Le Comte d'Ormesson, Ministre de France a AthenesA M. Delcasse, Ministre des Affaires Etrangeres.

Athenes, le 18 Mai 1905.

Le Ministre des Afaires Etrangeres m'a entretenu du,,conflit engage entre le Gouvernement Ottoman et la Legation,,de Roumanie a Constantinopole. D'apres ses informations tousles Ambasadeurs soutiendraient 5ette derniere dans sa plainte,,contre le Vali de Janina incrimine de manque d'egard vis-a-vis d'un inspecteur 2) des ecoles roumaines et dans sa demande,,de reconnaisance de la nationalite roumaine en Epire. Le Gou-,,vernement Grec se montre emu de ce concours prete aux pre-tentions roumaines en Epire.

(ss) D'Ormesson

Reponse de M. Delcasse au susdit raport a).M. Delcasse Ministre des Affaires. Etrangeres au Comte

d'Ormesson Ministre de France a Athenes.

Paris le 19 Mai 1905,n'est pas exact comme parait le croire le Ministre des

Affaires Etrangeres de Grece, que nous soyons intervenus dansle regulment de 'Incident particulier de Janina. Nous noussommes bornes dune maniere generale a consentir, sur la de-mande de Roumaine, a nous associer aux autres Puissances

pour appujer aupres de la Porte la demande de reconnaissancedes communautes Valaques en Turquie d'Europe. Nous nefaisons en cela d'ailleurs que rester fideles aux principes quele Gouvernement de la Republique a invariablement suivis en

1) Le Livre Jaune Francais 1903-1905 Affaires de Macedone, Piece141 page 180.

2) Acel Inspector era Nicolae Tacit, actualmente stabilit. In Bucuresti.3) Le Livrie Jaune Francais, Ministere des Affaires Etrangeres Do-

cuments Diplomatiques Affaires de Macedoine 1003-1905 Pieee 142 p. 181.Paris Imprimierie Nationale 1905.

II

www.dacoromanica.ro

120

,,Orient de ne reclamer aucun privilegie, mais des conditionstolerables et egales pour toutes les races et pour toutes lesconfessions et a cet egard nous ne saurions faire de distinctionentre les defferentes parties de l'Empire Ottoman, Il n'ya rienla de desobligeant pour le Gouvernement Hellenique qui saltau contraire, quel concours son pays a toujours trouve aupres,,dela France, toutes les fois qu'il s'est agi d'amiliorer le sort,,des populations grecques,

(ss) Delcasse

Se vede clar cum ca, Guvernul grecesc de pe atunci, saopus din rasputeri ca, Aromanii sa fie recunoscuti ca natie aparte in Orient.

Presa greceasca de pe atunci era plina de insulte la adresaRomaniei, a Regelui Carol I-iu $i a Barbati lor de Stat care lup-tasera sa obtie Iradeaua, care apoi a fost scaldata in sange aro-manesc.

In urma asasinatelor tinute lant in anii 1904-1905, Guver-nul Roman sezizat de plangerile comunitatilor aromane$ti, seadresa Sublimei Porti, solicitandu-i o iradea pentru recunoa$te-rea lor. Poarta instigata de Patriarhie se opuse, preferind chiaro ruptura diplomatica cu Romania, decat sa nemultumeasca Pa-triarhia, Guvernul Roman secundat de unele Puteri Mari') adresaTurcii un Ultimatum, care expira in ziva de 10-23 Mai 1905,la care ceda Turcia, acordand Iradeaua solicitata 2).

Iata cum suns Iradeaua 3) $i 4)Maestatea Sa Imperials Sultanul, care in sentimentele Sale

de inalta justitie $i ingrijire parinteasca pentru popoarele sale,I$i intinde binefacerile $i favorurile Sale asupra tuturor suptwi-lor Sai credinciosi, Fara deosebire de religiune nici de rasa,luand in consideratiune suplicele supuse in timpul din urma lanpicioarele Tronului Imperial de catre suptwii Sai Valahi, a bine-volt sä ordoane ca, in virtutea drepturilor civile, de care dan$iise bucura cu acela$ titlu ca $i ceilalti suptwi nemuzulmani, co-munitatile for sä desemneze pe Muktari conform cu regula-

1) Le Livre Janue Francais deja citat.2) Textul Iradelei a fost publicat prin comunicat oficial in toate zi-

arele din Constantinopol.3) Cartea Verde a Romanii Conflictul Greco-Roman din 1905. p. XXXI,4) A se vedea textul in frantuzeste la cap. XII Anexe.

www.dacoromanica.ro

121

,,mentele in vigoare ; ca dupa cum se practica pentru celelaltecomunitati pentru inspectarea qcoalelor for i indeplinirea for-malitittilor edictate de legile Imperiului pentru deschidereanouilor stabilimente qcolare, Aceasta ordonanta Imperials alost comunicata Departamentelor respective pentru executa-rea ei.

Pe langa suszisa Iradeaua, Ministrul de Justitie Otomanprintr'o specials Teskerea, ordona libera intrebuintare a limbeiromfine in biserici qi in $coli.

Iata cum suns acea Teskerea 1) i 2)

Ministrul Otoman al Justitiei qi al Cultelor catrePrea Sfintia Sa Patriarhul Ecumenic

O Inalta Teskerea Vizirala face cunoscut ca, Valahii su-,,pu§i Otomani, spre a -si apara interesele for nationale au cerutHautorizatia de a face uz de propria for limba in stabilimentelefor colare ; de catre preotii for i in limba for qi aceia de aalege, ca qi celelalte nationalitati, acolo unde ei s'ar afla in majo-,,ritate, muktarii for,

Consiliul de Mini§trii, Considerand ca, pe de o parte unprincipiu fundamental al Imperiului impune Statului o impar-tialitate absoluta WA de diferitele nationalitati care traesc subsceptrul Maestatii Sale Imperiale Suhanul qi ca, pe de altsparte, in cererea de mai sus nu se gasete nici cea mai micaurma de vreun prejudiciu adus drepturilor unei alte nationali-tati, a hotarat de a insarcina Ministrul de Interne sa comuniceInspectoratului Vilayetelor din Turcia Europeans i Guverna-torilor Generali respectivi ca: cu conditiunea de a nu inovanimic cu privire la raporturile for de supunere fats de Patri-,,arhat Valahii nu vor putea fi inpiedicati de a celebra cere-moniile cultufui de catre preotii for §i in limba for nationala,nici nu vor fi impiedicati de a se servi de aceasta limba in co-life lor ; ca le va fi permis de a-0 numi proprii for muktari,conform legilor in vigoare, Ca nimeni nu va putea turbura inexercitiul functiunii for pe institutorii i pe inspectorii invata-manlului pe care comunitatea valaha i-ar numi, adresandu-seconform regulei stabilite, Ministerului Imperial al Instructiunei

1) Cartea Verde a Romaniei din 1905 deja eitata p. 5 Anexa.2) A se vedea textul in frantuzeste la Cap. XII. Anexe.

www.dacoromanica.ro

122

Pub lice, $i ca infine, Valahii vor lua parte la alegerile mem-,,brilor Consiliilor Administrative. Aceastg deciziune fiind su-push' aprobarii Maiestatii Sale Sultanului, a fost sanctionataprin o Iradea Imperiala.

Imi fac dar o datorie de a aduce aceea ce precede lacunostinta Sfintiei Voastre.

Ministrul: (ss) Abdurahman18 Rebi-ul-Evvel 1323 10 Mai 1321 (1905).

Cu ocazia publicarei suszisei Iradele, se exprima asftelReprezentantii Frantei din Constantinopol si Bucuresti,

M. Constans Ambassadeur dela Republique Francaise aConstantinople a M. Delcasse Ministre des Affaires Etrangeres ').

Constantinople, le 25 Mai 1905

Le Sultan a publie un Ira& portant reconnaissance aregal des autres nations chretiennes de la Turquie d'Europe delanationalite des Valaques de l'Empire Otoman, lesquels aurontnotamment le droit d,employer leur langue dans l'eglise et dansl'ecole, de nommer des Mouktars dans leurs. communautes etd'etre representes dans les Conseils de Vilayet ".

(ss) Constans

Rapport du Ministre de France de Bucarest transmettanta son Gouvernement les remerciements du Gouvernement Rou-main pour l'appui dans la Question de reconnaissance des Vala-ques 2),

M. Grimault, Chargé d'Affaires de France a Bucarest aM. Delcasse Ministre des affaires Etrangeres.

Bucarest, le 26 Mai 1905

,,Le Ministre des Affaires Etrangeres m'a anonnce aujour-,,d'hui au cours de sa reception diplomatique, que la Roumanieavait recu entiere satisfaction dans l'incident de Janina etobtenu la reconnaissance des droits civils des Roumains deMacedonne. Le General Lahovary a ajoute qu'il avait chargéson represent a Paris de remerier Votre Excellence, qui par,,la bienveillance de son attitude generale dans la question Ma-

1)2)

Le LivreLivre

Janne FrancaisFrancais

p.p,

181 piece 143.Le Janne 182 piece 144.

www.dacoromanica.ro

-- 123

cedo-Roumaine a heureusement contribue au resultat dont sefelicite le Gouvernement du Roi".

(ss) Grimault.

Proclamarea Iradelei kith' si mai mult Patriarhia Greciaoficiala de atunci, care prin Silogurile si Comitetele de teroareincepura o goana strasnica contra Aromanilor provocand apoiruperea relatiunilor diplomatice $i comerciale intre Romania siGrecia, lucru constatat din Cartea Verde a Romaniei provo-cand masurile de represalii luate de Guvernul Roman in contrasupusilor greci, expulzandu-se mai multi din ei, facand exceptiesupusii greci-thessalioti de origina aromana.

Suszisa stare de lucruri a durat cati-va ani pans la pro-clamarea Constitutii turcesti din 1909, cand relativ s'au maipotolit prigonirile $i asasinatele.

In timpul junilor Turci, chestia scolara $i bisericeasca aro-maneasca din Epir, Macedonia si Albania lua un avant si maimare, desi nu s'a putut obtine decat un Deputat in persoanaDoctorului Filip Misea din Hrupiste gi un Senator in persoanaziaristului Nicolae Bataria din Crusova.

Daces s'ar fi staruit $i mai mult, s'ar fi putut capata $i maimulti Deputati si Senatori. In aceasta privinta, iata cum seexprima raposatul Take Ionescu intr'o scrisoare ce adresatatuncu.

23 Ian, 1909Vila Negoiu Sinaia

Iubite Domnule Diamandi,

Iii multumesc din toed inima pentru urcirile ce mi-aiutrimes. Am urn-is:frit cu mare atentie evenimentele de acolo,,as fi fericit dacci in adevdr situalia a for nostri s'ar imbund-to real. Mi-a parut foarte rciu ca s'a ales numai unul De-uputat2) si ma tern cd de aici nu s'a facut tot ce trebuia sit*use faces,

1) Cartea Verde a Romanies. Conflictul Greco-Roman din 1905.Cap. IV Suspendarea relatiunilor diplomatice dintre Romania 4i Grecia

p. 77-93 ; Cap. V. Denuntarea Conventiunei Comerciale p. 97-104 ; intocmitade marele patriot N. I. Papiniu, fost Ministru Plenipotentiar.

1) Acel Deputat era Doctorul Filip Mises, actualmente stabilit InBuzau.

si

1),

mi-a

91

www.dacoromanica.ro

124

JIM ndu-ne succes, ne uram succes la toti.Spune, te rog, la toil di Vci doresc tot binele fi ma crede

,,te rog".Al D-tale devotat

(ss) Take lonescu

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL X lea

Aromanii §i Rasboiul BalcanicCu isbucnirea rasboiului balcanic, Aromanii indurara din

nou nenorociri, deoarece armatele grece0i patrunzand in comu-nele aromane0i ucisera mai multi frunta0 printre care citampe Parintele Balamaci din Corita, ciopartit in bucati, precum i

Dumitru Cicma din Turia.Multi ar fi avut acea0 soarta, daca: nu se adaposteau unii

in Albania, altii in Romania. Nu s'ar fi pus capat acelor asasi-nate, daca nu intervenea la timp raposatul Take Ionescu pelanga Venizelos, care dispuse sa se is masuri pentru aparareaAromanilor.

In tratativele urmate la Londra intre Balcanici i Turcia,la care a participat i Romania, s'a discutat i cauza Aromanilorcu atat mai mult, cu cat Cabinetele Europene, discutau dacaRomania face sau nu face parte din Concertul Balcantc, fiindconsidarata ca o tars nebalcanica. Faptul insa ca, traesc inBalcani conationalii ei, Aromanii i-au dat dreptul de a se inte-resa de soarta lor, obtinand §i o autonomie§colara §i bisericeasca.

Iata partile principale din actele oficiale tratate intre Ro-mania §i Tariie beligerante balcanice din 1912-1913 referitoarela Aromani i cuprinse in Cartea Verde din 1913 1).

Din raportul Ministrului Plenipotentiar al Romaniei delaSofia, D-1 Ghica. catre Ministrul Afacerilor Shaine din Bucu-re0i din 4/17 Noemvrie 1912.

1) Cartea Verde : Documente Diplomatice : Evenimentele din PeninsulaBalcanica. Actiunea Romaniei Septembrie 1912. August 1913. Textul Trac-tului de Pace dela Bucuresti 1913. Editura Minerva.

www.dacoromanica.ro

126

Domnul Ghesoff ar fi declarat ca, daca este gata sal acor-de Romaniei toate avantagiile posibile (cuprinzand si pe acele pecare populatia Cuto-Vlaha din Macedonia crede ca le va avea,cu toate ca de fapt este aproape sigur ca Bulgaria nu va stapan1decat cea mai mica parte), h-ebue sa tinem socoteara ca. ocedare de teritoriu cere, dupa constitutie, aprobarea maresSobranii dela Tarnova, (pag, 15 din Textul Tractatului).

In alts parte zice : Asupra soartei populatiunei romanestidin Macedonia si chiar pentru acelea pe care marile linii departaj intre aliati le face sä treaca sub alte dominatiuni decat cea bulgara, cred, ca putem trage folos pe langa Guvernul,,Bulgar, atat din simpatia sa pentru o Albanie autonomA, cat sidin ruptura adanca ce s'a produs intre Bulgaria si Grecia,tot pagina 15.

Dupa cate am aflat. D-1 Ghesoff este foarte nelinistit derpretentiunile grecesti, pe care le gAseste in petto exorbitante,mai ales comparate cu slabele for succese militare. Greciiinteleg sa aibA Ianina si Epirul intreg cuprinzand si regiuni purAlbaneze, Cum de altfel Grecii cred, ca li s'ar cuveni tinutuldin prejurul Monastirului, am putea pretinde Bulgariei sa spri-jine vederile noastre pentru ca dorintele Cuto-Vlahilor. sä fie,,realizate si ca grupul Romanilor din Macedonia, atat delaPind, cat si dela Meglen sä fie alaturat pe ianga aces% Albanie,necristalizata Inca, pe care va trebui s'o despartA si sa -i redea,,autonomia, solutia pe care Bulgaria cu toata solidaritatea einactuala cu aliatii, nu poate s'o vada cu ochi raj' deoarece in-trevede posibilitAti realizabile mai tarziu.

Din raportul D-lui Prim Ministru Maiorescu, &Aire M. S.Regele din Bucuresti, 26 Noemvrie 9 Decemvrie 1911

Fara a fi inceput eu sa vorbesc de vre-o cerinta a Ro-maniei, D-1 Daneff a luat insusi initiativa de a ne propune maiintai: ca Romanii Macedoneni sa aiba in regiunile anexate deBulgaria dupa pacea cu Turcia, liberul exercitiu al limbei inscoalele si bisericile for si un Episcopat propriu.

Eu am adaugat el trebuie sa fie admisa si subventionareaacestor scoli si biserici de care Statul Roman.

D-1 Daneff : Se poate, aceasta ar usura finantele noastre,,p. 16,

www.dacoromanica.ro

127

Din raportul Ministrului Afacerilor Shaine din Bucuresti,catre Ministrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra din 15!28Dec, 1912.

La o eventuala participare a Romaniei la reuniunea am-basadorilor veti cauta a apara mai inainte de toate intereseleAromanilor, In acest sens poate fi vorba de o Macedonie si deo Albanie autonoma, eventual de o Albanie cat de mare. Intratativele D-voastra veti insista ca, State le balcanice si in,,deosebi Grecia sa respecte scoalele si bisericile Aromanilor sisa nu stanjeneasca tntru nimic infiintarea unui Episcopat allor p. 21.

Tot in suszisul raport zice : Cat priveste pe Romani' Ma-cedoneni, D-1 Daneff ne-a dat asigurarea ca, Bulgaria va res-opecta scoalele si bisericile for din localitdtile ocupate si caadmite infiintarea unui Episcopat pentru Aromanii din Macedonia,

D-sa n'a facut obiectiune in privinta subventionarii directe decatre Statul Roman a institutiilor de cultura ale Aromanilor,pag. 22.

In continuare zice : ,$i acum Romania va fi cu atat maidispusa exercita influenta pe langa Puteri in sensul dorin-telor Bulgariei, cu cat o va sti mai pregatita a ocroti intereseleAromanilor de sub stapanirea ei si a ne oferi dovezi sinceresi spontane de prietenie in privinta rectificarii de fruntarie".pag. 23.

Din raportul D-lui Prim-Ministru Titu Maiorescu catre M.S, Regele din Duminica 28 Decembrie 5 Ianuarie 1912-1913.

Astazi, Ministrul Italiei, Baronul Fascioti, mi-a spus caguvernul Italian face demersuri si continua sa insiste pe ranoBulgaria in sensul dorit de Romania si ca, el este de parere CaItalia trebue sa se ocupe serios de interesele Cuto-Vlahilor".pag. 29.

Din raportul D-lui Prim-Ministru Titu Maiorescu catre M.S, Regele din Miercuri 26 Decembrie 8 Ianuarie 1912 - 1913,

Astazi a venit Ministrul Rusiei, Domnul $ebeco sa-mi co-,,munice pe hartie oficiala datata 26 Decembrie 1912 dar nesem-nata urmatoarele 1) Autonomia eclesiastica si scolara a Cuto-Vlahilor in Macedonia pag, 34,

a-si

www.dacoromanica.ro

128

Din Protocolul din Londra din 16 - 29 Ianuarie 1913.Legatiunea RomanA din Londra.

Ad. No. 612-913.

1). Subsemnatul delegat al Romaniei, iau act de declarafiaca, Bulgaria consimte sa dea o autonomie scolilor si bisericilorAromanilor din Macedonia care se vor afla in viitoarele posesiunibulgaresti, intru cat acele scoli vor fi frecventate de copii a-romani, $i sa permits infiinfarea unui Episcopat pentru aceiasiAromani, cu facultatea pentru Guvernul Roman de a subven-Vona sub supravegherea Guvernului Bulgar zisele institufiuniculturale, pag. 62.

Din Memoriul Guvernului Roman asupra diferendului ro-mano-bulgar.

Bucuresti, 15 - 28 Fevruarie 1913,

Doua interese ale Romaniei trebuiau mai cu seam« asi-gurate dupa rasturnarea ordinei lucrurile stabilite in 1878.

Era, mai intaiu, soarta viitoare a Romiinilor din Turciaastfel numiti in art, 4 al Tratatului din Berlin ') numiti $i Ma-cedo-Romani $i Cuto-Vlahi, pusi ei insAsi la adapost de art, 23$i sortiti acuma sa treaca sub alts dominatiune.

Cu toate ca, Sublima Poarta, n'a recurs nici odata la avizulComisiunei. Europene prevazuta de art. 23, totusi Romanii din,Turcia se bucurau de fapt, sub regimul otoman de o oarecareprotectiune a administratiei. Comunitatile for dinstincte an fostrecunoscute in mod oficial, bisericele si scoalele for au fost in-tretinute cu stiinta Sublimei Porfi din bugetul Statului Roman,Dela 1864 chiar, dar mai cu seams dela independenta sa, Ro-mania a facut, an cu an, mare sacrificii pentru consangenii sae

din Turcia $i bugetul roman pe exercitiul in curs dela 1 - 14Aprilie 1912 prevede la art. 13 suma subveatiunilor acordatescoalelor si bisericilor romfine din Turcia, pag, 94 - 95.

In alts parte pag, 99-101 zice: Ramane stabilit cal partealusts de armata romans la rasboiul din 1877 - 1878, careia Bul-garia ii datoreste existenta sa, precum $i neutralitatea Romania

,,care a contribuit foarte mult la succesul armatelor bulgare in,,timpul crizei balcanice actuale, au fost factori hotaratori recu-

1) Brunswick, Le Traite de Berlin din 1878.

www.dacoromanica.ro

129

,,noscuti chiar de cercurile conducatoare actuale ale Bulgarieifiindca, inainte ca Romania sa -$i formuleze official pretentiileprivitoare la situatiunea viitoare a Macedo-Romarilor i la rec-tificarea granitei, numai presiunea imprejurarilor de curandcreiate i situatiunea pe care Romania sub domnia RegeluiCarol I. $i -a asigurat-o in Europa, au determinat pe Pree-dintele Sobraniei, D-1 Danef, ca in drum spre Londra sa seropreasca la Bucure0i. Asistand la 26 Noemvrie 1912, la des-chiderea Parlamentului Roman, primit in audienta de M. SaRegele Carol, D-1 Danef a avut mai multe intrevederi cu oamenii,,de Stat Roman, mai cu seams cu Preqedintele Consiliului, Mi-nistru al Afacerilor Straine - fare o forma obligatoare e drept -intrevederi in care dansul a deschis mai intai vorba despreChestiunea Macedo-Romanilor qi despre chestiunea rectificarei,,de granita.

El a constatat putinta unui aranjament lesnicios in ce pri-vete bisericile i colile Macedo-Romanilor, care vor trece substapanirea bulgara.

Chestiunea Macedo-Romanilor a gasit, chiar dela inceputulnegociatiunilor o solutiune acceptabill 0 mentionam ap cumse afla consemnata in protocolul semnat la Londra, la 6 - 29,,Ianuarie 1913 intre D-nii Mip i Danef.

,,Subsemnatul, .delegat al Romaniei, iau act de declaratiaca, Bulgaria consimte sa dea o autonomie qcoalelor qi bisericilorKuto-Vlahilor din Macedonia care se vor gasi in viitoarele po-sesiuni bulgare, autonomia care consta in aceia ca aceste qcolivor fi frecventate de copiii Kuto-Vlahilor qi se va da voie sase creeze un Episcopat tot pentru acegi Kuto-Vlahi, GuvernulRoman avand facultatea de a subventions sub supraveghereaGuvernului Bulgar zisele institutiuni culturale.

Din telegrama Ministrului Afacerilor Straine catre MinistrulPlenipotentiar al Romaniei la Londra.

Bucureqti, 9 - 23 Martie 1913.

Va rog sa cereti ca numeroasele comune macedo-romanedin Pind intre Samarina qi Metova, sa fie incorporate la Albania,Insistati mai ales asupra principiului ca in toate localitatile undeRomanii sunt in majoritate, limba administrative sa fie romans,

9

www.dacoromanica.ro

130

tot asa in toate bisericile si scolile romanesti ; principiul ge-neral va trebui sa fie inscris in Constitutia Albaniei". pag. 122,

(ss) Maiorescu

Din telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei laLondra (Misu), catre Ministrul Afacerilor Straine.

Londra, 13-26 Martie 1913.

Astazi la reuniunea Ambasadorilor, am cerut ca regiuniledintre Ianina, Metova, Grebena si muntele Gramos, parka. laKoritza cuprinzand 36 de sate $i targuri romanesti cu o populatiede mai mult de 80.000 locuitori sä fie incorporate la Albania.Pentru protectia individualitatii acestor Romanii, Marile Puterivor trebui sal garanteze prin Tratatul care va inlocui Tratatuldela Berlin $i prin Constitutia Albaneza autonomia administrative,comunala si pe cat posibil politica a acestor Romani, intrebu-intarea limbei romanesti in administratie, in scoli si biserici ;recunoasterea unui sef spiritual roman cu factultatea pentru gu-vernul roman, sa intretie, ca in trecut, institutiunile de cultureromaneasca, fall nici o restrictiune,

Primirea facutal explicatiunilor si demonistratiunilor melepe harta 1) a fost foarte prevenitoare $i am multumit in numele,,guvernului roman pentru atentia $i consideratia aratata vede-rilor expuse de catre reprezentatul ei, pag. 123.

Din Pro-Memoriu remis la Foreign-Office in urma cerereilui Sir Edward Grey si semnat de Misu,

Londra 14127 Martie 1913.

,,Guvernul Roman vede Cu multumire creiarea unui StatAlbanez independent, cu at& mai mult cu cat spera ca prinmasurile pe care Mamie Puteri garante vor binevoi sä le ia,individualitatea numerosilor Romani care vor fi incorporati vafi aparata, In acest scop hotarele viitoarei Albanii ar trebui safie trasate in asa chip, ca nu numai acest Stat sä fie la ada-postul oricaror greutati ulterioare cu vecinii sal, dar ca si popu-Ostia romaneasca, care este cea mai deasa in Sud-Estul Albaniei,sä fie pastrata nestirbita in hotarele Statului Albanez,

1) Harta pomenita mai sus a fost lucrata de autorul acestei luerari si1naintatA Ministerului Afacerilor StrAine din Bueuresti cu granitele cuvenite,

www.dacoromanica.ro

131

Regiunea cuprinsa intre orasele Janina, Metova, Grebena§i muntele Gramos, este locuita de o populatie in majoritateromaneasca, care poate sa fie evaluata la mai mutt de 80,000,,locuitori §i care este impartita in 36 de sate §i targulete din,,care cele mai insemnate sunt: Samarina, Avdela, Perivolie,,Crania, Labanita, Seracu, Laista, Le§nita, Breaza, Turia, Med-jidia etc.

,,Trebue sa observam ca cele doua versante ale Pindului,,dela muntele Gramos pans la Agrafa sunt ocupate in majori-tate de Romani; 0 parte a acestei populatiuni a fost anexata,,Greciei dupa Tractatul de la Berlin. Romani' an protestatatunci contra acestei anexari. Ar fi nedrept sa se permits dinnou despartirea trunchiului compact romanesc si sa-1 anexezela alte State decat Albania. Romania este de parere ca indi-,,vidualitatea for nationals va fi mai bine pastrata intr'un StatAlbanez independent, sub garantia §i controlul Mari lor Puteri,ale carui garantie ar trebui fixate intr'un mod nediscutabil,pentru a se evita in aceste tinuturi turburari in viitor.

Guvernul Roman considers ea cele mai bune granite na-turale pentru Albania de Sud, ar fi muntii Zagorei (Mitchikelisi Pipingo 1), valea raului Inahos 9 pans la confluenta cu raulArta (Arachtos), pans la isvorul acestuia rau la Jug (Zygos):de aci la Metova si urmand granita actuala a Greciei pang laraul Venetico si de aci pang la confluenta sa cu raul Veneticosi de aci pans la confluenta sa cu raul Bistrita (Aliacmon-Indje-Cara Su) sa urmeze cursul Bistritei spre Darda, Gra-,,moste, Koritza pang la lacul Prespa.

,,Populatiunea cuprinsa intre aceste hotare este in mare,,parte romans, muzulmana (Romani-Munteni-Vlahades), albanezasi o minoritate greaca.

Pentru apararea individualitati nationale a Romani lor dinaceste tinuturi, care vor fi incorporate la Albania, Mari le Pu-teri vor interveni sa 'inscrie nu numai in Tractatul internatio-nal, care va inlocui Tractatul din Berlin, dar si in Constitutia,,sau Statul organic al Albaniei principiul ca in Administratiatuturor localitatilor unde majoritatea va fi romaneasca, ca si

1) E gresit notat, se zice Papingo si nu Pipingo.2) Inachus dupii Strabon este un afluent al lui Acheloos (Asprotam)

duo Aravandinos ar fi rani Luros. Aravandinos. Op. cit. t. II p. 13-15.

www.dacoromanica.ro

132

in toate bisericele $i scolile romanesti, limba intrebuintata säfie cea romans,

Noul Stat Albanez va trebui sa garanteze o autonomieadministrative si comunala pe cat posibil politica, Romani-tor din Albania, nepunand nici o piedica functionarii sefului re-uligios roman al tinuturilor locuite de Romani.

,,Statul Roman va putea, ca si in trecut, sa subventionezeinstitutiunile de culture romaneasca din Albania fare nici orestrictie din partea Statului Albanez p. 123-125.

Ministrul Plenipotentionar al Romaniei la Londra (Misucatre Ministrul Afacerilor Shaine la Bucuresti.

Londra, 14/27 Martie 1913.

Domnule Presedinte al Consiliului,

,,Am onoare a Va informa ca D-nii Murnu Valaorii $i Papa-hagi delegatii macedo-romanilor, au sosit la Londra $i .ca inorma demersurilor mele, au fost primiti de Sir Edward Greysi de toil Ambasadorii, afara de cel at Rusiei, care este bol-nay. Au vazut insa la Ambasada Rusiei pe D-1 de Etter, con-silierul Ambasadei, Peste tot s'a facut conationalilor nostri ceamai bung. primire. Au fost ascultati cu atentiune $i ii s'au expri-mat simpatii pentru nobila cauza ce dumnealor au venit sapledeze.

Toti Ambasadorii le-au pus in vedere ca este mai binesa incredinteze cauza for Guvernului Roman care este ascultatin Consiliul European $i este mai in masura a lua aparareaintereselor for prin prestigiul de care Romania se bucura Siprin mijloacele de care Guvernul Regal dispune de a se ocupade soarta conationalilor sai din Peninsula Balcanica.

In intervenirile ce am facut pentru primirea susmentio-natilor domni, am observat totdeauna ca misiunea for nu arenici un caracter oficial ca spusele for nu pot angaja catde putin Guvernul Roman.

Delegatii macedo-romani au plecat astazi din Londra spreBerlin, multumiti de cele ce au auzit aci (p, 125) ".

In delimitarea granitei Cantonului Aromaneac la care vorbesteNota e trecut rani Inahul in loc de Voidomati afluent al Artei cu conflu-enta la hanul Balduma.

$i

$i

www.dacoromanica.ro

133

Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon-dra (Misu) catre Ministrul Afacerilor Straine.

Londra 1114 Aprilie 1818.

Chestiunea granitei de Sud a Albaniei este tot in sus-pensie ; Franta si Rusia nu admit raul Kalamos ca frontiers sio fixeaza cu mult mai la Nord, astfel ca un mare numar desate romanesti raman in afara. Italia studiaza chestiunea pen-tru a prezenta cererile definitive, Grecia, sprijinita de Franta,a cerut admiterea ei la Conferinta avand un reprezentant casi Romania. Italia s'a opus pentru ca atunci ar trebui admisi sidelegatii albanezi. Conferinta a refuzat, dar, a remis Greciei ocopie dupe memoriul mew Reprezentantul Greciei prepara uncontra-memoriu, majoritatea marilor puteri e mai mult favora-bila Grecilor p, 130-121,

Din Protocolul dela St, Petersburg. 26 Aprilie-9 Mai 1913

No, 4. Conferinta inregistreaza declaratiunea facuta decatre delegatul Bulgarei si inscrisa in protocolul d-la 16/19Ianuarie 1913, in termenii careia Bulgaria consimte sa dea au-tonomia scoalelor si bisericilor Kuto-Valahilor care se vor gasiin viitoarele posesiuni bulgare, atat timp cat aceste scoli vorfi frecventate de copii Kuto-Vlahilor si sä permits infintareaunui Episcopat pentru aceiasi Kuto-Vlahi cu facultatea pentruGuvernul Roman de a subventiona sub supravegherea Guyer-nului bulgar susnumitele institutiuni culturale p. 133-134,

(ss) Sazonov ; F. Portales ; G. W, Buchanan; D. T, Thurn;A. Carlotti ; Delcasse,

Raportat Maiestatii Sale Regelui de catre D-1 Prim MinistruT. Maiorescu,

Bucure0, Joi, 2/15 Mai 1913.

Astazi, la ora 11 a. m. a venit la Ministerul de Externe',,Ministrul grec, D-1 Papadiamantopulos, si mi-a comunicat ver-bal, dupa insarcinarea Guvernului sau.

Ca Guvernul Elm va da bisericilor si scoalelor macedo-romane in regiunile ce le va anexa Grecia, deplina libertate afunctionarei in limbs macedo-romans,

www.dacoromanica.ro

134

Eu am raspuns ca ma asteptam la aceasta, dupa declara-rea deja facuta de D-1 Tache Ionescu la Londra, dar ca eurog ca acum sa-mi dea aceasta declarare, sub o forma oare-care in scris si sa adauge ca e bine inteles ca, Statul Romanva subventiona (ca mai inainte sub Turci) acele biserici scoale$i ca, in conformitate cu regulele canonice ortodoxe, biserica,,macedo-romans va avea $i dreptul la un Episcopat.

D-1 Papadiamantopolos a mai adaugat

2) Ca* Guvernul Elin intreaba daca suntem dispusi a in-cheia o alianta cu Grecia, fiindca pretentiile Bulgarilor devin

amenintatoare.Am raspuns ca, asupra unei asemenea Chestii trebuie sa

raportez Maiestatii Sale Regelui $i colegilor mei din Ministersi ca deocamdata, impresia mea personals este ca trebuie maiintaiu sa terminam cu rezultatul mediatiunii dela Petersburgfats de Parlamentul nostru si apoi sa hotaram asupra atitudi-nei Romanii in noua criza balcanica, (pag. 136 din tratat). 1)

Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon-,,dra (Misu) catre Ministrul Afacerilcr Straine.

Londra, 2/15 Iunie 1913

,,Am fost intrebat daca nu ar fi chip a accepta ca : Ro-manii din Pind sa fie mai bine anexati Greciei decat Albaniei,

din momentul ce Grecia ofera garantii pentru pastrarea indi-lor am raspuns ca n'am primit Inca noui instruc-

tiuni si ca Excelenta Voastra, inainte de a se pronunta asteaptarezultatul discutiunilor ce se vor deschide de noul nostru Mi-,.nistru la Atena (p. 147. 147 din Tr.).

Telegrama Ministrului Afacerilor Shaine (Maiorescu) catreMinistrul Plenipotentiar al Romaniei la Londra (Misu).

Bucuresti, 4/17 Iunie 1913.

Instructiunile D-Voastre pentru Romanii dela Pind nu pot,,fi schimbate. Intre Romania $i Grecia nu sunt discutii in acestaprivinta.

1) Textul Tractatului de Pace dela Bucure5ti 1913. Editura Minerva.

it

$i

vidualitatii-

www.dacoromanica.ro

135

Incorporarea la Albania este cea mai buns garantie pen-,,tru Macedo-Romani l),daca constituirea unei Macedonii Autonomeeste imposibila. Romania nu poate sa paraseasca punctul sailde vedere. (p. 150 Trat,),

Ministrul Plenipotentiar al Romanii la Atena (Filodor) &direMinistrul Afacerilor Straine (Maiorescu),

Atena 28 Iunie 11 Iu lie 1913.

Primind telegrama de ieri, am crezut de datoria mea ainstiinta pe Presedintele Consiliului de hotararea luata. D-1,,Venizelos s'a aratat foarte multumit si n'a incetat de a-mi re-peta, cat este de fericit de acest intai pas; a deplans greselile,,trecutului intre Romania si Grecia, admitand ca Guvernul gre-,,cesc avea o mare poate de rdspundere, D-1Venizelos a admis ras-punsul D-Voastra cu privire la subventie si cal ar trebui maiintaiu a pregati terenul, Am profitat de ocazie pentru a-i su-,,gera, in mod cu totul amical, conform instructiunilor continutein scrisoarea D-lui Cre$eanu, idea Circularii de adresat Pre-,,fectilor cu privire la situatia Romani lor din Macedonia. Prese-dintele Consiliului a promis sa o faca si m'a rugat sa aduc lacunostinta sa personala actele arbitrare ce voi afla, Mi-a maispus in mod confidential ca ieri Ministrul Rusiei a facut de-mersuri oficiale, probabil in urma cererei Bulgariei, pentru in-cheerea Armistitiului; ca a raspuns ca trebuia sa se inteleaga,,cu Serbia, dar ca nu era de parere sä admits aceasta propu-nere nevoind sa lase pe Bulgari a-si restabili situatia ; preli-oninarile pacei a adaugat, trebuiau sa se incheie pe campul debataie si este treaba aliatilor. (p. 206 din Trat.),

Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Lon-,,dra (Misu) catre Ministrul Afacerilor .Straine (Maiorescu).

Londra, 5118 Iunie 1913.

La ultima intrunire a ambasadorilor, Chestiunea interven-tiei Marilor Puteri in rasboiul actual n'a fost discutata. Am-basadorii aproba opinia Guvernului englez asupra neinterven-tiei. Chestiunea granitei Albaniei este stationara. Pentru a esi

1) Cita deziluzie fats de actuala atitudine a Guy. Albanezl

www.dacoromanica.ro

136

,,din impas, Ministrul Afacerilor Straine al Angliei, staruestepentru trimiterea unei Comisiuni mixte in scopul de a exa-mina la fata locului starea etnografica a populatiunilor, Ca,,compensatia a concesiunilor grecesti la Sud-Vest, Mari le Puteriar vrea s5.' se arate mai darnice la est si sä inglobeze in teri-toriul grecesc o parte din Romanii dela Pind ", (p, 221-222din Tratat).

Telegrama Ministrului Plenipotentiar al Romaniei la Bel-grad (Filality), Catre Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu),

Belgrad, 8/21 Iu lie 1913.

D-nii Papricoff, Ivancioff si Topalicicoff, fost ata§at militarla Constantinopol, insotiti de Ataptul militar rus la Sofia, auusosit ieri la Nis ca plenipotenjiari Ministrul Rusiei de aici a,,asigurat pe D-1 Pasici, cä sunt prevazuti cu depline puteri inregula. Presedintele Consiliului pe care l'am v5zut acum, roagaI ,cu insistenta pe Exceleta Voastra sä desemneze cat mai cu-rand posibil plenipotentiarul roman si se: accepte Nis ca loc deintrunire, cad crede si el ca si D-1 Venizelos, cä e mai bine,,a fi departe de reprezentantli Marilor Puteri. Acest lucru tre-,,bue f Acut cat mai curand posibil pentru a impiedica orice in-terventie strains. El a adaugat : Spuneti D-lui Maiorescu c5suntem gata a-i da toate garantiile ce va dori, si cal vom,,merge chiar mai departe decat dorinjele sale pentru Romanii,,din Macedonia, care se vor afla in posesiunile noastre. (p.229-230 Trat.).

Raportul Consulului General al Romaniei la Salonic (S.Constantinescu), catre Ministrul Afacerilor Straine (Maiorescu).

Salonic, 1 August 1913.

Domnule Prevdinte al Consiliului,

,,M. S. Regele Greciei a sosit astcizi de dimineatei in Sa-lonic, Primirea fcicutei Suveranului a fost din cele mai entuzi-

,,aste. La ora 9 jum, Regele a asistat la un Te-Deum oficiatan Biserica S-ta Sofia fi la ora 10 $i trei sferturi a primit la',pal& (Casa Modiano), Corpul Consular, autoritii tile Civile,,$i militare ci delega(iunile diferitelor Comunitiiii din Salonic

www.dacoromanica.ro

137

$i interior, In cateva cuvinte, pe care a binevoit sit mi le adre-seze, Regele Constantin a tinut Inca a data sei ma asigure,,deacum Inainte lucrurile vor merge altfel cu Kutovlahii ; ace$-,,tia nu vor mai avea sei se pldnga de oarecari asupriri; caordine formale au lost date pretutindeni in favoarea for $ipedepsirea celor ce se vor fi felcut vinovati fatei de dcin$ii ; ca,,in aceastei privinta a telegrafiat $i Maiesteitii Sale RegeluiCarol, (p, 258-259 Trat,),

Cu ocazia incheierei pacii dela Bucuresti, Guvernul Romansezizat de intreaga suflare aromfineasca din Balcani si Pind'obtinu in mod oficial recunoasterea Autonomiei scolare $i bise-ricesti, care deja fusese recunoscuta 0 la Londra schimbandu-sescrisori reciproce, care suns astfel 1).

