(

$AGIJNA, Dan Drosu

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea dur Bucureqti (1973), doctor in drept (1983).

Activitate: asistent universitar (1973-1984); lector universitar doctor (1984-1991), conferenliar uni-versitar doctor (1991-1995); profesor miversitar doctor, tihrlar al disciphnelor: Drept t-nanciar qifiscal; Drept bancar 5i valutaq Facultatea de Drep! Universitatea drn Bucuregti (din 1995);consilier de conturi, Curtea de Conturi a Romaniei (1993-1999); prqedinte al Secfiei Jwisdic-tionale a Curlii de Conturi a Ronxaniei (1999-2N2); pregedinte al Cu4ii de Conturi a Romaniei(2002-2008); director al Institutului Notarial Rom6n (din 2010); membru in Comisia de Drep!$tiinle Admrnistrative a Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor qi CertificatelorUniversitare (din 2003); profesor asociat la mai multe universitiili qi institutii universitare(Universitatea Ecologicd, Universitatea ,,Titu Maiorescu", Universitatea ,,Rom6no-AmericanI").

Publicafii: Fiscalitaiea birourilor notariale individuale qi a societililor civile notariale, in coautoratcu asist.dr. Daniela Iuliana Radu qi dr. Liliana Maria Mihai (2014); Spilarea banilor. Elemente deteorie 9i practicd judiciari, in coautorat cu Remus Jurj-Tudoran (2013); Drept financiar public,edilia 5 (2012); Drept financiar qi fiscal european, in coautorat cu Mihaela Tofan (2010); Dreptfiscal, in coautorat cu Dan $ova (2006, 2008, 2009); Drept financiar public, in coautorat cu Dan$ova (2005, 2007, 2009, 201 1); Drept bancar, in coautorat cu Monica Amalia Ratiu (2007); Dreptfinanciar qi bugetar (2003); Drept financiar qi fiscal (2003); Tratat de drept financiar qi fiscal(2001); Drept financiar gi fiscal - Tratat (2000); Drept fuunciar qi fiscal, note de curs (2000);Drept financiar $i fiscal (1997); Studii de drept bancar, valutar, fnanciar qi fiscal, UniversitateaEcologicl din Bucureqti (19%), Societiifi comerciale europene (1996); Procedura fiscalA (1996);Evaziunea fiscal6 (1995); Drept financiar li fiscal (1994); Drept bancar $i valutar (1994); Dreptfinanciar gi bugetar (1992); Drept financiar 9i finan1e publice (1992); Drept financrar qi fiscal,vol. I qi II (1992); Drept bancar qi valutar (1991); Drept financiar. Elemente de drept bugetar(1988); Drept financiar. Reglementarea relalirlor juridice financiare (1986); Educalia luridicl amaselor, apdrarea proprietifii obgteqti prin mijloace de drept financiar (1982); LegislaJia lntreprin-derii de la A la Z, activitiiJi financiare, controlul economic, r5spunderi ( I 978).

RADU, Daniela Iuliana

Studii: Facultatea de $tiinfe Juridice si Administuatrve, Universitatea Creqtini,,Dimihie Cantemir"(2008), Masterat Carieri judiciad (2010), docior in drept - Facultatea de Drept UniversitateaBucureqti, specializarea Drept fiscal gi fiscalitate iniemalional[ (2015).

Activitatc avocat definrtiv (din 2010); membru al Uniunii Nalionale a Barourilor drn RomAniqasistent universitar la Facultatea de Finante, B5nci qi Contabilitate, Universitatea CreEtlna,,Dimitrie Cantemii', titular la disciplinele Drept financiar-bancar;i Dreptul afacerilor (din 2013);cadru didactic colaborator la Facultatea de Drept Universitatea Bucure;tr, programul de masterDreptul Uniunii Europene, disciplinele Spafiul Monetar European si Fondwile Structurale aleUniunii Europene (din 2014); membru al Asocialiei Rornlne de Drept si Afaceri Europene (din2014); membru al Asocialiei Expertilor in Achizitii (din 2015); formator in cadrul hstitutuluiNotarial Romdn, disciplina Drept fiscal (2013-2015).

Publicafii: Fiscalitatea birourilor notariale individuale $i a societ6lilor civrle notariale, in coautoratcu profdr. Dan Drosu $aguna qi dr. Liliana Maria Mihai (201a); Drept bancar. Curs universitar(2014); Drept bancar. Caiet de seminar (2014); Tax competition - economic and financial poliryinstruments, Khowledge Horizons Economics, vol. V, Nr. 3/2013, Role of the financial stability infinancials-banking systerl Khowledge Horizons Economics; Companiile offshore - instrument alplanificlrii iiscale intemalionale, in Analele Universit?iJii Ovidius Constan]a, Seria $tiinfeEconomice (2012); Impactul Paradisurilor Fiscale asupra Economiei Mondiale, Vol. 62 ofProcedia - Social and Behavioral Sciences Joumal (2013).

