i 1,ii:: . t '.1,}; {

.f ..#'' ..i1"'a\i-:r l.i:.i!'' i tI'

r. "1,..i. r :r:i- {,','....i,

::t arr'riili- il+r','$' i\'rt i

,..ii '..l:li c,.-iii.nili, ,"i.t -,r&.'.ol..,'' -.liiir .al$ir!i.,, ti"ii- l:I;,'

,'ir! !i::l,'t l!"

''.tl*....ri,iN

,\,i,i,

::...::;i

.::1ii''r'*i}:;.'

q,l:i.r;d -

:1n

,:r:'!1.

,::'

,I,.,.

".,,,:':ll,il.;.:,1...::,

.i..'L lr!

:.(. :rii

..):. -

!,'r.l

v,,t!' .na..','!' :!'

' '::l,)ll. I,aljri,.. il1 .. lf.,.{h; .*i"

....5,t .';!-..,i';i' t&'' 1:. .! i:'r

\.;lJ'

'r,iF l;iir;:i' . .ri,ln!{i' irlll#:} rl,i.rli'

't.U" !l!'4"

.i:ii" .i.rirt'

,i'" r\\ -":il:

,ltr .;1.'.. !|- . t't',if .=lirr

i*,. rii

,'.'.1j,r*ri"

nrll'i...i:.ir'

a$,

J:r

,+

,=

' ('r'. t",ir

t.'x,:,

, t"i5:ll:l

,Lil"

.ti1

i\:: :

i\J*" ,.

,.."ti]i,,!\:'

":lii; ";'ii-

lrl 'lil:: {f!,ilt.. !i{r

... J'' ,, ruill: :'1:ll 1:i, : \l:'-

'Jii' ':,1i',, }I{ ,,T{

-.'";:;t -..' rIi:i i, ir:i. "i:"r t :i:. iri

i

r.iil

'lqtt.5:'

'1 \, ."'

.i.ir,,*1'

(".1I'.:;:; i

.'',ti ..,:t''.ris., . l+'..ii ,!rj

, (i:i ,...ri:r'

i,1;r. i""{:r

,l#, :li;a*i

.i:.:a "i'

i\,.::'1..};," irr..#

1:]",{lLli:i'

,,.e...'j&

-. i ']:."

,f..:]i

i-'l:ril'i,

.*"!.,rx'

.\ li

i,--,t l-

.#

. ".-:!1,i"'

i )i:*

$T\.i::.r,

" lr.tr

",.1":.ii

t''3:1ri

1..,};'-

".$';',il'l;"-i

i:i,:"

.t:i.,-..,-...tr l

i.-:n::i.

't*;..;,$

ili.ii.

'.. s'\"'

,-.,.,r,

t:l!,il:"

J"\

i\ !i:

,;r:ili' "!., it

t.r . j'rit!: r^t4'l',,]i ,\:.111Li! r* ..:.,'"

:

i'.i1fli':" '

-;:l' .$

'L!-','*:

, :!:!r.t lii

,,.11",.,i!;:

-.-IJ

"\i-r::,': r'

..ti:

..$-,--:::j

1, ",1:r.lr:-

":l.,,.$.i1

"1r'L1fi'

: li".t:..

.,:i'* -

i:';lii'

llii:.ilii

lr]i:.

li:... 5y

..{:}

+,,=*Bucureiti

2018

'iirr: iiy

' . ii;rr'i.iil

. :.,:.

.'ir1'

i\n}

$itil*'i:;;-

riil..ii,i,

".:.1ira

'lir\.;.,}.

fr:'i,. i.r.,t".:r

:'lllr "'

-:,.,j,.ti.

., :=ri; t:c rtlii-ii, .r"f \it"."

.rt! .1,

t'ri' l.;' ::l'

.rli 'lli !+.$' ',,,fl ' 'r:a:jli' r-,.:;jii' t-riltin,:':i. ,li:,r. I":.;i,L

,:i:; ,.,1f ,,;;,1,,

r.i:'i. ..llF ..-ii;, .i' ,: f ,-::a

'"riiilI i1";

ti,,, r:+. il:'il,:'':t '.$:,

. .,'.1f , rii:'...iiJa ,-.,*'"\,i::j. I ir,:},

-'.,ll' \ii,:

MW

.-,;r,l',1'l:

Alessanrln: Gatti

SWfu* * mai ltili ceun arh e o 1o g sub acvati c din S tatel e #ffi&tffimmewm&w#

Unite, Barry Clifford, susline ci a glsit pe fundul mflrii,in largul coastei haitiene, epava corabiei Santa Maria,care a naufragiat in ziua de Criciun din anul l492.incitnu este sigur dacivasul gisit de Clifford este, intr-adevir,corabia lui Columb. Dac[ insl dorili si mergeli si vedelicu ochii vogtri ca si incercali si vi dali seama singuri,cred ci nu v[ mai rimAne altceva de ficut decit s[ v[inscrieli la un curs bun de scufundiri!