Son Excellence Monsieur Toncheff, Premier Delegue duGouvernement Royal Bulgare a la Conference de Bucarest.No. 17,058 Bucarest, be 22 Juillet (4 Aoilt) 1913

Monsieur be Ministre.,,Ainsi qu'il a ete convenu au cours de nos pourparlers, en

vue d'un &at de paix durable a etablir entre nos deux pays,j'ai l'honueur de prier Votre Excellence devouloir bien me con-firmer, en reponse a ma presente note que

,,Conformement a la declaration que la Bulgarie a faite,,dans le Protocole signe a Londres la 16/29 Janvier 1913 et aParticle 4 du Protocole de la Conference de St. Petersburg du,26 Avril (9 Mai) de la meme armee, la Bulgarie Consent adormer L' Autonomie aux stoles et aux eglises des Koutzo-,,Valaques avec la faculte pour le Gouvernement Roumain deusubventionuer sous la surveillance du Gouvernement Bulgareles dites institutions culturelles presentes et a venir.

Veuillez agreer, etc.(ss) T. Maioresco,

Son Excellence Monsieur T. Maioresco, President du Con-seil, Ministre des Affaires Etrangeres.

Bucarest, le 22 Juillet 1913En reponse a la note de Votre Excelence en date du 22

Juillet 1913. j'ai rhonneur de Voux confirmer que:

1) La anexe traducerea in romaneste a scrisorilor.

ca,

www.dacoromanica.ro

138

Confermement a la declaration que la Bulgarie a faite dansode Protocole signe a Londres le 161 29 Janvier 1913 et a l'article4 du Protocole de la Conference de St. Petersburg au 26 Avril(9 Mai) de la 'name armee, la Bulgarie conseut a donner L',,Autonomie aux ecoles et aux eglises des Koutzo-Valaques setrouvant dans les futures possessions bulgares et a permettre,,la creation d'un Episcopat pour ces 'names Koutzo-Valaques,,avec la faculte pour le Gouvernement Roumain de subventionner,,sous la surveillance du Gouvernement Bulgare, les dices insti-tutions culturelles presentes et a venir".

,,Veuillez agreer, etc".(ss) Toneheff.

Son Excellence E. Venizelos, President du Conseil desMinistres de Grece. Premier delegue du Gouvernement RoyalHellenique a la Conference de Bucarest.

No. 17.277 Bucarest, le 23 Juillet (5 Aout), 1913

Monsieur le President du Conseil.Ainsi qu it a ete convenu au cours de nos pourparlers,

j'ai l'honneur de prier Votre Excellence de vouloir bien meconjirmer en repoose i la presente note que :

La Grece consent a donner LI Autonomie aux ecoles etaux egleies des Koutzo -Valaques se trouvant dans les futurespossessions grecques et a permettre la creation d'un Episcopatpours ces memes Koutzo-Valaques avec la faculte pour leGouvernement Roumain de subventionner, sous la surveillancedu Gouvernement Hellenique, les dices institutions culturellespresentes et a venir".

,,Veuillez agreer etc".(ss) T. Maiorescu

Son Excellence Monsieur T. Maioresco, President du Conseildes Ministre, Ministre des Affaires Etrangeres de Roumaine.

Bucarest, le 23 Juillet (4 Amin 1913

Monsieur le President du Conseil

En reponse a la note, en date de ce jour, que Votre Excellencea bien voulu me remettre. J'ai l'honneur de confirmer a VottreExcellence que:

www.dacoromanica.ro

139

,,La Grece consent a donner l'autonomie aux ecoles et auxWises des Koutzo-Valaques se trouvant dans les futures pos-sessions grecques et a permettre la creation dun Episcopat pour

ces memes Koutzo-Valaques avec la faculte pour le Gouverne-ment Roumain de subventionner, sous la sourveillance du

,,Gouvernement Ifellenique, les dites institutions culturelles pre-sentes et a venir.

Veuillez agreer etc."( ss) E. K Venizelos.

Son Excellence Monsieur N. Pachitch, President du Conseildes Ministres de Serbie, Premier Delegue du Gouvernement Royalde Serbie a la Conference de Bucarest.

No, 17,276 Bucarest, le 23 Juillet (5 Aoiit), 1913

Monsieur le President du Conseil

Ainsi quell a etc convenu au cours de nos pourparlers, j'ail'honneur de Vous prier Votre Excellence de vouboir bien meconfirmer en reponse a la presente note que

La Serbie consent a donner l'autonomie aux ecoles et auxeglises des Koifizo-Valaques se trouvant dans les futures poses-sions Serbes et a permettre la creation d'un Episcopat pources memes Koutzo-Valaques, avec la faculte pour le Gouverne-ment Roumain de subventionner sous la surveillance du Gouver-

nement serbe, les dites institutions culturelles presentes et a venir,Veuillez agreer etc.

(ss) T. Maioresco.

Son Excellence Monsieur T. Maioresco, President du Conseildes Ministres, Ministre des Affaires Etrangeres de Roumanie.

Bucarest, le 25 Juillet 1913

Monsieur le President du ConseilEn reponse a la note que Votre Excelence a bien voulou

m'adresser en date du 23 courant No. 17276, j'ai l'honneur de,,vous informer que la Serbie consent a donner l'autonomie auxecoles et aux eglises de Kautzo-Valaques se trouvant dans lesfutures possessions serbes et a permettre la creation d'un Epis-

:

www.dacoromanica.ro

140

copal pour ces mime Koutzo-Valaques, avec la faculte pour leGouvernement Roumain de subventionner, sous la surveillance,,du Gouvernement Serbe, les dites institutions culturelles pre-sentes et a venir,

,,Veuillez agreer, etc,(ss) Nik. P. Pachitch

Dupa incheierea pacii dela Bucure5ti $i obtinerea Auto-nomiei scolare $i bisericesti, s'au redeschis toate seoalele si bi-sericele romanesti din tinuturile incorporate ; Greciei, Serbiei,Bulgariei si Albaniei, dupa cum le destinase soarta printr'o fie-tiva $i nepotrivit a impartire. Nu s'a tinut seams de autodeter-minarea drepturilor nationalitatilor ce locuiau acele tinuturi, cinumai dupa bunul plac si dupa interesul invingatorilor si dupaambitia Diplomatiei, Cu drept cuvant, Max Choublier, a definitin renumita sa lucrare La Question d'Orient", que: ,,La Diplo-matie c'est l'ennemie des Peuples",

Scoalele $i bisericele s'au mentinut pans la intrarea Ro-maniei in marele razboiu mondial, cand s'au inchis ; iar popu-latia, dascalimea $i preotimea au fost deportate din Macedoniasarbeasea in Bulgaria, iar comunele romanesti predate, pustiitesi distruse,

Dupa incheierea pace' generale, s'au redeschis numai coalele$i bisericele din Grecia, care a respectat $i respects Tratatuldela Bucuresti din 1913.

Serbia desi aliata Romaniei, totusi a desconsiderat $i des-considera Inca, Tratatul din Bucure5ti, considerandu-1 caduc ;fapt pentru care nu permite redeschiderea seoalelor, desconsi-derand astfel $i Dreptul Minoritatilor ; in timp ce Diplomatia $iLiga Natiunilor, inchide ochii, ca $i cum nu le-ar conveni,

Cat priveste Albania, pentr'u a carei creatiune a contribuitfoarte mult Romania $i in care, chiar Aromanii isi puseseramars sperante in 1913, cand voiau sä formeze in Pindul Aromanescun Canton '), anexat la Albania, s'a aratat ingrata etatizand penedrept invAtamantul romanesc din tinuturile ei locuite esclusi-vamente de Aromani.

In Bulgaria nu au ramas decat doua scoli ; in Sofia $i inGiumaia,

1) Cartea Verde a Ron:Anti la Anexe.

www.dacoromanica.ro

141

Pe cand Turcia, desi nu era cresting, totusi era toleranta;in limp ce State le Crestine, mostenitoare Turciei Europene, nuvor sa auza de tolerant5, netinand cont el totul se schimba inlume, ea nimic nu e statornic, ca nimic nu ramane nepedepsitcum zice Genialul Clemenceau in remareabila sa lucrare 1) Moiaujourd' hui, toi demain".

Desf&surarea viitoarelor evenimente balcanice, vor orientssi pe Aromani in calea castigarii drepturilor for etnice, impu-nand individualitatea for etnica ca si in trecut,

Clemenceau: Grandeurs et Miseres dune Victoire pag. 251 Paris 19301)

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XI-lea

TABLOURI STATISTICEPrimul Tablou Statistic

Al Scoalelor si Bisericelor romane din Peninsula Balcanica, careau functionat pans la intrarea Romaniei in razboiu.

A. Circumscriptia

1. Bitolia

Liceul de baetiScoala normala de fete

,, profesionala de fete$ coala primarA de MO

nr ,, ,, feteGradina de copii

$coalaI,

ScoalaIF

2. Gopesi

primara de baeti,, fete

3. Moloviste

primara de baetiIF fete

4, Nijopole

Scoala primara de baeti/I II fete

5. Magarova

Scoala primarA mixta

Bitolia (Serbia)

6, Tarnova$coala primara mixta

7. Rezna

Scoala primara mixta

8. Iancovat

$coala primasa mixta

9. Ochrida

Scoala primara mixta

10. Perlepe

Scoala primara mixta

11. Bea la de SusScoala primara mixta

12. Crusova$coala primara de baeti

fetemixta

IF

If

IfII

,,

www.dacoromanica.ro

143

13. Scopia (Usciib)

$coala primary mixta,

14, Cumanova

$coala primary mixta

15. Coceani

$coala primary mixta

16. Ghevgheli

$coala primary mixta

17, Huma

$coala primarA mixta

18, Palanca

$coala primary mixta

19. Tetova

$coala primarA mixta

20. Veles

$coala primary mixta

GRECIA

A: Circumscriptia Salonic

1. Salonic

$coala Superioara de Cornell$coala primary mixta

2. Veria

$coala primary de baetiIV V/ fp fete

3. Doliani

$coala primarA de baeti

$coala primarA de fete

4. Xirolivadi

$coala primarA mixta

5. Sella$coala primary mixta

6. Vodena

$coala primary de bAetiu fete

7. Gramaticova

$coala primary minty

8. Paticina$coala primarA mixta

9. Ccindrova

$coala primary mixta

10. Papeidia

$coala primary mixta

11. Belcamen

$coala primary mixta

12. Nevesca

$coala primary mixta

13. Vlaho-Clisura

$coala primary mixt&

14. Poroi

$coala primary mixta

15, Hrupistea$coala primarA mixta

www.dacoromanica.ro

144

B. Circumscriptia Meglenia

1. Birislav

$coala primarA mixta

2. Cupa$coala primary mixta

3. Livezi

$coala primary de baetifeteOf

4. Liumnita

$coala primary .mixta

5. Lugunta

$coala primary mixta

6. Osani

$coala primarA mixta

C. CircumscriptiaGrebena-Grecia

1. Ianina

$coala Comerciall ElementaryprimarA mixta

2. Abela

$coala primarA mixta

3. Samarina

$coala primary mixta

4. Perivole

$coala primary de baetifete

5. Turia$coala primary de MO

feteOf ft

6, Grebena

Un Gimnaziu$coala primary de MO

ft 11 , fete

7. &Hasa

$coala primary de baetifeteII If

8. Breaza

$coala primary mixta

9, Paleohori$coala primarA mixta

10. Metova

$coala primary mixta

ALBANIA

A. Circumscriptia Corita

1. Corita

$coala primary de baetifeteII

2. Pleasa

$coala primary de baetifete11

3. Moscopole

$coala primary de baetiV, fete

1

u

II I.

or

Or

www.dacoromanica.ro

4. Letnca

$coala primara mixta

5. Nicea

$coala primara mixta

6. Bitcutki

$coala primarA mixta

7. $ipsca

$coala primara mixta

145

1. Berat$coala primarl mixta

B. Circumscriplia Berat

2. Elbasan

$coala primara mixta

3. Ferica$coala primara mixta

4. Grabova

$coala primara mixta

1 Lusnia-Carbonara

$coala primara mixta

10

www.dacoromanica.ro

146 --

AL 2-LEA TABLOU STATISTICal scoalelor, elevilor qi elevelor pe semestrul 1 Septembrie

1 Ianuarie 1923 din Grecia. Invatamintul Primar

w-E

o`z

Localitatea FELUL $COALE1 z6

011

z 0Tu'

oF -1

Obser-vatiuni

1 Belcamen $coala mixta 20 20 402 Candrova 43 25 683 Doliani ,, de MO si fete 51 46 974 Gramaticova ,, mixta 68 46 1145 Hrupistea I I 28 25 536 Lugunta 11 rt 12 3 157 Livezi ,, u 51 5 568 Nevesca de baeti $i fete 8 1 99 Osani ,, mixta 1 5 6

10 Papadia 10 It 26 26ii Paticina 11 ft 47 32 79

12 Poroi ft If 14 6 2013 Salonic de baeti $i fete 29 14 4314 Viaho-Clisura ,, mixta 17 4 21

15 Veria ,, de MO $i fete 114 152 26616 Vodena mixta 47 41 8817 Perivoli ,, de baeti si fete 60 35 9518 Abela u u u u u 51 22 7319 Samarina PI 11 I/ ft 11 42 21 6320 Damasi ,, mixta 4521 Vlaho-Iani If ft - 3822 Turia 1/ /I - 6123 Baeasa If If - - 4824 Ianina rf It -. 1425 Breaza u c, 1226 Grebena 11 11 ---- - 65

Total 729 503 1515

0

zF.0

"45

,,

,,

www.dacoromanica.ro

147

LISTA DE SUBSCRIPTIEPentru clklirea bisericei romane din Salonic, din initiativa marelui

patriot Colonel C. Livezeanu in luna lui Iunie 1920

1, Colonel C. Livezeanu Lei 20002. Traian Duma3, Nicolae Slaftovici4, Locot, D. Radulescu5, Artistul Cocos6. Vasile Diamandi

1000

500

500

500

H

lo

H

99 1000

7. Zaharia V. Diamandi ,, 500

8. Cocea G, Bela ,, 1000

9, Dumitru Caramuzi ,, 800

10, Constantin Panu Drah. 100

11, Filip Goj Lei 100012. Cazangi Drah, 500

13. Sterie Papahagi Lei 30014. George Geogea 9, 1000

15. Maestru Georgescu ,, 100

16, Apostolescu 99 100

17. Cfaciunescu ,, 100

18. Serg, Const. Alexe II 50

19. Caporal Oprea Const. 50

20, If /0 If

p. fratele sau mort21, Caporal Pascu Petre22, Soldatul Jilava Florea23. Codruta Pascu24. ,, Vasile Marin25, ,, Vacant Mihai26, D-ra Eudoxia Muzaca ,,

27, Tanase Tararescu Drah,28. Croitor Const. Tanase Lei29, Nicolae Zarif gg

/I

If

50

50

50

50

50

50

200

25

200

300

30. Fanca Licea CristoviciNapol. our

31, Costica. Mihai32, Naum Ghica33, Eugenia Capidan34. Beca Goj Instit,35, Solia Catuleanu36. Maria Busulenga37. Eleni Tararescu Inst.38, Gheorghe Boga Inst.39, Sterie Hagigogu40, Olga Baliu41, Vasile Christea42, Nicea Nicolae43. Zaman George44. George Cusu din

GramaticovaBusa CaranicaNicu $arapciCatuleanu

5

Lei 5009, 1000

Drah, 25

Lei 500Drah 25

Lei 600300

. 500

H 1000

50050

,, 500

1000

45,

46.

47,

48.

49,

50.

51.

52,

53.

54,

55,

56,

57,

H

600

Drah. 35

Lei 200Drab, 30

Nicolae Muzaca Prof. Lei 2000Sofocle Vafiades Drah, 5

Marica Tararescu Lei 100Iancu Cionga If 1000Stavre Capidan 1500

Dumitru Pastrama Drab.Nicolae Babu ElevPreotul D. BrinduChristache Iuta Elev ,,Mena Tanasescu

25

2525

25

50

-

,,

,,

,,

-

,,

,,

www.dacoromanica.ro

58. Zilca Tanasescu59, Pandeli Ciari60. Popescu din Paticina

Victor61, Tase Take Elev

148

50

Lei 100

11

100

200

62, Costica Nicolau Elev ,, 100

Total General Lei 23,800

Tot pentru clAdirea Bisericelexists urmatorul fond

800 Napoleoni aur200 retraqi

de Consulul G. C. Ione-scu pentru Cimitir.

Rest 600 Napoleoni aur, care

fusesera depu0 la Ban-ca de Comert & Depozitdin Salonic, azi inchisatransformati apoi in

Drahme 18000.40000 obtinuti dela Gu-

y ernul Grec pen-tru despagubireaterenului ars de-clarat teren pu-blic.

Drahme 58000 totalul de azi

fl

Drahme 995, Napoleoni 5.

Of ff

,

www.dacoromanica.ro

149

AL 3-LEA TABLOU STATISTICAl gcoalelor, elevilor gi elevelor din Grecia pe exercitiul gcolar

1924-1925, Invatamantul Primar.

CC

El 1:6

c;4LOCALITATEA FELUL $COALEI

I 1"ZE I.'4 '86.-1-«

4 .F.

2. 4,tli, -7, sq;O.. >Z P.

Observatiuni

1 Salonic $coala mixta 3 542 Poroi _ ,, II 2 353 Veria -$c. baeti gi fete 11 3304 Vodena $coala mixta 3 705 Gramaticova Of // 3 806 Paticina If /I 3 807 androva If 11 3 808 Papadia u /1 1 209 Nevesca de baeti 2 25

10 II fete 1 1511 Belcamen mixta 2 3512 Vlaho-Clisura 1, 2 2013 Hrupistea de bleti 2 1

14 II 11 11 fete 2 135

15 Doliani mixta 3 10016 Selia /1 11 . 2 45 Scoala de vary17 Fetita gi If 1 25 if Ig tg

18 Xirolivada If If 2 45 f I Of to

19 Grebena de baeti3220 ,, ,, ,, fete 85

21 Turia mixta 4 4522 Baeasa 11 I/ 2 3223 Breaza If 11 1 1224 Ianina ,, 1 1325 Damagi /I 11 28 $coala de iarnA26 Vlaho-Iani If II 35 or rr II

27 Perivoli /1 11 4 120 ,, vary28 Abela gp pp 4 45 pp pp pp

29 Samarina ,, pg 2 40 ff f, 90

Total partial 71 1549

Meglenia1 LivAzi $coala mixta 4 80 $c, de vary gi2 Osani of If 1 20 iarnA Drinova3 Lugunta u it 1 204 Cupa ,, le 1 15

Total general 78 1684

11

,,

0

,,

i

,,

www.dacoromanica.ro

I

No.

pro

fe-

sorl

lor

150

AL 4-LEA TABLOU STATISTICAl scoalelor, elevilor din Grecia pc exercitiul scolar 1924-1925

InvAtAmantul Secundar.

E,,,,i5 o Obser-0

'S

Z

I Localitatea Felul scoalei d=ZZa.)

vatiuni

1 Scoala superioara de1 Salonic ), Comert si cu sectia 15 138

1 de Gimnaziu2 Ianina Gimnaziu 5 18

3 Grebena ,, 9 48

4,0 S.8.T.-oz

r

1

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XII-lea

A NE XE

Extracte din Bula Imparatului Andronic cel Batran 1) dinanul 1321, luna Iunie ditpA Aravandinos2).

Intrio parte a Bulei glasueste astfel :'ETepov acTEXaTixtov rb cruisioy Top 'HX(a, aTExot 13Xcizcov of

MouTCaSec, KoXoyLc'crric B)rixo; !Leta TiOv aucrTixow airoG, GTEXCA -spa;BX6c.xwv Too Xcaxia,'

In alts parte zice asa :BXixo, xanvo/ erxoac aby Tip 137)craomil xai Tc1) Xciepeo."

Bula se terminA astfel :LicopiCenar. 6acrasia p.ou, !vac xai aciXtv xaTin a6Til &Tao

Teal ixxX)1aia To anXweev xcoptov t v Zouxay bevoxVirwc xal Om-Getout); p.eTex TiOv Ev aim? CcaTpaTeimov BXixon xaeeoc xaTeixsTo xalorpciTepov.

Aminceanul Grigore H, Grandea intro conferinta tinutape timpul studiilor sale asupra Romanilor din Peninsula Balcanicl,Incepe astfel )

Nu e cleat iubirea ce am cAtre acel milion de Romanidemni de stramosii nostri, cAtre patria parintelui meu, cu a

descriere $i istorie de mic copil mi-au leganat mintea siinima ; acestea suns care m'au fAcut sA infrunt tot, sA calc inpicioare modestia cuvenita junetei, sit es din cercul atributiilor

1) Bula se referi la Mitropolia Ianinei.2) Aravandinos: Op. Cit. t. II, pag. 309, 310, 311,3) Albina Pindului No. 4 din 1 August 1868 pag. 87.

>sj

:2

carei

www.dacoromanica.ro

152

mele de scolar, sA viu aci si sA ridic vocea mea in favorulRomani lor de peste Dun Are".

Grandea Insusi declara ca, isi trage originea din Aminciu l)prin urmatoarea dedicatie facuta poeziei sale Macedoneanul ": 2)BAtranului meu amic D, Casacovici, Veteranul armatei romane,Roman dela Pind, compatriotul tatalui meu ; pentru stima, iu-birea si administratia ce am cAtre el.

kVA ce zice Grandea in articolul : $coalele Macedonene s),,,Pe cand ma aflam secretar la Comisia Documentara, am

calculat numai din documentele Manastirilor inchinate ce amavut la indemana, proprietati donate de Macedoneni bisericilorHsi institutiunilor de binefacere din WA in cifra de 17 milioanelei vechi si pentru cele din Macedonia si locurile vecine peste,,67 milioane lei vechi.

,,Prin urmare sustinerea scolei Macedonene din Bucurestiusi a cator-va scoli primare din Macedonia, ai caror invatatori,,cu chiu si vai se platesc Inca, nu era o milA aruncata unorfrati instrainati, ci o parte foarte neinsemnata din ceeace esteal for ",

$coala macedoneana s'a desfiintat sub cuvant de economie",,,Scopul pentru care a infintat-o Cuza Voda a ramas neatins.

Cele 4 sau 5 scoli din Macedonia exists Inca, dar existentalor materials, pe langa a scoalelor grecesti si turcesti este oderidere.

,,Guvernul nostru este liber s'a serve interesele romanilor,,cum crede mai nimerit. Nu avem dreptul a'i imputa.

,,S5 ne permitem insa o observatie, S'au secularizat manas-tirile inchinate pentru ca ele nu indeplineau conditia d'a dis-,,tribui aci cate-va milone pentru scoli si binefaceri, Dar cand,,Guvernul Roman refuza Macedoniei nu milioane, ci cate-va miiprecum vedeti, o parte mizerabila din ceeace i se cuvine dupatestamente, care mai este scuza secularizarei 7

,,Daca Guvernul nu cunoaste conditiile la care, sine quo non,s'a supus prin secularizare intro zi justitia tArei i le va spune,

1) Aminciu zis Si Metova este un Insernnat centru arominesc din Pind(Epir), denumit de Victor Berard In lucre:rile sale: Metropola Romanismuluidin Pind".

2) Albina Pindului No. 13 din 15 Decembrie 1868 pag. 317.3) Albina Pindului. Anul IV din 15 Aprilie 1875. pag. 2 si 3.

www.dacoromanica.ro

153

,,Vorbim cam aspru, caci cerem pentru Macedonia nu mils,,ci cate-va picaturi din ceeace este al el",

Pentru Guvern aci nu este o chestie de patriotism saunationalitate, ci o chestie de dreptate 5i prudenta ; sa nu expunatara la urmari cari ar cauza inevitabil un dezastru in finan-tele ei,

Il consiliam din tot sufletul sa nu se intemeeze pe ideeaca secularizarea este un fapt implinit. Dar chestia Hind fortedelicata atat pentru Romania cat i pentru Macedonia care estea§a de mizerabil rasplatita, acum cand am atras atenhia, credca, este mai bine sä tficem pans la momentul oportum"

Iata cum se exprima genialul poet Mihail Eminescu inteunarticol publicat in Curierul de Iasi din 1 Decembrie 1876, subtitlui Romanii din a dreapta Dunarei"; Guvernul Roman artrebui sa is pe Macedoneni sub ocrotirea lui si sa ii apere dedu§mani, Aviditatii greceqti, sarbe0i qi bulgaresti trebue sal ise puns stavilire, hotarandu-se pentru aceasta provincie poll-glota o egala iudreptatire a limbilor gi a confesiunilor.

Datoria Guvernului nostru e de a asigura libertatea bise-riceasca qi scolastica pentru tali Romanii din dreapta Dunarii,scapandu-i astfel de sub presiunea spirituals a natiunilor incon-juratoare, Pentru dobandirea dreptului lor, Romanii Macedoneniiqi pun nadejdea in noi, SA ne aratam demni de increderealor,

Suszisul Pasaj se afla atat in lucrarea lui I. Scurtul intitu-lath' : Scrieri Politice gi Literare (1870-1877) pag. 172 Bucure§ti(Minerva) 1905 ; cat qi in lucrarea D-lui D. Muraraqu intitulataNationalismul lui Eminescu Cap, I.: Dragostea de Neam gTara pag. 60, Bucure0i 1932,

Piese referitoare la situatia Corpului Didacticdin Peninsula Balcanica.

NORME1)Pentru fixarea ajutoarelor sub forma de pensiuni ce se

pot acorda fostilor membri ai corpului didactic $i bisericesc,Cei in drept poate sa acorde ajutoare lunare, sub forma

de pensiune dupa mijloacele bugetare de care dispune, foqtilor

1) Inainte de legea de Asimilare a Corpului Didactic.

www.dacoromanica.ro

154

membrii ai corpului didactic sau ai celui bisericesc roman dinMacedonia, cu toate ca nu se fac retineri in acest scop, dinsubventiile ce le se platesc dupa urmatoarele norme:

Art. 1. Unui Membru ai Corpului Didactic sau al celuipreotesc ii se poate servi un ajutor lunar ca pensiune cand aimplinit 35 ani de serviciu sau mai inainte de acel termen dacanu mai e in stare de a munci, din cauza de infirmitate sauboala grea incurabila, in acest din urma caz se va servi pensi-une numai acelor care vor fi implinit cel putin 15 ani de serviciu.

Art. 2. Functionari prevazuti la art. I, care au implinit35 de ani de serviciu, vor primi ca pensiune jumatate din sa-larul lunar ce au avut in cursul ultimului an de serviciu.

Art. 3. Functionarul scos la pensie din cauza de infir-mitate sau boala grea incurabila, cu 15-20 ani inclusiv de ser-viciu, va primi ca pensiune 113 din salariul lunar, ce a avut inanul din urma,

Art. 4. Acel care va fi nevoit sa iasa la pensie dinaceleasi motive ca la art. 3, cu 21-30 ani inclusiv de serviciu,va primi o pensie egala cu 1/3 din salariul sau plus lei 10 lunariar cei cu 31-35 ani de serviciu vor primi pensiunea preva-zuta la art. 2.

Art. 5. -- In caz de moarte a functionarului de care sevorbeste la art. 2, 3 $i 4 in timpul functiunel, se va servi pen-siunile respective mostenitorilor for $i anume: sotie, copii mi-nori dupa regulele urmatoare :

a) Sotia cu copii minori va primi pensiunea intreaga cu-venita sotului, conform dispozitiunilor din art. I, precedent,ajungand copii la majorat se va reduce 1/4 din pensiune.

b) Sofia ramasa singura, fara copii va primi pensiunea cu-venita sotului mai putin 1/4; in caz de maritis pierde dreptulla pensie.

c) Ramanand copii minori fara mama, li se va plati pen-siunea cuvenita tatalui conform art. 2. pans la majorat dacasunt cel putin 2 copii, daca este numai un copil, ii se va platipane la majorat numai Ila din pensia cuvenita tatalui,

Art. 6, Daca sotul si sotia au fost functionari, nu seva plati pensiunea de cat barbatului, asupra acestel pensiunisotia are drepturile prevazute in normcle de fata.

www.dacoromanica.ro

155

Art, 7. Constatarea pentru scoaterea la pensiune se vaface de autoritatea superioara ajutata de comunitati gi de Efo-ria Centrals, observandu-se normele de mai sus.

Art, 8. Majoratul pentru fete incepe la varstade 21 de ani. In caz de casatorie inainte de aceasta varsta,copii se socotesc majori.

Art, 9. Cantaretii, Paracliserii, servitorii etc. orice per-soana care nu face parte din corpul didactic sau preotesc nuau dreptul de pensiune.

Art. 10. Fixarea pensiunelor pentru fo#i actuali func-tionari se va calcula dupa subventia stability conform normelorfixate la 1 Aprilie 1911 fara a se scoate §i indemnizarea derqedinta.

Art. 11. Se mentin cu pens iunile stabilite la '1 Apri-lie 1911 cu exceptie fats de normele de mai sus urmatorii pen-sionari. (Urmeaza o lists, considerand-o de prisos a o reproduce).

ADUNAREA DEPUTATILORSesiunea Extraordinary 1920.

EXPUNERE DE MOTIVE 1)

Sunt mai bine de 50 de ani de cand recunoscandu-se im-portanta culturala qi mai ales politics a elementului romanescdin Peninsula Balcanica, s'a pus temelia inviitamantului nationaldin Macedonia, infi:ntandu-se prima qcoala romaneasca la Tar-nova inscriindu-se in bugetul Statului roman suma de 14.000lei pentru §coale Si biserici.

De atunci §i pans astazi, gratie solicitudinii guvernelor ro-mane qi gratie unor inimi generoase ce s'au gasit printre ro-Tamil din Macedonia, scoala a luat un avant mare §i s'au facutprogrese reale, cu toate piedicile puse mai ales de greci, carevedeau in propaganda culturala romaneascil o stavila impotrivarealizarii ideilor for panelenice §i cu toata opozitia cercurilorturceqti care null dedeau seama ca adevaratele for interesecoincidau cu interesele Statului roman.

Astfel, numarul qcoalelor din Macedonia s'a ridicat inaintede rasboiul balcanic la 105 qcoale primare, in diferitele targuri

sate, un liceu cu §apte clase §i cu sectie pedagogica la Bito-

1) Prezentati Senatului.

baeti si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

156

lia, o scoala normala profesionala de fete la Bitolia, o scoalacomerciala superioara la Salonic, o scoala comerciala la Ianinasi un gimnaziu la Berat.

Numarul membrilor corpului didactic a ajuns la un totalde 244 persoane dintre cari 184 institutori si 60 profesori, iarnumarul preotilor s'a ridicat la cifra de 45 la cele 35 bisericisi paraclisuri.

Bugetul scoalelor din Macedonia, in ultimul timp a fostde 780.000 lei.

Caracterul scoalelor din Macedonia a lost si va fi Incamulta vreme diferit de caracterul scoalelor din Regat. Avandsa lupte in primul rand cu propagarea ideelor nationale, profe-sorii si invatatorii din Macedonia au ds indeplinit mai mull unrol de apostoli ai culturii nationale.

Privita activitatea corpului didactic macedonean sub acestraport, trebuie sä constatam ca in trecut el n'a fost obligat saobserve in totul legile si regulamentele din tars, Alegerea pro-fesorilor si institutorilor s'a facut nu atat dupa criteriul exa-menelor, cat mai ales dupa rezultatele ce dedea propaganda lor,Si aceasta propaganda a dat fara indoiala, bune rezultate, cacidupa un rastimp de aproape de o jumatate de secol s'au pre-facut cu totul aspectul satelor aromanesti si s'au produs gene-ratii intregi de profesori, medici, advocati, ingineri, etc.

Pang astazi scolile din Macedonia s'au condus numai prindeciziune ministeriala si prin dispozitiuni bugetare. 0 lege caresa fixeze drepturile si datoriile corpului didactic macedoneanpans astazi nu exists. Din aceasta cauza si situatiunea profeso-rilor si institutorilor a fost din cele mai precare, iar in ultimultimp aceasta situatiune a devenit insuportabila,

De aproape 8 ani de zile, de cand a inceput rasboiul bal-canic, viata acestor apostoli ai neamului s'a prefacut in viatade mutir. Li s'a inchis scolile, li s'au confiscat averile, li s'aumacelarit rudele si s'au comis asupra for tot felul de atrocitati.Motive le pentru Coate acestea au lost fie imprejurarile de ras-boi, fie incapatanarea for nobila a nu-si parasi opera careea is'au devotat.

Evident ca Romania intregita nu poate parasi cauza Ma-cedoniei.

www.dacoromanica.ro

157

Daca imprejurari mai grele, cu un buget mai restrans si cumijloace mai putine scoala si biserica din Macedonia a functio-nat si a facut progrese reale, cu atat mai vartos astazi and,pe langa interesul national $i de Stat, se mai adauga si senti-mentul de recunostinta pentru patria lui Saguna $i a lui Goidu,cari desigur au grabit actul Unirii, chestiunea culturit romanesti din Peninsula Balcanica, va ayea sa fie una din preocu-parile de capetenie ale ministerului de instructie si de culte.

Romania nu poate sa se dezintereseze de ceeace se pe-trece in Balcani, ea nu poate sa renunte la rolul sau precum-panitor pe care it dicteaza nu numai netagaduita-i superioritatede rasa $i numar, dar si marile sale interese materiale $i poli-tice $i trecutul sail in destinul Balcanului, Macedonia constituepentru Statul roman o rezerva politica care si-a avut impor-tanta ei in rasboiul balcanic cu ocazia lichidarii Turciei Euro-pene $i care va fi pretioasa in viitor.

De astfel necesitatea expansiunii romanesti, spre Orient,spre Peninsula Balcanica, cu care Romania are nenumarate le-gaturi stravechi $i organice, ne impune sa ne preocupam decultura romaneasca dela fratii pe care nu-i cuprinde graniteleRegatului. Aceasta preocupare este cu atat mai justificata as-tazi, cand s'au luat masuri internationale pentru ocrotirea mi-noritatilor etnice.

Pentru aceasta expansiune elementul aroman din Balcani,care este inzestrat cu inalte calitati morale $i intelectuale $imai presus de toate cu calitati de ordin practic poate sa fiede un real kilos, mai ales din punctul de vedere al nationali-zarii industriei si comertului nostru in Orient.

Personalul didactic al scoalelor din Macedonia s'a recru-tat dupa aceleasi norme ca personalul didactic din Regatinainte de legea din 1893, pentru invatamantul primar, 5i ina-inte de legea din 1879, pentru invatamantul secundar. Dupa cumin Regat, in baza legit din 1864, profesorilor $i invatatorilor Itse cerea eel putin studii echivalente cu cele pe cart aveau salle profeseze tot astfel $i in Macedonia recrutarea Corpului di-dactic se facea dupa trebuintele locale, fara sa i se impunaconditiuni de capacitate prevazute de legile din Regat.

Startle de fapt s'au prefacut cu timpul in start de drept,tar astazi aceste start abtepta o legiferare.

si

si

www.dacoromanica.ro

158

Imprejurarile din timpul rasboiului au facut sa se suspendein mare parte viata scolarA din Macedonia. 0 multime de in-va tatori si profesori au fost siliti sa se refugieze in Regat, Ceicari au venit dupa rasboiul balcanic au fost primiti in invata-mant si plasati mai ales in Cadrilaterul Dobrogei. 0 lege, apa-ruta in 22 Decemvrie 1913, le-a regulat situatiunea in invata-mant, Cei cari au venit in timpul din urmA au fost primiti uniiin scoalele din Regat sau din Wile romano-surori, alti au ra-mas la dispozitiunea Statului Roman, spre a-i trImite pe la ca-tedrele lor. Un decret-lege din 5 Fevruarie 1919, a venit sa lereguleze si acestora situatiunea, asimilandu-i in grad $i drepturicu colegii for din Regat.

Spre a pune capat situatiunii nesigure a profesorilor siinstitutorilor macedoneni veniti in Tara $i spre a indruma spreinvatamant elementele pregatite anume pentru propaganda cul-turala din Macedonia $i, in sfarsit, spre a intensifica aceastapropaganda, asigurand situatiunea materials a membrilor corpu-lui didactic din Peninsula Balcanica, subscrisul am alcAtuit pro-iectul de lege, 1) pe care am onoare a-I supune deliberarilorD-voastra,

Ministrul Instructiunii Publice, (ss) P. P, NEGULESCU

LEGE 2)pentru

Asimilarea corpului didactic roman din Peninsula Balcanicdcu cel din Regat

Art. 1. Membrii corpului didactic de origina roman, detoate categoriile si de toate gradele, dela scolile roman dinPeninsula balcanica, subventionate de Statul roman, cari aufunctionat sau functioneaza la promulgarea acestei legi, fie inPeninsula Balcanica, fie in scolile din Tara, se asimileaza cate-goriilor respective din invatamantul public al Regatului in con -ditiunile :

Art. 2, Profesorii maestrii din invatamantul secundardin Peninsula Balcanica, doctori sau licentiati sau diplomati ai

1) Sustinut cu mare caldura de aromimul Doctor Georghe Papagoga,-pe atunci (1920) Deputat.

2) Promulgate in Monitorul Oficial No. 234 din 27 Ianuarie 1921.

urmatoare$i

www.dacoromanica.ro

159

unei scoli de arte frumoase, ai unui conservator de muzica saua unei scoli comerciale superioare, se asimileaza cu profesoriisi maestrii respectivi din regat cu titlul definitiv, numai dacaau vechimea de cel putin 5 ani serviti efectiv in aceste

Profesorii si maestrii din invatamantul secundar fara titluriuniversitare, dar absolventi de liceu sau a unei scoli normalese asimileaza cu titlu definitiv numai clack' au 10 ani servitiefectiv in aceste

Profesorii si maestrii din invatamantul de grad secundarcari n'au titluri prevazute in articolele precedente, se asimileazacu cei din Regat dupa o vechime de 15 ani serviti efectiv.

Prin ani efectivi se intelege anii de functionare atat inscolile din Peninsula Balcanica cat si cei din Regat.

Art, 3. Membrii corpului didactic primar absolventi deliceu sau a unei scoli normale, se asimileaza cu institutoriirurali din Regat daca au 5 ani serviti efectiv in acel invatamant.

Membrii corpului didactic primar, absolventi a patru clasegimnaziale sau a unei scoli special inferioare, se asimileaza cuinvatatorii din Regat daca au 5 ani serviti efectiv in invata-mantul primar, iar daca an 10 ani serviti efectiv se asimileazacu invatatorii inainfati pe loc din Regat,

Cei ce nu indeplinesc conditiunile din acest articol se vorasimila cu invatatorii din Regat daca au stagiu de cel putin 15ani in invatamant.

Art. 4. Membrii corpului didactic, cari se gasesc infunctiune in momentul promulgarii acestei legi si cari nu inde-plinesc conditiile de stagiu prevazute in precedentele articole,vor putea fi asimilati numai dupa ce isi vor fi completat stagiullegal, function'and in invatamantul din peninsula Balcanica.

