ENCICLOPEDIALAROUSSEPENTBU COPII

i'ft*,."

DINOZAURII

Schelete incredibile!

Staprinii lumii

V6ndtori formidabili

ln fafa unei apErbri redutabile

Mame bune

Marea catastrofd

AN IMALELE

lngeniogii

Amatorii de siest6

Ad epf ii intrajutordrii

Agii seducfiei

Parinlii campioni

Maegtrii deghizbrilor

Profesionigtii comunicdrii

Expe(ii in capcane

Regii atacului

Amatorii de cdlatorii

Su pravie!uitorii frigului

Eroii desertului

Cuprins.'€ORPUL UMAN

206 oase pentru a sta in picioare

639 de mugchi pentru a ne migca

Aer!

Circulalia sdngelui

Cum funcfioneazd inima

Ce parcurs!

O piele foarte sensiblla

Mirosul gi gustul

Urechi bine ascunse

Secretele ochilor nostri

Dirijorul

Transmiterea vielii

6-7

8-9

to-flr2-t3

t4-t5

t6-t?

t8-19

20-21

22-23

24-25

26-27

2A-29

30-3r

32-33

34-35

36-37

38-39

40-41

-Ji.

42-4?

44-45

46-4?

4A-49

50-51

52-53

54-55

56-s?

5a

59

60-6t

62-63

Pdmdntul, planeta noastr6

Anotimpuri gi climate

Forme de relief foarte variate

Munli furiogi

Ajutor, se cutremurS!

Vreme ingrozitoare

Norii

Pdmantului ii este prea cald!

De la PEmdnt la... marele infinit!

Originea Universului

Sistemul solar

Unu, doi, trei, Soare!

Luna, fascinanta companie

Descoperirea Universului

64-65

66,-67

68-69

70-71

?2-73

74

75

?6-77

78-79

80-81

82-83

84-85

a6-8?

88-89

PHEt$ircHtA

Ce este preistoria?

De talie micd

Fructe sau carne?

La cdldurS!

Ce frumos!

!STOR!A

LeagSnul civilizafiei

O civilizafie str6lucitd

Un cult al mo(ilor incredibil

Leagdnul Europei

Surori inamice

Fascinalia Romei

O armatd redutabil5

Vikingii de temut

lncredibilele corEbii vikinge!

Te declar cavaler!

Armuri foarte grele

Turniruri gi turnee

La atac!

*=i{+-= ?E=

90-91

92-93

94-95

96-97

98-99

too-tolro2-ro3

t04-t05

to6-lo?

to8-l09flo-lllll2-ll3fl4-tt5

fl6-ll?fl8-ll9120-lzt

122-123

124-125

Scheleteincredibile!

9, /o t ..prrt"l tqnwfrrtu 6d?And hpdnint, oanntii aa ydait oaae iulti

N dW uApdl4oAnlatot L, 8d, {f aqqqrruf

uaab dingpnt? fl**oan iqa{254. a {aat

alrABfr eni.6d,,,

Groaznica gop6rli-a inceputul secolului al XIX-lea, numerogi oameni3e stiin!5 contestau existenla dragonilor. in 1842,

i'chard Owen, un savant englez expert in anato-

-ie. studiazd gi el aceste fosile ciudate. El afirmd

c5. acum 100 de milioane de ani, au existat reptile^rari care sem6nau cu nigte gop6rle, dar care

stdteau pe picioare, precum elefanlii!I e-a dat denumirea de DINOZAUR, cuv6nt care'nseam nd,,groaznica gop6rl5"*.- Termenul provine din doud cuvinte grecegti:

:einos - groaznic 9i sauros - gop6rlS (n.tr.).

INFO+

in zilele noastre, in lume suntdescoperite anual aproximativ

f0. de noi specii de dinozaur,

lrl:lrf fiind catatogate peste1 000 de specii.

Primul dinozaur!ln 1824,1a Stonesfield, in apropierede Oxford, reverendul William Bucklandgdsegte rdmSgilele unei reptile carnivore,

in principal un maxilar cu dinfi impresionanfi.El crede cd au au apa(inut unei ,,marigop6rle necunoscute", pe care o denumegtemegalosaurus. Este prima datd c6nd o

specie de dinozaur cap5tE un nume!

Gum s-?u format fosilele?

l. Cu milioane de aniin urm5, un dinozaureste fnghilit de untorent de noroi.