Un t*nAr rnarinar,... ".""..."..,",...5

& mare confiscatfr .""."........"....9

Un naufragiu,cu notroc* .."..... 15

Un nou orizont.... .." ?S

Anigrei .."".....""".""" 26

[,ln om inc*pi!&nat..""""". ."..."" 34

$pre *ccident."."""""" ".".""""."." 33

Dincml* de marele scean "...".".".." 47

Triumfulannlralului "..."".."".".".58

Adminalie gioroare.- "."."",.".".. S2

O prietenie foarte IndelungatA......... " ". " ".............. 69

Cristofor C*lurnb, astazi11tt

*r;r **/tr *

-

(ryt'lfr$r{ t

'ltn tritril wslitml

So &Wnrydnsaurt.LJn soare puternic de culoarea lemAii dogoregte pe

cer, deasupra crestelor Apeninilor din Liguria. O

ambarcaliune de marfb cu chila lovitl, care ar avea ne-

voie de mAinile pricepute ale unui megter, bttrzdeazd,

marea adinc[ gi linigtita, ca oglinda, pan[ la un debar-

cader dintr-un port micu!.

La prorl sti in picioare un tAnir de nici dou[zeci de

ani, care privegte lnrmul din ce ln ce mai apropiat cu

privirea absenti, cufundat in ganduri.

Pe neagteptate, tAnirul marinarvede ceva qi tresare.

*s*

Alessandro Gatti

De fapt, vede pe cineua.

- La naiba! Oare acela n-o fi baiatul de

casi al jup6nului Bellesio? spune el

scrignind din dinfi. Ce-o fivrAnd? Doar

i-am spus stlpAnului lui cI o sI-i

pl[tesc vinul ila nenorocit cind

o si am bani!

Imediat ce leagi barca,

tAnlrul marinar cauti

s5.-l evite pe nesufe-

ritul care s-ahr

Cristofor Calurnb, cdldtorul fard frontiere

prolIpit pe debarcader ca un paznic Ai porneqte cu

mare tragere de inim[ si descarce lemnele gi brAnza

pe care le transportase pAn[ acolo, dar in zadar.

Iat[ c[ birbatul se apropie de el 9i, cu gesturi gi vor-

be deloc politicoase, ii amintegte ci stipinul lui gi-a

pierdut ribdarea gi vrea banii.

- Dac[ nu aveali bani, nu trebuia si cumplrali vin,

mama voastrl de sir[ntoci! mai sPune el ricnind.

TAnlrul marinar nu-gi ridic[ deloc privirea de la tre-

burile lui. DI din cap, morm[ie c[ o s[ pllteasci

de indati ce va putea, incarc[ marfa intr-un ciru!

gi, in cele din urmi, se indePirteazl,.

Citeva ceasuri mai tArziu, cu barca plini de ulei 9i

vin cumplrate de la depozitele din port, tAn[rul

marinar igi indreapt[ iar Prora spre larg. Simte

nelinigte ln suflet, gi prin minte ii trec numai gAnduri

negre. CAgtigurile de pe urma tavernei

deschise de tatll sIu in Savona

sunt modeste gi nici

rc--- micar banii Pe

Alessandro Gatti

care familia lui ii cigtigl in plus fesind llni nu ii ajuti

s[ se descurce pAni la sfArgitul lunii.

Cum oare o si pliteascl datoria pe care o are la

vinzitorul de vin? TAnirul nu gtie. Privirea-i rlticegte

in largul mlrii, peni la orizont gi, in cele din urm[,

el pufnegte zgomotos, dind din cap, de parcl ar dori

si alunge toate gAndurile acelea.

Suntem in vara anului 1470, debarcaderul este in

Porto Maurizio, din Liguria (astizi aparfine oragului

Imperia), iar tini.rul marinar care pufnegte la prorl

este... Cristofor Columb.

-8-

3ytitnfil t

0 nffihe, *fu*tit

c@fitil, il+a,,

C[ci Cristofor Columb s-a n[scut Ia Genova in 1451,

primul dintre cei patru fii ai lui Domenico Colombo

gi ai Susannei Fontanarossa. Familia lui Cristofor,

dirlcitori gi postivari, s-a mutat nu departe, la

Savona, chiar in 1470.

Aici, Domenico Colombo a deschis o tavernl, dar,

dupi cum am vlzat deja, afacerile nu-i mergeau prea

bine, gi tinirul Cristofor era nevoit si se descurce

cum putea.