Art. 5. Se va tine seams de timpul servit in adminis-tratia scolara (ca secretar, revizor, inspector, administrator, etc.),in calculul stagiului cerut de art. 2, 3, 4, si se vor asimila cudiferitele categorii de mai sus in baza titlurilor lor.

Art. 6. Toti membrii corpului didactic dela scolile dinPeninsula Balcanica, pe care ii asimileaza legea din 22 Decem-vrie 1913, vor ramane cu drepturile castigate prin acea lege ;cei neasimilati se vor putea asimila dupa prezenta lege.

Art. 7. Asimilarea din prezenta lege da dreptul celorasimilati la inamovibilitate, salarii si gradatiile categorilor din tarn

scoli.

ecoli.

www.dacoromanica.ro

160

Termenele de gradatii se socotesc din momentul numirii inInvAtamant; dreptul insa la salariul mkrit cu gradatiile cuveniteva curge cu incepere dela 1 Aprilie 1920.

Art. 8. In ceeace priveste pensiunile, membrii corpuluididactic dela scolile din Peninsula Balcanica vor beneficia dedispozitiunile art. 22 din legea pensiunilor din 1912.

Termenele mentionate in acest articol vor fi socotite cuincepere dela data punerii in aplicare a acestei legi.

Art. 9. Toti membrii corpului didactic, cari au functi-onat la aceste scoli $i cari se gasesc in functiune in regat, vorfi considerati ca Maud parte din corpul didactic din PeninsulaBalcanicA $i detasati in invatAmantul din Regat. Pe viitor oricedetasare se va face numai cu consimtamantul prealabil al auto-ritatilor scolare respective.

Indata dupa deschiderea scolilor roma/testi din PeninsulaBalcanica, toti membrii corpului didactic de mai sus vor fidatori sA mearga la acele scoli. In caz contrariu ei vor pierdedreptul la asimilare $i la avantajele ce decurg din prezenta legeafara de *cazul and scoala se va desfiinta.

Art. 10. Asimilarea facutl, in baza decretului-lege din5 Februarie 1919, va fi revizuitA dui:4 normele prezentei legi.Cele confirmate in urma acestei revizuiri vor fi considerate cavalabile dela data numirii facuta pe baza decretului-lege.

Art. 11. Toate legile, decretele $i regulamentele contrariiacestei legi sunt $i raman abrogate.

Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor in sedintadela 25 August anul 1920 si s'a adoptat cu unanimitate de unasutA douAzeci voturi.

Presedinte, Duliu Zamfirescu(L. S. A. D.)

Secretar, N. P. 7 omovici-Ploffor

EXTRASdin

Legea 9 pentru modificarea unor articole din legea generalsde pensiuni cu privire la membrii carpului didactic din Peninsula

Bakanicci.

1) Promulgate; in Monitorul Oficial No. 177 din August 1931.

www.dacoromanica.ro

161

Art. 4 Membrilor corpului didactic, de origins romansdin Peninsula Balcanica, care deqi au fost platiti de Statul Roman,totuqi nu au facut declaratiile qi nu an depus retinerile de 10la suta pentru pensie in termenele prevazute de decretul-legecu No. 538 din 5 Fevruarie din 1919 gi legea publicata in Mo-nitorul Oficial No. 234 din 27 Julie 1921 qi nu an varsat reti-nerile pans la 27 Ianuarie 1926, prin derogare dela dispozitiunileart. 22 din legea pensiunilor din 1912, li se acorda un ultim ter-men de 6 luni de zile dela data punerei in aplicare a acesteilegi, in care termen vor trebui sa inainteze Casei Generale dePensiuni o cerere, insotita de actele necesare care inteleg sabeneficieze de dreptul de a li se face retinerile legale.

Varsarea retinerilor stabilite de Casa Genera la de Pensiunise va face in cel mutt un an dela data punerei in aplicare aprezentei legi, iar pensiile ce se vor stabili vor curge cu ince-pere dela 1 Ianuarie 1932, 1)

EXTRASdin

Legea 2) pentru acordarea unui nou termen pentru depunerea,declarafiunilor Si varsarea retinerilor Casei Generale de Penguin!de catre membrii corpului didactic de origine romeind din Penin-

sula Balcanica,

Art. Unic : Foqtilor membri ai corpului didactic din Pe-ninsula Balcanica. aflatori in Tara, cari an putut beneficia determenul acordat prin art, 4 din Legea pentru modificarea unorarticole din Legea generala de Pensiuni, publicata in MonitorulOficial No. 177 din 3 August 1931, prin derogare dela dispozi-tiunile art. 22 din legea din 1912 pentra stabilirea qi varsarearetinerilor, la Casa Pensiilor li se acorda un nou termen de aseluni dela promulgarea Legii de fats inauntrul caruia vor trebui sainainteze Casei Generale de Pensiuni o cerere insotita de actelenecesare ca inteleg sa beneficieze de dreptul de a li se faceretinerile legale pentru anii serviti in Peninsula Balcanica.

1) Suszisa Lege, mantuitoarea multor Dascali Aromani, se datoresteexclusiv inimosului Doctor Petre Topa, Presedintele SocietAtii de CulturaMacedo-Romans, pe atunci (1936) Vice-Presedintele Camerei Deputatilor.

2) Monitorul Oficial No. 101 din 4 Mai 1936.11

www.dacoromanica.ro

162

Varsarea retinerilor stabilite de Casa G-lä de Pensiuni, seva face inauntrul aceluias termen iar pensiunile ce se vor stabiliprin derogarea art. 4 din legea dela 3 August 1931, vor curgepentru anii servifi atat in Peninsula Balcanica cat $i in Taradela data inaintarii cererilor catre Casa G-16 de Pensiuni directsau dela data sezisarii Casei G-le de Pensiuni de care Autori-tatile de Stat, care i-au pensionat pe baza Legei de organizarea ministerilor publicata in Monitorul Oficial din 2 August 1929,

TABLOUReferitor la sumele bugetare alocate scoalelor din Balcani').

Anul Suma aloc. in buget Ministerul de Instructie

1864 14.000 lei D. Bolintineanu1878 21.000 G, Chitu, I. Bratianu1879 32.000 G. Cantili1881 72,000 V, Conta1882 80.000 V, Ureche1886 144,000 D. Sturza

T. Maiorescu1890 180,000

Si Dem. Teodorescu, P. Pomi1891 250.000 If Tache Ionescu1892 450.000 Of ff

1893 525.000 ,, ff

1899 723.000 (525.000+200.000) If If

1901 300,000 C. C. Anion1903 935,000 (335,000+600.000) Sp. Haret1904 400,0001905 600,000 ,, M, Vladescu1914 815.000 Ministerul de Externe,

Gh. Mironescu (Presedinte1921 1101.732 ,, Sl de Consiliu, Tache Ionescu1922 8,527.347 Dr, C. Angelescu1924 25.878.659 ,, Of ff fl

1927 32,199.268 If Of If

1929 35.345.529 N. Costachescu

1) Dr. S. Tovaru. Problema scoalei romanesti din Balcani Cap. II pag.34. Bucuresti 1934.

.,

.,

Of

t

,,

ft II

www.dacoromanica.ro

- -1631930 30.975.503 lei N. Costachescu1931 26.818.500 II 11

1932 21.215.010 N, lorga1933 21.000.000 ,, D, Gusti

MEMORANDUMSur la question des Greco- Valaques adresse par Le Patriarcat

Oecumenique aux Representants des Puissancesa Constantinople,

Du plus loin de leur existence historique, les Greco-Vala-clues ou Kutzo-Valaques, de la Turquie d'Europe, n'ont jamaiscesse de se declarer grecs a l'heure qu'il est encore les neuf-dixiemes d'entre eux ne pensent pas autrement. Its n'admettentpas qu'une ligne de demarcation quelconque puisse en realite lesisoler des autres Grecs, des freres aux quels ils sont attaches par lelien tout puissant que cree l'unite et la foi ortodoxe, l'unite dela langue grecque. langue de leurs eglises et de temples ; etcette langue que nulle violence pourtant n'avait imposee auxGreco-Valaques, &tali encore celle qu'ils etudiaient dans leursecoles. Comment des lors, eilt-il ete possible que leurs titres aleur nationalite grecque, qu'ils ont de tout temps revendiquee,ne leur eussent pas semble suffisament etablis ? Its ne pouvaientcerte pas imaginer qu'un jour la possession d'etat des Grecsleur seraif contestee, que des hommes allaient venir du dehorsqui se livreraient a un travail absurde inoui, pour semer ladiscorde entre freres, pour essayer de transformer les Greco-Valaques ') en race soidisant distincte que l'on tenterait enfinde datacher du tronc grec un rameau pour le placer dans desconditiens nouvelles d'existence, pour lui faire desormais puiserla vie a des ondes qui ont leur source dans tine contree eioig-née dont nous separent,

Et montes umbrosi et mare tumultusum",Car est-il besoin de le dire it existe une propagande qui

nest par fait scrupule de passer les frontieres pour venirannoncer chez nous tin nouvel Evangile phyletique aux Greco-

1) Seulement le Patriarcat Oecumenique peut fake dans notre siecle.de tels extraordinaires miracles 1

www.dacoromanica.ro

164

Valaques et qui a consacre a cette oeuvre gigantesque lessommes considerables que la confiscation sacrilege d'une fortuneetrangere lui a fournis.

Voila quarante ails en effet, que cette propagande d'hautde la du Danube depense annuellement plus d' In million de francsque la plus impie des spoliations lui a Byres. Et c'est par l'elo-quence d'arguments de cette nature qui elle tente de convertirles Greco-Valaques au nouvel Evangele phyletique forge a leurintention.

Au pretre besogneux ou naïf elle servira une grasse pen-sion a laquelle it n'aurait jamais ose rever ; elle remuera lescouches inferieures de la Societe, elle abusera de leur credulite ;elle aecordera des subsides mensuels a des travaileurs qui loinde soupconner que c'est a leurs consciences qu'on en veut, etignorant du dangner qui les entourent, croiront eprouver lesbienfaits desinteresses de la Charlie et de la solidarite evange-liques 9,

A vrai dire pourtant les resultats de ce trafic des consci-ences, que la propagande roumaine poursuit depuis quaranteans ont ete jusqu'ici plutet decevants. C'est a peine si lenombre des proselytes de toute categorie que son or lui aprocures et dont cet or entretient la fidelite, s'eleve a une dizainedes mifliers encore se trouvent ils disse'mines sur tout un vasteterritoire, A supposer done que la propagande a depense juspusiciun million par an au bas mot on sera amens a conclure queson bilan est peu encourageant et qu'il n'autorise guere les illu-sions. Au milieu de ce dechainement d'appetit materiels, que'estune des caracteristiques de la Societe contemporaine depenserquarante millions de francs pour n'arriver enfin de compte, qu'avoir raison des scrupules de quelques miliers d'individus a laconscience large peels a deserter des demain si leur interet lesy pousse.

Voila sans doute qui ne saurait constituer qu'un succesrelatif.

C'est sur ces bases, a plus d'un titre fragile, que s'appuiecependant la propagande, lorsque exasperee par l'impuisancede ses efforts elle reclame neanmoins pour ses convertis la

1) Ce sont de pures inventions tendentieuses du Patriarcat Oecume-nique, qui n'a pas honte de fabriquer de tels grossiers mensonges.

www.dacoromanica.ro

165

formation d'une Communaute nationale autonome et indepen-dente dans l'Administration de ses ,ecoles et des institutionsanalogues ; dune Communaute qui; regie ouvertement et de loinpar les Agents de la propagande ne conserverait plus avecl'Eglise de Constantinople, qu'un lien moral des plus subtils. Ilne nous appartient en aucune maniere de porter un jugementstir cette intervention singuliere et flagrante dans la politique etdans l'Administration d'un Etat voisin et ami; mais les partisansde la propagande tolereraient-ils que ce dernier s'avisat d'allera son tour exercer chezles autres, ne fat-ce que le centiemepartie des droits que l'on pretend s'arroger chez lui ?

Les convictions nationales des quatre Vingt dix milleGreco-Valaques ') dont nous avons parle plus haut, ont suadmirablement &joiner les machinatons tramees par etrangers surun sol etranger. Opposant aux solicitations et aux appels desemissaires charges de gagner leurs coeurs a l'erreur nationaleroumaine, le mepris le plus meritoire, les Greco-Valaques per-sistent an tours de combat, gulls soutiennent contre la propa-gande a se proclamer de toutes leurs forces, avec une energiesans cese renessatante et une opini'atrete que rien ne sauravaincre non pas roumains mais Grecs de race. Ils n'ont jamaisdemande quoique ce fat a la propagande et n'ont jamais hesitea decliner lesoffres que leur ont ete &Res,

Les piteux echecs de ses entreprises a eu naturellementpar consequence d'irriter la propagande d'au dela. du Danube.Aussi se repand -elle en incriminations contre l'Eglise de Con-stantinople. qui repugne a ces theories qui n'aceede pas a cesdesirs, et qui se refuse a aliener en faveur de la propagandesea droits spirituels les plus precieux et a. restreindre le domainesacra de son autorite.

La grande Eglise de Constantinople ne saurait jamaissouscrire a tin partage quelconque de sa jurisdiction spirituelleelle ne saurait non plus se departir de la ligne de conduite quelui tracent et ses propres saints Canons et les Firmans imperi-aux. Organisee suivant la constitution meme que derive de sadoctrine, investie plus tard des les origines de la dynastie

1) Le Patriarcat Oecumenique dansson avengle fanatisme de racecommet un grave mensonge sur la Statistique de la population Valaque dela P. Balkanique. ou finite l'Antruche.

www.dacoromanica.ro

166

Ottomane, en vertu de lois ecclesiastiques et civiles de l'Admini-stration spirituelle des teritoires en questiop, administrationqu'elle exerce par ses evequeb, elle aurait bien peu le sens desresponsabilites qui lui incombent, si elle ne placait pas la con-servation de ses privileges au premier rang de ses devoirs lesplus sacres avec lesquels une transaction n'est posible que dansle cas ou des evenements historiquese d'un caractere exception-nel viendraient modifier cet kat de Choses par des conventionsinternationales et par des actes solennellement ratifies,

Le fait de penser, de s'exprimer ou d'agir, suivant cesprincipes ne saurait attirer sur le Patriarcat le reproche d'unelesion des droits d'autrui ; la defense de privileges legalement&terms ne pouvant jamais ni impliquer une attaque dirigeecontre des tiers, ni- etre impufee a blame. Irrevocablement laGrande Eglise de Constantinople se doit de ne reculer devantaucune eventualite,

Les familiers de la propagande font valoir des considera-tions tirees de la linguistique ; mais ce sont la, a y regarderde pres de bien miserables arguments, Est-il logiquement permisd'etablir une relation quelconque entre le mélange corrompu demots latins grecs et aufres, dont certains Greco-Valaques fontusage, et l'origine nationale ou le sentiment national de cesmemes Greco-Valaques existe de populations greques qui seservent habi +uellement de la langue turque 1) et d'autres parlentarmenien ou tel autre idiome, que pourrait-on inferer de la ?

Meme absence de bonne fpi dans les allegations touchantles ecoles les eglises et le clerge des campagnes : ce ne sontla que des pretextes hypocrites servant a masquer le vrai but.A quel moment la grande Eglise de Constantinople a-t-elle donecherche a faire echec a la realisation des voeux que les popu-lations placees sous sa juridiction ont manifestos au sujet deleurs affaires ecclesiastiques, scolaires ou communales, lorsquebien entendu ces voeux avaient leur point de depart dans lavolonte Libre et independante de ces populations et non pointc'est ici le cas dans les sugestions d'une propagande politiques.Toute l'histoire, tout le passé de la Grande Eglise disposent icieloquement en sa faveur.

1) Quelle absurde comparaison I

1 II

www.dacoromanica.ro

167

Tel le est la verite sur cette soi disant question roumaineenTurquie d'Europe, Creee de toutes especes et entretenue avecsoin par la propagande roumaine, elle est sans rapport avec lessentiments des Greco-Valaques,

Que si l'on objecte que la question se rapportant auxGreco-Valaques egares, ou plutot que les pretentious que lapropagande roumaine formule en faveur de ceux-ci n'en subsis-tent pas moins, nous repondrons que ce sont la des pointsliti-gieux d'orde purement religieux et ecclesiastique sur lesquelsl'accord ne peut se faire que par la voie ecclesiastique : sinonles neophytes que leurs parrains se sont plu a decorer du nomde Roumains, n'obtiendront aucune satisfaction.

C'est ainsique, fermement etablie sur les assises ecclesias-tiques et canoniques qui assurent son existence, la grande Egliseortodoxe de Constantinople saura se montrer inebranlable et s'ymaitenier eternellement.

Le texte de l'Irade publie le 10123 Mai 1905 dans tousles Journaux de Constantinopole1).

La Majeste Imperiale Le Sultan, qui dans les sentimentsde haute justice et dans la solicitude paternelle pour les peu-ples, etend ses bienfaits et ses faveurs a tous ses sujets fi-,deles sans distinction de race ni de religion prenant enconsideration les suppliques soumises dernierement an pied duTrone-Imperial par Les sujets Valaques a daigne ordonnerqu'en vertu des droits civils dont ils jouissent au meme titreque les autres sujets non. Musulmans, leurs communautes de-signent des mouktars conformement aux reglements en vigu-eur, qu'a l'instar de ce qui se pratique pour les autres corn-munautes, des membres Valaques soient egalement admis sui-vant la regle dans les Conseils administratifs et que desfaculi-tes soient accordees par les A utorites Imperiales aux proles-seurs nommes par les dites Commun,antes pour l'inspection deleurs ecoles et pour l'accomplissement des formalites edictees,,par les Lois de l'Empire en vue de l'ouverture de nouveauxetablissements scolaires. Cette ordonance Imperiale a ete com-munique aux Departements competents pour execution.

1) Textul Iradelei in romineste la Cap, IX p, II Chestiunea Biseri-ceasa.

www.dacoromanica.ro

168

TEZKERE MINISTERIEL 1)Ministre de la Justice et des Cultes a. Sa Saintete Le

Patriarche Oecumenique,

Un haut Tezkere grand viziriel fait savoir que les Vala-ques, sujets Ottomans a l'effet de sauvegarder leurs interetsnationaux ont demands l'autorisation de faire usage de leurpropre langue dans leurs etablissements scolaires ; celles decelebrer les ceremonies du Culte dans leurs propres eglises parleurs propres pretres et dans leur propre langue et celle d'elirea l'instar des autres nationalites la oil ils setrouveraient enmajorite leurs propres mouktars,

Le Conseil des Ministres, considerant que d'une part unprincipe fondamental de l'Empire, impose a l'Etat une impar-tialite absolue a regard des differentes nationalites qui viventsous le sceptre de Sa Majeste Imperiale et que d'autre dans larequete en question on ne saurait decouvrir la moindre traced'une atteinte portee aux droits d'une autre nationalite a decide decharger le Ministere de l'Interieur de communiquer a l'Inspecteurdes Vilayets de la Turquie d'Europe et aux Gouverneurs Generauxinteresses que, a la condition de ne rien innover touchant la subor-dination des Valaques au Patriarcat Oecumenique, ces derniers neseront pas empeches de celebrer les ceremonies du culte par leurspropres pretres et dans leur langue nationale ; ni ne seront pascompeches de se servir de cette langue dans l'enseignement ;qu'il leur sera permis de nommer leurs propres mouktars, con-formement aux Lois envigueur que nul ne pourra troubler dansl'exercice de leurs fonctions les instituteurs et les inspecturs del'Enseignement que la Communaute Valaques nommerait ens'adressant selon la regle etablie a leur sujet an Ministere del'Instruction Publique et qu'en fin les Valaques prendront partaux elections des membres des Conseils administratifs.

Cette decision soumise a Sa Majestate Imperiale Le Sul-tan a ete sanctionnee par Irade Imperial,

En consequence, je me fais un devoir de porter ce quiprecede a la connaissance de Votre Saintete.

Le 18 Nebioulevel 1323=le 10 Mai 1905,Le Ministre

(ss) Abdourrahman

1) Textul In romineste e cuprins In capitolul al IX-lea partea U Che-stia Bisericeasca.

www.dacoromanica.ro

169

TAKRIRAdresse par S. S. Le Patriarche Oecumenique a S, A. Le

Ministre de la Justice et des Cultes

Altesse

J'ai l'honneur de porter a la connaissance de Votre Altesse'que le Saint Seynode des Metropolitains siegeant aupres de Nous,a ete saisi du haut Tezkere qu'elle a bien voulu nous faireparvenir sous No. 28 en date de 10 Mai 1905, et qui reproduitune decision rendue en conseils des Ministres, a la requete desValaques, sujets Ottomans, sanctionnee. par had& Imperial, ladecision en question a ete communiquee au Ministere de l'Inte-rieur et par celui-ci a L'Inspecteur General, des Vilayets de laTurquie &Europe et an Gouverneurs Generaux interesses.

Aux termes de ce document a l'effet, y est-il dit de sau-vegarder les interets nationaux des Valaques, ceux-ci sont au-torises a faire usage de leur propre langue dans l'enseignement,a celebrer les ceremonies du Culte clans leurs propres eglises,par leurs propres pretres et clans leur propre langue ; et seconformant aux lois qui regissent cette matiere, a elire la oftils se trouveraient en majorite leurs propres mouktars a l'instardes autres nationalites ; nul ne pourra troubler dans l'exercicede leurs fonctions, les instituteurs et les inspecteurs de l'en-seignement que les Valaque nommeraient ; mais ici eneore leurcommunaute devra suivre la regle etablie en s'adressant poureux au Ministere Imperial de 'Instruction publique ; les Vala-ques prendront egalement part aux elections des membres desConieils administratifs. La decision ajoute que les dispositionsainsi arretees ont leur origine dans un principe fondamental de''Empire, principe qui impose a L'Etat une impartialite absoluea regard des differentes nationalites, que dans la requete en ques-tion on ne saurait de'couvrir la moindre trace d'une atteinteportee aux droits d'une autre nationalite ; enfin que la tout estassujette a la contition que rien ne sera innove touihaut la sub-ordination des Valaques au Patriarcat Oecumenique.

Telle est la teneur du Haut Tezkere.En reponse a ses points qui ont tres serieusement retenu

notre attention, nous nous faisons avant tout un devoir de relever

www.dacoromanica.ro

170

la haute disposition imperiale d'apres laquelle rien ne sera innoveconcernant la subordination des Valaques au Patriarcat, eribienque nous ignorions quels peuvent etre les Valaques qui se sontadresses au Gourvenement Imperial et en faveur desquels on,Le prises les decisions qui viennent de nous etre communiqueestc'est avec reconnaissance que nous nous empressons de prendreacte de cette disposition d'apres laquelle rien ne viendra modellerleur subordination au Patriarcat, nous sentons tous le prix decette disposition et nous disposons a ce sujet, l'expression denotre profonde gratitude aux pieds du trone de Sa M.ajeste Im-periale Le Sultan,

Mais, encore que la subordination au Patriarcat de cesValaques, dont nous ignorons l'existence, soft proclamee et re-connue comme indispensable, leur dependance spirituelle, recev-ront ainsi une confirmation nouvelle, nous ne saurions cependantnous empecher de faire observer que le Patriarcat se voit enmeme temps prive tacitement d'une grande partie des droits qui'ilexercait sur ces memes Valaques droits seculaires, fond& surdes regles religieuses immuables et sur les Berats, les Firmanset autres textes legeslatifs imperiaux qui sout venus apporterl'autorite d'une consecration formelle de l'ancien &tat de chosesecclesiastiques.

Parmi les dispositions que la decision ministerielle prend ausujet de ces Valaques, dont l'existence nous est inconnue la reglerelative a l'emploi d'un langue etrangere dans les ecoles etsurtout daus les eglises oft viendraient l'introduire des pretresegares par l'appat que la propagande roumaine leur presente,cette regle disons nous est consideree par le Patriarcat commeprejudiciable au premier chef a la clause de subordination men-tionnee plus limit La determination de l'usage d'une langue dansles ecoles et plus particulierement dans les eglises, constitueen effet un droit de l'Autorite spirituelle, seule competente dansl'appreciation des elfets necessaires qu'implique fusage de cettelangue etrangere et des modalites intrinseques ou extrinsequequi accompagnent cet usage et parmi lesquelles une place pre-ponderante est reservee a la religion et a ses prescriptionsmorales.

Le principe relatif a l'introduction d'une langue etrangerevient de l'etranger et ce sont des etrangers qui en preconisent

www.dacoromanica.ro

171

l'application ; mais le Patriarcat. l'Eglise ne saurait l'admettresans risquer, d'ebranler et de compromettre en matiere scolaireet l'ecelesiastique un &tat de choses tres ancien que la religiona consacre, et que les droits que conferent a l'Eglise les privilegesdont elle jouit sont venus confirmer, Sans peine de faillir a sesdevoirs les plus sacres, l'Eglise doit se premunir contre toutenvahissement de ses privileges, ne point soufrir leur amoindris-sement et les defendre avec la derniere energie, Est-il d'ailleurspermis de supposer que la clause relative a la subordination desValaques au Patriarcat sera observee par des pretres desobeis-sants et irreverencieux qui, ouvertement revoltes contre lui,foulent aux pieds les lois le plus saintes dune religion dont ilstrafiquent.

Aux termes de la decisions, les communes sont autorisesa proceder a la nomination d'instituteurs, d'institutrices et d'inspec-teurs des ecoles sauf en referer. dans les cas prevus par la loiau Ministere de 1' Instruction Publique. Ici encore le prejudiceperte aux droits du Patriarcat et a la clause de subordinationdes Valaques est manifeste. Dans tout etablissement scolaire,l'enseignement de la religion et de la morale sont les plus im-portantg et c'est pourquoi ces cours se donnent sous la surveillanceet sous la direction des Eveques ; or it faut eroire que dans lecas actuel, c'est la conception contraire qui a prevaltv. Du plusloin de leur existence, ces Greco-Valaques qui repandus dansla Turquie d'Europe s'elevent aujourdhui d'apres les recensementsles plus dignes de foi, a environ cent mille amces I) n'ont jamaisadmis qu'une distinction quelconque fut possible entre eux etles Grecs ; ils ne l'admettent pas d'avantage a l'heure actuelle ;ils sont Grecs et le disent hautement. Lemploi exclusif de lalangue grecque dans leurs families est un fait indeniable ; it estrare de rencontrer parmi eux, meme dans les clases les mothsaisees, un homme ou une femme ignoront le grec,

Le malheur a voulu qu'une propagande instituee it y a decela 40 ans en Roumaine ait pris a tache de faire &lose dansla conscience des Greco-Valaques un sentiment national roumain.Elle est venue leur enseigner qu'ils sont Roumains, qu'ils ne

1) Le Patriarcat se dedit lui-meme, car dans son Memorandum, cidessus annexe it ne chiffre la population Valaque qu'a peine quatre-vingt-dix mine.

www.dacoromanica.ro

172

font qui un avec les Roumains de l'autre cote du Danube, qu'ilsn'ont rien du grec et qu'ils doivent, au contraire chercher, en sedetachant des grecs a former une race distincte dont ils reven-diqueraient les droits, A cette lutte ingrate la propagande d'audela du Danube a consacre de grands efforts et des sommesimportantes, Les moyens mis en oeuvre lui ont permis de circon-venir au bout de ce long temps quelques dix mine individusdisperses dans la Turquie d'Europe.

Les adeptes ne Torment pas un groupement compact ; ilsne se trouvent pas rassembles sur un espace limite. Dans lesbourgs et dans les villages de toute cette region Oil se recontrentde Greco-Valaques la propagande en a capte quelques uns, lesplus faciles a en trainer. Mais la grande majorite reste fidele ases vieiltes traditions ; elle echappe a la prise des intriguesroumaines, ourdies a l'etranger ; elle les repousse avec indignationet recement encore elle a eru devoir manifester en toutespontanneite ces sentiments inalterables dans des adresses auGouvernement Imperial et au Patriarcat. L'or de la propagandea pu corrompre quelques pretres ; it a pu faire pousser quelquesinstituteurs et quelques ecoles ; it a pu servir a l'entretien demouktars ou autres agents communaux ; tout cela n'est au fond,que Bien naturel, mais que ce ressort tout puissant vieunedisparaftre, et l'on verra alors s'evanouir aussi sur place cettenationalite roumaine qu'ila contribue a fonder.

Forts de la haute assurance qui vient de nous etre doneeet d'apres laquelle la subordination des Valaques an Patriarcatsera maintenue intacte, considerant, d'autre part, que les privi-leges octroyes a l'Eglise ont suivi partout l'esprit des lois et desusages religeux, nous nous croyons fondes a declarer en touteloyaute que la dite decission est attentatoire aux droits duPatriarcat, attendu notament que la clause de la dependancedes Valaques denuee de toute efficacite reelle dolt etre tenuepour inoperante,

En presence de la situation qui lui est faite rsoucieux desinterets dont it a la garde, le Patriarcat repousse toute innovation,qui viendrait porter atteinte an Statu Quo religieux, fonds surses privileges et qui Trait male jusqu'a blesser les sentimentsles plus respectables des Chretiens en question.

I

www.dacoromanica.ro

173

Profondement penetre de la Justice de sa cause, it trouvedans cette certitude assez de franchise pour prier instament lehaut Gouvernement Imperial de vouloir bien rafermir et deproteger les privileges immemoriaux de l'Eglise, de garantir latranquillite des paisibles Greco-Valaques sujets Males de S. M,I. Le Sultan d'ecarter toute immixtion etrangere et de restaurerpar la le vieil ordre de choses momentanement ebranle.

Scrisoarea Domnului loan Lahovari,

Bucurefti, 7 Mlle 1903Onorate Domnule Diamandi,

Scuzati, Va rog, marea inteirziere a raspunsului meu la cartapostala ce mi-ati trimis representand ccola nOstra de comert laSalonic.

Acea carte s'a ratacit intre numeroasele mele hartii fi abiaazi o giisii, ci am rdmas forte surprins vazand ca atlita vremenu Va multumisem 'Inca pentru amabila atentiune, care m'ami$cat forte mull, vilzand ca Va aduceti aminte de ce am pututface atat pentru D-V.1) cat $i pentru Foie le nostre in timpulguvernulul conservator dela 99,2) Wiz& cu pleicere ca devilscolei D-V. sant bine imbracati, au figuri dectepte simpatice.Ati trecut prin grOsnice emotiuni primavara asta cu atentatelebulgarilor, am vazut cu fericire in jurnalele care relatau eveni-mentele, ca nici o nenorocire nu atinsese $cola nOstra.

Dorindu-Vil din suflet prosperitate $i proptifire, Va mg,sa primiti asigurarea osebitei mele slime.

Al D-V. devotat(s) Ion N. Lahovari

Scrisoarea Baronului v, d. Goltz-Papa.Gen. d. Inf. Frh. v. d. Goltz Konigsberg en Prusse

Konigsberg 1 Pr. le 24 Mars 1904A. Monsieur Base le Diamandi Professeur-Salonique

Cher Monsieur Diamandi

Veuillez bien me pardonner que je n'ai pas rapondu a vo-tre lettre du 24 decembre de l' armee pass& et a votre felicita-

1) In chestiunea procesului avut cu Valiul Osman Pa4a2) In anul 1899, Hind la carma Guvernul Conservator, s'au des-

chis cele mai multe soon, in special scoala comerciall din Salonic.

$1

tatarul.

D-V.

Tacit

www.dacoromanica.ro

174

lion pour le nouvel an Nous autres Commandants de Corpsd' armee en Prusse sont ordinairement bien occupes de notreservice militaire et nous manquons du loisir de nous acquiterdes devoirs de Correspondance privee,

Je suis bien content des bonnes nouvelles que Vous medonnez au sujet des progres que Votre nationalite a faits sousles auspices de votre sage et magnanime Souverain et de Mr.Stourdza Prochainement je publierai une etude sur la questiondes nationalites en Macedoine. Je vous prie de vouloir bien medonner dans l'interet de cette publication un bref renseignementsur la confession des Valaques en Turquie. Queue fraction dunombre total de vos compatriotes environ appartient a l'egliselatine? Oa se trouvent les principales communautes latines.Dans le temps it y en avail pres de Goeridje. Mais je ne sauraisdire si elles existent encore aujourd'hui. Votre information meserail precieuse a ce sujet.

En esperant que votre ecoleles progres voulus, je vous salue,empressement en Vous assurant

de commerce fleurisse et fassecher Monsieur Diamandi, avecde ma parfaite consideration,

Votre devoid.(s) Baron v. d. Goltz

Scrisoarea marelui patriot thessaliot, Sotir Hagigachi, carAspuns felicitarilor adresate cu ocazia luptelor electorale dintinutul Triccala, pentru care ziarul grecesc Scrip scria : Emfi-leos polemos en Tressalia, metaxi Vlahon the Caragunidon",

'Aitentlis CleTip 6p.s-cipay avanpirrilpEoy erctcrcoXiiv gni ganocri

tl.stipov auv5Exap.o5 IXocr3Dv p.syciXii; you sVaptatijascoc Ea;aUxcepto-TO lixa2ofw; %ad ax; zapctaX65 vz Sexikre Tip Sta6s6ccioact,

TYIc /ScaCo6o7; Tr* Ov.eic biroXihecoc.Atoz- reXti.) 8Xco; 7p6Oup.oc

(s) E. XcaCiiioixisTpbccact, 28 cl)e6pouccpEou '1905,

SOCIETATEAGEOGRAFICA ROMANA

Stimate Domnule,

Am primit foarte interesanta dare de seams cemis asupra : Statisticei populatiunei Romonefti dinHarta ce o insotefte.

Mai 1905

ne -a(i tri-Turcia" fi

ti vimlista200

www.dacoromanica.ro

175

Vom publith arnandoud cu deosebita pleicere in BuletinulSocieteitei noastre. Am dori irrsa ca prin culori sa fie in-dicate teritoriile locuite de Romani, cit $i despartirile adminis-trative. De acea V 'am rugs, sa binevoiti, a ne trimite o ase-menea harts in tirnpul cel mai scurt, ca sa poata fi intercalate':in numarul cel mai apropiat al Buletinului. Vazind cat va costatirajul, yam &luta a dispune, ca sa vi se traga numarul de exem-plars ce cereti gratuit.

Primiti, asigurarea deosebitei noasire consideratiuni.

Secretarul General(,) G. Lahovari

Reproduc numai anurnite parti atat din declaratia fostuluiMinistru Pienipotentiar, inimosul i patriotul Diplomat Al. Em.Lahovari, cat qi din scrisoarea raposatului fost Ministru SpiruHaret, eel care a pus regula §i ordine in Administratia qcolara.din Macedonia, Epir i Albania, publicate in ziarul Le Temps"din 19 Ianuarie 1905, sub iscalitura lui Georges Villiers cu titlulde : Propos Diplomatiques ". Roumains et Grecs en Macedoine.L'Opinion de M. Alexandre Em. Lahovari, Ministre de Roumaniea Constantinople. Une lettre de M. Haret, Ancien Ministre del'Instruction Publique du Cabinet Stourdza.

L'element roumain, m'a dit le ministre (Lahovari), est,,dans la question macedonienne, un element pacifique. Nos reven-.dications ne portent que sur la religion, la langue et laculture. Elles n'ont pas de caractere politique. Et c'est pourquoinous estimons qu'elles devraient etre les premieres accueillies".

lea i o parte din cele scrise de HaretM, Delyani affirme encore que dans mon rapport j'aurais

parle de 124.000 Roumains en Macedoine, Ici Son Excellencese trompe. Le chiffre qu'il cite ne figure nulle part dans monrapport, et pour la bonne raison que, en &pit, des statistiques.informes et interesiees qui seules existent l'on a assez d'ele-,,ments d'appreceations pour pouvoir affirmer, avec le Mare,,homme d'Etat et Diplomate Rangabe, qui representait la Grecc,,en 1878 an Congres de Berlin, que le nombre de Koutzo-Vala-,,ques depassait, it y a 50 ans, 600.000 et nous avons des raisonsde croire qu'actualement it n'est pas bien loin du million. Nous

www.dacoromanica.ro

176

sommes done fres loin du compte et l'on comprend que laRoumanie s'impose dans l'avenir des sacrifices encore plusgrands que ceux du passé, pour ne pas laisser disparaitre dela carte des nations un groupe assez considerable de freresqui parlent sa langue. On s'explique moins l'acharnement quela Grece met a empecher les Koutzo-Valaques de se servir deleur langue, s'il est vrai comme M. Delyanni le dit, que leurnombre ne depasse pas 12,000,

Declaraliunea Legatiunei Romane din Paris publicata Inziarul Le Temps din 13 Oct. 1905.

Ou it y a des Roumains en Macedoine et alors it est iegi-time que nous prenions souci de leurs droits et de leursinterets ; ou it n'y en a pas, et alors qu'est-ce que ces effortssurhumains pour les contenir et les reduire ; qu'est-ce qne cetteemotion formidable devant un danger inexistant ?

Au lien de s'obstiner au paradoxe, denier notre existencetout en nous persecutant qu'on prouve en cessant de nous,opprimer que nous n'existons point ; ou si nous existans, qu'onrenonce a nous opprimer,

ASSOCIATION DES ETUDIANTSROUMAINS

a Paris Liga" No. 25

Paris, le 1 Mars 1906

Monsieur le Directeur de

L'Association des Etudiants Roumains a Paris, nous priede bien vouloir publier dans votre journal Particle qui suit.

Agreez, Monsieur le Directeur, l'expression de nos senti-ments les plus distingues.

Pour MssociatiogLe Secretaire

(s) C. Nedelco

L'Association des Etudiants Roumains a Paris, ayant,,pris connaissance dune declaration de M. A. Valsamaky pu-,,bliee dans le Gaulois de Mardi, 27 Fevrier, at le Gouverne-ment Roumain est attaque comme, ayant procede injustementel son egard et a regard des autres expulses Grecs de Rou-,,manie, proteste contre ces faux temoignages ayant comme ar-gument, irrefutable la participation de ces Grecs expulses a

www.dacoromanica.ro

177

un vaste complot dirige contre la vie de nos freres roumainsde la Turquie.

Paris, le 1 Mars 1906. Le ComitePour l'Association des EtudiantsRoumains a Paris (L. S.) Liga"

Prima scrisoare a eruditului N. Vaschide,

Domnule Diamandi,

Afectuoasa amintire din partea unui compatriot care dinnenorocire nu-$i mai amintefte de limba dela noi.Paris, 17.1.906.

A doua scrisoare a d-lui N, Vaschide.

(s) N. Vaschide

Scumpul meu Compatriot,

Te a$tept cu drag Marti sears pe la 9, vom sta catevaminute de vorba ci vom hoteiri in ceeace privesce proiectiunile.Se vor trimite la adresele ce binevoesci a-mi indica invitatii p. vii-torul Dineu roman.

Mu lte cornplimente prietenului1) D-tale.Credenul, to rog, devotatul D-tale.

Paris 62. N. D. des Champs. N. VaschideDuminica seara

Scrisoarea Domnului D. A. Stolojan.

Stimate $i Iubite Domnule Diamandi,

Imi pare rau de tot ca n'am norocul set pot asista la con-ferinta de aster sears 2) ce o tineti la Alliance Francaise. Am inseto impedicare de capetenie. In once caz Va urez tot succesulce-1 merits un Roman cu atafa lepa dare de sine fi dragostede Tara.Paris, 11 Rue de la Planche. Al D-tale prieten

Dim. Anastase Stolojan

1) Prietend de care pomeneste in scrisoare era Spiru Dimonie careera atunci ca student la Paris, actualmente comerciant de cereale cu rese-dicta la Bazargic in Cadrilater.