Daniela luliana Radu o Dan Drosu $aguna

Paradisurile fiscaleImplicafii economico-j uridice

Editura C.H. BeckBucureqti 2016

AVERTISMBNT!Av6nd in vedere amploarea luatd de fenomenul fotocopierii lucririlor de specialitale,mai ales in domeniul Dreptului, atragem atenlia c6, potrivit art. 14 qi 140 din Legeaw.811996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelor sau aproduselor purtitoare de drepturi conexe, daci respectiva reproducere a fost efectuatdIlrd autorizarea sau consimfimantul titularului drepturilor recunoscute de legeamenfionald, constituie infracfiune qi se pedepseqte cu inchisore sau cu amendi. Prinreproducere, conform legii, se inlelege realizare1 integrald sau parliali, a uneia ori amai multor oopii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin oricemi-jloace qi sub orice formi.

Nu vd faceti plrtaSi la distrugerea cIrfii!

Editura C.H. Beck este acreditatl CNATDCU qi este considerat[editurA cu prestigiu recunoscut.

Paradisurile fiscale. Implica(ii economico-juridiceDaniela Iuliana Radu, Dan Drosu $aguna

Copyright @ 2016 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.Nicio parte din aceastii lucrare nu poate fi copiati ftri acordul scris al EdituriiC.H. Beck.Drepturile de distributie in strdin6tate apartin in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiRADU, DANIELA-IULIANA

Paradisurile fiscale : implica{ii economico-juridice / Daniela IulianaRadu, Dan Drosu $aguna. - Bucureqti : Editura C.H. Beck, 2016

Con{ine bibliografieIndexrsBN 978-606- l 8-0576- l

I. Drosu $aguna, Dan

336.22:339.9(100)

Editura C.H. BeckStr. Serg. Nu{u Ion nr. 2, sector 5, BucureqtiTel.: 021 410.08.47; 021 410.08.09;Fax: 021 410.08.48E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Adrian Condraqov

Cuprins

t'rcfa{i....... ................... XIIII'|AIITEA I. Istoricul, definifia gi trislturile generalerlc paradisurilor fiscale. ..................... 1

('rpitolul I. Considerafii introductive.........................................3Secfiunea 1. Evolu{ia paradisurilor fiscale la

nivel mondial .................. ...........................3$ I . Aparilia qi dezvoltarea paradisurilor fiscale

din antichitate $i panA la inceputul celuide-al Il-lea Rizboi Mondial .................3

$2. Evolutia paradisurilor fiscale dupi celde-al Il-lea R6zboi Mondial qi p6nd inprezent........7

Scc[iunea a 2-a. No{iunea $i caracteristicile generaleale unui paradis fiscal........... ....................10$1.Defini{iaparadisuluifiscal........... ......10

1.1. Defini{ii propuse de literaturade specialitate.................. .......10

1.2. Definilii operatrionale ..............12$2. Aspecte de ordin terminologic privind

conceptul de ,,centru financiar offshore"gi,,paradis fiscal" ........... 14

$3. Cauzele qi factorii care au determinataparitia paradisurilor fiscale......... ...... l6

$4. Tr[s[turile generale ale paradisurilor fiscale... ....... 77Scc[i unea a 3 -a. Tipologia paradisurilor fi scale ................. 20Scc[iunea a 4-a. Distributia geograficd

a paradisurilor fiscale..... ...-..21

\/| Paradisurile fiscale. Implicalii economico-juridicf,

Capitolul II. Modul de funcfionare aparadisurilor fiscale...... ..............25

Secliunea 1. Aspecte generale...... ..................25S ectiunea a 2- a. Av uttaj ele utilizdri i paradisurilor

fiscale de cStre persoanele fizice qi juridice.................28

$1. Avantajele paradisurilor fiscale pentrupersoanele ftzice .......... ......................28

$2. Avantajele paradisurilor fiscale pentrupersoanele juridice .......... ...................29

Sec{iunea a3-a. Criterii generale de alegere a unuiparadis fiscal........... .............30$ 1 . Existen{a unui consens politic ................................ 3 0$2. O situalie convenabild geografic ........30$3. Stabilitate economicd qi politicd...........,................. 3 I$4. O monedd stabil[ qi realizarea unui

schimb flexibil ...............31Secfiunea a 4-a. Utilizarea paradisurilor fiscale

de cdtre agenlii economici... .....................32$ 1. Elemente de anaLizd. fiscald internalionald..............32

l. 1. Impozitarea teritoriald versusimpozitarea universalS ............32

1.2. Rezidenta qi nerezidenla fi scalS ................. 331.3. Dubla impunere qi metodele de

evitare a acesteia ....................34$2. Planificarea fiscald intemalional6. Instrumente

gi tehnici de gestiune fiscald pentruagen{ii economici... ........38

2. 1. Societd{ile de tip holding............................ 3 82.2. Utilizarea pre{urilor de transfer .................. 4 l2.3. Institu{ia trustului ...............-...442.4. Companiile de asigurSri captive ........ ......... 47

$ 3. Limitele planifi cdrii fi scale internationale ............. 483. 1. Concurenla fi scalS neloiald ........................ 483.2.Planifrcarea fiscali gi abuzul de drept ........49

$4. Protecfia patrimoniului gi asigurareasecretului financiar...... .......................53

4. 1 . Anonimitatea qi secretul frnanciar-bancar ..... 534.2. Protec\ia patrimoniului ............... ................ 57

Cuprins

()apitolul III. Dezvoltarea economicla paradisurilor fiscale..

