GRIFFITHS SCHOOL OF MANAGEMENT

TEXTBOOKS

ffiffiffiruffiffiffiffi

ffituffiffi&tu&$F&A$TIAIU VAMU\fA * CIPRXAIru MKruEA

AmRIAt\' AXSARA & mAl\'X€t ruKA$&t€ 6

# l6{}R pml$Ac

r&!\!uT m(}6r{E&ru

I NTES R'TATE- EXCELEI\ITA. PA$I U'U E

Prima Editie

Eccnox?rEe Gfahatrt

Sebastian Vdduvalgor Prisac

Daniel Neagoielonu! Boghean

Editura Economicd2016

Ciprian BeneaAdrian Cioard

Capitolul tCapitolul2Capitolul3Capitolul+Capitolul5

Capitolul6CapitolulTCapitolulS

Capitolul9Capitolul t0Capitolul t 1

Capitolul 12

Capitolul 13

Capitolul t4

Cuprins

lntroducere in economia global5.. 13

Crestere economici, tehnologia gi interdependenla.. .. 35

Societdlile transna!iona1e............... 59lnvestilii striine directe....... 71

Valorile;i cultura in context g1oba1......... 93

Organizalii interna!iona1e............... ..................... 1 1 1

Sistemulfinanciar interna!iona1.................. 143Securitatea internationali gi modalitalide integrare politico-economicd...... 157

Sistemul de privatizare in perioada contemporand............. 17gEconomia larilor dezvoltate .......... 193

Jariin curs de dezvoltare ............... 2it7Uniunea Europeani .... 237

Perspective economice ale Rom6niei.. .......... 257

Perspective economice ale Republicii Moldova.... ......... 279

Cuprins detaliat

€apitolul 1 lntroducere in economia globali..... l3Definilii, concepte, caracteristici................. 14

Perspective istorice....... 19

Probleme contemporane in economia globala...... 28Rezumatulcapitolului 31

capitolul 2 cre;tere economici, tehnologia gi interdependenfa...... 35Definilii, concepte, caracteristici................. ...................... 36Perspectiva istoricd a 91oba1i2drii.................. 37Teoriile cregteriieconomice 44PC-ul ;i revolutia comunicdrii................... 4g

Externalizarea forlei de munci. 50

Capacitatea de inovare a unui sta1.............. 52

Rezumatul capitolului 55

Capitolul 3 Societilile transnationale............ ...................... 59SocietSlile transna!iona1e............... 60

Contextul care a favorizat proliferarea si dezvoltarea STN...... 60

Managementul STN.... 63

Aspecte pozitive gi negative ale STN...... 66

STN gi paradisurile fiscale..... 67

Rezumatul capitolului 69

Capitolul4 lnvestiliistrdine directe...... 71

Definire 9ic1asificare................... ...................... 72

lmpactul investiliilor striine directe asupra economiilor nalionale 76

Strategii nalionale de atragere a investiliilor strdine directe....... g2

Rezumatulcapitolului 89

Capitolul 5 Valorile si cultura in context global........ 93

Democralie gi 1ibertate................... 94

Religiidominante 99

lmportanla increderiiin economia globala.. ............... 106

Rezumatul capitolului ................ 109

Capitolul6 Organizaliiinterna!iona1e......... ... 111

Definilie a conceptelor................ ................... 1 12

Clasificarea organizaliilor interna!iona1e......... 119

Organizalii internalionale principa1e............... .............. 120

Organizalii economice internationale............... ............ 128

Rezumatulcapitolului ................ 139

Capitolul 7 Sistemul financiar interna!iona1............... ...... 143

Etapele de dezvolate ale sistemului internalional bancar... ........ 144

lnstituliifinanciare interna!iona1e............... .................... 151

Rezumatul capitolului ................ 153

CapitolulS Securitatea internalionali gi modalitilide integrare politico-economici. 157

Definirea gicaracterizarea securit5lii internaliona1e............... ...... 158

Bloculeconomic 8R1C............ .... 167

lmpactul organizaliilor teroriste asupra securitd!ii interna!iona1e..................................... 1 71

Rezumatulcapitolului ........,....... 176

capitof ul 9 sistemul de privatizare in perioada contemporani............ .......... 17gDeficitul democratic ................... 1g0Privatizarea guvernului........... .. 1g3

Criza financiard a anului 2008........... ........... 1g6Perspectiva bizantind asupra economiei ..................... 1ggRezumatul capitolului ............... j 90

Capitolul 10 Economia lirilor dezvoltate ...... 193Definilie gi caracteristici............. .......,............ 1g4Potenlialul gi nivelul economic al ldrilor dezvoltate ..................... 196Politica economici in larile dezvoltate .... 2O5