2) Conferinta a avut loc in seara zilei de 16 Julie 1906.12

www.dacoromanica.ro

178

Scrisoarea Printului C. Brancoveanu-Basarab,

Scumpe Domnule Diamandi,

Af fi primit cu mare placere propunerea D-tale $i cu toateiinima as fi luptat pentru a organisa fi a face ca sd rezwascao intrunire in favoarea frafilor noftri din Macedonia. Viu decicu cea mai ademcd pdrere de rau s'iti anun( ca abia de o sap-tiimCinil am pardsit Parisul f i di n'am sa fiu rotors in Frantadeed peste o lurid de zile.

Primesce, te rog, prieteniile mele cele mai &me.

Bucuresci, 25 Maiu 1906. (s) Brancoveanu22 strada Scaune

Scrisoarea Domnului Al, C. Orescu,

Scumpe Domnule Diamandi,

Am pierdut in seara conferinfei harta Macedoniei 1) pe caream avut pldcerea sd o primesc dela D-ta. Cum am de dat pimaJoi un important articol asupra Romanilor Macedoneni la Re-vue Politique et Parlamentaire $i cum Harta cea imi poateservi, te rog prea mult, trimite fl -mi un alt exemplar. Vti mul-lumesc dinainte gi WI rog sd credeti in simtdmintele mele celemai deseamd.

(s) Al. C. Orescu

Prima scrisoare a D-lui Profesor M. Rogues,

UNIVERSITE DE PARIS Paris, le 17 Juillet 1906Faculte des Lettres

Cher Monsieur,

J'ai vivement regrette de ne pouvoir assister a votre con-ference d'hier soir, mais votre amable lettre m'est parvenue unpeu lard, et d'ailleurs la necessite, de sortir le moms possiblepour laisser guerir une Legere entorse dont je souffre encoreun peu m'aurait de toute facon retenu a la maison.

1) Harta Macedoniei figureaza In text.

www.dacoromanica.ro

179

J'ai fail un petit compte rendu de vos RenseignementsStatistiques pour la Romania et un autre pour les Notes Cri-tiques,

Avec mes meilleurs sentiments(s) M. Rogues

Paris, 12.VIII,1908

Cher Monsieur Diamandi (a Janina),

Permettez-moi de recourir encore a Vous pour une ques-tion de langue Macedo-Roumaine, Je lis dans le Did. de Da la-metra et dans celui de Mihaileanu un verbe alinciri, qu'ils tra-duisent fres differemment et de plus Mihaileanu donne (peut-etre par une faute d'impression) la forme alicire (Melia).Pouvez-Vous me dire avec exemples si possible.

1) Si la forme aliciri existe bien. oa et avec quel sensMihrlileanu donne alicirci menu flamura pe casii.

2) Quels sont vraiement les sens de alincire (Dalametradonne a prinde, a se prinde Mihclileanu a sui, a se pomeni,a se arcita), Oa est la Verite ?

Avez-Vous une idee de l'origine des mots?Est-ce que alincire et alicire s'emploient indiffermment ?Tout ce que Vous pouvez me dire me sera precieux.Vous voyez que je continue a nfinteresser a Votre pays :

Ne s'y publie-t-il plus rien que puisse Vous interesser?Merci pour les timbres.

Votre tout devotze(s) M. Roquesi)

TRATATUL DIN BUCURE$T1 1913Autonomia $colarli si Bisericeascii

Textul scrisorilor in romaneste 2)

Excelen(ei Sale Domnului Toncheff, Primul Delegat al Guyer-nului Regal Bulgur la Conferinta din Bucurecti.

1) D-1 M. Rogues, profesor Ia Sorbona de limbele romanice cunoastebine atat limba romans, cit si dialectul arominesc; fiind in acelas timp unmare filo-aroman.

2) Textul in frantuzeste Ia Cap. X.

$i

www.dacoromanica.ro

No. 17,058.

180

Bucurefti, 22 Julie (4 Aug.) 1913

Domnule Ministru,

Astfel cum s'a convenit in cursul tratativelor noastre invederea unei skirl de pc`ici durabile de stabilire intre ambelenoastre NH, am onoarea de a ruga pe Excelen fa Voastrei, dea binevoi a-mi confirma, ca reispuns prezentei mele, ca :

Conform declaratiunei pe care Bulgaria a facut-o in Pro-tocolul semnat la Londra in 16/20 Ianuarie 1913 $i pe bazaarticolului 4 din Protocolul Conferintei dela St. Petersburg din26 Aprilie (9 Maiu) al uceluia$ an, Bulgaria consimte sei deaAutonomia f co a lelo r $i bisericelor Kuto-Vlahilor, aflcitori inviitoarele posesiuni bulgare $i permitand creearea unui Episco-pat pentru acea$i Kuto-Valahi, cu facultatea pentru GuvernulRoman sa subvenfioneze subt supravegherea Guvernului Bulgarsuszisele institufiuni prezente $i viitoare.

Primiti Va. rog... (ss) T. Maiorescu

Excelentei Sale Domnului T. Maiorescu, Presedintele Consiliului,Ministrul Afacerilor &thine.

Bucurefti, 22 Julie 1913

Ca rcispuns Notei Excelentei Voastre cu data de 22 Julie1913, am onoarea de a Va confirma ca

Conform declaratiunei pe care Bulgaria a fit cut-o in Pro -tocolul semnat la Londra in 19129 Ianuarie 1913 fi la articolul4 din Protocolul conferin fat dela S-t Petersburg din 26 Aprilie(9 Mai) al aceluia$i an, Bulgaria consimte sei dea Autonomia$coalelor ci bisericilor Kufo-Valahilor gasindu-se in viitoareleposesiuni bulgare $i permitand crearea unui Episcopal pentruaceafi Kuto-Valahi, cu facultatea pentru Guvernul Roman sdsubvenfioneze subt supravegherea Guvernului Bulgar susziseleinstitufiuni prezente qi viitoare.

Primifi, Vii rog.,.(ss) Toncheff

Excelentei Sale Domnului E. Venizelos, Pre$edintele Consiliuluiae Ministrii al Greciei, Primul Delegat al Guvernului

Regal Elenic la Conferinta din Bucurefti.

www.dacoromanica.ro

181

No. 17.277 Bucurefti 23 Julie (5 Aug.) 1913

Astfel cum s'a convenit in cursul tratativelor noastre amonoarea de a ruga pe Excelenta Voastrci de a binevoi a-miconfirma ca raspuns prezentei mele notc1 ca :

Grecia consimte sci dea Autonomia fcoalelor fi bisericilorKuto-Valahilor afleitori in viitoarele posesiuni grecefti $i per-mitand crearea unui Episcopat pentru aceiafi Kuto-Valahi cufacultatea pentru Guvernul Roman sci subventioneze subt supra-vegherea Guvernului Elenic suszisele institufluni culturale prezentefi viitoare,

Primiti, Va rog etc.(ss) T. Maiorescu

Excelentei Sale Domnului T Maiorescu, Pre fedintele Consiliuluide Miniftrii, Ministrul Afacerilor Strciine .

Bucurecti 23 Julie ( 5 August) 1913

Domnule Precedinte de Consiliu

Ca raspuns Notei, cu data de azi pe care Excelenta Voa-stra a binevoit sei mi-o remits, am onoarea sei confirm Exce-lentei Voastre :

Grecia consimte sti dea Autonomia fcoalelor fi bisericilorKuto-Valahilor aflatori in viitoarele posesiuni grecefti fi permi-land crearea unui Episcopat pentru aceiasi Kulo- Valahi, cufacultatea pentru Guvernul Roman sii subventioneze subt supra-vegherea Guvernului Elenic suszisele institutiuni culturale prezentefi viitoare.

Primiti, Va. rog...(ss) E. K, Veniselos

Excelentei Sale Domnului N, Pasici, Precedintele Consiliuluide Miniftrii al Serbiei, Primul Delegat al Guvernului

Regal al Serbiei la Conferinta dela BucureftiNo. 17.276 Bucuresti, 23 Tulip ( 5 August) 1913

Domnule Precedinte al Consiliului

Astfel dupd intelegerea avuta in cursul tratativelor noastre,am onoarea de a Va ruga pe Excelenta Voastra, ss binevoiasciia-mi confirma ca raspuns prezentei note, ca i:

www.dacoromanica.ro

182

Serbia consimte sd dea Autonomia ccoalelor ci bisericilorKuto-Vlahilor, care se gel sesc in vittoarele posesiuni sarbe$ti;i permitand crearea unui Episcopat pentru aceiaci Kutovlahi,cu facultatea pentru Guvernul Roman, sa subventioneze subsupravegherea Guvernului Seirbesc suszisele institutiuni culturaleprezente fi viitoare.

Primiti Vd rog etc.(ss) T. Maiorescu

Ex celenfei Sale Domnului T. Maiorescu, Prefedintele Consiliuluide Mini$tri, Ministrul Afacerilor Straine al Roma niei

Bucurefti, 25 _Tulle 1913

Domnule Prefedinte al Consiliului

Ca rdspuns Notei pe care Excelenfa Voastrd a binevoitsd mi-o adreseze cu data de 23 curent No, 17.276, am onoareasd Vd informez al Serbia consimte sil dea Autonomia ccoalelorci bisericilor Kuto-Vlahilor, afleitori in viitoarele posesiunisarbefti fi sd parmitd crearea unui Episcopat pentru ace$tiKuto-Vlahi, cu facultatea pentru Guvernul Roman ca sd sub -venfioneze subt supravegherea Guvernului Scirbesc, susziseleinstitutiuni culturale prezente ,ci viitoare.

Primiti WI rog...(ss) Nik. P. Pachitch

www.dacoromanica.ro

NUMELE MARTIRILOR AROMANI

Numarul martirilor aromani cazuti eroicepte jertfa pe altarulIdealului national, nu este pi nici nu poate fi cunoscut cu pre-ciziune din cauza ca multi au disparut fara sa se dea de urmalor, iar unii au fost trecuti in lista oficiala turceasca dreptbulgari prin faptul ca, s'au gasit cadavrele for amestecate cua ltele straine.

Regiunea Veria-Xirolivad-Doliani-SeliaPreotul Papanacea, Cola Cutroni, Gula Cucutegu, Bebi

Mocanu, Iani Apala, Toll Carafoli, Mipu Paciaura, Iani Dzima,Tupu Vrana, Gheorghe Cutova, Iani Titimeau, Gheorghe Bla-ciotti, Anastase Cealera, Titi Blaciotti, Apostol Iani Ceamitru,Gheorghe Caraiani, Gheorghe Hundruantoni, Gheorghe D. Cara-nica, D. Adamaca, G. Dalametra, Nicola Prapa, G. AnastaseGachi, Sterie Buzbuchi, Sterie Furchioti, Dumitru Furchioti, ColaFurchioti, Iani Greca, Cutula Baba, Gh. I. Mustaca, DimitrieZiseca, Nicola Ceamitru, Costa Hliaha, Piti Tamuiani, Iani Bufa,Piti Soldatu Tamuiani, Gh. $ulii, Iani Vani, Hristu Bandi, Dimi-trie Hagfcu, Gheorghe Jacachi, Panaioti Bagiuiani, Tina Galaiti,Hrista Cutitaru, Gheorghe Murgui, Gheorghe Fruxilia, Bupu .

Bupulenga, Cola Becia, Nicolae Cutroni Ceamitru, Alexe Cutu-recu, Guta Cuturicu, Constantin Cacioiani, Dzima Agorasti,Gina Bitarna, Dumitru Cutuiani, Miltiade Papari, Nicola Zarcada,Nicola Avgheru, Ioan Blicupu, Tanase Caranapu, Sterie Gota,Sterie Blaciotti, Tanase Caratana, Nicola Papastere Pepciu, MihaliMahera, Ioan Ceamitru, Zicu Adamicu, Alexe Avgheru, DumitruHuleva, Gheorghi Gherasi si sotia 1W, Vasile Jacachi, nips

www.dacoromanica.ro

184

Juguliana, Gusa Juguliana, Gheorghi Hasapi, Dina Caranica,Gheorghe Varsami, Apostol Cataruiani, Apostol Ceara, GusaLuca, Gheorghi Rusu, Gheorghe Carafola, Nicola Cufuioti, HristuHu leva, Dimitre Vlahodimu, Hrista Aruveti, Iani Lago, SteriePlastiri, Cola Daufa, Lisa Faca, Cola Gablefa, Nicola Luru,Gusa Ioti, Costa Misaca, Nastase Prapa, Iani Cotova, GheorgheCotova, Iani Mocani, Joga Manciu, Dick Mitra, C. Caranica, D.Jacachi, Loan Cuturicu Sterie Zarcadi, Loan Dascalicu, loan Hris-tacu, Gheorghe Hristacu, Gusa Sumbaru, Petre Busulenga, loanSt. Cealera, Atanase Misarli, Iani Gula, Gula Cucutegu, BuzicaTanase Zisi, Guta Coley, Cutuliapu, Costa Ciahtani, DumitruGheorghe, Gheorghe $ula, Panaioti Caranica ; Farserotii : DinaBacali, Tegu Butachi, Panaioti Fani, Sterie Andrei, Dina Garibalda, Zisi Farmachi.

Regiunea Meglenia

a) Liumnita

Vani Cheia, Avram Jara, Nicu $usca, Tuci Diedi, TanaseMigea, Petre T. Jara, Stoe Ciotti, Ghiusu Ciuli, Preutul Papaqona,Tanase Manicu, Gheorghe, T. Vlaicu, Vlaicu Mingara, ProsaBatangiu, Dumitru Jogu Toti, Tuci Cacaran, Stoe Papa Stoe,Tanciu Giambazi, Duma Rusi, Tanase Tata, Gheorghe Gaba,Vani Some, Decu Cordon, Duma Gocsi, Tanciu Chiose, StoeCovaci, Dimitrie Meciu, Tags Monzi, Petru Lolu, Dima Tipi,Gheorghe Ghiurce, Dumitru Zlati.

b) Otani

Hristu Pampor, Tascu Pampor, Peni Ciumpeleac, NuciMoscu, Roscu Pupea, Mihai Argintaru, Dia Tanase, Vani Tofu,Mime Terzi, Tane Baicios, Dumitru Surla, Hristu $irca, HristuBicicu, Gheorghe Pazu, Peni Noti, Tanase Terzi. Stol Cuiciu,Manole Papa Manciu, Dumitru Tufecsi, Hristu Aba, Loan Runtea,Gheorghe Geagea, Egumenul Papa Mihail, Sima Bursi, DumitruGheorghe, Petcu Tufecsi, Constantin Vlaicu, Gheorghe Cioncea.

c) Cupa

Constantin Papazarcadea, Traian Ciupa, Dima Stonia, Du-mitru Tr. Ciupa, Vaciu Prondi, Sebu Prondi, Vasile Papazarcada,

www.dacoromanica.ro

185

Toti Paca, Peiu Maji, Pona Balosu, Ghina Saraf, Vani GhiociuHristu Iani.

d) Lugunta

Nicolae Balea, Dumitru Moraru, Anghel Terzioe, PeciuCeoca, Gheorghe Giagu, Gheorghe Peciu, Duca Papa Noe, NoeDumitru.

Din Birislav : Dumitru Tava, Din Huma : Reza Vani $iLazar Ripa, Din Cernareca : Traian Palau, Moti Todi $i VaniPapa Dimitrie.

e) Livezi

A. D, Canacheu, Const, St. Canachi, D. I. Budera, Oh. F.Guli. Tascu C. Mangichi, Toli C, Chiose, N. M. Nedi, St, Beca,St. Sotiri, Tusu C, Farini, Nachi Ruch, Cusu I. Limona, Loan Gh.Farini, Nicolae Hristu, D. Papa Constantin M. G, Guli, NasuCaraniciu, Tascu Caragheorgu, Gh. N. Misu, Foti Vrana, Gh, D.Bocea, N, D. Bocea, Nacu Bapca, Gh. Nasu Picu, Nachi Gh.Lesni, Hrista Farini, G. S. Hrisicu, Gh, D, Bica, loan St. Abrazi,N. St, Abrazi, N, D. Beli, G, S. Sauli, M, C. Trandafil, C. St.Colerda, St. D. Sivi, Tica Gapa, C. Saramandu, Maria N. Sara-mandu, M, Guli Saramandu, Mgrusa C. Saramandu, Oani C. Sara-mandu, M. D. Cucuda, C. D, Cucuda, N, Curculescu, N. I. Lepure,D, G. Barza, Sotir D. Barza, Cotula D. Barza, N. Nesa, N. Mata,Nasi Screba, Gh. D. Gherani, Tau D. Gherani, Unci Ath, Bola,Costa Chichemu, Iancu Barbosca, Tusu N. Papanastasi Oh, Pa-panastasi, Gh, Tausani, Iana Dona Piceava, M. Gh. Ghizari, St,N. Gheorghiu, Costa Ciota, GI. T. Mavrecapa, Gh. Peanci, N. D.Nagnosti, N. Ath. Farini, Dina Trandafili, Apostol N, Condu,Tau I. Boza, Sterie Tegu Kita, Sterie Manguschi, Nicolae St.Manguschi, Sterie Psanu, Zisu Tabaci, Tau Pasica, Foti Pasota,Dina Pasota, Toti D. Geoga, Stama D, Budera, Kitu Tolica,Sterie M. Brova, Nachi Babagianu, Nicolae Capsu, Tascu CosticiiG. Pociu,

Regiunea MacedonieiGramaticova

Ghita Celea, Hristu Celea, Dumitru Nasta, Cola Petre,Hristu Anton Balamaci, Vangheli Purichea, Hristu Tugiaru, Hristu

www.dacoromanica.ro

186

Prep, Dumitru Dica, Nicolae Mitrup, Costa Sarati, DumitruSarati, Dinu Cole, Gheorghe Lolu, Nicolae Iociu Anastase lor-gachi, Kendra Iorgachi,

Paticina

Costarela qi fiul sau Costa Mulatu, Lolea Gheorghe, SofiaTase, Mihali Jujea, Nicolae Ro§u ars in casa, Mihali KendraDina, Haida Costa Musatu, Chita Gachi, Loan Ionescu, ChitaMusatu.

Papadia,

Gheorghe Gachi, Ion Ionescu, Hristu Gachi, Vasile Gachi,Ianachi Doga, Zicu Ioceu, iar Gachi Muni numai ranit.

Vodena,

Mihail Duca, Bajdechi,

Belcamen,

Niculeanu Vangheli,

Negovani, -

Thomaidi, Preutii Theodor Papagheorghe qi Papa HristuCiobanul Naca Sums,

Pisoderi,

Dumitru Duca.

Hrupistea.

Dicea Gu§u, N. Petcu Mitacu.

Nevesca.

Foti Basa, Nanu cu sotia lui,

Nijopole.

Gu§u Marcu Nijopoleanul institutor,

Via ho-Clisura.

Revizorul qcolar Ghica Constantin, Nicolae Tegu §i Gheor-ghe Nasla,

si

www.dacoromanica.ro

187

Crufova.

Nascu Constantin, Tascu Darja, Vanalie si Nicola Toma Tasi.

Caterina.

In iarna anului 1906, mosiile celnicului Zega sunt devas-tate, magaziile de cereale, grajdurile pline cu cirezi de vaci,cu turme de of si capie sunt incendiate, toate vitele ce incercausi scape sunt macelarite,

Gopesi.

Alexandru Coca, Gheorghe Sunita,- Mitru Pasu Ghega,Gheorgachi Doti.

Magarova si Tarnova.

Toma Pavle, Maria Globaru, Dida Mihail Ianachi. de 75ani, Eforul Gheorghe Nazari de 80 de ani, Piha Bongiu si fataei Constantina, Sterie Semu, M. Anduci, Anton Chilipur, Tra-ian Dafin, M. Carapancea, L Dimitri, Caranciu T.

Moviliste.

Stefan Bargiu, Tascu Begu, Dimitrie $optia, Gheorghe Gasu,Nicola C. Ciomu Zisi Chisca, Hristu Bambula, Dola Spiru, S.Ciomu, Fonciu Papagheorghe.

In comuna Avdimirovti din Bulgaria au fost omorati ur-matorii Molovi$teni in mod salbatec de Bulgari fiind taiati $iarsi cu gaz Fratii Macavea, Dumitru Barju, iar Spiru Tapu incomuna Cepence.

Hama.

Anastase Stolin de 12 ani, Avram Cristea de 5 ani, AvramGozan $i Dinu Tanase,

Regiunea PinduluiTarim

Vestitul patriot Dimitrie Cicma Institutor-Director, Gheor-ghe Cicma, Anastase Cicma, Nicolae Duca, Gheorghe Mihadas,

1) Hagigogu. T. Sterie z Emigrarea Aromftnilor gi colonizarea Cadrila-terului p. 11. Bucarest 1927.

')

www.dacoromanica.ro

188

Sotir Furchuoti, Eftimie Carapuliu, Zisi Bugica, Costi Bargiuma,Spiru Caratase si Guli Giufeta .

Abe la.

Toll Papa si fiul sau Sterie, fiul preotului Pericle Pueareu,Gheorghe Pupi, Nicola Catohi.

Din Bcieasa : Dumitru Sumba Institutor-Director.Din Furca : Furceanu si Sotir,

Perivoli.

Nola Apostolina Mlioru, Iorgu Perdichi, Pitu Zdrula, Ba-tranul Fusca, Gheorghe Fusca, Manulus Leon Constantinescu,Iorgu Gusi, Tolica Apostolina, Cup Papa Theodor.

Regiunea AlbaniaCorita

Venerabilul si patriotul preot Haralambie Balamaci, SotirBalamaci, Vasile Fa% Vasile Talabacu, Andrei Babaiana, copilullui Babu, sotia lui Marcu Talabacu, Butasi, incendiata si dis-trusa casa lui Cicani.

Atentate Neisbutite,

Renumitul Inspector scolar Apostol Margarit din AbelaVenerabilul preot Dumitru Constantinescu din Perivole ; Vice-Consulul Lazar Duma din Pisoderi; Georgescu Consulul Generalal Romaniei la Salonic ; Vice-Consulul Petre Trifon si fratelesau Doctorul Tascu Trifon din Moloviste; Gheorghe Magiari Pre-sedintele Comunitatii din Perlepe ; Doctorul Pericle Pucerea dinPerlepe pe atunci fosi Director al Liceului din Bitolia ; ProtoereulPopa Todi Constantin preotul bisericei din Bitolia; GheorgheChiristigiu din Bitolia ; Pictorul Costache Scodreanu din Bitolia ;Profesorul Miu Dafin din Ohrida ; * N. Petrasincu PresedinteleComunitatii din Crusova ; Gheorghe Bela Gopesanul PresedinteleComunitatii din Magarova ; Institutorul Nicolae Buia, IanachiBorana si Tascu Tarpa din Magarova ; Maza din Bitolia ; Bas-calla, Constantin Panu, Vanghele si Toma Anastase dIn Salonic ;Venerabilul preot Popa Sotir, Mihail Zugrafu, Ianachi Cordula si

www.dacoromanica.ro

189

Vanciu din Crusova ; Cuviosul preot Papazisi din Samarina ;Gheorghe Globaru din Tarnova ; Institutorul Nicu Balamoti dinBaeasa ; Tata Farserotul ; Costa Chiose ; Vasile Hasanci ; Insti-tutori Loan Peaha, Tani Papahagi, marele celnic Vasile Zarma,Panaioti Sasamuti, Dumitru Cutuplea, toti din Abela ; Matusudin Grebena ; Preotul Papa Nicola Nance si Olga Nance dinGopesi ; Vasile Dinu din Hrupistea ; Nicu Iogu din Vlaho-Clisura.Din Veria sunt urmatorii :

Toli Hagigogu, celnic de frunte, patriot inflacarat si Pre-sedintele Comunitatii a suferit doug atentate din fericire neisbutite;Profesorul Gheorghe Cionga ; Sterie Dulica ; Adamaca Adam ;Toll Mocanu Apala ; Apostol Cutova ; Preotul Papa Gheorghe ;D. Palicaria ; Hristea Cealera ; Tanase Tanasoca ; GheorgheRepidon ; Gheorghe Bucovala ; Cola Ciuca ; Gheorghe Dalamitru ;Hristulea Mamaculi Hristea Ciomi ; Gusu Misca ; GheorgheIorganda ; Vangheli Rosu si Musi Gachi din Paticina precum siMihail Zdru.

Atentate neisbutite la Sofia din Bulgaria.In timpul faimosului terorist 'Boris Sarafoff, in anul 1900,

Luna lunie 10, o ceata de comitagii bulgari sub comanda luiVangheli Ceolocof napustira in pravalia bunilor aromani GachiTrifon, Alexandru Trifon si Theodor M. Craja, slobozind 5 focuride revolver din care 4 nimerira in piept pe Theodor Craja, ra-nindu-1 aproape mortal, iar al 5-lea glonte isbi casa de fer.Theodor Craja vindecandu-se de rani, parasi Sofia, adapostindu-sein Tara, unde prin munch' cinstita isi fauri o frumoasa situatiecomerciala, participand si incurajand in acelas timp orice actiunepatriotica, nationalista si culturala, Wand cinste coznunei salenatale Molovistea.

Tot la Sofia fu batut si ranit inflacaratul patriot NicolaPapagheorghe din renumita comuna Gopesi, cuibul atator distinsiintelecivali si infocati nationalisti.

LISTA ARMATOLELORDin timpul Antartismului (1903 -- 1908).

Printre Armatolii care s'au luptat cu barbatie in contra An-tartilor in tinuturile : Veria, Vodena, Bitolia, Crusova, Murihova

www.dacoromanica.ro

190

si Pind citez pe: Ioan Pentifunda ca sef in anul 1907, impreunacu tovarasii lui : Nicola Nicea, Miha Zdru, Chicea Rosu, GheorgheMucitani zis si Casaplu care deveni apoi seful bandei, MihailHanduri $i el sef, Gachi Dodu Molovisteanul, Nachi Costa Biju,Tache ale Tince, Cole Macri, Hristea Ciomu, Uncea DimasuGopeseanul.

In luna Mai 1908 devine Capitan de Armatoli bravul $ipatriotul Nicola Nicea din Veria, fost elev al scoalei comercialedin Salonic, actualmente stabilit in Bazargic. El avea ca tovarasipe Toli Apala, Guli Cavachi si Musa Barlaiani.

In luna Iunie 1908, devine Capitan de Armatoli bravul sientuziastul patriot Toli Hagigogu, scoborator al cunoscutei familiiHagigogu din. Veria, actualmente publicist in Tara, fost DirectorFundator al Revistei Peninsula Balcanica. El avea ca tovaras peGheorghe Ceara, si pe cei notati mai sus toil din jinutul Veria-Vodena.

Menfionez pe faimosul luptator Miha Zugrafu Crusoveanul,Tascu Begu Molovisteanul, Apostol Cucicona din Corifa, DumitruNachi, Apostol $i Pufca din finuturile Bitolia - Ohrida.

In regiunea Pindului s'au distins ca armatoli : Bravul simandrul Capitan Mihali Teguiaai din Perivole netemutul insti-tutor Nicu Balamoti din Baeasa, Leon Constantinescu, MihailFusca, Sterie Apostolina, Apostolache, Nacu Mlioru, Sterie Nibi,Nuli $i Gheorghe Samanicu toji din renumita comuna Perivole.Avem apoi pe Farserotii : Cota, Gheorghe $i Vasile Butasi, Zicusi Gheorghe Tata, Scuprei si atatia aljii care s'au luptat vitejestepentru Neam si Limba.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIII-lea

BIBLIOGRAFIE

PARTEA I-a

Autorii citati si consultati

About Edmond: La Grace Contemporante, Paris, 1858.2, ,, Le Roi de Monfagne. Paris, 1858.

Acropolit: Cronicar Bizantin. Editia Niebuhr, Bonn.Adam: Antiqiutes Romanies. Paris, 1825.Adamantios I. Adamantiu: I. Vizantini Thessalonichi.

Atena, 1914.Adler M. N: Benjamin de Tudela (in engleze0e)

Londra, 1907.Allgemeine Encyclopedia Brokhaus. Lipsca, 1867.Almanachul de Gotha: Gotha, 1904.Amantos K: Practicatia Academiaston Athinon. Atena, 1927.

Jf Anecdota Engraft) peri Riga Velestenli.Atena, 1930.

Amantos K: Riga Verestenli to Revista Elliniki: an. V. fasc. I.

Atena, 1932.Ami Bouie: La Turquie d'Europe. Paris, 1840.Analele Academiei Romany sectia istoria g literard. Bucure0i.Anarghiros Spetiotica: Siloghi Etzgralon the Ipoinnimaton veri

tis Ellinikis Epanastaseos. Atena, 1861.Anarghiros Spetiotica: Memoires du Prince Nicola Ipsilanti

d'apres le Miss No. 2144 dela Bibliotheque Nationaled'Athenes.

13

www.dacoromanica.ro

194

Anarghiros Spetiotica: Loghi is lghimona Mihail 5tauAtena, 1864.

Ancel J: Manuel Hisiorique de la Question d'Orient. Paris, 1923.Peuples et Nations des Balkans Paris, 1925.Les Balkans face ti l'Italie. Paris, 1928.La Macedoine. Paris ,1930.

Ancien Diplomate en Orient: Les Grecs a toutes les Epoques.Paris 1870.

Andrea Morosini: Cronica. Venetia 1 627.L'Acquisto che la Republica di Venezia con

feralo con Principi Francesi fad dell'Imperio diConstantinopole. Venetia 1627.

Anne Comnene: Cronica. Editia SchopenusAnonyme: Chronique d'Achaie. Paris, 1840.Anonyme: Turquie, Serbie, Roumanie, Montenegro in Biblioteca

Mazarin No. A. 11192. Paris.Aragonnae A. Nicola Cardinali: Edifia Muratori t. III.Aravandinos P.: Hronografia tis Ipiru. Atena 1856.Aravandinos Spiridon $i Constantin: Siloghi dimoticom Asmaton

tis 1piru. Atena 1886.Aravandinoc Spiridon $i Constantin: lstoria to Ali Pa,9a Tepe-

lenli. Atena 1896.Aravandinos Spiridon $i Constantin: Istoricon Glossarton. Atena

1909.Aravandinos Spiridon $i Constantin: Monografia pert Curovlahon

Atena 1915.Arbanere: Histoire Romaine. Paris, 1834.Archia tis Ellinichis Epanastastos 1. 2. Atena.Archives des Missions scientiliques litteraire,s. Pari$. 1887.Arhion Agoniston. Diafora Fachela pert Armatolon. Atena.Armatoli che Klefte. Editia Keravnos.Arriani: Tactica et Mauricii Art's Milttari. Upsala, 1664.Artaria: Harta Peninsulei Balcanice in foi. Viena.Artus Thomas: Histoire des Turcs, trad. Blaise de Vigenaire.

Paris. 1662.Atanase Diacu: Edifia Keravnos. Atena.Ascher: The Itenerary of Rabbi Benjamin of Tudela. Londra,

1846.Aurel M. Iliescu: Despre Tache lonescu. Bucuresti. 1929.

14

"

www.dacoromanica.ro

195

Auteurs Latins: Edifia Nisard. Paris, 1877.Baci la I. C.: Tipuri, Costume si Vederi dela Romanii din Pen.

Balcanica.Bader: La femme grecque. Paris, 1877.

), 7) 77 romaine. )7

Baedeker: Nea Elias, tradus in greceste de Evanghelids. Atna1913.

iBajdarov: La Questione Macedone. Roma, 1922.Baker James: La Turquie, trad. par Caters. ParisBalby: Geografia, trad. din nemteste in greceste de Kuma. Viena,

1869.Baldaci Antonio: L'Albania. Roma..Baluzius: Epistolarum lnocentius Ill. Paris, 1682.'Baratier: Benjamin of Tudela, Amsterdam, 1734.Baron Felix de Beaujour: Voyage militaire dans l'Empire Otto-

man. Paris 1829.Barbu Lazareanu: Diminutive le si Rima lui Dimitrie Bolin-

tineanu. Buc., 1936.atiffol P.: Les Manuscrits grecs de Berat d'Albanie et le

Codix Purpureus dans les Archives des missionsscientifiques et litteraires, Ill-e serie, t. XIII. Paris.1887.

Benedeto de Luca: Gli Albanesiei Macedo-Rumeni.Berard. V.: La Turquie et l'HellOnisme Contemporain. Paris,

1893.

77 La Macedoine. Paris, 1900.7) Pro Macedonia. Paris, 1904.

Berkhard Diamand: Zur Rumanischen Moderlehrein Denkschrif-ten Phil. Cl. Lipsca, 1909.

Bernardachis: Le Present et l'Avenir de la Grece. Bible,Maras ly.

Bertrand Bareilles: Les Turcs. Paris, 1917.Bianconi F.: Ethnografies et Statistique de la Turquie d'Europe

et de la Grece. Paris, 1877.Bicas Vas: Ethima para his Vlahofones. Atena. 1917.Biderman: Die Rom_anen u. Ihre Verbreltung in Oesterreich.

Gratz, 1877.Bike las: La Grece Bizantine et Moderne. Paris, 1896.

7) La Grece au Mogen Age. Paris, 1895.

www.dacoromanica.ro

196

Bizerea: Romanii din Baneful Jugoslay. Bucuresti.Blancard J: Le Grec Moderne. L'Epire et la Thessalie.

Paris 1882.Blanchet: La Grece depuis la prise de Consantinopole.Boeking: La Notia Dignitatum Utruisque lmperi.Bojan: Les Bulgares et le Patriarche Oecumenique.

Paris, 1905.Bouillet: Dictionnaire geographique-historique. Paris.Brancoff: La Macedoine et sa population chrettenne.

Paris, 1905.Braniste Dr. Valeriu: Baron de 5aguna. Bucur. 1925.Bran V. $i Stan R: Tache lonescu Bucur. 1916.Bratter: Die Kutzovlahische Frage. Hamburg, 1907.BrAtianu O. I: line Enigma et un Miracle Historique Le Peuple

Roumain. Bucuresti, 1937.Brunsvik Benoit: Le Traite de Berlin. Paris, 1878.Buchon: routes ses Oeuvres sur i'Orient comme Livre de la

Conquette ; Recherches sur la Principaute franquede Moree: Recherches et Materinux pour servir a uneHistoire dela domination francaise en Orient; LaGrece Continentale et la Moree. Paris.

Brandza M. Dr. sub pseudonimul de un Conservator: Liberalli siMacedonia. Bucuresti.

Bucuta: Romanii dintre Vidin si Timoc. Bucuresti.1) Romanii din Jugoslavia. Bucuresti.

Romanii din Bulgaria. Bucuresti.Buletinul Societatil Geografice Romane Anul XXV. Buc. 1905.Bulletin de Correspondance Hellenique. Paris, 1888-1889.Bulletin dela Section Historique de l'Academie Roumaine

Buc. 1913-1916.Burileanu C:. Dela Romdnii din Albania. Bucur. 1906.

I. Romeni d'Albania. Roma, 1912.Bursian: Geographie von Grichenland. Lipsca, 1868.Buruy: Hist. of the Later Roman Empire from Arcadlus to

Irene. Londra, 1889.Buruy: Editia Gibbon revlizutd in 7 volume. Londra, 1896.

3) Chronique of Moree. Londra, 1904.Buruy: Hist. of. the Eastern Roman Empire (802-867). Londra,

1912.

,,

www.dacoromanica.ro

197

73uruy: Hist. of Greece. Londra,Busbek Augeri Gisleni: Legationis Turacae Epistolae

Paris, 1589.Byzantinische Zeitschrift. Lipsca, 1892.Caciandoni si Veli Ghega:.Edifia Keraonos. Atena.Cafari: Annual Genneni.Cahuet: La Question d'Orient. Paris, 1905.Cantacuzene: Cronica Bizantin, Editia din Paris 1645.Cantu Cesar: Histoire Universe lle 19 tomuri. Paris, 1847.Carie: Histoire des Grecs Modernes. Paris, 1 829.Cartea Verde a Romaniei: Conflictul greco-roman. Bucur. 1905.

)1 )) Documente Diplomatice. Evenimen-tele din P. Balcanica. Actiunea Ronaniet din Sept.1912-August 1915. Bucuresti, 1913.

Cartea de Aur: Editia Casa Scoalelor. Bucuresti, 1913.Cedrenu: Cronicar Bizantin Editia Niebuhr. Bonn, 1838.Cesar J: Commentaire dl la guerre civile trad. franfaise. Paris.Chalandon: Essai sur le Regne d'Alexis I-er Commene

Paris 1900.Chalandon: Jean II Comnene et Manuel Comnene. Paris, 1912.Chalcocondylae: Cronicar Bizantin. Ed. NNiebuhr. Bonn, 1839.Chasiotis: Instruction Publique chez les Grecs depu4s' la prise

de Constantinople fusqu'a nos fours.Chasiotis: Siloghi dimoticon AsmatontisChateaubriand: Itineraire de Paris a Jerusalem. Paris.Cheradame: La (duestion d'Orient Paris.Chopin et Ubicini: Univers Pitoresque. Paris.Cinami: Cronicar Bizantin. Editia Niebuhr. Bonn.Codinus: Cronicar Bizantin. Editia Niebuhr. Bonn.Codix Theresianus.Codix roscarini.Collection des Historiens des Croisades par l'Acad. des In,s-

criptions. Paris.Colectia Hurmuzache: Documente privitoare la lst. Romanilor.

Bucuresti.Colcotroni: Diighisis simvanton zts Ellinikris Fills. Atena 1846.Coeffeteau: Histoire Romaine. Venetia.Commemoriali Veneziani.Cons: La Province Romaine de Dalmatle. Paris 1882.

1piru.

www.dacoromanica.ro

198

Constantinescu N. A: Revolu(ia lui Tudor Vladinzirescu.Bucuresti, 1921.

Cordescu M. V: Istoricul scoalelor romt2ne din Turcia.Bucuresti, 1906.

Cordescu M. V: Geografia Romdniei. Bucuresti.Coridaleu Theofilos Atenianul: Pert Epistoltcon upon.

Moscopole, 1624.Corpus Inscriptionum Latinarumet Graecarum. Berlin.

11 Scriptorum Historia Byzantine. Ed. Niebuhr, in 49 tom.Cosmulei D: Datine, Credinte si Superstitil la Aromdni. Buc.

1909.Cousinery: Voyage dans la Macedoine. Paris, 1831.Crevier: Histoire Romaine. Paris, 1757.Curtius: Histoire Romaine.

et Droysen: Histoire Grecque, in 6 volume.Cutunica L.: Istoria tis Ellinikts Epanastasios. Atena.Cvijid: La Peninsule Balkkantque. Paris, 1918.Dachselt Paul: Erster lahresberickt d. Inst. fur Rum. Sprache.

Lipsca, 1894.Danduli Andreac: ,Cronicon. Editia Muratorit, t. XII.Daremberg et Saglio: Dictionnaire des Antiquites grecques et

romaines. Paris.Dozon: Manuel de la longue Schipe ou ,4lbanaise. Paris, 1879.Degand: Souvenirs de la Haute Albanie. Paris, 1879.Denkschriften der Kaiser lichen Ak. der Wissenchaften. Viena

1862-1909.Densusianu N. $i Fr. Dame: Les Roumains du Sud. Buc. 1877.Densusianu Ov.: Histoire de la Langue Roumanie. Paris, 1912.De Rebus Epiri Fragmentum. Bonn 1849.Desdevises du Dezert: L'Etat au IV-e Siecle. ParisDesdevises du Dezert: Geographie ancienne de la Macedoine.