Sec{iunea 1. Crepterea economicd in cadrulparadisurilor fiscale......... .........................61

SecJiunea a 2-a. Situalia economicd a paradisurilorfisca1e......... ......63$1. Jurisdic{ii offshore.... ......6392. Finan{area guvemamentald a jurisdictiilor offshore ... 66

$3. Prognoza evoluJiei sectorului offshore...... .............7 1

l'AIITEA a II-a. Aspecte practice qi legislative privindparadisurile fisca1e......... ...................75

('upitolul IV. Specificul jurisdicfiilor offshore.........................77Sec{iunea 1. Crearea unei companii offshore ... ..................7 7Sectiunea a 2-a. Opera\iunile specifi ce

jurisdicliilor offshore....... .........................79$1. Compania anonimi.... .........................79$2. Compania nere2ident[.................. ......79$3. Compania de Afaceri Internationale ...................... 80

$4. Compania cu Rdspundere LimitatA GLC).............81$5. Funda{iile anglo-saxone............... ......82

Scc[iunea a 3-a. Motiva{iile de ordin fiscaldeterminante in folosirea paradisurilor fi scale ............. 83

Sccfiunea a 4-a. Parudisul fiscal perfect - intre mitgi adevdr ...........85

(lnpitolul V. Activitlfi infracfionale in paradisurileliscale qi centrele financiare offshore:criminalitatea linanciarI................. ...............88

S ec{i unea 1 . Utilizar ea paradisuri 1or fi scal e incri m i nalitate a frnanciard. interna{ional 4........................ 8 8ti I . Conceptul de criminalitate economico-financiard

(,,fi nancial/white-collar crime")............................. 88ti2. Cazuri de utilizare a jurisdictiilor offshore

in montaj ele financiate intemaJionale .................... 902.1. Canl Enron.......... ..................902.2. Cazti Franklin Jurado ............95

VII

61

VIII ParadisurileJiscale.Implicaliieconomico-juridicf,

2.3.Banca de Credit gi Comert Internalional(BCCr)........ ........e6

2.4. Cazt;J HSBC Holdings PLC ..................... I 0 I2.5. Cazul Mossack Fonseca - Panama

Papers (2016) .......................102SecJiunea a 2-a. Principalele forme de criminalitate

internaJionald incidente in cadrul paradisurilorfiscale .............10691. Evaziunea fiscald....... .......................106

1.1. Formele evaziunii fiscale .....106I . 2. Combate rea ev aziunii fiscale.................... I I 3

$2. Spdlarea de bani - metode gi tehnici ....................1232.1. Folosirea sectorului de asigur[ri qi

financiar-bancar .............. .....1252.2. Folosirea de entit6{i multiple...... .............. 1262.3. Estimdri valorice ale impactului

spdldrii de bani prin intermediulparadisurilor fiscale......... .....129

Secliunea a 3-a. MSsuri la nivel interna{ional pentruprevenirea gi combaterea activit6tilor infraclionalein cadrul paradisurilor fiscale......... ........ 131$1. Consideralii generale ....131$2. Ac{iuni la nivelul Uniunii Europene ....................134$3. Acliunile Forumului pentru Stabilitatea

Financiari (FSF)........... ....................139$4. AcJiunile Grupului de acJiune in domeniul

financiar qi al sp[l5rii banilor (Financial Action TaskForce on Money Laundering - FATF)................. 140

$5. Acliunile Organiza\iei Interna{ionale de Poli{ieCriminalS (INTERPOL)................... .................... l4l

$6. Acliuni ale OCDE ........144$7. Actiunile Grupului de Ac{iune Financiarl

InternalionalA (GAFI) ......................147Capitolul VI. Impactul paradisurilor fiscale asupra

economiei mondiale....Sec{iunea l Paradisurile fiscale qi fenomenul de

globalizar e fi nanciard a economiei mondial e............. I 53

153

Cuprins IXSec{i unea a 2- a. Impactul paradi surilor fi scale

asupra economiei romdneqti.... "........"...165Sccfiunea a3-a.Paradisurile fiscale qi rolul lor in

crizele financiare internalionale ................'. ............... 172

{il. M6suri interna}ionale de reglementarc asistemului financiar global qi criza sistemuluimonetar european..... ....172

$2. Paradisurile fiscale qi rolul lor in criza asiaticd'.-..173

$3. Criza financiard 2008-2011 din perspectivaparadisurilor fiscale gi a centrelor financiareoffshore...... .................. 175

('lpltolul VII. Modele de paradisuri fiscale .......183Scc[iunea 1. Paradisuri fi scale maj ore......................... "... I 83

$1. Olanda.. ....183$2. Cipru..... ....185$3. Irlanda ......201$4. Luxemburg................. ......................202$5. Singapore................. ....203$6. Bahamas .......................206$7. Elve{ia........:........... ......207(f 8. Hong Kong........... ........209$9. Londra.. ....210$ 10. Insulele Cayman...... ..............".......211

Sec{i unea a 2-a. P ar adisuri fi scale semnifi cativ e .............213

$ l. Bahrain. ....213$2. Costa Rica............ ........215$3. Republica Dominicand......................................... 2 1 6ti4. Panama. ....218$5. Uruguay ....219$6. Mauritius.................. ....220fi7. Insulele Bermude .........221$tl. lnsula Man............. .......222