Daci tinirul Columb eu se lafeia in aur, nici despre

oragul lui natal, Genova, nu se poate spune ci o ducea

mult maibine. Secole la rAnd, genovezii se luptaseri

cu venelienii pentru controlul Mlrii Mediterane gi,

-9*

Alessandro Gatti

ca vechii lor rivali, qi ei adunaseri bogllii extraor-

dinare datorit[ importului de mlrfuri din Orient.

Mitase, porlelanuri, metale prefioase, esenle

parfumate qi mirodenii (mai ales piper, ghimbir,

scorfigoar5, cardamom gi nucgoari) porneau din

diverse colguri ale Asiei gi, parcurgAnd Drumul

Mitisii gi Drumul Timiii, ajungeau cu caravanele

negustorilor arabi la porlile Europei, in marile porturi

*${i *

Cristafur Calwmb, cdldtarul fdrA frontiere

din Constantinopol giAlexandria sau in avanposturile

gi coloniile comerciale ale venelienilor si gen ovezilor,

imprigtiate pe coastele M6rii Negre, in insulele

grecegti gi in fara SfintI.

De aici, mirfurile sosite din Orient erau gata si

ajungl, la preluri foarte ridicate, la regii, nobilii gi

bogltagii din Europa. Mirodeniile, in special,

erau considerate adevi.ratul secret al

ffFe oriclrei delicatese culinarer gi

medicii atribuiau mul-

tora dintre ele virtuli

miraculoase.

Totugi, chiar in vremea in care tinirul Columb a

inceput si iasi pe mare, ocupat cu comerlul lui

mlrunt, succesul comercial al Genovei era ln declin.

Un adevirat uragan zguduia in acei ani Europa:

in 1453, Bizanlul (strivechiul Constantinopol,

rlscruce intre Orient gi Occident) cS.zuse in mAinile

cuceritorilor turci, gi expansiunea Imperiului

Otoman continuase cu avint, inghilind gi coloniile

*44 *&{

Alessandro Gatti

genoveze: Pera, Focea, Samotrace, Lemnos 9i

altele. Un adevlrat dezastru.

Ca un fel de oglinda, viafa lui Cristofor reflecta la scari

mici situalia tulbure pe care istoria o trasa in jurul lui.

Aga cum curenlii de aer contrari stArnesc furtuni atunci

cAnd se lntilnesc, tot astfef diferite sentimente care

coexistau ln sufletul tanirului genovez se amestecau,

dezl[npind o-furtunI de ambilii giplanuri, care a avut

ca r ezritat, in mo d inevitabil, schimbarea.

Dar de unde veneau aceste sentimente? in primul

rAnd, din trislturile caracterului s[u, care vor rlmine

neschimbate de-a lungul vielii sale zbuciumate 9i

aventuroase: spiritul de inifiativa, cutezanfa, dorinfa

arzltoarede o viali maibuni. Se adiugau talentul sIu

inn[scut pentru navigalie gi cunogtinfele dobAndite:

gtia si citeasci, s[ scrie, si socoteascl, avea noliuni de

geometrie gi de geografie (in acelewemuri se numea

cosmografie), un bagaj deloc negliiabil pentru un

tinlr cu origini modeste gi din cale-afar[ de prelios

pentru a ajunge un adev[rat om al mlrii.

-r2*

Cr i st ofa r C alumb, c dl dt o r ul f dr d fr o nti er e

Cristofor incepe sI str[bati Mediterana in lung qi-n

lat, dupi ce hot[rigte si lase ln urmi rizboiul de

lesut gi tejgheaua din taverna tatilui sIu, Domenico,

ca si-gi incerce norocul in alti parte.

PAn[ in anal L 47 3, Cristofor are o cazia si navigheze

pAni la insulila Chios din estul Mirii Egee, una dintre

foarte pulinele colonii genoveze care mai rlmiseserl.

Este ugor si ne imaginim c[ acea cilitorie ii int[regte

ideile care deja incepuseri sI-i incolleasci in minte:

Mediterana, sufocat[ in partea de rlsirit de dominalia

turcl gi de taxele vamale foarte ridicate din pulinele

porturi in care striinilor Ii se permitea sI facl nego!,

nu mai avea nimic de oferit. Viitorul se afla pe miri

mai intinse, pe ocean, dincolo de strAmtoarea

Gibraltar, pe care anticii o numeau Coloanele lui

Hercule. Viitorul avea si fie al celor care erau in stare

sI giseascl un mod de a ajunge ilirect la sursa tuturor

acelor mirfuri atAt de prefioase, Orientul, ,,scofind

din circuito' negustorii cu caravane, porturile egiptene,

turcii gi orice alt intermediar. Evident, aceste ginduri

-13 -