Previziune economicd asupra SUA............. ..................... 209Rezumatulcapitolului ............... 212

Capitolul t t Tdriin curs de dezvoltare ............ 217Definilii concepte gi c1asificdri.................... ...................... 218

Perspectiva economicd de dezvoltare a Chinei..... .... 231

Rezumatulcapitolului ............... 233

Capitolul 12 Uniunea Europeani............. ..........287Etapele de dezvoltare ale Uniunii Europene.. ............. 239

Aderarea la Uniunea Europeand 5i Parteneriatul Estic.. ............... 246Fondurile Structurale Europene.. ............... 24gDezavantaje ale Uniunii Europene.. ........... 253Rezumatulcapitolului ............... 254

Capitoluf 13 Perspective economice ale Rom6niei................ .............. 257RomAnia: stat membru UE........... .........*....... 259

Climatul investitionalin Rom4nia.................. .................. 268

Comertulextern al Romdniei.................... ... 270

Probleme socio-economice in Rom6nia .. 271

Rezumatulcapitolului ................ 275

Capitolul 1 4 Perspective economice ale Republicii Mo1dova............"...

Dinamica economicd a Republicii Moldova gi integrarea european5...................

lnvestiliile strdine directe gi climatul investilional al Republicii Mo|dova.......................

Comerlul extern al Republicii Moldova.........

Probleme socio-economicein Republica Moldova..... ..... 294

Rezumatul capitolului ................ 296

279

280

289

292

lntroducere ineconomia globalaSebastian Vdduva, Adrian CioarS, lgor Prisac

si sublinieze importanla studierii economiei globale in context contemporan;

sd defineasci gi sd conceptualizeze economia globald;

sd explice modulde evolulie a economiei globale;

si identifice trisiturile principale ale economiei globale.

Scri

Acest capitol cupr.inde o,lltroducere indomeniul vast al economiei globale, expundnd,totodatS, elementele esenliale pentir; cooperarea dintre naliuni gi etapele istorice, care au

definit mediul concurential global, din antichitate, continu6nd cu Evul Mediu gi pani inperioada contemporanS, perioadd in care se discuti tot mai mult conceptul de globalizare.in incheiere, se analizeazd modul in care inegalitatea se manifestS in societate, din cauzadiferenlelor de venituri, dar 9i din cauza diferenlelor de ordin cultural.

14 Capitolul 1

ecocomf* gfi:S*fd - ram ura

economiei care studiazd comunitatea

internationalS, relatiile economice

dintre state Ei activitatea firmelor

transnationale.

lntroducere in economia globald

T .$ ffi*ftsE€S*, €ssx€*S€eu eerme€erBs€*s$

Economia ca laturd a existenlei umane, reprezintd sistemulde activitdli la care participS, prin funcliile lor, agenlii economiciproducdtori de bunuri gi servicii sau intermediarii. Economia includetrei maridomenii:. Microeconomia - constd in acliunile si comportamentele

participantilor individuali in activitatea economicd, dar gi inprocesele iniliate de cdtre acegtia. in acest domeniu sunt incluse

;i studiate firmele, gospodariile familiale, administraliile etc.. Macroeconomia - studiazi economia nalionalS cu fenomenele

gi procesele specifice acesteia: gomajul, inflalia, deficitul bugetar,puterea de cumparare etc.

. Mondoeconomia/Economia Mondiala/Economia Globalastudiaza comunitatea internalional5, at6t din punct de vedereal leg5turilor economice dintre !5ri, cAt ;i in ansamblu, la scardmondialS. in aceasta carte vom denumi disciplina de fald studiatdEconomia globalS, intrucAt acest termen prezinti o nuanli de ungrad de proximitate mai ridicat - globalii implicd pe cei de aici, pecand mondialii implica pe cei de afard.l

Ee*n*nria glebaE6 implici interactiunea dintre economiile nationalegi activitdtile de schimb comercial, financiar 5i ale resurselor umane, dargi interacliunea dintre agentii economici la scara regionalS sau global6.Aceste schimburi economice, de cele mai multe ori, sunt determinate deprobleme globale (ex migratia, resursele energetice limitate, insecuritateanationala/internationala, subdezvoltarea statelor, situa!ia ecologicS,pandemiile, terorismul internalional etc.). in dezvoltarea economieiglobale au existat dou5 etape importante.