Paris, 1904.Desprez. Hyp: Les Peuples de l'Autriche et de la Turquie.Deutsche Rundschau cu artic. Baronului v d. Goltz Pasa,

t. VIII. Berlin, 1904.Dictionarum Latino-Epiroticus par Congregation de Propag.

Fide. Roma, 1635.Diehl Charles: L'Origine des Themes dans l'Empire Byzantin

Paris, 1896.

www.dacoromanica.ro

199

Diehl Charles: Justinian et to Civilisation Bizantine au VI-eSiecle. Paris, 1901.

Diehl Charles: Etudes Byzantines. Paris, 1905.)7 77 Theodora Imperatrice de Byzance. Paris.)7 )) Byzance: Grandeur et Decadence Paris, 1919.7) 7) ,Histoire de l'Empire Byzantin. Paris, 1924.)) 17 Salonique. Paris,

Dimitriacopulos: Viogralla Zalocosta. Atena, 1903.Dimitza: I. Arhea Gheografia Makedonias. Paris, 1870.Nodore de Sidle: Histoire, trad. francaise par Hoefer. Paris,

1863.Dion Cassius, trad. francaise, Ed. Nisard. Paris.Diplomate: Les Capitulations. Paris, 1898.Diouvouniotu E: Anecdoti patihisistu Mitropolitu Athinon Mi-

hail Acominatu, pomenind de Spiru Lambru in NeonEllinomnimon, t. XXI, p. 420, Atena, 1928.

Don Fray Johan Fernandez de 1- leredia: Libro de los Fechos etConquestas del Princihado de la Morea. trad. A. M.

Fatio, neneve, 1885.Dora d'Istria: Excursion en Roumelie.Dorotheos: Vivlion Istortcon Venetia, 1780.Douschian Pantelici: Poghivniia Righe ne Feret. Belgrad, 1931.Draganoff: La Macedoine et les Relormes. Paris, 1906.Dragomir Silviu: Oriana Coloniilor romdnesti din Istria.

Buc. 1924.Drgaumi Ion: Apoton Vion the to Erga to Riga. Atena, 1913.Drapeyron: Les Origines et la Formation de l'Empire Bizanttn.

Paris, 1872.Drapeyron: L'Empereur Herodias et l'Empire Bizantin an VII-e

Siecle. Paris, 1894.Driault: La Question d'Orient ilepuis les Origines jusqu'a nos

jours,I-ere Edition en 1898 11-eme' Edition en 1912.Paris.

Driault: La Grande Idee. La Rennaissance de l'Hellenisme.Paris, 1920.

Droyer: La Debacle Bulgare. Paris, 1921.Droysen: Histoire grecque. Paris.

,, Histoire de l'Hellenisme. Paris, 1884.

www.dacoromanica.ro

200

Ducange: Historia Byzantina, duplici commentarlo ilustrata.Paris, 1680.

Ducange: L'Albanie. Paris.Duca I. G: Politica noastrii Externh. Bucure0.Dujardin: La Table de Peutinger. Paris, 1849.Dumont: Histoire Romaine. Paris, 1833.Dumont: Le Pachilicat d'Epire et ('Hellenisme en Turquie:.

Paris, 1872.Dumont Albert: Raport sur un Voyage Archeologique en Thrace

dans les Archives des Missions 11 -e Serie t. IV.Paris, 1871.

Dumont Albert: Le Balkan et l'Adriatique. Paris,1874.Duruy V: Histoire des Romains in 2 tomuri. Paris, 1843.

Histoire Romaine in 7 tomuri. Paris, 1881.Histoire Generale Paris, 1883.Histoire des Grecs. Paris, 1885.

Doline: La Macedoine. Revistel. Paris, 1905-1906.Dominici Marii Negri Veneti: Geographiae. Venetia. 1557.Da Vettor Sandi: Principi di Storia Civile de la Republica dl

Venezia. Venetia, 1755.Echard: Histoire Romaine. Amsterdam, 1754.Eckel: Doctrina Numorum Veterum. Vindobonnae, 1732.Economu: Istoria tis Ellinikis Palleghinisias. Atena, 1873.Edmonds: Rhigas Phereus. Londra, 1890.Emerson: Tableau dela Grece en 1825. Paris, 1826.Eminescu: Curierul de Iasi, 1 Dec. 1876.Encyclopedia Britanica" in 24 Volume. Edinburg, 1888.Encyclopedie (La Grande) par Lamirault in 31 de volume.

Paris, 1902.Enchiclopedicon Lexicon Eleftherodaki. Atena, 1930.Engel: Geschichte der Moldau and Walachien. Halle, 1804.

Die Origene Walachorum.Engelhard: La Question Macedonienne. Paris, 1906.Enyalis Lambros: Ethnichi Pitsis ton Vlahomakedonon 2n Revista

Ellinismos. t. XIV. Atena, 1911-1912.Ephraemius: Cronicar Bizantin Ed. Niebuhr. Bonn.Epirote: Epire et la Question grecque. Paris, 1881.Erbiceanu: Discurs la serbarea scolarii din Iasi. Ia0, 1885.

3) Cronicarii Greci. Bucur. 1890.

- -

www.dacoromanica.ro

201

Erbiceanu: Priviri istorice si 'literate as. Epocei FanarioteBucur. 1901.

Erbiceanu: Beirbati culti greci si romrini,profesort la Academilledin Iasi si Bucure,sti din Epoca zlsel Fanariotei(1650-1821). Buc. 1905.

Erbiceanu: Douei acte oficiale necunoscute de pe anima Imp&ratului Bizantin Isaac al II-lea Angel spre sfarsitulsec. XII-lea. Buc. 1905.

Erotocriton de Vicen zo Cornaro. Venetia, 1758.Eutrope: Edifia Nisard. Paris.Estournelle: La Vie de Province dims la Grece Contemporaine

Paris.Evanghelidi: !stork to All Rasa. Atena.

f) Istoria loans Cirpodistria. Atena.Expedition Scientifique de Moree par Hillaire in 7 tomuri.

Paris, 1835.Evloghie Dirila Lavriotu: I. Moshopolls the I. Academia alas.

Biblioteca Greaca. Hamburg, 1718.Facatzeli E. A: Ipiroticon Vima. Atena, 1928.Fallmerayer: Fragmente ausdem Orient. Stutgard, 1877.Faltaitz K.: Elias the Alvania. Atena, 1923.

I. Planodi Ipirole tehnite in Ellirziki Epithiorises EtosK. Atena, 1927.

Fani Mihalopuli: Riga Velestendi (1757-1798). Atena, 1930.Ta Janina chef Neoellinikl Anaghenisis (1648-

1820). Atena, 1930Fauriel: Chonts populaires de la iirece Moderne. Paris, 1824.Filadelfios I. Iroi !is Ellinikis Epanastaseos. Atena, 1913.Filimon: Dokimon Istoricon pert Filichis Eterias. Nauplia, 1834.

Dokimon Istoricon peri tis Ellinikis Epanastaseos.Nauplia, 1860.

Filipescu Th. Colontle RomOne din Bosnia. Buc. 1906.Filitti I. C. A,sezelmliatul cultural al Mitropolitulul Dosiftei

Filitti. Buc. 1910.Darea de seamy as. A,sezeimAntului Cultural Mt-tropolitului Dosiftei Filitti, Bucure0.

Finlay: aHistory of Greece from its Conquest by the Romansto the present time Oxford, 1877.

19 History of the Greeck Revolution. Londra.

1.:

3)

("'

Fabricu:

,

www.dacoromanica.ro

202

Florus: Histoire Romaine tr. Ceeffetau. Paris, 1632.Fotiadu D. Imnos tis protomartyros Riga tu Fereu meta sintoma

Viografia tu. Atena, 1870.Frantzi: Epitomi tis Elantlas Epanastasios. Atena.Gabriel Destunis: Istorlcon Comninu the proto Monahu pert

diaforon Des potaton tis 1p Ira.Gafezezit I. M: Historye Ali Pasche Tepelenes.Gasquet: L'Empire Byzantin et la Monarchie Franque. Paris,

1888. .

Gaston Deschamps: La Grece d'aulourd'hui. Paris, 1901.Gaston de Paris: Revue Romania, t. I. Paris, 1872.Gaston Routier: La Macedoine. Paris.

)1 11 La Grece d'aufourd'hui. Paris, 1901.Gau lis: La Question d'Orient. Paris, 1905.Gazeta Buciumui: Bucur. 1863.Geblescu C. R.: La Question d'Orient. Paris, 1904.Ohenadios: La Grece Moderne et la Grece de l'Independance.

Paris, 1887.Gervinus: Insurection et ?Regeneration de la Grece. Paris, 1869.

)1 Ins4urection et Regeneration de la Grece, tradus Ingreceste de Pesvanoglu.

Gherashn Smirnachis: To Aghion Oros. Atena, 1903.Ohermanos: Ipomnimata. Atena,'Gibbon: History of the decline and fall of the Roman Empire

tradusa in frantuzeste de Leclerc. Paris 1789.Ghica loan: Opere complecte, Editia Hanes. Bucuresti.

1, Opere corn plecte, Biblioteca pentru toti. Bucuresti.Gion I.: lstoria Bucuresctor. Bucuresti, 1899.Giurescu C.: lstoria Romdnilor. Bucuresti, 1935.Glfickk: Albanien and Makedonien. Lipsca, 1892.Goltz (Baron) Pasa: Eirt Ansi lag nach'Makedonien. Berlin, 1894.Gopcevic: Ethnographische f(arte. v. Aft Serbien Makedonien.

Viena, 1889.Gordon: History of the Greeck Revolution. Londra.Gradisteanu I.: Discurs rostit la 15 Decembrie 1912. Bucu-

resti, 1912.Grenier: L'Empire Byzanan. Paris, 1904.Grotte: flistoire de la Grece, tradus de Sadoux. Paris, 1860.

www.dacoromanica.ro

203

Gubernatis: Bulletin de la Societe Geografique dItalie surl'Epire t. VIII. Roma, 1872.

Gudas: Vii paraleli apogralia Peridu. Atena, 1876.Guide Isambert: Itineraire de l'Orient. Paris.Guizot: 44emores sur la Grece. Paris.Guide Joanne: Etat du Danube et des Balkans. Paris.Guldencrone Le Baron: L'Achaie Feodale. Pars 188i.Hadjidakis: Du caractere hellenique des Anciens Macedonrens.

Atena, 1816.Hagi G. D. Peleren: Thanasis Vaias, in ziarul Ipiros. Ianina

Decemb. 1922.Hagi G. D. Peleren: Paled fauna, in ziarul Ipiros. Ianina,

Noem., 1922.Hagi G. D. Peleren: Ipirotica Sizitisis. Ianina, 1928.Hagi Chiriacu G.: Peri Moshopoleos, in ziarul Thessalia. Volo,

14 'Iu lie 1913.Hagi Vasile: Anecdofa Engrafa per, Riga Velestenli. Atena, 1836.

Apomnimonevmata Polemica. Atena, 1836.Hahn I. G.: Albanesische Studien. Yena, 1854.Hahn I.: Reise von Belgrad lack Salonic. Viena, 1868.Halgan: De l'Administration des Provinces Senatoriales Paris,

1898.Hammer: Histoire de l'Empire Ottoman, tr. par Hellert, in

7 tomuri. Paris, 1835.Handatlas.Haret Spiru: Raport adresat 44. S. Regelui Carol / asupra stiiril

actuate a situa(iunei scoalelor blsericelor romanedin strilincitate. 1901.

Haritachi G.: Catalogos ton dimosievnurton Spiru Lambru tometa thanaton evrithicata. Atena.

Hasdeu P.: Etimologicum Magnum Romane, sau Strat Sub-strat, sau Geneatogia Popoarelor Bakanice. Bucur.1892.

Hasdeu P: Cine sunt Albanezii. Bucur. 1901.Harve: History of the Greek Revolution. Londra.Havelas: Istoria tis Ipiru the Alvania. Atena, 1909.Hecquard Hyacinthe: Histoire et Descriptum de la Haute Alba-

nie. Paris, 1853.

g

1

www.dacoromanica.ro

204

Hertzberg: Geschichte der Byzantiner u. d. Osman:chen Retchesbis gegen Ende dew XVI. SI Berlin, 1883.

Hertzberg: ilistoire de la Grece sous la Domination Romaine.Paris, 1887.

Hesse ling: Essai stir la Cevilesation Byzantine. Paris, 1907.Heuzey L: Le Mont Olympe et l'Acarmanie. Paris, 1860.

J) ,, Les' Convents des Meteores en Thessalie dans laRevue Archeologique. Paris, 1864.

Heuzey L: Les Operations Miiitaires de Jules Cesar. Paris,1886.

Heuzey L: Excursion dans la Thessalie Turque en 1858 apdrutilParis, 1927.

Heuzey et Daumet: Mission Archeologique de Macedoine.Pars, 1876.

Hopf Carolus: De Historiae Ducatus Atheniensis Bonn, 1852.Hopf: Geschichte Griechenland. Lipsca 1870.

Chroniques Greco-Romaines. Berlin, 1873.Hovelaque Abel: Langues, Races, Nationaletes. Paris, 1875.Hrisohoos Mih.: Vlachii the Kutovlachli meta dio gheogr. pi-

nacon. Atena, 1909.Hypperion: Tache lonescu. Bucure0.Iacob Mitropolitul Dirachiului: To Iroicon tetios muirsistorikis

poleos tis Moshopoleos in Christianicon lmerologhion.Atena, 1926.

lancovici: Tache lonescu. Paris, 1818.'ken Carol: Leucothea. Lipsca, 1825.Iliopulos: loani Co letti. Atena.Immanuel Lt. Colonel: La Guerre des Balkans de 1912. Paris,

1913.loan Heliade Radulescu: Souvenirs et Impression d'un proscrit.

Bucur.lonescu Eugeniu: Caaza romdneascd st culturald in Grecta. Buc.

1916.lonescu 0: Influent:a culturei grecesti in Muntenia si in Moldo-

va. Buc. 19161.lorga N: lstoria Romani lor. Bucure0.

)1 The Byzantinie Empire. Londra, 1907.7, Geschichte d. Osmanischen Reichs. Gotha, 1908-1909.

Dowd trarlitii istorice in Balcant a Italiei g a Romd-

www.dacoromanica.ro

205

nilor in Note le unui Istoric t:u privire la evenimenteledin Balcani. Buc. 1913.

3) ,, Fundatiunile Domnilor Romani in Epir. Buc. 1913.Fundatiunile Religioase ale Domnilor Romani inOrient. Buc. 1914.

,, lordache Olimpiotul. Buc., 1916.5, Histoire des Roumains de la Peninsule des Baalkans.

Buc., 1919.,, Istoria Romani lor din Peninsula Balcanicii. Buc., 1919.)) Istoria Rilzboiulut Ba Jeanie. Buc.,, Histoire des Etats Balleantques. Buc., 1925.

Istoria Romani lor, partea I-a, Striamo,sli inainte deRomani. Buc., 1936.Istoria Romanilor, partea II-a, Oanienli Pdnantu lut.Buc., 1936.

Iorghiades: I. Tesalia. Atena, 1880.Isambert: L'Independance grecque. Paris.Istrate Doctor C. I.: Ca Wort' la Rontant li din Macedonia. Buc.

1911

Iusul Arapi: Ediiia 1(eravnos. Atena.fvanoff: La Question Macedonienne. Paris, 1920.Jacob: Elias et la Question d'Orlent.Jahresberichte der lust. fiir Rumenische Sprache. Lipsca.Jirecek: Geschichte der Butgaren. Praga, 1876.

,, Die Romanen in den Stadten Dalmatie,'zs wohrend desMittelalters in Denkschriften Phil. Hist. Classe. Viena,1904.

Geschichte der Serben. Gotha, 1911.Ioncquiere V-te: Histoire de ('Empire Ottoman. Paris, 1897.Journal Officiel de ('Empire Francais, 12 Janvier 1870. Paris,

1870.Journal du Ministere de ('Instruction Publique Russe, Millet

1881. St. Peters.Julenville (Le Petit de): Histoire grecque. Paris.Jung: Die Roma,nischen Landschaften des Roemischen Retches.

Insbruck, 1881.Jung: Roemer and Romanen in den Donaulandern. Insbrtik,

1887.Kalopathakis: Rigas Fereu. Atena, 1886.

www.dacoromanica.ro

206

Kalostipis: / Macedonia. Atena,Kalimahu :Peri Moshopoleos in ziarul Acropisl din Fevruarie,

1913. Atena, 1913.Kamburoglu: RigasFereu. o Andrids. Atena, 1873.Kandeloru: /. Filiki Eterid. Atena.Kandler: Sur les Rumeri d'Istrie.Kanitz: Rumenische Studien in Serbien.Kanitz F: La Bulgarie Danubienne et le Balkan. Paris, 1882.Kanitz: Revue de Geographie. Paris, 1881.Karolides: L'Hellenisme en Turquie in ziarul Acropolis. Atena,

1897.KAsaitis: La Macedoine et les Roumains.Kazazis N: L'Hellenisme et la Macedoine. Paris, 1903.

,, La Macedoine et les Roumains. Paris, 1907.Kekavmenos (Cecaumeni): Cronica reprodusa de bizantologul

rus Vasilievsky. St. Petersburg.Keravnos: Armatoli the Klefti. Atena.Kiepert H: Zur Ethnographie von Epirus. Berlin, 1878.Kiepert: Manuel de Geographie Ancienne. Paris, 1887.Kiepert: Carte de l'Epire et de la Thessalie.Kiriacu Hagi: Peri Moshopoleos in ziarul Thessalia. Volo,

1913-1915.Kiriachides Ep: Istoria tu Sidronu Ellinismu. Atena, 1892.Kiciu ,si Lazei in Editura Keravnos. Atena, 1892.Kopernick: Sur la conformation des Cranes burgares.Kordatu Tani K.: Riga Fereu ch..? i Ipoki tu. Atena, 1931.

)3 Neoelliniki Politiki Istoria. Atena.Kotsios: I. Ellinovland t kdovlaha in Revista Ellinismos. Ate-

na, 1909.Krey: Histoire Chronologique Paris 1851.Krumbacher: Geschichte der Byzant. Litteratur. Munich 1897.Kubitschek: Imp. Romanum Trib. Descrip. Lipsca 1884.Kurila Evloghiu: To Kufovlahicon Zitima the icatagoghiton Al-

vanon. Atena 1923.Kurila Evloghiu: I. Motu tu Osiu Naum chei Ahris in ziarul

Embros. Aten. 1925.Keza Simonis: Gestis Hungafriorum dupli Pertz, t. XXIX.Lahovari Al. Em: Amintiri Diplomatice in Revista Fund. Regale;

apa'rute si in brosuri.

www.dacoromanica.ro

207

Lahovari C.: Completul bulgar cu ,Stefan Milddleanu Bucuresti1900.

Lamartine: Nouvelles MCdetations Poetiques in 2 tomuri Paris1858.

Lambridu I.: Peritonen Ipiru Agathoerghimata. Atena 1880.Lambridu I.: Ipirotica Melitimala in 5 bropifi. Atena 1888.Lamouche Colonel: La Bulgarie dans Ile Passe et le Present.

Paris 1892.Lamouche Colonel: La Peninsule Balkanique. Paris 1899.Lamouche Colonel: Quinze ruts d'histoire Balkanique (1904-

1918). Paris 1928.Larcher C-dt.: La Grande Guerre dans les Balkans. Paris 1929.Larousse: Le Grand Dictionnaire Universelle du XIX-e Siecle

Paris 1869.Latin (Un) Une Confederation Orientate. Paris 1905.Latrie: Le Prince de Moree. Venetia 1882.Launay L.: Chez les Grecs de Turquie. Paris.Lava Ile: Histoire de l'Enzpire Ottoman. Paris 1855.Laveleye: La Peninsule des Balkans. Paris 1886.Lavardin: Histoire de Georges .CastriotiLavie et Legrand: Documents Inedits. Paris.Lavisse et Rambaud: Histoire Generale. Paris 1893.Lazar Victor: Die Siidrunzeinen.Leake A. M.: Risearches in Greece. Londra 1814.Leake A. M.: Travels in Northerne Greece. Londra 1835,Lebeau: Histoire du Bas Empere 21 volume. Paris 1757

1786.Leger: Methode et Cyrille. Paris 1868.

La Bulgarie a la fin du XVIII-e Siecle.Le Monde slave.La Save, le Danube et le Balkan.

Legrand: Bibliotheque grecque vulgaire et Ephemerides. Paris.ft Bibliographie Hellenique au XV-e Siecle. Paris, 1885.3, Anecdota Engrafa peri to Riga Velestonli. Paris, 1891.3, Documents Inedits concernant Riga Fereu. Paris, 1892.lf Recueil des Chants populaires grecs. Paris.

Legrand Emile: Bibliographie hellenique t. I. Paris, 1918.Lenormant: Etudes stir ta Grande Valochie. ParisLe Quien: L'Orient chretien( Oriens Christlanus). Paris.

,

www.dacoromanica.ro

208

Leroy: La Question Balkanique. Paris.Lesure: Annuaire Historique. Paris, 1845.Livre jaune [Francais: Afiaire de Macedoine (1902-1905). Paris,

1906.Lombard: Byzance. Paris, 1901.

31 Constantin V. Empereur des Romains. Paris, 1902.Lucii: Regno Dalmatiae et Croatiae. Amsterdam, 1668,,Luitprand: Histoire.Lupas Dr. I: 5agliaza in Cony. Lit. No. 12 din 1908 si No. 8 din

Aug. 1911. Bucur.Lupas Dr. I: Mitropolitul 5*aguna.

Viata $i Faptele Mitropolitului Andrei 5agutza inBibl. Steaua. Buc.

Lupas Dr. Anastasia Sagfuna (Din Lama; Larga No. 38.). Buc.Mitropolitul A. Laguna f-a Editie in 1908; a 11 -a

Edi(ie in 1911. Sibiu.Lupas Dr. I: Mitropolitul A. 3*aguna in Biblioteca 5aguna.

5aguna ci Egtviis. Arad 1913.)3 Sulletul lui $aguna in Anuarul Inst. de Istorie

National& Cluj.Lupas Dr. I: Biogralia Mitropolitului Andrei $aguna. Sibiu,

1921.Lupas Dr. I. A. 5aguna Lsi Conductitorii As. Transilvatie (1861-

1922). Bucur.Maior Petru: lstoria pentru lnceputul Romelnilor din Dacia.

1812.Maiorescu T. Discurs la 4 Octombrie 1913. Bucuresti, 1913.,Mantegazza Vico: La Macedonia. Milano, 1903.Manuel de Geographie de l'Empire Ottoman par I, C. Con-

stantinopole, 1887.Marcelus: Chants du peuple en Grece. Paris, 1851

Souvenirs d'Orient.Margariti K. Sintomatina Apomnimonevmata tis Istorias ti's

Anaghennisthisis Ellados apo 1821-1833. Atena1853.

Marinescu: Ilirii, Macedo-Romtinit si Albanezii. Bucur., 1909.Marino Sanudo: 1. Diaris. Venetia, 1459.Marinus Sanuti Torseli: Bongars Gesla Dei per. Francos. Ha-

novra, 1611.

De

/3

I:

2,

www.dacoromanica.ro

209

Marrast: IVie Byzantine au V1-e Siec le. Paris, 1881.Marquard: Organisation de l'Empire Romain. Paris, 1889.Martone: Histoire grecque. Paris.Matheau: La Turquie et ses differents peuples.Massimu: Rapeda !dee de Gramatica Macedo-Romeineasca. Buc.

1862.

Max-Choublier: La Question d'Orient. Paris, '1899.Matzuca: Apoton Vionche to Erga to Riga. Atena.,ilegali Elliniki Enchiclopedia. Atena, 1934.Meindre: Histoire Romaine. Paris, '1865.

P) Histoire Grecque. Paris, 1865.Me la Pomponiu Editia Nisard. Paris.Meletiu: Geografia paled che nea I-a Ed. in 1724; II-a Ed.

in 1728. Venetia.Melerrytos Kiriacos: Hronologhiq Istoriki. Odesa, 1838.Mentel: Istoriatis Ellados tradusa de Vlahu Atena.Mexi H: Turcia pe marginea prapcistii Buc. 1909.

Turcia si transformarea ei. Buc. 1910.Meyers Conversation Lexicon. Lipsca, 1896.Mezieres: Memoires sur Peyton et Ossa Thessalie. Paris.'Mihaelis Le Quieri: Oriens Christianus. Paris, 1740.Micheff: Les Koutzo-Valaques. Sofia, 1913.Michelet: Histoire Romaine. Paris.Migne: Patrologie grecque. Paris, 1891.Miklosich D. F:Die Slavischen Ellemente im Rumuntchen. Viena,

1860-1862.Miklosich D. F: Istrou. Macedo-Rumitzische Sprache Denkmaler.

Viena, 1881.Miklosich D. F: Monumenta Serbica.Miklosich si Muller: Acta et" Diplomata graeca Medii Aeir

Sanctat et Profana. Vindobonnae, 1860.Miklosich si Miiler: Lexicon Paleoslovenico graeco-latinum. Vin-

dobonnae, 1865.Miller W: Franco-cratia en Elladi trod. de Spiru Lambru. Atena,

1909.Miller W: Turchia catareusa trad. de Spiru Lambru. Atena, 1914.Miller: Recueil des Historiens des Croisade$. Paris, 1881.Millet: La Colection chretienne et Byzantine.

14

www.dacoromanica.ro

210

Miliarakis Ant: Istoria to Vasiliu tis 'Ne keas the to Despotatatis Ipiru (1204-1261). Atena, 1898.

Ministere de la Guerre de France: Macedoine at les territoiresenvironants. Paris, 1916.

Mnimologhicon Vasilicon.Mommsen: Corpus inseriptorum Latinorum. Berlin 1861 si

Histoire Romaine. trad, par Alexander. Paris, 1863.Monemvasia: Vivlion tistoricon. Venetia, ',1814.Monitorul Oficial No. 179 din 1869. Bucuresti.

71 1) 234 din 27 lanuarie 1921. Bucuresti.177 din 3 August 1931. Bucuresti.101 din 4 Mai 1936. Bucuresti.

Moreas: Voyage en Grece.Moshopulu Nic: Romaniki propaganda is to Valcanica. Atena,

1923.Moshopulu Nic: Cliepalin to Kutovlachicon in ziarul Embros

din 20 Mai 1923.Mouzour Ibrahim Efendi: Memoire sur la Grece et l'Albanie.Muller:: Historische Denkmciler.

1. Der Rigierung Monfredi im Epirus.Mumuia: Renasterea Greciei.Muralt: Essai de Chronographie Byzantine. St. Petersburg, 1879.Muratori: Rerun Italicorum Scriptores.Muray: Handbook for travels in Greece.Murgoci: Romania si Tonic locuite ,de Romani.Mustoxidi: Peritinon ponimaton anaferomeni is tin istoria tis

ipiru in Ellinoninimon din 1843-1846. Mena.Muzet A: Le Monde Ealkaniq pe. Paris, 1917.Mihail Nepota Duca: Historia lfpiri. Editia Bonnn.Nacio N. N: Viitorul Romtinismului in Ba lcani. Buctireti, 1903.Nenijescu: De:a Romani' din Turcia European4. Bucuresti, 1895.Nerval Gerard: Voyage en Orient. Paris, 1889.Nestor:: Chronique trad. par Leger. Paris, 1889.Nerulos Rizo: Cow-s de la Litterature grecque moderne. Geneve,

1828.Nerulos Rizo. Histoire Moderne de la Grece. Geneve, 1828.Nicarussis: Peri to Riga in Deltio as Ell. Eteria tis El lados.

'Atena, 1920.Nicefor Gregoras: Cronicar Byzantin Ed. Niebuhr. Bonn.

)) 1)

1.

1889',

www.dacoromanica.ro

211

Niceta Choniatu: Cronicar Byzttnlin Ed. Niebuhr. Bonn.Nicolaides: Makedonien. Berlin, 1903.Nicolaidi: Les Tures el la Turquie Contemporaine-Nicolaide K: Etimologhicon Lexicon tis Ku(ovlahikz Glosis-

Atena, 1909.Nicolopulos: Notices sur la Vie et les Ecrits de Riga Fereu.Nirvana: Aristotel Valarioti. Atena 1916.Nisard: Auteurs Latins. Paris, 1877.Nistor Ion: Bisericile si Scoala Greco - Romany din Viena in Me-

moriile Sec. Istorice al Ac. Ronane seria Ill. t.XIII. Mem. 3. Bucuresti, 1932.

Nomismatische Zeitschrift.Nouveau Larousse lustreII in 7 Volume. Paris.Obedenaru: Texte Macedo-Romcine. Bucur. 1891.Odobescu: Scrieri Literare si Istorice in 3 tomuri. Bucur. 1887.Oesterreich Gymn. Zeitschrift. Viena, 1877.Ofeicoff: La Macedoine. Philippople, 1887.Olsen Orjan: La Conquete de la Terre (Libr. Payot). Paris,

1933.Olanescu: Ranzasite Traco-Dace. Bucuresti.Onciul: Traditia /storied in chestia originet romane. Bucuresti,

1907.Onciul: Din Istoria Romeniel. Bucuresti, 1908.

Din Istoria Romenilor. Bucuresti, 1914.Orfanidi T. 0: 0 Prolomarlys Rigas the i Elliniki Epanastasig.

Atena, 1892.Pace li N: Coletti in Revista Ipirotica Hroniea, Ianiria, 1931.Pachymeris: De Mihaeii Paleologo. Ed. Niebuhr. Bonn.Pa lama: Crystali. Atena, 1917.Palat (General): La Guerre des Balkans. Paris, 1915.Paliuriti Gr: Epitomi Istoria tis Ellados. Venetia, 1815.Pandora: Revista greceascd. Atena, 1856-1857.Pangosmion Politicon the Isla/Icon Lexicon. Salonic, 1934.Paparigopulos: Histoire de la Civilisation Hel Unique. Paris.

1878.Istoriatu Ellinicu Ethnos. Atena, 1888.

Papa Eftimiu Vasile: Istoria Sinopttkl tis Ellados. Viena, 1807.Paranica Matheu: Shediasma. Constantinople, 1867.Pascu G.: Sufixele Macedo si Megleno Romene.

www.dacoromanica.ro

212

Pascu Gh.: Dictiortaaire Etymologique Macedo-Roumain. 1925.PAtArlageanu C. Radu: Calatorii in Macedonia, Thessalia Mutt-

tele Athos, etc. Ploesti, 1884.Parmantier: Voyage dans la Turquie d'Europe. Paris, 1890.Pauckouk: Bibliotheque Latine-Francaise. Paris.Pauli Rhamnusi: De Bello Constantinopolitano. Venetia, 1609.Pausanias: Description de la Grece, trad. par M. Clavier. Paris,

1814.Descriptio Graeciae. Paris, 1845.

Pellegrini Battista: Verso la Guerra. Roma, 1906.Pencovici Al.: Romenii din Macedonia ,s4 Muntele Athos. Bucu-

resti, 1885.Pernot Maurice: Balkans Nouveaux. Paris, 1929.Perraevos: Apomnimonevmata Polemics. Atena, 1836.

Sintomos Viografia to Riga Fer 6tz. Atena, 1860.lstoria to Suliu.Istoria tis Pargas.

Person: Essai sur l'Administration des Provinces Romaines sousla Republique. Paris, 1877.

Pertz: Monumenta Germaniae Historica Scriptorum. Hanovra1869-1872.

Peucker C.: Harta Peninsulei Balcanice. Viena.Petrescu C.: Siluete, Tache lonescu. Bucuresti.Peutinger: Tabula Peutengeriand. Ratisbone.Pheilschefter: Die Balkan Frage to der kirchengeschichte. Fri-

burg, 1913.Philipide: Origina Romilnilor in 2 tomuri.Pihlipson: Thessalien and Epirus. Berlin, 1897.Philipson: Reise Griechenland.Philipson: La Grece et sa position en Orient. Lipsca, 1887.Phrantzes: Cronicar Bi2antin, Edifia Niebuhr. Bonn.Picot. E.: Les Roumains de la Macedoine. Paris, 1875.Pinennbrun: La Guerre des Balkans. Paris, 1914.Pliniu: Edifia Nisard. Paris.Plutarque: Vie des hommes illustres de la Grece et de Rome.

Paris.Poincare: Les Balkans en Feu. Paris, 1925.Polianu: Disertatie msupra Istoriei Epirulul. la0, 1820.Polibus: Histoire Generale, trad. francaise. Paris.

www.dacoromanica.ro

213

Politis N. G.: Gnosti Piite Dimoticon Asmaton. Atena, 1916.Politis Folios: Despre Spiru Lambru in Revista Politica. Atena,

1920.Po litis: Riga Fereu in Revista Estia, t. K. Atena, 1885.Porphirogenitu: Cronicar Bizanan. Editia Niebuhr. Bonn.Poujade: Chretiens et Turas. Paris, 1859.Pouqueville: Voyage en Moree, a Constantinople, en Albanie.

Paris, 1805.Pouqueville: Memoire sur la puissance et la Vie d'Ali Pacha.

Paris, 1820.Pouqueville: Voyage de la Grece, 1-a Edi(ie. Paris, 1821.

Histoire de la Regeneration de la Grece (1740-1824). Paris, 1824.

Voyage de la Grece, 11 a Editie. Paris, 1826.3s Chronique d'Epire. Paris.

Pipini Francisco: Cronicon. Editia Muraton, t. IX.Procopiu: Cronicar Bizantin Ed. Nieburhr. Bonn.Provelenghiu A.: Rigas o Fereos .Atena, 1888.Ptolomeu: Geografie tradusa de Leonardo Cernoti. Venetia,

1598.3. Geografie Edijia Mu lerus. Paris, 1883.

Puaux Rene: La Malheureuse Epire. Paris, 1914.3. Le Dec lin de. l'Hellenisme. Paris, 1916.

La Grece. Paris, 1920.33 Constantinople et la' Question d'Ortent. Paris,1920.

Puaux Rene: Pour les Chretiens d'Orient. Paris, 1920.La Grande pitie des Chretiens d'Orient. Paris,

1922.Puaux Rene: Revenons en Grece. Paris, 1932.Pu§cariu: Etudes de Linguistique Roumaine. Cluj- Bucureti,

1937.Pyrru Ghianopolu: Alvania. Atena.Raffenel: Histoire des Grecs Modernes depuis la prise de

Constantinople jusqu'd nos fours. Paris, 1825.Rambaud A.: L'Empire grec au X-e Siecle. Paris, 1870.

). Empereurs et Imperatrices d'Orient. Paris, 1891.3) Constantin Porphirogenete Paris,

Hellenes et Bulgares nu la Guerre des Races au

.35

www.dacoromanica.ro

214

X-e Siecle dans la Revue des Deux Mondes 15 Sept.1900. Paris, 1900.

Rambaud A.: Etudes sur l'Histoire Byzantine. Paris, 1922.Ramfu: Caciandoni. Atena, 1920.Ramon Muntaner: Cronique. Edifia Buchon. Paris.Rangalbe 'A. R: Romenii din Elada, Mcedonia Epir Thessalia,

in Revista Pandora" din 1856. Atena, 1856.Rangabe: Die Franken in Pelopones. Lipsca, 1856.Rangabe: Livre d'Or de la Noblesse Phanariote.Rappaport: Au Pays des Martyrs. Paris, 1927.RAcanu: Istoria RomBnilor.Rauseo di Don Mauro Orbini: Ii Regno degli $lavi. Pesara,

1601.Reclus E. Nouvelle Geographie Universelle. Paris, 1887.Reinach: Voyage en Orient. Paris.Reinach S. Le Mirage Oriental. Paris.Rene Pinon: L'Europe et l'Empire Ottoman. Paris, 1913.Reviste Rominesti: Istoria si Archeologia Bucuresti

13 Re vista Idealistic Anul 111 t. I. No. 3. Bu-curesti, 1906.

1, Convorbiri Literare. Colec(ia intreaga. Bucu-resti.Revista Nola, Bucuresti

13 Vremea; Frdfilea. Bucuresti.Sf Biserica Ortodoxa. Bucuresti.3, Revista Theologica Anul IV. Bucuresti.

Revista Graiul Romfinesc. Bucuresti.33 Revista Arta si Arheologia. Bucuresti.

Reviste Grecesti: Ermis o Loghios. Viena, 1817./1 Clio din Lipsca. Lipsca.

Atena.ff Neon Ellinomnimon. Atena.

Evdomas. Atena.Ethnicon Imeroldghion din 1914. Atena.

/2 Loghios Ermis. Atena.Parnasos che Parthenon. Atena.Chrysalis che Estia. Atena.

7) Loghi che Arthra. Atena.13 /1 Iconogralimenitis Ellados. Atena.

/.

ff

s)

Vizantidi.

31

d

11

13

3P

13

www.dacoromanica.ro

215

Reviste Grecesti: Loghi the Anamnisis ec to Vora. Atena.Pandora; Apanta. Atena.Bucket()

77 lcoghenia.El linismos.1piritica Hronica. Janina.Grigorios Pa lamas. Salonic.

Reviste Straine: Anthropologique No. 7-9 lailletSept. 1928Paris. 1928.

77 Archeologique (1864-1877). Paris.73

7) )3 Revue des Deux-Mondes 1842, 1866, 1872,1874, 1879, 1901.

). des Etudes Geographiques t. v. Paris.de Geographie (1881). Paris.Geographique franfaise. Paris.Historique (1877, 1891, 1901). Paris.Numismatique, (1861, 1864, 1868, 1869,1870). Paris.Orientale et Americaine (1864). Paris.

Grande Revue Mo. 4 Avril 1916. Paris.L'Hellenisme (1909). Paris.Revue de l'Orient Chretien (1900-1903). Pa-

,. 77 ris.Revue de l'Orient Latin (1897-1901). Paris.

Romania (Colectia). Paris.Notes Critiques (1906). Paris.Echo d'Orient (1928). Paris.Conferencia. Paris.

Annuaires de l'Histoire d'Etudes Catalans cuarticolul lui A. Rubio v Lluch despre SpiruLambru. Paris 1925.

77 77 Byzantinische Zeitschrift. Munich 1920.larbuch der Bayer. Ac. Wissenschaften 1920.Byzantinische Neugrichischen. fah.

77 77 The Englisch Historical Review despre SpiruLambru. Londra 1924.

Richard Mach: Les Ecoles chretiennes dans la Turquie d'EuropeActuelle in Petermans Mith de Gotha. Mai 1899.

Robert de Clary: Chronique. Paris.

I)

1.

/,

13

,, 11

1,

/1

,,

o

PI

www.dacoromanica.ro

-- 216

Robert Cyprien: Les Slaves de Turquie. Paris, 1844.Roesler: Rumaenische Studien. Lipsca 1874.Roesler: Dacien and Romanen. Viena 1866.Roidi: Peri Sinhronu Ellinikis Piiseos Atena 1877.Romanos: Istoria to Despotatu tis Ipiru. Corfu 1879.Romanu I. A.: Gratianis Jorgi. Atena 1870.Rosetti Al.: Cerceteri as. graiului Romdnilor din Albania Bucu-

resti 1930.Rosny L: Les Roumains d'Orient. Paris 1885.Rubin: Les Roumains de Macedoine. Bucuresti 1913.Raybaud: Memoires sur la Grece. Paris 1825.Sabareanu Arh.: Drepturile Romdnilor din Macedonia. Bucuresti

1906.Saint-Vincent: Expedition scientifique de Moree. Paris 1836.Sachelaridu K.: Moscopole in Revista Pandora. Atena 1858.Sachelaropulos: Vizantion the Vizantinos Politismos ipo Es-

seling. Atena.Sarou: La Jenne Turquie et la Revolution. Paris 1912.athas: Ellinica Anecdota. Atena, 1867.