2. DupS ce dinozaurulmoare, corpul esteacoperit pulin cdte pulincu noroi gi pdm6nt.

3. Pielea gi carnea sedescornpun, r5m6n6nddoar oasele 9i dinlii.

4. Mii de ani mai t€trziu,pdm6ntul gi oasele setransformd in piatrS;acestea sunt fosilele.

lata scheletulreconstituit alunui triceratops.

t":,*

-l* tncredibatlin'1878, in Betgia, nigte mineri

descoperd intr-o mind de cdrbune24 de schelete complete de

iguanodon. Paleontologii vor aveaceva probleme in reconstituirea

corectd a scheletului acestuidinozaur: la inceput vor lua gheara de

la degetul mare drept un corn.

Rizboiul oaselor!Doi cercetdtori americani, Othniel Charles Marsh gi Edward Drin<e.Cope, buni prieteni timp de 30 de ani, au fScut sdp6turi ?n toatipartea de vest a Statelor Unite pentru a c6uta fosile de dinozau.?-Insd prietenii au devenit, cu timpul, adversariinvergunali:au inceput s5-gi fure osemintele, sd-gi saboteze expedifiile...Orice metodd era bund pentru aface descopeririin premiera!Cei doi au scos la ivealS peste 130 de specii.

stipanai!umii

0irc7ruatil at, daainnt pof4a&ialhdctan [ul,t fO A *i/nrrw de,ani, Ewic a h aar4g! i, adiiotiaao eautuati? h doqd, dan Acfatnn lqfOT

Reptile care aleargS!linozaurii erau reptile terestre.

i depuneau ou5, iar pielea lor impermeabilS,

:semenea tuturor reptilelor, era protejat5 de solzi.^erpul lor se sprijinea pe picioare,

scre deosebire de alte reptile,

z e caror labe se aflS pe pa(ile laterale.a.ceastd capacitate a dinozaurilor de a merge

s de a alerga, in loc de a se t6ri, a fost fard indoia16

-rul dintre punctele lor forte.

INFO+

3l"rpj.sii au sdsit bucdfi de pieteacoperitd cu sotzi, destuto" "r"lrliatoarecu cea a crocodililor din zilele ,;;;.Ei presupun ci unii oinozau.ia;;'.

gipene. Din pdcate, le este r"*" n*,sd determine ce culoare rr"u O,J,Ja="dinozaurilor.

Doui sau patru labe?

Marii dinozauri erbivori mergeau

in patru labe. Puternice gi groase,

acestea le permiteau deplasarea

corpului uriag.

Micii dinozauri erbivori mergeau in doudlabe, pentru a fugi repede in caz de

pericol. Cei carnivori, care trebuiau

s5-9i poatd urmdri prada gi s5 sard

asupra ei !intuind-o totodatd

la pdmdnt cu membrele din fa!5,

erau de asemenea bipezi.

(\.,<o

tra"

Dinozaurii au trdit acum foartemulti vreme, dar nu totiinacelagi timp. Asemenea tuturorvieluitoarelor, ei au evoluatpentru a se adapta la condiliilede clim6 sau pentru a se protejade prdddtori. Unii au devenitmaimari, allii, mai masivi,iar allii, mai rii...

S6nge cald sau rece?Corpul oricdrei viefuitoare nu poate funcliona dec6t dacd est:

=

temperatura potrivitS. Animalele cu s6nge rece, precum rept e :din zilele noastre, igi expun corpul la soare pentru a se incirz '-

timp ce animalele cu s6nge cald, precum mamiferele, utilizeaz=

energia inmagazinat5 in alimentele pe care le consumd. Se p'=-

supune cd o bund parte dintre dinozauri aveau s6ngele calc. :i:mulfi dintre ei, in special cei carnivori, erau foarte activi 9i ve'=-noaptea; alliitr6iau aproape de Polul Sud, la temperaturi suc - 'l

C6nd au triit?Dinozaurii au trdit in era mezozoicl, aceasta fiind impS(itd in trei perioade:

triasic, jurasic gi cretacic. Clima era pe atunci mai caldd dec6t acum.

Foarte uscatd in triasic, devine tropicalS in jurasic, apoi mai rece

in cretacic, perioad5 marcatd de aparifia anotimpurilor.

Apa rilla dinozaurilor.Jnul dintre primiilrnozauri esteeoraptorul.Vicile mamifereStiU SA Seascundd'oarte bine.

,,Giturile lungi"devoreazd pddurile.Carnivorelese dezvoltd pentrua ataca ageste prSzienorme. lgi facapari{ia primelepisdri.

245 MILIOANE DE ANI-208 MILIOANE DE ANI

TR!ASIC

208 MILIOANE DE ANI-144 M]L]OANE DE ANI

JURASIC

144 MILIOANE DE ANI-65 M]L]OANE DE ANI

CRETACIC

Apar plantele cu flori, precumgi insectele, pentru care acesteareprezintd sursa de hrand.Numerogi dinozauricu cioc de ratd sau altidinozauri erbivori cu coarnetrdiau la umbra maestrului denecontestat, Tyrannosaurus rex.

Unde au triitilLa vremea apariliei dinozaurilor,pe planeta noastrd exista un singurcontinent, Pangea. ln perioada c6nd ei

dominau uscatul, Pangea s-a despdrlitin mai multe continente, care s-au

indepdrtat unele de altele.

Ulterior, dinozaurii au evoluat diferit,in funclie de locul unde tr5iau.

r3: l'trt'*' '

. r:,::a:1

ln triasic existaun singur continent,

Pangea.

:, .r:&-li

ln jurasiccontinentul se rupe indoud mariblocuri.

Cele 5 continentepe care le cunoagtemast6zi s-au format in

cretacic.

:

UenAtoriformidabili

tWY 4)qfry1rw:w' ;' Yi" r'-''-' I A r. - ,utul, uAaef,r?d, itt dP*lo,

Dinlii tiranozaurilor sunt plaligi asculili precum tdigul unui pumnal.De asemenea, sunt curbafi spre interior,ca o sabie, astfel ca prada, odata mugcata.nu poate scdpa.

{i,:

e)({)7

l

Ucide cu ghearelePe l6ngd maxilarul inspdim6nt6tor, cu numerogi dinli indoili spre interior, dinozau-rul Suchomimus are antebrafe scurte, dar musculoase, apoi m6ini cu trei degete,prevdzute cu gheare curbate. Acestea ii permit sd sf6gie carnea pegtilor, precum

.si a altor dinozauri.

Senni{iulia orrrrrr/ur,t alpnAa,Atan uuudihki,SehnAruatoea: pe4te

?eilno/a: unn*"/ tirrrp"t i,VLnino: I 0 ae*t lungiinGtpilah: iahp7 di, tDap

Botul alungit al dinozauruluiSuchomimus seamdnb cu celal unui crocodil. Degetele i se termindcu gheare lungi de 30 de centimetri.

O armi teribili:gheara cu articulatie

Dinozaurul Deinonychus are la degetulmijlociu o gheard de 15 centimetri! intimpul atacului, igi ingfacd victima, apoi o

sf6gie cu gheara. Pentru a nu-l deranja

in timpul deplasdrii, dar gi pentru a nu

deteriora aceast6 armd prelioas5, el oridic6 atunci c6nd aleargS.

Formi curbatd pentru a

apuca prada 9i a o impie-dica sd scape.

...Muchie ascutit....'' pentru a sfasia' carnea.

Vdrf asculit "pentru a

strdpunge prada.

Ucide cu dintiiUn pr5ddtor de talie mlre infulecd intre100 gi 200 de kilograme de carne lao masi. Mdn6ncd tot: pielea, carnea,

oasele gi mdruntaiele. Nu mestecS,

ciinghite bucSli mari!

INFO+

Paleontologiiau dr

ros i r izata J; ;;#-x::#T ff l*.7 kilograme! Aceasta "ontii"" "J.niide.oase, lucru care dovedegte cdanimalul avea dinfi suficient

oe puternicipentru a le sfdr6ma.

Scheletul de arheopterix este cel al unui mic dinozaur carnivor,acoperit insd cu pene! Acesta are inc5 o coadd lungd de gop6rl5,dinfi curbali gi ascuiili, precum gi gheare lungi la picioaregiin partea superioarE a aripilor, care ii permit sd se ca!5rein copaci. Este animalul care face leg6tura intre dinozaurigi pds6rile din zilele noastre!SetU(*qia runp/ai : @ttpd pebtaDkdCo ea a h,fuuc4lo: etMtBaD

Arheopierix, prima pasere

?uioadn:lunaau/dAtzSnTtninat 35 de crrtlneht/rrngfu,rp4ilei{uta altlpl/aD: 60 dp errtlrBrrlGatddet 325 grano

Arheopterixut urmar"gte insectelefdc6nd salturi gi bdt6nd din aripi pentrua se menline c6teva secunde in aer,dar el nu zboard cu adev5rat.