Prima etapd este mondializarea prin comerlul exterior, care a constatin evidenlierea economiilor nafionale. S-a crezut c5 mijlocul prin carebogSlia unui stat poate fi sporitd este comerlul exterior, atata timp cAtstatul respectiv exporta o cantitate mai mare dec6t importa.2

A doua etapi constd in preponderenla investiliilor externe de capitaldatoritd firmelor transnationale care depSgesc aranilele nationale, astfelincat frontierele economice ajung sa nu mai coincidd cu cele politice.Astfel, economia globalS reprezinti etapa schimbului de activitSli incare este implicatd majoritatea agenlilor economici de pe glob 5i aceastanu se reduce la sfera circulaliei bunurilor economice gi a capitalului, cicuprinde at6t sferele producliei materiale, ale cercetdrii gtiinlifice cat 5i aleconsu mul ui.3 Economia g lobalS prezinti urmStoarele caracteristici:. Elementele de baza ale economiei globale sunt reprezentate de

economiile nalionale, intrucdt acestea exerciti o influenld puternicS,proporlionalS cu stadiul lor de dezvoltare;

. Economia globalS este un sistem caracterizat de interdependen!5 -dezvoltarea economiilor nalionale depinde de relaliile dintre acestea,atAt cantitativ, cAt si calitativ;

. Concurenla dintre agenlii economici opereazi la scard globalS gi

conduce la progresul economic;

I negal itatea prosperitSlii economice este ca racteristicd economieiglobale - anumite economii nalionale sunt mult mai dezvoltatedec6t altele care se confruntd cu sirdcia. Chiar daci existd odiscrepan!5 mare intre economiile nalionale gi intre condiliile detrai ale populaliei, pe termen lung, se preconizeazd o crestere a

produsului brut la nivel global;Economia global5 este eterogenS. Chiar dacd se observi otendinla de uniformizare, natiunile incd i9i mai pistreazd tradiliile,valorile gi obiceiurile proprii. in acest context, pot apdrea conflicteintre valorile globale 9i cele locale.a

Economia este o gtiin!5 care abordeaza aspecte problematicerezervate. Tendinla observatd in studiul economiei, in oricare dintrecele trei domenii ale sale, este de a studia marii economigti gi contextuleconomic din teritoriile pe care acegtia le-au dezvoltat.

Economia, ca ;tiin!5, are de-a face cu modul in care se pot impirliresursele limitate in funclie de un numdr nelimitat de dorinle alepopulaliei, iar economia globala cuprinde termeni care sunt frecventutilizali, ceea ce o distinge fald de celelalte domenii de studii. instudiul economiei globale, exista patru concepte importante caredefinesc realitatea pe plan global a pielei: dezvoltare, bunistare,interconectivitate gi g loba lizare.

Conceptul de dezvoltare

ldeea dezvoltdrii igi are originea in mandatul divin pe care

Dumnezeu l-a dat omului in grddina Eden, imediat dupi Crealie.Acest fapt este relatat in cartea Geneza 1'.26,28'.,,Apoi Dumnezeu a zis:

<<Sd facem om dupi chipul Nostru, dupd asemdnarea NoastrS; el sistip6neascd peste peStii marii, peste pisdrile cerului, peste vite, peste

tot pdm6ntul gi peste toate tirAtoarele care se migcd pe pdmAnt.>>Dumnezeu i-a binecuvAntat gi Dumnezeu le-a zis: <<Cregteli,inmul!i!i-v5, umpleli pdm6ntul 5i supuneli-l 9i stipAnili peste pegtii mirii, pestepisdrile cerului gi peste orice vieluitoare care se mi;cd pe pdmdnt>>'i

in contextul dezvoltdrii, mandatul era: ,,cre;te!i, inmul!i!i-v5,umpleli pamAntul gi supune!i-|." Odati cu neascultarea primului om,relatiile 5i fenomenele din naturd au fost afectate, iar dezvoltarea a

suferit intervenlia haosului in ordinea stabilit5, prin cunoaStereabinelui 5i a rdului (Geneza 3:22). Astfel, fiecare dintre noi am fost crea[icu acest mandat divin de dezvoltare.

Societatea internationalS, in mod neintrerupt, se afl5 in ciutareaordinii prin activitdti sociale, economice, 5tiintifice, de schimburicomerciale etc. in perioada contemporanS, dorinla de dezvoltare 5i

progresul socio-economic reprezinti obiective majore in a face fa!5problemelor globale.

Economia este un studiu al dezvoltdrii. Dezvoltarea, insi, nueste liniarS, ci este determinatd de fluctualii. Dupd cdderea omuluiin picat, toate lucrurile pi toate relaliile au fost denaturate, ceea cea condus la probleme sociale gi economice. De-a lungul istoriei, se

Capitolul 1 lntroducere in economia globalS 15

dezvclta re globolti - procesu I de

gestionare a resurselor disponibile gi a

relaliilor dintre membrii societ5lii.