Scc[i unea a 3 -a. P ar adisuri fi scale minore......... ............... 223

fil. Principatul Monaco ......223ti2. Maldive ....224$3. Belize .......226

X ParadisurileJiscale. Implicasii economico-juridile

Capitolul VIII. Tendinfe $i perspective ale paradisurilorfiscale - concluzii, analize, orientlri posibile....... ...........228

Anexa nr. 1. Avizul Comitetului Economic gi Social Europeanpe tema,Paradisurile fiscale qi financiare, o ameninfarepentru piafa internl a UE"(aviz din proprie inifiativl) ......234

Anexa nr. 2. Comunicare a Comisiei cltre ParlamentulEuropean qi Consiliu - un plan de acfiune in vedereaconsolidflrii luptei impotriva fraudei qi aevaziunii fisca1e......... .................248

Anexa nr.3. Comunicare a Comisiei citre ParlamentulEuropean pi Consiliu privind modalitlfile concretede intensificare a luptei impotriva fraudei gi evaziuniifiscale, inclusiv in ceea ce priveqte {5rile ter{e...............271

Bibliografie 291

n litt,ANAITrrpttrl

ltrl.ll('('lntslts('nNl{('.1'isc.('ti('Jt,lllxl.crl.lrA'l'F

l;MlFSlr(i20

(iAFlI ll(lI ('l.l

IMM.l( )t,t,('loc. cit.rlr,Nlt(l

Abrevieri

- alineat(ul)- Agen{ia Na}ional5 de Administrare Fiscald- citat dupS- articol(ul)- Banca de Credit qi Comert Interna{ional- Bank for International Settlements- Birou special pentru conformare- Banca Na{ionalS a RomAniei- Codul fiscal- Comunitdtile Europene- Curtea de Justilie a Uniunii Europene- editura- edi{ia- Financial Action Task Force on Money

Laundering- Fondul Monetar Interna{ional- Forumului pentru Stabilitatea Financiard- Forum interna{ional creatin 1999,pentrua

reuni economiile dezvoltate gi marileeconomii emergente

- Grupul de Ac{iune FinanciarS Intema{ionald- International Business Company- International Consofiium of Investigative

Journalist- intreprinderi Mici qi Mijlocii- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene- Compania cu Rdspundere Limitatd- loc citat- numdr(ul)- Non Resident Company

CaPitolul IConsiderafii introductive

Secfiunea 1. Evolufia paradisurilor fiscalela nivel mondial

$. Aparifia gi dezvoltarea paradisurilor fiscale dinfntlchitate qi pffnl la inceputul celui de-al IIJea RizboiMondial

lnc[ din cele mai vechi timpuri, omul a incercattcttc[. de diverse mecanisme pentru a g[si refugii$torltatii fiscale.

Numite de literatura de specialitate a secolului XX paradisuri

iualc sau centre financiare offshore, entititile juridice cu un statutlpOClal ln materie fiscal6 nu reprezintd un fenomen caracteristicGpocli contemporanel .

Astfel, inc6 din antichitate, facilitdtile fiscale au fost in vizorul

celor care incercau sd aibS calitatea de comercianli, iar modalit[filedc eludare a taxelor fiscale abuzive s-au aflat in atentia negusto-rllor acelor vremuri2.

Cregterea comerfului international accentuat de fluxurile inter-

nafionale de capital a generat restriclii qi limitdri fiscale impuse de

oonducdtorii acelei perioade ducdnd, astfel, la aparitia 9i concreti-

zErca teritoriilor offshore.

I C. Trandafir, Societ[tile off-shore intre reglementare legali 9i ilicit,Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2012,p. 120.

2 A. Beauchamp, Le guide mondial de paradis fiscaux, Bemard Grasset;

nouv. ed. entierement rev. et completee edition, Lyon,1983,p.224.

sd se folo-din calea

4 Paradisuribrtscale. Implicalii economico-iuriiicein Grecia veche, filosofii antichitS{ii se foloseau de companii

non-profit specifice acelei perioade pentru a-qi finanla univer-sitdjile gi pentru a ocoli taxele impuse pentru desfbgurarea acestoractivitd{ir.

in comer'ful cu mdrfuri, negustorii afla]i in insulele din vecind-tatea Atenei evitau un impozit de 2Yo perceput de cetatea Grecieipentru importuri qi exporturi. in acest mod, primul teritoriu paradisfiscal a fost Flandra care la ?nceputul secolelor XVI-XVII percepeapentru comerful efectuat prin porturile sale un impozit foarteredus2.

in aceastd perioad5, termenul de paradis fiscal era utilizatpentru a defini un loc destinat pentru retragerea cordbiilor in caz defurtund sau vAnturi putemice3.

In dezvoltarea paradisurilor fiscale, secolul XVII qi-a pusamprenta din punct de vedere economic, deoarece in aceastdperioadd infrastructura maritimd era cea mai *ilizati cale detransport pentru comercian{i.

Printre persoanele care uzitat in antichitate de astfel de oazefiscale se numdrau gi piralii acelor vremuri care ac{ionau in zonaoceanelor identihc6nd insule sau localitili unde iqi depozitaucomorile rezultate din iefuirea navelor comercialea.

Metodele de evitare a impunerii fiscale din acea perioadd,folosite de negustorii acelor vremuri, cuprind intr-un context mairestrAns chiar sensul denotativ al termenului ,,offshore", care intr-otraducere liberd inseamnd, realizarea tranzac\iilor comerciale inlargul mlrilor sau a oceanelor, departe de taxele fiscale de pe[drm5.