Sathas: Neoelliniki Filologhia. Paris, 1868.Sathas: Turco Cratumeni Elias. Atena 1869.Sathas: Bibliotheca Graeca Medii Aevi (1871-1894). Paris.Sathas: Documents inedits a l'Hist. de la Grece an Moyen

Age Paris 1880.Scufu: Sinoptiki Istoria tis Ellinikis Filologhias traduse din

limba franceze dupe Schoell. Viena, 1816.Seignobos: Histoire Politique de l'Europe Contenzporaine, Paris.Seignobos: Histoire du Peuple Romain. Paris.Sicardi Episcopi: Cronicon. Edi(ia Muratori t. VII.Scordelis B.: I. Gonis tis Riga. Atena 1884.Sitzunsberichte der 4kdd der WIssenschaften. Viena, 1868.Skia A: Spiru Lambru. AtenaSofiano: Sur les Rumeri d'IstrieSommerard: Anne Comnene. Paris 1907.Sorel: La Question d'Orient an XVIII-e Siecle. Paris, 1889.Spencer: Travels in European Turkel. Londra,, 1850.Spiliadi: Apomnimonevmata Ellinikis Epanastaseos. Atena.Skenderi: Istoria Moshopolis. Libreria Triandafflu. Salonic..Spiliotopulos: La Macedoine et l'Hellenisme. Atena, 1909.

Wall

www.dacoromanica.ro

217

Spine li: Cronica Neapoli.Staghiritis: Ipirotica iti Gheogratia tis 1piru paled the nea.

Viena, 1819.Staicu: Roumains et Bulgares.Staford: Carte Ethnographique de la Turquie et de la Grece.

Paris, 1877.Stefanos Clon: La Grece au point de vue geographique, ethno-

graphique historique etc. Paris.Stefanopol: Le facteur grec dans le probleme Oriental. Atena,

1894.Stoicu A: Viogralia Riga to Velestenli in Revista Promytheas t.

7. Volo, 1895,Strabon: Geographie trad. par Tardieu in 4 tomuri. Paris, 1894.Stuart: The Wlaks o/ Mont Pindus. Londra, 1868.Sturza A. C: La Terre et la Race Rournaine. Paris, 1909.Sturza Dimitrie Spi'ru Haret: Discurs in Camera asupra

coalelor din Macedonia. Imprimeria Statulul. Buc.1902.

Suetone: Les Douze Cesars. Ed. Nisard. Paris.Sulzer: Geschichte d. Transalpinischen Daciens. Viena, 1781.Synceli: Cronicar Bizantin. Ed. Niebuhr. Bonn.Synvet: Les Grecs de l'Empire Ottoman Constantinople, 1878.

Traite de Geographie generaale de In Turquie. Cons-pole, 1870.

Seisanu Romulus: Take lonescu. Edifia Universal. Buc. 1930.Saineanu: Istoria Filologiei Romane. Buc. 1892.

Autorii Romani. Buc.L: Dictionar Universal al Umbel Romane. Buc. 1914.

Schafarick: Slavische Alter thiimer. Lipsca, 1842-1844.Acta Arhivii Venell. Belgrad, 1858.

Geschichte d. Serbischen Schrilten. Praga, 1865.Schlegel: Histoire Romaine.Schlumberger G: Les Principautes franques du Levant. Paris,

1877.Schlumberger: G: Numismatique de l'Orient Latin. Paris, 1878.

)1 Sigilographie de l'Empire Byzantin. Paris,1884.

Schlumberger G: Themes Byzantines. Paris.Sf Nicephore Phocas. Paris, 1890.

$i

/9

,,

www.dacoromanica.ro

218 -

Schlumberger G.: Basile II Le Tueur des Bulgares. Paris, 1900.$, L'Epopee Byzantine a la fin du X-e Siecle.

Paris, 1905.Schlumberger G: Le Siege, La Prise et Le Sac de Constanti-

nople. Paris, 1915.Schneder Les Pelasges et leurs descendants. Paris,Schrader: Geographie d'Europe. Paris.5incai: Cronica Romani lor.Tafel Th. L. Fr:. Historia Thessalonicae. Tubingae, 1835,

De Thessalonica yusque agro. Berlin, 1839.De Via militari Romanorum Egnatia, que Illyricum, Ma-

cedonia et Thracia fungebantur Pars Occldentalis.Tubingae, 1841.

Tufel and Thomas: Urkunden zur Alteren Handels and Staatsgeschichte der Republick Venedig Viena, 1856,

Tafrali 0: Thessalonique des Origines an XIV-e Siècle. Paris,1919.

Tafrali 0: Thessalonique an XIV-e Siecle. Paris, 1913.), ,, Topographie de Thessalonique. Paris, 1913.

Theodosiani Libri. Berlin, 1905.Theofilu G: Viografia Riga to Fereu. Larissa, 1886.Theotokis M. Spiridonos: I. Teleftei Heretismi to Riga. Atena,

1931.Tertetin: Ta Apomnimonevmaia iu Theodor Colcotroni in Mi-

neos Neos Cosmos. Atena, 1934.Textul Tratatului de Pace dela Bucuresti din 1913 Ed. Minerva-

Buc. 1913.Theiner A: Vetera Monumenta Slavorum Meridionalum. Roma,

1863.Theophanes: Cronicar Bizantin. Ed. Niebuhr. Bonn.Theophilacte Simocata: Cronicar Bizantin. Ed. Niebuhr. Bonn.rhouvenel: La Grece du Roi Othon. Paris.Thunmann: Unters fiber die Geschichte d. Oest-Europ. Volker.

Lipsca, 1774.Thunmann: Vocabulaire Valaque. Lipsca, 1773.Tomaschek: Zeitschrift fur die Oest. Gymn. Viena, 1875. 1876-

1877.Tomaschek: Brumalia and Russalia.

), Zur Kunder d. Hiimus Halbinsel. Viena, 1881.

www.dacoromanica.ro

219

Tricupi: Istoria tis Ellinikis Epanastaseos in 4 tom. I-a Ed lfie.Londra, 1860.

Tricupi: Istoria tis Ellinikis Epanastaseos in 4 tom. II-a Editie.Atena, 1888.

Typaldu luliu: Rigas Fereu. Zachint, 1856.Topotos D. IC: Ghi che Gheorgos tis Thessalia cata tin Turco-

cratian. V olo, 11912.Ubicini: La Grande Carte de la Grece par Rhigas. Paris.

Lettres sur la Turquie. Paris, 1853.77 La Question d'Orient deviant l'Europe. Paris, 1854.

Etudes historiques sur les populations chretiennes dela Turquie. Paris.

Tableau present de l'Empire Ottoman.Les Origines de l'Histoire Roumatne redit par Ben-

gresco. Paris, 1886.77 Valachie et Moldavie.

La Constitution Ottomane expliquee et annotee. Paris.Un latin: Une Confederation Orientate. Paris.Ureche A. V.: Album Macedo-Roman. Buc.Valamutopulos: Riga o Fereos prototipos Monografia Atena,

1891.Valancienne H.: Histoire de l'Empereur Henri Ed. Natalia de

Wail ly. Paris, 1872.Wart° Idi M.: Istoria tis Ellinikis Epanastasios. Atena.Vasile Bacaoanul: Aronainii. Bucuresti, 1919.Vassiliewsky: Journal Ministere rte ('Instruction Publique

Russe din lima lunie 1881. St. Petersburg, 1881.Vasiliev A. A.: Histoire de l'Empire Byzantin, &adult du Russe

par P. Brodie et A. Bourguina preface de CharlesDiehl, Ed. Picard. Paris, 1932.

Veis Nicola: Servica che Vizantiea Gramata Meteoru. Atena.Velianiti Th.: Coletti in Messager d'Athenes. Atena, 1916.Velianiti Th.: Moscopole in Enchiclopedicon Eleftherodaki.

Mena.Velianiti Th.: Academia Moscopoleon in Enchiclopedicon Elef-

therodaki. Atena.Velianiti Th.: Mian exafanisasa polis Moshopoleos in Imerolo-

ghion. M. Ellados. Atena, 1921.Venizelos E.: Memorial la Congresul Pi cei din Parts in ziarul

Ethnos din Bucut. 1919.

clu

www.dacoromanica.ro

220

Ville-Hardouin: Conquete de Constantinople. Ed. ltlatalls deWail ly. Paris, 1872.

Viller: Orientalia Christiana Libri recentioris pentru Spiru Lam-bru. 1927.

Viquesnel: Voyage dans la Turquie d'Europe. Paris, 1868.Vogue: La Thessalie in Revue des Deux Mondes, t. 31. Paris,

1879.Une Vie Orientale. Paris, 1877.

Voinov: La Question d'Orient. Paris, 1905.,, La Question Macedonienne. Paris, 1905.

Vortela Ioanu G.: Ftiotis .Atena, 1907Vretos M.: Les Valaques du Pinde .Paris, 1856.Vretos P.: Nea Elliniki Filologhia. Atena, 1845 $i 1857.Vretos P.: La Bulgarie Ancienne et Moderne. St. Petersburg,

1856.Wace et Thomson: The Nomads of the Balkans. Londra, 1914.Weigand G.: Erster lahresbericht .Lipsca, 1894.

f f Die Aromunen. Lipsca, 1895.,) Aromiinii in Albania de Word in Revista Con-

vorbiri Literare, 1. XLIV. Bucuresti, 1910.Weigand G.: lahrbuche des Rumanischen Seminars. Lipsca.

9) Rumdnen and Aroumunen in Bulgarien. Lipska,1907.

Xenopol: L'Empire Valacho-Bulgare in Revue Historique.Paris, 1891.

,) Les Roumains au Moyen-Age. Paris, 1885.3, Histoire des Roumains de la Dacie-Traian. Paris,

1896.

3) Istoria Romdnilot din Dacia Traiand in 12 volume.13ucuresti.

Xeni C.: Tache lonescu. Bucuresti, 1932.X Les Valaques du Pinde.X Les Roumains Macedoniens.X La Grece devant le Congres de Berlin en 1878.X Spiru Haret Calomniator. Bucur. 1905.

Yemenez: Grece Moderne. Paris.Zaloni: Fanario(ii. Bucure§ti.Zambelus: Etudes Byzantines. Atena, 1857.Zambeliu loanu: Rigas Thessalos. Atena, 1832 $i 1840.

www.dacoromanica.ro

221

Zavira G. Nea Ellas sau Ellinikon Theatron. Atena, 1872.Zeitschrift fur die Oesterreichischen Gymn. Viena, 1872-1877.Zeler: Entretiens sur l'Histoire du Moyen-Age. Paris, 1884.Zervu I.: Ta pilmata to Costa Krystali. Atena, 1916,Zimkeiser: Geschichte Griechenlands Lipsca, 1832.Zonara: Cronicar Bizantin. Ed. Niebuhr .Bonn.Zosime: Cronicar Bizantin. Ed. Niebuhr .Bonn.Zumpt: Corpus lnscriptionum Latinorum.Ziarul Buciumul ,Bucuresti, 1863.Ziarul Universul: in amintirea lut Tache lonescu. Bucuresti,

1925.Ziare Shaine: Courier d'Orient. Constantinople.

Courrier Europeen. Paris, 1906.Le Temps. Paris, 1905-1906.

7) Le Gaulois. Paris, 1906.Ziare Grecesti: Anaghenisis ton Triccalon, No. 503, Triccala 20

Martie 1904.Faros din Salonic, No. 910, Salonic 6 Martie1904.

), )1 Efemeris ton Triccalon .Triccala, 1904.)1 Efimeris. Viena, 1790-1797.)1 )) L'Ami du Peuple. Atena, 1840.

)1 Nea Efimeris. Atena, 1878.t) Estia. Atena, 1881-1888.

Scrip cu articolul intitulat: Emfilios Polemos enThessalia metaxi Vlahon the Garagunidon. Atena,1904.Acropole dni 2 Fevr. despre Moscopole. Atena,1913.

I) Nea lmera din Triest, No. 1.304 din 27 Dec. 1894si din 22 Mai .1916.

I) 31 Nea Ellas din 21 Ianuarie 1916. Atena, 1916.)) Le Messager d'Athenes. Atena.

Ipiros din lanina. lanina.Kirix din Ianina, despre Coletti din 22 Iunie

si 16-17 lulie 1930. lanina, 1930.I) Elefteria din Ianina din 16 Iulie 1930, despre

Coletti. Ianina, 1930.Elefteron Vima cu articolul profesorului Russo

din Bucuresti despre Filiki Eteria din 1821. Atena,1928.

)7

77

lf

I)

www.dacoromanica.ro

PARTEA II-aScrlitorii de origine aromaneasca qi publicatiile for

Abeleanu D.: Aritmetica pentru Divizia si a II rurala11 11 1/ si a II urbana

Geografia si Harta judetului Vlasca11 11 Geografia si Harta Turciei Europene Buc 1905.

19 Constantinopol si vecinatatile sale11 11 Neamul Aromanesc din Macedonia Bucuresti, 1916,lt Albania Bucuresti, 1928.

Adam I. Moscopoleanul: Farmaceologia D-rului David MadayHa lles, 1772

Almanahul Macedo-Roman Anii I-IV Bucuresti, 1903.Apostolaca Ahile Aminceanul: Catalogue des monnaies antiques

du Musee d'Athanes Paris, 1872,Apostolaca Ahile Aminceanul: Catalogos Arheon Nomismaton

Atena 1880.Apostol Mtirgari: Comune[e romane din Dacia Aureliana si

scoalele romane de peste Dunare in Revista Convor-biri Literare t. II Bucuresti 1879.

Apostol Meirgarit : pseud, Valaque Epirote : Refutation dunebrochure greque,

Apostol Mcirgdrit: Memoire prsente par les Delegues Valaquesd'Epire et de Thessalie aux Ambasadeurs a Constan-tinople le 8 Juin 1881 Paris, 1881,

Apostol Margo:it-it: pseud. Valaque Epirote Etudes historiquessur les Valaque du Pinde. Constantinople. 1880.

Apostol Mcirgdrit: pseudonim Un Valaque du Pinde : Les Grecs,les Valaques et les Albanais de l'Empire OttomanBruxelles. 1886.

11

La

:

www.dacoromanica.ro

223

Apostol Margarit : Diferite Articole in diferite Reviste si ziare,Arginteanu D. Ion: Istoria Romani lor Macedoneni Buc., 1904,

ff Intuneric si Lumina. (piesa in dialect 3 acte)Bucuresti, 1906,

Arginteanu D. Ion: Un raport despre activitatea AsociatieiCorpului Didactic si Bisericesc din Imperiul OtomanBucuresti, 1906.

Arginteanu D. Ion : Pagini de glorie din Istoria Neamului Silistra,1920.

Arginteanu 13, Ion : Pe ruinele Durostorului Silistra, 1920,SO ff Istoria Roma.niei p. cl. IV-a sec. Buc, 1922,If If fl ff extras de Al, Ceara, A. Do-

mide si 0. Hulea Odorhei, 1923,Arginteanu D. Ion: Diferite publicatii periodice aparute in revis-

tele : Gazeta Macedoniei, Peninsula Balcanica, OrientulEuropean, Lumina in anii 1905-1906, Bucuresti,

Bagav Andrei: Carte de alegere scrisl in dialectul Macedo-Roman 1 Vol. in 8°. Bucuresti, 1887.

Balamaci Foti G.: Libre per to Deumte Kiskes Orthodhokse,Buc, 1916.

Barta Triandafil Aminceanul : Anainnisis Filopatridos, tip. Ha-yard, Paris 1861.

Barta Triandafil Aminceanul: Peri Epicon Romeonen Elladi,tipografia Radulescu, Bucuresti 1878.

Batzaria Nicolae : Siirmana Leola (roman) Bucuresti,g I 1 g Suflete de Viteji ro gg

if II Unchiul meu Adam ,,

If 4f Rapirea celor doua fetite (roman) Bucuresti.Papusica ,,

II It Lir si Tibisir fl Of

ii 11 Serban si Urgean in avionCopilul crescut in pester5. (Adaptari)

f I If Inelul pierdut 11

Jertfa Lilianeili 0

if It Colina indragostitilor (Schite si Nuvele),, It Spovedanii de Cadine ff t/

/I f f Turcoaicele ,, If

g p Prima turcoaica It ft ,,

II It Nu tot ce sboara se ma:Waned gp lf

gg

ff

gp

gg

,,

If

www.dacoromanica.ro

224

Batzaria Nicolae: Dela fratii de departe-Oradea11 11

11 In liner.* sau la batranete 11 V/

vf Turcia Junilor Turd (Memorii si amintiri) Buc.of In inchisorile turcesti If

ll Romania vazuta de departef IP Hap lea in versuri (Povestiri)

1/ Hap lea la Bucuresti (vers) Itft ft Hap lea in strainata0 go og

ft Hap lea in scoala If 11

11

11

ft

It

Alte patanii ale lui Hap lea (vers) (Povestiri)Hap lea (proza), Bucuresti,Coana Frosa la Bucuresti (Povestiri) Buc,Comoara cu povestiOmul intors din raiuClopotul fermecat of vg

Of siRi la si IepurilaCalin si Sorin Of

Istorioare pentru PuiuBucuria copiilor Crai ovaMichi Macis in Tara viselor BucurestiInchisoarea de flori (trad. din lb. germ.)Fluerul nazdravanPlajele raului de ourDoctorul Mititelu (

If

11

VI

rusa )engleza)

II ) 11

et I) Martinica si Puki (Adaptari)ff. J., Paravulii in 3 volume Bucuresti, 1922,

Belimace C. Molovi?teanul: Poezii in dialect BucurestiBeza Marcu: Pe Drumuri (Nuvele) Ed. Cartea Romaneasca

l pg 0 Viata (roman) Ed. Vechea Minerva. n

, Din Anglia. Impresiile unui Literat. Ed, Alcalay 9

ft If Romantismul Englez. (Studii) Ed. C. Rom. 9

11 /1 Roman Englez Contimporan C. Romaneassa ff

It f/ Din alte Tani (Studii si Impresii) Ed. Univ. 11

to 11 Ruva si intre doua lumi (roman) Of

ft v/ Pe Taramuri Biblice (Impresii) ,, II If

Iv It Calea Destinului (Roman) Ed. Cartea Rom, /1

11 lt Urme Romanesti in Rasaritul Ortodox 9 9

,,

If

11

ft ff

Tipelusgo

ff

(

(

11 11

2,

,

to

www.dacoromanica.ro

225

Beza Marcu: Papers on the Roumanian People and LiteratureLondra

If Roumanian Proverbs Londra.If If Doda n

n n Rays of Memory II

11 II Paganism in Roumanian n

If OP Shakespeare in Roumania II

ft If Lands Many Religions n

gy Biblioteci Manastire5ti in Palestina, Chipru $iMuntele Sinai in Mem. Sect. Literare ale Academie'Romane t. VII, Buc.

If ft Bibl. Man Ast. in Muntele Athos t. VII, 1934

If IP ft in Epir, Rodos $i Paros VII, ,, 1936II If ft II in Patmos t, VII. ,, 1936

n n If Of in Siria, Atena $i Hios VII, 1936n n Trei Sabii moldovene5ti din vremea lui Stefan cel

eel Mare in Mem. Sect. Lit. ale Ac. Romane Buc.Sfantul a biruit piesA teatr. in 2 acte 5i 7 tabl. Buc, 1938

Boga Leon: Romanii din Serbia gi Bulgaria Bucure5ti 1912'II ff Romanii din Macedonia, Epir 5i Albania 1913.II ft Populatia Basarabiei, Etnogr. 5i Stat, Chi5inau 1925,n n Foi de zestre ft 1928.eg 9 Scrisori $i Rava5e If 1929.

ff , Testamente 5i Danii ,, 1929.PP If Hrisoave $i Carli Domne5ti (8 Colectii) ,, 1929-30.

A doua ocupatie ruseascA a Tarilor RomaneChisinau 1930.

Boiagi: Gramatica romaneasca sau Macedo-Vlaha Viena 1813.Bolintineanu A : Calatorii la Romanii din Macedonia qi Muntele

Athos Bucure5ti 1868.Bolintineanu D.: Calatorii in Palestina, in Egipt, in Bulgaria, pe

Dunare in Moldova etc.Bolintineanu D.: Colectie din poeziile lui : Cantece qi plangeri ;

Poezii noui $i vechi; Melodii romane ; Legende noui ;Poezii cunoscute $i inedite qi din tinerele nepublicate.

Bolintineanu D.: Romane ca : Manoil $i Elena.Bolintineanu D.: Teatru : Mihai Viteazul condamnat la moarte ;

Conrad; Stefan VodA cel brebant ; Alexandru Lapus-neanu ; Stefan Gheorghe VodA ; Mihnea Vocla care 15i

15

.1

,,

,,

11

,

www.dacoromanica.ro

226

tale boierii ; Postelnicul Const. Cantacuzino ; Sorinetc. Istorie: Les Principautes Roumaines ; BataliileRomanilor ; Vie ile lui Mihai Viteazul ; Stefan eelMare; Vlad Tepes; Mircea eel Mean; Vizita Dom-nitorului Principatelor Unite la Constantinopol ; Viatalui Cuza ; Viata lui Traian August ; Ziare ca PoporulSuveran ; Junimea Romans ; Dambov ita ; Calendar Is-tonic si Literar.

Bozani Branos1) din Grebenici Teza de Doctorat dela Univer-sitate din Halles cu titlu: I cath' Omiron Palas Athi-ni Atena 1873.

Burada Vornicul Theodor: Gramatica romaneasca de note pen-tru tot fundamental Chitarei Iasi 1829.

Burada Theodor : Cercetari despre scoalele romanesti din Tur-cia Bucuresti 1890.

Burada Theodor: Cantecul lui Mihai Viteazul la Romanii dinMacedonia in Rev. Cony. Literare t. XXV Bucuresti.

Burada Theodor: Obiceiuri la nasterea copiilor poporului romandin Macedonia in Rev. Cony. Literare t, XXVI Sue,

Burada Theodor: Romanii din Asia Mica. Relaliune de calato-rie in Analele Ac. Rom, t. XV, Desbateri Bucuresti.

Burada Theodor: Scrierile muzicale ale lui Dimitrie CantemirDomnitorul Moldovei in Analele Academiei RomaneSectia Literary t. XXXII, Bucuresti.

Caciona T. Poezii in dialect.Caciuli Partenie Aminceanul: Apanthismata aghion Pateron the

Filosofon tip. Glichy Ianiotul Venetia 1728,Capidan Theodor: Flexion d. Substativus u. Verbums in Codex

Dimonie, Lipsca, 1906,Capidan Theodor: Constantin Ucuta in Rev. Cony, t. X. Bucu-

resti, 1909.Capidan Theodor: Die Aromunische Sprache u. die Aromuni-

schen Sprachdenkmaler. Lipsca 1907,Capidan Theodor: Die Nominalischen Suffixe in Aromunischen

in Jahresbericht. Lipsca, 1908.Capidan Theodor: Reponse Critique au Dictionnaire d'Efymolo-

gie Koutzovalaque de Const, Nicolaidi. Salonique, 1909.

1) Biografia lui de V. Diamandi In Revista Dimandarea In No. 3 si 4din August-Septemvrie 1937 Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

227

Capidan Teodor: Despre qcoalele din Imperiul Turcesc in Cony.Lit. t. XLIV. Bucure0i, 1910,

Capidan Theodor: Despre Meglenoromanii in Cony. Literare t,XLIV. Bucureqti, 1910.

Capidan Theodor: Originea Vocativului in Daco-romania.PP ff Calqueslinguistiques in Daco-romania.If II Raporturile linguistice albano-romane in Daco-

romania,Capidan Theodor: Elementul slay in dialectul aroman Buc. 1925,

., Of Meglenoromani, Istoria i graiul for in 3 vol.Bucureqti. 1925-1926,

Capidan Theodor: Aromanismele din dialectul aroman in Juni-mea Literara.

Capidan Theodor: Petru Major $i aroman in Junimea Literara.ft II Romanii Nomazi. Studiu din viafa Romanilor

din Sudul P. Balcan. Cluj.Capidan Theodor: Saracacenii din Peninsula Balcanica in An.

Inst, de Istorie Nafionala. Cluj.Capidan Theodor: Romanismul Balcanic in Revista Filologica,

II If Macedoromanii i insemnatatea for istoricain Penin, Balcanica in Anuarul Inst. de Istorie Natio-nale din Cluj.

Capidan Theodor: Elementele albaneze in dialectul aroman inRev, FilologicA.

Capidan Theodor: Meglenoromani in literatura populara me-glenaromang. Bucure0 1928.

Capidan Theodor: Scrierile lui Dimitrie Bolintineanu d. Mace-donia. Bucure0, 1927.

Capidan Theodor: Din vechile raporturi linguistice slavo-ro-mane in Rev. Macedo-Romans,

Capidan Theodor: Ideile lui Heliade Radulescu despre dialectularoman in Revista Macedo-Romans.

Capidan Theodor: Farprofii, Studiu linguistic as. Romanilor dinPeninsula Balcanica. Cluj, 1932.

Capidan Theodor: Raporturile linguistice slavo-rom'ane in Daco-romania.

Capidan Theodor: Mihail Muscopoleanu in Omagiu lui N. lorga.II If Aromani, Dialectul aroman. Bucure0i, 1932.lf II Bilinguismul gi rolul femeiei in limbs in Fa-

milia No. 8 din 1933.

www.dacoromanica.ro

228

Capidan Theodor: Le jeu aux osselets chez lez Roumains, lesSlaves, les albanais in Revue Internationale des Etu-des Balkaniques.

Capidan Theodor: Meglenoromanii. Diclionar Meglenoroman 1935.II II Romanitatea Balcanica, discurs de receptie

la Academia Romana, Bucuresti, 1936,Capidan Theodor: Un sufixe albanaiseen roumain in Rev. Inst.

des Etudes Balkaniques 1936.Capidan Theodor: Bogdan Petriceicu Hasdeu ca indoeuropenist

linguist si filolog, comunicare facuta la Academia Ro-mina in 27 Noembrie 1936.

Capidan Theodor : Les Macedo-roumains. Breve histoire des Rou-mains de la Peninsule des Balkans. Bucarest, 1937,

Capidan Theodor: Etimologia, articole mai mici $i recenzii indiferite reviste romanesti $i straine.

Caracostea A : Personalitatea lui Eminescu. Bucuresti.Poetul Bratescu Voinesti, 11

ff m Isvoarele lui G. Asachi, ff

ff Doua basme necunoscute din isvoarele lui Emi-nescu.

Caracostea D.: In colaborare cu Fortu Gr. $i Mazilu D., Carte de Limba Romans pentru clasele I, II,.

III si IV secundara.Carafoli Apostol: Pirusana. Piesa de teatru in manuscris.

u , Furli. If If If If ,Carafoli Elie: A erodynamique des ailes d'Avion. Paris.

If Of Recherches experimentales sur les ailes mono-planes. Paris.

Carafoli Elie: Influence des ailerons sur les proprietes aero-dynamiques des surfaces sustentatrices, Paris.

Carafoli Elie: Theorie et Traces des profils d'ailes sustentatri-ces, Paris,

Carafoli Elie: Diferite Note $i Comunicari aparute" in AnaleleAcademiei de Stiinte din Paris in tomurele 182 $i183 din 1926; tomul 185 din 1927; tomul 186 din1928.

Carafoli Elie: Note la Academia Nazionale dei Lincel. Roma 1930.II ff Comunicare la Congrese Internationale din Stoc-

holm in 1930 5i Zurich in 1926,

gg

,,

www.dacoromanica.ro

229

Carafoli Elie: Confrontation des Theories Aerodynamique mo-dernes avec les lois de la Mecanique rationnelle 1927.

Carafoli Elie: Sur la stabilite statique longitudina le et le cen-trage des Avions 1930.

Carafoli Elie: Sur le Calcul des avions determination des forcesexterieures 1930.

Carafoli Elie: Calcul des perfomances d'un avion.,, Caracteristique aerodynamiques des profiles em-piriques minces 1928.

Carafoli Elie: Le choix du profil des ailes sustentatrices. 1927.Etude sur les pertes de charges dans les ajus-

tages de Ventri. 1928,Caragiani I.: Studii istorice asupra Romanilor din Peninsula

Balcanica, Bucuresti 1887.Caragiani I.: Aceasi lucrare prelucrata de Pericle Papahagi

Bucuresti, 1929.Caragiani I.: Romanii din Macedonia si poezia for in Cony.

Literare t. II Bucuresti.Caragiani I,: Boceturi populare in Rev. Cony. Literare t. XII

Bucuresti.Caranica loan: 130 melodii populare aromanesti. Buc, 1937.Caranica I. N.: Problema Aromanilor in Arhiva Armatolilor,

Bucuresti.Cavalioti Theodor Anastase: Isagoghi ista octo meri to logu

Editia I-a la Moscopole in 1760; Editia II-a la Venetiain 1774. ,

Cavalioti Theodor Anastase : Protopiria in Tipografia AntonioVortoli, Venetia, 1770.

Cavalioti Theodor Anastase: Lexicon Ellinicon aplun, Vlahiconthe Alvanicon 1).

Cavalioti Theodor Anastase: Epi pros ton- Exarhicos en Mosho-poll epidimisanta Ioanichion Halchidonos en eti 1750Maiu 2 exedothisan en Moshopoli met 'alon epondiafaron didascalon 9.

Cavalioti Theodor Anastase: Peri tis en Moshopoli Acadimias 3),Metafrasis alvanichi tis chinis Di-

athikis 4),

1) Sathas: Neoelliniki Filologhia pag. 495. Atena, 1868,2) Zavera G: Nea Elias sau Ellinicon Theatron. Atena, 1872.3) Sathas t Op. Cit. pag. 495. Atena, 1868.4) Hahn : Albanesische Studien : Yens, 1854.

www.dacoromanica.ro

230

Ceara G.: Proza i Poezii. Bucuresti,Cicma Nicola: Abecedar intuitiv in manuscris. Turia.Cionga G. Emil: Recherches sur la valeriane officinale, tem):

de Doctorat dela Facultatea de $tiinte din Paris la 9Julie 1936.

Cionga G. Emil: Presence de la perryl-q-methyl cetone dans lavaleriane stabilisee. C-tes Rendus, Ac, Sciences Paris,1935,

Cionga G. Emil: Sur un acide ester contenu dans la racine devaleriane officinale in Comptes rendus Acad, Sciences.Paris, 1935.

Cionga et P, P. Janot: Dosage de la pyrryl-a-methyl cetoneprincipe actif de la valeriane a 1' &tat de 2. 4. dimi-trophenyl hydrozone in Bull. Sc. Pharm, Paris, 1935,

Christu Vasile: Ohrida in secolul al XX-lea. Bucure0i, 1930.,, II Diferite lucrari publicate in Revistele : Peninsula

Balcanica Anul VIII $i in Graiul Romanesc anul IV$i V, Bucure0i,

Coculescu Nicolae 1) (fated): Sur les expressions approcheesdes termes d'ordre eleve dans le developpement dede la fonction perturbatrice, Journal des Mathema-tiques t. I. Paris, 1895,

Coculescu Nicolae: Sur un cas particulier du probleme destrois corps, Note a 1' Academie des Sciences C. R.

Coculescu Nicolae: Teoria Refractiei Astronomice.el /V Tratat elementar de Astronomie.

Curs de Astronomie teoretica.!I Diferite lucrari aparute in Reviste.

Coculescu (fiul) sub pseudonimul de Pius Servien: Clepsidra,Paris,

Coculescu (fiul) Pius Servien: Essai sur les Rythmes toniquedu Francais, Paris,

Coculescu (fiul) Pius Servien: Les Deux rimes, Paris, 1927,11 If Introduction a tine maniere d'être

Paris.Coculescu (fiul) Pius Servien: Sur les methodes de critique

textuelle du type Lachman, Paris.

1) Eminentul Profesor Universitar Coculescu, e originar din mareatacomuni Vlaho-Clisura din Macedonia.

II If

www.dacoromanica.ro

231

Coculescu (fiul) Pius Servien: Les lettres du scribe accroupistradus din englezeste. Paris.

Coculescu (fiul) Pius Servien: Les Rythmes comme introductionphysique a l'esthetique, Paris..

Coculescu (fiul) Pius Servien: Lyrisme et structures sonores,Paris.

Coculescu (fiul) Pius Servien: Principes d'Esthetique, Problemesd' art et Langage des Sciences. Paris.

Coculescu (fiul) Pius Servien: Le Langage des Sciences. Paris.If Les Nouvelles Littera ires,Poemes

Paris.Coculescu (fiul) Pius Servien: Introduction a une connaissanc

scientifique des faits musicaux. Paris.Codex Dimonie in posesia lui Weigand dela Lipsca.Coletti Nomarhia Ellinicon, Pisa, 1806.Comunitatea Aromaneasca din Corita (brosura). Bucuresti 1912.

!I din Crusova : Proiect de Regulamentpentru administratia Scoalelor din Turcia tiparitala Scopia (Uskiib) in 1891.

Constante C. Spre Albania, impresiuni, obiceiuri, moravuri.Bucuresti, 1903.

Constante C.: Romanii din Valea Timocului si a Moravei, studiuetnic si statistic. Bucuresti, 1906,

Constante C. Comertul nostru cu .Orientul cum s'ar putea des-volta, 1906,

Constante C.: Vocabular roman-bulgar-turc. Bucuresti, 1913,ff Verther, nuvela tradusa din sarbeste dupa L.

Lazarovitch in Biblioteca Diminetei, Bucuresti.Constante C.: Aromanii (o Tintarima) ca negustori in secolul

al XVII-lea si al XVIII-lea in Serbia si Austro-Ungariatradusa din sarbeste dupa D-rul D. Popovici. Bucu-resti, 1934.

Constante C.: Haiducii Pindului, Roman. Bucuresti, 1937,Socoteala Comptabilului, episod din razboi, schita

in Rev. Rasaritul. Bucuresti, 1924.Constante C. Axeos, din trecutul cultural al Aromanilor in

Almanahul Aromanesc. Bucuresti, 1928,Constante C.: 0 Drama in Muntii Macedoniei,

11 Vendeta nuvela in Revista Vremea, Buc, 1934.

:

I.

www.dacoromanica.ro

232

Constante C.: $1 eu sunt roman (0 eu hiu arman), episod dintimpul lui Voda Alex. Cuza in Rev, Vremea. Buc. 1934.

Constante C.: Amintiri din Macedonia ; in Revista Libertatea ;Un Pa0.' binevoitor (1935) ; Unchiul meu PO (1936)Enigma turceasca ; Domiciliul Fortat (1937) ; In drumcu chirigii (1938).

Constante C.: Vrearea unei dade Nuvela in dialect in RevistaPindul. Bucure#i, 1898.

Constante C.: Ndeasa Ndreu, Ndeasa in dialect Rev. Fratilea,Bucure0i, 1903.

Constantin Economu Moscopolitu: Peri Ecporefseos tu aghiuPnevmatos peri tu protu tu Papa che tis romaichisavlis che tis Metalipseos, Moscopole, 1746

Cosmescu Costicd I Poezii aromane§ti, Bucurqti, 1893.11 /I Trei cuvantari. Chestiuni de invatamant, Bu-

cure4ti, 1901,Cosmescu Costice i: $coala veche ica Dascalu $buta, Buc., 1902.

I, ,, Dimitrie Cazacovici i Aromanismul ,, 1903.fl 11 Biografia invatatorului Cosmescu ,, 1912.

Cristoforidi K.: Lexicon tis Alvanikis Glosis, Atena, 1901,Dalametra /2 : Dictionarul Macedo-Roman, Bucure0i, 1906.Daniil Mihail Adam Hagi Moscopoleanu: Isagoghiki Didascalia

periehusa lexicon tetragloson ton tessaron chinondialecton iti tis aplis romaichis, tis on Misia vlahichis,tis vulgarichis che tis alvanichis, Moscopole, 1802.

Darvari D. N. Clisureanul: Micra Catihisis itis sintomos chris-tianichis didascalia, tip. Carol Schouender, Ed, I-a,1801. Ed. II-a, 1819, Viena,

Darvari D. N. Clisureanul: Acoluthia tis thias ieras Liturghiasche tom Aghion Mistirion tis Ecclesias, tip. Vendoti,Viena 1803,

Darvari D. N. Clisureanul: Epitomi tis ieras istorias tis Eccle-sias tis paleas che tis neas diathichis, tip, GeorgeVendoti, Viena 1803,

Darvari D. N. Clisureanul: Megali Catihisis itis OrthodoxosChristianichi Didascalia tis Anatolichis Ecclesias, tra-dus din ruse0e, tip. Vendoti, Viena 1805.

Darvari D. N. Clisureanul: Proparaschevi is tin Theognosias diatis theorias ton Onton, 1807.

www.dacoromanica.ro

233

Diamandi Sterie (fiul): Contributia Aromanilor la literaturagreaca modern& Comentarii in Messager d'Athenesdin Octomvrie-Noemvrie 1923.

Diamandi Sterie (fiul): Cateva cuvinte as, Romanilor Macedo-neni, Iasi 1928.

Diamandi Sterie (fiul): Galeria oamenilor ilustri, Bucuresti, 1935.II ,, Eroi Revolutiei Ruse gg 1937,II ft of Abecedar, partea I pentru scoalele pri-

mare, Craiova,Diamandi Vast le (tatii1): Harta si Statistica comunelor aroma-

nesti din Peninsula Balcanied in Buletinul SocietatiiGeografice Romane, Anul XXV, Bucuresti, 1905.

Diamandi Vasile (tatal): Harta Turciei Europene cu comunelearomanesti, Ed. I-a 1905. Ed. II-a 1913,

Diamandi Vasile (fatal): Renseignements Statistiques sur la po-pulation roumaine dela Peninsule des Balkans, Edi-tura Comely & C-ie, Paris 1906.

Diamandi Vasile (tateil): Romanii din Peninsula Balcanica, con-f erinta tinutA in frantuzeste la Paris in 1906 si publi-cata." in Revista Idialista. Anul IV, t. I, No. 3, Bucu-resti 1906.

Diamandi Vasile (tatal): Aminceanul Floca in Rev. Cony, Lite-rar, t. H, No. 4, Bucuresti, 1910,

Diamandi Vasile (fatal): Riga Fereu in Adevarul Literar, No.26 din 22 Aprilie, Bucuresti, 1923.

Diamandi Vasile (tated): I. Coletti in Universul Literar No,235 din 21 Ianuarie, Bucuresti, 1923 si No. 5 din 11Fevruarie 1923.

Diamandi Vasile (fatal): Mega li Vlahia (o parte) in Rev. Cony.Liter., Ian., Fevr, si Iu lie-Aug. 1926,

Diamandi Vasile (fatal): Monografia Metovei (o parte) in Rev.Peninsula Balcanied 1925-1930 Bucuresti,

Diamandi Vasile (fatal): Les Aroumouni ou Valaques dela Pen-insule des Balkans in Revue Anthropologique No.7-9 Juillet-Sept , Paris, 1928.

Diamandi Vasile (fatilt): Imperiul Romano-Bulgar in Rev. Flam-bura Pindului, No. 2, 3, 4, Bucuresti, 1929.

Diamandi Vasile (tatii1): Spiru Lambru, Metova si mostenireaAverof. in ziarul Apararea", 1931.

www.dacoromanica.ro

234

Diamandi Vasile (tatal ): Riga Fereu si epoca lui in ziarul Gra-iul", Bucuresti, 1932.