16 Capitolul 1 lntroducere in economia globalS

poate observa cd dezvoltarea umanitdtii gi a economiilor nafionalea fost inegalS. Acest lucru a determinat formarea unor clase sociale(ex: clase exploatate si clase exploatatoare). Din perspectivi istoricd,aristocratia, de regulS, devenea bogatd prin fort5, prin putere, uneoriprin implementarea unor sisteme dezvoltate de opresiunea religioasi.Clasa exploatatoare trdia din bunastarea gi din bogSlia produsd de ceice le erau inferiori, 95o/o din populalie trdind la nivel de subzisten!d,acegtia produceau doar ca sd supravie!uiasc5.

Conceptul de bunistare

Al doilea concept important in economia globald estebundstarea, adicd un standard de via!5 decent atdt pentru individ,cat gi pentru societate. Trebuie menjionat faptul c5, in ciuda lupteipentru instaurarea bunistdrii, economia globalS nu este capabilS siaduca totdeauna bunistare pentru populalia globului. Consecinleleneascultdrii primilor oameni au afectat bunastarea gi dezvoltareaeconomic5. De exemplu, omul cultivd diverse plante (ex: gr6u,porumb etc.) iar pdmdntul trebuie tratat 5i ingrijit ca aceste culturisi supravieluiasc5. Cu alte cuvinte, starea naturala a omenirii dupSciderea in picat este sirdcia, aceasta ri mAn6 nd una dintre constantelespecifi ce contextului economic.

ffiDistrihrufia sociala

Clasa bogatd

Clasa sdracd

bundstarea- standard deviala decent, Bunistarea, dezvoltarea economici, crearea prosperitdtiiat6tpentruindivid,c6tgipentru sunt rezultate care necesitS multS muncS ;i creativitate. studiulsocietate' economiei globale presupune existenla acestor doud elemente.

Munca este definita ca fiind un factor de produclie care utilizeazdforla ;i capacitatea umand de a obiine bunuri economice gi servicii,iar creativitatea este abilitatea de a genera idei gi concepte noi caresi aducd valoare prin rezolvarea unor probleme sau prin satisfacereaunor nevoi.

Capitolul 1

Conceptul de interconectivitate

lntroducere in economia globalS 17

interconectivitate - crearea relaliilor

intre indivizi care aparlin unor grupuri/

societdli diferite cu scopul dezvoltirii

acestora 9i a imbundtdlirii nivelului de

trai

glabalizarea- formi de integrare prin

internationalizarea activitdlilor umane;

acest termen este definit in termeni

economici, dar cuprinde 9i aspecte

culturale, biologice 5i politice.

Al treilea concept care domind in studiul economiei globaledescrie fenomen u I i nterconectivititii di ntre oameni, state, economii,agenti economici, organizatii internationale, comunitafi regionale etc.Cei mai mulli experli considerd interconectivitatea ca fiind o invenliea omului modern, insd acest fenomen s-a manifestat in diferite formeincd din perioada antichit;!ii.

Biblia prezinti numeroase evenimente istorice marcante, in careomul gi-a exprimat dorinla de a comunica cu ceilalli, cu scopul dea crea 9i de a construi ceva. Aceste evenimente au avut loc imediatdupi Marele Potop, prezentat in Biblie, cu toate cd porunca diviniera rdspAndirea omului pe glob. Acest lucru se explicd prin faptul ca

rdsp6ndirea implica riscul falimentului in cucerirea unor noi teritorii 9i

in dob6ndirea unor lucruri noi.De la inceput, principalul scop al oamenilor a fost de a cuceri gi

de a stdpani teritorii, fiind promotori ai vielii pe intreg globul. Cea

mai ilustrativd dorin!5 de colaborare este construirea Turnului Babel,eveniment relatatin Biblie. Dupa mai multe generalii de la evenimentultragic al Marelui Potop, oamenii au inceput sd construiascd un turninalt cu scopul de a ajunge pana la cer, probabil pentru a supravie!uiunui potential nou potop, prin adipostirea in acel turn sau pur gi

simplu, pentru a-giface un nume. Obiectivul lor: interconectare pentrua scdpa de posibile pericole.

Secole mai t6rziu, interconectivitatea caracterizeazi polisurilegreceSti, care incercau s5-5i apere interesele economice 5i politice prinalianle gi confederatii (sec. Vl-lV i. Hr.). Aceastd tendintd este observatiin dezvoltarea marilor imperii, cum ar fi: lmperiul Elen, lmperiulRoman, SfAntul lmperiu Roman de Natiune GermanS, lmperiulOtoman, lmperiul Rus etc.

in perioada postbelic6, sensul termenului interconectivitate se

extinde, implicAnd nu doar o dimensiune geograficS, ci gi schimbulcomercial, tehnologic, informalional 5i al fortelor de munc5. ApariiiasocietS[ilor transnationale demonstreazd faptul cd agentii economici,care transced limitele 5i hotarele economiilor nationale, joacd un rolimportant in comunitatea interna[ional5. De asemenea, economiaglobald 5i securitatea interna{ionalS nu sunt determinate doar destatele naliune. Un catalizator important al relatiilor economiceinternationale devin organizatiile interna{ionale, care prin colaborareamultilateralS au creat o noud dimensiune, atAt pentru economiileregionale c6t 5i pentru economia globalS.

Conceptul de g lobalizare

6lobalizarea reprezintd internationalizarea activitSlilor umane.Acest concept este adesea definitin termeni economici, dar cuprinde oomogenizare tripartitS: culturala, biologicd 5i politico-economica. Uniispeciali5ti utilizeazd acest termen pentru a descrie procesul prin careculturile dominante exercitd influente sociale, politice si economice

18 Capitolul 1 lntroducere in economia globald

asupra altor natiuni 9i culturi, fenomen care este prezent inca de laprimele contacte ale societililor antice.s Globalizarea economicda inceput atunci cdnd popoarele lumii, cu propriile lor sistemeeconomice, au inceput sa faca schimb de resurse 9i si cucereascd pecale militari teritoriile altor na{iuni. Mul!i sociologi adopti o pozilieneutrd cu privire la globalizare, expunAnd atAt avantajele, c6t gi

dezavantajele acesteia, observand efectele gi conseci ntele g loba lizdriiin istorie. Pirerile sunt impirfite: unii cred ci globalizarea va crea osocietate utopicd, ideala, iar allii sunt de pdrere ci globalizarea vaobliga culturile mai pulin dezvoltate si accepte valorile culturilor maidezvoltate.

De-a lungul istoriei, guvernele au fost considerate motoare aleglobalizdrii, dar in ultimii ani s-a observat cd marile companii, firmeletransnalionale au promovat gi fluidizat acest proces de globalizare,alSturi de progresul tehnologic.6 Domeniul economiei globaleopereaza cu urmitoarele concepte:. Capitalism - sistem economic in care metodele de produclie sunt

proprietali private sau ale statului. Bunurile, serviciile gi capitalulcirculS intr-o piala liberS.

. lariin curs de dezvoltare - !5ri clasificate de citre Banca Mondiald,in funclie de Venitul Nalional Brut, ca fiind ,,intermediare" si ,,cugrad scazut"in ceea ce privegte venitul.

. ldri in tranzilie - in perioad a 1989-2002, define;te grupul statelorcare experimentau trecerea de la economia de comandd la ceade pia!5, de la dictaturd la democralie. Dupd anul 2002, !drile intranzitie sunt !arile din Europa de Est care urmiresc aderarea laUniunea Europeani.T

. lSri dezvoltate - sunt statele care au economie prosperd ;itehnologii mai avansate in raport cu celelalte state. criteriile deevaluare in dezvoltarea economici sunt: produsul intern brut(PlB), venitul pe cap de locuitor gi condiliile de trai.8

' comerlul electronic - se referS la tranzacliile economice care auloc in mediul electronic, incluzAnd tranzacliile prin internet ;itranzacfiile electronice directe intre firme.

. Omogenizare - uniformizare prin amestecul elementelorcomponente.

' Piata mondialS reprezintd totalitatea schimburilor dintre agenliieconomici la nivel mondial. Asemenea pielei interne, pia[amondiald este eterogena, fiind alcituitd din tranzaclii specifice debunuri 5i servicii.

' Diviziunea internalionalS a muncii exprimd tendinla agenliloreconomici de a se specializa intr-un anumit domeniu de activitateeconomicd pentru a fi conectati la circuitul economic mondial.

' Mercantilism -teorie economicd ce susline faptul ca prosperitateaunei naliuni este bazatd pe abilitatea de a furniza capital.Mercantilismul este adesea asociat cu acele state a cdrorprosperitate se datoreazS, in mare misurd, schimbului de mdrfuri.. Liberalismul - curent ideologic gi social-politic ce promoveazdlibertatea gi egalitatea in drepturi.e

s&

:ft