1 C. Dauphin, Le guide vraiment practique des paradis fiscaux, l't ed.,Paris,2007 , p. 332.

2 D.J. Cooper, L. Varadi, G. Kiss, Paradisuri fiscale gi firme neimpo-zabile,Ed. Nevali, Cluj, 1998, p. ll2.

3 E.R. Nandra, Competitia fiscald. Infernul gi paradisul fiscal,Ed. Sfera JuridicS, Cluj, 2008, p. 112.

a C. Corduneanu, Sistemul fiscal in qtiinta finanlelor, Ed. Codecs,Bucureqti, 1998, p. 355.

s Offshore - cuvdnt de origine anglo-saxon care in traducere liberdinseamni dincolo de firm.

Consideralii ivttroductiYe 5

lrr ;x'rirxr

I

P aradisur ile Jiscale. I mpl i c a 1 i i econom ic o-j uri)ice

mecanism al utilizdrii filialelor in scopul migraJiei capitalurilorinceput sd fie folosit qi ca mijloc de fraudd fiscaldr.

lmplementarea sistemului offshore in diverse col{uri ale lumiin special incepdnd cu anii 1920, acondus la inmatricularea masia vaselor comerciale de cdtre diferite companii industrialeanumite teritorii, precum Panama qi Liberia. in acest mod, soctdtile evitau impozitul pe profit, dar gi retinerea la sursd a dividedelor plStite cdtre ac\ionarii ner ezidenliz .

Din acest moment, cetSlenii instiri{i iqi protejau activeleinfiin{area de trusturi offshore in paradisuri fiscale,Bahamas gi Insulele Canalului, iar companiile interna{ionaleinmatricularea de companii de asigurdri captive in {Eri ca InsuleBermude gi Insula Cayman.

Finalul celui de-al Il-lea Rizboi Mondial a generat un procedede recorrstruc{ie economici qi financiard, a teritoriilor afectatetimpul rdzboiului, acest fapt generAnd la nivel mondial fluxurimajorc rle capital gi schimbdri importante la nivel economic.

Astl'cl, principalul mijloc de realizare al acestor schimbdrinomico-linanciare a fost o impunere fiscald intr-o continuiasupra tuturor veniturilor. Urmare acestui fapt, presiunea fiscalSmai accentuatd. a determinat cetdjenii cu averi importante gi agenliieconomici cu profituri ridicate s5" gdseascl subterfugii legaleajutorul cdrora sA atenueze efectele unei fiscalitSli masive3.

ApariJia qi evolulia paradisurilor fiscale este strAns legatSdentoltarea sistemelor fiscale care genereazS. o impunere fiexcesivi pentru activitd{ile economice Si tranzaclille financiarederulate in interiorul statului in catzd.

I J. Mitchel Daniel,The Economics of Tax Competition: Harmonizationvs. Liberalization, 2004 (http://www.heritageindex/C hapterP D F s/ c hapt e r 2. H TML).

2 A. Mitchell, P. Sikka, J. Christensen, P. Morris, S. Fil/ing, Noting for tax havens, Association for Accountancy & Business AShedding light on darker practices Working for an Open andSociety (http://www.taxjustice.net/cms/upload/pdf/No_accountingJor_tax_havens_FEB-02.pdJ).

3 (http : //www. taxjustice. net/cms/upload/pdf,44rP 0 3 -02.pdfl , accesat indata de 23 atgtst2072.

Consideralii introductive 7

Lr rrrvclrrl companiilor intema{ionalel care genereazd fluxuri de*rprlitl irr irrlrcaga lume se consideri cI importan{a paradisurilor fis-r rtlr' t' rl;rlolcazi creqterii numdrului filialelor unei societ6{i-mam[.I ilirrh'le ilu scrvit extinderii societ5{ilor-mamd in strdindtate, fiindir.rllrl ;x' ;ricior de egalitate cu alte societdti din {arile care permiteaurtrtiliiril(. lrrr:i I it51i fiscale.

gl. l,lvolufia paradisurilor fiscale dupl cel de-al IIJea!lfirlroi Mondial qi pinfl in prezent

NnSlt'rcl sistemelor fiscale mai mult sau mai pu{in favorizanter n rlirlizrrl odatd cu valul de reac{iuni impotriva taxelor, izbucnitll livcl 1'lohal dupd cel de-al Il-lea Rdzboi Mondial, cAnd econo-rrrtrlt' rlirk:lor afectate de trauma rdzboiului au intrat in refacerel,r'rrr'r:rlll. itt Europa, cre$terea taxelor a fost determinatd der rntrrr ilc crcscdnde ale rdzboiului, care a scos la iveal5 conflictelerltrrlt t' clirsclc sociale2.

licrionrcrrul cunoscut ca offshore financiar a inceput sd apard carr t rrrirr:lcristicd semnificativd a capitalismului contemporan inlrrl(1, tarrziu dupd crearea pie{ei interbancare London Based3.

irr rrrrii 1970 dezvoltarea paradisurilor fiscale s-a datorat, inIl.ltc lritrlc, reglementdrilor protec]ioniste qi impozitelor inalte de1rt. lriclclc clc bazda.

t ,l l'utrick, Offshore Banking l0l: How to Keep Your Money Safedtrrl Scr.rrrrc in the World's Best Tax Havens, Kindle Edition, New York,,r() I l, 1t. 27 (http://www.amazon.co.uHOffshore-Banking-l 0l -Secure-ll' t u l, l.r t lt r nUdp/B 00LY6CII6/ref: sr_l _l 7 ? s:b ooles &ie : UTFS &qid: I 4) 1 1 1'1,\ l .l &,s r I I 7 &keyw or ds : t ax * havens#re ader _B 00LY6 C II 6),[r,r eqrtl itt rlitlit de l2 mai20l4.