Diamandi Vasile (fatal): Riga Fereu si Harta lui intitulataNea Harta tis V lahias the meros tis Transilvanlasotiparita la Viena in 1797, publicat in ziarul Curentul",Anul IX, No. 3135 din 24 Octomvrie 1936 subtitlul: O intampinare si o larnurire, Bucuresti.

Diamandi Vasile (fatal) : Triandafil Giuvara in ziarul PoruncaVremii" din 9 Ianuarie, Bucuresti, 1936.

Diamandi Vasile (fatal) : Din durerile Pindului, Roman ia deazi, No. 3 din 1 Fevr,, Bucuresti, 1937.Diamandi Vasile (tatal): Recenzie as. Arorhanilor de Haeju,

Romania de azi", No. 5-6 din 1 Martie, Buc. 1937.Diamandi Vasile (fatal): Aristotel Valaoriti ; Branu Bozani in

Revista Dimandarea", No, 1, 2, 3, 4 Gh, Zalocosta,No. 6 si 7, Bucuresti 1937-1938.

Diathichi Megalu Ethnicu Everghetu Gheorghiu, Averof sintah-tisa idiohiros ip'aftu Pericopi aforosa tinchinotita Me-tovu, Tricala, 1902,

Djuvara Tr, G. Traites, Conventions et Arrangements interna-tionaux de la Roumanie Paris, 1888,

Djuvara Tr. G.: Les Juifs de la Roumanie Paris, 1880., Etude sur les negociatons commerciales de la

Roumanie Bucarest 1886.Djuvara Tr. G. : Les droits de propriete litteraire et artistique

des etrangers en Roumanie Paris, 1901.Djuvara Tr, G.: Les droits de propriete litteraire et artistique

reconnus par la justice en Roumanie Bucuresti, 1906,Djuvara Tr, G.: Edgar Quinet, philo-roumain Paris, 1906.

,, ,, Essai sur la Litterature Roumaine Paris, 1883.,, ,, ,, Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913

Paris, 1914.Djuvara Tr, G.: Un peril national.

/I et to La Roumanie et la Guerre.,, Istria, Dalmatia si Friul,, Coarde sparte Bucuresti, 1884,

,, Superstiliuni la Romani si la diferite popoare-Bucuresti, 1885.

og

,,

t

,

www.dacoromanica.ro

235

Djuvara Tr. G. :Bibliografia cestiunei nationale Bucuresti, 1895.11 C. Exarcu Bucuresti, 1900.

Conflictul vamal cu Turcia Bucuresti, 1900.Poezii de Serbanescu Bucuresti, 1903.Poezia lui Serbanescu Bucuresti, 1903.Dreptul de autor al strainilor in Rom. Buc., 1907.

1/ py Diverse rapoarte.Anuarul Ateneului Roman.Aderarea Romaniei la Conventiunea din Berna.

Dimitrius G. N.: Comunism, Iudaism, Francmasonerie Buc., 1937.Dissescu G. C. :1) De la puissance du marl sur la personne et

les biens de la femme. Paris, 1878.Dissescu G. Parere asupra teformei executiilor silite si

reorganizarii judecatoresti. Bucuresti, 1881,Dissescu G. C.: Originea $i conditiunea proprietatii in Romania

Bucuresti, 1889.Dissescu G. C.: Curs de Drept Publie Roman in 2 vol. Buc. 1890-91.

ft 11 Rom. Drept Adm.f/ ff 1891

/1 Daca persoanele morale straine au de dreptfill*, in Romania Bucuresti, 1895.

Dissescu G. C.: Legea Minelor Bucuresti, 1895.Les Origines du Droit Roumain Paris, 1899,

1/ Dumitrescu M.: Istoria Dreptului Public Ro-man Bucuresti, 1903,

Dissescu G. C,: $i Dumitrescu M : Istoria $i princip. DreptuluiPublic vol. I Drept Constitutional Bucuresti, 1903.

Dissescu G, C.: Conditia juridica a dreptului de farmacie inRomania, Bucuresti, 1909.

Dissescu G. C.: Ideia de Drept si fundamentul ei. Introducerela studiul Dreptului Constitutional. Bucuresti, 1911.

Dissescu G. C.: Ce este Enciclopedia Dreptului Buc, 1915,It Curs de drept Constitutional, Buc. 1915.

Editura Tipografii Moscopolene : I. Acoluthia tu Aghiu Hara-lambu, Moscopole, 1734.

Editura Tipografii Moscopolene: Acoluthia tu Aghiu Hara-lambu de Grigorie Ieromonahu. Moscopole, 1736.

1) Marele si distinsul .Jurisconsult Dissescu, isi trage originea dincomuna curat romaneasca Clinova, din Thessalia, alti data Megali Vlahia.

1/

1/ /1

el ft

C.:

1/ ft

,,

$i

,,

www.dacoromanica.ro

236

Editura Tipografii Moscopolene : I. Acoluthia tu Aghiu Serafim,Moscopole, 1740.

Editura Tipografii Moscopolene : I. Acoluthia tu Aghiu Climen-tos de Gr. leromonahu. Moscopole, 1742.

Editura Tipografii Moscopolene : I. Acoluthia tu Aghiu Visarionde Gr. Ieremonahu, Moscopole, 1744.

Foti Ion: Cantece indoua isturii aleapte. Bucure0i, 1912./I Poeme pagane. Bucurqti, 1919,

Poezii persane : Divanul Iubirii. Bucureqti, 1922.Spre necunoscut (poezii poeme). Bucurqti, 1923.Prometheu qi Per0 lui Eschil (traduceri). Bucurqti,1923,Vis qi Realitate (roman). Bucureti, 1927.Daphnis Cloe (roman), Bucure0, 1928.

ft Costa Belimace, Bucure0i, 1936.Conceptia Eroica a Rasei. Bucurqti, 1936,

Of Diferite lucrari publicate in Rev. Propilee Literare",Lumina, Lilicea Pindului, Revista Balcanica ; in ziareleViitorul, Ordinea, Universul, Universul Literar, Roma-nia Noua, Dimandarea.

/I Infrangerea RuOlor in Galilia. Bucure0, 1915.Rubayatul lui Omar Kaiam. Bucure§ti, 1927.Iphigenia in Taurida de Goethe. Bucure§ti.Amurguri de toamna,

Filipide Dimitrie din Ameru. Geografia Romaniei. Lipsca, 1816.Geagea H. Erweichung and Verhartung im Rumanischen, apa-

ruta in XVII Iahresbericht des Instituts fur rumani-sche Sprache zu Leipzip. Lipsca, 1910.

If Elementul grec in dialectul aroman in Buletinul Insti-tutului de Istorie qi Limba dela Universitatea din Cer-

/I Codrul Cosminului VII. 1931.Studii §i articole in diferite Reviste.

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Enhiridion arithmiticon itisintomos, efcolos the acrivis tu orthu logarismu er-minia is Kinin ofelian ton arharion etc. Halle dinMagdeburg, 1769,

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Epos iroeleghion pros Eca-terinin B. Lugdum Batavium, 1776.

si

si

si

if

nauti.

tI

www.dacoromanica.ro

237

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Piima sapficon iston elloghi-motaton Ke evghenestaton Scarlaton ton Sturzan,Viena 15 Julie, 1771.

Gehanis Constantin Moscopoleanul : Epigramma irocleghion istonen ieromonahus elloghimotaton chetis en Vienni ade-lfotitos sevasmion efimerion Anthimon ton ektis Ela-sonon ieras monis.

Gehanis Constantin Moscopoleanul : Epos iroeleghion iston Fi-lippidden catehorithi meta dio allon en arhitis ecdot-hisis grammatichis tu Moscopulu en eti 1773.

Gehanis Constantin Moscopoleanul : Epos iroeleghion is Vichen-tion loannovici ton Temesvariu, Episcopon 25 Fevrua-rius 1772.

Gehanis Constantin Moscopoleanul Epos iston comita Frankis-kon Kollarion 15 Aprilie, 1772.

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Epos saphicon istin ghe-nethlion imeran tu vasileos ton Prosson Fredericu B,

Gehanis Constantin Moscopoleanul : Dio Epigrammata prostonIghimona Ipsilantin exedothisan men allon en Lipsia.

Gehanis Constantin Moscopoleanul Proghimnasma gheometriconiti nea theoria to tragonismu tu chiclu. 24 Iannua-riu 1774.

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Biografia a lui GheorgheKastriotu, tradusa in greceste.

Gehanis Constantin Moscopoleanul: Gramatica a lui Reniu, tra-dusa din latineste,

Gehanis Constantin Noscopoleanul : Tin Catihisin tu Platon theton canona tu orthu chetimiuviu ec tu ghermanicu

Gherasi Tuliu: Un Ministru Roman Bucuresti, 1889.Ghiulamila I, (Doctor) 2) : Observatii si Reflexii din campania anu-

lui 1913 asupra organizarii $i functionarii Crucii Ro-sii a Romaniei. Bucuresti 1914.Organizarea $i punerea in functiune a posturilor rardiologice ale spitalelor de campanie ale Cruel' Rosiia Romaniei in Razboiul eel Mare, Bucuresti, 1916,

1) Zavira G.: Nea Elias sau Ellinicon Theatron, Atenal, 1872,2) Originar din renumita comunit aromaneasca Gopesi din Macedonia

Sarbeascii.

i).

:

www.dacoromanica.ro

238

Ghiulamila I: Opera de asistenta si Reeducatie a Invalizilor deRazboi in Romania 1917-1924. Bucuregti, 1924.

/I Statistica Medicala gi Socials a Invalizilor din Razboiai Romaniei. Bucuregti, 1920,

POStatistique Medicate et Sociale des Invalides de laGuerre de Roumanie. Bucuregti 1920.Statistique Generale des Invalides de la guerre deRoumanie, Bucuregti. 1923.

/I Problema Invalizilor de razboi in Romania. Bucuregti,1929.Situatia Invalizilor nostril de razboi gi a operei pentruajutorarea for in cursul anului 1932. Bucuregti, 1933.

11 Mutilatii nostril de razboi $i Protezele necesare lor,studiu technic, medical si social. Bucuregti, 1932.Un Proiect de reorganizare a Olio. Nat. I. 0. V. Bu-cures% 1932.17 ani de activitate in folosul Invalizilor nogtri dinrazboi. Bucuregti, 1933.Darile de seams anuale asupra activitatii Soc. Inva-lizii din razboi 1917-1934. Bucuregti, 1934,

/I Organizarea gi Functionarea Protezelor 1917-1935,Bucuregti.Opera de Asistenta gi Reeducatie a Invalizilor dinrazboi ai Romaniei 1917-1935, Bucuregti. 1935.

Ghiulamila I: 0 Cariera Medicala. Amintiri. Fapte gi Indrumaridin 30 de ani de activitate Ortopedica gi Medico-Sb-ciala 1905-1935. Bucuregti, 1936.

-Ghiulamila Lucrari in curs de publicareOrganizarea, Functionarea gi Rezultatele Posturilor.Radiologice ale Spitalelor Mobile ale Crucii Rogii

in Razboiul Mare.-Ghiulamila Organizarea gi Functionarea Spitalului No, 143 de

Fracturi din Capitals in timpul Razboiului.Ghiulamila Monografia comunei sale natale Gopesi.Gogiaman Haralambie din Berat : Memoriu privitor la Gimna-

ziul gi gcoalele primare din Albania. Bucuregti, 1892,

1) Neapiirute In urma survenirei pe neasteptate a mortli sale din varaanului 1936.

II

II

ft

I.: i),

If ti

I.:

I.

www.dacoromanica.ro

239

Goschin Ion : Principii in Arta, Tip. Bucovina. Bucuresti 1931If Miniaturi, Publicatie lunara pentru literature, arta,

stiinta. Tip. Fantana Darurilor, Bucuresti, 1933-1938,Goschin Ion : Diverse articole Publicate in Revistele ; Peninsula

Balcanica", Macedonia', Graiul Romfinesc", EcoulPindului", ,,Cele trei Cri.uri", Armatoli", Timocul,etc.

Grandea H. Grigore Aminceanul: Miosotis. Preludiile lui, pre-fata de G. Sion. Bucuresti, 1862,

-Grandea H. Grigore Aminceanul ; Miosotis, poesli Buc, 1865.,, ,, ci Lerescu Ion C.: Dorintele a doui Ro-mani si mediile de a le vedea realizate, Liege 1866.

Grandea H. Grigore ; Poezii Noui, Bucuresti. 1873.11 fp 11 Fulga. ,, 1875.II 1/ 11 Miosotis. Legende si Episoade (1856-1864).

Bucuresti, 1884.-Grandea H. Grigore :- Fulga sau Ideal si Real. Nuvele. Buc. 1885.Grandea H. Grigore : Miosotis Poezii Editia III. ,, 1885.Grandea H. Grigore I Nostalgia, Poezii. ,, 1885.Grandea H. Grigore Amine.: Vlasia sau Ciocoii Noui ,, 1887.

u 1/ 11 /1 Marcu Boceri (Biografie), Va-silikia scene din Haremul Albanes de Dora D. Istria,Atanase Diacu,

Grandea H. Grigore Aminceanul : Prefata la Amintiri de cala-torie a lui G. Carlova. Bucuresti 1896.

-Grandea H. Grigore Aminceanul: Fulga sau Ideal si Real. Bibl.p. Toti 552. Bucuresti 1909

Grandea H. Grigore Aminceanul : Dantul Mortii Bucuresti, 1918,11 10 /I /1 Revistele :ft ft If Albina Pindului ,, 1868-1871.,

If

II

SI

// ft

Of

Craiova 1875-1876Topuzul. Bucuresti, 1884

Baciu Anastase : Aromanii, Comer', Industrie, Arte, Expansiune,Civilizatie. Focsani, 1936.

Hagiade S.: Cercetari despre Romanii de dincolo de Dunare.Craiova, 1867,

Hagigogu T. Sterie : Emigrarea Aromanilor si Colonizarea Ca-drilaterului Bucuresti, 1927.

Hagigogu Toli ; Romania si Grecia (brosura) Bucuresti, 1923.

to

www.dacoromanica.ro

240

Hagigogu To li: Romanus-Valachus (sub tipar) 1938.,, ,, Articole in ziarele : Aromanul, Dacia, Aurora,

§i in Revista Peninsula Balcanica, referitoare la Ches-tiunea Aromaneasca, probleme externe, filologice 0literature dialecta15,

Ion Nicolae : Istoria Antics p, cl. I-a sec, Editia Ciornu Buc.11 II Medie 0 Moderna p. cl. II-a sec. ,, ,,

111 Moderna §i ContimporanA p, cl. III-a sec.,,,, 11 Romanelor p, cl. IV-a sec. ,,

Krystali Costa din Seracu: Skie tu Adu (poezie) Ianina, 1886_0 Calogherostis Clisuras tu Meso-

longhiu (poezie) Atena, 1889,Krystali Costa din Seracu: Ta Agrotica (poezie) Atena, 1891.

IP If II III 0 Tragudistis tu Horiuche tis Stanes(Poezie) 1893.

Krystali Costa din Seracu: Pezografimata Atena, 1894.II II If Ta Apanta in 2 tomuri Atena, 1912,

If II /I Ta Pismata. Editia Fexi Atena 1916Lambru Paul (fatal): Siloghi Dimoticon Asmaton Atena, 1850.

,, Despre orapil Moscopole in Rev. Chrysalis At. 1865.,, ,, Piimata tu Artstoteli Valaoriti in 3 tomuri At. 1868.VI 0. Apoheritismos tu Cleftu, poezie in Revista

Athine Atena, 1916.Lambru Spiru (fiul) : Intreaga colectie a lucrarilor sale se afla

publican atat in Revista Ipirotica Hronica din laninaAnul III-lea din 1928 §i torn. V lam A 0 B din1930, cat i in Catalogul publicat de Haritachi G.intitulat astfel: Catalogos ton dimosievmaton P. Lam -Lambru §i Spiru P. Lambru to metathanaton evrethi-cata. Putem mentiona in special urmatoarele lucrari:Gheorghe Zalacosta (1868); Apocalipsis peri tu mar-tiriu Riga (1891 i 1894); Riga, Vilara §i Hristopulu(1915); Pen C, Krystali (1894); Pen G, Averof (1899;1901, 1909) ; Pen Ipiru che Makedonia (1913-1914),Pen Seracu che Calariti in Revista Loghi che Arthra(1881); L Epanastasis en Ipiru tu (1821); I. Mosho-polis che i Icoghenia Sina ; Pen Moshopoleos in NeosEllinomonimon (1904-1928); Simiomata peri Rigas chePerraevos (1898) ; I. Patris tu Riga in Neos Ellinom-

11

II It

tI

pg gg

www.dacoromanica.ro

241

nimon ; Ec. Vienis o Rigas the I. Elliniki parichia ;Istoria Greciei in 6 tomuri Atena, 1886-1908,

Lambru Spiru (fiul) qi Legrand : Anecdota Engrafa peri RigaVelestenli,

Leonle Dr. Misail $i Pupa: 25 de ani de lupta in chestia Ma-cedo-Roma.'na Bucuresti, 1904.

Mageari Grigore $i N. Lungu: Carti de Muzica cl. I-VII Bucu-re$ti, 1934,

Martinovici Ignatie: Impunerea si Teoria Fiscalitatii Viena, 1785.Mekiu din Seracu: Istoria tis Ipiru Cair, (Egipt) 1909.Memoriul Corp, Didactic din Macedonia &lire Primul Ministru

Titu Maiorescu Bucuresti, 1913,Memoriul Studentilor Macedo-Romani Bucuresti, 1913.Mihciileanu ,5"tefan: Studiu as. Romanilor din Macedonia Buc,

Dictionar Macedo-Roman Bucuresti 1901.Murnu (fatal) Preotul: Apostolul in dialect Bucuresti, 1912.Mama George: (fiul): Studiu asupra elementului grec antifa-

nariot in limba romana. Premiata de Univ. Buc, 1898.Marna George (fiul): Ganduri si Vise Poezii Iasi.

Istoria revolutiei fratilor Petru si Asan pansla infiintarea Statului Romano-Bulgar, Extras dinAnalele Academiei Romane s. II t, XXVIII, 1906,

Murnu George (fiul): Rumanische LehnwOrter im Neugriechi-schen (tezi de doctorat) Studiu filologic as, cuvintelorromanesti impr. in Neogreaca Miinchen, 1902,

Murnu George (fiul): Monumente antice din Roma Buc, 1908.Arheologia Clasia Buc,, 1908.Vase pictate grecesti (din Muzeul din Buc. ,, 1910,

11 Istoria Romanilor din Pind Vlahia-Mare (980-1259)Bucuresti, 1913.

Murnu George (fiul): Basilica - cisterns. Studiu arheologic asupramonumentetor din cetatea dela Adamclisi in AnaleleAcademiei Romane,

Murnu George (fiul) Noi sapaturi in cetatea Tropaeum-AdamclisiBucuresti, 1910,

Murnu George (fiul) : Monumente de piatra dela Muzeul dinAdamclisi Bucuresti, 1913,

Murnu George (fiul) : Portretul elfin, studiu la iconografia anticsBucuresti.

16

tf SI

,, ,,

www.dacoromanica.ro

242

Murnu George (fiul) : Ruinele Atenei.Iliada lui Homer in romaneste, premiata cu pre-

miul cel mai mare al Academiei Romane mai multeEditii. Bucuresti.

Murnu George (fiul) : Odiseia lui Homer in romaneste premiatade Acad. Romans. Editie stralucita editata de CulturaNationals Bucuresti.

Murnu George (fiul): Sofocle, Electra, tragedie tradusa in rom.Of / / Alme Sol, poezii originate (epuizat) Bucuresti.

Murnu George 9 (fiul) : Pareri si Sugestii. Articole si Confe-rinte, Bucuresti.

Murnu George (fiul): Poeme straine, antologie de poezie anticssi moderns, Bucuresti.

Murnu George (fiul): Cele mai frumoase doine (unele tradusesi in dialect, Bucuresti.

Murnu George (fiul) : Bair de cantec armanescu (ritmuri ma-cedonene, Bucuresti, 1932.

Murnu George (lid): Altare si Ritual pentru tine, doua volumede poezii lirice, Bucuresti,

Murnu George (fiul): Cantecul plaiurilor noastre (in parte in-spirate din viata Romanilor din Pind (volum in ma-nuscris gata de tipar).

Murnu George (fiul): Romania si Elada in Memoriile Acad.Rom seria III, tom. VII, Bucuresti, 1935.

Murnu George (fiul): L'Origine de Comnenes (Originea roma-neasca a mares dinastii bizantine Comnenii) Confe-rinta tinuta la Congresul de bizantologie in 1924. VeziN. Iorga, Bulletin de la section historique ; AcademiaRomans, tom. XI, Bucuresti 1924.

Murnu George (fiul): Goethe Egmont", tragedie tradusa in ro-maneste pentru Teatrul National (in manuscris).

Murnu George (fiul): Sofocle ,,Edip Rege", tragedie tradusa inromaneste (manuscris).

Murnu George (fiul) : Studii Istorice: ,,Relatiile dintre Romaniibalcanici si Bulgarii in Evul Mediu". Conferinta tinutala Academia Romans,

1) Valorosul poet si distins prof esor universitarVeria.

Gheorghe Murnu, isitrage originea din falnicul tinut aromanese

www.dacoromanica.ro

243

Murnu George (fiul): Iliada lui Homer in Editia scolara,ft 10 of Blahava in Revista Convorbiri Literare, t.

XXXIX, BucurestiMurnu George (fiul): Chita $i Burl.Mi lci Vasile: Uzi Deceniu de Colonizare, Bucuresti, 1935,Niculescu Dimifrie din Tarnova: Istoria Sultanilor Imp. Otoman,

tradusa din greceste dupa Avram Vaporide, Buc., 1899,Nicolaescu Stoica: Romanii Macedoneni, Conferinta, Buc., 1899.

PP I/ Vlah, Cutovlah, Tantar si Barzovlah. ,, 1900.19 If Un Hrisov al Radului Voda dela Afumati,

R. Cony. Lit. 1902.Nicolaescu Stoica: Ajutoare banesti date la Sf. Munte, R. Cony.

Lit., tom. XXXVI, 1902.Nicolaescu Stoica: Despre Cnejii Romani, Bucuresti, 1902.

PP II Intelesul catorva cuvinte slavone, Cony. Lit.XXXVI, 1902.

Nicolaescu Stoica: Documente slavo-romane cu priv, la relatiileTarei Romanesti si Moldovei cu Ardealul in sec. XV$i XVI, premiata de Academia Romani. Bucur, 1905.

Nicolaescu Stoica: Diata Hindi, fiica lui Nicolae Patrascu Voe-vod, Bucuresti, 1907.

Nicolaescu Stoica: Zapisul Ilincal, fiica lui Nicolae PatrascuVoevod, Bucuresti, 1907.

Nicolaescu Stoica: Radu Negru Voda $i urmasii sal, Buc., 1908.II II Doua hrisoave dela Alexandru Aldea 1431-

1435, Iasi, 1907.Nicolaescu Stoica: Un pretios hrisov cu privire la Radu-Voda

cel Viteaz, Bucuresti, 1907.Nicolaescu Stoica : Casa Muzeu Regele Carol I din satul Po-

radin, tr, din bulgireste, Bucuresti, 1908.Nicolaescu Stoica: Documente istorice cu privire la Radu-Voda

dela Afumati sau Radu-Voda cel Viteaz (1522-1529),Bucuresti, 1909.

Nicolaescu Stoica: Diaconul Coresi si familia sa, Bucuresti, 1909.Hrisovul Tarului bulgar 10 Caliman Asen

din 2 Fevruarie 1243, Bucuresti, 1910,Nicolaescu Stoica: Onomastica Principelui Mircea al Romaniei

Bucuresti, 1910,Nicolaescu Stoica: Letopisetul Tarii Romanesti Bucuresti 1909

www.dacoromanica.ro

244

Nicolaescu Stoica : Portrete istorice, Domnita Florica, fiica luiMihai Voda Viteazul Bucuresti 1912

Nicolaescu Stoica: Petru Voda cel Tanar si Petru Voda Schio-pul Bucuresti 1915.

Nicolaescu Stoica: 0 lamurire istorica Bucuresti 1912,II ,, Sfantul Munte Athos ,, 1913II n Manastirea Cutlumusul din Sfantul Munte

Athos Bucuresti 1913.Nicolaescu Stoica: Documente dela Mihai Voda Vit. ca Domn

al Tarei Romanesti al Mold, si al Ardeal. Buc, 1916Nicolaescu Stoica: De cine a fost adus in tars capul lui Mihai

Voda." Viteazul Bucuresti 1919.Nicolaescu Stoica: 0 lucrare slavistica sui generis 1920Nicolaescu St.: Discutii filologice a numirilor slave date unel-

telor de plugarie in limba romans. Bucuresti, 1921Nicolaescu St,: Stapanirile lui Mihai Voda Viteazul din Jud

Romanati, Bucuresti, 1921.Nicolaescu St. : Domnia lui Alexandru Voda Aldea, fiul lui

Mircea Veda cel 135.tran 1433 -1435. Bucuresti, 1922.Nicolaescu St.: Adevarul a importantelor descoperiri Arh. dela

Curtea de Arges. Bucuresti, 1923.Nicolaescu St, : Domnia lui Neagoe Basarab Voevod 1512 -1521.

Bucuresti, 1924.Nicolaescu St.: Si, Munte si importanta lui pentru Romania.

Bucuresti, 1925.Nicolaescu St.: Canonizarea Sf, Filoteia §i intemeerea Princ

Muntenei. Bucuresti, 1929,Nicolaescu St,: Din trecutul Tarii. Importante documente isto-

rice. Bucuresti, 1931.Nicolaescu St,: Importanta descoperirilor arheologice dela Cas-

telul Doamnei Neaga" din Buda-Cislau, Bucuresti, 1932.Nicolaescu St.: Noi descoperiri arheologice la Biserica Mihai

Voda, Bucuresti, 1932.Nicolaescu St.: Un pretios chivot dela Neagoe Basarab Voevod

din 1512 - 1521 in Manastirea Dionisiu din Sf. MunteAthos, Bucuresti, 1933.

Nicolaescu St.: Revolutia dela 1848 - 1849. 0 medalie ',Muth'de Rusi pentru pacificarea Ungariei si Transilvaniei1849". Bucuresti, 1934,

,

www.dacoromanica.ro

245

Nicolaescu St.: Recenzii istorice. Bucuresti, 1934,Noui descoperiri istorice romane. Cercetarile la

Muntele Sinai si Ierusalim. Bucuresti, 1935.Nicolaescu St.: Manastirea Simon Petru din Sf. Munte si me-

tohul sail Mihai Voda. Bucuresti, 1935.Nicolaescu St.: Documente cu privire la istoricul Bucurestilor.

Bucuresti, 1935,Nicolaescu St.: Manastirea Xiropotamu din Sf, Munte Athos

f i metohul sau Plumbuita din Bucuresti. Bucuresti, 1935.Nicolaescu St.: Vechimea MAnastirii Snagov, Bucuresti, 1935,

7, Lamurirea unei enigme istorice Vladislav Voevodsi Doamna Neacsa 1488. Bucuresti, 1935.

Nicolaescu St.: Descoperiri arheologice in Biserica Patriarhiei.Bucuresti, 1935,

Nicolaescu St.: Vechimea Bisericii Sf, Dumitru din BucureftiBucuresti, 1936.

Nicolaescu St,: Filiatiunea lui Mihai Viteazul pe baza documen-tara. Bucuresti, 1936.

Nicolaescu St.: Manastirea Vieros din Jud. Muscel, Buc, 1936.Pt Domnia lui Vlad Ventila Voda dela Slatina

1532 - 1535. Craiova, 1936,Nicolaescu St,: Cum a murit Mihai Viteazul. Noui contributiuni

istorice cu privire la soarta osemintelor sale, Bucuresti.Nicolaescu St,: Pastorirea Mitropolitului primat al Ungrovlahiei

Hariton 1373 - 1381, Bucuresti,Nicolaescu St.: Doamna Calinichia, sotia lui Radu Voda cel In-

telept 1376 - 1384. Bucuresti,Nicolaescu St.: Documente inedite dela Mircea cel Batran 1386 -

1418, Bucuresti.Nicolaescu St.: Isvorul legendei despre origina eroului dela

CAlugAreni, ctitorul Manastirii Mihai Voda din Bucu-resti, Bucuresti.

Nicolaescu St.: Date noui despre filiatiunea lui Petru Voda$chiopul Domnul Tarii Moldovei 1574 - 1579 ; 1582 -1591 ; si tratatul comercial din 27 August 1588, in-cheiat cu Elisabeta regina Angliei. Bucuresti, 1937.

Nicolaeseu St.! Din daniile lui Stefan cel Mare acute Manas,tirei Zografu dela Sf. Munte Athos. Bucuresti, 1938

www.dacoromanica.ro

246

Nicolaescu St.: Canonizarea Sf. Filotea gi intemeierea Muntenieiin Adevarul din 16 Ianuarie 1929.

Nicolaessu St.: Un acoperAmint de porfirA gi our daruit Manas-tirii Rila din Bulgaria de Bogdan Voevod DomnulTariff Moldovei in 10 Martie 1511. Iasi, 1935.

Nicolaescu St.: Manastirea Snagov gi uga de stejar cu sculpturide sfinti a Bisericei Buna Vestire, Ctitoria lui VladislavVoevod in anul 1453 publicata in Rev. BucuregtiAnul III 1938.

Nicolescu C.: Publicatii in Buletinurile Academiei Romine despre :Contribution a la geologie de l'Epire Bucuregti, 1914.

11 of Sur les traces de glaciation dans le massif SmolcaBucuregti, 1915.

. Note sur la presence du Miocene dans la valleede la Voyoussa 1915.

11 Note sur l'Helvetion de la depression de GrebenaBucuregti, 1915.

. 0 Contribution a la geologie du systeme montagneuxdu Pinde epirote Bucuregti, 1915.

11 Publicatii in darile de seams ale Inst. Geologicdespre :

11 Asupra geologiei sistemului catenelor ionice dinEpirul de Sud Vol. Vi Bucuregti, 1916,

Asupra Senonianului gi Numuliticului din PlatformaPrebalcanicl Bucuregti, 1913'

If CercetAri geologice in Epir Bucuregti, 1922.0 0 Not preliminary asupra constitutiunii geologice

a regiunii vAii superioare a raului Calamas Bucu-resti, 1931.

,, 0 Sur la geologie de la Haute Vallee du Calama(Epire Meridionale) in Annuaire de l'Universite deThessalonique. Thesalonique, 1937.

11 11 Harta Geologica a Epirului (sub press).Nufici Branislau Crupueanul: A scris in sarbeste peste 40 de

piese de teatrth in majoritare comedii.Nufi Tuliu; File rupte din viala Arominilor. Chisinau, 1919

11 ,, Tragedia unei Idile BucuregtiAP 11 Poezii Macedo-RomAne 0

0 0 Poezii Lirico-Eroice ,,

If

,

www.dacoromanica.ro

247

Mici Tuliu : Murminti fara cruti ,Pt In Muntii Pindului (roman) Bucuresti

11 tI Calvarul neamului (roman) BucurestiPantazi Dimitrie Crusoveanul : leras the Ellinicas Istorias Atena,

11 II 11 Mithologhian Atena.11 11 Ghenikin Istorian Atena,

11 PI Il Arheologhicon Lexicon tradus dinnemteste dupa Smith Atena.

Pantazi Dimitre Crusoveanul: Parerga aOruta dupa moartealui Atena 1885,

Pantazi Dimitrie Crusoveanul ; Articole in Almanahuri si Rev.Periodice.

Pantazidi Mani Amniceanul : Peri Apocatastaseos tu chimenuMihail tu Pselu.

Pantazidi Mani Amniceanul : Omericon Lexicon dupa Krusiu $iSeiler Atena 1874.

Pantazidi ioani Amniceanul : Ghimnasiakin Pedageghikin At. 1889.11 It 11 Istorian tu M. Alexandru $i Istorian

ton Diadohon dupa Droysen, Editura Marasly Atena.Pantazidi loani Amniceanul: Anavasin tu Xenofontos cu comen-

tarii critice $i explicative in Bibl. Zografui Atena.Papacostea Gusu Goga (faW): In zilele redesteptarii Macedo-

Romane Bucuresti, 1927.Papacostea Cezar (fiul) fi Hildebrand: Manual de It Latina Buc. 1916.

11 It Talmaciri din Platon ,, 1919.11 ip Textul latin al Comentariilor lui Caesar 1921.tf Cercetari pedagogice $i sociale ,, 1925,,, Problema destinului in tragedia greaca 1925.,, ,, Evolutia gandirei la Greci ,, 1927.Pt Gandirea epics Elina ,, 1929.,, ,, Filosofia antics in opera lui Eminescu 1930.

Specificul roman in Georgice .1930.Platon. Viata, opera, filosofia 1931.

,,

IP

,,

Sofistu in antichitatea greaca ,,

Istoria literaturei elene in lecturi ,,

Antichitati religioase $i romane II

1934.

11Traduceri : Homer Odysea I-XII of

It go din Platon : Apologia, Eutyphron,Criton Banchetul, Phaidon Bucuresti.

,,

,,

,,

It

www.dacoromanica.ro

248

Papacostea Cezar (fiul) : Texte greco-latine Caesar de BelloGalico, Ciceronis, Platon, Lucian, Xenofon. Bucuresti.

Papacostea Victor (fiul) : Papa Piu VII si Francisc Ferreri,Episcop de Nicopole $i Administrator al Munteniei.Bucuresti, 1925.

Papacostea Victor (fiul): Trecerea Romani lor din cauza Silistreisub Exarhatul Bulgariei in Graiul Romanesc II No, 8Bucuresti, 1928.

Papacostea Victor (fiul): Despre Romanii desnationalizati dintreRusciusc $i Silistra in Graiul Romanesc" HI No. 1Bucuresti, 1929.

Papacostea Victor (fiul): Insemnarile lui loan $omu-Tomescucu privire la Arhimandritul Averhie in Rev. Aroma-neasca t. I No. 1 Bucuresti, 1929.

Papacostea Victor (fiul): Conflict Aromano-Bulgar la Veles,relatat de un Diplomat Austriac in Rev. Aromaneascat. I No. 1 Bucuresti, 1929.

Papacostea Victor (fiul): Documente Aromanesti 1860-1870 t.I No, 1 Bucuresti, 1929.

Papacostea Victor (hut): 0 naratiune bulgara despre lAromaniidin regiunea Ohrida Monastir in Rev. Aromaneascat. I N. 1 Bucuresti, 1929.

Papacostea Victor (fiul) : Aromanii la Kraguievatz Rev. Aroma-neasca t. I No, 1. Bucuresti, 1929,

Papacostea Victor (fiul) : Revolutia din 1821 privita de un misi-onar catolic in Rev. Istorica XV, Bucuresti, 1929

Papacostea Victor (fiul): 0 lista de intemnitati Olteni (1823) Buc,1929,

Papacostea Victor (fiul) : Vocabularul Conventional al D-lui Hr.$uli Bucuresti, 1930.

Papacostea Victor (fiul): Cateva Note asupra familiei Sina. Rev.Macedo-Romans Bucuresti, 1930.

Papacostea Victor (fiul) : Cuza Voda catre Baron Sina ScrisoareMacedo-Romans Bucuresti, 1930.

Papacostea Victor (fiul) : Capitan Aroman in Eterie in Rev,Macedo-Romans t. II Bucuresti 1930.

Papacostea Victor (fiul): $tiri polone despre Andrei $agunaRevista Macedo-Romans t. II Bucuresti, 1930.

www.dacoromanica.ro

249

Papacostea Victor (fiul): Memoriul Macedo-Romanilor catreNapoleon III in Revista Macedo-RomanA vol. IIIBucuresti, 1931.

Papacosta Victor (fiul): Theodor Anastasie Cava lioti. Trei ma-nuscrise inedite in Revista Istorica Romans vol. I.Bucuresti, 1931-32.

Papacostea Victor (fiul) : Vieti le Su Hannon Scriere inedita a luiDionisie Fotino Extras din Rev. Istorica Romans t.IV. Bucuresti, 1935.

Papacostea Victor (fiul): 0 Istorie a Turcilor in romaneste R.Istoria Romani lor t, V, Bucuresti.

Papacostea Victor (fiul) Balcania Bucuresti, 1936,11 povestea unei Carti. Protopiria lui Cavalidi

1937.Papageorges Calaritul: Peri Vlahofonon i Kutovlahon. At, 1908.Papahagi Nicolae: La Question Macedonienne Bucuresti, 1901.

/I $i J. Brun: Mosneagul dela Munte Buc. 1904.Les Roumains de Turquie, Bucuresti, 1905.

Papahagi Pericle: Jocuri copilaresti culese dela Romanii dinMacedonia Bucuresti, 1893,

Papahagi Pericle: Notite Etimologice Bucuresti, 1897.1/ Megleno-Romani partea I-ia si a II-a Buc. 1902.

Romanii din Meglenia , 1903,PO yf Graie Aromane pf 1

Gramatica Macedo-Romans 1/

1/ Numiri Etnice la Aromani ,, 1925,11 Chestiunea Aromaneasca Brasov, 1906,11 11 Scriitorii Aromani in secolul al XVIII Buc. 1909.11 Din trecutul cultural al Aromanilor Buc. 1912.

Literatura poporana a Aromanitor //

11 Poezia instrainarii la Aromani 11

11 Basme AromanePapahagi Tache: Aromanii din punctul de vedere istoric, cul-

tural si politic Bucuresti, 1915,Papahagi Tache: La Romanii din Albania, Bucuresti, 1920-

1/ Antologia Aromaneasca, if 1922.11 11 Din folklorul romanic si cel Latin, ,, 1923'11 Of

,,

0 problema de romanitate ,,Din epoca de f ormatiune a limbei

1923..romine

Bucuresti, 1924.

f

of

ft

ff

Sud-IliricA

Fp

www.dacoromanica.ro

250

Papahagi Tache: Cercetari in Muntii Apuseni, Bucuresti, 1925.II Graiul si Folklorul Maramuresului 1925.

11 Creatiunea poetics populara ,, 1926.,, ,, Biblioteca nationals a Aromanilor vol. I. po-

eziile lui Nusi Tuliu 1926.Papahagi Tache: Disparitii si suprapuneri lexicale p. I-a Bucu-

resti, 1927.Papahagi Tache : Macedo-Romanii sau Aromanii Buc. 1927.

of PO Etnografie Linguistica Romans 1927If 1, Basilica Eclesia ,, 1927.

Images d'Ethnographie Roumaine p. I-a Bu-curesti, 1928.

Papahagi Tache : Disparitii si suprapuneri lexicicale p, II-a Bu-curesti, 1929.

Papahagi Tache : Folkior roman comparat Bucuresti, 1929.pi gg Introducere in filologie romanica 1930

Originea Mulovistenilor si Gopesenilor in lu-mina unor texte 1930.

Papahagi Tache: Images d'Ethnographie Roumaine p. II-a Bu-curesti, 1930.

Papahagi Tache: Biblioteca Nationale a Aromanilor vol. II po-ezii Z. A. Araia si T. Caciona Bucuresti, 1932.

Papahagi Tache: Aromanii : grai, folklor, etnografie etc.Buc. 1932,II I, Images d'Ethnographie Roumaine. Banat Olte-

nie p. III 1934.Papahagi Tache: Biblioteca Nationals a Aromanilor p. III Ba-

taria-Anecdote 1935.Papahagi Tache: Prin muntii si valea Cernei Superioare Cra-

iova, 1935.Papahagi Tache: Flori din Lirica populara Bucuresti, 1936.