' t i filttlgun, R. Mutay, Reconnecting Taxation, Ed. Demos, Londra,ItJtl l, I l,l.I ll l'rtlun, R. Murphy, C. Chavagneux, Tax havens: How globali-lrlirrrr lc:rlly works. Ithaca, Cornell University Press, 2010.

t ,\ t ittlioniuc, Finanle interna{ionale, ed. 3, Ed. Economicd, Bucureqti,J(lllll. p. llt7.

ll2 ParadisurileJiscale. Implicalii economico-juridice *"

pania este obligatd sd plSteascd o tax5 anuale fix5, independenth decifra de afaceri qi de profitul companiei;

- impozitul nu depinde de cifra de afaceri, ci de capitalulinregistrat al societi{ii. Spre exemplu, in Liechtenstein fundatiilesunt obligate sd pldteascd anual statului O,lyo din capitalul social;

- sunt scutite de impozit veniturile oblinute din strlindtate. inJdri, precum Panama, companiile pot desfEgura activitd{i comer-ciale interne, veniturile obtinute din acestea impozitdndu-se pebaza unei rate liniare, in timp ce veniturile obtinute din strdindtatesunt scutite in totalitate de impozit;

- impozitareapebaza unei rate liniare. Una dintre locatiile binecunoscute care aplicd acest sistem este Cipru, unde inainte decolapsul economic, companiile offshore plSteau un impozit de4,25Yo din profiturile acestora.

1.1.2. Ev aziunea fi scali frauduloasi

Evaziunea fiscald este frauduloasa cdnd contribuabilul, obligatstr furnizeze date in sprijinul declaraliei inbazacdreiartrmeazLaise stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impo-zabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau lafolosirea altor cdi de sustragere de la plata impozitului. Deci, eva-zitnea fiscald frauduloasd sau frauda fiscali consti in disimulareaobiectului impozabil, in subevaluarea cuantumului materiei impo-zabile sau folosirea altor cdi de sustragere de la plata impozituluidatoratl.

Sub aspect legislativ, art. 9 din Legea nr.24112005, calificd dreptinfractiuni de evaziune fiscald urmdtoarele fapte de sustragere de laplata obligaliilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabilesau taxabile; omisiunea, in tot sau in parte, a eviden{ierii, in actelecontabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comercialeefectuate sau a veniturilor realizate; evidenlierea, in actele contabilesau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bazi.operatiuni reale ori evidentierea altor opera{iuni fictive; alterarea,distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor

I D.D. Saguna, op. cit.,2001, p. 1058.

Activitdli infraclionale in paradisurile fiscale I I 3de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace destocare a datelor; executarea de evidente contabile duble, folosin-du-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de

la efectuarea verificdrilor financiare, fiscale sau vamale, prin nede-clararea, declararca fictivd ori declararea inexactd cu privire lasediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substitui-

rea, degradarea sau instrdinarea de cdtre debitor ori de cdtre terfepersoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederileCodului de procedurd fiscald gi ale Codului de procedurd penal61.

Practica fiscald a demonstrat ci in mod concret, frauda fiscal[se regdseqte in zonele de activitate economicd, in perioadele c6ndpresiunea fiscald este ridicatS, respectiv atunci cdnd rata fiscalitetiieste mai mate2.

1.2. Combaterea evaziunii fiscale

1.2.1. Legisla{ia na(ional[ qi internafionalfl privind eva-ziunea fiscall

Combaterea fraudei 6i a evaziunii fiscale necesitd ac{iuni lanivel nalional qi la nivel mondial. Procesul de globalizare econo-micd a dus la o integrare mai strAnsd a economiilor tuturor statelor,inregistr6ndu-se volume ridicate ale tranzac\iilor transfrontaliere,precum qi diminuarea costurilor qi a riscurilor aferente acestortranzac\ii. Procesul a generat avantap enorme atdt pentru cetitenicdt qi pentru companiile implicate, insd, in schimb, a teat provo-c[ri suplimentare pentru administratiile fiscale nationale in ceea ceprivegte cooperarea gi schimbul de informalii. ExperienJa a atdtatci statele pot face fa{d in mod eficace acestor provoclri numaidacd ac{ioneaz[ impreund, pe baza unui cadru convenit la nivelmondial. in cadrul unei piele unice, intr-o economie globalizatd,neconcordanlele gi lacunele din legisla{iile nationale sunt prea ugor

I Legea m.24112005 pentru prevenirea 9i combaterea cvaziuniifiscale.

2 V. Birle, Frauda fiscald, Ed. Teora, Bucureqti, 2005, p. 4l .

ll4 Paradisurilefiscale.Implicaliieconomico-juridice

valorificate de cei care cautA sA se sustragl de la plata obligaJiilorfiscalel.

Astfel, spre exemplu, in Marea Britanie2, legislafia prevedefaptul cE investigaliile desfEqurate in cazwile de evaziune fiscaldsunt de competenta unitiJilor specializate, respectiv a Birouluispecial de conformare (BSC)3.

Cazul de evaziune fiscald apare gi este identificat, de regull, inurma unui control fiscal sau in urma unui denun{ anonim, investi-gajiile fiind de regulS asistate de un expert contabil.

Figura de mai jos prezintd evolutia depozitelor nebancarestrdine la bdnci din principalele centre financiare situate in afaraUE (milioane dolari SUA). Centrele financiare offshore cu olegislatie puternicd privind secretul bancar continud sd dominepiafa interna{ionalI de depozite transfrontaliere.

I Comisia Europeand, Combaterea fraudei qi a evaziunii fiscale.Contribufia Comisiei la reuniunea Consiliului European din data de 22mai 2013 (http : //e c. eur op a. eu/eur ope 2 02 0/p df/tax _ro.pdfl .

2 M. Pantea, O. Sonta, C.N. Orza, Evaziunea fiscal[ in domeniul,economico-financiar in Romdnia {ari membri a Uniunii Europene. Studiude drept comparat, in Revista de investigare a criminalitdJii, vol. IV,t.2l20ll, p. 75-88.

3 Special Compliance Office Investigations - Cases of suspectedserious fraud - Superseded by Code Practice 912005 for investigationscommencing after l't of september 2005 (https : //www. gov. uHgovernment/publications/specialist-investigations-for-fraud-and-bespoke-avoidance-cop-8).

A ct ivit dli infr a c li onal e in p ar adi sur i I e Ji s c a I e

WhsuleleCayman W|nlvelial singupor, ffi Hong Kong

il5

Jcrscy

1,OOO,Om

900,mo

am,ooo

700,ooo

6m,mo

5m,ooo

400,ooo

300,ooo

200,ooo

100,ooo

Sursa: Date publice agregate ale Bdncii Reglemeilelor Inlernalionale

in legislalia francezd, procedura de combatere a infractiunii deevaziune fiscald se declanqeazd pe baza unei plAngeri adresateautoritdlilor dupd oblinerea avizului Comisiei Infrac{iunilorFiscale, dar nu mai tArziu de trei ani de la ssrnllerea infracliuniil.

in Belgia, investigarea penald a infracliunilor de evaziunefiscald este realizatd sub supravegherea Procurorului public fiindparte a sistemului judiciar, dar neavdnd atribufii in expertizefiscale.

Legislatia europeand in materia evaziunii frscale este formatldin urmdtoarele Reglementdri qi Directive ale Urriunii Europene2:

- Directiva 77l799lCEE din 19 decembrie 1977 privind asis-tenla bilaterald de cdtre autoritd{i competente ale Statelor Membre,in domeniul impozitdrii directe;

I D.A.P. Florescu, D. Bucur, Th. Mreieru, M. Panlea, A. Martinescu,V. Manea, op. cit., p. 333.

2 Studii de Impact al Procesului de Pre-Aderare, Romdnia, Studiul 12:CerinJele pentru preluarea legislatiei UE privind lupta irnpotriva criminalitI{iieconomice gi financiare, Raport final - 27 septembrie 2002 (h@://beta.ier.ro/documente/studiideimpactP aisl _ro/P ais I studiu-| 2 -ro.ldfl .

116 P ar adi s ur il e fi s c al e. I mpli c al ii e c onomi c o -i ur i di c e

- Directiva 7 7 I 107 0 ICEE;- Directiva 89l130lCEE privind atmonizarea alcdtuirii PIB con-

form preturilor de pia{6;- Directiva 89ll553lCEE privind normele integrate pentru co-

lectarea fondurilor proprii rezultate din TVA;- Directiva 931454/CEE privind definirea impozitelor la pro-

duc{ie qi import;- Directiva 94ll68lCEE, asupra mdsurilor de implementare;- Regulamentul 2l I l92l CEE privind cooperarea administrativd

in domeniul impozitlrii indirecte (TVA);- Decizia Comisiei m. 98/527lCE privind tratamentul fraudei

TVA in scopurile nationale de inregistr6ri contabile (discrepanleledintre facturile teoretice gi cele reale pe TVA);

- Regulamentulrtr.25l6l2000/CE din 7 noiembrie 2000;- Rezolutia din 10 februarie 1975 asupra mdsurilor ce trebuie

luate de Comunitate pentru lupta impotriva evaziunii 9i sustrageriifiscalel;

- Rezolulia Consiliului qi a reprezentanlilor Guvernelor StatelorMembre, intdlnirea in cadrul Consiliului din 13 noiembrie 1991 petema protecliei intereselor financiare europene2.

Legisla{ia UE considerd prevenirea evaziunii qi sustragerii fis-cale drept o sec{iune distinctd a capitolului pe impozitare, separatde principiile generale, impozitar ea directd, impozitarea indirectd(fiind incluse aici gi scutirile individuale de impozite) 9i alteimpozite.

incep6nd din 2003, valoarea impozitelor recuperate la niveltransfrontalier in temeiul Directivei privind recuperarea a crescutde peste zece ori.

I JO CE nr. 35 din 14 februarie 1975.2 Consiliul din 13 noiembrie 1991

financiare comunitare (JO CE nr. 328 dinpe tema protectiei intereselorl7 decembrie 1991, p. 1).

A ctivit dli infr ac fi onal e in p ar adi s ur i I e f i s c al e

1200

1000

120Vo

Figura de mai sus reliefeazl veniturile reale din TVA in 2010 Ianivelul Uniunii Europene (Y" din veniturile teoretice la rate standard)

Sursa : C omi si a Eur ope and

l7

Figura de mai sus indic5 evolu(ia valorii impozitelor recuperate pebaza asistenfei UE in materie de recuperare (Indice: 2003 = I00)

Sursa : C omisia Eur opeand

Prevenirea este unul dintre obiectivele principale ale politiciifiscale a UE, pentru care s-a infiinlat o structuri specializatl aComisiei Europene, Oficiul European Anti-Fraud6 (OLAF). Statelemembre nu colecteazi dec6t aproximativ jumdtate din venituriledin TVA pe care le au la dispozilie.

{g

2003 20cl 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

LV ITPTFR UKEU FI CZDE NLDK SESI

g{€PL IE BEI6ffi

l2O Paradisurilefiscale.Implicaliieconomico-juridice

Scutirea obligativitdJii de a prezenta informa{ii autoritdfilorfiscale este legatd de un plafon minim pentru inregistrarea obliga-torie a anumitor activitdti sau tranzacJiil.

1.2.3. Misuri specifice pentru combaterea evaziunii qifraudei fi scale internaf ionale

Este foarte comune :utilizarea trusturilor offshore, a holdingurilorgi a altor structuri juridice folosite ca vehicule intermediare pentru aascunde beneficiarul real al fondurilor qi al activelor. Administratoriiau practic rolul unui scut in scopul mascdrii identit6tii proprietaruluireal al banilor.

Astfel, crearea unui registru public de trusturi gi companii vapermite administra(iilor fiscale sd aibd acces la toate datelenecesare pentru un schimb eficient de informatii fiscale.

Cea mai recentd crizd financiarA inrcrnationali din 2008 a servitpentru a evidenlia prejudiciul pe care teritoriile offshore il potprovoca gi rolul lor de a contribui la instabilitatea financiard aeconomiei mondiale, aga cum a fost amintit la summit-ul G20 de laSeul, in noiembrie 20rc2.

Paradisurile fiscale au fost deja asociate cu partea intunecatd aglobaliz[rii in timpul summit-ului G7 de la Lyon: ,,globalizateaeste crearea de noi provocdri in domeniul politicii fiscale. Sche-mele fiscale care vizeazd atragerea de activitd{i financiare pot creao concuren{d fisca16 diundtoare intre state, care transporld riscuride denaturare a comerfului gi a investi{iilor"3.

Pierderile de venituri din catza evaziunii fiscale duc in generalla o povard fisca16 mai mare pe veniturile salariale, care sunt mai

litdlii economice qi financiare, Raport final - 27 septembrie 2002(http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisl ro/Paisl

-studiu-l2-ropdfl.I D. Boicean, Institufiile Uniunii Europene. Combaterea fenomenelor

ilicite de economie subterani, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005, p. 100-101.2 A gaptea editie a studiului Responsabilitatea sociall a intreprinderilor

in rapoartele anuale ale Ibex - 35 de companii cu privire la anul 2009,efectuate de Observatorio de Responsabilidad Corporativa Social.

3 R. Palan, C. Chavagneux, R. Murphy,loc. cit., p.97.

Activitdli infraclionale in paradisurile fiscale l2luqor de controlat decAt veniturile de capital. Mai mult decdt atAt,evaziunea fiscali practicatd, de cltre companiile multinalionalereprezintd. o concurenld neloialE pentru ?ntreprinderile mici gimijlocii locale (IMM-uri), care nu au aceea$i capacitate de profifuribancare offshore. Astfel de practici, prin urmare, accentueazd"inegalit6tile sociale gi sldbegte coezitneasocial[ intr-o tard.

Pierderea de capital are repercusiuni imense asupra capacit6{iistatelor de a fumiza servicii de bazd, pentru cei mai sdraci qi asectorului privat de a ob{ine acces la resurse financiare pentruinvestilii productive.

Concuren{a fiscald intre statele care vizeazd, atragerea de acti-vit6{i mobile financiare pune in pericol sistemele de securitatesociald ale economiilor dezvoltate, precum gi realizarea obiective-lor de dezvoltare in {drile in curs de dezvoltare. Evaziunea fiscaltr,scurgerile de capital gi tendinla intr-un num6r de {6ri de a reducetaxele fiscale pentru anumite tipuri de venituri (de obicei, venituridin capital) au contribuit la reducerca capacitd\ii fiscale qi agradului de indatorare in cregterea economicS.

d" d .f lf "st

dJ'"d "S "-st "d "d

d "o-

d ,e" "o*.9*

dp

Graficul prezintd evolufia gradulqi de conformare ln platnprincipalelor impozite gi taxe

Sur s a : C al cul el e C onsiliului Fisc al

.'*" imporit F wnit

&.ize si tM ,e vi.i8 alc@l d tutun