II Of Din Morfologia Limbei Romane 1937.n ,, Studii Marunte : note, etimologii, recensii, arti-

cole, cultural- nationale indif. publicatiuni si in Rev.Grai, si Suflet 1937.

Papahagi Valeriu: Les Roumains de l'Albanie et le commercevenitien aux XVII-e et XVIII-e siecle Paris 1931.

Papahagi Valeriu: Familia $aguna in documente venetiene sec.XVIII Bucuresti 1932.

Papahagi Valeriu: Aromanii din Molivistea ,, sec.XVIII Bucuresti, 1933.

Of to

,,

,,

,,

www.dacoromanica.ro

251

Papahagi Valeria: $tiri relative la relatiile Aromanilor mosco-poleni cu negustorii armatorii din Raguza in seco-lele al XVII-lea $i al XVIII-lea in Rev. Istorica Bu-curesti 1932.

Papahagi Valeria: Aromanii moscopoleni comertul venetianin secolele al XVII-lea $i al XVIII-lea. Buc, 1935.

Papahagi Valeriu: Originea geografica Arominilor (Revista Aro-mineasca, I, p. 56-66).

Papahagi Valeriu : Aromanii dup'a calatorii apuseni din secolulal XIX -lea. (Revista Aromaneasca, I, p. 148 -161).

Papahagi Valeriu: 0 scrisoare a lui Alexandru Mavrocordat&Are ambasadorul venetian Lorenzo Soranzo (RevistaIstorica, 1930, XVI p. 211-212).

Papahagi Valeriu: Une lettre inedite de Chrysanthe Notaras.(Academie Roumaine, Bulletin de la Section Histo-rique, 1930, tome XVII, p. 90-92).

Papahagi Valeriu: Une information vinitienne concernant Con-stantin Brancoveanu, prince de Valachie (AcademieRoumaine, Bulletin de la Section Historique, 1930,tome XVII, p. 93-95).

Papahagi Valeriu: Corespondenta inedita a lui Constantin Bran-coveanu cu bailul Ascanio Giustiniani (Revista Isto-rica, 1931, XVII, p. 169-176).

Papahagi Valeriu: Informatii venetiene relative la razboiul ruse-turc din 1711, la Carol al XII -lea, regele Suediei,la intentia Turcilor de a recuceri Moreia (Revista Isto-rick', 1932, XVIII, p. 107-132).

Papahagi Valeriu: Moscopole, centru arominesc in secolele XVII$i XVIII (Graiul Romanesc 1932, VI, p. 127-137).

Papahagi Valeriu: Contributii la istoria relatiilor comerciale aleMunteniei cu Peninsula Balcanicit si cu Venetia in se-colele al XVII-lea. si al XVIII (Revista Istorica, 1933XIX, pag. 119-126).

Papahagi Valeriu: OE Mocrxono;kivat x2t sb !Leta clg Bevetiocc ip.r1Z-pcoy xasac 'Ow 18 ov °deem (in 'Hnstpsyrtxds xpovoti., Ia-nina, 1934, p. 125-139).

Papahagi Valeriu: Cind s'a recunoscut latinitatea Romanilor ?(rev. Extemporal" a lic. Mihail Eminescu din Bucu-re0i, 1935, L 2, pag. 6-9).

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

252

Papahagi Valeria: Relatiile dintre Aromani si Daco-Romaniin trecut (rev. Extemporala a lic. Mihail Eminescudin Bucuresti, 1936, I, 2, p. 7-11).

Papahagi Valeriu: Relatiile Aromanilor din Moscopole cu re-presentantii Republicei Venetiei la Constantinopol insec, al XVIII-lea (Rev. Istor. 1936, XXII, p. 300-311).

Papahagi Valerie: Locul Aromanilor in Istoria Neamului no stru(Lumina, rev, lie. r. Grebena-Grecia, 1936, I, 3, p. 4-7).

Papahagi Valeria: Dimitrie Procopiu Pamperi un Aroman se-cretar, profesor si medic la Curtea domneasca dinBucuresti in sec, al XVIII-lea si colaborator al lui I. -S.Fabricius (Cartea Romaneasca, 1937, 17 pagini).

Papahagi Valeriu: Cand a recunoscut stiinta apuseana latinitateaAromanilor ? (Lumina, rev. lic, rom. Grebena-Grecia,1937, II, 2-3, pag. 3-8).

Papahagi Valeriu: Cum s'a format constiinta latinitatii la Aro-mani ? (Revista Istorica, 1938. XXIV, p. 43-49).

Papahagi Valeriu Contributiuni la istoria caravanaritului laAromani Lumina, rev, lic. roman Grebena-Grecia, II,1937 -1938, 4 p, 2-10),

Papahagi Valeriu: Aromani si rolul for economic in trecutBucuresti 1935.

Papahagi Valeria: 0 incercare de ascensiune in balon a unorAromanii din comuna Seracu in timpul lui All Pasain Revista IstoricA Bucuresti, 1936

Papahagi Valeriu: Constantin Hagi Gheorghiu Gehani. Rev. ht.Bucuresti, 1937.

Papaiani 1.: Le nouveau calendrier oecumenique, Buc. 1909,Patzoula Michel Etienne de Cleisoura en Macedoine: 1) Gram-

maire francaise et grecque dediee a Ali Pacha Tebe-lin imprimee a Vienne en 1815. La dedicace porte :en.) iniinXot5mp, rockrivozazw %al Kparcuaterscp Ao6XirqBiCtp 'AX Hamra."

Petrescu Birina: Abecedar Macedo-Roman Bucuresti 1900,Petrescu Vanghele: Mostre de dialect Macedo-Roman 1880.Pihtu Nicola Aminceanul sub *pseudonimul de Atixou Ilue)Pou

a publicat lucrarea intitulata AEckrott tfj IllvSoutcot Etiypoatin swv (Opicov. Atena 1923.

1) Pouqueville Histoire de la Regeneration de la Grece t, H CarteaIII cap. I. p, 5. Paris 1824.

CH

www.dacoromanica.ro

253

Pindea Tani din Beceasa: Floghera (vucolica tragudia) ,, 1936.Proect de Regulament pentru Administratia scoalelor $i biseri-

celor romane din Turcia Bucuresti.Pineta Achile: Regimul bunurilor imobiliare rurale in Dobrogea

Noua, Bazargic 1922.Pineta Achile: Regimurile Otoman, Bulgar si Roman, Legislatie.

Jurisprudenta $i Doctrina, Bazargic 1923.Pineta Achile: Legiuiri pentru imobilele rurale din Dobrogea

Noua Bazargic 1924.Pineta Achile: Chestiuni Dobrogene : Cetatenia in Dobrogea

Noua ; Regularea proprietatii rurale pe baza lucrari-lor Comisiunilor, Imobilele urbane supuse verificariietc. Bazargic 1925,

Pineta Achile: Proprietar, Director $i Redactor al gazetei,,Dreptatea" in dialectul aroman. Salonic 1911-1912.

Plastara George1): Libertes et Patrimoines, Paris./I II La notion juridique du patrimoine, Paris, 1903,If ,, Legalitarisme de J. J, Rousseau. Buc, 1905.

PP Incercari asupra regulamentarii muncii inRomania, Bucuresti, 1905,

Plastara George: Enciclopedia juridica. Bucuresti, 1905,11 11 Nouvelles tendances dans les droit, libertes

et patrimoines, Paris, 1912.Plastara George: Du droit de reduction des conventions et dis-

positions excessives. Paris, 1914.Plastara George: Curs de drept civil roman IV volume. Bu-

curesti.Plastara George: Curs de drept civil roman pus la curent cu

legislatia postbelica. vol. VIX. Bucuresti,Plastara George: Manual de drept international public in curent

cu nouile tratate $i conventiuni Internationale. Bucu-resti. 1927.

Plastara George: Principii de drept international. Buc. 1927.II Curs elementar de economie politica in 2 vol.

Poppilian N..: Romanii din Peninsula Balcanica, Cercetari inTipografia Thiel & Weiss, Bucuresti, 1885.

1) Eminentul profesor Universitar Plastara, isi trage originea din Pin-dul ar omiinesc.

www.dacoromanica.ro

254

Procopiu D. Pamperi Moscopoleanul: Aparitmisis ton LoghionGrecon 1), Bucuresti, 1720.

Procopiu D. Pamperi Moscopoleanul: IN° Ecotontadon ElliniconIstorion.

Procopiu 13. Pamperi Moscopoleanul: Diferite Scrisori 9.Raspuns la scrisoarea lui Apostol Margarit despre scoalele din

Macedonia. Bucuresti, 1896,Recata Basile Aminceanul : L'Etat actuel du Bilinguisme chez

les Macedo-Roumains du Pinde et le role de la Femmedans le Langage. Libr. E, Droz, Paris, 1934.

Recata Basile Aminceanul: La matiere, l'esprit et l'intellect-vi-vant, essai de vulgarisation philosophique. Paris 1932.

Recata Basili Aminceanul: La vigne des origines a nos jours.Chateaudun 1932.

Recata Basile Aminceanul: Humanisme a venir, ou vers une re-ligion de l'homme, 1933.

Recata Basile Aminceanul: Contribution a la prehistoire locale.Bul, Soc. Dunoise Janvier, 1934.

Regulamentul Scoalei Normale-Profesionale de fete din Bitolia,Salonic 1914,

Regulamentul Liceului Roman din Bitolia. Bitolia 1914.Scoalei Comerciale Superioare a Romaniei din

Salonic. Salonic, 1914.Reviste: Albano Romans, Albina-Pindului, Aromaneasca, Flam-

bura Pindului, Fratilea, Graiul Bun, Graiul Romanesc,Lumina, Macedonia, Macedo-Romans; Ovidiu, Penin-sula Balcanica, Pindul, Tribuna, Calendarul Aroma -nesc, Dimandarea, Tara Noua, Aromania Libera,

Riga Fereu Velestenli Thetalu: Fisichi Apanthisma. tip, Tratner.Viena, 4790.

Riga Fereu Velestenli Thetalu : Dimocraticon Prochirixis. Lipsca,1793.

Riga Fereu Velestenli Thetalu: Dimocraticon Prochirixis reti-parita la Viena in 1000 de exemplare in tipografiaSacisteanului Marchizu Puliu.

1). Publicata de Fabriciu cu o introducere in latineste in BibliothecaGraecat XI p. 769. 804. 805. 808. Hamburg, 1740.

2) Zavira in Nea Elias, ne spune cA, a vilzut unele din acele scrisoriadresate lui Gheorghe Trapezuntul.

www.dacoromanica.ro

255

Riga Fereu Velenftenli Theta lu: Latra. Viena, 1796.

If ff of et Imnuri. Viena 1797.

If If ft tt Harta cu Peninsula Balcaniea,Asia Mica, Editia Miller. Viena, 1797.

Riga Fereu Velenftenli 2hetalu: Nea Harts tis Vlahias che menustis Transilvanias ecdothisa harin ton Ellinon cheFillelinon eharahthi para to Fransua Miller. Viena, 1798.

Riga Fereu Velen$tenli Theta lu: Tu Neu Anaharsidos. Viena,If If Pt If Ton Ithicon Tripoda to Olimpia

tradus in dialectul comun si cu poezia Voscopula tonAlpeon dupa Marmontel.

Riga Fereu Velenctenli Theta lu: Oprotos naftis tradus din nem-teste dupa Gesmer.

Roza Constantin Gheorghe: Untersuchungen fiber die Romanieroder sogenannten Wlachen, welche jenseits der Donauwohnen. Buda-Pesta, 1808,

Roza Constantin Gheorghe: Maestria ghiovasirii romanesti culitere lAtinesti care sunt literele Romani lor ceale vechi

6Buda-Pesta, 1809.Samarineanu M. Gh.: Poezii in memoria lui Andrei Baron de

$aguna.Samarineanu M. G,: $oapta clipelor traite (poezii). Brasov, 1929.

If Tablouri din Pind (poezii). Oradia.If Romania farA note (roman), Oradia, 1934.If Kyazim, roman din preajma revolu$ii Ju-nilor turd. Oradia,

Samarineanu M. G.: Clara, roman sub press.Saru Sava Si Preotul C. Grigore.: Comentar asupra Sfintei

Evanghelii dupa Matei tradus din greceste dupa Zi-gaben in tipografia Cozia dela Ramnicul Valcii in douavolume cuprinzand ambele volume 14 capitole cu '750pagini. Volumul I-iu a aparut in 1931, volumul alII-lea in 1933, Sub tipar Inca doua volume.

Societatea Sprijinul Fratesc: Statutul. Bucuresti, 1903.Pindul: Statutul Bucuresti, 1906.

de Culture: Macedo-Romcia i: CAtre Aromani Bucu-resti, 1905,

Societatea de Culture: Macedo-Romtina: Statutul si Regulamentul.Bucuresti, 1907.

www.dacoromanica.ro

256

Societatea de Culture:" Macedo-Romano : Macedonia Macedoneni-Bucuresti, 1912.

Societatea de Cu Biwa Macedo-Romano: La Question des Macedo-Roumains, 1919.

Societatea de Culture:" Macedo-Romano : Statutul si Regulamentul.Bucuresti, 1916.

Societatea de Culture: Macedo-Romano: Statutul si Regulamentul.Bucuresti, 1934.

Societatea Molovifte: Statutul, Bucuresti, 1932.Staca G. : 1) A tradus in limba ceha urmatoarele piese care s'au

jucat atat la teatrul national din Praga, cat si la tea-trele din provincie Scrisoarea pierduta de Caragiale;Omul care a vazut moartea de Victor Eftimiu ; Omulcu martoaga de Ciprian Gh. ; Patima Rosie de Sorbul ;Napasta de Caragiale; Cunu Leonida si reactiunea deCaragiale.

Staca G: Publicatii in diferite ziare qi reviste ca Rodica siPlugarii de Alexandri ; La noi, de Octavian Goga ;Noi vrem pamant, de Cosbuc ; Un fragment din Can-tarea Romaniei, de Al. Russo; Hagi Tudose si Milogul,de Delavrancea ; De-a baba oarba, de Vlahuta ; Unom si un cal, de Sadoveanu ; Blana lui Isaia de Bra-tescu Voinesti ; Trandafirii, de Gala Galaction,

Staca G: Un manual practic de limba romans in coloborare cuDr. Zd' arski,

Staca G.: Un manual intitulat : Cech mezi Rumuny", cuprin-zand gramatica, vocabular si conversatie in EdituraOrbis din Praga.

Staca G, Rumunske Novely" tradus in limba cella Nuvelede Gane intr'un volum in Biblioteca Universals Sve-tova Knihovna" din Praga, in colaborare cu profesorulKrecam.

Staca G. Conferinte despre Romania politica, economics, tu-

1) Domnul Gheorghe Staca, actualmente docent de limbele romanice(Romana, Italiana si Spaniola) la Academia de Inalte Studii Comerciale siIndustriale din Praga. Este originar din pitoreasca comuna aromaneasca Sa-marina din Pind, unde invatatii Englezi Wace si Thomson. au invatat foartebine dialectul aromanesc, stand multi vreme acolo, imbracandu-se chiar incostumul national samarnitesc. Lucrarea for de mare valoare e intitulatiThe Nomads of the Balkans aparuta la Londra in 1914.

lor.

:

www.dacoromanica.ro

257

ristica, socials, culturala, balneara tinute in oraqeleBoemiei, Moravei qi Slovaciei,

Staca G,: Teza de abilitatiune intitulata : ,,Intrebuintarea sin-tactica a Conjuctivului in dialectul Macedo - Roman.

Stamu Loan Aminceanul: Istoria Vizantidos, tradusa din greceqtein dialectul comun, 6 Volume, tip. D. Theodosie, Ve-netia, 1767.

Statutul Asociatiei Corpului Didactic i Bisericesc din Turcia,Bucure0i, 1904,

Statutul Comunitatii Aromane0 din Gope§i, Bucure§ti, 1920,din Molov4te. Bucureqti, 1930'

Stiria Athanase Moscopolitul: Diafora Epigramata,Stoicescu, Naum $i Birina: Abecedar Macedo-Roman. Buc, 1906.Stoicescu V. ; Romani din Macedonia. Bucuresti, 1892,Tache Ionescu: Rev ista Junimea, tip. Greceanu. Bucure§ti, 1875.

If If De la cession des creances. Paris, 1878.SI II De condition de l'enfant naturel dans la Legis-

lation roumaine, Paris, 1881,Tache ionescu: De la recherche de la filiation naturelle Paris, 1881,

,, ,, Divorturile noastre. Bucure§ti, 1883,If II Discursuri parlamentare. Bucurqti, 1887.If If La politique etrangere de la Roumania. Buc, 1891.ff If Legea Clerului. Bucurqti 1893,II If Proiect de lege p. invatamantul secundar qi sup.

Bucure0i, 1895.Tache Ionescu: Chestiunea Macedoneana, Bucure§ti, 1897.

fp If Discursuri politice publicate in 4 vol. de Ch, S.Negoescu, 1902,

Tache Ionescu: Deux ans de finances roumaines. Buc, 1902.ff ff La Question des Balkans, Bucure§ti, 1903,lf ff Les Origines de la guerre. Paris, 1915.If If Souvenirs. Paris, 1919.II ff Discursuri de ra'zboi 1915-1917 p. Romania

Mare, 1919,Tache Ionescu: Politica externs a Romaniei qi chestiunea BA-

natului, 1920,Tache Ionescu: La Petite Entente in Rev, de France 1 Noem-

brie 1921. Paris, 1921.Tache Ionescu: Amintiri traduse in romane§te de N. B. Bucu-

re#i, 1923.17

1/

www.dacoromanica.ro

258

Tacit Nicolae: Regulamentul Capitulafiilor din Imperiul Sultani-lor, Bucuresti 1903.

Tardrescu A. Constantin: Mercantilism §i Neomercantilism mo-.netar Bucuresti 1936.

Tardrescu A. Constantin: Evolutia Interdependentei dintre Bu-get $i Fenomenele Monetare intre 1918-1936 Buc. 1937.

Tardrescu A. Constantin: Imprumuturile Fortate in Epoca dedupa Razboi 1918-1936. Bucuresti 1938.

Terpu Nectarie Moscopolitul: Pistis I-a Edilie tip. A VartoliVenetia, 1755,

Terpu Nectarie Moscopolitul: Pistis II-a Editie, tip. Ianiotul,N. Gliki, Venetia, 1779.

Trifon Ta$cu (Doctor) : Congresul Romanilor Otomani, Bucure§ti,1909.

Tuliu N.: Un Ministru Roman, Bucure0i, 1889.Tufi(a Sterie Aminceanul: Sinoptiki Pragmatia pert tis ec cliro-

dotimaton che eteron sinisforon shimatisthisis che isdiafora meri evriscomenis periusias tis chinotifosMetovu che peri tis epofelesteras aftis diatheseostipografia Kariofili. Atena, 1868.

Tovaru S. (Doctor): Un ilustru doctor vienez de origins gramos-tean primul sifilograf roman Ion Nicolide din Pind inRevista Macedo-Romans din 1931, Bucuresti, 1931,

/I Medic Aroman in trecutul Tarilor Romane in RevistaTribuna romanilor de peste hotare No, 7-8, Buc, 1925.

II Problema scoalelor romanesti din Balcani. Buc. 1934.PP Une page macedo-roumaine concernant les debuts de

la vaccination anti-variolique en Europe in Revuedes Balkans 1938.

Ucuta Constantin Moscopolitu: Nea Pedagoghia iti Alfavitarionefcolon to mathinta neapedeata romano-vlahica gra-mata is chinin hrisin ton Romano-Vlahon in tipografiaSacisteanului Marchides Puliu, Viena 1797.

Un Roumain de Macedoine: Les Roumains Macedoniens et lesintrigues etrangeres. Buc. 1892.

Valaoriti Aristotel 1) Mericas aftografus che anecdotus EpistolasAtena,

1) Revista Bucheto : No. 313 din 3 Aprilie 1930. Atena. 1930.Revista Dimdndarea No. I si 2 din Iunie §i Iulie 1937. Bucure0i, 1937.Biografia lui de V. Diamandi.

www.dacoromanica.ro

259

Valaoriti Aristotel: Stihurghimata (poezie). Atena 1862,11 11 Athanase Diaco, Atena. 1866.1 11 To Mnimosino, Atena, 1867.11 11 Astropoghiano, Atena,

Ptoho Hormoviti, poezie armatolieheascapierduta in Mare.

Valaoriti Aristotel: Piimata ecdedomenaipo S. Lambru in 3 V.Atena 1867-1868,

Valaoriti Aristotel: Kira Frosini the to Simantron. Atena 1869.11 11 S'apocaliptiria tu andriantos tu Patriarhu

Grigoriu tu E (v), Atena 1871.Valaoriti Aristoteli: Viografia ipo Nirvana. Atena, 1916.

/1 to Erga. Proologos ipo Ar, Kambani, Aten.a,11 11 Kritike Melete ipo Pa lama Atena.01 if ipo Roldis. Em. Atena.

ipo Pa lama (1824-1924). Atena,Valaoriti I.: Istoria tis Ellinikis Trapezis tis Ellados. Atena, 1902.Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Christomatie greaca. Buc,

/1 /1 17 11 Disertatie as, uncr voca-bule grecesti din Homer. Berlin, 1902,

Valaori Iuliu Jules Moscopoleanul: Texte grecesti cu adnotaridin Sf. Ion Chrystom, din Justin din Grigorie Teologul.din Sf. Vasile cel Mare. Bucuresti,

Valaori Iu liu (Jules) Moscopoleanul: Pronuntarea greaca, Buc.1/ 11 of 11 Observaliuni referitoare

la scriitorii clasici greci si latini in Analele Acad,Romane, Bucuresti 1905,

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Caracterul limbei grecestisi ideile straine culturii elenice din noul Testament.

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Elemente de linguisticaindo-europeana. Bucuresti, 1924.

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Texte elene adnotate dinPlaton (Criton) din Lucian (dialogul mortilor) dinXenofon (Expeditiile lui Cirus) din Esop (fabule).

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Texte latine cu explicatiuniromfinesti ca : De Bello gallico ale lui Cesar ; Meta-marfozele ale lui Ovidiu ; De Amicitia ; in Catilinamsi pro Aretia de Cicero ; Narationes de T. Luru ;Georgica de Virgiliu.

.,

www.dacoromanica.ro

260

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Versificajiunea latina pi

antichitatile religioase toate in colaborare cu profesoriiCezar Papacostea si Popa Lesseanu,

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Titu Liviu ; Isvoarele deinspiratie ale lui Catul Anacreon $i imitatorii sai ;Antichitatea 'Agana $i Crestinismul Solon si Mimnem ;Minunele $i in Vechiul Testament toate publicate inRevista Orpheus si in Revista Clasica,

Valaori Iuliu (Jules) Moscopoleanul: Secolul lui August ; apoiTeatrul vechiu, Teatrul Modern.

Vardaca Dimitrie Amincencul: Sinaxaria in tipografia Sacistea-nului Marchizu Puliu. Viena 1797.

Vaschide Nicolae: 1) Essai sur la psycologie de la main Paris.ig Le Sommeil et les Reyes

Les Hallucinations telepathiquesif et Meunier R : La Pathologie de Patten-

tion Paris.Vaschide Nicolae: et Meunier R La .Psycologie

et Pierson H De la valeur prophetique dunave dans la philosophie et dans la Pensee Contempo-raine Paris,

Vaschide Nicolae : et Vurpas. C: Psycologie du &lire dans lestroubles psycologiques Paris.

Vaschide Nicolae: Somnul si Visele traducere de M. Negru BucVelo Molovifteanul: 2) Cantece Junesti Doine din bana Aro-

manului Bucuresti,Vulcan Petre: 3) Zori (poezie) Craiova 1887.

PI Raiana (poezie) Constanta 1892.11 Dragomir (Roman) /I 1895.11 Lilice dela Pind (poezie in dealect $i in limbaromans Constanta 1897.

Vulcan Petre Anecdote $i Snoave. Constanja 1898Pontice, 1900,

If Fecioara (roman), ,, 1900.

1) La anexe reese din insAgi scrisorile sale originea sa aromiineasca.2) Simpaticul poet Velo s'a nAscut in comuna aromaneasca Molovigte,

cuib de nationaligti, intelectuali gi iscusiti negustori.3) Talentatul gi gingasul poet Petre Vulcan s'a niiscut in renumita co-

muna aromitneascit Tarnova din tinutul Bitoliei.

/I

.

§i

, ,

www.dacoromanica.ro

261

Pukan Petre: Duelul (comedie),ft If Asasinarea lui Mihaileanu, piesa

stanta 1901.Vulcan Petre: Acropolis (piesa de teatru)

Icoane din vials (roman).Armana (roman),Li liana (roman),Constantinopolul SemiluneiIstoricul Constantei PP

Farserotie in manuscris (piesa de teatru) ,, 1921.Contra Adventismului la moartea lui I, Banescu.

1921.

Vulcan Petre; Prin Rusia Revolutionara, zile de pribegie (ma-nuscris).

Vulcan Petre: A fondat Revistele: Ovidiu, Poporului, Columnalui Traian si Romania Mare.

Zalocosta George Serachiolul: 1) Ta Apanta (poezii). Atena 1903.Biografia lui de Spiru Lambru

Atena 1868,

lf If

ff

1900.de teatru Con-

Constanta 1901.1903.1909.1912.1915

fl

ff

11

PP PP ff ,, ,, de Dimitracopulu Atena1903,

Zarzuli Nicola Aminceanul: Aritmetica si Geometria traduceredin latineste in greceste dupa Wolf.

Zarzuli Nicola Aminceanul : Fizica dupa Moshemveine.Liturgia Sfantului Nicolae din A-PI ,, ff

minciu. 2).Zarzuli Nicola Aminceanul: Discursuri omagiale pentru Ecate-

rina II-a Imparateasa Rusiei,Zarzuli Nicola Aminceanul: Profetia pentru reinvierea Constan-

tinopului in deacord cu oracolul lui Leon cel Inteleptscrisa in 1767,

Ziare: Apararea, Courrier des Balkans, Glasul Victimelor ; Gra-

1) Biografia lui de V. Diamandi in Revista Dimandarea in No. 6 si 7din Noemvrie si Decemvrie 1937 Bucuresti.

2) Ziarul Fimi din anul III (1888) p. 124 zice : In orasul Triccala (Thes-salia) a fost martirizat in 17 Mai 1617 Sfantul Nicolae din Metova (Aminciu)si care se chiama Bazdani, Pomeneste si Mineul de pe luna Mai, ziva 16unde zice : Intru aceasta zi sfantul mucenic Nicolae cel din Metova, carelea martirisit in Triccala la anul una mie ease sute gaptesprezece prin foc s'asavarsit 16 Mai (Bazdani).

11

IP

If

ff

www.dacoromanica.ro

262

iul, Macedonia, Peninsula Balcanica ; Romanul delaPind ; Ecoul Macedoniei ; Dreptatea ;

Zicu Araia: Moartea lui Fulger qi Nunta Zamfirei (poezie)pg pg Enop Arden (poezie).

Zuca Gheorghe: Istorioare din Epir in Biblioteca Aromaneascat. 2. Bucure0i 1905.

Zuca Gheorghe: Un studiu economic as, Romanilor din Epir.Bucure0i 1906.

Zuca Gheorghe: Articole publicate in Revista Lumina i in dif.Ziare.

NOTA: Adaus la mar tirizarea Sfantului Nicolae din Aminciu dupaMineul dela citat : Stih.

Ca BA scapi de focul ghenei, prea fericite cu adevarat Nicolae, cel,,cu cugetiiri bune, focul ai rabdat".

SFAR$IT

--

www.dacoromanica.ro

Aduc viile mele muliumiri Onor. Societaiii de Cultura Macedo-Romcina in frunte cu Prqedintele ei Domnul DoctorPe tre Top a fi a onor. persoane care au bine-volt sei contribue cu obolul for pentru aparilia acesteilucrciri.

Mullumesc de asemenea f i D-lui Profesor N. Bagdasar i acolaboratorilor D-niei-Sale dela Tipografia TiparulUniversitar" care p.-au dat toata silinta pentru bunaretqita a acestei lucreiri.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

PrefataCAPITOLUL I

/1 II11 III

Epoca RomanoEpoca VlandImpartirea Imperului Roman de Rasa-seirit :

mina79

21

Provincii, Diocese $i Theme . . 33,, IV Timpurile Medievale 40

V Imperiul Romano -Bulgar 47u VI Timpurile Moderne ci principatele Aro-

melne$ti 62VII Moravuri, Datine, Obiceiuri fi Ocupatiuni 83

11 VIII Administratia Cornunald Aromoneascei 95, IX Redefteptarea Nationale

Partea I-a Chestia Scolard 100c, II -a Chestia Bisericeascei . . 117

X Aromeinii si Reizboiul Balcanic . . 12511 XI Tablouri Statistice 14211 XII Anexe 151

11 XIII Bibliografie 193Manuscrisul lui Benjamin de Tudela inlimba ebraithHarta Geografica cu comunele aroma -necti

to

.

www.dacoromanica.ro

113 1"1-5v

2/3P 11'277,11 002' '74: "PI) NON ',631.

=?)ri? o'WJ3! )Q ;4?) Opp iirttiN) zpv.: tp-p rit#J`v covNii

ov/rpr-22p cros npixr;Ti110'2) ?ii.no ip °I TV fk.)?07.r!??..'s

Qt;TI) Dikb risp rio.ct(?0'.

ol-pp)r) fl 2 optrel('

r=7'1)r-Ar) nf770, cif,'? 1110avirdo?

rvIvW

V"1.) Tr, t3IPT. arl.W 0%1P1CV

TM1.1:3 L3T17 )t44;72,0nri:7tzt 01-7iret

o'n1T-V it Dr.)1-k zoloDr? il; oa?r"?

Manuscrisul lui Benjamin de Tudela in limba ebraicadin anul 1170 d.

71

11),?.;

c:/.p

El.)1111,

tv*71ri onnL-PW

t:3'?01/fir.?-3fp7.1

5171, r3-;r-.-'t

1.)2

crNlip?

rDl

Ch,

www.dacoromanica.ro

CARTE GEOGRAPHIQUE DES COMMUNES ROUMAINES DE TURQUIEDressee par Mr. V. Diarnandi d'apres Charles Pe uc er I' etat-major autrichien

,4,-,

'...

..SANG. TASLI

.....

ar..r.,c.stp,

lip.,,,,IN, ---..!

..? (',-..).

E ....

Wilrovi

. oprizren

SANG. 1 REGCalennelcleo

-......... %

'`,..

fgri Palanca

9.iC-

liflicoma.aq Cotton

T'---- oofild\ Se01)12 Clablar*

ULGARIA{

xNW n.,..

o',',,,,,, "...., ,;,;'1" -.....- oA

f:"'"da' arlio.,,,,,filnik3

:#,

,

R II M E/

I. I A

;.."'...-.

4.)

SANG SCOORA\ . ! . 1 0 ,

G brin ,

11.Ita11,1

C 8.0100i

SAN.;G.V al c s

c Po...j :::R .1:::'

,5:0 k!.1115V4sie

t0777-0na 0:, ' ..GA'.11.1,AZ:1 -. .'.....f.24J,..,

t 4.-

00,00C lay, 7.0 '

IIIAwait

'II- e4Axpe,-9...--.f'',p, S A-II-6-.--'E L 8 4 SAN

. ..

.

L .

\ ,

1,4111(-40Nt... Cf

0 /BRA l '..,..,

el iCrusova

49

--Oen. \ _........ ....., ......

eeio.,,,,,,,s

SANG ,I AI' !raga

e.0 igg'000hrlda.

-.1., lanc0vit hiva, ,..... Ivue'?' II,,,,d do ti .:,

'''k\.7."-r

\S A N G .

le..icp.

-

.P)C/

,-.-

JITaegu,Alga slit*

6/-

krbita. 1. rt, .. :

y I 5 Seel...,Oh' are'l

Islo

N_

'..N.

-""Iner.

i'''' '4°111 1 1

Non10>in

thil,Yrr°,,..eq,6,,, 0

41fer' fa''' 7Iaw,:.C5h7na

I'" "C..- U

74700w Ve,'0

StreZN!

.

o ° '';,,,,e,,y6,1,4 6b1e4111,3Aaiun,

6u0.20. ()CNA;

\ o ,Val Peri,P4,

,,, ellA

8 7-'

y r

Mal 0 0 ,,

124 van',/,' 6

S A

s, t.,, D.Pri,,,,

800I Pore, 10IS 0

: i I 0 . .... .....,

,

/t,kr

L

.,.3nqata4,,. .1..,,,___I---T4117...--

carai. nu

C.1)

C Aierida., r, ,..

0*rani ? 4..'' c

.';);;:/att,

A,"whom,

1&Pa OO

q-I' \ I,0* 1.41CI.\....

0 4y4,1, . \ \VTR.

Sr,0,..pup,NA 647.0,,*

- -.IICara,,./0:rancra

"7,400000 1514420"J'r........

...,,,

.4' ,, Prosucoan, /a /k,' ia,,,I,i40,-4 t̀

'',,ct 'I

IP '4.110 l',;r'''' 71,S,,I,, 4 .4. :,,7t,,,,geac,,itIon, 1,,efi .. 1. i.

.

a00,dires 0 ..:::%7'''"`"'". 7.19..* ',.., , . 'A If 6

- ili S- \ 0,:i .51,

ep 'S'"\ ,,

'Iles/eras

0_ pio,,^

'4410

4'-G Memo .

O. Plan

0A veIta Id.

r001.7 'ci .' S 1 ,

Ilf):

'I III'f,?,' V eCl

h ''sZ, ,. r Si Id

de '..A PRIANOPOL

so

1,;. DRAMAa b

61 l'''''2ei

9/9

SciiltuSr Ion

t-

Car

r''

C7lore-

-1-0, 0., Vo.i,obasa ,.

drc.3,,,,,k, ..c ''''''''.' '1.e

7. reets77,04,-.,,,,:.4,0C,r a PVP011"0,,,, -5>..s, .1/-41,77,5' 1 . `',5-7,7° 7;

117 frank'5ticcr i.p. 4 ' ewti,,,,,,,,,. Gontap, L'antlevansa03.0 la,

\.6.20i1,0444,. 0 . 80791.9,12._. a ()sig.r, 'Ay 060.74100'

0 6 BERAT., c...,,,,,

...

9 S.

.."--...., Caleb°/e Bean

;s16-- riTi7PAeorr*I '6'-'''''''Nntici 6

k c,C'l AN.,.4_116HIFI CAST

AI-9,0-00,st, R4*

00,00v.. 41,, nAl \ '"--,-/ (-6.Papia,

.sell 6rec.; ' 1a4, -...,.....,,, t,... ....,,IFIna VIrstlio 000 I.,' .,1 OCra 006,0 1. Malic

,,,;-.....__,......-,; ;,..z haas... {(L 0,.'..c_'atrq avere N

.i. i. b Came,.

6A(*please ,

rf,WirFdtip

eNtopo **want' 0 ICOI1ICO

Nrc , Saha Jr :s. Stao0 6. k/1 N 6 tr ..V I 7 :....... .Ming., ........,....f..2--...-_,\01(0,1V,

4..tal Skin. ,.,..... ni 6o 10jr._srf

, 4. Nicole!u 11.tithillak ch.su 1

Nrupi0t0 6b-- ........... L-sovstr2 k 6 Si*,

. Orloh..leasort....A., ,.........y1-.11'91.1o'f-,,s,,,,.c,,,ii,,,,eco,i,,,

:.'.oPrenneti s.,........)1Bahorin oSerNe

4.4.49447(-101.0ni. 7.01,7,;10 \ Polenseli

3 A N 6 . S f R / G i : yt ddioSfede,d ® a diC.,/0 7 ''' 1:731,';',,t_____...,es..$ Ilehi000Y0--

,-- -,.....--Megan: 31:.----'007Ca'r 6.4r,.a .

''..

Cernarestnazi 10

4'ernop3' A

.

---\-- 1.1ebtqc

cateritil

Coma

° 04701

,o

ne ..... .....,...

1.; S A G0 r,<0

C',0 ,,,,, .. . ,

., G.;.,atada'1..1\

\

KO 0 ,....4, .,----eas,Ita 4, 6'; ,',.''' ;''.

v tiba i d .

Pak Oh 447,03s,, .,,, 5;Prayos,,, 74112,4 o rem 70.0 Cral;011,,

. I 4,.. -.4,7,,a , ,,,,. Grehentele Afe°,07 31, .25I vIrot,..lo C) 060 er.,

/AN/. N A .....c'le.6orari

P,7

540J/6 i--...0 VI no AteIINIA, 0rt.,

c., as.Yro4.10C7,9°81loillabaca6 . owatear..,a,..4C0.0 raiarid ofiff0y, ..________g..-,"Paleon00 0

Co Lur5aSn't9Val,' dWaia f.:.

Ora clip° gettoe.Amc i .opi,V46'''

PainS;,E A

.--,...-

V ralatepca

1A, "E ki

, (aria

L I A

.40ndr.7 c ffircto ..i,--'-'`'A C ''

C.Pan,r,

Y, 'E,

VidYleadIldlidMitaa

Ldgende...... limileartn01,1011.10.;',.0_-_- . ',km,....... . 5.9.104:.Ness Jerrie, ..t.

o (Oise.4447.,11,

itegAr.Q..i:--..,,,o,.-.

iiiipas ,

Satonir,

/6..1,

. E=ik,,ten-r

.....,..,,.....,IMO !Wean!,

ril 001'. 5-mCi a C' t 000a 0 fu oit WO

1UM *Gds..,frillag

2...4s.

- 3todra

nsfdejur acts Nonilt.!Ia

AMIIMINBI37 LItogr.210 5,0,000 3/

Echeiie 51.2500.002 00 30 A 60 70 ea 30

Kilometres

et

C

._

, A

'1

''.\

--'

"

, .,,

__-

c

.,.%

.

l .

/. -..,

'/'-----..

'..

..ilk

O

,I

....,,c

.

3

',.._

---------... . ----.+'S

,

..

./.' ... 74

.!

L.

4

..,...... .......

1 " -d

.....,

..........._ ......

0.....,

s

s'

^ '.40.11:tt-:-,., ..

.1:>:-41

,

v*%, H

o

l

,, -,---...,,. ..

k

\.?r

I

. . . \ \

\

',/ . y

-v-...

,

, /

\\

N7

,4.

6%. oi.p.., s 1 E S,,,ft,tkvici

ito- :

......,

:,...

i,.".

,'

..,,,,,,

'te -,,,

.

'P

\,...4-,

--

1

i,... :.'

' .

.

-

Oulfir orSouls

0br 1 ,: \ .,,. ;kr

1.--' 1 .

e

.,"

,__,Ci,. , ; :`,±4 3

.

i

.-- 0

,

S

,

, !

.

...............,.

.5" A

.1.:P;",` -

... t ""'

g

5.

--.1

\_ ,,,,,,

.,_

f.

/

.I

i,0 N .8,

---'='*--...,

4,

.

".

r-..1

s

1

.,........_"--//-<, i

, ,

,,,

;r

0,

..

lI

A-;",

.100

21, ,0o ,.,

.

--a-Jt

37 ...

.444.

5

,

'i

...

i.

.

g

, 3

.

a

' .

0.11

';''

\ ..

'r

,

1 /...,..,/

.

' -

' 1VA

.

.

.

\..

A,

4,

--..

--

.

rI I

.-,,

it

' : .. . ... .......

' \N.'"

.

. . '

.

s- ..

'... ,

.

-It...-

'

,

'

...

?

G

". ...

. ..4

A.

.

$0 02

40

, - -

i

ro

S

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro