ORIZONTURILE MELEc=itc=,

o vi A Li om----- AA CUM- A FOST =

DE

N. IORGA

COPILÄRIE I TINERETA

EDITRA N. STROILAlitieure§tf, Strad& General Budi§teanu

1934

No.

ORIZONTURILE MELE1=C0

O VINIA DE OM- ASA CUM A FOST -----

DE

N. IORGA

1ICOPILÄRIE SI TINERETÄ

EDITURA N. STROILABucure§ti, Strada General Budi§teanu No. 8.

1934

t.

COPILARIE SI TINERETA

I.

Orizonturi mogenite

A sale o autobiografie 0 m'am gindit dese or' laaceasta mi-a parut, la urma, un lucru jenant 0 impiu.Cu ce drept amesteci °amen" pe cart 1-al prins printeosingura lature, intr'un anume moment 0 a caror amintire,In legatura cu atltea altele, a putut fi diformata de timp ?°amen' cart n'au avut o viata publica i' car' nu sintdeci datori ca In fiecare clipa sa stea cu infatiprea, cuglIrdul, cu fapta lor inaintea acelei opinii publice caretie ap de pup totdeauna 0 judeca ap de mult 0 ap

de tajos, creind ea, alaturi de omul care a fost, unul catecorespunde ne§tiintii 0 adesea invidiei 0. rtutatii sale ?Daca vorbe0i de oameni Inca vii 0 ce rapede netrecem, ca ni0e umbre triste pe ecranul vepiciei Iatingi lucruri care-i dor 0 de ce ai adaugi la durerilepe care trebuie sa le causezi alte duren pe care nu p lecere "IliCiP datorie, nu le pretinde macar un interes caresa se poata marturisi. Atingi 0 lucruri bune din viatalor, al caror farmec dispare Indata ce-1 afla 0 altii. Oricurn,el ar avea un drept sa te opreasca. El, strainii. Dar cesa spun de aceia de la cari yin 0 de aceia cari au statlinga mine, au trait- cu mine, de aceia cari vin de lamine? Fata de oricine te-a itibit datorqd cea mai desa-vir0ta discretie : acestea sint lucruri care nu se scot inOW.

2 0 via/A de oni

Ca era altfel odiníoara, aceasta se datoreste uneí naí-víta/I pe care noi n'o maí avem, unei simplícitati devia/a típica si uneí apucaturi de spirit care -tipisa sí locuriledeosebíte, asa incit o viaja de om se deosebía de altanumai prin nume, date 0 citeva anecdote, fara a -'tecufunda pana in adincul care simte, pe care-I doare.lar, -daca e vorba de molí, de aceia cari uu se potapara si pe earl, cum sint oamenii, nu-I nimeni care sa1poata apara, apoí cu cita precaurune, pioasa si fata dé ceimai rai díntre ceí raj, trebuie sa te apropii de o via/a pecare, cum de obicein se scunde de fiecare o parte dinel insuO, care, fíind cea mat smeríta, poate sa fie sí ceamai buna, nu este de loe sígur ca iaí in/eles in adevar 1í, de fapt, Dare in fundul nostru al tuturora nu este

acelasi om bun, faptura a puterilor pe care, oricurnle-am numí, tot nu le pricepem, care zace une orí, dinvina luí si mai ales a atitor altora, necunoscut pana lamoarte si care s'ar fi putut gici doar, o clipa care nu seintoarce, cripa nepazíta, printeun zimbet sau printP'olacrima 7

Dar de tine pop vorbi, de tine intr'o anume privín/a.Te cunosti prea bine ca sa te pop lauda prea mult. Aiatita mild de tíne ca sa nu te infalisezi mai rail de cumesti. imprejurari ca ale altora, de ce le-aí marturísí 7 Im-prejurarl ca ale nimanuia, ele sint adesea in domeniileunde nimeni n'are voíe sa se uite. De ce niam scoatein vitrina fericirile, care sí cite au fost, de ce niamstríga in pia/a casca-gurilor sfíntele noastre duren?

Daca ai vazut fapte istorice, ai obligalia sa le pastreziin forma in care ti s'au infatisat /ie. A safe istoría e odatotie pentru omenire, a o adh'ugí cu ce aí aflat e oobligatie pentru &care, raminind ca aceí carí pot seriesa adune ce au aflat de la cine poate numai vorbí. Darmai e ceva care, pentru un anume fel de om, poate,trebuíe sa lasa la iveala. Anume felul cum, din ce a vazut,

Orizonturl mo§tenlie 3

din ce a cetít, din ce s'a prelucrat in el insusi, pe caímisterioase a alcatuít fiinta luí morala. Mai ales dacaaceasta a. Mat brazde 0 a lasat urme, chiar daca aceleamai curind sau mai tarziu se acopar ca valurile pe fataMarti.

E, in acest cas, o istorie de idei, i ideile merita a fitiute, in originea í desvoltarea lor.

In ce putem, in ce facem e atila care vine din ce neincunjura. i cel mat mindru, mat sígur de sine, prostulcare se ingimfa ori pretentiosul de genialitate care credeca toate pleaca de la el inca poate ascunde sau,daca í se pune in fata, n'ar cuteza sa tagaduíasca tot ceíace-4 vine de la atitia oameni ca dinsul, multi tocmaí citdinsul i unii mai marl cleat dinsul, cart i-au stat imprejur,de la acea vasta umanítate rísipita pretutindeni, acel eteruman umplind toate spatiile in care oricine îi lasa partea,fie ea 0 cit de mica.

Dar atita n'ajunge pentru a intelege tot ce avem in.noi strain. 1,Strain" e un fel de a vorbí 0 nu cel mat bun,caci níciun om nu e strain cu totul de tine 0 nici tu nupop fi strain de nimeni, nici de acela, pe care, din vimluí sau i din vina ta, ajungi pentr-u diva tímp cinear putea spune pentru totdeauna 7 a-1 despretui orí a-1uri mai mult. Mai trebuie ceva, ap de puternic i asade plin de mister, care e omul de "naintea ta, omul de la-care vii 0 care, prín fíguri pe care le-ai vazut, prínaltele care n'au trecut niciodata inaintea ta, se infunda inadincul vremilor pana se pierde in nesfir0rea lor :moqii, stramo0i, viata pe care ai fost chemat s'o ductmai departe.

De la el vine ceva mai scump cleat toate mo0enirilemateríale, mal greu de purtat decit toate sarcintle, cevacare adesea trebuie infruntat cu mai mult curaj desperatdecit toate pericolele felul lor de a fi, transmis, corectat,

4 0 viatA de om

sintetisat Cu mii si mii de experiente, care aju'nge pana latine, omul de azi. Ceva care abia poti si-1 infrinezi, darsa-1 suprimi cu totul nu, caci morfii nu se dau morfi.Ceva care in ceasurile in care nu e nimeni viu care sa-;istea alaturi da puterile pe care le pastreaza partea aceia sin-gura care continua \data lor, ca s'o pastreze macar cuma fost, dar si s'o inalte si, pentru pacatele lor, s'o ispaseasca.

Ei, inaintqii, dau aplecari, intorsaturi de spirit, indem-nuri si putinfe de fapte.

I-am simtit totdeauna in mine si cu mine, si, daca amfacut si vre-un him/ bun, lor li 1-am inchinat in parteacare lor li revine, intocmai asa cum plugarul antic depuneao parte din rodul cimpului sau al tunnel inaintea icoaneizeului. Caci el, antecesorii, sint zei, zeii nostri ocrotitoripe cal pe care constlinta noastra trebuie sa le aleaga, cadele vin de la multi din ei si sint asa de deosebite adeseacum el au fost deosebiti.

Am invatat multe lucruri pentru care nu eu mi-amostenit mintea. Am ajuns a intelege si a vorbi usor limbipentru ca ei le-au vorbit, am gait in mine, pentru Wei, unfir inodat de dinsii, pe care n'aveam decit sa-1 due inainte.Simtiri izbucniau la anume momente in mine pe care eile platisera prin suferinte pe care nu le-as fi putut banuialtfel. M'am oprit ca inaintea unor lucruri familiare infata unor realitati care erau ale mele, pentru ca ei letraisera.

Am fost nascut cu orizonturi departate in spOiu §1. intimp, cu prevestiri de strainatati din fundul lumli s'i cuvisiunile unui trecut din adincul vremilor.

Dupa mama, eram si din acel Bizant non _pe care, chidil batjocurim, ii zicem Fanar, dar care e tot vechiul Bizant,cu mai multa apasare si suferinta. Arghiropolii au fostmarl Dragomani ai Portii si la 1818 au trecut dreptullor la Domnia Moldovei si a Terl-Romanest1 celor patru

Orizonturi mo§tenite 5

familii cu mat multe drepturí in schimbul unet pensiunípare i-a dus, cu toata aceasta glorie efemera a batreguluigrup de familii vechi sau adoptate prin inrudire de celevechl, in tragedia greceasca de la 1821. Fiul unuia dintredinsii a trecut in Rusia, i odrasla luí, loan, crescut inscoala militara imparateasca, a intrat ca tinar °filer inMoldova la 1828. Aici a ramas, luind in casatorie oRominca I intemeind o familíe care, prin vicisitudinilecuríoase ale soartei, a ajuns sa se cufunde sí sa ramiiein viata satelor. act fiul din a treia casatorie Cu o sateancade pe restul luí de mosie de la Cucii Romanului al luiGheorghe Arghiropol, micutul mieu bunic rosu la par,cocosat dintr'un accident de copi/arle, voluntar sí dusmanal lurnii care nu pretuia pe cel fara cultura mai inalta sifara talente, e azi un bun gospodar imbracat moldo-veneste, un boier bizantin cu suman sí itari pe pamintulpe care singur ca un adevarat cue se stinsese la pestesaptezeci de ani, noaptea, de oprirea inimii obosite, celce mai daduse calare o raita prin locurlle care odata'Ana in fundul zarii fusesera ale luí si era acuma numaíun razes sarac.

De la dinsul si de la al lui imi vine ce e mai istoricin fiinta mea. Prín el inteleg istoria asa cum as fi vazut-o,simtindu-ma tovaras, ruda, prieten, une ori complice cutoti aceía a. caror viata o scriu. Din causa lor am intratin víata política, de si tarzíu, asa cum intru inteo °dale cu-noscuta, fara trufie l fara snail Li multamesc ea insufletul mieu nu e nimic de parvenit, ca ma uit drept infata oricui, ca sint gata sa arunc totul pentru un scrupulde onoare, ca nu indur ofensa de la nime, ca ea ma facesa singer cere s'o platesc. Lor, Arghíropolilor con-stantinopolitani, a caror spita merge pana la Ìmparatuldin veacul al XII-lea, cela ce facea pe micul mosier de laCuci salt boteze copiii Constantin, Manuil si Zoe.

Joan Arghiropol luase pe o Miclescu, de la Bogdana

6 Q viatA de om

din Tutova. Vechiu neam ale cam' ()rigid' se pot urmarípana la 1600, neam care a dat boierí de Sfat domnescsi Mitropoliti, ca Sofronie, unchiul luí Gbeorghe, si Ca-link. Mca", buníca mameí mele, aceia care in parte acrescut-o, era din boierimea cea mai inradacinata a teril.

De la dinslí, si de la anii venni la mine prín mamamameí mele, am acea simtire pentru tot ce se leaga deacest pamint, facind din scrisul míeu, inlecare clips cindating acest trecut, un omagiu lor si in acelasi timp orecunoastere a tot cela ce ma leaga de lubita 'rile istoriea Moldgvei noastre. .

Gheorghe Arghiropol a luat in casatorie pe fata fru-moasa, fin& subreda de sanatate, cací alignia cu picíorul:a Marelui Vornic Iordachi Draghici, luptatorul pentrudrepturile midi bolerimi moldovene la 1822, promotorul,cu cumnatul su de origine munteana, Bucsanescu, alconstitutiei de la 1822.

Impotriva unor calomnii de furíoasa ura politica, carecautau sa scada pe ciocoiul democrat", facind dinteinsulnu stiu ce plamadeala de Armean si Evreu din Focal

0 cum oare pe acele vremurí putea ajunge cineva infruntea boierímii celei mai vechi, cum 1-ar fi recunoscutpublic ca ramura instrainata din neamul lor Fílipestiimunteni ? , Iordachi, Ban, Spatar, Vornic, sfetnic alDomnuluí pamintean loan Sarklu Sturza, venía din aprígaboieríme munteana, intre earl Filipestii luí au fost ceí maineastimparati si mai dirji.

De la acestia símt in mine pornírl de lupta pe carein totdeauna le regret : de la acestí facatori sí rasturnatoride Domní, totdeauna &iced si fara niciun interes. Darde la ei mai am si alte insusiri pe care nu le-am cistigatprin munca mea.

lordachi Draghici a luat in casatorie pe María Nacu.Dar Naculestii, díntre cari unul, colonel al luí Gheorghe

tefan cel pribeag la Stettin in Pomerania, Teodor-Toderasco,

Orizonturi moOenite 7

fost Vornic de Cimpulung, a fost si sol la Ludovic alXIV-lea pentru Domnul sau sarac i síngur, vin, pe mosíalor de linga Podul Iloaii, Lunganii, din Costea Viteazul,boíer al lui Alexandru-cel-Bun, Maramurasean din ai des-calecarii.

cum sa nu fiu romantic", precum mi se arunca infata cu o brutalítate de rindas, de cine stie ce abla initialin istorie, care e o arta, cum sa nu flu astfel atunci cindtrece supt condeiu/ míeu acea istorie a vechii Mo/dovein care neamul míeu se suie asa de sus pentru ca, s't prinArghiropolí, continua tori prín casatorie ai Mavrocordatílor,iar acestía prín femeí mladita a insusi luí Alexandru-cel-Bun, sa sing in mine zvicnirí a caror origine ma sfiescsa o spun 7

Dar Draghicestii au scrís, si Elena, mama mamei, atradus Adolphe a luí Benjamin Constant s't alta literaturafrancesa; cu care din nenorocíre s'au invelít mai tarziugavanoasele acasa la noi.

astfel nu scriu din ambitie adesea-mi ascundcartíle í nu-mi place a vorbí de ele , cl din impulsulcu neputinta de inlaturat al tradítiei, care vine de laaceasta femeíe, moarta tinara dupa despartirea, voita deea, de un sot care nu-í intelegea nevoile de o víatacultural& cu dus la teatru, cu lecturio, cu luxul cuvenítuneí fete de Vomic Mare" i sotul raspundea, spuneactul divortului : $1 fata de Domn sa fie, sot ii sinttrebtie sa ma asculte".

Vín, in acest domeniu intreg de spre partea mamei,care a mostenít lubírea nesfirsita a cetitului prín carela nouazeci i doi de ani, cind ochli se trudesc a príndecloud s/ove, isi adinca batrineta lipsita aproape cutotul de dumnezeíescul dar al auzuluí sí care, cu o cres-tere de pension polono-frances si un síngur drum impreunacu tatal mieu bolnav la Teplitz in Boemía, s'a incumetata traduce s't din nuvelele lui Alfred de Musset.

8 0 vlatA de om

Neamul Iorgulestilor, si el acoperit de injurii, care pesemne ni se cuvin din neam in neam, acesti Bulgari"ai calomniatorului Sion de pe la 1850, au un inceput pecare-I arata icoana de argint pastrata azi de fiul mieuMírcea si documentul dístrus de ocupatia germana dincasa mea de la Valeni. Oameni din Find, de la Adriatica,t-au trimes pe la 1760 odrasla in Botosani ca negustor,

numele romanesc, din Gheorghe, aratind de ce neam setin, iar porecla de Galeongíul, marinar al floteí imperialeturcesti, dovedeste calitatea de ostasi liberí, nu raiale caGrecii de pe continent s'i Slavíí.

Rasaritul, cu soarele luí cald, cu albastra luí mare, cudumbravile luí de portocali, cu zimbetul Adriaticei sicu muntii unde s'a ndscut mitología elerdcd, prín aceastaereditate sint deci asa de adinc ai miei, si, cum soartaa fdcut ca din darul gratios al regelui Albanlei sa-miam mosioara mea la Sand Quaranta in fa ta cu vecheaCorcira, picíoarele-mi vor atinge poate un pdmint cunoscutstrAmoOlor.

Neamul Iorga a ajuns adinc inradacinat in Botosaní,Manolachi Iorga sau Gheorghiu, a carui casa de bogatcomercíant o are azi d-na Saint-Georges si in care nuodata am sirrítit alunecind prieteneste umbrele alor mid,a fost efor al negustorílor paminteni si ciudata po-,trivire, acestui cinstit batrin", spune actul constitutionalal orasului, 'I s'a incredintat pdstrarea Arhivelor botosanene.Fíul luí, Costachi, care avea si un frate, Iancu, de o tristaviata, dar un om nesfirsít de bun, acest Costachi, avocat,.cu studii facute, se pare, la Viena, a fost tatal a multifii si fete, dintre care unul, mostenind avocatia saracd,iar nu imbogatitorul negot, a fost Dgicu Iorga, tatal mieu.

Ai Galeongiuluí au fost bunt gospodari, facind cevadin nímic, si iubírea mea nesfirsíta pentru once unghiu depamint al míeu, prietenía cu fíecare mugur s'i fiecare coltde iarba, patíma de a tacoli Wind, incintarea privirii

Orizonturl mo0enIte 9

florilor pe care nu ma indur a le culege, de la din0ivin, de la acestí harnIci 0 economí Balcanící, cad n'auitibit numai banul negotilluí lor.

Dar Galeongítil a luat pe Rominca Ecaterina din ícoanade la 1770. Flu' luí a fost solul Zoi/ei Costea 0 fiulZoi/ei a luat pe María Bucur, din neamul branísteandíntre Prut Si jilia.

Razesi, urmasí si represíntarli, aparatori ai tradítiel.í, eind, impotríva scrintelíí modelor 0 ínova/Mor vane,

rídíc steagul unei culturí strecurate si límpezite prin sitadeasa a cuminleniei genera/filor, nu ina lupt eu, cí voi,Costestí 0 Bucurestl, °amen' carí n'ati stiut decit drumulfara prímeldie al experienlei invalatoare 0 ati facut cugindul vostru smerít ce ali. facut si cu bra/ele ducindmai departe prín adincul codrilor drumul pe care I-aMat initiatíva, celor d'intaiu stramosi.

II.

Cea d'intaiu invätätura

Eu n'am invatat a ceti si scrie ; sint lucrurí care mi-auvenít de la sine. Nu-mí aduc aminte de níciun ceas depregatíre pedagogica" pentru a descoperí literele sí a leimbína in silabe, care pe urma sa-mi dea cuvintul. Poatede aceia nici cugetarea mea n'a plecat de la m-frunteleelemente prime ale unei desfaceri nenaturale.ca sa ajungaapoi tirindu-se la ultímele resultate. Tosta aceasta inceataalunecare spre inieles oboseste poate sufletele ; in once cas,nu-ií da impresia, síngura care indeamna sí asigura,ca al cucerít ceva, de o cuceríre tot asa de r utezatoareca a primelor notluní de natura si de víata, cele d'intaiustrabated díncolo de hotarele in care ai fost inchis. M'amdepríns astfel sa incerc, sa indraznesc s'i -sa rise. De sigurca e ceva din acest intalu pas facut pe sama mea in toataarea insusire a limbilor straine pe care am facut-,o faragramatíca sí MLA dictionar indata ce scoala m'a lasat dinghíarele ei, care prínd once aripa si omoara.

Orícum, eu n'am avut in mini nicíodata pentru insasilimba neamului mieu sau pentru cea francesa, care nu-mípresínta greutati la rind aní si francesa de carte, cumse va vedea, nu miserabíla francesa de guvernanta 1 ,acele unte carp de invatat pe de rost care se chíamaabecedadu sí gramatica. Ci cartea mí-a stat inainte,

Cea d'intAiu invAtAturà 11

cartea intreaga, cartea pe care .un om o serle pentruoamení, lar nu inginarea Cu glas suptíre a invatatoruluísístematic pentru copii, ceva ca glasul fals cu care sevorbeste cinilor de manson .11 písicilor de cultuce 1.

De aid a íesit un folos, pentru care nu pot fi indestulde recunoscator cuí n'a alergat dupa mine cu ultímelemetode ale stiintli. Am prins de la inceput felul de avorbi al míntilor formate, al sentímentelor care s'auincercat cu víata. De aíci mí-a v-enít despretul, desgustulpentru tot ce e strimbatura, nenereala, artifícialitate. Mis'a spus ca, in anti copilarieí d'intaiu inca, aveam groazaalintatulul si gestul de netezíre ma inspaiminta. i, peurma, de ce sinceritate sau una din doua calítatea trebuit sa fie vorba buna ca sä ma mingiie si sa-miplaca I Pe rani nu se presara zahar.

Romaneste am invatat din casa parinteasca, adeca dincasa mama, asa cum se vorbia : limpede, frumos si malales puternic sí colorat, fara amestecul ziarului, discursuluisi carpi de suctes de si umbla prín toate colt-tulleDorul lnimii" in casele boierestí ale Moldovei-de-sus.Dar, cind a fost vorba de slova tiparita, cum s'a nemerítde am, avut inaintea mea insesi Letopisetele de vechiu sibun grain ale lui Mihail Kogalníceanu ...

Iesíse atuncí a doua editie a acestor croníci ale Mol-dovei, data aceasta cu Mere latíne, caci pe cele chírílicea trebuit sa le deprind pe urma la scoala, íar manuscríptulcu slova veche mí-a fost o cuceríre de mí tarziu, defoarte tarziu. Cu spiritul Mu format la pensionul polono-frances al domnísoarelor Wiwockí din lasí, nu mama erasa cumpere a ceste treí volume de format mare in carese cupríndea alta Nveste decit a literaturii curente, foartemult cautata in societatea femínina a Botosanilor. Dar

1 La aceasfa vrasta, in balconui case! Frank din Botosani am do-vedit unei frumoase domnisoare, fiica farmacistului, ca pot ceti directin romaneste un text frances.

12 O viatà de om

umbla pe atuncí din case in casa, musafir cu visite foartelungi, aproape interminabile, dar bine primít totdeaunapentru frumosul sau nume boieresc, pentru bunatatea sanemargenita si marea placere de a fi de folos oricui,pentru ínfirmitatea sa fisica si simplicitatea sa de spirit,un om intre doua vriste, inturiecat la fata, cu ochli maris'i blinzi, maí totdeauna infasurat intr'o imensa blana

vara trebuie sa fi fost la tara, la Verestii luí , cu-conul Alecu Cananau. Din vechiu neam grecesc mutatla noí in secolul al XVIII-lea, ruda de aproape cu Calif-machii, cari au dat treí Domni Moldovei si al caror Stancestide origine era in margenea orasului, el, care purta povaracocoasei sale si, mare calculator din memorie, nu puteasa lege ideile tot asa de bine ca orícare cifre, ducea darulcartilor de la o famílie la alta, cad cred ca si aiurea,nu numai in casa mamei, careía ii facea naive complí-mente, putín cam intirziate, venia aducind acest prinossufletesc.

Se crede ca un copil nu poate sa inteleaga decit intr'obiata forma topita, spalacita, vulgarisata si trivialisata po-vestea de vítelie si de cirmuíre grea, de suferinta lungasi de pupa bucurle amestecata in atita amar, care alca-tuiesre ístoria left si a natiei sale. Incercarea facuta, faranicio intentie sí niciun plan, cu miné dovedeste cO nu eap. E sigur ea din faite cronícii pe care am cetít-odupa plac, cind id si cind colo, n'am tris nido provisiede nume, rricio cantitate oarecare de date. Cela ce seimpunea míntil mele care se deschidea unor LOH mailargi s'i ce largi in timp si in spatiu erau acestea 1 eraintimplareal scena, si dinteinsa nu amanuntele, care pentrupovestile nescrise se infig atit de adinc sí trainic in me-morie, ci impresia de total, sense/la de viata. De viatatraita intocmai ca viata pe care o tram eu, dar aceíacu atita zgomot si praf sí singe 1 Ma mutam pur si símpluin ea, in acea lume traita cu un veac, cu cloud, cu mai

Cea d'intAlu linAlturA 13

multe in yrina. Din coltul oclaitei cntavanul jos vi ferestilemid de la cocoana Marghíoala Vízdogeasa eu priviamincaferarile sí luam parte la judecatile Dívanurilor ; dinScaunul lor pecetluit cu zímbrul, Voda vorbía de ajungeaucuvintele pana la mine. Nu eram partas, dar ca eram síeu un martur, de aceasta nu ma puteam indoi. De atunci,de cind statusem ,cu Dabija-Voda cel care nu bea decitdin oala de lut, cu Alexandru Ilías, care nu stía roma-neste, dar era asa de bun, cu Duca bogatul, ale arilpletre scoase din rinichi le-am privít de atitea ori cuDimítrie Cantemír, príns, cu Muscalíí lui cu tot, in cursade la Stanilestí, am capatat putínta de a trail aiurea, orícindsí oriunde, cu aceíasí realítate ca .sí aceía de la careplecasem si la care, bogat de amintirí cludate si rarí,trebuía sa ma intorc. Nu m'am facut ístoric nici dincarp, níci de. la profesorí, níci prim metodele seminarillor ;eram asa de cind imi aduc amínte sí poate s'i din celace au lasat in mine altii cari pe vremea lor au vazutlarg ístoria terli, s'i au sí facut-o.

Tot prín blajínul batrin, in vesnica ratacíre, Cu me-Ifajera" luí Margarínta, Tiganca asa de asemenea cu dinsulde sa ¡till ca-í era fata si cred ca puteaí jura , amcapatat carticica galbena, frumos típarita la Socec, in care,fara a-sí pune numele, acelasí Kogalniceanu, din nou in-troductorul mieu in trecutul Moldovei noastre, pusesecu citeva pagíní de calda infierare zvicníta din sufletulluí cel mare, povestea rapirlí Bucovineí. Un colt din aceastaBucovina 1-,am gasit sí eu cindva, mergind cu mamasí fratele pentru nu stiu ce rugaclune sau multamita deindurare, la Sfintul loan de la Suceava, negru sí luciosde mfr in racla luí de argínt, sí aud inca in urechi adin-cíle rasunete ale stravechiuluí pod de lemn acoperit pit)care ajungea cíneva in orasul domnesc, a caruía sfintataina nimeni nu venía sa mí-o spuíe. Dar simtul pentruo bucata de tara pierduta, pentru un Domn omorit asa

14 0 viat/ de om

cum zícea Kogalniceanu, pentru o mare nedreptatepe care a suferit-o neamul mieu de la oameni lacomíraí, acesta patrundea in mine prín cetírea, usurata de unatit de frumos tipar, a foilor in care se facea i socotealabanilor cu carí se cistigase de Nemti ingaduínta Grecilorcad trebufou sa taca. Am avut astfel, fara sa stiu ce vatrebuí sa fac cindva cu dinsa, i notiunea materiel is-torice Imediate, a cunostintií dírecte.

Dar cartea care ma astepta si ma ispitia, care mi seimbía in fiecare clipa era alta : cea francesa.

Tatäl mieu, avocat al líbraruluí íesean Petriní carelichidase, fusese ptàtít pentru serviciile sale cu unele dinobiectele unui magazín unde se vindeau í acele lucrurl dearta, care multa vreme au ramas pe rafturile etajerelornoastre í din care cite unul sí astazi se afla la mine,daf sí cu calf. Frumoase càr1 francese din edíturaCalmann Lévy, avind flori in relief pe legatura lor mul-tícolora. Nimeni nu facuse o alegere ; venísera in bloc,

astfel stateau inaintea mea, bucuros de atita viata cese cuprindea inteinsele i rasaria in fata mea cu acelasivechiu i departat aclevar ca i ispravile Moldovenilordin alte tímpuri.

Pot face lista lor i acuma, de sí a trecut de atunciatita vreme, o jumatate de veac i Inca maí mult. Cupupna sfortare li cunosc si coloarea legaturli acestorcarp de mult vindute in lipsa mea la scoala. Unde n'ammers eu cu dinsele, paretil de valatuci ai umilei casutepierind ca o perdea de fum la cel d'intaiu avint alírnaginatieí trezíte I Cu un calator engles m'am dus inIndia sí m'am asezat in racoarea vilelor ascunse in ta-rnarini ; pe cind servitorí aramil se plecau adinc inaínteaseniorieí mele. Cu un calauz cdre cunostea Antilelespaniole m'am prímblat in palanchin pe strazile Havanel,une orí stropíte cu singe, strígind i eu ca í creollí cu

1 La dreapta, la st1nga".

Cea d'intAlu InvAtAturg 15

cari fAcusem cuno0IntA : A la derecha, a la izquierda',cele d'intAlu cuvinte spanioleqti care mi-au sunat inureche. George Sand, frumoasa doamnA cu ochii mari0 pärul negru incretit pe timple, m'a dus in Venetia luíOrlo Soranzo 0 am netezít 0 eu ca 0 íubitul Glovanneíogarul cel alb al patrícianuluí, dar une ori tot cu dinsa,In Simon, am intrat in satele din bogatul Berri al na0eriisale. Alsacia cu Ewell el superstitio0 ce frica-mí era,0 de aceia recetíam pasagiul m'a fAcut sa mA infior destrigAtul la spate care anuntA, cum spune Daniel Stern,moartea aproplatA 0 de fantomele albe in care se prefä-,ceau pe malul girleí cAmAsile atirnate. MA scuturam de frigulviscolelor scotiene care fac sA !Mud cu grAmada turmele 0une orí 0 pAstorul impreunä cu dinsele. Emile Souvestre imideschídea interiorurí de províncie francesa in care eraatila 1in4te 0 mAsurA 0 fricA de once lucru nou. Inpove0i de marinan í am ajuns sä cunosc toatd mecanícavasuluí amíral 0 m'am ferít 0 eu sa nu calc teríbileleporuntí ale cdpitanului. Champfleury m'a condus in Wilede gimnasiu frances, plíne de invatAturA pe de rost 0 demulta obraznicie copilAreascd, de care suferia de-mi eraaqa de MilA 0-mí este 0 pAnA acuma bietul pro-fesor Delta, 0 in Dijonul burgund de alaltdieri, in careslut arnAtari ap de nernilo0 ca Blaízot de trebuie caun Wet dogar sA10 culce coplii mi multi inteo bisericApArdsitä, fAcindu-lí paturi din poloboace, dar, dupA omasA bogatd, Dumnezeu l-a pedepsit 0-mí pArea bine0 mie , fAcitdu-1 sA une in visurile rele cind pislcifíoroase se aruncau asupra luí 0-1 sfäsiau. ImpreunA cuace1a0 camarad de rAtacire am mers in colturi de tarAfrancesa unde rAutatea de Madame Brodard la mèretortura bAtind cu vergí copílul, care s'a vAdit o copilitA,al organístului german pentru o musícutA data in apade all% 0 mica flintA blonda a murít in chinuri, lar

16 0 viat6 de om

tatal, acum cu totul sínguratec, si-a luat lumea in cap.Ba pana 0 in mansarda luí Chien-Caillou am mers cuacest calauz ca sd vad cum traieste asa un tinar foartede treaba, cu talent, dar fara capatilu.

Multe drumuri am facut. eu pe atuncea, si oamení marlau fost une ori aceía cari m'au indreptat la dinselel PrinVíctor Hugo din Orientale" am vazut perínd in ffacariSodoma si Gomora, cind ing6rul a spus foculuí nestiutortaid" ; prin el, zburind pe aripile unel marete poesii,am intrat in palatul luí All-Pasa, lumina a luminilor",pe care numaí dervisul vagabond il poate face cine"0 blastamat", am vazut cum fata din Rasarit cearcaapa cu piciorul, am compatimit cald pe Vízirul care-,0vede toata oastea samanata pe cimpul de macel, amauzít cum vulesc In jurul caseí djinnii neastimparap aínopplor, am strígat de bucurie cu Kanarís cind a sarítin aíer galera Capudanuluí, ba imi pare ca am ajutatsí eu sa i se pule fitilul, drept supt camera prafuluí depusca.

Traiam mai mult in aceste zari decit in casuia a cariiIngustíme imí era asa de indíferenta cind eu eram stapinpe atita lume I Fara nicío indrumare 0 fara nido opríre

mama claruindu-mi chiar, chid nu era mijloc de altdar, de zíua mea aceíasi carte pentru Inca odata amstrabatut aceasta literatura pe care nido teorie nu i-arpermite-o unuí copil de cinci ani. Si nimic din ea num'a putut indrepta unde nu trebuia, n'a putut sa. tulbureun suflet ramas -cum se cadea sa fie. Si totusí emu inaceasta mica biblioteca 0 Poetil amorezati aí Anglieía,insirati pe rind de la Chatterton inaínte, erau 0 cintecelede lubire ale lui Corra dint, poetul frances píerdut fadurme al Moldovei din epoca Renasterii, cintece pe caretatal mleu le cumparase in doua' exemplare pentru camama avea acelasi nume de Zulnia al iubitei nenoroci-tului romantic.

Cea dIntgiu Invatatura 17

Cu astfel de lecturi se face un mic om" cu multinainte de vreme eram in stare, in materie de fabule,sa prefer pe La Fontaine cel cumínte lui Florian celtqurel , 0 sanatatea lui sufere atit de pupa incit maaflu gata de munca in al aptelea deceniu al vietilmele,..

Dar vremea-mí va aduce inainte o alta literatura. Incamaruta de din dos a easel marl a lui Budachlevici midestatea unchiul mieu Manole, avocat si om cu influentapolitica, solía lui, Mica, din neamul Bontqe0ilor, darHim uneí Polone exilata acolo fara Mel° legatura cu gi-nerele, ma punea sa cetesc pentru amindoua, in fumultigarilor care se succedau rapede, romanele in fasciculecare au stApinit 0 incintat o intreaga societate pe la1880: Dramele Parísului" cu domnul de Morley lup-tindu-se cu lupli" 0 oemuritorul Rocambolea, Mistereleeasel auríte", Contesa Panda" 0 Marchisa singerinda",',Eugenia Imparateasa Francesilor" 0 Isabela Regina Spa-,niel". Dar sufletul copiluluí lasat o bucata de vreme, intimpul uneí boll a frateluí, in aceasta casa de ruda, undesupravegherea putea fi mai rea decit lipsa de atentie,. nuretinea nimíc din aceste lucrurí de o copilareasca gro-zavíe. Locul in dilmeniul imaginatiei era prins acumaqi pentru totdeauna.

Nurnai marea strícatoare de gust, coala, ,m'a putut faceapol, la treísprezece uní, sa schimb romanfil de Eden allui Lamartine, Évenor et Leucippe, 0 suferintele, pe lu.-matate intelese- mie, ale lui Abe/ard si ale Heloisiei dinmicuta biblioteca Hetzel, ap de dulce la cetít, cu acelDor al inimii" unde era totu0 0 Alecsandri 0 Bolinti-,neanu, 0 cu fioro0i haiduci ai lui N. D. Popescu, pecare 1,-am cunoscut apoi, functionar grasuliu, cu casulaci0igata prin literatura Calendarelor lstbrice", in StradaIcoaneí, al luí Panalt Ilacri 0 aí concurentilor luí. Dar ces'a prim din aceste pove0i de potere, de circ-serdari, de

2

18 O viatl de om

gazde, de frumoase circiumarite insplrind pe Tunsu, pe Bu-jor l toata seria vítejilor de drumul mare cad luau pre/u1 derascumparare. al negustorilor se prefacea intr'o leclie deistorie care se lega, cit de cit, de nobila povestire a cronj-carilor i statea alaturi cu istoria stralucita a Frandei culeasadin mare+ improvisalie-neglijenta a tut AlexandreDumasfatal, cu scenele de conspiralie de pe vremea luí Na-poleon a studen/ilor din Burschertschaften, culese in alteromane din vremea francesa, í cu infioratoarele torturipirjolurl din Spania invisibílului"- luptind salbatec contra

-invasiel francese.

Ingust, foarte íngust intaiul mieu orizont. Abía in douatreí licaríri, (le bucurie sau de mare durere, lj deosebesc.

0 case straina, groaznícul lucru care se chiama casaaltuía, in care vil dupa al/ii, cad au trait, s'au íubits'au urit, au petrecut, au suferít si au -murít acolo, vilpentru un timp, U platesti adapostul, incarci apol totul pemini aspre, grabíte, care pateaza si strica, si te duci alurea,lar pentru .un tímp numaí i lar platindull acoperfsul.Se pare -cà m'am nascut undeva in casele lui Cuza", pecare nu le-am vazut níciodata pe urma 0 care nu s'auinscrís in míntea mea. Pe atunci tata era avocat cu clien-tela, í staruinple prietenului Mu politic, qeful liberal pa-,soptist Gheorghe Hasnas, copie botosaneana a luí C. A.Rosetti, cu prdr lung alb de vechim revolutionar, cu bar-bisonul plin l cu ochii mart rosii, mn1àcràmai, supt carívrista facuse pungt mad ce foc era sosia lui, cocoanaLen/a, sora Pilatestilor, ce femeie de intelígenla,si pasiune 1 , siIise a fi subprefect la Stefanesti. Postmare pe atUnci, cu uniforma de general de administralie,fret trasuri la scara escorta de calarasí cu petlíe albastrepe carnasa alba, cu drept de a face colí i datoría de aprínde pentru ca, la retragere, sa fie rugat inscríssa mai ramaie pana se va gasi altul tot asa de vrednic.

Acuma stateam intr'o casa Cu un lung Or de odai avind

Cea crintalu Invitituri 19

fata spre curte : mat tirziu s'a asezat acolo un meterpolon, LIslainschi : yid cheia luí de aur miscindu-se lavint Doui °dal si o sap, in fund o gridini carepentrumine era mare ca o pidure fird fund. Trebule sEfi fostdincolo de zaplaz locuínta unuí Buicliu ; o cisuti arme-neasci era in fati, cti bitrina Manana, fata Opisica sivoinicul ei flu, Mihai. Acolo m'a speríat cea d'intiiu javri,si de atunci nu le pot suferí la allii, lar, cind au numaidoui picioare, Wei la mine. In fund, cloud odiite, -unclestitea, orí venía, o bitrind cocoana Balasa, cu o frumoasifati, Victoria, care a murit de plept pentru a imbricaserochii diruite dupi moarte. Chipul frumos, fata rotunda,ochil viol mi-au rimas in mínte ca sí fetele de mírono-site ale Armencelor si voinicta prietenoasi a luí MihatUit ce e urit : °rice element de frumuseti fisici sau mo-raid rinalne ned8pirtit de mine. Umbre simpatice dedeparte díncolo de moartea lor mi urmiresc 0- mi vorurmiri Ora ce eu insumí voin trece in amintirea altoraca o umbri de trecut.

Aní de intile copilirie cu tokul gol de alte amintiri.Numaí din cind in cind Omni cite un moment ramasadinc inridicinat in mínte. Moment de bucurie pentrulucrurí de nímic, dar de nimic era, in margende aceleastrimte, si insisi víata mea , moment de a dinci durere-,a earn urmi níciodati nu se poate sterge. In cisutaaceia cu sirul de trei odií in lungime ; doui unde n'amfost niciodati si care sint deci díncolo de orizontul míeu,cu lucrurile nestiute, si la urmi grozave, pe care le-auguprins, lar cealalti plini de putína mea víati de atunci, incisuta cu lungul cerdac in care mi yid purtindumi cuscaunul de sprijin si. odati cizind, desperat, in imensitatea/ui, acolo ,,s'au strecurat patru ani din víata mea, dinvlati atita cit traia tata.

Tot ce se mai prínde de míntea mea din cele de atunci

20 0 viatl de om

e legat de dinsul, tatal cu care nu-mi era dat sa schimbun singur gind.

L-am stiut numai din ce mi s'a spus de dinsul. Tinarstudent i medelnicer de birou, prieten cu fratii IndMel.O casatorie pe nestlutele di o fata de saisprezece ani,fara parinti, caci bunica murise, lasind copli fara sprifin,fara indreptare i sfat, iar la mosioara lui, cu a doua ori atreia sotie, teranca, bunicul inchisese dupa dinsul portilelumii in care traise si 'care nu fusese intelegatoare i plinade erutare pentru metehnele si lipsurile el. O slujba peapucatele intr'o biserica ; inscrierea grabita i fricoasa inmatricule. Pe urma note razlete din viata lui de avocatcorect, de funcionar cinstit. Mai in. fund aprige scenede tinereta, cu un rival de dragoste lovit la minie si

_asteptarea pana 'n ziu Cu calul la sear& pentru a trecepeste Prut daca i-ar fi aceluia sa moara: la Moara Gre-ci/or, unde Aga Costachi larga era arendasul posesorul"din "tcea violenta nestapinita a omului puternic, in staresa .ridice scaune in aier pana-i plesnia pielea intre degete,pasiunea norocului, noptile petrecute in dirza, desperatalupta, nu pentru banul care, ()data cfstigat, cu fisicurilede galbeni, se topia pana 'n ziva, ci pentru placerea,pentru suprema voluptate de a bitui. Tot sufletul prinsin lupta, oricare ar fi aceia, toata averea, toata sanatateapuse in joc fara o clintire, o indoiala, o parere de raudupa hotarirea sortii mostenire care mí-a ramas si pecare am dus-o pe alte drumuri, i eu indirfit in aprigatrecere, in lovitura pe care o urmaresc, dar fara sala indemina calul salbatec al mintuirii, ci stind indaratnic lalocul mieu, unde am dat batalia, gata sa infrunt toataraspunderea.

Nu pentru a ma oprf une ori cad e asa de greu,mai ales cind tinta ales-o atit de sus / d pentru ca,odata stabilita aceasta, sa nu ma despart niciodata, oncem'ar ameninta acolo, once m'ar ispiti aiurea, e disciplina

Cea dIntgiu InOtAtur# 21

carturareasca, bolereasca m'asura día partea cea1a1ta,fletul chibzult In lucrurile °data alese, cumpana de míntea batrinuluí Vornic Draghící. El m'a sfatuít totdeauna,din locurile care nu se yací, la un lucru : a fi fa ta deoricine, pana In clipa cínd razboiu1 neaparat porneste,plín de cuviinta, gata de intimpinare cu un zimbet sí,dupa ce s'a ispravit incerca rea, sa nu ma inviersunezasupra invinsu1uí, asupra aceluía pe care eu ir símt invíns,chlar daca n'o recunoaste el.

Dar cauta aceía dintre Podul de Plata, Podul lui,Har-buz fi Medeanul" cu lemnele ma chiama iarAsipentru a vraii in fata mea trecatoarea ívíre a parinteluípe care asa de linar il pindía moartea.

O odaie umbroasa; s'au tras transparentele" de laferesti. O masa rotunda in miiloc. Doua paturí carese tale In unghíti drept : unul e crevatul" nostru de fier,cu ocrotítoarea relea care inchide cura de pasarizburdalnice. Ceva scaune rísipíte. Un dm inalt, dreptse Mica. A adus pentru nol o cutie de halva de Adria..nopol. O intinde. Nu yací fata : fata aceasta, °data Ociade tinereta í volosíe, cu ochli mari, umezi, dulci almamei sale, aí Mariei Bucur, cu favorítele nemtestí flu-turind pe obrajii delícati pAnd /a barbía deosebit de iníca,de blinda, gata. de iertare i duna zguduirite celeí maíoarbe minii, apol pre/unga, devenita trista de oboselilepashinil, de prevederea boli', aceia rasare numaí in foto-grafíí ; prietefful anilor luí tineri, doctorul Isac, istetul,spiritualui i binefacatorul refugiat polon, mi-a dat o atreia vísfune, din ardí inca seniní, cu acelasí expresle inochii carí parca' rid in lacrimi. In vedenía mea se vedenumaí timbra malta i dreapta sí mina care, alintator,se intínde spre mine.

Mina care, mai tarzíti, lovíta, la o trezíre din somndupa amíazí, de trasnetul une' premature si neexplicabile

22 0 viag de om

paralisii, a trecut stingli putinta de a serle, pentru ca, untimp, amindoua sa se poata pune de o potríva la acestlucru. Mina blinda O buna, cu care, in lunile de sufe-rinta, deprinsese ca un eopil pe canarul su favorít.

Dupa un drum la Thplitz, dupd o aparenta de com-plecta insanatope, dupa o unda de soare cald acelae ceasul nqteril mele, in noaptea de 5 spre 6 Iunie1871, O, in curind, a fratelui ; norul nenorocirii s'aintors rapede asupra caseí cu eerdac. Prín ce vomfi trait atita timp, nu tiu. Sau §tiu pi ea bine : dincela ce astazi nu se mai poate regasi, níci acolo, inBotopnii copilariei mele, nici aiurea, intr'o lume sfari-mata, imbucatita, reclusa la indivízi carí se pindesc O sesfqie. Nimic din solidaritatea eleganta O discreta a familiaintinse din care faceai parte, a intregului cartier al unelmiel boierii care in toate se simpa una singura.

In patul luí il simt acum fara a-1 vedea. In patul pecare nu-I va parasi niciodata. De sí bunícul avea o bi-blioteca francesa destul de intinsa O variata, din care launchiul míeu Gheorghe, la mopí Geo, mal ramaseseceva, mergind O pana la studii asupra marinei francese,pe care le pastrez, nu cred ea tata sa fi fost átras vren-data catre lectura, de O limba francesa, ca oricaruí omde sama luí, nu-í era necunoscuta. Dar la nacazurí apde marf, cíneva, care se sírnte menít mortii, cetqte incartea de aur a ferickii plerclute qi pe cimpiile el insorítese afina í ne mingile. N'aud vorbindu-se. Si se va fivorbit putin in cuprinsul odaii de umbra, unde se pre,-lungia agonía. E ceva religlos in amintirea acesteí durenprin intunerecul carda mí-am facut drumul In viata.

Dar mina cea itibitoare O buna da din nou. Peste celedoua speteze -ale paturilor alipite, ea-mí intinde copen-,lile colorate de pe hirilile de tigara ale fumatului cu care-1alina uritul. Le val inca: scenele francese dín 1870-1,cu lupta de la Bazeilles din Les dernières cartouches, in

Cea crintAiu invggturg 23

care, Mutt de moarte, soldatul cu chipful rosu se razimade usa in mtjlocul flacartlor, cu sprintenul voltigeur":copilul v'olos supt chivara mare, modele pentru ce va fimal tarziu la noi Dorc1bantul4 din razboiul de desrobire,apdsind cu opined piedestalul de tunuri.

Pe urma, oricit am cautat in fundul pastrator al mintiimele, nimie. Nimic decit cloud alte vedenii, care sinttot legate de dinsul, dar fara pdrintescul gest al miniicare ma cauta tubitoare.

Mama se arunca facindu-si cruce spre °data aceiade spre stradd unde n'am intrat niciodata. O furtuna dedurere uier lîngà patul unde ma odihnesc. Dincolo,cineva e gata de drumul cel fard intoarcere. II gicescnu-1 vad.

Ne-am dus undeva, la o famine prietena, la ManditaDavidel, sotta remdritata, cu un palid avocat cu favori-tele lungi i °chit stersi, a lui Alecu Iorga, fratele btt-nicului, si mama unui fiu, Costica, de care oda LI m'aapropiat, viata mea de scolar, ca preparator al unei matmiel' i zglobil vere cu pdrul blond. 0 casd linga Sfintul

cu multe oddi, mai multe decit la not, mielein fund pentru a se ascunde tragice figuri, sfloase delume : batrina Botez, mama d-nei Davidel, purtindu-sineminglierea ochilor orbi, frumosul el fiu brun cu mtntilepierdute bdtind necontenit acelasi drum. In fatd, gradinaintinsa cu tufisurile de pomusoaraa in care ne zbeguiamcu Natalia, fiíca luí Davidel, apoi colegd de Universitate:profesoard cine stte unde, moartd tinara.

Dar, din toata aceastd casa, care-mi va impune apoiprin proportiile ei 0 ma va fermeca prin comori/e deverdeata i prin !spite roadelor ascunse, eu vad a tunchIn acea clipa neuitata, o singura fetasta; o fereasta micadind asupra strazii care se suie sus, tot mal sus, nu shameu spre ce se suia si mai ales spre ce punct, unde s'arisipit de mult, supt zidurile Sfintei Paraschive, centqa

24 0 viata de om

mortilor cari s'au uitat. Niciun zgomot, niciun cuvint.Toate amintirile mele vechi sInt cuprinse in tacere,in tacerea absoluta. 61 pare bine a aceste rinduri0 ele tac. Pe strada aceia fara cap& pentru clt ori-,zont ma cuprinsese pana atunci, tree crud inalte 0prapuri se mira in vint 0, inainte de a vedea ce tre-buie sa vie In urma, un brat milos ma trase violent inurma.

Trecea tata....

EI.

Cel mediu : ora§ul.

Astazi, cind copiii umbla pe toate drumurile í cindvisul fiecaruia e sa se desfaca pe cit se poate mai lutedin casa parintilor caror vedere singura pare ca li sta-vileVe Ilbertatea i inseamna o umilinta, inchipuiecineva din generatille noua cit de pe incetul ajungea uncopil de atund sa cunoasca lumea din jurtil sau.

Am cunoscut deci strazile mal pulin prin drumurilepe care, gAtiti in rochite de pichet alb cu brandenburgttrialbastre, gatite de talentul in c9Ditorie al mamei, le faceamcu prilejul necurmate/or visite care se obipuiau intrebolerli" localnici, pana la ultimul copist de la Primarie,visite in care timpul nu intra in socoteala i fiecare veniaIn voie cu cita familie ii daduse Dumnezeu í statea citgasia cu cale intre du/ceti í cafele, ci mal mult prinmedful cel nou pe care-I crea once mutare de la o casacu chirle /a alta.

Cea d'intaiu a fost o complecta desterare intr'o altaparte a oraplui §"i in alta incunjurime de natura tocmalla vrista cind mintea copilului, dupa ce a lasat, ca intr'unfarmec, sa treaca toate, incepe a prinde unele lucruri,9umai pe acelea, dar cit de bine?

O strada larg taiata, strict aliniata, cu casete albeaindilite, in mijlocul vastelor gradini cu pomi

fara un salcim lipsit de rod, 0, daca e un otetar,-_apoi

26 0 viatl d om

nu e din parasitii puturo0 al curtilor í drumurilor mun...tene, cl acela care poarta la trupul sau floarea ro0e Insplc care da otet. Aid nu mai e ca in cea d'intaiu stradaa vietii mele con0iente, de la rascrucea Podulul de Piatrapana la Medeanul" cu lemnele, un amestec de case mo-deste, din vechea mahala patriarhala, de oameni cuprin0,avind pe alocurea 0 cite un atelier ca aeela al ciubo-,tarulul" 13araboiu, plin de ciocaneala uneltelor, i numairare ori curti" ca a doamnel Chiriac, vaduva, destulde frumoasa 0 de voinica pentru a se marita la pestecinzeci de ani cu cineva de departe, din cellalt cap& aloraplui, sexagenarul Tautu, cu parul alb colille, ori cur-.tea", de al doilea rang, fiindca era numai a unui negustorimbogatit, a lui Tudorache covrigarul" care nu maivindea covrigi. Ci aid e dumbrava gradinilor, din careabia se itiesc cerdacele -pe stilpi suptirateci, Inaltele eo-perirri de zale negra constelata de murhiu din toatespetele, ogeagurile vacsuite de fumul mal multor generatii.De la Biserica Nemteasca", a Polonilor refugia[, dintre carise alege i preotul, casuta de rugaciuni a unor pribegicarora Inca nu li s'au stins visurile i cari stau í a0eaptapana ce rominismul d'imprejur i-a prins in caldele, luiimbratiOri, cladire curata de !Matra goala, strain& prinpodoabele-i gotice, de tot ce se ga-se;te imprejur, papasus, la bariera, la rohatca" spre Curte0i, unde qteaptade cu noapte Evreii, Jidda" precupeti, zapacind peteranii greor, cu cizmele mart, 0 pe femeile legate ingrijitla cap cu tulpanele negre, e numai o lume din aceleacare nu se pot numi nici bogate nici sarace, colt de satcuprins in margenea orarlui care s'a tot intins de-a lungulvremilor.

Ce nu se gase;te aid Liceul nu 0-a implintat Incamasiva cladire pe care, intr'un ceas de incurcatura a so-cotelilor la ofiterii cu aprovisionarea, vor pirjoli-o Ru0i.Pe locul unde va incepe sa se de0re nesfir0ta bona,-

Cel d'intAlu mediu: °rapt 27

neald chinuitO 0 obositO a lectiilor invatate pe de rost-o, povarA de stinca a copilariei mele, foc de load in careau ars toate pornirile unei sprintene libertAti / este casamaruntia a familiei Stroja : un batrin foarte alb, foartecurat 0 sever, o batrinA care se stinge de boald, un tin&cu favorite care-0 tur;te sfir0tul plaminilor 0 o dom-nirarO, o--;;duducA", slabd ca o umbra, de o ging60e fri-,coasa pan la ridicul, ferindu-se de once i se pare aar putea-o atinge 0 care va ispravi murata de uncine turbat ce tragedie la sfir0tu1 a ce viatO 1 OMumbroase, cu miresme de sulcind, tablouri istorice, caremi-au dat intaia oard, mai mult decit ale noastre deacasa : Carol I-iu al Anglia cu scutarul, Lionatdo daVinci in fata Giocondel, interioruri flamande, Sf. Vin-centiu de Paule cercetind prisonierii supt ochii unuiduldu ciudat intors de spate, aci aid, la Lenta Stoat",Maria Stuart ili punea gingqul git pe trunchiul calAuluifioros 0 un Nápoleon cu vita rebeld pe frunte 0 cu do-minatorii ochl alba0ri stdpinia pe toti 0 pe toate. In lataMedea Nemte0i" crenelele casei Ciolac, zidità in impo-santul sill mixt de pe la 1850, venit, cu Germani, cuPoloni imigrati, in orarle Moldovei-de-sus, lasO sd sevadA, lingO adincurile gradinii fdrO soare, solemnechipuri boiere0i deprinse cu huzurul : cine ar fi cre-zut a in saloanele cu perdele grele 0 oglinzl lungiin cadre de aur, cu fotelurile imbrOcate in creton pestecatifeaua lor scumpd se vor qterne in citeva zeci de atii,dupO ce proprietarii, inchisi in viata lor de o bogAtiesigurd ca pentru toate vremurile, se vor fi impra0iat inlargul lumil pdrid la cotiturile strimtordrilor materiale, pa,-turile de fier 0 lavabourile de tinichea ale unui internatpentru copiii teranilor din satele vecinel

indelung se intind grOdinile celor doud clase care nuS é cunosc, nu vreau sa se cunoascd, in stricta osebirede ranguri care hotaraqte cercurile sociale 0 le impie-,

28 0 'Oat/ de om

deca, nu numai de a se amesteca, dar de a se si atinge.Apoi din ce in ce mai mult coperisurile se fac joase,pridvorurile se- ingusteaza. Numai gradinile, liveztle, acelearamin neschimbate.

Gradinile de flori din fa, al rora dor, in orase in-gramadite, banal eroite dupa acelasi plan, purtat din tarain Ora, 1-am dus toata viata, urmarit de miresmele lor,pe cind albine ingreuiate de nectar imi biziie la urechisi toate colorile curcubeului imi joaca inaintea vrajitilorochi intorsi departe in urma. E acolo nalba mare, rosie,triumfator deschisa, scotind in fata spicul semintelor albe,marunte, cu mirosul laptos, este condurasul care-Si scoateinainte ciubotica de un rosu-brun patat tu galben palidsi trimete o aroma, vie, proaspata, este nemlisorul albastrusters si roz palid care tremura intre frunzele marunte caa mararului din toll clopoteii clerchinelor sale, este floareade piatra a portolacului, care intre foile carnoase deschideochiul mare nevinovat al florii multicolore, ce ar parea facutadin ceara de minile maiestre ale unei zine capricioase, sintbujori cari te chiama din toate foile multe ale florii carnoasesi rujele invoalte care li stau si mai mindre in fata. Sintgaroalele cu sepalele ea niste trompe de fluturi, floareapotirelor profunde care imbata si micsunele rotunde, mi-cute, intre foile uscate ca de hirtie. Si e atita mai tre-buie oare ceva mai mutt 7

In fund, sint ciresi s'i yisini, mai ales vynii cu frunzalucioasa s't rosul transparent al fructelor acre ; sint zarzarecu carnea galbena, moale, dulceaga, pline de mireazmade floare si mai ales naltii, impunatorii rnuci cu intim-sele ramuri creatoare de umbra, al caror rnircA puternic,iute, raspindeste in jur ca a atmosfera de profundareligiositate pagina.

Abia daca o circiuma evreiasca s'a putut strecura, in-sirind in ferestuicile chioate colorile aprinse ale tututorrachiurilor, in care zac insesi materialele vegetale din

Ce! d'intAiu mediu: ora§ul

care sint alcatuite : acolo este un Bercu mic 0 o Feigaeu ochli mad, melancolici, pe care toata zíua o chiamade pe drumurile unde ìí primbla neocupatia mama, toatadin valurl de grasime si din rufe care fluturd : Feigald/ ;

In casa luí Grecu din fat& doamna zímbitoare la apro-plerea batrinetelor despre care tiu ca a fost la tnandstire

ca a furato sotul, alb acuma, cu cdulatura serioasàcu un flu mare, meter in a zugravi trasurile l caii.

Incolo, casa lui PlacA, teribi/ polítaiti cu capul de apostol,barbos í plepvi la care ultimul haíduc botopnean, Coddu,veníse cu colinda sí nu fusese cunoscut, dar care a is-prAvit totu0 in beciurile poliIiei cuconul Costachi Place,al carui flu Otto se intorsese din strainAtate cu cel d'intaincílindru pe care /-am vazut, lar pe altul, Ian,cu, mí-1aduc aminte cum, nebun, cu cutítul in mina, urmarla prínmarea curte goald pe nenorocítul sau tata, apoi casaploaíeí , batrina vaduva a luí Miplu Mioglu, cu nu-mele turcomacedonean, a ludí el, Natalia, maritatd cumaruntul, vioiul Todeeltd Boían, cu ochli vii de oarecV musca supt barbie, care, cul banii strin0 de la flecareproprietar, a prefacut Botopnii baltoacelbr, in care se in-fundau frasurile, in orapl bine pavat, cu trotoarele deasfalt care nu statea in urmd decit doar Iaplui. De parteacealalta, casa luí Mavromatí, cu ameníntatoare Id"traturide javra din desirrí i, intre copill mai tined, printreporni, mar11 ochí verzi ai vecinului Hulubei. Dar díncolode gard nu era voie sA t joci cu nimeni, í ceí d'intAiuaní al unel copíläril fara soare n'au cunoscut, afara deintilnirea Cu caracterul, nu intru toate asemeni, al fratelui,tovara0a Cu nímení, aa Weft i pentru Viata m'arii in-vAtat a umbla singur. Mai departe, incepea necunoscutul,taína, lumea rurala, aceia unde cine avea tata sau fratímai marl mergea sa faca, la 1-iu Maiu, armindenul, peverdeata, cu friptura de miel inainte, in zife/e cind aierulimbalsameaza í fiecare ascunzis de frunza cuprinde un

30 0 viatA de om

glas de pasare. Locul rddiurilor", idila vechilor vremuripdstratä intreaga pand in vr.emea cind natura nu era Incaun teren oarecare de strdbdtut pe roata ciclistulul, inbdtaia de motor al motocicletei ori in sforditul automo-bilului...

Cucoana Marghioala Vizdogeasa pdrea una cu casadin care ni inchiriase o iumatate, adecd, potrívit cu unvenít de famille - compus din patruzeci de 191 pe luna*tor de la Primarie, un salon" in fatd, care era, dupdmutarea crevatului' de fier, si odala noastrd de culcare

cu aceiasi sobd pentru cloud °dal, pisica, mita" easelvenínd, cu firida cu tot, in care-si torcea filosofia, departea noastrd , °data de culcare a mama'. Antretul, pejos cu lut sí tot asa:gni pare cd era si apartamentul"nostru, era comun. In teritoriul strdin din fa, in carepdtrundeam cu sfiald si cu tot respectul pe care-1 impu-,neau iepurii de casa Matti cu iglita si multe alte podoabeale unor mini harnice, trdia neatinsd provincia botosd-neand, asa cum se continua de secole. Dar copiii cumintisi bine crescuti, deprinsi a nu vorbi mutt, a nu facezgomot niciodatd si a .ctripi frantuzeste nu se riscaudecit foarte rare ori in asemenea tinuturi necunoscute,unde totust rare ori apdrea pentru paz d o tinard fiintdbärbäteascd.

In balconul la care duceau trei trepte íremurdtoareeram cu totii in domeniul nostru. Seara, pe laviti neasezam aldturi cu buna bdtrind, asa de mdruntitä de anisupt turbanul care-1 ascundea mai cu totul rarile visealbe, usoare, si cu cele doud fete. Vdduvd, cucoana Vol-chita, pe moldoveneste Vochita, stearsd si stinsd, trdindfad sd stie cum si de ce, nu se gindia cd pdstreazd pastepatru sute de aní numele muntean, pe care I-am malintainit, intre eel de pe lingd not, la o Vochitica Ia-mandí, al insesi frumoasei solii a luí Stefan-cel-Mare.Cu pieptdndtura triad, slabd de asteptarea, acum fdrd

Cel d'int5iu mediu: orapl 31

nadejde, a so/ului visat, cu glasul sup/fat de atingerilevristei, duduca Natalia, a doua fíica, iyi cinta aprins intaccrea noplii, in mireasma florilor ingrijite de dinsa, pecaie n'ayea cul sa le dea, Inarziate cintece de iubire,aeelea cu care se mingiiau inímile uneí societali simpleyi bune.

lar, Dumíneca, de acolo de sus, ne coboram cu ma-nunchile de flori in mina, florí din gridina noastra, depus alaturi cu multe altele pe tetrapodul icoaneí de hram,pe linga casa 'cu podoabe de fier colorat a Kuglerilor,spre marea, puterníca biserica de zíd a Ovideniei, aVovideniel, unde sfujba, dupa stravechea rinduiala, in ceamaí mare atenlie, Were yi cuviín/a, se faced de un vajnicpreot cu cloud ímense barb' albe,dintre care una pus& pentrua fi mai comod", supt anteriu, yi de un díacon caruiao teribila lovitura holea"sca ii strivi,se nasul, lasindu-1 aya,schilod yi fornait, ca sa rídice cintarile intru slava Dom-nului care da vía /a yi frumuse/a, dar ingaduie, fad ca

_

míntea noastra omeneascA a poatà pricepe aceasta, 0 cee mai urit intre sluteniile ce cad asupra noastra yi ce emí nenorocit in miseriile ce se abat flaminde asupra-ni.

Pentru via/a mea sufleteasca, atíta mí-a rArnas de atuncí,yi unele momente legate decite o durere care ma ful-gera si de vre-o rara placere. Astfel chid un lipet dinoclaie yi un lighian cu apa singerata ma instil* cA mama0-a scos o mdsea, cind am siratít yi eu umilinta dinscrísoarea vecineí din fund care cherna pe MadameZulnie" sa-i faca o rochie, cind pentru o vorba aspraspusa trite a fost mustrata o femele de servíciu sau cindinaintea oglInzií de lion, pentru o petrecere pe aproape,mamalí atirna intre zulufií" faculí cu drotul motocelide matasa royíe asemenea cu clucurii de la fotelele desalon in casele bogate.

Aya eram, cu caielelul yi cartile mele inaínte, cu locul

32 0 viata de om

de foarte smerita joaca tacuta ca a unor orfani de tatade pe prispa unei bucatarii minuscule,, jar ca orizont, cumisterul de aspra mireasma al nucilor imensi a carorumbra otrayita ma facea sa visez noaptea fantasme gro,-zave in ascunzisul lor, asa eram in acei cinci, ani ai co--pilariei mele cu multa disciplina si mat putina mingilere,cind, dupa cine stie ce socoteli nestiute de mine, mamase opri inaintea mea si-mí aduse la cunostinta ca pentrumine se deschid, dincolo de o poarta pe care era s'o trecindata, alte zari, pe care, cu toata temerea de necunoscutcare m'a cuprins instinctiv, le banuiana mat pulin tulburisi triste.

IV,

Prima ani de qcoali,

In fundul unei pleji largi í goale, o cladire frumoasActi fajada severa, fara un plc de gradina n'am apucato §coala cu gradina, ci numal de acelea cu ograzi, pra--fuite ori pietruite, murdare de obiceiu, cu latrine infamestind cu u0le date inlaturi, lar, undeva intr'un colt, cofacu apa 0 cana de tinichea ruginita l strimba din ca-rebeau toji pe rind. E coala Marchian, darul arhiereuluiMarchian Folescu, de la manastirea Vorona, mi se pare,care a inchinat toata averea sa pentru a se face acestlaca, cu sàli marl luminoase, bine imparjite, in care desigur calugarul fàrä copil ar fi dorit í pulin din ceamai clara í mai sfinta lumina : a sufletelor.

Dar In acea dupa-arniazi, cind porple de la casa cu-coand Marghloalei Vizdogesel s'au dat la o parte pentruie0rea timidailaca nu in. grozita, a celor cinci ani ai miel,carora pana atunci nu li vorbise de coala decit Champ-fleury, descrlind iadul unde s'a istovit profesorul Delteil,eu n'am vazut fajada, nici nu mi-am dat sama deparjirea claselor, nici nu mi s'au oprit ochli asupra chi-pului frumosului calugar asezat in dreapta catedrei invasta sala a clasei I-a, ci, prin curtea cu cofaielul de apain care, la acest ceas, din fericire nu era nimeni, am pa-tuns in odala d-lni director Balasescu.

Patru ani 1-am tot vazut un om frumos, Inca tinar,3

34 0 viatA de om

cu o barba mica, Cu fata ¡AMA, buna, cu vorba care in-cerca numai une ori sa fie aspra ; el insu0 era, cred, faracopii, dar cu un oarecare simt pentru copiii altora, in-credintati ingrijirii sale, chiar cind índignarea pentru pa-cate mai mari sau maí paid il faceau sa exclame : Ticalos,blastamat", dar stapin cu totul pe tot personalul §collisale de sigur ca nu era, 0 nu in spiritul luí de indul-genta mergeau toate. Deocamdata, cu o privire de zim-bitoare politeta catre marna-mea, el ma lua de mina 0in cea mai larga odaie pe care o vazusem In viata mea,aceia aceleí prime clase, ma puse sa dau dovada putinteimele de a ceti 0 de a scrie. Era prin April sau Malu,

trebuia sa fiu inscris numaí pentru apropiatul examen.Nu-mí aduc aminte sa fi auzít o vorba bun& i m'amincredintat rapede a ele nu erau obiceiurile acestuí a§e-zamint model : de sigur pentru ca nu se gasiau in pro-gramul recomandat de Onor. Minísterfu".

A doua zi eram in bane' drept in fata und mobileprafoase pe care n'o vazusem pana atunci niciodata acasa,ori la biserica, ori prin saloanele cu care eram in visita",singurele case. cu mobile pe care le cunoscusem pana atuncí.Pe o platforma usata de picloarele care o suisera 0 o co,-borisera, un fel de lad4 deschisa, qezata cu partea Moracapac catre scaunul pe care statea un om care se chernadomnul". Insa0 faptura acestei alcatuiri neobipuite imifu antipatica 0 am urit-o totdeauna, ca on brutal míjlocde osebire, ca o piedeca la comunicarea sufletelor, chiaratunci end eu eram acela care avea dreptul sa se fo-loseasca de scaunul din fata ei.

Pe acel scaun din clasa l-iu a §colii Marchian se gasiaun om de vre-o treizeci de ani, blond spalacit, cu umeriiobrazului foarte slabí i ro0i, cu o mustata suptire de-asupra gurií care nu zimbise poate din anil copilariei.Tu0a des 0 vorbia aspru. Domnul" era, intre colegii sal0 in lume, institutorul 'strati i intre tovara0i miel de

Primil ant de qcoala 35

scoala se afla un baiat Cu exact aceiasi infatisare, in a caruicopilarie veseI i zburdalnica nu se amesteca nick)prevestire a mortii inaínte de vreme, care, in aceiasi tusesi cu aceiasi amaraciune a inimii, Il astepta si pe dinsul.

4\rumai prietenie n'a primit pe copílul deprins a-sisura fiecare gest í fiecare cuvint, a evita once vorbaaspra pe cind aici sudalmíle cele mai ordinare se re-varsau larg, continuu, asupra strazii , care, in rochlta-ialba cu albastru, isi lua díscret un locsor pe bancile incare sapaserk iscalituri, date, porecle i injurií mai multegeneratii de scolari. Brau linga mine flirt intregii mahalali,a caror tumultoasa intrare í iesire putea sa sperie unintreg carder bogat cu casele curate, pasnice, ingrijit in-chíse, care cuprindeau o lume foarte alma% De-o parte,mai in margene, batrina doamna Buzdugan, o fina, albaarístocrata, traind ca intr'un cartier parisian de vechenobleta, í fill ei, tot asa de distinsi, avocali, magistrati ;mal in fund casa in care traía tatal poetilor Stavri, Ar-thur si Raul, om bun de toate glumele si bucuros detoate nazbítlile, inteo locuinta incapatoare, cu intinsavada ; de cealalta parte, bogatul Hermezíu, ruda cu epis-copul din vreznea Unirii, un om micut, blond, cu apa-renla bolnavícíoasa si trista, al carui fiu unic, din casa-toria cu o Soroceanca, de loe din Basarabia, privia de lafereasta unui apartament inzestrat cu tot ceía ce blelsu-gul poate da pentru invatatura, distractia i ferícirea unuicopil viala nacajíta din scoala noastra prafoasa ; maiparte si mai bogatul Sofian, de origine balcanica, a caruíavere, destínata pe urma unui scop filantropic, era so-cotita LIM margeni. Bíserica SE Dumitru, a luí Raclis,zdravana, Walla, aduna la slujbele i hramurile ei toataaceasta lume intarita. Mai- incolo, cotind spre dreapta,in alta parohie, acelasí cartier boieresc urma spre gra-dina lui Virnav, familie cu amintiri carturaresti : de tut-,ducatorí din secolul al XVIII-lea, de oameni din al

36 0 viatl de om

XIX-lea de valoarea d-ruluí Constantin Virnav si a frateluisdu, cdlugdrul democrat sí nationalist Sofronie, apol sprecasa coehetd a coloneluluí Pisoschí, fostul adiutant al luíVodd-Cuza, rdsdrind arare cu martialul lui barbison elbpe terasa, spre gospoddrla Oita in fundul curtii a mdruritu..luí, violuluí avocat Arapu, oaches ca numele sau, spre vitade o arhitecturd distínsd a buneí d-ne Väsescu, stator,-nica noastra ocrotitoare, vdduva until mínistru al ace-luíasi Cuza. sí mama colonelului Gheorghe Vdsescu, ata-,sat militar la Paris sí apot mult tímp, deputat liberal inDorohoiu, unde-sí avea mosía, Cotusca, apoí spre coltulunde una lingd alta erau casele inrudíte a Nastasieí Cocutdsí a bdtrinei evlavíoase Aníca BAltoaia", cu multe rudebasarabene, mestera sígurd a doftorillor de ochi pentrusdraci, a. suroríí ei, Profíra Borsoaía. In sfirsít a cartieruluigrupuluí de lingd Primdrie : cu .d-na Gavrilas, cu Rosetestil,boierii inchise í oarecum ascunse, cu Míliuta Stroíci, varabunícdi, care cetia la optzeci de ani istorii uníversale fran-cese, la care era abonatd, flicile ei, Maricica, maritatd cuVirnav Líteanu i apoí cu talentatul musicant arbitectulSaint-Georges, de fapt un Singlorz ardelean, í Tíncuta,care a fost apoi d-na Vdleanu, cu casa luí Nícu Hat, fratelenneralului, vdr al doílea al tqtalui míeu, si in fund cu-0 sor, Tudosíca, mdritatd cu aprigul boier ToderitdPisoschi, casd de oamení hotdriti sí- tari carí nu-sí in-gadulau i nu-sí fertau nimic, afard de simpatica fatdinfirmd, Lenta, sí de atit de frumoasa Henrietta, plecatdasa de tindrd din mínocul vietii pe care o lubía. Acoloera cartierul Sfintei Paraschivel, cu oasele tateí, de multimprdstlate apoí, supt strasína el.

In minocul uneí astfel de societAti, mult mat aleasd de-cit cele de astazi, capriciul binefacdtorului arhíereu ase-zase acest viespar de zgomot si de total nesupraveghlatddestrdbalare in care se aduna, cu fiul pítarului grec Befa,splendid bdíat ca din monumentele artei eleníce, cu acela

Primil ani de acne% 37

al vizitiului de la Hermeziu, Mordreanu, un adolescentde dus la militle, toatd sdrdcia materiald í lípsa de oncecultura moral a copildretului mahalalelor. Cea mai mareparte eran cu mult peste vrista mea 0 insasi prive1i0eahainelor ciudat baltate, insu0 auzul strigAtelor sAlbatece,viforul de fiecare teas al cutremurdtoarelor injurii eraude ajuns ca sd md inspdiminte. Astdzi inca, groaza fat4de multimíle amestecate í zgomotoase, rdspingerea faode manifestdrile lor brutale nu fac decit sd continueaceste d'intain impresii ale copilului atIt de jignít in fie-care clipd, atit de absolut ísolat.

Cdci n'am avut acolo un prieten, un om care sa selipeasca de mine, un tovarq sd Ind lea la jocurí desprecare pand la aceastd. vristd Md n'aveam vre-o ideie. Unímens pustfu se Meuse de-odatd in jurul mieu. i síngurmd duceam, i md regdsiam -singur, la intoarcerea acasa,pe cind-ceata de mid barbari se ducea, dincolo de un-ghiul din dreapta al strdzii din fatd, sd beta cu pietre, intenculala nesfir0t gduritd a casei Holban, Imen01 dracízugrAviti cu carbune °xi, mai departe, se incdierau inMedeanul" cu lemnele cu Evrtii de la pitaría vecind,stricind geamurile coreligionardlui din fa/A, care nu puteatrdi decit in cdmdrutele din fund.

Numal rdutatea omeneascd ni se infdtip pretutindeni,la vr-ista cind inchipuirea pedagogiei sentimentale punedesavir0rea fragedelor suflete nevínovate.

Profesorul nu era un sprijin pentru cine se simtiade pierdut in miflocul uncí atit de largí duppd.nii instinc.;five. Cind pentru intdía card fulu scos la table pentrua face primul exercitiu public in acel domeniu al ma-tematicelor in care m'am simtit ca intr'o incdpere velddin care sa se fi scos tot aierul í obiectele sd-0 fi pier-.dut toate contururile i toate colorile, cum legam intreele zerourile unei lung1 defildri de cifre, o vorbd asprade pe acea catedrd a comandamentelor ma opri in loc.

38 0 viata de om

Fale deslegate I De ce le legi 7 Asa m'à invatatmama. i mustrarile cazura atunci grindina asupra mea :ele ma atingeau insa nu numai pe mine, ci si pe cinehut daduse invafatura care acum, inaintea tuturora, sedecreta vrednica de raspIngere sl de pedeapsa. Asa seinteleg prea adese on/ in scoala, de oameni Multi pentrualta meserie decit cea de invatator si, pe linga aceasta,inacriti de boala, inraiti de necazuri pe care nu le potascunde, s'i cele mai firesti O. niai sfinte sentimente.

i., astfel, nu stiu cum, copilul care nu stia sa raspunda"si o carui impotrivire la ce nu era drept nu imbracaniciodata forma revoltei, se vazu pedepsit. Mi s'a luatcaciula", cela ce inseamna ca, oprit de a ma duceacasd la dejun, caciulga mea cu brandenburguri s'a gasitsupt catedra, in picioarele domnului", impreuna cu mot--manul de aciuli s'i de palarii ale tovarasilor de vinovatie.Avuiu un sentiment ascutit de nedreptate in fata- careiaWeald nu puteam gasi un sfat, un ajutor, un sprijin.Ceva rasuna in mine si pana azi din acea injosire pentrucare intril nimic nu ma simtiam vinovat. Sint aproapesaizeci de ani de atunci si ma doare Inca pentru luatulcaciulii" in clasa intdiu primara de la Scoala Marchian.Ca o girbovire precoce apleca fruntea, pand acum dreapta,a Opilului deprins a se judeca si, la intimplare, ase si pedepsi, fard mila, pe sine. incepeam sa am sensatiaaceasta : ca nenorocul mieu ma osindise a intra intr'ungang de intunerec, plin de serpi de pe catedra, de broaste

sopirle ca aceia din band, pi ca, necontenit, an de an,liana la o hnbatrinire morald inainte de vreme, trebuiasd ma zbat in lipsa de lumina si umezeala Jul.

Clasa facu mare haz de pe urma nenorocirii mele.,,Coconasula se confunda supt aceasta osinda cu ceilaltl.Si, cum erau, printre el, de aceia cari puteau sali pule inversuri rautatea, mi-am auzit cintecul cite mai eramsA aud pe urma, tot asa de meritate I;

Primil ani de ocoall 39

Hai la joc, genunche goale,Las' la drac-ul, a mi-1 foame.

Si sA se mat spuie a poesía popularA a incetat la na-tia noastra...

Nu-mi dau sama cum am trecut examenul, cumplitAclipA de incercare 0 pentru cine tie mal bine 0 are sarAspundA acum, cu curajul ignorantului 0 al obraznicului,inaintea atitor ochi cari cAuta a-i patrunde in suflet, a-iscociori gindul, gata sA ridA de cea d'intAiu prostie ie0tAde pe urma chíar a atmosferel neprietenoase care i s'acreat 0 cu citA voluptate am desfiintat, plAtindu-mipap, dupA o intreagA viatAl de om, acest míjloc de tor,-turA, dacA nu 0, pentru cel ce 0iu manevrà, de conruptie i

Clasa a II-a-mi aduse materialul inuTil de care 0 azíau ramas pline programele noastre, impreunA cu metodea cAror amintire n'a dispArut cu totul 0 pretutindeni.

Pe ciad cetiam cu pasiune frumoasele bucAti din Carteade cetire a invAtAtorilor asociati, uitind cu totul 0 undesint 0 ce se face, de colegí, supt ochii profesorulul, injurul mieu, memoria ni zAcea impovAratA de numeletuturor fillor luí Iacob potrivít cu lectiile de istoria sacrA,lacrímile-mi venirA in ochí ajungind la clipa cindmama care plingea necdtitenit pe hul mort il viseazAindoit supt greutatea unuí vas plín 0, intrebindu-I de cesufere, i se rdspunde : Sint supt povara lacrimilor tale".Asprul glas al fiorosuluí preot care conducea clasa 0 pecare baletii cAutau sA-I facA a ie0 mal rapede atragindsunetul clopotului prin firele de par infAsurate in hirtiute -care i se aruncau inainte ca sA fie cAlcate in pícioare,ma intrebA : unde-i ce?", adeca unde se cete0e. Cumeram incapabil sA arAt, mina paríntelui ¡mi smulse cAciula"pentru oprire", 0, cum minile mi se intindeau rugAtoaredupa dinsa, mA treziíu invinuit a am vrut sa mA atingde respectabila barba 0 osindit sa stau Ova timp ingenunchi 0 sa intru in banca afurisitA", alAturí de Ver-

40 0 viatA de om

deanu zis babíta", pentru a in gitul luí lung se miraosciorul ca la un pelican.

Era o Banca afurisite, si profesorul-preot o punea infiecare an supt blastamul Mu. Scosí din stagiul ingenun-cherilor, cind creta azvirlitd cu díbAcie lí facea un ,ciu-chiti" in frunte, ei stAteau acolo supt hotarirea religielde lubire si de mili 0 intrau in víata prín poarta osin.-delor ei solemne.

La sfirsitul anuluí avulu un accesít al trellea" in or...&nee vredniciei, ceía ce nu ma putea incuraja pesterasurd, 0 trecuiu in clasa a III-a ca sd vad un excelentprofesor, imposant 0 simpatfc, blond 0 gras si vesel,platínd cu linfa pe palme 0 pe degete vinovVile unorcolegí carí de altfel aduceau toate grosolAnfile mediuluíin care se nascuserà 0 in care contínuau sA träiasa, fgrA cascoala sd incerce nimic pentru purifícarea lor sufleteascd.De zor, ina trudíam sa dau und scrisorí rebele línilledrepte 0 rotunde ale caletuluí de desemn 0 invAtam lateorie cum Botosanil isi trag numele de la Batus-han",Hanul Tatatilor, care.,4- a dístrus orasul.

Un sentiment cA as putea ceva 0 eu il avuiu numaíIn a patra clasg, a directorului BalAsescu. Aíd se intre-,buintau aril frumoase, cea de cetíre, pe velinA, bineílustrat& a invAtAtorului lonescu din Bucuresti, cea deistoria Rominilor, cu frumoase chípuri de Domni, a luiMiron Floren/iu. BAlasescu invillase probabil dupA sisfemullancasterían, alo-didactic din anti 1830-50,0 astfel el selAsa inlocuit de cite un elev : atuncí, la noua ani,numit »monitor", am fAcut de pe catedra intdía fectiede istoria neamuluí mieu. La sfirsítul saptaininii, duceam&care, dintr'un carnet de note, cu foi adause, galbene,verzi, rosil, pe ling nota invAtaturil noastre, 0 coroanazugravítd pe acde foi dedesuptul creía se cetia màíestritaisalíturà a dascaluluí, pe care noi o cetíam I Balafse&-simusa. 0 síngurd datd am auzít o vorbd rea de la dibsul,

Primil anl de troall 41

atunci end, Venit in tofu] lernii cu picioarele in cízmepana la genunchl, pusesem degetele inghetate la soba,ca sa le rídic ca frípte, strabatute de duren i insuportabile,sí, and, la tipetele Mele, dírectorul adause confirmareasa la sentinta bunuluí preot din clasa a II-a, ca sintfermecat" sí deci fac parte din strut lung al ticalosi/or,blastamatilor".

Fermecat",.. Eram de sígur fermecat", dar lumea far-mecelor mele, singurele care ma sprijinlau, era in fund,tocmai in fund, in comoara mingiierilor cu aiutorul carorasingure lupta copilul palid si subred asupra caruía, crescutbine de o mama plina pana la cea mai inalta jertfa desimtul datoriel,_ nu se cobora niciuna din razele careincalzesc sufletul si-1 intaresc pentru viatä.

Dar, acum, in apropierea celor zece sani al miel, im-prejurarlle-mi dadusera un alt orizont, la care scoala nucontribuise cu nímic : acela, mult peste orasul ale caruicolturi si taíne era sa le descopar unul dupa altul, inmasura ratacirilor noastre casníce : orizontul lull in caretraiam, al led' mele si al nearnultil mieu.

Ma vad Inca invatind prima mea lectie de gramaticadupa manualul luí Manliu. Se lasa seara in gradinita pecare in curitid era s'o parasim, intorcindu-ne in stradacelor d'intalu amíntiri, in incaperile de jos ale casei fos-tului negustor Vasilíti Pirgaru, si, invirtíndu-ma pe tabsanuldin fata cerdacului, incerc a face sa-mí intre durabil inminte definitia gramaticei. Repet frasa, aleg grupe, sta-ruiu indelung asupra until cuvint. Si vintul care batelea cu dinsul ceía ce parea acum definitiv cistigat. Neul-tata Miliare in taínele unel stiinti pe care necontenit amcautat s'o fac mai pu/in hursuza pentru ca, la oríc'e pri,-lej, zavozil ei sa se arunce a-supra-mi, furio0 ca in mertesugul lor la dispositia orisicui.

42 0 vlat6 de om

Acasa, nu mai gasiam gradina_cu florile si lívada cutainele. Cu toata strasnica strimtorare a mainei, pe careo sprijinia, mai mult decit pensia pinii din toate zilele,ajutorul rudelor, legate prín acea solidaritate a undo intinsefamilii boieresti mergind si pana la ca din urma, cel maisarac si cel mai nenorocit, ízbutiseram a gasi o locuintamai buna, dar fara nimic din poesla inflorita a patriar,caleí case batrine supt coperísul de sindila. In loculunde ne stramutasem, chemati pare ca inapoi in stradacelor mai grele suferinti vac' inca inaintea ochilorcrucea adusa dincolo pentru un mormint pe care-I gt-ciam, dar nu voiam sa mi-1 spun , era si o frumoasazidire cu mai multe odai sí un balcon de fier in latastrazii, erau si siraturile uneí mid gradini, dar acesteanu erau ale noastre. Din vechea burghesie libera, poli-.tica a Botosanilor traía acolo proprietarul, fost bacan, acelVasiliu, care, cu amintírea orasului autonom, cirmuit de aisal, isí zicea cu mindrie Pirgaru (eu nu stiam ca neamulmieu era acela al unui epitrop al aceleiasi liberta/i); omulmic, slab, cu tacaliè avea ca sotie pe fiica unuí argíntar,al aril frate, devenit inginerul Argenti, calatorise, nu tot-deauna cu cínste, prin strainatati italiene si a lusese deacolo o sotie venetíana, Teresa, roscovana, blonda, cusplendidul par al femeilor din lagune, asa de íubitoare s'ide buna inteun mediu care n'o intelegea, mergind panala brutalísare. Aici imi apar, pe ling un balat mai maredecit mine, de care nu ma apropia nímic, cloud fete pecare dulcea alíntare a mameí le prefacuse in Puptiica siFlorícica. Odata, Floricica n'a mai aparut in curte; fe-restile casei marí stateau inchíse sí mal tarziu am aflata fetita grasuta si vesela, zugrumata de anghina, plecaseunde nímeni nu era s'o mai vada.

Traiu aspru si trist. Pirí de la scoala, crezute acasa, sisentimentul sfasietor al pedepseí nemerítate, din mini pecare le respectam sí le iubiam : planuri de casatorie noua,

Primil ant de §coall 43

care aduceau in cele doua odaite pline de amintirea tateiepoletele de metal greu ale unui batrin =for cu fataosoasa, inrosita de oftica, pe care o pastrez in minte, cuteama de ce putea sa &rime in mine o lume de evlaviefíasca, alaturl de figura unui Unar frumos cu barba blondarasfirata pe care alt refus II indepartase, in casa cea veche ;apoi ingustari intr'o vía í asa atit de ingusta, nevoidde a instala un atelier de croitorie, o asociata, tinard, dargirbova si acra, care n'avea un cuvint pentru nol mis'a sapat in ochi anunciul care unia pentru o clipa nu-mele mameí cu al Ruxandei Simionescu apoí cead'intaiu boala grea a mea, cu vedeniile din focul gil-cilor care zugrumd, anghina frateluí, care ma trímesedeparte, in casa negospodarita a mosuluí Manole. Iar, camingiiere Doamne, ce n'ajunge pentru un suflet decopil I , Itíc cel barbos, corogit si bun, care °data pesaptamina ni dadea sa alegem din panerul lui plin demirezme intre palidul pardispan cu mírosul bolerescvulgara turta dulce bruna, fiarta in miere, aromind apiper. °data, ca o- curiosítate exotica, o caracatita depost, care se adaugia avantagios la salepurile i supa detahin a lungilor posturi religios observate dar bisericao vad inca foarte neclar i supremul dar al celuid'intaiu pesmete cu pecetea leuluí belgian pe el, ele-ment de unica distinctie fata de cozonacií cari de Pastese desfaceau in lungi fern mol supt caciula prdjitd,nata cu migdale, 1 fata de pastile _rotunde, late, cu orez,

brinza, cu smintina pe care le smaltau asa de aped-,sant marile strafide moí, umflate.

Materialism copilaresc, pe care singur mi-1 aduc aminte.Cartea, cu visiunile sí farmecile ei, nu mai era. Doar co-recturile de la tipografie pentru traducerile mamei, care

astfel isí crea un mic venit, din Convorbirile uneímime", din Petru i Camila" a luí Musset, din colectiade anecdote si zicale, adunate ca Flor' literare". Leo-,

44 0 viata de om

tura deschizAtoare de zdrí rdmdsese In urmd. Manualulscold,. care trebuie cetit, invdtat", retinut,acela inld-turase, pe multi ani, pAnd la pubertatea care cauta ins.-tinctiv frumuseta $l poesíe, sufletul copildresc, ap de do-rítor sd pluteascd in lumile irealului.

Calatoriam, minatí din urmd de biciul nevoil, in cautareaeasel celeí mal bune, care sd fie 0 leftend.- Am ajunsastfel, in partile de pe la bariera Sulitei, la o casd Cucloud apartamente de cite cloud oddi cu-olita la mijloc, undecloud Armence färd barbat stateau in vepicd luptd, mama

fata, aceasta din urmd rotunda, grasd, brund, lucloasd,mare distribuitoare -de zahar si creatoarea neobosítd acelor mai bune prdjituri, din care mustia o imblelpgatdgrdsime. Eran dulci insa i mí se dddeau eu atita prie-tenie poate cel d'intdiu lucru pe care 1-am primít dinmini cu prlintd, í aceasta nu se WM. Cum, in domeniulprímelor tragedii, nu pot uíta scena sdlbatecd a jertfiriiporcului armenesc de Craciun, vinat cu cutitul in mind despecialistul care i-limplinta grAbit, cu sete, in coastele grase.Si, lard0, visítele dese la bdcanul armean din coltul Yo-dului de Piatrd, unde coamele de mare rosil, cu aromaciudatd, se puteau cumpara cu cite un rar gologan rdtdcitin buzunarele noastre.

Pe urma, cum, inteo mare casa din fata bisericii Sfin-tulut Ioan, díntr'un carder dotnínat de casarma gdrziicivice, de livada mare a luí Teodoru i mi ales de lu-xoasa casd in care sta consulul austro-ungar Szinvel, bundfigura de imitatie a impdratului i regelui sau, dar bdtrindat pe brazda romdneascd, el si toti ai tut, murise unbdtrIn sí oddile stateau goale, 0 era yn rost de qezat ieftenpentru o mica familie cu mijloacele noastre, iatd-ne inlocuinta unui boier cu mo0e : curte largd care nu seputea ingriji de noi, stobor pentru cerealele pe care nu lecultivara, bucdtdrie pArdsita pentru ospete bogate, oddi

Primli anl de Foall 45

vdpsitc cu flori maxi verzi, multe si mari oddi, din caresi eu aveam una : o odaie anume pentru mine, unde as-cundeam supt perina romanele francese din nou trezitela viata °data cu dreptul de a trai putintel l pentru mine.Seara, pe scarf, la capdtul cerdacului 1 sint altele dejur imprefur , in pacea care se coboara, orasul departatvuieste de latraturi confuse, de zgomote netermurite, pecare /e tale din cind in cind clopotul bisericii gheboaseunde slujeste popa Ile cel cu dar de betie si dar deminuni...

Si nu sintem singuri : cum sint atitea odai, mama ainchíriat la doua familli.

Ofiterul spíter Voiculescu, mic, blond, plesuv, cu favorí-tele rare, nervos, de se cearta toata ziva Cu clopotele care,in turnul lor, avind atita de lucru cu vii I cu moll', nu maitac, e insurat. Frumoasa femeie, naltd, voluted, Mate 0-aadus un piano, si un glas puternic si dulce rídica in fiecareseara peste tot cuprinsul notele cintecului in care e vorbade Carpati, de steaua noptii care da lumina", de unsuprem adío dat rftuntilor in adinca singurAtate a pri-beagului. Tarziu, stau fara ca somnul sa se apropie demine, si ascult. Am noua aní, si nu e numai musica inurechile mele. Undeva e o alta lume, care nu e nici re-alitate sí nici slova scrisa, í acea lume ma chiama Cuun glas pe care nu-4 auzisem pana atunci nicíodata.

Acelasi símt ii am si cind, pe príspa bucdtdrioareirasíte, tes cununí de flori si ma ingin in alte cintece,díntr'un crístalin glas _coliilaresc al uneí fete ceva mairasarite decit mine, care priveste drept inainte, si ea spreastfel de notta vedenti,-cu °chi mari negrí in negura serif.Profesorul Grigorqd, Muntean §i el, adus de pe alteplaturt; tine altd odate, cu solía, o doamnd inaltd, foarteoachesa i foarte slab& foarte trista, i Alexandrína, cusora el, Aurelia, sint fetele Ion.

46 0 viata de om

Dar, acuma, zariam, dincolo de casa 0 de coala, i

alte lucrurl, ap de marl, de zguduitoare intaiu, apoi plínede o bucurie care intrecea nevolle noastre de toate zilele,inclt nicl sufletele tare abla incep a trai nu se pot desfacede Influenla lor.

V.

Atingerea cu viata din afari.

Astazi, cind si copiii cetesc ziarele, oprindu-se, e ade-vArat, mai mult la pagina, inalcatoare, a sporturfior, nu-sípoate inchipui cineva cit de pulin contact avea lumeade acum vre-o cíncizeci, saizeci de ani cu via/a politic&

Gazeta populard nu exista, cl numai foile de partid,pe care le cumpArau oamenii din cluhuri, le strdbdteaucu privirea inainte de a adormí sí apoi le dadeau pe du-laplorul de ling pat. MuIt mal tarziu, le-am gait si centCu citd pasiune I in odaía de ciprmit, cu vastele divanesi splendida lampa grea, cu care, rasturnind-o, era sa apríndtoatA casa, la mosu' Manole". Avocat sí el, era mare adora-,tor al lui Ion BrAtianu, a carui via/A a si scris-o intr'unmanuscris pierdut, si, prín politiçA, dar si prin Ikea de pas-nic om bun, doritor de prieteni si necontenít cu o codila"dupd dinsul, a bätrinelului potolít si de berea burcuturi-lor" permanente, deveni ajutor de primar al Botosanilor.

Ziar in casa parinteascd n'am vAzut 0114 la 1877, si,ca sA spun adevarul, nici chiar atunci, In clípa de zbu-cium, de neliniste si de imbAtAtor triumf dupa veacurilefara razboiu. Gazeta niel nu se vindea, cred, cu nurnArul,necum sd se strige pe stradd, ca inghetata pe care oducea pAn.4 la bariera splendidul fahricant cu sorlul albs't putínica sprijinita strimb pe cultueuliapca. Síngurputernícul luí strIgat prelung de inghetatoo" mi-a ramas

48 0 via/1 de om

in ureche,-doar cu si mal prelungítul strigat pentru apain dialect oos" !, Wasser al aparului evreu, cocotat pemargenea butoíului si clocanindu-sí mecanic bíata rablacu coastele iesíte afara. Incolo, cum top negustorii eraula taraba si asteptau ei, in loc sa-si caute musteriul, mu-tereul, cum se zicea la noi, cel cu gazetele" ar fi trebuitsa alba un salas al luí, pe care nu mí-I aduc amínte.Poate sa fi vindut ,sí o astfel de marfa bacanil din platacea mare linga biserica Ospeniel, in fruntea arora s. tateavestítul Armean Magirdici.

0 zi trecea ca alta, fara sensald". N'am auzít vorbíndbarbati, cad mosii" nu apareau in casa vgduvei decItpentru vre-o ameniniare contra greselilor noastre, hare,in ce ma priveste pe mine, fratele mieu fiínd maí pu/infericit, dar si Cu mai multe pacate, Thsé termínau cu unInlelegía al /uí mosu' Mano/e, care arunca, in semn des.pecetluire a destinelor mele in cas de recidiva, taba-cherea raspinditoare a miresmei celuí mai scump tutunde calitatea intaiu cu invelisul galben (al doilea era cualbastru, cel prost, cu invelísul brun-sters). Cind veniaula carp sí unde nu se juca 1, si in salonasul nostru, andse deschidea masa de mahon cu postav verde s'i se aprin-deau pe dinsa lumiarfie de sperman/etA, fara mucari,míros, dar si fara trantlafirlí inflacarali ai mucului ars, boierí" sí cucoane", fetele síngure neameste-cindu-se, toll erau prea ocupa/i cu plesnítul bucatelelorde carton in care un naponalísm romantic pusese sichipurile Domnilor s'i Doamnelor noastre, trecute príncromolitografía vienesa, si astfel nu se ajungea decit laoftaturile discrete ale celor he pierdeau ori la miriiturileinabusite ale cistigatorilor ; lar eu, cu leclioara mea in mínte(dar acestea sint lucrurí din vremea líceului) strecuramdoar o privíre in odaía pe care o ineca fumul ligarilorafeclionate de ambele sexe. lar, cind erau numaí femei,linga cronica vielli de famílie a altora, atínsa, muscata sau

Atingerea cu viata din afara

sfasiata cu totul, se auziau numaí nesfirsitele discutií asuprarochiilor fikute, asupra celor ce se vor face or' i asupracelor care nu se pot face. jurnalul de moda, cu tiparul pesuppre hirtie galbena, se tira pe toate mesFle.

Frumoasa carte de cetire a Invatatorilor asociar , lacare colaborase Si Odobescu, cupríndea, de sigur, dar cuatita discretie I, iBrticole despre tara i despre neam, darele nu ni fusesera tilcuite printeun síngur cuvint, i astfelele ramineau pentru noí litera moartà, toat4 luarea arninteindreptindu-se asupra bucatilor duioase, atingind senti.mentele general umane care mijiau in sufletele noastre.Niel in clasa intaiu, nici In a doua nimic care saveasca singele nostru i pamintul nostru. Constiintanoi insine n'o puteam capata nici prin comparatía Cu ceideosebíti de noi, cad Evreii um blau la scolile lor con-,fesionale ori poate si la scoli de Stat din alte cartieredecit acesta, ramas curat romanesc ; ne reunía pe toprugaciunea, care era numal de forma, la scoala ca síacasa. O ortodoxie fara insufletire, care nu trezia nimicin fiinta noastra morala, care era stapinita mai mult decitdumnezeiasca Treime, asa de colorat infatisata in icoane, oride sfinti, in cinstea carora se faceau lungile slujbe, cuobligatia de a sta in picioare, neintelegind sí nesimtind,pana ni se intunecau privirile in greoiul, grasul mhos alluminarilor de ceara, ci de vedeniile pe care le trezíapovestea spusa pe intunerec, de pe cuptor sau de pe patuldin bucatarie, de femeía stiuta in a vrali zmeii cumpliti,ferecap in butoaie din care-i scot prostii neprevazatori,dihaniile informe ale codrilor pustii fh care numai copiiifoarte cuminti pot sa-sí gaseasca drumul inapoi, dracii cucoarnele birligate i coada sfredel, cad sint totdeaunape urma noastra si al caror nume eram í noi obisnuitisa-1 avem necontenit pe buze, toata aceasta poroditafantastica i infernala, care ne faced sa tremuram in in-

4

50 0 viap. de om

tunerec, nu pentru cd in el era ceva, ci pentru cd erael insusi, marele, adincul, fíorosul intunerec.

Da, níci sentiment religios", dar mai ales de loc sen-timent patriotic" sí sentiment national". In zddar, pe pdretiiclasei a III-a, in care ne ingrAmddiam pe putínele band,trAgind cu ochiul, mai mult decit la catedra bum lapalmd, la curtea, vaí I asa de uscatd si de goald, din care,cind, rare orí, se deschídea o fereastd, víntul trímeteapraf sí duhori de lattind, in zdclar pe acel alb vid se in-tíndea *larga hartd, ingrijít lucratd in strdindtate, probabilla Viena, a Dade luí Treboníu Laurian, cu a sa Basarabie, si Bucovina, si Transilvanie, sí ,,Maramuresiu", siCrísiana" si Timisiana", lipsind numaí marea pata ro-mdneasca din Balcaní. Ea numi zicea mai mult decitBotosanií, numíti asa dupd BatusHan, Hanul Tatarilor,care l-a distrus", s'i insemna doar, pentru un víitor totmai plín de invdtdturd, lot mat greu si maí apdsdtor,asemenea cu piatra de moard oil cu stinca pe care, cindaveam fierbinteald de gild, o simpain cu neputintd demestecat intre fdlcile intepeníte, inca un numdr de numeproPtii care trebuie neapdrat repute, Dumnezeu singurtie p entru ce.

Asa, zíle goale, un fel de bdtrinetd scolard precocearuncata asupra avintului, acuma definItív zdrobít, alcopildriei mele. Asupra acesteí conga-di mai ales, cdciceilaltí stíau sd scape din cind in cind din temníta ind-busitoare, umblind fugan", bdtind mingea" pe toloacd"intre nucí, rapede curd/1p de rod, orí mergind sa se des-fdteze in apele tulburi ale lazului luí Vasillu", de tmde,din ciad in cind, se afta cd g'a inecat cite unul, pedeapsdmeritatd din parted cumplítuluí zeu al Inv dtdmintului pri-mar gratuít sí obligatoriu".

Istoria Rominilor din clasa a patra ni dddea chípurí s'ipovestí. Atita. Sentimentul nu era suggerat de o mintedibace unita cu o inirnd in adevAr iubítoare.

Atingerea cu viata din afarl 51

i totusi noi trecuseram printeun razboiu si repurta-seram o victorie", deveniseram independenti"...

Viata singurA ma pusese in fata acestor realitati noua.De doll& de trei ori avusem sensatiameteda, infipta adincin minte, de sa se pastreze si pina astazi, a lucruluineobisnuit care sta sA se petreaca oil care isi iincepuse,isi ispravise rosturi pe care nu mi le puteam inchipuicu atita truda, suferinta si cumplita varsare de singe.

Pe harabalele jidovesti, lungi ell rabdarea saracului,treceau oameni de la tara, dinteo lume pana atunci cu-noscuta numai prin vierul care ni aducea daruri de larude ori prin calicii rataciti pe -strazile oraplui, zdrentemai mult decit oameni, cintinduli cererea si mormaindu-0satisfacutul bogdaproste", cind nu li se 7icea simplu siscurt : sa vii alta data, mosule" sau femeie". Pe camasalor alba nu erau semne de uniforma, dar capela doro-bantului ni arata ca ei merg la oaste : nu la obisnuita oaste dincurtea casarmilor, ci la alteeva, la un misterios lucru dedeparte. Oastea era piitina si chemarea supt steag culegeanumai ici si colo militari activi, dintre care niclunul n'aveavre-o legatura cu noi.

Am stiut pe urma in ce triste imprejurari, lipsite despiritul necesar, indispensabil, am inceput acest razboiu,care era pentru noi si o strasnica incercare, plina de atitarise la un popor care de mult nu-si pusese viata in pri-mejdie pentru un scop mai inalt. De atunci, nu-mi aducaminie de nicio manifestatie in legatura cu acest lucrucrud care se petrecea pe atit de departatele cimpii aleButgariei. Tinta, de o natura politica asa de abstract& n'oputeam vedea, iar pornirea contra inamicului" nu puteasa existe : pana la trecerea mea in jos la Bucuresti nucunosteam alt Ture decit pe acela, asa de nelamurit,legal de un trecut despre care ni se spunea ca s'a is-pravit de mult, din cronicile de acasa si din eartile descoala.

52 0 viatà de om

Armata noastrd n'am vdzut-o ; n'o vazusem niciodatd.Marprile eí nu se desfdprau prin cotloanele modesteínoastre locuínti, lar drumurile mele erau bine hotdrite0 foarte scurte. Dar imprejurdrile m'au fdcut sd vddoastea cea mare strdind, venítd ca sd dea lupta decdpetenie, la care se altura, pentru alte scopuri, l

lupta noastrd, mai tArzie.Nevoia de a economist asupra miserabilei pensil de

mil ne fdcea sa cutreleram rudele care, bine inteles, nepoftiau foarte pup 0 de cite ori am simpt-o, din pd.-virea care se opria, asprd, asupra bucatii de hrand careni revenia, din lipsa de once ínteres pentru not, ba, maitdrziu, tdrziu de tot, cind toatd mindría tindrului se formasein mine, cind md stdpiniau ginduri inalte, din ímpunereaunor acte pe care con0iinta mea nu le putea primiastfel, din insultd 0 din ameníntarea cu loviturile / 0,teribilul sentiment de a te strati míluit i de a nu puteasd scapí din lumea care se WM la tine cu MIà sau cu ocompatimire care doare 0 mal Mu I

eu am mincat pinea altuia" 0 am suit scdrilecasei strdine". Mama avea frati cart trdíau, fdrd a fi bogatiba mdcar cu totul asigurati de veniturile lor, totu0 inimprejurdrí inlesnite, ingAduindu-0 chiar a cheltui mat largpentru aplearile 0 pldcerile lor. Erau mat simtitori 0 matin mdsurd de a ajuta decit fratit tatdlui, dintre carí nuimaimopl Manole" primia cu pldcere, in casa tut ap de des-ordonatd, de pe urma lincedei viell vegetative a frumoaseít cocheteí lut sotit, pe cet dot nepott, botezatí, de dinsul

Bandraburcd" 0 Papdfus", dupd nu stiu ce mitologie per-sonald : o singurd data am vazut la not, jenat de sardcía pecare o gdsia 0 ingrijortt de ajutorul ce í s'ar fi putut cere,pe al doilea frate mai mare al tatel, mo0.11 Go", adecdGeorges, avocet, efor la Sfintul Spíridon, om mindru, aanti prímblare boiereascd pe Strada Lapupeanu era uneveniment, mat ales pentru el insu0. lar, cit despre btetul

Atingerea cu viata din afarA 53

mosu' Iamb", fost cadet in vechea armata, plecat deacolo dupa conflictul cu un ofiter pentru o femeie 0 peurma improvisat Ocher, bun om bolnav, care se chinuiade con0iinta ()filed rozind dinteinsul, odata numai 1-amvazut, burlac, negricios, cu mustatile marl i °chi' foco0,cautind o avezare in Botopni, unde apoi de atitea oriam fost intimpinati cu intelegere i iubire de largul sufletomenesc, lipsit de mingiierea copiilor, a sotiei sale, fru-moasa tata Aspasia", fata, crescuta la coala Centraladin Ia0 in vremile ei bune, a until Bulgar, trecut apoica vameq in Ora lui liberata, Gheorghiev, (pentru Romini :Gheorghiu), 0 a unei Livezence, de neam bun.

In ce priveste pe ace frati aí mamei, cel mai mic din doi,Manole, purtind numele bizantin, ie0t mai mult din in-,stinctul decit din cunostíntilq tatalui ascuns la tara, cu sotialui teranca, pe care odata 1-am vazut, aplecat de spate,pistrulat, cu ochii marunti inacriti, era avocat la Roman

ziarist. Biet ziarism de provincie, la care se cere abo-namentul pe la u0le oamenilor i rni,-a ramas in mintetrimeterea necontenita, ca sa se intoarca adesea cu bu-zunarile tot goale,, a secretarului de redactie", IacobRiven. Despartit de mult de o femeie" de o mare fru-museta, pentru grqelile et pe care le-a continuat panala o sfinta ispasire ca pedagoaga la *coala Centrala dinBucuresti, ca i pentru ale luí, pe care le-am aflat í peacelea, napadit de o obesitate care-1 indoia urechilefacea aqa de greoiu incit ii era un chin 0 dusul la tri-bunal, de care se mutase alaturea chiar, al doilea mop'Manole", iubitor pentru sora sa, lertator pentru pretentillenoastre de maí tarziu, o ducea foarte greu. Mí-a tre-buit timp ca s'o intelegem noi, 0 nu cred s'o fi inteles.vre-odata fiul, Cesar, frumos baiat, splendid ofiter de ar-tilerie, aqa de bine insurat, care a ispravit mai tarziu,parasit pornirilor sale neorinduite, in cele mai tristemai parasite imprejurari,

54 0 via/A de om

Am cunoscut mal tarziu, pe alt mor , la Negrestii lui dinjude/u1 Vasluiului, unde era avocat cu clientela, ajungindprimar de mai multe ori, odata cu regimul liberal i cuseful sau, Neron Lupascu, 1, pe ling aceasta, om de energieviteaza, de spirit intreprinzafor, de mare putere de stapt-nire, care-I facea iubit de femei, temut de barba/i, panala holii cad, patrunzind prin sapaturi supt gard, pestesirul de teribili cini pazitori, cu venerabilul Leiba infiunte, pana la usa odaii de culcare, neincuiata ca deobiceiu, se oprira ingrozi/i cind, ncdeschizindu-se de-odata,si-eu inchipuit a vor vedea in fa/a lor statura impuna,-toare, mindra fa /a rotunda, strabatatorii ochi de-asupramustafilor greceste incirligate i vor auzi formidabilulglas de comanda , am cunoscut, mai tarziu pe fratelemal mare al mame', mosu' Costachi", la ale caruiplatoare strimtorari zic, cind griul nu se vindea bine, erncontribuit din destul í noi, fara ca ingerescul optimismal mamei s'o fi sim/it vre-odata.

Dar deocamdata, in acel an de razboiu 1877, culcusultrecator, pentru a nu face cheltuiala, ni-1 aflasem aiurea,intr'o casa plina de vechi mirezme boieresti patriarhalesi de acre socoteli contemporane : casa care se chernaa este inca a fostului Postelnic, presedinte de tribunal,traducator de cod comercial, cronicar intarziat al Mol-.dovei sale jubile, dar cu grija literara i pentru carteade rugacluni i pentru acaftisturi, Manolachi Draghici.

Nu stiu de cind dateaza cea d'intaiu icoana a Iasului,pe care as crede-o pu/in mal tarzie. Din ea imi ramindoua lucruri : luciul asfaltului pe care pocanesc copitelecailor de la birji, neavind, ca acelea de un cal din Bo-tosani, leranescul jug rusesc de-asupra animalului, carear parea aici de o alta rasA decit bunele noastre mitioagedeprinse a framinta glodulu, i apoi puternica lumina astrazilor centrale, asa de deosebita de fumuria raza tulbure

Atingerea -cu viata din afard 55

din finare/e" de la nof, terminate de-asupra cu parentesaincirligata a tinichelei ruginite. Vad iarasi co intaie ada.zpostíre chiar in margenea vechii Curti domnesti, atuncíars í pustie cdsdrmile batrine sint Inca in picioare,noi stam pe undeva pe acolo, la buna sora a tatei, Zinca,maritata cu ofiterul de administratie Ioanidí, bun de min-care, de vorba, de glumd si darnic gazduitor. Alta data,in margenea Bahluiuluí, tot la Ioanidí sí la tata Zinca",in casete cele mid ale Taculestifor, pasnici mosnegi, acaror fata, mindra, solemna, blajina tata Marl", e sotialuí mosu' Go". Acolo ma chiama din trecut, afara deo tragedie casníca la veciní, cu o aruncare feminina infintina, din fericire fara urmari, .gaita cu penele albastre-sure care latra ca un cine, scirtie ca un fierastrau i vor-beste ca oamenii, i biblioteca luí mosu' loanidi" care

catalogheaza inaíntea mea, daruindu-mí marinimosniste Poesii edítate de Petrini, acela care a fost clienfultataluilnieu dat atitea din agile sale. Ba Ina°data, pe sesul Bahluiului, pentru placerea noastra, ununeu balaur zboara, pe care 1-a facut mosul" culoacele superioare ale vristeí sale, ca sa depríndem Incaun mestesug.

Dar atuncí, la 1877, imí aduc amínte, la batrinulfoarte batrinul Postelnic, in Pacurarí, o casa larga cugeamlic in MO i, jos, cu un fel de girliciu intre-buintat ca sufragerie i ca °dale de dormít pentruoaspetii maruntí, earl erau lasatí in sama unei enormepopulatii de nesatíoase plosniti, a caror cunostinta maide aproape am facuto mai tarziu, intr'o a doua sedere,pe care n'o pot aseza cronologic. Batrinul avea iataculsau ínaccesíbil, cu ícoane invisibile, cu candele care lí-caríau dupa geamurí i cu o intreaga colectie, complectatacu ingrijire, de cite ori se stirbia, a uneí ceramice cu ointrebuíntare foarte particulara. De acolo rasaria in salon,undeA astepta vastul fotoliu imbracat cu piele linga fe-

56 0 vlatA de om

reasta pe al cadí prichiciu, alaturi cu ochelarii, erau,cind Lamartine, cu care-si imbalsamase tinereta, cind atitde modernele, de revolutionarele Convorbiri Literare".Dintii cazusera, limba se impleticia putíntel, se apropiaude pacea vesnieei inchideri ochii obositi supt ochelari ;urechile incetasera de mult sarcina de a-1 pune in atin-gere cu lumea din dar& Dar parul alb, barba creata,rotunda, lungul halat de taietura admira faceau din acelacare asa de greu se putea face inteles o venerabila in-,'Osare razleata ramasa dinteo intreaga societate dispa-ruta, afana doar de tot asa de batrinul sau amic GhicaChefal, cu care, in anume rarisime zile, ambii in hainede pielea dracului, sure cu puchitei albi, iesiau pentru oprimblare la Copou, care, cu pasii lor märunti, impie-decati, putea sa tie cu ceasurile. Dar vremea cind, prinsdin fuga, deveniam pentru citeva momente lectorul fra-teltli bunicei mele, de afilia zeci de ani raposata si mienecunoscuta, e inca departe.

Dar e sigur ca in acea casa din Pacurari, unde po-runcia de fapt sí cit de aspru 1 sotul, functionar lastarea civila", Al fiicei Postelnicului, femeie fara insusirifisice, tarztu si greu maritata, un Mircea, dinteo familiede boierinasi de la Tirgul Frumos, am fost intaiu atunci,la 1877.

Din dosul geamlicului priviam sesul Bahluiului, pe caretreceau vagoanele de malla de unde rasariau ca o pededeasa baionetele soldatilor Tarului.

Pe acesti soldati i-am vazut pe urma, Cu masía celuid'intaiu drutn la mosu' Manole" din Roman, in va-gonul de clasa II-a, caci nimic nu ne,-a putut desfacedin amintirea a ce fusesem, a cela ce ni cerea numelesí legaturile noastre, in fata mamei sta un ofiter superiorintre doua vriste, cu barba in doua partí ca a impara-tescului sau stapin. Are nevasta sí vorbeste duios decasa i are si copii ramal acolo acasa cu dinsa. De

Atingerea cu viata din afarà 57

dorul si in dragul lor, el ni imparte marunta monedaruseasca de argínt, al cdruí nume il aud inca in urechh:malenchi. Apoi, in lungul drumuluí, la statille unde por-,tarul sunind din clopot strígd numele stilcít cu inidicatiinemtqtí, flacall balaní, rosii si grasí se rdpad sa tale cuspangíle harbuill carnosí cu carí li se maí ostoaie setea.

Apoí, intr'o zí, un strígat de bucurie al mamelluat Plevna 1 a.

Pe ceí carí au luat-o, cu asa de putina depríndere sípregatíre, cu un asa de marinimos sacrificiu al tinereteilor, 1-am cunoscut pe urma de aproape 1 un ofíter sí unsoldat.

in cerdacul de fíer al caselor luí Vasile Pirgaru stdinteun jet, cu cirjile pe care le va purta apoí suptioaracu aníí, ingrijít cu b nesfirsíta- iubire de femeiusca ma-runta, slaba, cu ímensii ochi calzi, capítanul ranit Dimitrescu ;doí copii se zbeguie lingd tatal scapat ca prin mínune dela moarte : R omul si Ema, el un bdietas blond, neastim-parat ; ea, ícoana insasi a mameí sale. Zile intregi, nemis"-cat, ofiterul prívete in zarea unde-í mijesc poate incascenele de singe de unde a venít. Maí tarziu, cind cugreu isi poate mira din loc piciorul strabdtut de glont,el povesteste ziva de zbucíum salbaiec, lovitura pe carea simtit-o numai ca o ízbíre surda, ceasurile de tortu-rata asteptare insetata in valea sdmanata de morti.

Servítoarea noastra, Maja Lísaveta, are sí ea lingddinsa un luptator al ra7boiului care abía s'a isprdvit.Une ori uríasul -teran e in o dala invataturii noastre sí nipovesteste, símplu, ca sí cum n'ar fi vorba de dinsul síde o clipd ca aceía, de asalturile de la Grivila, de obra-zul rdtezat de schija, de noroiul moale t u care aí nostríisi acoperíau din goana ranile si tot nu muríau.

Undeva, in nesfirsíte departdrí, mijeste o lume inclertata in trinte sdlbatece, in care baionetele impung si pum-,

58 0 viag de om

nii lovesc, gurile, in incle. tari supreme, musca in carneade om...

Acesti doi profesor' cu carnea sfirtecata fac mai multageografie fi spun mal multa istorie decit toti dascalii dela scoala impreuna.

Din partea ei, scoala, devenita patriotica numai inaceasta forma, serbeaza. in plata cea mare, unde deobiceiu Lipovencele grase vind simburi de floarea soa-,relui sí de bostan sau umplu aceiasi lingurita, steaisa pesortul rosu, cu inghetata de lamlie (alämlie la noi) saude vanilie, pe cind precupetele sporovdiesc linga ulce-lele í gramagioarele de verdeturi" din gradinile lor,s'au aprins butoaie cu smoala i inaintea lor, pe cindundeva se petrece de sigur o parada pe care n'o vedem,noi, copiii, chitara. Cum cintam, numai Dumn'ezeu stiedin partea mea, cind fenomenul acestei productii musi-cale se presinta de mama in salonul lui Ma dame Va-sescu", mi se dau toate bomboanele din casa numai satac 1, dar cintam din rasputeri Fiii Romaniel, top voinicide frunte, soimi de prin Carpaaati, qoimi de prin Carpati".Poesía lui Alecsandri, cu Sergentul" sí Penes Curcanul",va vertí pe urma numat, in primii ani de liceu, cind ochiinostrl se deschideau mai largi la lucruri pana atunceanestiute.

lar pe strazile pasnicilor Botosani, de-a lungul artere-lor evreiesti pline de zgomot, de harhatul" micului co-men, prin Tata caselor boieresti, de o asa de ingriiita puta,treceau strasnicii ostasi de imitatie 11. de contrabanda aigarzli civile, fiecare cu centironul negru in lurul haineide toate zilele sí in cap cu palarii de tot felul, dar pur-tind pe umar cu mindrie pustile iesite din us, pe cindmusica Tiganului Balica, purtind un asa de mare numeboieresc, o barba corespunzatoare sí o formidabila caclulade grenadir, suna din toate alamurile sale si cutare ave-,

Atingerea cu viata din afarA 59

cat sau functionar ridicd in soare o stralucitoare sableneascutitd..

Seara, intr'una din casele noastre, rdpede schimbate,.sund prelung duioasele accente ale rugAciunii si, la o mareparadA, la care am apArut, trimesi de mama, dar rdpedeinapoiati acasd de mosu' Go", in uniforma cu fireturi deaur si cu dond decoratii pe piept, generalul Calinescu,eroul de la Costangalia", cu alba bdrbutd napoleoniand,

trece in revista voinicii.

Din patriarcalismul el vechiu, a cdrui fantomd se stin-gea in casa din Pacurari, aceasta societate de provinciaromdneascd se trezia la incintarea increzutA, nestiutoarede primeldii, a romantismului independentei" i vic-toriei".

VI.

Liceul

Daca trecerea de la libera via/a de copil la ingustareabancii de coala primara era o cumplita schimbarede orizont, un nor gros Mind vederea fundului albastrual zarilor neprihanite, o 0 mai mare prefacere trebuia saintervie in momentul cind am pA0t pragul liceului.

De fapt acesta ar trebui, cu profesorii sal multipli, fie-care avind alta infali§are, alte obiceiuri 0 alte metode,inteun caleidoscop uman cu care nu se poate invala cinevadinteodata, sa alba un caracter deosebit, viAibil mai inalt

cu adevarat mai impresionant decit acea coala in-cepatoare prin care n'ar trebui sa se iasa din deprin-defile de acasa. Mai multi profesori cad predau aceia0materie in mai multe clase 0 call au in sama Ion sutede elevi nu pot sa /fie fa/A de ace0ia atitudinea pe careun profesor parinte o poate pastra fa/A de micul grupincredinOt ingrijirilor sale, dincolo. La liceu cad peatunci terminul de gimnasiu, represintind prin orqe malmici un liceu incom-plect, era pulin cunoscut , materiacapata o individualitate, ea se deosebe0e, se preciseaza,pe cind in clasele elementare toate materiile se amesteca,se confunda qi se pot armonisa in singura fiin/a, price-puta sau nepriceputa, simpaticA sau antipatica, a uni-cului profesor, a domnuluia. Daca in aceasta coala nustrica o foarte buna intelegere intre profesorii de clasa,

Liceul 61

cari nu trebuie sa faca a se zgudui revolutionar sufletulcoplilor cind trec de la unul la altul, sarcina directoruluifiind din aceastd causa ap de mare 0 ap de grea, incoala secundara fiecare dintre profesori, in cea mai per-

fecta fríe de suflet cu colegii, trebuie sa stie 0 ce sepetrece la fiecare dintre ace0ia, iar dirigintele" sa nufíe un simplu supra-pedagog, chemat cind se petrece unscandal 0 cind sint de pedepsit vinovati, ci acela care,armonisind lectiile 1n. atitea domenii, sd indrepte invata-mintul catre acea culturd generala care pe aceasta treaptdde invdtdmint e singura de avut in vedere.

Pentru a capata bursa dadusem un examen, la carevenisem supt influenta raspunsurilor proaste date la exa-minarea acasd de profesorul Grigorita. J1 nu ma lamu-rise unde 0 pentru ce ma duc. Totu0 poate a in-stinctiv imi volu fi dat sarna de ce ma qteapta cutoata marea mea desorientare, in care infra poate 0putina fried, dar de sigur nicio min drie 0 nick) iu-bire, cind am intrat in prima clasa a liceului botoOnean,care pe atunci nu cred a se cherna inca dupd numeleacelui hirsut, aspru, roman" profesor 0 scriitor, istoric,filolog pentru * afirmarea natiei care a fost Treboniu Lau-den, despre care insa in atitia ani de studii nimeni nu niva vorbi ca despre un model 0 nici chipul luí dominatornu va rasari pe pinzd sau in marmura 0 bronz inainteanoastra.

Intaiu, ce nepotrivita casa in care era sa sorbim deacuma inainte din izvorul unor cunostinti mai inalte :Veche locuintd boiereasca IMO biserica Sfintul Gheorghe,fundatie a lui Stefan-cel-Mare, inca nerazalultd de Co-misia Monumentelor Istorice 0 mai impunatoare in ten-cuiala groasa pe care vremea aruncase marl umbre negre,biserica in care profesorld de religie, frate de episcop 0figurd fina blorrla ca a lui Stefan insusi in chipul deimaginatie creat de Asachi, parintelc Moisiu, nu ne-e

62 0 vista de om

dus o singura data pentru a ni vorbi de Dumnezeultuturora, de Hrístos cel bun 0 de Domnul mull noastreglorlí trecute. Aceasta constructie in vechlul stil frumos,dar potrivita numal pentru viata i .activita tea unei sin-gure familii bogate, trebuie sa fi apartinut unei familiiarmene0í. Cad Armenií, cu exceptía easel druluí Stefa-novici, gospodarita dupa traditil bucovínene, erau in totlungul acesteí strazi. De la bacanal .cu coarnele de mare,pe linga negustorul de ghiuden tarcat 0 indesat de laGhereta Verde" 0 pana la casa din fata liceului a uneirespectabile famílíí armene0i, ca lung trecut la noi, 0 pearma, in fata, cu un intreg earlier locuit de aceía0 oaspetí,Armenímea se intíndea pana departe. Pe cand, inainte destrada perpendículara a collí noastre, care ducea spre cen-tru; Cu intortocherea &IAA de la libraria lui Ivaru, dintr'oformidabílä cladire Cu temelie proasta, skyscraper pentruochli no0ri deprin0 cu zidiri modeste, in dreapta bisericii 0In fata ei se maí intilníau locuínti armene0i razlete sauírurí intregí : la Grígore Goilav, a caruí casa, totdeauna

Inchisa 0 Malta, era un model de gospodarie occidentala0 o a doua strada a acelora0 Armení pornía de la dinsul,orí la alti Goilavi, cu legaturi austriece in aceia0 Bu-covina, de unde va rasarí colegul nostru nalt, blond, cuochll. alba0ri, Gollav Gustav, menít sa fíe apol un ele-gant ate de cavalerie.

Liceul, Cu o urita firma mare la poarta, cupríndea, cuo §ala" la míjloc, in stinga o mal vasta clasa intalu, oclasa a doua ingusta cad numarul colarilor descre0earapede la spatele eí avind in fata cancelaría 0 undevain dreapta clasele superíoare, prín chichinete ca pentru ocoala care scotea, la sfirpul atitor ostenelí, in cea mal

mare parte cu total zadarnice, doar doi, trei absolventidin clasa a VIIa. Cum frecventa era inca destul de marein t ele din urma doua clase ale curs,ului inferior, elefusesera exilate in foasta bucataríe, compusa din doua

Llceut 63

oddi, dintre care una pasta un dulap in pArete la spa-tele tablei exercipilor 'noastre, dulap cArtria se va vedeace destinatie dat strengaria noastra din clasa á IV-a.

O curte mica, pavata, in care nu &a, rost de stat ;in fund, neaparata livadA de pomi, deasupra careia, caniste uriase spinzuratori cu funiile atirnind erau aparatelede gimnasticd, pregatite ca pentru acrobati, acrobati ve-ritabili de speta miss Vandei cu tricoul verde pe care ovdzusern in anii copilariei tinind in dinti pe partenerulei, inainte ca prin circul Sidoli sa firm initiati, cu bilet;sau, pentru copiii necrescuti, prin sparturile pinzei la ele-gante/e prestatii ale familiei Sido/i: bdtrinul imposant caun sef de Stat in exercitiul functiunii, Cesar, rubicund si zirn-bitor, melancolicul lui frate, Franz, Teresa Strackay, fata ceamare a familiei, incordind un trup bine nutrit, lar inge-redsca Medee Male, mezina, atrAgind dupa dinsa totstolul suspinAtorilor intre doisprezece í cinzeci de ani.Cut o sfinta groazd era sa privirn noi, neputincioVi, cres-cull in recea religie cdrtii, care face timid si stingaciu,pe tovardsii iesiti din fundul zdravenelor mahalale car'se aruncau la trapeze, de pe unul pe altul, prin formi-dabile salturi in gol, intru nimic mal prejos de ce fa-ceau acolo, la circul rivnirilor noastre, artisti in toatAforma. jos, mic, rece, sever, profesorul Radu contemplafard sasi arate satisfactia, dresor emerit, folosul evidenta/ ostenelilor sale.

Cea d'intaiu cunoastere a profesorilor a fost co. nfusA.

Nu-i puteam macar deosebi : mult timp stam nedty-merit inaintea celor doi purtAtori de barbi cad erau G.Costin Velea í Ionescu. M'am deprins mai rapede cuprofesorul de stiinti naturale, Savinescu, fin de preot ie-sean, ajuns la catedra in momentul cind isi termina cla-sele secundare, fire de autoritate, al cArui glas, intovdrAsit

de unele manifestatii mai drastice, in care piciorul ner-

64 0 viata de orn

vos avea un rol, umplea de zgomot culoarele ingusteale inchisorii noastre.

In fata uneí mase scolare in care se intilniau vlasta-rele tuturor profesillor din oras, cu un numar de solizifit de teraní din imprelurimi, vristele fíind i acuma des-tul de amestecate, pana la frurriosul, voinicul adolescentIacovache, pe care boala cíe píept era totusi si1 smulgadin míjlocul nostru, .profesorií si-au fdcut aparítía. Unacu totul nepregatíta, noi nestlind nimíc despre dinsií, einesand nímic despre no', 'Ara sa aíba macar o fisa deprovenienta si de studií profesorul abstract pe catedraluí, elevíí abstract' pe bancile scrilelate de alte generatii,trecute cu un folos relatív prín aceleasí vechí metode ;indeplinírea functlei platite de o parte, slid impusa decealaltd, cu urmarí care, fíreste, nu sint grele de gicít.

ti vad Incà asa cum eran atuncí. De la eel maí ba-trini la cei mal tined, cuconul Costachí Severín, careabía leri ví-a incheíat ca foarte batrin pensionar rostul pepamint : un gospodar gras i gros, putin barbos, cu buniiochí albastrí, aplecati spre somn cind elevul stia prea binelectia invatata pe de rost ; profesor de latina pana atunci,el luase acum istoria, í obraznicille capítulau inaintea aces-teí bunavointi somnoroase, incapabila de a porunci sí de apedepsi, dar contra careía, in dusmania cumplita i joculdea pinda si de-a lovitura dintre stapinitori i stdpiniti,nímenea nu se gindía la un atac, notele Rind pe lingaaceasta asa de parinteste dístribulte.

Latina trecuse acum asupra profesoruluí Tokarski.teresanta figura de revolutíonar, de refugíat polon, care.avea in urma un intreg trecut insondabil, cu petreceri inEgipt, cu experienta multor ocupatií, spirit enciclopedic,in stare a examina cu tot a tita competenta la latina sa,la francesa, unde a functionat in clasa IV-ta dupa dispa-ritia profesorulul frances, dar yi la física i chírníe, i o le-genda de profesíe medicaid flind legata de taína luí.

Liceul 65.

Suflet adinc si foarte símtitor, de o bunatate fara mar-gení, de o dreptate care nu admitea fevorísarea, de altfelpupa oblsnuíta, si prigonírea, maí deasa, el se ofílía tacut,inchizindu-sí místerul, in millocul unei societati In carePoloní, ca Merivínskii, ca Trembickí, nu lipslau, dar caren'avea fa ta de dinsul o intelegere, lasindu-1 sa-si cistígepinea cu leclii date pana Järziu noaptea, prín noroaíe,pe la casele jidovesti care-I tratau ca pe un símplu belfer ;sosia luí, o nepoata a luí V. A. Ureche, rotunda 'ca -obrinza de Olanda sí rosie ca acoperisul ei, purtind pecapul, de o frumusela de mult stinsa, o vísibila peruca,intrebuínla pe ace,st om de o mare valoare ca peanímalul care trebuíe sa traga, pana va raminea jos, lacarul indestularilor casníce. Si se vorbía de stapinirea incasa luí a coleguluí finar de la matematíci, de mincarileamestecate, tumate Una peste alta, care-1 asteptau la obo-sita intoarcere acasa, in c.are mal gasia qi zburda'cluneaelevilor pull in gazdal asa incit din supunerea luí la osoarta asa de grea se desfacea numaí tinguírea muceni.-cief asteptate : Miístí Ionescu, miisii Ionescu" sau Miri-vinschí, Mijivinschi."... Luí domnu' Tokarskí" nu í se faceauobraznícii marl, copiii intelegind maí mult, din instinct,decit oamenii maturí 1 doar in clasa a IV-a, gazda obraz-.nícii1or, cind copiii nu mai sint copíí ea sa aseulte si nusint níci adolescenti cu cunostinfa raspunderií lar moralesi cu gríja viítorului in víata, se punea pupa creta insaltarul unde obositul profesor isí aseza lunga barba sura,'sau supt catedra rasunatoare anume bbmbite de plumbpe care le manevrau in momente maí solemne sforícelece se strecurau dupa cuie bine plasate sí ascunse de-alungul paretilor si, cind, rasturnindu7,se pentru cercetarelada profesorala, mecanismul midi rautatí lesia la íveala,acelasí glas de supunere la toate nedreptatíle se auziafara ca din blinzii ochi negri de-asupra carora se lasaarípa surd a §uvitei revolutionare sa lasa un fulger de

5

66 0 viatA de om

minie : Bombaluit-alí d--voastra pana acum, bombaluí-vom sí noi la exStnen". Sau, in sfirsít, la loviturí malapasate eu creta rasaríau de pe polítile din paretele cla-sei gaínile pe care cu greutate le ínstalaseram acolo.

Dar aceste apucaturi fa la de dascalul care nu strigaseniciodata la nímeni, care nu pusese in genunchí In latacatedreí, care nu lovise, care, cu atita delícateta in sufletsk cu atita suferinta in via/a, nu era in stare sa jigneascape nimeni, erau o mosteníre din cela ce genera/if intregí,de o rara cruzíme fa/a de celalt strain, care insa pe de-parte n'avea insusiríle alese ale omuluí de mare cultura To-karski, se credeau datoare sa faca fa la de profesorul defrancesa, dornnte Meteíu".

Mettey, emigrat din vremea luí Cuza-Voda, in epocaeroica a líceului, cind se puteau organísa resísten/e caaceía contra ciudatuluí minístru de Instructie generalulTell, amid i se presíntase ca protestare demisía tuturorprofesorilor, era un Frances din Nord, care zícea sep-tante" sí nonante, un pribeag fara studii deosebite s'i

Mora nímic din ceia ce se desface dintr'o anume inalpmea cultudi in adevar umane 3 sint sígur cà acela care in-tr'un moment de suprema desperare ni spunea in chi-nuitul sau iargon : Dechit profesor la asemeni buel, maíbin' pastor la pore", era un om fundamental bun, ca segasía bíne in tara adapostirll sale, unde-si marsitase fatadupa un avocat romin, ca el ar fi dorit ca din lectlilesale sa íasa ell maí mult profit, spíritul de datorie si deonestitate al rasei sale neputindu-í fí strain. Dar apuca-,turtle pionuluí Irances, ale ínexorabílului pedagog forma-list if ramasesera, sí vrista inaíntata, suferín/a bolii care-Ifaces sa rasuflegreu, cu neexplicabila pana de gisca incoltul gurii chíduíte de astrna, intarisera Inca aceste dís-posilli care duceau in chlar Fran/a lui la duren í ca ace-lea pe care Champfleury le-a deserts in Suferintile pro-fesorului De/teir si pe care le aflí si in amíntirile din

Liceul 67

»L'armoire aux souvenirs" ale poetului Jacques Normand,cu pocnitorile pe treptele catedrei l cu scaunul el unscu cleiu. Metoda lui era cu totul invechita si era greusa-faci pe flacaul de la sate, care de aceia statea adese°A in genunchi, sa deosebeasca intre ba-guet-te í ro-manescul baga-te de acasa. Cind resistenta mintii saudiwositiei elevplui li statea in fata, omuletul gros, cu fi-gura rotunda í ochíi supt ochelari ca ai lui Gorceacov,se supära si incepea lupta care, ..se spunea, dusese odi-nioati pana la lovirea profesorului:-Epitetele zbdrau dezor, incepind cu bourrique, care, inteles de chinuitori caburle, i 'se striga de cei de afara prin usa rapede des-chisä si inchisa ; minile thIel, grase se intindedu peste ca-tedra ca s apuce de par pe ingenunchiati si une oritrupul bondoc lua cu asalt bancile ca sa scuipe pe acelacare Meuse cel mai mare pacat. far initnicii" fäceau mu.1sic a in banci din instrumente nevazute, a caror cautareputea sa ocupe fara resultat o oara intreaga, sau, stindcuminti in genunchi supt privirea pinditoare a profeso-rului, ii trimeteau cu oglinda drept pe virful nasului opata de arzatoare lumina. Dar cu totii cei earl l-,au chi-nuit au trebuit sa aiba o simtire de remuscare cind, cevamal tarzili, am dus pe domnu' Meteiu" la cimitirul ca-tolic, unde terna era tot terna romaneasca pe care, punc-tual pana la istovirea puterilor sale, el o calcase pentruas-si indeplini la scoala obligatii atit de rau rasplatite.

O tragedie e cuprinsa in viata profesorului de rominä,-G. Gr. Bäleanu, o tragedie cu afunduri obsqure si ras-pingätoare. Plecase de undeva din Bucovina, unde ajun-sese, Ardelean de origine, prin imprejurari nestiute, sitraía in Botosani ascuns, fara prieteni, servit numai de unbaiat de la Ora, coleg al nostru, nalt, slab, galben, bol-n4vicios la -infatisare. Pentru motive care nu se puteauspune a plecat mai tarziu, mult dupa ce ma stramutasemaiurea, si de aid din Botosanit si intr'un tarziu, am auzit

68 0 vlata de om

de o moarte Inisterioasa, eind se scalda in Siretiu, la tara,unde dAdea ínstructie coplilor until mo0er. Dar ce omde energie 0 ce om de intelegere i Intre profesorii pecarí i-am gash la infrared in líceu, el represintatentícul produs al satelor de unde venia. Nu era numaidascälul care avea interes pentru elevii sal, care faced totce era cu putintd ca sa-i invete, nu numal a =le, cut oortografie oarecum proprie, pe care a expus-o in Con-vorbiri Líterare" singurul díntre invätAtorii no§tri al cdruinume a aparut in vre-13 revista cdlauzul care mif-avadit existenta unei líteraturi romane01 alta decit a cdr-.tilor de §coald, nu numaí ca era un gospodar, care-0va tidied, dupd datina strAmopor terani, in singurdtateasa, o casa chiar lingd Liceul cel non, de care va fi vorbape urrna, dar el avea o credintd, i credinta aceiamanífesta, hotdrit, necrutdtor, brutal, oricind i inaínteaoricuí. Avea ,scirba de coconapl" care, in puterea sítua-tiei sociale a familiel, intelegea a fi tratat altfel decitlaltí 0, la aparitia alíntatului de acasä care veníse tärzíu,glasul lui de batjocurd, intovdräsit de ristele clasei, seauzia talos : A, coconaselul I p-au dat cafea cu lapte?El? Cafea Cu lapte...". i figura de Helíade Radulescu curpdrul sur, uns, Idsat strasind, se lArgia inteun -zimbetlarg rdutdcios supt mustaple tunse ca la morfegil dinsatul luí 0 din ochii spalä citi iesia scinteie de batjocura,pentru ca apoi un scuipat printre dinti sà punctueze ob-servatia. Era in acela0 timp un ireductibil nationalist peo vreme eind in localítate, afard de rarísime exhibitii sco-lare, din ce in ce mai pdrasite, nationalismul se mani-festa doar prin poesiile /uí Scipione Bddescu, larga figuraardeleneasca, sträbatutd de mustata cu sfirc, care, infa-surat in cravata infoiatä, pdrea cd gata orícind sa de-clame, dupd o petrecere cu yin bun, versurile infldcdrateale prímei sale tinerete. Acasd, trAgeam la ma0na deinmultit, din insdrcinarea lui Bdleanu, Panegírícul lui.

Liceul 69

.Stefaneel-Mare", pe care, prima ineereare de comert, ilvindeam colegilor.

Baleanu nu era nationalist asa, ei credinta luí, aseunsa,adinea, gata de fapta pe care imprejurarile nu .i-o inga-cluiau, se rostía la intimplari numaí, abrupt, ea o ízbuenírefara a doua zí. Odata am fost marturi, noi din intdiaelasa, la aparitia propagandístului antisemít sí ultrana-tionalist, Políbroniade ori, cum se- sería el, Polychroniade:

Rasaríse la Botosani ca sa agite doctrina luí, din cindin eind servita prín foaia Desteptarea", pe care multavreme am primito gratuít, mama alungind a1 cunoastela Argent', eonsíderat ca sef al antísemitifor local Vadinca seara luminata de scinteierile de aur nor ale Vene-pane' Teresa : Polihroniade, fried tinar, rotunlor la fata,putintel barbos, cu ochil unuí om caruía nuí desplacevíata, cetía poesiile sale, intre care, in primul rind, aceiainchínata stapinului case":

Un amic co suflet mare se uita la noi,Tot cuvIntuI fu de tail §i d'ai sät eroi.Cine e"? jidani-1 tiel Multi ca el d'ar fi,Puiu de jidov in Moldova nici a. s'ar gal.

4 pe cind declama ca la Bueurestí, ceía ce uímia sfíalanoastra septentrionala, cu gesturí care nu se pomeniaula noi, aceste increzute versuri neroade, o mirare aminii rasturna paharele de pe faya pe care servítoareaaducea. selipsitele dulceti.

Polihroniade yorbíse la Seoala Marchian, unde i sedaduse vole sa tie o confetti/a. Foaía lui Badescu a in,-semnat fard indoiala acest eveníment. Undeva, intr'uncolt, aseultam cea d'intalu expunere de aeest fel. Salaclaseí intaiu, unde facusem o asa de trista intrare in studii,era OM de public supt lumina mar' lamp' de gaz prinsain tavanul inalt. Prior" cosmegile lor de fainari sí grinarijídanii" din imprelurimí ciullau urechile ea sa príndaceva din zvonul oat' lumínate unde asa de apríg 11 dis-trugea, cu vorba, Pílieriniadi".

70 0 viatà de om

Spre marea noastra mirare, Polihroniade a rasarit sí laliceu, in clasa intaiu, uncle-0 facea lectia Baleanu, foartebucuros sa poata primi pe ilustrul poet si ziaristul de Bu-curesti 1 o, ce departe, in ce lumínoasa aureola, se faceaacest Bucurestí, -capítala, noua numal de vreo douazeci

aní, a unei ter' a carii facere o necunosteam cu totul I ;din citi erau in medíul acestei copilarii a mele, ap deputini fusera pana acolo, asa de putini venisera de acolo,vorbind altfel decit molfaitul nostru dialect aseutit in i lasfirsit sí cu susuiala unuí c muiat slavoneste, i nimeninu ni vorbise de ce este la Bucuresti,In mult mai mare, cumult mai inalt decit Botosanii nostril Citeva cuvinte in-timpinara pe oaspetele rar, al carui mestesug de vorbafacu sa se cutremure ferestile odall. Apoi, dupa o indoc-trinare din care nu mi-a famas nimic, o sarutare a pasatape obrajlí miei, cunostinta personala, imi dadu pentrucitva tímp un _prestigiu deosebtt.

In total, era o rara ocasie de a vedea oameni dinafara, o alta visita, afara de cite un parinte ingrijorat saude popa Moisiu", venit sa-si pedepseasca odrasla inainteanoastra a tuturora, fiind aceia a Neat)*luí cu fonograful,de pe al carui sul se desfaceau cuvintele, pe atuncí nein.-telese pentru, nota -alara de Aizenberg din fruntea cata-logului, viitor binar cu un singur cal :

Der Graf von LuxeriburgHat viel Geld verjuckt, juckt, jucktl

Ca urrnare politica pentru not cari stiam acum cee política, pentru a era de notorietate rolara ca Savines-cu e liberal, dar ca Severín, Balonu i altil sint conser-vatori nitrite. Numaí scolarii de la Marchian" conti-nuau sa se bata intaiu cu dracii de pe zídul easel pustii

luí Holban pentru ca, la doí pasí de acolo, sa se des-fasure spectacolul din fiecare sara al mareluí duet intrecel mai voinic scolar (de la saísprezece ani in sus) sí

campionul israelit de la pitaría vecina, inaintea unuí

Liceu1 71

meros grup de mdriffiti spectator', cdrora din cind in cind,pentru Varíatie, li Se-arunca vre-o carte ca s'o rupd ci-nele holladnese ori díntre cart cite unul, cum _am pdtít-oeu in acestí prímí aht de scoala, isi Knai scrintía cotul souumru pe ghiatd. Care era mai indrdznet si mai mehen-ghiu trecea dincolo de aceste Olimpice satanico-jidovesti

insela pe cite un negustor din strada vecina, Wind sdluceascd in norolul frdmintat cu pale un leü nou (eu amapucat Inca socoteala cu -parale, pe care o faceau totiteranii), un franc", cum se zícea, pentru a trage pe urmdinapoi cu sfoara piesa de argínt ca sau fard efigia /fledtindrului Caro/ I-1u, íntitulat Domn al Rominilors`-.

Dar acestea erau sensatií ale nevrisnicilor de la scoalaprímard. Ele erau supt demnitatea noastrd studioasa. Cuceí cit va, foarte putiní, Evrei de pe aceleasí band, rela-title noastre erau de o bund camaraderie ; poreclelesiau sí nu se pomeniau loviturile. Dacd Aizenberg nustía nimic, Simon Sanielevid, figurd prelungd, palidd, find,cu pdrul cret i ()chit de o nobila privire, lupta cu mineprín matematica luí, neintelígibila míe, pentru locul intaiuIn clasa. l'Orechea de bdietoí marí, grasí, grosí, cirliontatí,greoí a joldesterflor joldester Lanett i joldester Bercu,gemení si asa de asdmändtori incit unul putea sa spuierectia" pentru celalt pentru ca odata unul din ei sd zbuc-neascd in marturisirea sincerd: Nu sint eu, e frate-mieu"

nu Stirnia nIcío dusmanie; cel mult cei in vristd dea se uita la femel fAceau cite o glumd din cele mai gro--solane la adresa rbsiei lor surorí cu ochelarí de aur, pecare o zdriau la casa lor in fatd cu liceul.

Nu, predica luí Polihroniade, cu tot nationalistul sprijinal luí domme Baleanu", rdsunase in pustiu. Nu vdzuseramniel o havrd", de care erau destule, pan locurí maísite, dar ne ingrdmddiam cu totii, la iesirea din clasd, injurul jidanasului rufos care víndea excelente pletale" deturtd Intinsd i uscatd, intepatd cu puncte ca acelea care,

72 0 viatA de om

la pasca lor, insemnau, dupa opinia popular, atiteapdturi date de stramosíi, asa de indepartati, si maí alesasa de nesigurí, Mintuitorului insusí.

Dar tata unde m'a.-dus fria de ideal díntre domnulde romina" i apostolul totdeauna fara bani al unuísemitism care 'va.gabonda cautind abonatí la Desteptarea".SA ma intorc la cereal invatatorilor nostri...

Ihtre profesorli batrini era si cel ',de física i chimie,Lupascu. Cum- nat cu bunul Severín, dar .ihtre dinsii nuera nícío asamanare. Cu tot aterul su somooros, Severínstia istoría, si la un moment aparut i un manual alluí, cu lítere maruntele, cuprínzind o suma enorma defapte mid cu privíre la evul mediu, síngura carte ieVtddin cercul invatatorilor nKtri, pe chid, cu toate studillefacute, se pare, prín vre-un loc nemtesc, caci zicea line"

taru" (zero), roscatul nostru initiator in ale tainelornaturii, pe care ca stfintí naturale ni le preda, dupacartea luí Ion Nadeide, o indrazneata inovatie, insusí dírec-torul Savinescu, care nu cerea decit invatarea pe de rosta staminelor, pístilelor i altor elemente, pe care leuritía sffinta, ale florilor noastre lubíte, nu stia, dupamodesta noastra parere, cigar nimic. Imi pare rdu catrebuie s'o spun despre acela care la zece aní ai mid madeclara gloría clasei,.de i tesele mele la fisica erau simpleamplíficatil literare in iurul unei materli pe care n'o cunos-team pentru cd nu ma interesa. Luparu avea aparate pentrumateria sa, dar se feria sa le atinga, cieclarind ca sintpericuloase", interzícea sa se atingd sarea cu límba, a-ceasta substanta putind fi si ea periculoasa", din mo-,ment ce se gasia in camera secretelor divine, care potavea urmari fatale ; abía daca din cind in cind o roatade stícla se invirtia cu cele mai marl precautiuni. EXpe-,rientele nu reusiau níciodata dupa o anume tratareprevazutd in frumoasele, dar nu si usoarele carp ale lut

Liceul 73

Poni, substanta trebuia sa devie albastra, ea raminea Da-sie, lar, la explicarea telefonului, profesorul nostru necredea cind din odaia vecina-i raspundeam ca nu seaude nimic, de si el striga de se aduna lumea in strada.Odata am luAt cu totii o nota slaba fiindca am intorscum trebuia cliseul visiunii din manualul nostru de fisica,unde era pe dos.

Dar, ca orn; domnu' Lupascu" trebuie sa fi fost greude infruntat si de biruit. Rosul mustatilor sale umflatede-asupra buzei anunta aplecarea la lupta, si partidulconservator trebuie sa fi avut in el pe unul din cei maiteribili combatanti. A vrut s'o arate si cu prilejul visiteicu care Ion Bratianu, insusi Ion Bratianu,a onorat liceulnostru cind eram in clasa a IV-a.

vad inca scena pe care sa mi se ingaduie a o inter-cala in aceasta galerie. de portrete ale profesorilor earl,oricum sa fi fost in el MO 0 rau nu era niciunul0 fata de altii, fata de mine au fost binevoitori pana laingaduinta pentru materiile pe care nu le iubiam si deci-nu le puteam invata.

Pe neprevestite, cad batrinului prim-ministru, care n'auitat niciodata anti sal de rdsvratire 0 care, apoi, n'aveanevoie de mijloace artificiale ca sa se impuie, nu-4 pia-ceau pompele intr'o vreme care avea dreptate sa Ile-pastreze pentru o societate, nu destul de educata ca sa-poata respecta pe cineva si in lipsa lor, usa camaruteinoastre s'a deschis pentru ca sa patrunda in ea un valde lume, in care nu puteam recunoaste decit figura deprofet barbos si chel a politaiului Placa. in frunte, un ommarunt si carunt, barbos si cu parul cret infolat, imbracatin haine simple de pielea dracului" cu puchitei albi,care te cherna si te stapinia prin stralucirea extraordinara,plina de voiciune, de bunatate parinieasca, de neastim-pared ghidusie copilareasca, intr'un cuvint de farmec, a

74 0 viatA de om

ochílor in care nu pricepeam noi cita putere de vointasi de creatiune se cupríndea. Fiíridca aveam inainteanoastra, neinstiintati, pe cind ar fí fost asa de fíreasca, intoate clasele, o lectie pregatítoare, in care sa se fi po-vestit, in legatura cu dinsut, care aducea atita trecut, desuferinta, de lupta, de intemeiere si de glorie, in falduriihainutei ca a oricarui Evreu zaraf din OW, intreagaistorie a crearii, atit de mult í printeinsul , a patríeípe care o personifica mai elocvent decit toate frasele dinmanuale tar noi inyatam in area clasa a patra dupaTreboniu Laurían, care incepea de la zeul Marte si de lagemenli romaní aí cfivinelor luí zburdaciuni 1, pe insustIon Bratiapu, presedinte al Consiliului de mínistri sí ade-Yaratul stapin al tern.

Pe catedra, Lupascu, membru al partídului conservator,statea neclintit. A nu iesí inaíntea primului-ministru, aunuí astfel 'de prim-ministru, í se parea, dupa clue stie cemaiestre combinatii de club, o datorie de partid, nein-durator fata de tiranícul nvizir". De acolo, de sus, pecind Bratianu stated modest in picioare inaintea bancilornoastte mutilate sí a fetelor noastre mai mult curíoase decitsperíate, sí de loc respectuoase, profesorul voi s facalectia". Fíindca esti profesor, e de presupus c tii." fuobseryatía care-I opri de la cela ce era s vie adecadesemnul pe tabla i neconteníta intoarcere la cartea depe catedra ca-sa se vada daca in adevar unghiul cutaree A sí altul B. Chiama un elev, si nu unul din ceí matbuní."

astfel, printeo inocenta inselare a mínístruluí, amavut prilejul sa-i dovedesc, in calitatea falsa cg nu sintunul din cei mi buni", cum ca, daca in tubul A B factvídul de aler, obiectul C i obiectul D, de si au altfel ogreutate deosebíta, isí pierd cu totul diferentlerea.

Un semn din cap i, forma odata indepliníta,extraordinar, unic s'a desfa'cut pentru a intilní in alte clasealti profesor1, din fericire in adevar allil, ha poate chiar

Liceul 75

din clubul luí Ion Brdtíanu, cela ce, fireste, putea sdschímbe tot ceremonialul ínspectiei.

ti poate inchipuí oricíne care era atenía din oara defisïc i chimie, maí ales and frica de curente facea peprofesor sd apard ca o neobisnuitä tichle protectoare pecap...

Altfel erau, fíreste, profesorii maí tineri, cu toate cd eiapartineau unei epoce de studii care dOclea fiecOruia,orieare ar fi fost posíbilitil i pornirile luí, aceíasí in-fiare, oarecum seacA, une orí durO, fdra niciun contactsufletesc fa de de un public scolar tínut in friu ca o ceatdde fiare _gata sd. se arunce la once slabíre a vergíj de fler.

De fapt tínerii erau numaí doi, aceía ale cOror barbí.le confundasem atita de deplIn la inceput : VeleaIonescu.

Cel profesorul de -geografie, era un om frumosmindru, de o dirza autorítate, de o elegantO volt& sí

exageratd, purtindu-i sus barbia, dind sonoritati artificialeglasuluí i, pentru a trage cite o palmä dupa buna traditie,puínd mdnusä pe mina- obisnuild a invirtí filele cartilor.Pentru Velea, un asídu,u cetítor, níciun manual nu sépotrivía cu intentille sale í astfel el dadea coil manus-crípte, scoase la centigraf, í, insdrcínat cu educerea Ion,am putut s descopdr cea d'intaiu locuíntd a zeilor nostri,mal mult temutí decit adoratí, l m'am ales cu un sen-timent de mirare cO partea cle Olímp a domnufuí Velea"se reducea la o cOsuld de mahalà cam ca a Vizdogeseimele sí a, in loe sd vad in jurul lui pe slujitoril ina-ripati ai divínítdtií, up mí se deschídea de o frumoasdfata cu ochlí mari negrí, sora nemdritatO a geografului.

Foarte ingríjít sí el, dar WO pretentie aparenta, cupOrul lung matOsos, cu barba patrata de cea maí ingríjitdpotrivíre sí asidua pieptOnare, slab de boala care-I rodea

macína sufletul, rece pdnd la intimidare, cu prívírea

76 0 viatA de om

neexpresivd si obosíta, era profesorul de matematici, alcaruí fel de víata in casa bunuluí Tokarski il cuno0eam,dar n'am fi putut banuí ca in acest trup ubred, crutatcu atita ingrijire 0 in aparenla íncapabil de once spon-taneitate, se ascunde clocátul de caldura 0 de lubire aaventurilor care, citiva aní dupa aceía, it va face sa\ leadrumul Oceanuluí cu una din .cele mai apríge in poftade vía din colegele mele la Uníversítate, pentru caamindurora sa li se piarda urma pentru totdeauna.

Cu lonescu, respectul era absolut : aiungea o sin-gura privire severa ca si-I aminteasca 0 sa-I impute.Fata de mine, care am inceput cu dínsul a .nu intelegematematíca 0 am continuat ap pilnA la sfir0tul studillormele, gratiat, pentru alte aptítudiní, in ce prive§te insuOreaacestor cuno0linti 0 indemanari, receala luí era 0 maiglaciala, 0 pe carnetul de note recomandat de V. A.Urechia ca minístru, pe líbretula míeu, impodobít cucalcomaniile la moda, pelite de cleiu infälkind tot ce poatefi in univers, mina osoasA insemna cu un fel de ciudapentru inaptítudínea pe care nu cautase niciodata sa ocorecteze acel sase, rare orí inlocuit cu un opt durerossmuls sfortarílor mele, o clipa mat fericite, care pecetluiao iremediabila inferíoritate. In schimb, Sanielevíci eramingiíerea profesorului, 0 se putea prevedea viitorultiíritífic care-I qtepta.Caligrafía 0 desemnul erau incredintate unuí Ardelean

de origine, cum o dovedia numele luí, Margíneanu, alcarui fin a avut un rol ap de frumos in bine pregatítabatalie de la Mara0i. Om de pace, cu toata dirza-í mus-tala_ro0e aplecata a razboíu, el a gSsit oarecare gust inaplecarea mea catre scrisorile neobipuíte, ronde_ 0 ba-tarde, 0 sfaturilor luí 2 datoresc, daca nu personala, faraintentle, linie a scrisoril mele de mai tarzíti, un fel maisanatos de a linea condeiul, pe care pana atunci il prín-,(learn cu o incordare nervoasa care stríca degetul aratator.

Liceul 77

Mai putin 1-am putut multami cu planurile de gradina,inverzita la pajkte sí patata cu negre rotocoale In locutcopacilor, cu arhitecturile de o geometrie aspra i cuseaca reproducere a unor desemnuri de nasuri, urechi

nuduri vad inca un mopeag gol crispat spre ru-gaclune ca intr'o pinza de martiriu a luí Ribera. Pe urmane-am impacat íarí, cind, cu lunga trudä, am copiat oodioasa cromolitografie a luarii Plevnei, in care-mi placeaca recunosc pe generalul Miluta Cerkez, ruda prinmarna-sa, cocoana Ilenuta, cu mama-mea: odiosul amestecde colorí stingaciu qternute a avut locul ski in expo-.sitia de sfiqit de an, í in jurul nostru, din vasteleerau atitea lucruri de prins cu interes i iubire, potrivitcu felul de a ve dea al fiecaruia...

Nu pot uita, qi pentru partea pe care a avut-o indesemnarea viitorului mieu peste citva timp, pe profe-sorul de musicä, autorul caietului centigt afiat de teoriemusicala, care incepea cu yechiul imn medieval de undevin numele notelor (atunci II invatam í nu-1 intelegeam):

Ut queant laxisResonare fibrisMira gestorumFamuli tuorum, etc.,

domnul Víctor conte de Fleury".De loe .Frances, de o vaga orig,ine polona, iar conte,

cred, i mai putin, fost capelmaistru i acum maestru"al artei sale la noi, emul frumos ca un coafor, pudrat,cu mustata mica suelta, cu ochii visatori de femeie ro-mantica, de fapt ne facea foarte putin, sau de loe, sacintäm, ateptind. ca apoi, in cursul superior, de peurma cine tie carui sta gin in cine tíe ce armata sträina,sa devie í maestrul nostru de scrima, cu sabia 911 cu flo-reta. Oara lui era un prilej de conversatie la care luauparte mai ales cei mai mari, mai purtati prin lumemai stricati", cu Cristea Manea in irunte, chute elevi,

78 0 viatA de om

Pentru ca intreaga conversatie privia teatrul, represin-tatiile luí Teodor 0 mai ales Adelinel Popescu, lacare-nu toti aveau placerea sa asiste eu nu I-am stiutdecit dupa afipri 0, in teatru, in special actrítele. In-surat, intovara0t totdeauna de doua doamne surori, dom.nul profeSor-conte nu credea in succesele luí CristeaManea 0 ale altora dintre scolarli precoci sau mai copti,0, la povestírea unor ispravi pe care le socotia imagi--flare, el tdia vorba, in jargonul sau special, care nu eralipsit de haz, cu acest refren: Cis matt: ghíndesc 7; lamata nici mirosul...". La musica, avem cu totii note bune.

i colegii? Se spune cà marele avantagiu al colii pu-bfice e cunoWerea de timpuriu a oamenilor in deose-bítele lor infatkari 0 actiuni qi ca sufletul copilului cautao indispensabila hrana in tovdrAsia cu eel de aceia0vrista. Poate fi adeva'rat, mat ales in obipuinta cu bru-talítatile 0 uriciuntle de care e plina, in tot lungul el,\data. Pentru a fi mal Inuit decit atita, ar trebui genera-lísarea in toate clasele a unei anumite educatli a senti-mentelor. Si ar mai trebuí ca vristel aparente, insem-nata prin numärul anilor, sa-i corespunda o vrista sufle-teasca , dar eu eram, in multe privíntí, ap de departepeste anti miei I Si, iara0, mijlocul de apropiere, de co-labo&are, de intrecere, care nu trebuie sa devie prea as-cuita 0 dustnanoasa, al exercitillor físice, de desvoltaretrupeasca, de antrenament, de líbertate 0 armoníe, nilipsia cu desavir0re, infocuit prIn acrobatia de care amvorbít mai sus.

Intre colegí, erau aceia earl nu existau pentru inima.Intimplarea re punea pe aceia0 banca,-0 atit. Nicrodatanu ni-am povestít rumie, n'am avut ceva sa ni spunem.Nici pentru un act de revolt& pana mult mai tarziu, nuera cu putínta sa ne intelegem. Ne símtíam fiecare dinalta lume : recreatiile erau absolut goale 0, dupa cit imi

Liceul 79

aduc amínte, tdcute, in culoarele intunecoase, in curteapietrultd, asa de ingusta. Niciunul nu vorbía de pdrintifsal, de fratii saí, de surorile sale, care acestea, odatamite, ar fi devenit obiectul batjocudi ce/orlaltí, ea sima-mele, de alminterea, in corul de injurdturi obisnuite. Incasa vre unuí coleg aduc aminte sa fi intrat. Aju--toare nu ni dddearn la niciun prIlej : cutare-si fAcea opldcere sd aducd de-acasd zandr, bomboane, bard', sa niardte ce are, sa pard cd e gata a ne impArtdsí, pentru caapoi sd mdnince ori sà puie in buzunar ce adusese.

Grosoldnía unor odrasle ale mahalalelor intrecea onceinchipuire. Ca si azi, din nenorocire, pdretií se acope-,ríau de cele mai scirboase inscriptii i desemnuri, lartrina era in toate privintile ceva infernal, pe care-I pu--teai infrunta aumal renuntind la once sentiment de dem-nitate umand. Un folklor special era adus i ipat in une-chile fiecdruia de acestí represintanti ai decddedi orien-tate ; versuri rdsunau din acelea de care s'ar fi inrosíteel mat ínveterati dintre betíví in cea din urmd díntreeirciume. Cine le stia mai multe era maí míndru, i eel-lalti il priviau cu un deosebít respect. Sentimentele celemai firestí ale colegilor erau terfelite. Exhibarea trupu/u1in formele cele mai desgustätoare constituía o dístractieobisnuitd. Md mfr cum nu se ajungea 0 la acte de ceamal vinovatd t.dtdcíre a shnturilor, de si nu lipsiau ell--enti marturisiti al caselor de prostitutie ? Unul din bdie-tanii cei mai spurcatí la gura incepea once lectíe, oncerdspuns printr'o midiald care fdcea sd ízbucneascd banci/einaíntea profesoruluí, nelärnurit asupra motívuluí acesteizgomotoase ilaritdti : elevul isí injura profesorul, sí se as-tepta cu nerdbdare momentul cind izbutia sd strecoareínjurdtura, cu care n'a fost príns, de altfel, niciodatd.asfixie moralä corespunzdtoare acelei físice in odditelefdrd aíer, in care se cornunica tuberculosa, 0 atitia audispdrut díntre noí de pe urma acestei contamindri I Al-

80 0 viat/ de om

se infectau de boli rusinoase si af/am cum incetul peincetul 11 se desface corpul °tray%

La experienta desastroasa pe care o- dadea scoala, in-fundind in tainitile cele mai ascunse ale sufletului ce maíraminea bun si, cu atita ingramadire de lectii, caretrebuíau mai toate invalate pe de rost, nu mai ramineao clip a familiei, de altfel obisnuit bucuroasa ca a scapatde once gríja, ca sa panseze range adincí care, in acea-sta ticalosie, supurau , se adaugia pentru mine si altaexperienta, din care e mirare ca am putut iesi teafar, viusi curat sufleteste. In nevoía de bani a gospodariei cusaizecí de leí pe luna, nu ajungea bursa mea, de careridea cutare care pe urma mí-a devenít un asa de bunprieten, cintind in versurile, pe care atitia se pricepeausa le faca, pe Tatar Burechild":

De Pe! Grosa Tatar fiu,Zoraind prin buzunareLeafa de fanaragiu,

ci trebuía sa dau lectii.

0, chinul de umilire si de ohoseala al lectiilor acestora,incepute aproape de la zece ani 2 Unde nu m'au dus ele,prin strazi intunecate si pustii, cu groaza zavozilor lasatiliberi, strabatind cirnitire in care crucile pareau ca semica de zguduirea mortilor doriti sa ¡as a din nou de-a.-supra pamintului / °data, linga bíserica Roset, in fata tw-turor gropilor ingramadite, invatind pe o vioaie veri-,soar& careía i-am transmis o caligrafíe pe care eu insumiam pierdut-o, in odaita foarte incalzita, in care era atitalume, pentru ca mosu" Costica Iorga, varul primare altatei, sa ma rasplateasca la fiecare luna cu o larga piesade cinci franci. Apoi la o familie in care, linga tata, in-,gíner strain, era o femele de veche familie romaneasca,pentru al carii nume mama avea atita respect. Odata,Rut, care va ajunge poet, avea nevoie de o lucrare scrisa,

Liceul 81

cum era datoría mea, am facut-o. A doua zi, ínclig-natd, nobila doamnd m'a invitat sa nu mai vin níciodatd,fíind un bdíat neonest, care pot infecta pe unica odraslaa familiet lucrarea fusese declaratd de profesor copiatd,fiind prea bine facutd... vIaí irr fund, undeva mai In fund,

putut resista teroareí pe care o rdspindíau haítelede cini intre cari se ivise í turbarea. Apoi lingd bisericaSfintii Voevozi, in casa cuíva pe care situatia lui in in-vdtdrant trebuía si-1 impuie respectuluí míeu, ca i incd oinsusíre, í mat nobild i mat inaln, In odaia supra-incal-zin in care pregdtiam la latind, la greacd, rdsfoind dic-tionarul luí Quicherat sí stufosul volum grecesc cu líterecirilice al luí Toanid, din care gilgilau ploníIile, eramnecontenit invitat sd ating pe.. o frumoasd femeie grasacare se zbeguía fard rost intre fill case' mergind pdnd ladoudzeci de aní, pentru ca la fiecare zece minute clopo-telul s'o cheme sus in odaía de culcare a tatdluí...,51 casabogata a luí Hermeziu, unde am fost chemat ca tovards

ce splendori rdsdriatt ix:tainted mea 1 í unde, elupdinspectia ochllor until unchiu al colegului, am fost tri-mes acasd, cu o piesd de cinci leí in buzunar, ca primej-dios prin sdndtatea mea subredd peritru odrasla

La zege, la unsprezece ceasuri incepea, adesea in frig,examenele de iarnd le pregdtiam in fundul micului

pat, acoperití cu pdturí care inlocuiau focul supt razachioard a lumindrilor de sdu necontenit curAtite cu mu-cdrile, mal tarzin i supt aceía a lampli de portelan pon-tocaliu cu florí violete, fuatd de pe vechea masa incle-latd, legatd, tremurdtoare, cu scepe chinezesti, a mamei,pregdfirea lectieL O groazd... Exceptille latinedin Grama-tica. luí Badilescu invdtate pe de rost, pentru ca prín somn,In cele citeva ceasuri dintre unu' i sase, sd ma ridic cuochll inchisi inginind ínconstient :

Ante, amid, ad, adversurnsau

A, ab, absque, abs o e

6

82 Q viatg de om

sau, tar*Linter singur numai tineDe vorbele feminine.

Pe masa, se intinde teul Cu care trag meridiane si pa-ralele. Coastele terilor se lucreaza cu cerneala intr'unamanuntit zigzag. Muntii se fac migalos ca niste omiziJntortochiate. Coloarea- de creion sau cea de pastel zu-graveste deosebit /exile. Numele se sentí in litere de tipar.Supt feresti se aude in marea Were a casulti -latratuldepartat at cinilof pustii. Supt aceiasi lumind tremuratoare,pe cind s/uga incotosmanatd sufla in cenusa ca sa aprindaprimul foc, tremurind copilul nedormit trage cizmele degiant ori lungile cizme de piele cu tureatca pentru caprin atitea noroaie 'ori prin nametli de zapacia sa se U.-rasca la izvorul invataturii.

o bucatd de vreme, naroile unei familii asa destrimtorate ni-au impus conlocuirea frurnoasei doamneBajescu pe care fata lui Uhrinovscht cel sarac" oapucasem sanatoasa, stapinO in -casa ei si care acum, pa-rasità de sot, despOrtita de. copiii meniti a sluji, tulburatala minte, aiura nopti intregi prevestindu-si moartea careera s'o prinda mai tAtziu din fuga pe cimpiile inghetateunde o dusese bolnava desperare...

In cetire, in vechea mea carte iubita daca macar mi-asfi gäsit mingiierea... Aced carte pe care o gdsisern inbiblioteca lui mosu' Manole" prin saptaminile adapostiriimele _la dinsul. Volume frances.e din rafturile buniculuiAga Costachi lorga si calendare ea al Ghimpelui", incare G. Dem. Teodorescu isi ridea de Austria invinsa pe

/care o masea o'nvenineaza", si de qarol I-iu Hop-in-tol", caruia-i cinta :

Ieali lAdita si domnitatreci iute Dimbovila,

precum si colectia foilor razboiului, .Razboiu. I" Weiss,Razboiul" Grandea al poetului macedonean, cu chipurile

Liceul 83

cetor cdzutí, Cu scenele de asdlt, o atit de impresionantdlectura, incit, la atentatul contra lui Ion Bratianu, am in,-trebuíntat stilul de jurnal ca sa-1 anunt prín scrísoareanume name'.

Dar unde era timp pentru cetíre 1 í apoi intrebulntareamanualuluí, a vechiului manual cumpdrat de la altii,zdrentos si slínos, pe care-1 legam síngur, ajun gea ca sddesguste de carte, ca sä desifinteze once símt al frumusetilliterare... Doar cite o carte de premii se addugia la moste-

-nírea pdrinteascd, trecutd in mare parte unchiului de laRoman pentru biblioteca círculantd cu care-si mai cresteaveníturile. Cu ce grija imi numerotam volumele asezatepe doud polícioare ling fereasta intre ale aril geamurí,príns acum de pasiounea pdsärilor, botgrosí, cintete, sti-gleti, asa de bine ingrijiti a murlau pe capete, ascun-deam o oifd, adecd o vrable cu un punct ro$u pe gusd(furnisam cti pdsdrí si pe casierul Codrescu, fratele cdpi-tanului cu burta strabdtutd de glonte, care era cel maimare mincdu din Moldova, pe Iancu Codrescu, cu tindrasí frumoasa soft, Marícica Nacu, care, el, crestea si ea-nari si fdcea culburi pentru odraslele lor, mestecind ghiu-denul de care-i era plin buzunarul).

Era, in aceastd bibliotecd, un vechiu calendar franco-romin al lui Asachi, din care mi-a rämas in mínte po-vestea luí Lumindrícd, bunul cersitor ctitor si raspIndítorde milostenii, si dlcursul lui Alexandru Hasdeu la scolíledin Rohn, ca si cutare balada a poetuluí rnoldovean,Fabulele luí Nichítachí, Maestrii Mosaici" ai GeorgeiSand tradusi in romäneste. De la libraria lui Ivascu prin.-deam une ori cite un volum cu legAtura de hirtie aurítd,din acelea pe care le .rdspindia larg editura francesd Mamepentru copli ori de la Marcovici s'i Sassowski brosurile,des tipdrite ale lui Riureanu sau si cite o incercareromdneascd, puternic -coloratd, de a imita acest exemplu.

Pand ce, inteo bund zí, supt influenta mediului, am

84 0 viatl de om

príns patima haiducilor" luí N. D. Popescu /0 a imí-tatorllor lui, Tunsul haiducul, Bujor halducul, GhitaCatanuta, cu ororile maceludlor, cu stupíditatea diala--gurilor, Cu copllaria reconstituírilor istorice, din caretotusí se desfacea o atmosfera de vilata rurala, cu latecirciumaríte, ibovníce 0 tradatoare ale voinícilor codruluí,o intreaga ístorie, fie 0 pe jumatate falsa, de circ-serdartsi de poteri, de lupte in margínea padurií, de prinderí 0evadari, de judecati_ la curte 0 spinzuratori. Oricum, eramat bine decit Contesa palida" 0 Marchísa Singerincia"._Si, in Dorul Inimili", pe linga cantonetele curente :

Sint Herr von Kalikenberg 3Tocmai din Berlín alerg ;Avut mult protection,Acordat contesion.Dai la mine mult parale

eu face dumirtaleTrum de fer alles gutCum nimenea n'a väzut

0 tot felul de neroade cintece de iníma albastra, erau síbucati, iscalite de ceí mai ale.% poeti at nostril, de carese alinta un sentimentalism incepator. $t astfel la batrinulKupermann, tat& celuí din Iasi, asezat linga Ospenía cughereta luí, unde am cumparat un Xenofont din secolulal XVIII-lea, pe care-I maí am Inca, si o harta a Ori-enttiluí european de Rigas, pe care am plerclut-o demult, am dat pe Lamartine in EvéniSr et Leucippe" síalte frumoase carti francese ale prímeí copiladi in schimbpentru colectia tilharilor si a cintecelor.

Era prima initiare in literatura romina. Frumoaseleeditii Socec, legate ca in Germanía, cu portretul autoruluiin medalion, erau MP md índrepte, rhultamita lui Baleanu,care mi le imprumuta, si care ne-a dus odata, in clasaa 1V-a, la biserica din Popauti a luí Stefan-TelA/lare,facindu-ne s'o descriem , vo,r corecta vela ce era gresítin aceastd lacomie de cetít in limb& noastra.

Liceul 85

Pacea sufletuluí venia numaí ()data cu vacan/ele cele-marl. La Roman astepta marea biblioteca a uhchiului de.acolo, cu crí francese de stiinla popularísata, cudíde volume ílustrate despre tainele maríí, cu nuvele ca-acelea rusesti ale luí Solohub. Eara a pomeni scríerileinsesi ale Jut Emanuel Arghíropot: versurí, nuvele, amíntíridin razboiul de la. 1$77. Pachetele de ziare wníau zílnic,aduse de Iacob Riven, secretarul, í cu ce lacomie maaruncam asupra hirtiel proaspete 1 Oprít o clipa_ inaínteaprimeidíei tiíni i filosofiel fara Dumnezeu din Con-temporanul" luí Ion Nadejde, am ajuns sa ma cufundlate° lectura care mí-a rapít toata evlavía lungílorasteptari in picloare in fa/a stranelor de la Sfintíf Voevozí,linga casa cucoanei Balasa, cu nucli batriní i pruniibogalí in goldane dutch

Cind nu ratacíam pe malurile Moldoveí largi, trade sescaldau Simbata intregi taburiurí de Evreí parí ntr se sfiausa-si expuie golíciunile de ambe sexe, cind nu atacambroastele care-si scoteau tin mlastíni boturile sure siochli de aur, clad nu dadeam vínovate tircoale cabínelorunor bai improvisate i ce goana am tras not trei,hind si un tovaras ocasional, care el ne lava-tase, inainteaunui frate care voia a rasbune onoarea familial 1 ,ciad nu príndeam pestísoril cart se zbateau in valuri,cind, cu sapca de Ewa nalionala a unchiului in capsí inThainete de dril ale veril, nu rupeanot ciorap4 prínscali desí in carili pitptanau mítele de par galbenmurdar porch rnahalalelor, stateam la masa lui most?Manole", care, cu clubarul in care-si recta vínul suptmasa, inaí dicta pentru ziarul, pe care apoí, proaspat

atilt de la tipografía luí Kubelka, il paturíam tim-bram, foiletonul tradus díntr'un Moléri pe care ma in-daratniciam scriu Molière, ori, retrag in col/u1 mieu,redactam anecdote pentru pagina a patra sau judecampolítica generala a Europe, .nu fara a ma lupta cruntcu conducatorli ei, in artícole pe care naosula le gasía

86 0 viatA de om

vredníce dp a fi. publícate in fruntea ziartlui Mu Ro-manu", fàr i, ca sa nu se confunde cu Romanulu" alluí C. A. Rosettí.

Ori vacanta deschídea si mai largí orizonturí. O tra,-sura cu zurgalaí, a mosuluí Costachi", ne lua in zori deziva de la Roman sí de-a lungul unuí drum bogat inpadurí, cu popasuri la fintinile in a caror zama se zbateaufluturii albastri, si hanurí curate sí racoroase, treceam, dupamulte ceasurí de racoare sí de cer senín, la Negtestí,unde am depríns qi alte ocupatil decit ale eumíntelui copilde vacluva, croind puternice zmele bine incleiate si co-rogíte, capabíle sa zboare vuínd sí la qapatul a treí papuside sfoara, sa capete bilete trimege in virtecus !Jana inslava cerului, sa fluture Imense cozí multícolore de caream prins odata si un nenorocit de !iliac care a ramassfasiat in *nil unde cazuse. i ce nu era acolo, afara decarte, care nu pasiona pe unchiul sí pe nimení ai easel...Erau cele doua rinduri de case, cele de sus, cu tablouridespre tragedia Matimilían4 Imparatul Mexicului sí culampi presíntind pe mostenitorií austrieci Rudolf si Ste-fanía, cele de jos unde se ingramadía buna matusa ar-meanca, harníca eí sora, baiatul pe care-I va zugruttaanghina, i fetele. Era oraselul insusí, cu síragul decase evreiesti marunte, era ziva de tirg stringind teraniiyoinicl, adeyarati ostasí aí vremilor eroice, din impre-furímh, era casa doctorului Vilarà, mic, vioiu, prietenos,si a placutei lui soii, fata Lasculesei" de linga noí, si

era fetíta lor, Valeria ; era vechea curte pustie a Ma-yrocordatilor, in legatura cu mosia arendata de Aslan,cu nepotii mai mid aí vechílului Grígoriu, a -carui fatamai tinara, Agripina, asa de dulce, zabovía o fetie intir-zlata. Strabatind prín corídorurí de mult nelocuíte, sfari-mam usile incuíate de stapinit disparup. La capat, bacaniablonduluí Alexe, fiul vítreg al cocoanei Aglaia, proprie-tareasa din imprejurimi, comercíant romin uníc, cu barba

Liceul 87

ca a luí Maximilian a Mexicului, care vindea tot felulde marfa, de la staTide sl rahat pana la cele mai tarilicheruri. in gradina Vilna de tiriítul greierilor neobositiascultam cintind_ cele treí verisoare, Aglaia, moarta apolca mireasa, Eugenia, a aril \data, prelungita citiva ani,n'a fost mai vesela, s't Lucretia, maritata la Hui cucasferul Brighiu. Tot sesul vecin era o mare de florí,un zbor de fluturi pe arí aveam cruzimea de a-í intepapentru colectie.

De jur 'imprejur se intíndeau padurile dese ale Vaslu-,lulu', in care am vazut odata scinteirid baionetele unor ma-nevre care se-intíndeau pana la vechile grajduri" domnesti.LingO biserica, gira ne astepta cu undele ei reci. De jurImprejur erau urmasí ai razesilor de pe vremuri, P. P. Carpinsusí iacind parte, cu toat idelle luí de nobleta lituaniana,díntre dinsií, prin Carp Lungul ; erau eel de la Osasti,cei de la Alexesti, gospodarii largi, primitoare, in careo petrecere tinea trel zile sí Anti] de dupO soba alaturícu prajiturile m'a facut sa dorm cloud nopti si cloud zile ;etau Motasestil, era batrinul Negrea, de a carui familíe,oarecum inrudita, m'am apropiat maí tarziu. Mal aproape,díncolo de ve/nita parasita, era mosíoara jinuta in arendade mosu' Costachí" sí via pe care o pazia, cu un cinebatrin sí un motan stíngher, uscat, drépt, fíoros si bun,vierul Malancea, supravietuitor al razboalelor luí *tefan.In poiana padurii de la Mera astepta ermitul blind cafagurii de miere.

Cali surf de la docarul unchiu/ui duceau prin val im-kalsamate, cu porumbrele vínete si porumburí coapte, intr'ointreaga fume noud unde nu era niel praf, níci cerneala,nici band, nici profesori si nick injuraturile colegilor. Cao noua mil& mí *se revela in locul aceleía, cu ma-nia launtrica" si dinafarice, pe care mí-o inculca,tratindu-ne la intimplare si de mascarále", parinteleMoisiu.

VII.

AdolescentaMintuisem cu bine si Cu premiul intaiu in amfiteatrul,

Impodobit cu frunzar si plin de ce avea orasul mai ales,al scolii Marchian, unde cununfle si pachetele de carperau date in presenta sabot., pe atunci respectati, ai auto-ritatilor, mintuisem cu bine cele patru clase in care,LIM neaparatul gind la alte trei sau patru si la Univer-sitatea de la ca'pat, ar trebui sa se pregateasca, fíe si faralatina si greaca si cu mai putine inalte matematici abs-tracte, un om in adevar cult pentru o societate care-sicauta, potrivit cu un frumos trecut, locul onorabil incivilisatia timpulni.

Asa de lute veniau noile cunostinti de oameni si delucruri, descoperirile in interiorul unui suflet in continuà.desvoltare, desfacerile de alte orizonturi in viata real&incit cied a -nimeni dintre noi nu si-a pus intrebarea, petare ar fi trebuit sa si-o pule si invatatorii, poate a siparintii nostri : dupa atita truda de nopti nedormite, slabiria puterilor in crestere, care se cer cu atita grija cunos-cute si crutate, drumuri prin ploale si ninsoare, lupte cunepotolita Mutate a tovarasilor, sfortari pentru a cistigaatentia, daca nu si o afectiune la carezu cutezam a rivni,a profesorilor nostri, care e folosul, adevaratul fotos, macarIn materie de stiinta caci, ca educatie, ca sentimenta-Mate, ca intelegere si pretuire pentru frumos era singur

Adolescenta 89

cu rochle alba de pichet i brandenburgurile,albastre de la vcoala Marchian al intreg acestuí greu0 lung sacrificiu.

intrebarea, pus a astazi, nu poate .sa aiba decit unfoarte tríst raspuns.

Vorbiam. límba pe care o invatasem acasa, din fericirede la cine pasta o lungd í folosítoare tradítie boiereascain care cuvintele se selectionasera, Se imbogatísera innuante fara a se imputina i falsifica ví in care frasa, ve--chea frasa greceasca, trecut í prín buna, francesa a se-coluluí al XVIII-lea, avea un rost. Comorile serse alegraiulur nostru le cunostearn din cele d'intdiu lecturí. Darmerita de sigur un cuvint de lauda, de calda vi merítatalauda, binele pe care-,I luam cu mine de la domnuiBaleanu", parasit la trecerea in cursul superior. Indoltulbine al uneí ortografii bine fixate, orientata spre un fo-netísm sanatos citíva aní dupa bahanalele latinísmuluíetimologic, dar fara vulgarítatea luí intocmaí cum se pro-nunta", ca in poezieY vi filozofie", ava de neromanice,cate au dus firevte la azí incetatenitele : viteza" 0 a-plauze ; o despartire neteda intre conjugarea a doua,imputinata, dar tocmai de aceia pretioasa, care ma vaface sa urmaresc Cu minie once stupid a sine" vi amentine" (el ,scría : a tínè", a mentine, in loa de -ad-mísul : a tineaul mentinea"). Apol comunícarea luiAlecsandri, care nu mai putea fi un sígur indreptariu delímba definitiva vi, in acelavi limp, bogata forma romA-neasca a nelmilabílului, prín mdsurd, simplicitate 0 deli-

-catetd, Gastachi Negruzzí, un Prosper- Mérimée al nostru,putintel inaintea celuí frances, dar in legatura, cum mi-audovedít apal inedítele, pastrate la movía luí, Hermeziu, Cucea mat sigura literatura din Franta secoluluí al XVIII-1,29.

pe linga aceasta, pe ling propríul graiu al profesorului,care putea servi de model, ca vígoare i naturaleta macar,-trimeterea la panegíricul" mareluí Voevod moldovean

90 0 viata de om

intrebuintarea in clasa a IV-a a unuí manual de cutezatoarenoutate, Cartea de cetíre" cu lítere citilice si culegerí dinvechí scrierí sí din documente a luí Alexandru Lambrior.

Lectillor luí Metfey nu 11 datoría de sígur nímic un elevcare la cinci ant putea acum sd ceteascd de-a dreptulromanestet fait' a ingina, un text frances si cäreli aveade la acea vreme biblioteca sa in aceastd lirnba. Profesorulinsusí se pare ca era foarte pupil informat ca lectura, lar, cagramatica, ne trimetea la `arhalcul sí atít de secut Noelsí Chapsal, dar nu fart' a recomanda In clasa a II-a binefacuta carte de cetire a luí Víctor Castano din Iasí, pecare 1-am cunoscut, si dupa rautacíoasa epigramd, cuduel la capat, a d-luí Cuza, in toata exuberanla sfatoaselorlui disposílii. Pentru colegli miel insä felul nervos, des-perat al profesoruluí era o adevarata catastrofa. In clasaa V-a Tokarskí facea ce putea din ínteresantul CharlesXII" al luí Voltaire, dar originea luí straind il aducea sdtraduca ajouter" cu a ajuta", far un text modern nupoate fi tradus decit de clue cunoaste ambele límbí.

Latineste incepusem cu domnu' Severín", care era Incapentru aceasta materíe, despre a aril utilitate sí valoare reald,pentru a forma un stil de no/iuni precise Si de frasa larganu ni vprbise nímení la inceput, cum níci de tot ce leagagraiul nostru de acela al gloríoaseí Rome. Istoría sacra"a abatelul Lhomond, cu al sau Deus creavít coelum etterram", era tot asa de facia, de lípsíta de vlaga si de co,-loare, de sincerítate si de talent, ca sí Proca, rex Alba-norum, duos habuit filos: Numítorem et Amullum" dinDe virís illustribus" a aceluíasí; nu se símiia dedesuptacea vibratie a vietil pe care sí un copil, ínstinctiv, oprínde. Trecerea la discursurile, de o rafinata arta, ale luíCicerone, cu ínvectívele din Catílínare", care cer cunoS.-tinta, la noi nula, a spirituluí roman, nu numaí a ístorleíRomei, pe care o vazusem de alit de departe, si aceia lafrasa strinsa a lui Cesar, díctind in ajunul uneí bawl'

Adolescenta 91

esenta insasi a lucrurilor abia infaptuite, nu putea fi decitcatastrofala. Mi-a trebuít ca prín cetirí personate sa de-pend o limba care era sa fie asa de famíliara istoriculuí.Ideía, atit de criticata de capetele inguste ale rutínerilor,de a trece de la klul de cugetare analitic, ca al nostru,din latina Scripturilor, a evuluí mediu, a scrisorilor dom-nesti si boleresti, aratindu-se, fireste, greselile si mariledeosebírí, la modelele clasice, sintetice, ramine si astazí,dupa inlaturarea ei de oamení grabiti a-si rasbunprindistrugeri, inchípultele jignIrí.

Greceste... A, greceste / A crede cineva ca se poateca in dol ani, in numaí doi ani, alaturi tu atitea materii,si cu materii atit de diferite, sd-li insusesti límba in careratiunea umana cea mai rafinata a íntrodus cele matmari, si mai Irumoase, complicatil de care e capabila,este una din cele mai cumplite ratacirí ale pedagogieíofíciale. Deprinderea formelor asa de bogate, pe care nue de ejuns sa le inveti pe de rost pentru a le recita, cítrebule sa le recunosti la lectura, ímediat, /*Ara greutateacare impiedeca de a gusta farmecu/, lua, neaparat, ceamai mare parte díntr'un timp asa de scurt sí deci asa depretios. Cu gramatíca, teribila, a lui Zotu, cu neroadelefrase de exercitií din care, peste dificultatile, care se ce.reau rasplatite, ale uneí limbí abía- invatate, aflam ca ne-norocírea vine adesea de la cutít" trebuía sa trecem laneegalabila fíneta, la satire profunda, ca pentru oamerdde inalta cultura, la ironia, care se potrivia asa de putinsi cu vrista si Cu insasi receptivitatea sufletului nostru, aluí Lucian. Da, a luí Lucían, din Dialogiwile mortilor",pentru care se cerea sa stiu sí ístorie sí mítologié si atitafilosofie, pe cind era asa de natural sa se caute textu/Evanghellei blinde a Sfintului loan, care se lega sí dereligie.

Lectia de teligle _era de ajuns pentru a scoate pe cf.-neva inca de prin acestí aní tíneri din religía care a fost atita

92 0 viatA de om

indemn i atita mingiiere pentru inaintasii sai. Bíata isto-rie sacra, cu morala vergil luí Dumnezeu a, caletul cuexpunerea, fara o oara de filosofie, reservata cursuluí su-perior, in care se insírau si se explícau" toate eresíile,cu tot ce cuprínd ele ca reflexie adinia, de la gnostic!la maníchel sí la atitía urmasí, pe alte drumurí decit aleortodoxiel, al mad( cugetari elenice... Nu still ce mai erain clasa III-a, dar In a potra ni se servise de parintele"manualul de teorie bíseríceasca al frateluí sat, episco-pul de Roman Inocentiu. Nu era decit un milloc pentrua Ina nota : sa inveti pe de rost, í astfel escelentul ma.tematíc Brítil a putut sa se l' curce in lamurírea faptu-luí, díscutat pe vremea unui iconoclasm bizantín de carehabar n'a yearn, ca nu ne inchlnam lemnuluí sau co-loareí icoaneí, cí chípulul represintat pe dinsa", schím-bind pe cf." ctr un Mel", cela ce Ia facut ímedíat, príngura omuluí Bisericii, sa treaca, de sí elev bun, in rindulonascaralelor'.

Geografía se invata pe de cost dupa colile trase lamasina, mai tarzlu i dupa dictare. Cartograft distinsí, dinnevola care ne facea sa jertfim dulcele soipn de noaptepentru a imbogatí atlast.d", care, bine legat, figura pemasa la examen, cu nutnele autorului in lítere de aur,n'aveam notiunea reala a terilor, a popoarelor, -a pro-ductiílor i sensut valorli pe care o pot avea neamutile-0 teritoriile in viata generala a lumíí. Níciun vis de ca¡atore nu rasaría In fundul aurlt at 7atilor ndastre.

Istorie incaltea nu stíam de loc. Ce vom fi inv,Matin prima clasa nu-mi mai pot da sama, de sí, vag, credca era vorba de Asidení í Babilonieni, cu ceva Greciesí Roma adause pe urma. Ond, ca minístru, am spus-0 minte de zece ani nu poate trece de la cínteceledespre razboiul de la 1877, de la revista_ trupelor ingractina Ospeníei cu generalul Ipatescu, cel care luasetunurlle de la Grivita, si de la atentatul contra 4uí

Adolescenta 93

Ion Bratianu la intemeietorii de Imparatii cu sens relí-gios arhaic 0 exotic in valea Eufratelui 0 a Nilului, in-teleptii no0ri secundari", In .a lor prícepere 0 adinca§tiinta, au dat din umeri 0 au its. Atita e de grog stra-tul de crasa pe minti» dintre care -unele sint Inca tinere...In clasa' a II-a ni s'a pus inainte, bine tradusa de Ale-xandru Brandio, (Brinza) de la Iqi, bunul profesor pecare era sa-1 am pe urma, culegerea de biografii, desigur foarte competent presintate, inteo forma al arilsecret il au Francesii, datoríta colaboradi dintre profe-sorul de liceu Dhombres 0 acel Gabriel Monod, indrep-tator al noilor studii istorice din `Franta, pe care n'q fiputut aid, nicl in cele mai cutezatoare sperante, cd-miva fi dat sa-1 am profesor la Paris. Era o lectura inte,resanta, dar firul insu0 al istoriel, sigul desvoltadi, in-telegerea felului cum once lucru omenesc vine din altul,plasarea sigurd a faptelor 0 flintelor omene01 inse0 pedunga timpului, repartisarea lor subita pe veacurt ¡miva raminea o imposibilitate Oa dincolo de isprdvireaacestor patru ani. Nu §tiu din ce manual mat biiguiaminaintea somnolentei luí cuconu' Costachi" ceva istoriemoderna, in care, .pentru eel mai multi, suveranii se im-partiau in cloud : acei cari au fost rat", 'au apasat po-porul" 0 acei cad au fost buni", nau facut colí, bi-seríci 0 toate asezamíntele" 0 au rdroas victorio0". larbasa celei mai nule istorii a Rominilor erau paginile, cuo ortografie de mult moarta 0 cu un spirit, fara indo-laid demn, sever patriotic 0 national, dar fara nicio pu-ter e poetic& ale batiinului Laurian. Nu, nu,nu de acolom'am facut eu istoric, ci atunci cind in mine --s'a trezít'puterea de a ma pasiona pentru tot ce a fost uman in,oameni....

$tiintile nu sint 'facute- pentru oricine, daca se lasa lao parte necesara orientare asupra lumii, cer 0 Omit%-puteri vazute -0 mari nevazute puteri misterioase, toate

94 0 vlatA de om

framintate 0 ele cu acea despretuita 0 atit de folositoarepoesie, 0 daca nu se ginde0e cíneva la aplicatií practice.Dar din física nu mai tiu cui din clasa intalu, carte so-lemn 0 pur teoretica, din savantle paginí culese dinultímele carp francese-0 nol dadusem pentru mineralo-gle de insu0 marele manual frances al luí Lapparentale luí Ion 0 Gheorgbe Nadejde, din ajutorul ca pen-tru Universitate al cuminteluí, dar receltit Poni ce pu-team culege pentru gind 0 pentru vial& ce sens al ma-retieí 0 frumusetii lumílor, noi aceía carí prín minunllefara sfir0t eram calauzíti de mustata ro0e 0 tíchia neagra,de mina tremuratoare asupra aparatelor ale domnuluíTaru" I

Nedesvoltati fisiceste, unii nespalati 0 nepieptanatí, farasai fi intrebat nimera de ce nu gasesc o jumatate deceas pentru aceasta, íncapabili, cu tot corul care nu cintanícíodata, sa reproducem o aríe popular sau una- dinacelea la moda care fluturau díntre stilpil cerdacelor deacasa, a§a calcam, cu tot atita símt ca al cut trece pescara de la o treapta la alta, in cursul superior". Numaramcu nerabdare cití aní mai aveam la temnita 0 ne puteambucura doar de doua lucruri, díntre care intelegeam maiales pe ce! d'intaiu : ca la catalog" de acum inaintedisparind 0 formalítatea rugaciunii cu Imparate cerescmingiietorule" ni se va zice domní" í ca trecem insale largí, luminoase ale palatuluí pe care ni-1 daruiaStatul romin pe ruínele casutei tinde murise turbata mitabatriíoara §í fricoasa care fusese Lenta Strojai.

0 mare 0 frumoasa cladíre, in mijlocul uneí curti careiantk i s'a dat toata intrebuíntarea, aceasta noua casa anoastra dupace ke0sem din ietacutele, bucatariile 0 gai-hariile de ling Sfintul Gheorghe. Itezata sus,11 regiunide aier curat, in afara de forfota jidovimil sarace, intrelocuíntí boiere0í imposante 0 lívezi bogate, avea doua

Adolescenta 95

rinduri, puloare largi pline de soare, biblioteca, in care anjclasat vechi dictionare .grecqti si carti din yeacul alXVIII-Iea, menite sa fíe arse de Rush betivi i talhari,sala de gimnastica si tot cela ce trebuia unei institutiidupa cerintile timpului.

Ne-am asezat insa, cred, Mora nicio ceremonie, si n'afost blue pentru cifa munca fusese cheltuita acolo. Darin mijlocul studiilor noastre am vazut rasarind, al doileaom mare ftl experientei noastre incepatoare, pe insusiministrul de InstruClie, care era Dimitrie Sturdza, cu caremai tarziu elevul din clam. a- V-a avea sa aiba multede. multe feluri legaturi, la care Aid nu se putea gindiatuncea. intre director si prefect, maruntul om de Stat,pe atunci inca nealbit de vreme, suia scara principala, si°chi' nostri erau fermecati de bielsugul decoratillor cucare pe fondul negru al fracului ii era captusit pieptul.Vor fi fost poate í cuvintari í, sa fi fost ele si cum trebu-'au, mi-as fi adus aminte multa vreme de dinsele, darse vede ca rostul nostru nu era in locul unde ele serostiau, pentru oamenii in vrista, i importanti.

Nu_ rnA gindiam ca voiu sta numai un an, gonit de oviand nedreptate, in aceste stralucite incaperi noua, noute,bune de trait in ele, cum in toata scoala ulterioara nuvom mai intilni altele. Dar acest an mi-a ajung ca sama deprind cu alt sir de profesori, deosebili i prIn vristalor adesea, de ceilalti, de cari, chiar. de Baleanu, ne des-partiseram prea usor i fara nicio parere de rau, in clipacind ei ne incredintau, cu ce ni putusera da, colegilorlor din cursul superior".

Dintre cei vechi doi, cu totul diferiti ca infatisare, tem-perament i metoda, predau limba greaca i matematicile.

Leonescu era un absolvent de seminariu, cred, cumnatcu Savinescu ; infatisarea, í ca maniere, a untit episcopsolemn, dar bun, emfatic, dar zimbitoo cu o cuta adincaIntre sprincenele groase si cu mina in favoritele de ta-,

96 0 viata de om

letura ruseasca, bogate, de un ;dine castaniu, pe care-iplacea sa le desmierde, Wind sa se auda, cu sau faracascatul comod, un voluptuos : eh, eh 1". PentruMaple materiei sale de sígur a nu era pregatit, 1 chiartextul in legatura luí de frasa nu-i era ciar decit dupa oprealabila pregatire, care putea lípsi une orí. Nu VQ11.1uíta niciodata hazul inítiedi noastre in Herodot, care poateca spune povesfi bune pentru míntile tínere, dar ionis-mul" lui cere cu totul alta preparatie cleat a Gramaticeílui Zotu sau a unei atit de usoare línclurirí in Lucían.La prima lectie e fapt nu stiam nimeni nímic, ba nuavearn_nici cartile. Profesorul era insa incredíntat ca fu-sese o alta lectie inaínte In care ni se indicase cartea a1V-a, de atita folos pentru noi si la istorie, ca una ceintroduced in viata Scitilor i Getilor, vechí stapiní pemeleagurile noastre. n MO jacerit generale, glasul rase-fatat al profesoruluí se intoarse spre mine. Eu Sint elevbun, eu sint balat cinstit, s't harníc, í invatat, eu desigur pot traduce. í, de sfiala, am tradus, Dumnezeusi zeii Olimpului i aí tuturor popoarelor Orientuluí potsa stie singuri ce. Constiinta, o delícata constiinta, caremijia, ma tulbura in cloud privinti : ca spuneam ce nu stlanisí ce .nu putea sa indrepte nící profesorul, de care deciabusam, í ca Warn sa se creada, rau coleg, ca lectia afost totusi data. Dar recompensa a venit imediat insusttextul, edítat la Teubner, in Lipsca, al autorului grec,text din care poate mai am o _parte, cealalta flind gene-ros daruita mai tarziu Deborei Ilovicl, flica, locuínd inaceiasí curte, a antreprenoruluí pompelor funebre, omprietenos care pe strada acosta pe oamenii mai in vkistacu fireasca intrebare : cucoane, da' rate cind imi facetisaf tea 7". Din greceasca primelor clase de curs superior"imí aduc amínte aceasta atita.

Frumos, cu parul blond, cret, des, cu nf.te patrunzatoríochi de un albastru adinc, aproape íreal, tute si elegant

Adolescenta 97

in mirari, nervos de nu-1 puteam urmari, sigur de tiintasa 0 amorezat de dinsa, avind o nesfir0ta placere saumple, tabla cu cifre pe care un singur gest energic cuburetele le facea sa dispara ca intr'un joc de ilusii, pro-fesorul Dimitriu vrajia acolo pe scindura neagra o maimalta matematica, din care nu intelegeam absolut nimic.Cind venia teribilul ceas al problemei de tratat in scris,ca sa nu dau hirtia alba, faceam intaiu o disertatie... li-terara asupra problemei. Cita mila de mine trebuie sa fiavut profesorul care mi-a dat drumul" pentru ca, aiurea,inca doi ani sa" fac tot aceia0 trisa experienta...

Aparte, fara vrista aparenta, dar, de sigur, trecut depatruzeci de ani, Ardeleanul Martian, directorul liceului suptconservatori", al and nume chiar parea ca-i spunefiinta, venia din alta lume, 0 o represinta neschimbata.Ultramontam care invatase, mi se spunea, in Viena,din care aducea o bogata, o irnpresionanta tiirita, elcrea sintaxa ornate pe care ni-o presinta. Nalt, osos,bolnav, retinut de suferinta luí de piept adesea acasa,calcind 0 de aceia masurat, cintarinduli vorbele, dar, infond, cu toata aceasta solemnitate, bun 0 iertator, pentrucei cad, ca Arthur Stavri, care inca de atunci faceaversuri, il qteptau in culoar ca sa-1 instiinteze ca nu sint pre-gatiti pentru... ziva aceia, el dadea o inalta demnitate,pe care n'o mai intilnisem la nimeni, catedrei. Traduceamacum din poesie, 0 ,,Georgicele" lui Virgil, ca un pro-fesor care nu era niel plugar amator 0 care uitase casaparinteasca, de buna sama a unui vrednic teran dedincolo, nu ni erau inteligibile pit' recomandatifie practicedin ele, lar poesía ni scapa 0 noua, cum scapa 0 pro,.fesorului, un ap de competent filolog. Dar eu, de lamine insumi, incepeam a trai in cugetarea din aceastalimb& de 0 mai tarziu numai mi-am dat sarna de pro-cesal ascuns care se petrecea in naintea mea.

Batrin de sigur era 0 profesorul de fi1osofie, Giurgea,7

98 0 vía/A de oln

dar mai batrina filosofia prietenosului avocat, care sesuía pe catedra asa cum veníse de acasa, incheiat, des-cheiat, i spunea ceva asa -de parinteste incit nu nesimpam la scoala, cf. acasa /a not, cu o ruda in halat,de la care nu ascnitam si nu invatam

Ce aleasa in schímb, ce ingrijitA, de o eleganta inadevar italiana, era fiinta profesorului de aceasta limba,care nu era impusa in program, dar o urmam citiva,avocatul Lieu / í, astfel, de la profesorul cu °chit verzimelancolici, cari pareau ca vad undeva foarte departe,am aflat, pe paginile metodei luí Frollo, un viitor colegal mieu la Universitate, 0 ce spune in zborul el darnicde ciripiri once peregrina rondineIla". Cind, peste cinciani, am facut prímul drum la Venetia, simtindumade acolo, am avut un sincer gind de recunostinta pentrufilologul improvisat, care, in dorinta de a ni arata cit demult samana Cele doua limbi, apropia pe neghitoso" de

rilgaiosul" sau moldovenesc.Germana era predata de pasnícul profesor Nicolescu,

tot un Ardelean poate, avind placiditatea, aproape me-canica, de miscari í gesturi a lui Marcian, dar Wà motiveleluí personale. De o nota bunisoara puteam fi siguri dela nesfirsita lui indulgenta, dar la aceasta materie, carene punea in inferioritate fatala fa ta de colegil evrei, cegroaznica truda a fost aceía care, in singuratatea octalmele, nervos strabatuta in toate sensurile, m'a facut sapatrund pe paginile Metodei lui Ahn desisul decli-napilor si formelor verbale ale uneí limbi cu totul altfelinsufletita decit toate cele cunoscufe pana atuncii

Nu stiu nimic despre leciiie de stiinti naturale cuprofesor cu tot, ele s'au imprastiat fara a-I mai putearegasi pe dinsul, fara a le mai putea descoperi pe dinsele.Acelasi lucru cu limba francesa. Aceste materii nu se

-poate sa fi fost legate de un om nou sau de elementenoua in predare. Dar pe doi profesori noi, chiar daca.

Adolescenta 99

matedile lor nu mi-ar fi fost asa de simpatice, nu í-asfi putut uíta.

Ne-am trezít la istoria Orientuluí, unde se ratacise símanualul, vechiu, dar foarte ingdjit, al unuí Mandínescu,culegind, sau poate si traducind, seminarist pentru semi-,naristi, din, probabil, vre-o carte in ruseste,cu un pro-fesor tinar, de si nu foarte tfnar, a carui pareche cu greus'ar fi gdsít. Mic, foarte mic, cu privirea usor incrucíptd,cela ce-í dadea un der misterios, cu mustata aspra rasa,taiata scurt, loan Georgian, fecíor de preot, care facusesí studii in Paris, la Hautes Etudes, cum am aflat peurma, cind el a a.parut ca rival al fostuluí si, cred, ina devar pretuítului sau elev de la Botosaní, aparea vor-baret, aprins, calcind. larg, potrivindu-sí pasul, lingasilueta 'Malta, trista, tacuta a luí Martian. Cred ca odataau si locuit impreuna, de s'i pe unna vedeam de la casanoastra noua, toti din parohía Sfintuluí Ioan, la un caratasneamt sau polon carula fi zíceam bulb." (boia), lumina careveghía pana tartiu In casa Mandíteí Buzila, fata juanesei,uncle Georgian se mutase. Spirit revolutionar, acest omcu neobisnuite scinteieri, dar si cu o ereditate care-1 vasmulge apoí -de la catedra din Bucurestí la Sf. Saya_pentru a-1 iinea aní de zile in zbuciumul sufletesc almantel religioase, vedea, síngur, o alta scoala. Dístanta,-necesara, intre dinsul si scolaril sal nu intelegea s'ostabileasca cleat prin stiinta, care fiti-i lipsia, si talentulpe care-1 avea cu prisosinta, ffind, fara indoiala, unul-din oamenii eet mal elocventi, ceí maí plini de verv.ase inscrisese si ca avocat pe cad í-am cunoscut.Asezat pe un símplu scaun in fata noastra, el improvisadupa o carte pe care a ispravit prín a mí-o recomanda.O am si acuma : nu e alta decit manualul pentru Uni-versitate, plin de asa de frumoase descrieri, de fragmentelíterare asa de bine alese, de traducen noi din cartilesfínte evreíes,ti, al marelui egiptolog Maspero. Pentru.

100 0 viatä de om

intdia oard, atíngeam in pregdtírea mea- de lectie, deexamen un ap de inalt nivel, i eram mindru cd numd inspdimintd, precum eram bucuros cd-mi place apde mult.

loan Georgian era un om deplin, i tocmai de aceiael consimlia, maí mult, el gdsia foarte natural sa netrateze 0 pe noí ca oameni. Acela0 lucru il fdcea, dintr'otíneretd dorítoare de cit mal mult contact sufletesc, dinIdrgimea de orízont a unor studii universítare fdcute, laIai,.pdnd la capdt, dintr'o -nesfir0td bundtate de inimd,incd un profesor nou, Nícolae Rdutu, i acesta apdrutintr'o nedespatitd tovard0e, lingd noul dornn de ;tiin/inaturales pentru cursul inferior", Míronescu, mergind ale-turí aa incit li vedeam inaintind bastoanele perfect paralele.D. Rdutu, care-0 continua 0 azi o bdtrine/d seninä, in mij-locul bogatei sale fdmilii, 0 care-0 are in urmd o carierdpoliticd in care din nou ne-am intilnit, np-a cistigat de lainceput, mai mult decit Georgian, care mai ,ales ne im-punea, prín zimbetul lipit de figura sa larg deschisd, careincununa un trup santos í voinic. Dar ce era cu totulnou la acela care aducea ultímele resultate ale colii luíLambrior 0 le comunica prín note manuscripte, era dis-posilia, care ne ridica ap de mult in °chit nostri, du.cindu-md pe mine pana la hotarele, pe care totu0 levedeam bine, ale familiaritatii, de a discuta cu noi. Intreortografía luí Bdleanu .0 a lui erau deosebiri í, pentru ane cistiga de partea sa, cind ar fi putut sa ni impuieacestdlalt sistem, el recurgea 0 la legile derivaliei, de carepdnd atunci fuseseram strdíni.

E cel d'intdiu om mai in vristä care mí-a ardtat inte-legere i iubire. Mai tdrziu, cind acea nedreptate m'adepdrtat de (rapt nasterii mele, el mí-a pastrat, in ciudamajoritd/ii colegilor &di, care ma sacrificase ap de upr,acest sentiment, 0, in casa lui Argentí, acuma clispdrut,unde traía cu prietenul sau, eram prímit intr'o intimitate

re- ma onora í md indemna.

Adolescenta 101

SI lata si catastrofa vietii mele scolare la Botosani.Se simpse, se pare, nevola unui supraveghetor de dis-

ciplina si, probabil mai mult pentru trecutul su de mi-litar decit pentru demnitatea purtarilor ca profesor, maestrulnostru de musica sí de scrima primise aceasta delícatasarcina. Duna conversallile cu care ne obisnuise, fireste eatrebulau acte de autoritate .ca sa se impuíe. Trecusem peRuga dinsul salutindu-1, cum fusesem invatat sa _fiu polí-ticos de acaso, unde chiar mi se facusera mustrari cindsarutasem mina luí Vladieescu, oaspete al lui mosui Ma-nole", foarte amabil cu teatrul de ambe sexe, de si nu tre-bula s'o fac pentru ca la actor!, chiar batrini, nu lí sesaruta mina". Glasul aspru ma rechema ea si-mi cearas'o fac din nou sí inaintea tuturora, pentru ea- pana atuncin'as fi facut-o. Mindria fireasca a adolescentuluí a refu-sat, cum nu se putea altfel, flindca as fi marturisit, in casulcontrar, ea n'am crestere í ca am mintit. Era sí mindria rase',carda nu i s'a poruncit. Eu, care nu fusesem niciodatapedepsit din a doua clasa primara, eÙ care de cínci ani-eram in fruntea tovarasilor miei, trebuia sa ranAin oprit",sentínta rostindu-se inaintea gloatei din toate clasele carese adunase. Linitlt, am plecat acasa, banuind ce_ maasteapta.

Pentru, aceasta, conferinta" profesorilor m'a eliminatpe citva timp din scoala. Trebula dei-..1, nu fara durere,sa caut alurea.

Si am OILAm ajuns astfel la liceul din Iasi, ceta ce era si o usu-

rare pentru conditille 'de viata ale mame; fratele mieulntrind in acelasí tímp la Scoala Militara de acolo.

Mai vazusem orasul, care continua si-mi para farateche, de sí el n'are pe departe, cu toti Tatarasii $í Ciur,..chi sai, de origine tataro-tiganeasca, aceíai frumuseta eaBotosanii, -rasfirati pana departe, cu mahalale ca 'liste sate,

102 0 viatA de om

Cu !unfit si curate strazi armenesti, lAsindu-se nutnai cep-trul inghesuielii comegului evreiesc, aid invristat insA cuArmenii rOspindili in toate collurile si cu cite un Lipo.-van din pia/A, vinzAtor de peste, de fringhii, de panerasede cearA pentru Pasti, cu flori colorate prinse de-asupra,si de simburi de floarea soarelui.

°data', eram tot la xnAtusA-mea Zinca si la mosu' Ioa-nidi", gazda noastrO, ori 9Ie erau bucurosi ori ba si, cuo perfectd discrepe, nu-si arätaserä impovArarea prin intreitanoastrA presen/O , inteun cartier de care fusesem strAinchiar si cind, rare oil, ne abäteam la mosu' Go", ling&biserica Sf. Atanasie, urcind de la Scoala CentralA in ,sus,.printre vechi gospodärii, cOrora incO nein/elegerea artis-ticA nu li dArimase zidurile pentru a scoate plat& regiunede strazi inguste, intortochiate, de case care pAreau cdascund cite o taind. In noua visita, cu citva timp inaintede stramutarea mea scolara, eram inteo foarte curatAcAsu0 de la Copou, tocmai la capAtul marii strazi bole-rest', margenitd de case ale unei mindre ..si fine aristo.-crapi, frecatA cu frantuzeste, occidentalisatA in limbA, casi in cladiri, care intindeau peroane supt care oditgoarO.se opriau multele trawl in serile de sindrofie. IncA nixse prefäcuse aceastO mai nobilA alee a Moldovei de odi-nioarA intr'un sir de case fära stApin, pornind astfel de lacofetAria Tufli, rqervatO pentru scopuri comerciale, in fa/A.cu maidanul d-lui Cuza, unde rAmAsese numai o pivniade gAzar asteptindu-se circurile ambulante, pentru a s,econtinua cu comandamente militare, cu cercuri de ofiteri,.cu locuinp de irichiriat. ImpunAtoarea $coalA Militara, calarga grAdinA in fa/A, avind peste drum, pentru un ne-gustor de plane si cine mai platia chirle, vechea locuintäincApAtoare s'i arAtoasO a Drighicestilor, se gasia incO in.tre adAposturi de bancheri evrei ca juster (odatO singurNeuschotz se infipsese inteun mindru palat de arhonto-logie la inceputul strOzii Mitropoliei s'i casa Pascanului de

Adolescenta 103

linga Sf. Ilie se pregatía sa cuprínda un spital, o alta maídeparte scapind de degradarea ca destínale sí le urilíreaca stil prin aceía ca fusese daruita Consulatuluí rusek), dar

scoll ca a d-nei Dodun des Perrieres, vaduva organísa-toruluí inchisorilor moldo venestí supt Voda Grígore Ghíca,apoi locuinte de functionarí, avoca/l, polítíciani, gata la.priceintoarcere a soarteí sa vinda cuí da maí mult sí, daca sepoate, Statuluí; se. mai pastra acolo in legatura cu trectp-tul case de unde íesía totdeauna l anumíte ceasurí mí-cu/a umbra alba a bancheruluí Pavli. De la un cap& laaltul, liníste, masurA, buna cuvlinla. Cetele de scolari indiferíte uniforme se sfíau sa ridíce dealul cu miscariledesantate ale unei finer* zburdalnice í cu zgomotulcelor scapall o clípa de tiranía paralisanta a clasei. Tra--surile marilor bírjarí scapep in mantíí de catifea inchísa,In jurul carora flutura mAtasa albastra deschís a centurií,minau cu o singurA usoara amenínlare a sfirculuí de biciu,care nu lovia, cí despica aíerul dinteun gest eMgant, calde rasa carí ar fi facut mindría unuí amator din Apus,

cunosteaí pe clue era inauntru, caci nu veníse incascaderea ptimblarilor sfidatoare ale orícuí are cu ce sa-síplateasca o cursa ca sa se afíseze.

Acolo in capat, casta, care inainta- asupra strazii, foartealba, foarte cocheta, ingrijita cu acea minulioasa pasiunede gospodarle, specíala Moldoveí síngure, care se pas.-treaza foarte dese ori l acum ca o sacra tradílie, semnal uneí rase selectionate í strabatute de o lunga vía/4istorica, avea in fa/a gradína Copouluí. Influen/a lecturilorproaste vai, clnematografele din ultímele decenii 1 numina príntre batrinii ei copaci, su-pt cari ,se opriacolla luí Eminescu, parechile grabite, nu numal sa gusteplacerea alíntarilor usuratece, dar sa 1 invedereze tutu-,rora fericirea lor ; adincurí umede de intunerec, rare prístrabatute de cite un singuratec care numaí acolo credeaca poate sa ramile síngur cu dinsu/ í cu Thisía padurii

104 0 viatA de om

neatínse incunjurau unta piramidd tíntulta cu, Mere chid--lice, care amíntía, din pornírea recunoscatoare a luí Mihai--Voda Sturza, tot ce Moldova Regulamentuluí Organic,cu acest Regulament insusi in prímul rind, datoreste ocro-tirli binecuvintate a luí Nícolae Pavlovicí, domnul tuturorRusillor í putín si al sclavitelor noestre ten: niciun na-tionalist sensíbil nu se situp jignit de o astfel de afir.-matie.

Cu unchiul, cdpitan de intendenta, mergeam une ori,,purtind i eu o sapca de dril, íesíta din us sí mí sevorbía í rate de viítorul pe care mi 1-ar deschíde coalaMilitara , la impunatoarea casarma datoríta tot Dorn-nuluí de la 1850, actív renovator in mai multe privintiat vietii de Stat in Moldova. Atingerea cu o institutlede perfecta ordine i disciplina, in care totul se faced pebasa respectuluí absolut, ma umplea de o mindrie nap-nala deosebíta de aceía care putea sa iasa din vechilecoruri de pe píata de la Botosaní. Aício vorbia, cu o eloc.-yenta de faptei de starí de lucruri tntemelate, realitatea.Treceam prin odaile bine ingrijite sí participant la cer-carea excelentuluí bors in care se amestecaserd toate mí-rodeniile indatinate. Era atuncí o mía armata bine hranita

adaug, bine imbrdcatd : numaí la intoarcerea mea dinstrainatate, dupa 1890, a -inceput sa rasara acea rusíne,dureroasa pentru sufletul mitt', a soldatuluí murdar, asoldatului in zdrente ; pana i ordonantele aveau, in re-,gimul insufletít inca deamintirea proaspata a unui razboiucistigat, o buna tinuta militara, sí nu cred sa se fi ginditvre-un ofíter de atuncí sa 11 schímbe uniforma terií intr'olívrea de lacheu. Ne infundam sí in gradinitile vecine,care duceau la huceagurile cu care se termina lunga alee,

sunetele de trimbiti in dimineata racoroasa treziau ve-denit de trecut luptAtor, meníati noi sfortari pentru drep-.turile inca necistígate, a caror notiune exacta, in cíudaatitor aní de scoala, imi lipsia, din nenorocíre, asa de

Adolescenta 105

mult. De altfel, in aceasta liniste politica, dominata de-continua creatiune a luí Bratíanu, pe care nu-1 intimidasi niel pe regele care-1 sustinea i care-1 datoria sí luinoua coroana de otel o oposítie zgomotoasa, dusa detíneretul conservator cu un Nieu Filipescu, opositie acàrli cunostint4 o putus,em prínde din foaía aristocratieiluptatoare, Epoca", amestecata Cu atitea alte ziare pemesula lui mosu' Nanole", nu era loe nici pentruamintíri prea vii, niel pentru sperante prea indraznete. Secredea ca s'a cistígat o basa solida, permanenta, de pecare nímeni nu ne-ar putea zgudui, si a ne desface decare ar insemna sa ne aruncam in negraíte prímeídii.

Acasa, unchitil era numaí o veselie. Se zbeguía canoi copili cu cele trei levrete, Princesa, imposanta mamade famille, Oscar, cu ochli verzí, slab de multe escapadeamoroase, sí Ami, cu ochíí negrí stralucitorí de inteli-genta, sí, admírat de tata Zinca" si de mama, cinta cuun glas puterníc romantele la moda, cerindu-i-se de pre-ferínta Víorica de pe vale", butata de resístenta. O famí-lie din nenorocíre fara copíí, in care n'am auzít o vorbarea sí n'am vazut o miscare de minie sau de nerabdare.vad, departe, casa tot asa de bine tínuta, dar cu oatmosfera misterioasa pe care n'o puteau sfarima elegan-tele lor miscari, pe cele doua verísoare, asa de bune cunoi, impartíndu-ni batoane neuitate de clocolata. Suchard

°data chiar, niste frumoase lanturí de bronz cu sticlecolorate pentru prímele mele ceasorníce, cílindru cubine": Lenta, fata asa de cumínte í studíoasa, i Tauta,cu o &afire de vesnica gluma in midi ochíí n'egrí dinfata strengareste pistruiata. O alta sora a tateí, Olga, odatafagaduita mosierului Anghel i de atunci me'níta celiba-tuluí volt de dinsa, ridíca silueta ei slab& cu miscarilevoluntare, energía privirii, atit de hotarit intelígenta, dinmarli ochí negri pe carí ntp-i incetase vrista.

ecrerea iqeana se opria alci. Nu-mi mat aduc amínte,

106 0 vlata de om

ca alta data, de seri in centru, la gradínile cu inghelatelemaíestre ca la Alexandra" ori cu paharutele de bereamara,, care-mí mijesc s't ele intr'un colt de trecut asupracaruia s'a lasat multa cenusa. Ca teatru,, nurnai clípa, atitde departata, dind, in' gradina Virnav de la Botosaní,Millo insusi vrajla sabaturile tiOnesti din Baba 1-Ifrca",fierbind la focul dracilor cazane de farmece, sau vre-ovaga scena pe care o actrita, francesa vesteda si uritíca,si ea patronata de mosu' Manole", arunca refrenul pro-vocator :

Void ceci, void cela.Comment trouvez-vous tout cela 7

De teatrul Iasuluí, ca si de toate spectacolele sí petrece-rile lui pana la plecare, am ramas cu totul strain.

Dar, in anul trecerif mele la acel medíu scolar, locuíntasotilor Ioanídi, care fusese si pe la biserica Sfintului Lazar,era in Sararie, intr'un lung sír de soilage, linga caretalentul de infrumusetare al capitanului crease o gra-diníta si chioscul infasurat in zorele unde se statea lamasa. Casa prímitoare, unde m'am intors apoi Dumlnecile síserbatorile, avea si alp oaspeti, fiecare cu alte apucaturi,dar dator fiecare sa aduca un element la o viata con-tínuu vesela, ca a vechii noastre ofiterimi. Un fost ofíterungur pripasit, Réthy Béla, rosie figura rotunda cu ocravata de mustati invirtíte, incinta pe ceí de casa sipe oaspeti cu ghítara lui din care scotea nervos accentelezapfenstreich-ului ;. Romin, zicea, dupa mama, avea minIasi nu stíu ce rosturi neclare, pe care ingaduítoareanoastra ospitalitate le accepta fara sa cerceteze ; o ne-poata a Elencaí Iorga, vfsnic trísta solle a luí Iancu Iorga,fratele buni6uluí, asa de bun sí de blind, asa de patríarhin lunga luí figura Cu °chit marl umflatí, cu craniul es-hilean total desgolít .si barba sura de profet, dar shntindInca pe umeri pedeapsa nemeritata a unei condamnaripentru o suma usuratec pierduta la ispitítorul joc de carp,

Adolescenta 107

Aglaia, Pasarea", din causa profilului ascutit al uneifiguri extraordinar de spirituale, sana de pe un scaun pealtul, mai asemenea cu un spirit al gradinil intrat printeofereasta deschisa sl, pregatind o casatorie cu aceasta fiintavolatíla, melancolíc, cu mustatile grecesti atirnind, severca un presedínte la Curtea de Casatie, pe cind din creionulluí fara scoala lesiau tot felul de omuleti cu capul maresi membrele de paianjen cad sanianau leít Cu oameniizilei, acela pe care o scurta, dar vie, reputatie 1-a facutcaricaturistul la moda, jichide, scrís, cu o capricioasa or-tografie francesa : jíquide. Nu intelegeam ce insemnauneasteptatele duren, trintínd pe pat pe tata Zínca", alaril apropiat sfirsit il anuntau, fara ca ea sau altii sab gnu rasa .

Acolo m'am pregatit, pe bäncile chioFtilui din gradina,pentru examenul care trebuía sa-mi deie o bursa la scoalacea noua, de care nu stíam nimic, ha pe care nicí macarn'o vazusem.

Strain. si necunoscut, incapabil, ca totdeauna, sa ma re-comand de la intaia incercare, pe care nu se putea san'o strice o timidítate a cart vadire atita vreme n'am pututs'o ascund, deci pradi oricarli intrebari imperioase, ori-carii incruntari din spríncene, ha chiar oricarti atitudiniin care as fi putut gicí neprietenie ori despret, am ras.-puns cum a dat Dumnezeu in anumite cercetari de noaptedin cancelaría cladirií care s'a prefacut apoi in Scoalade Frumoase Arte si in Pinacoteca si care adapostiaatunci Líceul, legata fíind prín vechiul arc din vremealtd. Mihai Sturza, injugind strada care-i purta numele,cu internatul a aril muceda si murdara temníta tre-buia sa ma inchida in curind. N'am lesit intaiul, bi-ruít, daca nu ma inset tie un sprínten elev negrícios dincursul inferior, mai tarziu prietenul mieu de la Valenit-de-Munte, doctorul Pirvu. Dar, orícum, nu mai erarnpovara ingustateí case din Botosaní, mama-mea putind

108 0 via16 de om

adäposteasc prin odai ieftene singuratatea ei, í pineaStatului Ind era asigurata, o pine pe care n'am udat-oeu lacrimi de minie numai pentru ca aproape tot ce eraputere vie in sufletul mieu fusese macinat de teribilamasina sfarimatoare a scorn.

Am intrat astfel in batrina cladire neprietenoasa, cu ocurte ingusta si prafoasa, intr'o clasa a VI-a mica sitrista, la capatul unui cuioar care nu primise niciodatalumina s't -unde putipa cu apa isi revarsa cuprinsul. Ban-die scrijelate se ridicau rapede in amfiteatru, lasind infundul vaii mesuta la care- died, el insusi patruns dejalea acestui mediu, un profesor, pe care, de sus, undepribeagul isi asezase locul, IMO un ftisic Tautu, gata -demoarte, si doi Evrei pe cad, chid' se ascundeau suptbanca la cetirea catalogului, un zdravan baietan de latara Ii ridica de par ca sa lamureasca indoielile cu pri-vire la absenla ale profesorului, il vedeam mititel, gra-madit si, in cele mai multe casuri, cu totul ridicul. Cedeosebire MO de malestoasa catedra botoaneana, de mo- -bilierul proaspat, de lumina care se revarsa asupra iclaseide curind pakasite, din largile feresti deschise asupra curtiivaste, asupra livezilor bodate i crTnelelor case!Din strada, huruieli de traairi, strigdte prelungi, de jalanie7ale ambulantilor evrei, zbui-daciunea zgomotoasa a cla-selor iesite pe trotoare i, la once deschidere a ferestilorjoase, tot ce poate trimete, impreuna cu praful, cu colbulael, o stradd rau si rar matgrata.

De si cunoscuti in mare parte prin lucrari proprii, apa-rute in volum sau in paginile Convorbirilor", de í le-gati cite unii de activitatea literara 1 tiin1ifícà renova-toare al aril organ fusese societatea Iunimea", dent no-torietati netagaduite i adesea personalitati distinse, anumitedefecte faceau ca i noii profesod sa fie inferiori, in aceastacalitate a lor, MO de a ceia de la cad plecasem, i, dacanu faceam atunci o comparatie care sa contribuie la

Adolescenta 109.

demoralisarea ce m'a invaluit de indata, crescind necon-tenit, e flindca asupra nedreptapi si umilinpi suferite cuciteva luni in urma preieram sa intind un val des denepatruns.

Tined nu erau aici decit ' doi, cad el insii n'au avutnicio atingere cu sufletele noastre, unul hind o fire des-preSuitoare si violenta, celalt avind o dexteritate" pe caren'o preluiam de loc.

Incolo, tot oameni trecup de cinzeci de ani, far unitsi mai inaintap in vast& asupra carora mestesugul exer-,-citase o acpune deprimanta, cu atit mai mult, cu cit aidnu era omul -din Iasi avind a face cu oameni din Iasi, alecaror rosturl de familie sa le cunoasca adesea perfect, cimulpmea elevilor, destuf de obraznica, dar fara curajulsi tradipile eroice de la Botosani adevarat ca si fara pro-fun da stricaciune, miseria morala de acolo , era ad-nata de vintul intimplarilor in orasul mare, cu mulpfunclionari, din toate partite Moldovei-de-sus.

Mai batrin decit top parea profesorul de francesa,Alexandru SuSu. Urmas de Domn, avind in figura halecaracteristice ale nobilimii fanariote, slab, palid, cu nasulcoroiat supt fruntea pe care se ratacIau vise de par alb,observind in imbracamintea usata o distinclie ereditara siinfigind in cravata acul cu coroana princiara, acest ompe care descendenta si cresterea il menlau la altceva.decit trista rneserie care vadit il desgusta pdnd inteatita,incit refusa sa numeasca, in general, pe elevi, chemindu-idupa semne exterioare ca : tu cel cu craved albastra",lucra obosit si in sila, Iputind avea, de altfel, el, care sepatrunsese de spiritul limbil, vorbita exclusiv acasa, incare a incercat a traduce pe Eminescu, si care publicaseo miserabil tiparita istorie a literaturii francese, asa depu/Ina satisfaclie de la baieSI a caror limba se impotriviala once incercare de buna pronunpe francesa. Venia cala o osinda, examina in nestire, adinc nemultdrnif de

110 0 viata de'om

once manifestare, si ni aplica o metoda excelenta, dar.neinteligibila pentru cei mat multi, aceía a gramaticii is.toríce a luí Auguste Brachet, pe care o socotia ca a sa .personal& ca metoda" sa, ceía ce facea pe grasutulfiu de Wean galateap Soare, pe care-I pindia un asa degrozav sfirsít la batrinela, sa spuie- ca Sulu are metoda"ori n'are metoda" dupa nota pe care o putuse capata.Cind, in clasa a VII-a, omul de gust rafinat ni-a datcompositii libere, de facut in clasa, cred ca a mea despreIoana Darc I-a facut sa ma priveasca altfel decit gloatailespretuita ; eu insumi am avut pentru intaia oara, arternind acele rindurí Ralde de lirísm pe basa unei carppentru corgi de la acel Alfred Mame din Tours, daruitä debíata Bajeasca, fiorul cum se poate scrie istoria, istoriainsufletita, síngura de tinut in sama.

Nu va fi fost matt tin& acel tom de o extraordinaravitalitate, cela ce l-a retinut pe lume pana ieri, care nipreda ístoria. Alexandru Brandia, cunoscut mie dupa tra-ducerea manualuluí din clasa a II-a de la Botosani, mi.cut, slab, zbircit, aruncind pe catedra o palarle trecutaprín multe ploi si prafuita de multe vinturí, ne priviade supt ochelaii cu maruntií ochi negri nu ca, pe nisteneintelegatorí sau ca pe niste dusmant temuti, cu cari seda zilnic lupta pe viata si pe moarte, ci ca pe niste ra-taciti si rau crescuti carora asa de mult ar fi vrut sa lischimbe sufletul, umanísindu-1 sí civilisindu-l. Era cevainduíosat, vibrant, dureros rugator in glasul luí, and, latesa, ízbucnia : Nuuu copiati / De ceee copiati 1", ca satermine printeo ameníntare de cate treí sferturí din clasa,cu agile deschise in banca obiceiu mai rar la Boto-rni, unde ins& cind se facea, se facea bine, dind, e ade-varat, -profesoruluí supraveghetor cartea, dar fiind suptcoperta ei... o alta , isi rideau cu cinism. Explica"bine, viu cea d'intaiu /explicatie" la istorie pe care oauziam , dar cerea sa nu se treaca peste ce spusese

Adolescenta

chíar cind, Cu toata lunga luí practica, gresise vre-unamanunt. Ingaduía sa se recurga la carp straine, í eucetíam, urmind exemplul de la Botosaní, din cartea deistorie a evlilui medíu", apol din cea moderna" urma-,toare ale- luí Duruy, frumoasa lectura, presíntata simpa-tic ca i manualul, pe care-I pastram cu sfintenie, al luiMaspero.

Mai tindr ceva parea profesorul de limba latina, Xe.-nofont Qheorghíu, care, plecind foarte tarziu día \data, alasat asa de bune amintirí. Autor al unor studii de li-teratura francesa aparute in curs de multi ani de zile laConvorbírile Literare", studii ingriflt scríse, care dove-desc cetirii asídue, dar carora 11 lipseste once farmec,acest om dístins n'avea de sígur o cunostinta adinca auneí límbí asa de grele cita distanta pana la írnpuna-torul Martian, atit de stapin peste ce era maí greu inmateria sa niel, pe departe, neaparatul símt spe-cial pentru clasicismul antic. Corect in indeplinirea dato-rillor sale, el nu arata o deosebíta satisfactie ca ne arein fata Jul, cl, inacrít, vesnic obosít, isi dregea cu virfulcreionuluí o coafura creata i invoalta in care vrista pu-sese multe puncte albe. Mi s'a spus ca e domnu' Co-dip", í cu atita se incheía caracterísarea.

Limba greaca' era a unuí om de mare merit, care multiant a fost directorul liceului, neclintit de nimeni, iden-tificat cu aceasta sítuatie, filologul de pregatire europeanaVasile Burla. Nu era numaí erudítul care daduse Con-vorbitilbr etimologii i artícole de polemica pe dreptatefoarte tínute in sama i cetitorul uml vaste biblioteci pecare dureroase incidente de familie ma vor face s'o zd-resc din odaía mea de oplosít la. dinsul, dar, la acestsuperb exemplar de rasa moldoveneasca, un zimbru 'alluí tefan-cel-Mare, Cu trupul imens, puternícul cap, °chilimarf dulcí, glumeti si in fond tristí de-asupra mustatiiarcuite asupra gurii sfatoase, un suflet multiplu, complex,

112 0 via/A de om

nesígur de sine, pipditor se. zbdtea in acest formidabitinvelis, facindu-í via/a capricioasar nelogicd, necontenítsfdrimatd. Am aflat pe urma ca, sot, din iubire roman-tic& al poetei Matilda Cugler, fusese insurat a doua oardcu o strdind, i singurdtatea luí va fi apoí rupia de o atreia legdturd, tot asa de romanticA si tot asa de treca-toare. Cu noi nu era numai tolerant, rizindu-sí de igno-ran/a, ap de rdspinditd í asa de fireascd la o materieatít de grea, cí mergea pdnd la glumd, pand la ghidusie,.atingind i terenurí pe care pand atunci numaí contele"de la Botosaní le pipdise, ca in zitia dud ni dadea laOdiseia", pe . care qa de putin am inteles-o atunci infarmecul eí eroic i pitoresc, explicatia suplementara ca.Nausikaa cu °chi' acoperip -cind i-a rdsdrit din maretrupul gol al luí Odysseus »se va fi uítat putintel príntredegete". Dar noí nu stíam aprecia aceasta prepasd zbur-ddlnicie de mopeag 0-1 itiam din cind in cind inainte,cu toatd aparenta luí masiva i accentefe sonore ale gla-sului cind voia sd pard grozav de índignat. Astfel, cindintreba pe cineva dacd n'ar fi bíne sd rdmile °pre,acela nu-0 facea pedeapsa i, chemat sd rdspunda pen.-tru aceasta, declara ca a crezut ca nu e bíne". Princite n'a trecut, cum se va vede; i indrdzneala mea in-cepdtoare fald de acela pe care-1 rabiam de sígur, dar acdruí autoritate deveníse aproape total dísparentd i Pand

vorbírea bucovineand a luí dom' Berle ni dadeaprilej de glum&

Cu limba germand era chiar un a4vdrat scandal.Format la cele mat bune §coli din Germania, doctor indrept 0 doctor in fílosofie, hut luí Teodorovici, filologulardelean, fratele medícului regal, Octav Teodbri fuseseatins de o boald care nu atrdsese punerea lui la pensie,dar permitea unor tineri fard mild once cruzime Mid deomul cu pdrul lung, fata stoarsd, vagii ochi pierduti suptochelari, care se qeza pe catalog ca sd nu umble ni-

Adolescenta 113

meni inteinsul. I se puneau intrebari, mat ales In clasaa VII-a, cu privire la cele mai frumoase fete din oras,se simulau inchideri intre cele doua geamuri, se dadeaulupte cu pachete de rufe din care rasariau naineci si craci.El, incapabil de a examina, punea note la intim_plare.Ale mele erau foarte bune, pentru a, tiírid eft se puteastí s'i la Botosani, avusesem cutezanta de a-i declara dela inceput, cum tot mai rupeam ceva,' ca am facut studii.la Cernauti. Fara a mai fi intrebat, aveam nota zeceasigurata.

M atematicile le preda ceremonios, in in hainele celemai ingrijite, cu gulerul cel mai inalt sit totdeauna proas-,pat, tragindu-si mansetele cind scria pe tabela, Lucescu.Dar, bolnav de piept, silit sa faca indelungate petreceriin ten i calde, el nu era un profesor permanent. La dinsulintelegeam... cit de obicein, si aceasta incapadtate ab-soluta m'a dus la prima inselare a until profesor : Incursul unei tese m'am cerut la putina cu apa si am si-mulat o slabiciune neprevazuta. 0 insemn aceastaaldturi de scrierea pe manset,A, silita de totala mea inap-titudine de a invata pe de rost, a versurilor odiosuluiBoileau la Sutu si cu o nerusinata tesa presintind tale-tura unui vulcan in momentul eruptiei" la profesorul destiinti naturale de care va fi vorba pe urma.

Odata, Lucescu a fost inlocuit cu profesorul de lint-versttate Ralet. Nobila figura boiereasca, aleasa atitudinea bolnavului de aceiasi boala cu Lucescu, care-si dominasuferintile, si in acelasi timp o sInceritate, o spontaneitate,o geniala dispositie in a lua lucrurile de la Inceput, perso-nal. Cind, in fata cifrelor de pe tabela, ma opriam totaldesorientat, glasul slab ma' indemna : Sa Incercam / SA'

vad si eu ce s'ar putea I". Am crezut un moment capoarta de arama neclintita se crapa putintel in fata mea.

Domnu' Draghici' de la stiinte, gras gros, bondoc,cu pärul marunt cret, cu mustata care parea roasa de

8

114 0 viatA de om

morn de aid porecla : cateaua cu glasul farasonorítate, urmarind penibil pe carte numele fosilelor, lacare ceí mai obraznici nu lipsiau sa adauge CatellaMagna", imediat repetata si de profesor. Aid lectia eraun perpetuu scandal : I se aduceau pietre din gunoiu casa le identifice si se pare ca inteadevar le apropia delimba. L-am cunoscut i altfel, in familia lui, de care avrut sa ma sí apropie supt dascalul ridiculisat amdescoperít un om fundamental bun, care insa de sigurisi gresise mesería.

Mai ca l-as fi putut confunda ca aspect eu bunulbatrin de la musica, Díma, cdruia nu i-am dat un ceasde cintare, de si ma asígura ca am »un glas frumos".

Ce splendid era profesorul de desemn, $oldanescu, unpictor adevarat, care mí se infatisa ca un sfatuitorin vrista 1 Moarlea tímpurie a impiedecat desvoltareatalentuluí sau, foarte real.

La romind, un om de o imensa lectura, de un spiritascutit i patrunzator, autorul unor studii despre baladaromaneasca i viitorul alcatuitor al unei masive lucraricare pretinde a resolví, filologic í istoric, chestía originiiRominilor, Alexandru Philippide, mWenitorul numelui

tfraperamentului unuí Grec de geniu de la inceputulsecolului al XIX-lea, nu facea decit sa ne sperie. Mic,inte, minios i furios, fulgerind pe supt ochelarí, parindca vrea sa ne intepe cu virful stufoaselor mustatí, um-

pieptul supt vesta, jiletca batator la ochi de-coltata, improscind cuvintele la explicatia care nu seintelegea i bruscind la raspunsuri si pe cei mai buní, elni presinta, ceasuri intregi, sprijinit pe cugetatori germaniale caror carp erau citate in nemteste, teoriile despredeosebírea intre istorie, care spune cum e, stlinta, careinv.* ce nu e, si poesie, care se ocupd cu ce nu poatesa fie, orí, in clasa a VII-a, insíra o intreaga bíbliografie

Adolescenta 115

poliglota cu necrutatoarea insemnare a anuluí i loculuíde tiparire. Pentru noi, limp pierdut...

De colegii de la Externat imi aduc aminte prea putin.Intre dinsit se desfacea printeo inteligenta deosebítafrill parea rau ca-I inlocuiesc la premiul intdiu, dar elnu mí-a aratat prin nimic ca ar fi jignit, cu toatemarea lui reserve' I-a impiedecat de a-mí dovedí deatunci neuitatele sentímente de care mí-a dat dovadape urma Petre Liciu. Fiul unuí magístrat bolnavicios

subred sí al unei mame care s'a stins in chíar acesttimp, lasind citva limp ca o umbra asupra vietil luiintregí, el era tot mat mult atras dincolo de scoala prínpastunea pe care i-o trezise teatrul, tot asa de necunoscutsaraciei mele ca í represintatille din Botosaní, al luiGrigore Manolescu. De altfel, cum se va vedea, la aceastdvristd privirile noastre mai ale tuturora erau indreptatein alta parte, sí cu cea mal mare tragere de ínima pentrustudii nu puteam sa ne daruím intregi scat. inca unadin problemele invatamintului mai inalt, aceasta fíreasca.distractie, pe care nicio mustrare, nido pecleapsa nu opot inlatura, cerind din partea invatatorului, care atuncítrebuie sa fie mai mult decit oricind educator, o deose-bita atentie i nesfirsite erutan.

Mediul scolar era si aid in ímensa lui maloritate ro-manesc. Dar, pe cind, la Botosani, Evrell dadeau sauelemente nule ca Aizenberg sau elemente cu totul dis-tinse ca Sanielevicí, asa incit pe cel d'intalu il ignoram,lar pentru celalt aveam stima, aid elevii evrei erau me-diocrí i mai adesea ridículi, nu atit prín felul de a vorbilimba, care se vedea ca nu e cea obisnuita oricind acasa,cit prin anumite neajunsuri de temperament. Unul, nesigurde ce spune, sorbía aierul la fiecare greutate, cu ungest de retragere, parca s'ar fi fript; altul calca plantí-grad ; far un al trellea, mic, slab, nervos, palídpodobit la o vrista destul de inaíntata cu níste solide

116 0 viatà de om

mustati blonde si Cu o barba care se cerea curatita zilnic,era poreclít Cocosel" pentru ca, la Iliad& dupa bunatraducere in prosa a luí Caragiani, care intrebuínta pentruaducerea corpuluí luí Hector muntenescul cos" (noí nuaveam in graiul obisnuit decit cosarca" si cociugul"),intrebat de Burla ce e aceia, s'a grabit, ¡ricos, sa deaexplicatia ca nu e vorba de un cocos" mare, cí numaiasa de un bíet cocosel". Prieteníe deosebita nu se arataacestor baietí de alta fire cad religia nu ne interesapea mult, lar in ce prívete nationalitatea n'aveam o.

constiinta activa a ei, cu atit mai putin una prigonítoare,care, cu símtul nostru estetic natural, ni s'ar fi parut urita,de la ceí multi la ceí putini mai ales , si din cind incind ii maí stringeam in handle din a VII-a, spriii-nindu-ne picíoarele pe margenile amfiteatrului si eraun haz sa auzí pe Cocosel" strigind inspaimintat ca sicum scena era sa se termine cu moartea sa paminteasca IAzi, doí sint oil au fost medial, lar unul, inginerla petrol, te roaga díscret sa nu-i amíntesti numele strainde la scoala.

Legaturile se puteau face, trebuíau sa se faca in internat :in uritul sí scirbosul loc de tortura, adevarata inchisoare,In care capatai ceva si din psihologia detinutului, alLice uluí Internat.

Peste strada, o gradinita cu doí, trei copad, Mira unstrat de floare, in orasul care, de sí mult mal putín decitBotosanii miel, era, in cartierele romanesti, totusí,numai floríinaíntea caseí sí zimbetul lor se rasfata la toate ferestíle ;o trísta curte pietruita, mica de o cuprindeai &rite° prt-vire sí totdeauna plina de lume; la poarta ferecata glie-reta de NIA a portaruluí neprietenos. lar, in ce prívetelocuinta, Doamne / sus, dormitoril red, intesate de paturídormitoriul míeu se chèma prin traditia suferintii de maimulte generatii: Siberia" , cloud repetitorli, tot asa derau incalzite, pentru cursul inferior si gel superior deo,*

Adolescenta 117

sebít, Cu supravegherea unor pedagogí, dintre cari unulsíngur, viitorul doctor Turcanovic-i de la Roman, careavea ilusía ca ne poate stapini prín cite o vaga amenity-tare, era un om sanatos i voinic, pe cind Antoniade cefblind, vorbind in soapte, isi tusia agonia i in curindera sa-í vedem in bíserica trupul neinsufletit, capul blondcret plecat prea curind pe perína sicriului í Maxim,care a mai putut trai, varsa singe. Romantícul Sacchettíde la Siberia" venía numai ca sa doarma. Undeva infund, un gang intunecos, pazit de rufosul, murdarul mosCute", ducea la latrine care erau o groaza. Peste antret,clasa -a V1I-a a externilor. Pe scari intunecoase, in faptulzilei, trezítí de clopotelul pe care, cu o infernala staruinta,ni-4 sunau in urechí doí Tigani batrini, aproape tot asade ferfenitosi, ne coboram, rebegiti de frig, strecurindu-nespre lavatoriul vesnic umed, cu tevile de tinichea caretrebule sa fi venít de la Mihai-Vocia Sturza insusi, crea-torul, in acest local putred de vechíme í neingrijire, alvestítel atunci Academii Mihailene. Astfel curatiti; i piep-tanati Dumnezeu stie cum si unde, mergeam in lungaodaie a refectoriuluí care comunica printeo ferestuica in-gusta cu o bucatarie in care nímeni n'avea curajul sapriveasca. Acolo ne astepta zilnica noastra leoarca dedimineata in care se puteau recunoaste slabe urme delapte, Dumíneca, trebuínd sA mergem Ja biserica, incare neatentia noastra era absoluta, cafeaua aceasta erapur sí símplu suprímata ad maiorem Dei gloriam. La a-miazi, nilte chiftele bocanete, in care ai fi zis ca s'a ames-tecat strujitura de lemn, ni impovarau stomahurne, far,seara, o sup& un fel, care, la scurte íntervale, era ma-caroane cu brinza, prefacute intr'un fel de sos gros, des-gustator, sit, de doua orí pe saptamina, dulciuri. Cred caStatul dadea pentru aceasta alimentatie total insuficienta-eu ma aprovisionam peste gard, la Olteanul cu strafídeV mai ales cu alune, pe care le rodeam cu un apetít de

118 0 viatá de om

veverita cinzeci de bani pe zi. Intorcindu-ne dimíneatala pupítrele in care ilrvatasem eara pana la zece, reluamsupt aceleasí capace somnul nostru intrerupt, pe care pe-dagogul, fa la de domnii" hartagosi din cursul superior,trebuía si-1 tolereze. Ling mine, egoismul luí Soare sehrania singur, pofticios, din alimentele alese pe care leexpedíase tatal de la Galati. Cutare alt vecin chitia albu--mul cu marci postale, mare si folositoare slabiclune, pecare-I fura pe rind de la totí colegii. Greolu, plicrisit, pe-dagogul isí tira pap, pe cind din strada se ridicau larasistrigatele, urletele, lungile plinged asiatice ale precupe-tilor si zvonul multimii grabite spre tirg. Aierul, de tim-puriu plin de praf, zdpacia si mai mult mintile pe care,jos, le astepta interogatodul profesorilor.

Ce putea sa resulte din acest fel de viata is' poate in-chípui si cine n'a trecut printeo experienta. asamanatoáre.De la o bucata de vreme, intocmal ca la inchisoarea pen-tru delicte s'i pentru crime, nu mai reactionai: te parasiaiuneí soarte care nu se putea nici schimba, old imbunatati.Once grija adevarata a fiintii fisice scoala n'avea Nnu avuse níciodata bale disparea ; putini pastrau indosul capaculuí de la pupítru un cíob de oglinda ca sa4compatimeasca zilnic fata palída, obosita. ImbracAmintii nui se dadea nido atentie. M'am deprins astfel, fara sa fi auzítun cuvint, daca nu de simpatie sfatuitoare, macar de mil& anu mai scoate din sosoní ghetele, care pe incetul se muíau,si simtiam o deosebita placere ca, in rdtdcirea prin aceste tristeculoare, nu mi se mai aud pasii, m'am deprins a nu mai tundeparul, care se lasa pe umeri, a nu mai reteza fulgií de barba,cad se imbulziau salbatec. Cravata o parasísem, si prin.-deam cu un bold gulerul continuu ddicat. Cred ca maimpodobisem si cu niste ochelari fumurii. Un adevaratIon Nadejde in mic, care se potrivia, de altfel, si cu oincepatoare profesíune socialista. Mai in vest& mai re-sistenti, colegii din clasa a VII-a, eel doi Crival, Nícolae

Adolescenta 119

Panait, se uitau cu curiositate la acela care pared, cummí s'a o spus, un ofticos iesit din spital".

Paltonul mieu sur, apropiat de soba, capatase drept inmijloc o roata de pirleala, care se vedea de la o suta depasi: il induram, neavind cum si unde sa-1 schimb si peacela. O pareche de pantaloni largi de aceiasi coloarearatau prin amploarea lor a sint un dar de la unul dinunchii miei. Purtind un bat gros, pe care nu stiu undedescoperisem, strabateam ca o ciudata aratare strazileIasului, pe care se purtau i atitia oarneniriciti. Eram in nota bisericilor curätite de teneuiald, azidurilor pe jumatate prabusite si a puturoaselor colturide ghetto. 0, saracul copil cu hainute de pichet alb sibrandeburgurile albastre, in ce-1 prefacuse scoala, 'care

nu e asa? instructie si educatie i pregatestepentru o viata 1umínat i multamita

and, Dumineca, apaream la mosu' Ioanidi", undeajunsesera, se vede, a se deprinde cu iremediabila meadecadenta acaga scriam o carta' postala intr'un an ,cite o fata frumoas& cu care vorbia, invirtindu-se in cal.-

fratele, purtind cocheta tunica albastra cu epoleterosii a colíí Militare., il ruga discret sa gaseasca mijloculde a inlatura unta si trista fantoma buhoasa í prematurbarboasa care aparea une ori in privazul

Incredere in mine nu aveam de loc. Mi se parea casint cel din urma dintre prosti, incapabil de a face si euceva, i cà, menit, de altfel, unel morti apropiate, nuvoiu h in stare sa fiu de folos in scurtul termen al uneivieti nenorocite. Notele le luam mai mult din darul dea putea presinta lucrurile decit dinteo cunoastere ade.-varata a materiel, pentru care n'aveam niel limp, nielgust.

Nu stiu unde ar fi ajuns aceasta desfacere fisica sirala daca, in acest lad, in care erau tipuri de tot felul,de la freneticii frecventatori de bordeluri, cei cu boli

120 0 viatA de om

unte, V de la cei cu apucaturi ascunse, pe cari-i prindeaune ori o pornire de nebunie distrugatoare care-4 treceape un limp la infirrrierie in sama babel Tasia, fiinta ceamai cu mjld din tot personalul, de la Dobrogeni foartecopti, pe carl-i prindeau cu slujnicile acel cad pindiau laferesti/e subsolului, pana la MO baietei inspaimintati, abialesiti din puful cald al parintilor, nu mi-ar fi datplarea doi prieteni, cel d'intaiu prieteni pe cari m'apu-team rhima eu mai mult decit dinsii, cart erau mat siguride sine si deci mai resistenti, pe mine.

Din Botosani venise i colegul mieu Miron Kernbach, fiuldomnului Cherinbac" de laTosta, fosif, prieten odinioard,

ca qi fratii sal, cu tatal mieu i Cu mosu' Manole", si aldoamnei °title de la coala de fete : familie pe careo cunosteam intreaga, Cu fratele mai rnare, Titi, cu soraCornelia, care s'a vadit mai tarziu o delicata poetacare a murit numai acum in urma, I dsind intre hirtille eitoate foiletoanele mele din ziarul Lupta", frumos taiate sicu ingrilire pdstrate, mai tdrziu numai volt' intilni pefratele mutt mai mare, poet, politician, Gheorghe dinMoldova , be pand V la vdrul lor dupd mama, Constan-tinescu, de al cdrui pdrintt se lega o istorie dureroasade osinda. Vesel, glumet, vioiu, impodobit Î cu insusiri -literare, pe care le-am gasit pe urma in induiosatoruljurnal de proprie observatie, scris in anii de boala, sí acarui ratacire intre hirtiile mele am regretat-o asa demult, el nu parea de loe menit ftisiei care l-a lovit laBucuresti, ca elev la coala Politehnica, si de care, incele mai mad chinuri sufletesti, indusmanit cu el, cu ailuí, cautind un refugiu sufletesc, peste multe vai o dea-furl, la mine, era sa se stinga inainte de douazeci de ani.Ghila Longinescu, azi colegul mieu la Universitatéeroicul profesor care a biruit cu un curaj unic nealurv-smile fisice si morale ale pierderii vederii, era intre noi..trei temperamentul cel mai solid si mai armonios, WS.

Adolescenta 121

urmd de melancolie si indoiala in lupta vietii, pe care oprimia increzator in munca si bucuros de puterile sale,pe fata mare cu_ ochii proeminenti, de o atit de priete-noasa privire : om de isprava, idealist nebiruit, filosof alunei resemnari din care in Intunerecul sdu a stint sd facao fericire a inbirii de oameni, a cultului datoriei. in mii-locul unor colegi brutali si pretentiosi, de o inteligentaslabuta si fara un. caracter format, noi, cesti trei, Meuse-ram o sfinta liga a modestiei noastre, a grijii unor lu-crud mai inalte si mai bune : ce furfosi au fost cu totiicind am luat la masa, unde fiecare cauta sa se hub-ill-zeascá pentru a fi la locurile din frunte, pe cele din urma 1Dupa propunerea luí Longínescu, care aducea un solidhumor focsanean, am intemeíat fratía pe toata víata avacilor", cu obligatia de a nu ne cherna unul pe altulcu un alt titlu decit cu acesta, pe atit de gloríos, pe citde rar, de vaca".

°data constituit acest element de resistentavacile"iesiau fireste la primblare impreuna. i ele au fost pro-vocatoarele, supt conducerea eternei caciuli vechi de des-nadejde O. sfidare si a batului gros cu care am fost ba-nuit ca voiarn sa atentez la integritatea corporala asuperiorilor miel, ale scenei neuitate prin care eram sa madesfac, supt osinda altei conferinti", de aceasta Bastillemurdara a adolescentel mele si sa incerc o noua viata, plinade sigur si ea de multe umilinti, mal grele chiar, uneori, decit pand acum, dar In fund cu o licaríre de luminaapropiata, de líbertate ce va sa vie.

trite° Dumineca deci, intunecatul nostru provisor",Cujba, a decretat, nu stiu pentru ce motiv, cad nu sesavirsise absolut nicio greseala, ca noi din clasa a VI-a

?

nu.iesim". Asa cum ajunsesem, tot aveam multa sa-minta de vorba", asa incit logica mea dreapta, rationa-lismul mieu instinctiv m'au facut sa intreb de ce liuavem vole sa beneficiem de aceasta zi a primblarilor si

122 0 viatA de om

visitelor. Raspunsul., potrivit cu cele mai bune traditii alepionilor" din toate ;mile, a fost, natural : fiindca asavreau eu, si n'am pofta de discutii". Cine cTede a atitde ,usor se lzbeste in fata unui baiat de aproape saispre-zece aní, nu cunoaste dirza, si, adaug : fericita dispositiea acesteí vriste, cind se trezeste simtul demnitatii umane,al respectuluí de sine insusí. La rindul mieu, am raspunsC: de ce ¡ese colegii din a VII-a? Fiindca sint din aVII--a." Logica ins& chiar intr'un biet cap naajit ca almieu, isi pAstreaza drepturile : Dar daca vre unul din aVII-a va rAminea repetent s'i va fi impreuna cu noi 7".

ProvisoruI intelegea ca hotarirea era luata: cd vom iesi,si, sfídindu-me, ne-e invitat s'o fcem. Ca de cite ori inviata mea am infruntat totul fiindca vedeam ca nu pot alt-fel, cA e ceva mat puternic decit mine care ma indeamnala aceasta, am simtit ca pe fata mea subit ingalbe-nita trece vintul supremuluí r'isc, Dind inteo parte peportarul uímit, "am iesit.

Au urmat lungi negocien i intre cel vinovat de rebe--liune, cu impovararea ciomaguluí caruia i se atribuíaucele mai crhninale destinatii, si directorul insusi, care vadítn'ar fi vrut sa ma aruace pe strada. Inaintea intregii clases'a desvoltat in ultima instanta decisiva discutie. Ei,dem'le, si, daca te-om da afar& dumneata ce te'i face?".Riposta, salutata de cele mai revolutionare risete, de unfoarte ran exemplu, fara indoiala, pentru discipling, a fost :Ma fac ori sacagiu orí" sí aceasta arata pe vechiuIredactor pentru política externa la Romanu" luí most'Manole" ori ministru in Bulgaria".

Am fost ded eliminat a doua oara in vial& si dincite locurí era sa mai fiu, pana si de la Academia Ro.mina, de treí ori, de bunii miei colegí si fosti eleví, pe lingincercari de a ma elimina si din viata politica si din 11-"teratura sí, cu iscalitura a saptezeci de profesori, de la.Universitate... , dar nici sacagíu nu m'am facut s't nici

Adoiescenta 123

din Bulgaria nu mí-a venít oferta pe care contain. Cí, numaí,mindría mea a fost adinc jignita, citeva luni, prín expe-rienta vietii cui traieste din mila altuía.

Mama era le vie la Copou, unde muríse patriarhul_Manolachl Draghici i gínerele luí, Mírcea, descoperíse un.ízvor de apa minerala care-í mai crescuse veníturile,caci odata cu socrul dísparuse si pensía care represíntabanii seutelnícilor. Cred ca i mat inainte statusem acolo,.pe margenea de deal, intre pomil dei, pana la marge-nea garduluí de catina cu maruntele florí violete, onoua vedenie a vietii de la tara, care fermeca la cead'intaiu intilníre pe urmasul fara avere al veghilor mo-sieri. Au fost pe acolo 0 zile bune, pe care, copil

ner,tiutor, incapabil de a descoperi pe fata gazdultoruluijile materiale i neplagerea visitelor parasite, mí le adueamínte nedeslusít ; la vía din margenea lasului, ling bi-serica Sfintuluí Atanasie, claditä de Stefanita Lupu, undese odihnia de ved Postelnícul, am capatat í putinta dea birui prín cercetari de noapte printre copadi cu roadagroaza intunereculuí, de care-mí fusese stapinítä copilaria.Casa mare, incapatoare, bine ingrijita de un gospodaractív í zgircit, avea o mireasma de boierie care faceabine sufletuluí mleu. Zaresc Inca o ruda a stapinuluí, unbaíat negrícíos, gras, in uniforma militara, si doua vlas-tart saracite ale Draghicestilor, fiul i fíica, alba, rosa sigrasa, aí maioruluí Draghíci.

De sígur pentru o ospítalitate bine cintarita eram multi,prea multi. Lucra in special contra mea si reputatía reaa unuí scolar eliminat, sí inítiarea socialista, despre carevoíu vorbí pe urma, í francheta cu care exprímam Idacare de sigur se potrivíau foarte pup cu atmosfera aces-tel case patríarhale in care plutia inca sufletul batrinuluícronícar 0 autor de carti relígioase, plin de evlaviede ceia ce contemporanul, típograful lui, Asachi, numiasevas catre ocirmuíre". Nu era de sígur in mine nimic

124 0 via/A de om

din acea blinde/a lingusitoare care nu desplace oamenilorde oarecare vrista, cari, cind n'au avut copii, nu potpricepe acel vint de afirmalie prin neteda, voluptuoasaimpotrivire care face pe adolescenli pe atit de interesanlipentru fetele sentimental romantice, cum cere natura laaceasta vrista, pe cit de desagreabili pentru barba/ii inconcurenta cu earl stau gata sa intre.

Se cauta, de si numi dadeam sama, numai prilejulpentru o ruptura de mult dorita, pe care mamamea,presenta, n'o gicia, pentru inlaturarea indesirabilului. inteoDumineca am capatat ordinul" de-a merge la biserica.Fara Indoiala ca pietatea mea nu crescuse prin obligapade a inlocui cafeaua de dimineata a internatului cu se-derea fortata la biserica. O religiositate larg cuprinza-toare, cu multa poesie, cu o nesfirsita mild de oamenitindea sa inlocuiasca total religia mostenita, cu peceteaadinc apasata a teologilor pe blinda invalatura a Min-tuitorului. Socialist militant, insarcinat cu raspindirea car-ticelelor rosii ale prinIului rebel Cropotchin, aveam si odatorie de partid ca sa pastrez in acest domeniu o amimita atitudine. Scurt, am refusat. Dar, and ceilal/i, inacea zi de August, s'au intors sfintill, efectul asupra dom-nului soartei mele n'a fost acela al blinde/ei apostolice.Nu numai ca in ochi era minia, dar bralul mia parutgata sa loveasca. La rindul mieu, am apucat o bara defier. Pe urma, doborit de raspunderea gestului ce facusem,am ramas numai cit trebuie pentru a lua hotarirea des-,facerii cu once pret, si al mor/ii de foame, a acesteilegaturi. Poticninduma, nu fara o copilareasca simularede lesin, care mí se parea indispensabila, am plecat inlumea mare, fara sa ma intrebe nimeni unde ma duc,uncle o sa maninc í unde o sami plec capul.

!titre colegii externi, Sumuleanu, cu fata de domnisoara,cu ochii albastri nevinovali supt parul cret, se alipise latovarasia vacilor" mele, care in acest moment de vacan/a se

Adolescenta 125

gasiau, de sígur, acasa fiecare multamit Cu al sai. imi vor-bíse de o vie a luí, pe care o 0 cercetasem cindva, pecind faceam descoperíd de noapte prín zidurile därimateale Cetatuli, nade se tinguíau ca oamení in agoníe hu-hurezíí i víndereií. Prín strazile prafoase m'am tirit acolo.Se insenínase cerul pentru mine in ceasurile petrecute peacea coasta sarutata cald de soare intre butuclí plíni deroada, in casuta cu míros de raveneala 0 de parasíre, nadepaturile trebuíau improvisate. Prietenul mieu era inca acolonumaí pentru citeva ceasurí de dístractie. Deci cupa mar-turisídí, pe care o zabovíam tot maí mult, veníse. Mí-,aingaduit sa vín cu dirisul, dar, cind mama 41 urnuleanua vazut, a doua zí, dou'a capete pe cloud perini,inteles í eu cA trebule sa. merg alurea.

Vagabondagiul celuí izgonít m'a dus de-a dreptul laprofesorul, la directorul, care iscalíse sentinta de inlaturateV. al caul suflet if simtíam ingreuíat de masura ce luase.Domnu' Burla" mí-a fagacluít sa intervie [la Mínisterinpentru ridícarea pedepseí, lar pa'na atund m'a poftítintr'o °dale la dinsul.

Stateam pentru intaía oara in casa unuí profesor, aunui om invatat, sí pe furís ma strecul am [Oa pepragul camerei de lucru nade se indesau solemne cartimie neViute, intre care nu fära uimíre am descop-eríto juxta" francesa', da, una din acele comode í oribiletraduced juxtalineare de care ne folosiam not in ascuasca sa evitarn greutatea nesfir0ta a p4rundedi personale,Cu dictionarul in circa, a misteriosuluí text] eleníc. 10uimire V o desílusle... Deci, deci í profesorii in juxte"acasa... Incolo aveam o singurd sarcind : sA due la ti-pografía Goldner, linga Teatrul cel nou, corectudle proas-pete la noua editie din strapica gramatica greceasca aprofesorului.

Pe suflet ma apasa un fel de teama, hraníta de nuti.0 ce legende false despre viata gazduítorului mieu,

126 0 vlatl de om

-dar nimeni nu se ocupa de mine, in aceastd casade burlac, cu slugl vage, undeva departe. lar, la ceasulmesei, rebelul, pedepsItul mítica in chlar restaurantul,dinteo veche prdvalle de. lingd Plata Traían, tínut demama, mdrunticd, slabd, albd, corogitd, a luí lichide,restaurant unde, de hatirul foarte frumoasei, ochloaseidomnisoare a easel, venia, primit in chiar cercul familiei,domnu' Burla" insusi. Eu care voiu prinzi apoi pentrudoudzeci i cincí de baní intr'o cîrcium 1íng casa Pas-canuluí, puteam, chiar dupd largue mese ale mosuluíIoanidia, sd pretuiesc dupd dreptate pldcerea de a mincadejunurí í prinzurí complecte, de la clelícioasd pregdtire,dupd carta plind de bundtdti.

Dar toate cele bune au sí un sfirsit. Odatd, in línisteaadincd a easel cu curte largd goald din dosul bisericilLozonschi am auzít o conversatie care intr'un moment,m'a lovit drept in fatd. Si baietu' ista cine-i 1", intrebaglasul unuí príeten al profesorului. ,,la, un Wet bdiatsdrac 1,-au dat afard de la internat sí-1 in asa la mine"...

intr'o clipd eram in fatd, unde domnul de limbaliana, Elvetianul Weizsacker, cu care la scoald aveamfoarte pup de fdcut V. nu tiu chiar daca-I urmam,tinea pensiune pentru elevii de líceu. M'am oferít acolopedagog, sí nu era loc, acesta filnd tínut de subredulmieu coleg Holban, a cdruí sAndtate atinsd a. putut totusírdzbi ostenelile obrdzniciel coalísate a elevIlor sal. Darsituatía pe care o rivníam am gdsit-o indata la alt in-temat, acela pe care-1 tinea insusi doninu' Dräghíci.",pe Strada Arculuí.

M'am asezat acolo cu leafd : patruzeci de leí pe Lund,cu fagadulala cd de flecare nou client pe care I-as aducese vor mal adaugi aiçi zece. Si ímediat m'am pus pelucru ca sd adun lumea in oddile curate din fundullingd frumoasa casd pe care, cu o sotie a doua, tinard,fata avocatului Menciu. din Roman, i cu not copii, o

Adolescenta 127

ocupa profesorul, avind lingd dinsul pe cele doud fetemai mari, Lenta si Natalita, §"i un bleg baiat funcionar,.care trebuia in curind si-mí arate taína cdsutelor dinmahala unde privighitorfie cinta nebune prín desipri,lar, in noptile cind acopere Cu un val ícoana, cite ocroitoreasä cdreía-i e frica sd doarmd singurd se magafrumos cumperí o Oraje noud de la modistä,dar sd te fací cd n'o cuncnti pe stradd.

Erau acolo tineri, smomití de mine de la pensionatulDísem, unde o domnipard inflaría in fereastd la tre-cerea noastra, cu cati, in general, nu m'am mai intilnit inviatd voinicul Radu, Pivniceru, nalt, palid, devenit apolprofesor de matematíci, Popov,tot Fiqení, Melinte dela Roman, un urjas, apoi boierosul Dorohoian CoroiuFrancesul Rivalet, Cu grädina frumoasa de la Cetätuía.Nu-i mai incdpea dormitoriul, dar, in ce priveste leafa,domnu' DrAghici", care m'inca impreund cu noí, el §ifamilia intreagd, anume cdutäturi ale fidcailor lunecindspre cea mai tindrä din fete, m'a Lickut sa observ cd elävea In gind pentru leafa mea crescutd prin ademenirilede colegí un termin final de numaí aízeci de leí.

Cu aceastd importantd leafd, i addugindu-se tot ce seschímbd in corpul i in míntea unui bdiat de aispre-zece aní cind privighitorile cintd ap de ispititoare ingrddina cusdtoreselor din ,strada care nu in zddar secherna a Elorilor, i cum, inaintea casei unde crqteambdieti,tot da pe la Huí i de aiurea din províncie, pecarí une orlo trebuía sd-i aduc la revectul autoritätii cumifioace recomandate míe ca indispensabile din cea maiarhaícd pedagogie, inainte de a-mi conduce mica turma,cu severítatea cuvenitä, la trecea silueta blonda adomniparei Camelia Stoíca, spre care, cu toatd experientamea amoroasa, nu cutezam sä ridic o singurd vorbd deomagiu, sdlbatecul cu cd.ciuld, cu gulerul rídícat i oche-larii fumurii, ipohondrul care intreba de doud ad pe

128 0 viatA de om

luna pe bunul doctor Ríegler daca meare orí nu moares'a prefacut intriun tin& cu tínuta ingrijita, cu redíngotade camgarn negru, cu pantalonli strabatull de dungi roslíde matasa, fabricatie a croltorului Hirsch din píata, solemnca un vechiu diplomat. Raminea, pe linga o neuitatalade sura, plerduta in síngura seara de chef din toatavíata mea, si tocmaí in Strada Florílor, cílindrul cu optreflecte, pe care-I purtau student11, i bastonul.

Pentru ca sa le pot purta, trebuía un lucru de nil-rile rsa mai fiu dat afara odata.

Aceasta a avut loc, cu toata greva pe care 0 provo--casem pentru ca voiau sa ne aseze in band dupa ca-talogsí telegrama la Ministedu sí o intrunire publica l-numaí la sfirsitul claseí a VII-a, si mí se pare ca lainsusí domnul Burla". Intre obligatiile cele mal ne-suferíte pentru o mínte care se trezeste la intelegeresí la creatiune e de sígur ímpunerea de a asculta, cindun grup de colegí e chemat la lectie, bliguiala, talata deobservatiile profesoruluí, a celor cad nu stíti sí se etcr-niseaza, chínuínd pe acela care-i chinuieste. In acest tímpeu cetiam in banca una din cartile francese ale uneíinitierí líterare pe care de luni de die o incepusem cuo pasiune care mí-a salvat sufletul. Mí s'a cerut sa aduccartea spre cuveníta confiscare. Nu era a mea : o impru-mutasem, cu atitea altele, de la líbrarul Emanuil Hai-mann, care tínea, in Strada Mare, un deposit de cele maino1 carp parísiene, si o cetíam in zare, netafata. í duhulra tionalismului ma puse din nou in lupta cu autorítatea.De ce s'o clan Flindca e straina de scoala." Darstraina e si mantaua de pe mine. Voití s'o luatf ?".

De Pasti, elímínat í de aceasta »conferinta", eramber sa apar cu doritul cilindru in cap, fluturind cel maíelegant betígas. Iar, cum domnu' Burla" era un ombun, cu neaparate reveniri, am fost chemat, rugat aproape,sa revín pentru a onora examenul, nu cu ce invatasem incele doua luní de eliminare, cí cu ce, in citevaastronomía luí Lucescu íntrind sí ea in socoteala, fura-,

Adolescenta 129

sem pentru ocasie. í nu mí-a parut rau cind, inlaturat0 de la premii, am auzít din multime strigindu-se intaiulcu cununa" Liciu, care revenía astfel la locul pe care,atilía ani de zile inaintea intrusiunii mele, Il merítase.

Dar, pentru a fi ce eram in momentul cind, retras laBoto§ani, in casa piimitoare a moplui Iacob10 a buneímattqe tinere Aspasia, unde cilindrul, cu care paradamin gradínita de la Café Français, plina de fete frumoase,care se primblau in sunetul musicii militare, ny maIm-piedeca sa cercetez in taína gavanoasele cu dulceli dede-asupra sobei, ma pregatiam de suprema incercarea bacalaureatului, imí trebuíse darul pe care ultimul ande líceu mi-1 daduse pe deplín, pana la betia sufleteasca0 la complecta- refaeere morala darul ideilor de pesteqcoala 0 al literaturii pentru ¿are nu se invata lectía"0 nu se pune nota.

9

VIII.

Idei i lecturi

Scoala crede prea mult ca ucenicii eí pot trai numaicu idelle pe care ea insasi nu le are. Si ucenícii se de-prínd astfel a nu avea idei, a un i ceia ce, avind acestafer, trímete imediat la cartea de clasa. Ideía pentru idele,farà nício legátura cu nota, fara níciun folos pentruriera, aceía n'are nicío trecere. Caci, pana atunci, nu se.confunda, ca azí, ideía adevarata cu pasiunea care pre-Uncle a fi o idele i cu activitatea zgomotoasa i desor-donata pe care o provoaca numaí falsele idei.

Pe atunci, pentru un tíneret care vedea in nationa-,nalism i in patriotism, cum era firesc, ceva ímpus si in-tretínut de Statul infatisat prín domnior de pe catedra,carí i el o faceau fiindca asa era ordínul de la onor.Ministeriu", ídeía nu putea sa fie aceasta.

De altfel, de cite orí frasa se intrupa intr'o realítatevie, trecind supt ochil nostrí ori i facind apel noi, cejalnice erau resultatele I

Nicio mai btma dovada nu poate fi decit petrecereala Iasi a regelui Carol in zilele cele mai ímpopulare aleregímului luí Ion Bratianu, care totusí recursese si laoamení ca Nícu Gane, ca imposantul Vasile Gheorghlan,cumnatul lui mosu' Go", pentru a da impresia uneíschimbari in oamení procesul Maicanilor, al generaluluiAnghelescu pentru deturnari de fondurí si condamnarea

Wei §i lecturi 131

lor erau aproape, ca sí procesul luí Símíon Mílidlescu,directorul Vamílor , asteptind pe aceía in metode.

Vild treí scene din aceastd visitd plind de invddminte.Regele soseste. Liceul, inzestrat cu arme pe care nu

vtiu daca le mat avusem vre-odatd in mini, dar potem-chiniada scolard trebuía sd se adauge la celelalte, e in-naintea portilor internatului. Careta largd, pompoasd ela Daumont, cu jockeí aldrind pe call d'inainte, suieStrada Arcului, precedatd dupe' obiceíu de filfiirea depene albe, de sclípirile de otel ale jandarmilor caldri síde trasura in care prefectul polítieí, in picíoare, cu fatecdtre Suveran,-garanteazd siguranta, ordínea, buna cuvi-intd. Able zdresc figure severd, slabd, incunjuratd de barbafried neagra, mobilii °chi albastri ai regeluí, carí cere-teazd lute toate, de jur imprejur, fare' a face sfortareaunuí zímbet, fard o umbra de multdmíre.

De-odatd un ímens zgomot se produce la capdtul strdzii,uncle, pe terasa ambítioasei ciddiri a luí Pastia, OtelulTraían, fiínd grdindolítd atita lume, se petrece ceva.jandarmii intorc brusc call spre trdsura regala, lumea sedd in land inspdímintatd ; imbulzíti din toate pArtile,bdietíí sar zaplazurile inapol in curte, cu sau färd beti-gasele reformate care li se incredintaserd,

Am aflat pe urmd cd de pe tetasa unde era un C.Bak, profesorul Miltiade Tzony de la Universítate s'i altdtindrd opositie nerdbdatoare si indignatd si ea de ispravilede la Bucurestí ale cetAtentlor ínclignati", adecd ale agen-tílor carí pedepsíau redactitle ziarelor opositief, devastin-du-le in numele natieía, ca sí de conrupti-a crescinda aunuí regim pe care Statescu il califídase : al unei coleo-tivítdii", de unde porecla, rdpede generalísetd, de colec-otívisti", se suíerase, aruncind asupra domnescului oaspéte.al orasuluí mere putrede sí oud docile.

Lectía de sentimente cívíce nu era din cele mai bune.Le scoalä, niclun cuvint despre cel care venía la sfin.

132 0 vla/A de om

Ikea noii Mitropolii, mare si solida cladire, facuta onestde arhitecp strain', dar basílica tripartita, cu galerii, fara,nimic in legatura cu datina i amintirile ter'', niciun cuvintdespre opera lui í despre insusi lacasul in care puteampasi de acum inainte, daca sentimentele noastre ne-ar fiindemnat, sentimente distruse de tot Doamn' meste"-lepe care, fiecare la locul lui, il inghi/isem in copilarie dela o preolime care nu credea sau nu dovedise prin nimiecredin/a el.

Dar cu aceleasi netrebnice pusti trebuia sa defilamfa/a uriasului bloc de zidärie supt ochii lui Carol I-iu sial unei oficialita/i civile si militare, in fAil areia statea.infipt, cu sprincenele-I deal generalul Racovila, coman-dantul corpului de armata. Singura curiositatea a fäcutsa ni intoarcem privirile spre locul uncle era regele,am factlt-o asa de laliu si de zapacit, incit ci/iva ne-arn.trezit singuri in strada supt gestul de desperare al ge-neralului, pe, cind restul scorn era acum departe. Darlucruri de acestea, in lipsa generald de disciplina, nici nuse bagau de sarna, necum sa se pedepseasca.

Toti erau supt impresia dureroaselor scene de la sosire..Si astfel pare ca s'a scurtat mult din ceia ce trebuia samal fíe. Plecarea celui atit de atlinc jignit dupà douazecide ani de spornica i mindrd Domnie am putut-o vedea,cu aceiasi ()chi de curiosi nedíscïpÍinai 1 nerespectuosi,de tined spbateci, incapabili de gestul care se impunea,de la chiar ferestile liceului nostru.

Acelasi lunga trasura de gala, dar MIA jockeii saltatori,casacele i caschetele lor colorate. in dosul garzii, careparea i ea umilita, regele, vadit intristat, ducea incetdegetul la chipiul aurit De jur imprejur, rusinea, ru-sinilor, de care mai mult am ris decit sa fn/elegem in-constien/a degradariil, un stol de nemernici derbedei,Romini i Evrel, urlau din fuga un ura" liganesc, careera cea mai singeroasa din.ofense.

¡del Oecturi 133

Cu biseríca ill locul cafelel de dimíneata 0 Cu o re.-galítate astfel batjocurita de clasa care era datoare sa in-cunjure, peste toate deosebirile el, tronul de nvointa na-lionda" pe care-I dorise, 0 aparatd ap de neghlob deInse0 organele care aveau aceastd sarcind, qi cu unnationalism care de la Sdpione Badescu nu inaíntase unpas, singurul izvor de idealism, de umanítate, de mo-rala mai inalta era in socialism. Acela pe care-I cunos-cusem putin, pe din afar& din corespondenta de la Ro-man a morlui Manole", nu .numai prín Contempo-ranul 0 »Revista Sodala" de la Ia0, dar 0 prIn ascu-títul ziar, de foarte buna literatura, al social4tilor defactura franco-belgíana din Bucureltí, Drepturile Omu-luí".

Nu-mi a duc amínte cum, m'am trezit in Pacurari, lungastrada care pleca de la casa boiereasca, vasta 0 frumoasa,prefacuta in penitenciar, Poarta Verde", inaintind príntrecasute curate pana la gospodarille inchise ermetíc ale.bírjarilor scapetí 0 la beraría Zírnbruu, cu gradina el ,la fratii. Mayer, fill pastoruluí engles. Unul din el, Eduard,era, cred, in clasa a VII-a, 0 el ne colacíse ded. Darvedintile, foarte amicale, in care un licean ca mine eraconsiderat ca un om gata Malt, capabll sa alba credintipolítice 0 sociale, era presidata de fratele maí mare,Cirol. Frumoasa figura alba, blonda, intre bielrgul bo-gatuluí par cret, cu albaqtríí ochi siguri §i reci, §efulnostru era unul din oamenli cari cktigd qi retín, a caroramíntire nu dispare cu lunga trecere a anilor. Vorba luíinceatà, dulce cipíga rapede initnile.

De aid m'am cdpdtat cu traducerea francesa In quarto,pe doua coloane, aspra 0 solemna ca un cod al vietilnoua ce trebuie sd fie, a Capitalului" luí Karl Marx.Am lasat grijile rolare, care pentru mine erau foarteputin grele, eu aid maí mult ce príndeam in joacaclecit ce studiam in sudaarea fruntli, pentru a rasbate, in

134 0 viat6 de om

acest desí de abstractií, pe drumutile de platrd goald alesilogismelor captinase, ale sofismelor de mult rdsuflate.Legea oferteí 0 cererií, plus-valoarea datoritd muncito-.rului 0 pe care capitalul lacom al exploatatorilor o fund,profetia unei zile de apoi", cind acest capital se vaconcentra ap de mult in numal citeva mini, incit vaajunge o ttierdtoare atíngere a MI:4e' proletare pentruca, spre fericirea, absolutd 0 definitivd, a omenixii, citevacapete de benefician i ilegalí sd se rostogoleascd in praf...Am scrís cu osteneald, din ce mí se partise cd inteleg,o conferintd Cu totul altceva decit tesele colare cucate eram dator, i, in acel mic grup de finen necu-noscuti rule, am 0 cetít-o.

Dupd aceía ml'am invrednicit sa capdt 0 o misinne,pe ling lectfille pe care le fdceam vierului de la Copou,

contactul cu poporul", pe care, prefacindu-ma cddorm, 1-am auzit cdinindw-md inaíntea nevesteí luí cd epdcat de tineretele mele dacd am ajtins nebun , aceíade a duce noua evanghelíe, cu broprile luí Cropotchíncu tot, la Botopni, uncle, stind citeva zile la mop)Manole", mí se pare, qezam pe rafturíle bunuluí liberalbdtrin literatura social& cu coperple rosii. Dar, cu totentusíasmul de care eram capabil, potolít entusíasm mol-dovenesc chiar la saísprezece aní, n'am putut ci0igapentru ceía ce socotiam cd e crezul mieu statornic decitpe símpaticul mieu fost coleg Walser, pe care asem eneapredict din adolescentd nu 1-au impiedecat de a ajungeantreprenorul sau chiar propríetarul celuí mai mare oteldin Botosanii no0r1 comuni.

Universítatea era sd aduca o schímbare totald a con-vingerilor, cdpAtind pe acelea pe care nu era sd le maischimb, chiar fatd de exagerdrile, ridicule sau criminale,ale doctrinei mele, pdnd la vrísta pe care am atíns-o.Dar- din acest socialism de zorí al cugetdrli mi-a ramasce trebuie ca mild de oameni, de once om, cu atit ma

Idel si lecturi 135

mare- mila, cu cit el e maí nenorocit, de sa-mi alungaca sa resist, acestor rAtacirí barbare, ca í pedantismuluíintelectualilor satisfAcutí de ei insii i trufiei prostestí aoamenilor alunsí.

Carol Mayer avea insd sí o biblioteca germana, cuclasici legalí frumos, din earí era ceva nou de culespentru fostul elev al luí Nicolescu sí, ca sa zic asa,al bietului Teodori. Pe paginile -dramelor luí Schilleram incercat, vai fAra folos apreciabil 1, sa mA ínitiezinteo literatura, al earn sentimentalism romantic, ca indespletitil lui Briganzi", cu un Karl Moor potrívít cuochelarii miei fumurii, cu lipsa mea de cravata i cubetigasul amenintAtor, m'ar fi putut seduce atit de usor.Dar pentru ferícita, mintuitoarea atíngere cu o alta lite-raturA, a aril limba o stapiniam foarte bine, dar de carefusesem despArtit prin barlera scolli de atita vreme, maitrebulau citeva luni de zile i toate pdtanille provocatede nelipsita mea independenta de spirit.

Deocamdata ma intindeam lacom, in lipsa oricaruisfat de pe catedra í decit sà fie o impunere, In cinestie ce directie ínvechita ori fAra potrivire, era mai bine.aval , catre ce-mí pica in mini din nouf seris roma-,nese, intr'o vreme cind, de o parte, la Moldovení eraun realism oriental, lar, de alta, la Bucuresteni, unromantísm de pitoresc colorat, icapriclos í zglobiu, cu omult mal mare adincime.

Am cetit astfel, Cu unii, puIini, din eolegii miei,rile lui Constantin 'Mille: Dinu Milian", Imitatie dupAJules Vallès, dar plina de amintiri autoblografice dintriosocietate asa de0 asemenea cu aceia in millocul cAreíatrdiarn, apoí Feciorul Popei", in care colorile erau maivulgare si mina mai grea, fart sd las de o parte Caie-tul Rosu", in care era pasiunea frances6 pentru baricadepe care a inteles-o í Eminescu in impArat i Proletar",

136 0 viatà de om

negatia absoluta, furioasa, opusa credíntelor metafisicei.intr'o zí, o eleganta fituica reunía cu acela0 Mille,

cu versurile plate ale ofiterului Carol Scrob, cu poves-&He melancolice, carer ma impresionau, ale unui NícolaeTíncu, paginí de crítica literara i artistica ale luí Dela-vrancea, de o ap de proaspata 0 de, curagioasa perso-nalitate.

incercari literare nu facusem eu insumi decit nu tittce schita, dupa paginile de realism din Contemporanur ,cu privire la ridiculul amestecat in drama ingroparilordin coltul míeu de Botopni fortam pentru aceasta unsuflet care cerea alt ceva , î numal la intoarcereapentru pregatirea de bacalaureat, cum, in fata caseimoplui Iacob" era aceía a unor vechi colegí al mid, incare o domnipara mai nostima decit tiara avea °chi

pentru mine, dar mai mult pentru Ermil, bunul baiatgroaznic de urit, dar bogat, al luí mo01' Manole",ginam versurí ce tíndeau a lovi in concurentul careputea sa fie mai fericít :

Are inima de aur,ti-e drag de nu-1 vezi bine.

Fericeste-te pe tine.De bärbat al un tesaur...

Ermil el insu0, ie0t de la admirabila coala particularaInstítutele Unite", a junimi0ilor, Cu amintírea luínescu í cu presenta luí Culian matematícul 0 a mate-maticului Melik, cu Codita" al nostru í cu tot clanul,cuno0ea mult mai bine noua literatura 0, cum ii placeasa-i ceteasca inteligentei l bunei noastre mattqe, Aspasia,asís tam i eu, in acele luni de'naintea bacalauteatului, lalecturi luate din Convorbirile Literare", putate acum laBucure0i. Erma cetía rau, dar eram in masura sa intelegce buna era literatura, o, mult mai buna decit la Con-,temporanul"...

Deocamdata, in uritul oarelor din clasa a VI-a, ma

¡del i Iecturi 137

apucasem sa fac, in spíritul nostru, adeca al vacilor", ofoaie proprie, pe care o trageam la maín i o dadeam.abonatilor tot nu uitam Romanu" de la Roman 1/inschímb pentru o modesta platd in aluhele care, pe lingdce dadea Statul romin, ¡mi complectau alímentatia. Cumfusesem gOsit de o coloare a fetei putín mal intunecatadecit a- multora dintre colegí, ii pusesem títlul EcoulCeaunuluí". Eram I ílustratorul ei cu caticaturi. Dar via tacreatiunii mele a fost scurta. Eram síngurul redactor 0trebuía sa raspund la lectie, cela ce devenía absorbant.

Cum se vede, de loe talentul precoce. $i, de altfel,cind versuríle s'au inmultit, mA jenam de caietul míeu.Once incredere in mine fusese distrusO de teribíla ma-fina a qcolii.

Literatura romAneascO mi s'a maí vadít la domnu'DrAghicia prín aparítía Revisteí Noua" a luí Hasdeu,impunAtoare prín proportiile ei, prín luxul tIpografic, príncoperta impodobitd cu multe, o, cu prea multe florícu eroíce chipuri de scriitorí. Era 0 Delavrancea acolo,0 era 0 Vlahutd dar Inca nu cunoscusem pe Emit-nescu decit prín legenda nenorocirll luí í prín aparitiade-odata, lingà Otel Traían, a trupuluí ingropt í greula mers, a feteí bugete de pe care smulgea furíos °riceurmd de mustata, pe cind batul cauta sa loveasca in di,-formele turnure" ale doamnelor. Ni-a trebuít tímp casO-I intelegem, 0 a trebuit ca poesia luí atit de nouade adinca sa iasa din sepulcrul anilor vechi ai Convor-birilor" de la Ia0 in eleganta editie bucure0eanO a luíSocec. Disídenta Revisteí Noua", pornírea ei contraConvorbitilor", duelul unuí Hasdeu, total ígnorat de no'in bate rosturíle luí, cu Malorescu, carícaturat ca Napo,-leon, in trilogia" la care colabora 0 istetul, productivulfílolog Lazar aíneanu, .nu putea sa-mi fíe intelígibilA intoate urile zacute de acolo. Dar aspectul publicatiej necuceríse, 0 am avut o deosebítA plOcere sa Comunic

138 0 viatd de om

exemplarul cumparat din bantí mieí de pedagog fetneicu obraill rosíí care ridea ¡titre oalete de Hod la pensío-natul Dísem din strada Arculuí.

Dar o alta literatura, pentru care rísípiam sí ultimulfranc" al cistígulut mieu, ma cuceríse cu desavirsire,contribuind esenttal /a desfacerea mea din desordinea sivulgarítatea care ma incunjurau sí dindu-mí convíngereaa, mat mult decit atitia anti, pot macar intelege st símlí.

Linga Otelul Traían se deschísese o líbrarie noua, a earl"vitrina pe jurndtate inghetatA in lungile seri de iarnd imivrajla °chit. Pana astazi a Intra intr'o prdvAlie nu-mi elucru cel mai plAcut, si mull limp sfiala mea facea sd numd pot hotari a-i calca pragul. Aíci insa, íspíta era preaputernicd.

In adevar cloud editurí francese isí trimesera cartilein acest Iasi al vechilor pensionafe la care invatase Ko-,galníceanu si Alecsandrí, al represintattilor de teatru fran-ces, al saloanelor, acum cu totul disparute, lasind in loco maímutarle de snobi cu citeva sute de cuvínte fran-.cese ca pentru telatille cele mal comune st mai banaledin víata socíala.

De o parte volumele galbene ale lui Charpentier, cuonesta lor litera marunta, ingramadíta, aducindu-ni pro-.dusele masíveí scolí realíste, care cístigase si neastimp&-ratul spirit provental, aviad anume legaturí cu neinfluen.-tabílul rural cate a ramas Frédéric Mistral, al luí AlphonseDaudet. Crudítatile votte, pentru a cuceri sí retinea unanumé cerc de cetitori mal =It poate decit pentru ainvedera síncer st curagios o doctrina, ale luí Zola: Nana",cu lumea infama pe care o descrte, La Terre", Cu sal-batacía _preistorica a instínctelor pofticíoase, Le Ventrede Paris", cu desgustul movilelor de hrana care incun--jura si domina, in ha/ele partsiene, acttunea, Germinal",cu epopeia intunecata si dureroasa a mínelor, trecurA perind prín spíritul mieu, pe care indecentele nici nu-I pu-

Idei 0 lecturi 139

teau atrage, Cu atit maí putin a-1 pervertí, dar ldsindimpresia durabilä a puternicei constructli arhitecturale, afrasei grele de sens, legatd in cause trail-lice, ducind des-criptii imbielsugate si acumulind adiectíve plastíce, carea ldsat urme asupra scrisuluí míeu de mai tdrziu.

De partea cealaltd, erau cochetele cArti ale lui MarponsI Flammaríon, de format mal mícut, pe hirtie satinatä,cu o litera ca mdrgeaua, care era insasi o placere, Cuilustratiile de un impresionísm tindr si indrdznet, ames-tecind in redarea figurilor 'neldmuritul unuí capríciu sim-patic. Daudet mí s'a infatísat in aceasta haind, cintindu-míla ureche, chiar cind, ca in jack', e sfortarea stin-gace de a face ca si romanul intíns al prietenulut sau,toV vechea melodíe simpld sí clara, asa de dulce, dincimpiile Suduluí frances, unde in umbra mdslinilor cufrunzele de satín alb cintd pdsdrile ternei arse de soare,greierusi ca aceía de la noí, dín grAdina si via Ne--grestilor.

Poesíe putind. De aceasta : a luí Haraucourt, haluci-,natul, a luí Maurice Bouchor, a lui Sully Prudhomme,a luí Coppée, ba pdnd si cea, otrdvitd, dar atit de ferme-cdtoare, a lui Richepín, a mai vechlului Baudelaíre, dinFloríle Rduluí", ma voiu apropia mal Arziu numaí, laUniversitate. i tot asa de crítíca unuí Paul Bourget.

Fdra a cheltuí insd, in anii din urmd aí líceuluí, aveam,prin líbrdría asa de prietenosului Emanuil Haímann,fratele marelui librar bucurestean, putinta de a strdbate larg,In toate directiile, intreagd aceastd literaturd mai noud aFrandei, in solídele, defínithrele schíte, nuvele, romaneale lui Guy de Maupassant, autenficul descendent simostenítor al adevaratilor povestitorí francesí, masuratí,díscretí, siguri, ca si in usoarele inseildturi, putíntel stren-gdrestí, bune de export, sí in Orient, ale lui René Mai-zeroy. Cetíte dupä pupilrul rídicat, cu 'greutatea de aprínde literele fdrd a tala foile, ceía ce ar fi insemnat a

140 0 viatà de om

OM volumul, destainuirile de frumuseta mi se faceau cuatit mal scumpe.

Au iesit din aceste necontenite lecturi, pe ling caredatoria impusa a scolii imi era acum asa de putin,-alt om. 0 imensa largire de orizont, din toate locurile sidin toate vremile. Aici era adevarata geografie si ade-varata istorie i Peste atitia axil de grea roble cu ghiu-leaua lectiei pe mine" de picioare, acest sentiment alspatiului si timpului se lega de acela pe care-I prinsesemde mult, foarte de mult, si apoi il pierdusem, pe vremeacind romanele, cetite in copilarie, ale !tit Alexandre Du-mas tatal ma introdusesera, de la Cei trei muschetariainainte, prin brosurile cu Interesante si elocvente sapaturi inlemn, In lumea aristocratiel cu ¡Maria larga, pana In Ant,fresa de dantela V spada la coapsa lovind cizmele largdeschise -de-asupra. i simtirea se desfacea din tot ce o

-apasase pana atuncil se curatia de lungile atingeri murdarecu o inevitabila realitate inferioara. Era o inaltare rapede,neasteptata, ametitoare, pana la o adevarata belie a spi-ritului, din subpaminteana framintare cu atita noroiu demahala,, cu atita infectie de banca si cu atita seaca pre-tentie, proasta sli rea, de catedra. 0, sfintele mele carp,mai bune si mai rete, pe care soarta prielnica mi le-ascos inainte, eft va datoresc ca sint om, ca sint omadevarat, ca oamenii din tenle unde nu s'a intreruptniciodata cultura, si de aceia, cu toata lipsa unei averi,mostenita sau cistigata, cu cita nesfirsita iubire, cu citanesatioasa patima v'am cules de pe toate drumurile, dintoate tristele colturi ale parasirii voastre, din imprastiereaatitor furtuni 0 catastrofe casnice, pentru a face din voi,ce a lasat mai pretios omenirea de pretutindeni si de ori-.unde, in casa mea, dese ori mutata, pana la permanentaunui dar prietenesc, biserica celor patruzeci de mil deglasuri care inalta acelasi imn, peste margenile mortil cul

Idei tc1 lecturi 14V

v'a scris, acelui mare si nobil dint, martir totdeauna,care e idealul uman 1.

Acuma iesirea in oras nu era numai visita la moseIoánidi" ori popasul la Grecii de la Mitropolie, ctitichluta neagra s't pestelca alba, cad vindeau neasama-nate cadaifuri $'t baclavale mustind de miere, nici numairatacirea prin cararile pustil ale gradinil Copoului, cl co-municara indelunga, prhi strazi pe care niel nu le ye-.deam bine cu ochli, catre cei doi tovarasi al miel, carinu cetiau, dar ascultau bine, a cuprinsului cartilor pe caremi le insusisem. Era o inviere, in quasi-copilaresc, a pe-ripateticilor Atenei, din care se scotea mai multa inva-tatura, mal mult folos sufletesc decit din toate ladoaleletuturor catedrelor, ce suna a gol, din lumea intreaga...

Cu un astfel de spirit, cu astfel de deprinderi si deaspiratii, fiber de crasa trecutului, cu ochii larg deschisiinainte, am venit i eu la proba, pe atunci infruntata deasa de putini si in imprejurari de impunatoare seriositate,a bacalaureatului, dincolo de care intelegeam fiecare celargi, seducatoare i pline de primejdil necunoscuturi sedeschid... Caci era pe atunci, i pana la copii, un simt alseriositatii vietii, al datoriilor care se 1mpun si al munciifara care ele nu se pot indeplini.

Inainte de a ajunge pe bancile Universitatii iesene,din nou sigur pe situatia mea, capatata printeun nou con.-curs, a trebuit sa indur Ws . ultima, i aceasta destul degrea, umilinta material a tineretei mele.

0 parte din aceasta vacan, in care nu m'am pre-parat", cum nu ma preparasem, in deosebi, nici pentruexamenele de pana atunci, am petrecut-o insa la tarala Erna

El mostenise de la unchiul su Botez mosia Zahorenii,din Doroholu, luase in arenda cuibul de razes' al Bra-hestilor din Borolea, mosia Mracilor urmasi de boleti, mun-

142 0 viatd de om

cínd la plug cu grija sd nu treacd boll pe mosía proprieta-,rului, i cu cocoanele" ajutind la dulceti in casa acestuía,dar imbrdcati ordseneste, político' i mindrí, si pe lingdaceasta i mosía lui Costícd Iorga, mort cu min tile im-paínjenite, Idsind ca mosteriítoare pe verísoara de la bi-serica Roset, mdritatd, cu fostul mleu coleg de. scoaldprímard Gheorghe Ursianu, apol cu ofiterul Baldceanu,Serpeníta, de sígur un vechiu Sipinti din veacul al XV-lea,in aceastd parte plind de amintiri, intre Prut l granítaBucovíneí, a Moldoveí de odinioara. Iute, harníc, cubíre pentru pdmint, daca nu si pentru oamení, el fdctneb frumoasd gospoddrie, raminind in vechile case scundesí inguste ale acelui Botez, unde vaduva, sora mamei luí

Zínca Sdcard, sí a unuí latíníst, loan, a/e cAruí tradu-ced interlineare cu chirffice le pdstrei in artile luí, isi inginabatrineta í decadenta cu garafa zílnicd, de care se aprín-,dea asa de mutt incit amenínta prin zdbrele cu o puscAneincdrcatd pe gazdd ca si pe neamul lui", care eram eu.De jur imprejur, mosii bine lucrate de mari proprietadlegatí de brazda lor, Costicd Stroíd, d. Gheorghe Stroicí,casdtorit atuncí cu frumoasa mea yard, Marícica Hasnas,Panculestii. Si Tudorachí Covrigarul cu fata-i vioaie erape aproape, i lingd Saveni, in casa unui sub-prefect mutat,care fdcea chef de plecare, am fost poftit i eu, tínindde urit unei preotese ochioase, pdnd ce Ermil, in dome-niul cdruía vinam fdra sd still, m'a minat acasd tot asade imperios ca °data mosu' Costachí" cind la vie pep-víam maí atent oboseala subíta a unei doamne pentruvirtutea cdreia, amenintatd seríos, el porníse in goana tur-bata a arrndsaruluí negru pe care n'a vrut sd-I Vinddnimanuía píerdut /a art'.

Multe am invatat acolo, mergind la cimp Cu buna lapäcare ne rdsturna in fiecare zi i astepta apoi sà iesírndin cdrutd, dar la nevole asa de prudentd, incit, exílat dela preoteasa, am putut trece cu cit stiam eu mina podul

Idei i lecturi 143

de vergí si de fin peste o larga balta fàrà sa se fi intim-plat nimic; maí tarziu a fost inlocuíta Cu un superb trot-teur, pe care 1.-am elm i eu odatd acasa, dar síngur eu.stiu cum, fara sa-I pot opri, cu toate silíniIe mele, lascara. Am vazut lupul stind vara cinchit in margenealanuluí de popuri. M'am culcat supt aria m'irosítoarede gnu aurit de care se ízbiau bondarti greoí cu aripilerosíi. Am privit, nu fara gind ràu, 1,a fetele voinice carecarau snopii cu cad mesterul claditor facea coperisul tre-catoruluí palat de spice, si le-am vazut din nou, le-amauzit strigind i cintind, altceva decit Rodica lui Ale-csandri 1 in prafu/ ridícat de batosa in a carií casutaverde cite o balaie Nemtoaíca de vrista mea urmaria cu°chit o raza de soare. Am asistat la prínderea in in cuvolocul a nenumaratilor pestí de argínt. Am vazut vi-nindu-se vrabii cu ploale, si o cucuvaie impuscata ralaprivít cu desperarea ochilor ei ga/bení am cercat sacresc becata rdnità, cdzutd din stolul plecat spre lumina,si am jalit pentru calul isprdvit, ldsat sd moarA pe gunoaie.nopple clare, Iintate cu stele, mí-a NO ki fata foculcare ardea claile unuí proprietar nedrept, i din vorbelefiflor de proprietari de la dom' Draghicí" stíam ea uneori í proprietarii asigurati o fac fara pedeapsa. Am auzítharmalaia Tiganilor, o clipa cólonísatí "pe pamintul luíErmil, carí se bateau urlind, cu copiii ca arme, ca sapiara apoi ca pleava in cele patru colturi ale lumií.

Dar am vazut si oamenii venind increzatorí la so-coteala í plecind desnaddjduiti cd li-a crescut datoria. Aminteles cà sint multe feluri de a masura cu prajína. Amscrisnit din dinti cind biciul stapinului a incunjurat trupulseceratorului intirziat. Mí-afn dat sama de ce varul pleacasana pe príspa din gradína, unde mergeau, d sila maimult decit de vole, fete al caror farmec nu era de obrazullui. Am plecat de acolo dusman al uneí societatí spriiinítepe astfel de base.

144 0 vlatà de om

Ce putea face mama ca sa ma intretie in acele citevatsaptamini ale intoarceril la Iasí pentru examen 1 !mí era.destul de greu ca pentru acest timp cazusem povara-din nou povara cuiva/ luí moste Iacob", care, astzatun tímp ca inspector la plata. de fratele sau mal mare,ajutorul de primar, era acuma scos din functie si pus inurmarire de aceía cari, prim lupte care dusesera sí la fo-curi de revolver, luasera in stapiníre tara, cu toate comu-nele el. Bolnav, stingindu-se pe incetul de oftica, pipainddureros genunchil miel ca sa-i compare cu bietele luirotule desgolíte de boala, el facea un mare sacrifíciugazduindu-ma, i trebuia bunul zimbet vesnic al totusichinuitei de griji tata Aspasia", ca sa poata primiconstiinta in trezire ospítalitatea ce asa de natural i seoferíse.

Dar pe urma au trebuít platíte taxe, si stiam cine le-afi da t, ca sa ajute o ruda saraca, í dupa ce staruintímaterne, facute acum sí in numele mieu. Banii domnululDraghicia, plus un mic imprumut pe care-I priviam cadespagubire pentru ce-mí oprise, se cheltuisera de mult,

eleganta redíngota neagra incepea sa se roada la coate,fara a vorbí de ghetele totdeauna dispuse sa-si gaseascao rasuflatoare. *I, daca se gasisera eltíva franela pentrulocanta" de litiga casa lui Pascanu, locuinta n'aveamcum o platí, de sí, inca pe citeva saptamini, am rasaritsi la mosu' Ioanidia, care ma privia acum ca pe unprieten í confident chiar al sentímentelor sale afara decasa, cacf, in odaía vecina, tata "alca", redusa la oumbra cu parul sur talat scurt cit sa-I poata sprijini gituldescamat, agonísa in chinuríle Ud. nume ale cancerului.

Bacalaureatul 1-am trecut insa, mal cu cite o excursiela via, cu triste amintirl pentru mine, a luí *umuleanu,In odaía de otel unde ma primise ca tovaras fara platacolegul Briul. i ce otel ? In dosul Mitropoliei, pe o

/del 0 lecturi 145

strada cu foarte rea reputatie, o putreda zidire cu .dotiarindurí, un han din vremea veche, end un Vanghele ilrídicase pentru popasul negustorilor de la tara. Jos,berarie si circiuma, cu fete care erau gata sa se stile cuclientií lor de o seara in etalul de sus, unde multe odaitese deschídeau asupra cerdacului ce dadea .asura curtiiimbulzíte de lume. Sunetul musice rasbatea la noi prinpodeaua hirsciita sí neingrilita, si de alaturi se auzia adeseaaltceva decit sfaturi bune pentru examenul de a doua zi.Lepra unuí nobil oras, aceste oteluri, Wà deosebire, panala Otel Rusia, alt deposit de femeí, unde era sa dai,tconcursul pentru catedra de Universitate, auzind faravole toate propunerile , si vaí 1 toate reallsarile , deprín odalle din dreapta sí din stinga si chiar pana la impo.-santul Otel Traían, rapede degenerat, cu acelasí praf, cuacelasi indAcríptibil míros de acru, cu aceleasí covoareimbicsite de murdarie, du aceidsi chelneri evrei nespalatí,cu neinchipuitele latrine de cuíb asíatic si cu polítícoasarugaminte de a ,,nu se supra bolerul pentru ea o familieisraelita face nunta cu mYsica numaí pana la ceasuriletreí de dimíneata". Mi s'a intimplat inteo noapte, cindBriul, recomandindu-mi sa sting luminarea, dormía pasnicin patul de fier, far eu, ca oaspete, ma cinchiam pe ocanape/uta, sa simt Intrind cu zgomot un om strain care,cu once pret, ín/urindu-ma, yea sa ma dea afara, ín-diferent la amenintarea cu. un revolver pe care nu-1aveam : la hirsciitul pe paretele soíos al chibritului míeuam väzut pe cine ? Pe Cesar insusb pe Cesar al luimosu' Manole", pe Cesar tovarasul de copilarle, prie-tenul mai in vrista, cu baní de la mama din Bucuresti,care, in cocheta uniforma de ofiter de artílerie, dar po...licnindu-se in cízme, confundase cdaía noastra cu aceíaunde-1 astepta idealul Mu (le o noapte.

Asa invatam eu pentru bacalaureat, si, cind singele mise suía in obraz de desperarea rusinii, insemnam, odata,

10

146 0 via/ä de om

de doua, de multe orí, cum se simte un tinar care atrecut acum prín cea mai inalta cugetare a scrisului, cindisi aduce amínte ca a fost linut din pomana"...

Examenele puteau fi o placere numaí pentru tesa. Ea aremarele avantagiu ca idgacluie elevuluí sa se coboarepana in fundul suffetuluí sat, -sa cuieaga de acolo cemal adevara/ si mai bun, Saií invedereze apoi si prínforma bogapa de nuante, delicate/a de percep/ii, putinlade crea/iune in cuvinte. Inaintea hirtiei albe daí examenulin fa/a ta ; 'lido infalisare straína, nicio temuta privíreRecunoscuta care sa te influezneze, facindu-te de obiceiumai prost, une orí cu cft mai prost 1, de cum estí in a-devar. Cred ca voiu fi scrís bine, caci la aceasta probaam iesit, pe neasteptate, o marturiseste stingaciul tuturorexamenelor, cel d'intaiu, cu domnísoara Elena Buznea,maí tarzfu d-na Meissner, in rindul al dolled.

Din oral, in care am ízbutit, recurgind la tot curajulmieu, inaíntea uníversitarllor necunoscuti, si-mí pastrezlocul, imí aduc amínte foarte Min. Sint emotil care infigamintírile, dar sint si altele care le dístrug ímedíat, emo-Vile asamanatoare, care se succeda. Vad pe Petru Misir,mic, ruman, tu ochelarif pe ()chit glumeli, urmindu-ni,cu mersul luí lute, sarítor, lucrul /a inscrís ; mai tarziu elera sa fie miilocitorul cu sinsusí Caragiale al debutantuluílíterar sí, pana la sfirsitul luí, lípsit de o femeie asa delubíta si cautindu-s1 mingiierea in appírea constiinleí, unsentiment de calda gratítudine m'a legat de dinsul. Ungros dasca/ cu figura de paraclíser ma examíneaza lagreceste, profesor de Seminariu, depríns cu ruralii luí; dinma" si din_ »tu" nu ne scoate. Un candídat nu stíacetí greceste. Ce greceasca e asta, ma? Greceascaveche... E prea vec'he, ma 1". Si tot de la Seminariu nivenise un batrin Gheorghían, care avea acelasi nume cufostul minístru liberal,, asa de solemn ciad isí presíntafrumoasa barba carunta, pleptanata in cloud par/i, si care

¡del i lecturi 147

n'avea a face Cu quasi-omonimul sau, asa de fin I decomplex, de la liceul din Botopni. Cum, la istoría Roma-nilor, Ii povestiam din frumoasa carte, nobil típarítaluxos legata, a luí Jager, care pläcuse ap de mult luiDimitrie Sturdza de pusese s'o traducA, impartind-o lapremií, glasul luí neincrezAtor md opri, spuindu-mi pfnosNu-mí spune mie de astea ; mie spune-mi ca la carte"...

Na am ajuns student.

IX.

Universitatea de acasä

Alaturi cu un examen de bursa trecut fard strdlucire0 al cdrul resultat nu mí s'a comunícat nicíodatd altfeldecit ca am fost admis la coala NormaId Superioard,am inceput studiile mele la Universitatea din Iasi.

Poate ca e mal bine sd ardt, pentru ca acest capitol,In avare trebuie sd exprim si atita recunostintd, sa nu semintuie cu lucturí prea unte, care erau conditille in careatuncí, la 1889, se traía intr'un internat universitar carepurta, pe lingd aceasta, si títlul, total neindreptatit, de*coal& de Scoald Normald", cea d'intaiu in rang,cu sora el. din Bucuresti, dintre scolile normale ale terii.

Se inchirlase pentru a addposti vreo doudzeci destudentí de la Lítere .0 de la tíitite Casa Ciurea in fatdcu Otfanotrofia, noud prea bine cunoscutd prin presentain balcon a tuturor moaselor si Ingrijitoarelor in nevoíede barbati. C/ddire frumoasd pe vremëa el, cu cloudrindurí, cu balconase 0 un petec de gradinitd, tot asade absolut neingríiítd ca sí restul.

Cdcí noi n'aveam nici conduedtor responsabil, Mel in-gríjítor pentru nevoile easel si ale noastre. Directorul, unsimp. atic si placid profesor -de stiinti naturale, Craioveande origine, Stravolca, insurat cu o Belgian& dar pe care-1surpríndeam si pe alte drumurí decit ale easel, ni-a fdcut,

Universitatea de acasii 149

cred, o singura visita intr'un an pentru a cerceta" plin-gerile directiei femeilor din fat& care nuii catau delucru din causa noastra; i, ametit in citeva minute, dezgomotoasele protestari ale studentilor ca gustul nostrucare ratacia 0 pe la nostime croitorese evreice din ve-cinatate, fara a mai pomeni fireasca atentie pentru colegelenoastre, nu se indreapta asupra acestor provocari, a plecatap,nauc de cap, acasa, hotarit sa nu mai intervie in aceastaanarhie cornplecta a unor tined carora nu li se cerea nimic.Un intendent, deprins din armata cu o aritmetica special&avea grija alimentaril a §aptezeci i and 7de bani pecap, in cursul careia, pe linga feluri. in general desgus-tatoare, cauta sa ne invedereze ca prajiturile de la Greciskit mai ieftine cu bucata 0 mai scumpe cind se ieau doua-zeci de-odata, cela ce a adus, ca o consecinta natural&trecerea prin u0", tcum spunea bietul Tokarski, adelincventului, care a disparut pentru totdeauna. Un sub-,director trimes de la Bucure0i, Nicolescu Dacianu, apolprofesor foarte stimat la Ploe0i, s'a compromis de la in-,ceput prin ideia de a ne inspecta sfatui, prin admiratiapentru o colega care facea literatura 0 care, oachepgrasa, era, in ilusia lui, panda, blonda l cu ochii alba0ri,

printr'o misterioasa scena cu lenjerita, de care urmarita strabatut ca fulg.erul toate coridoarele 0 a disparut._De la acea, de altfel invisibila, lenjera, 1VIadame Racovita,ni veniau schimburile, 0 o famille tiganeasca, barbatfemele celui d'intaiu i-am lasat ca amintire cilindrulmieu, pe care mi-1 turtise, ca rasbunare pentru o scenacu hap" hep", de sigur regretabila din punctul sau devedere, caci d-sa, din neamul Mortune0ilor dupa mama,e RomIn get beget, d. t. C. loan, cari cumulau rin-da0a cu sufrageria l cu curatitul odailor, inclusiv a la-trinei unde pe geruri cumplite ne coboram jos, intru atnu se intrebuinta o mai comoda pilnie, apzata in antreulde linga sari, alaturi de lavabou, la locul pe unde tre-buia sa treaca toata lumea, I visitatorii.

150 0 via/A de om

Doua dormitorii, doua mici repetitorli 0 sala de mincarede jos compuneau alcatuírea colli. De ele toate dispuneamdupa vole, intr'o adevarata republic& in care cine voiasa tiraniseze tiranísa, si batea cine voia sa bata. Actele decruzime, hazlii in felul lor, dupa ce ai trecut printr'insele,erau fara numar, cel mai brutal biruind, cel maí ínteligent0 mai spiritual avind numaí dreptul sa incunjure ' greu-tatea. Cei cu gura mare apasau cantinuu pe ceilalp.Unul ca mine a avut doar norocul sa intereseze de lainceput pe cineva dintre cei vechí, respectat de ceilalppentru severitatea si hotarirea luí, bunul Fintinaru, de pela Folticenl, inalt, spin, slab, din care soarta a facUt, pelinga profesorul de liceu care a trebuít sa fie, 0 un prefectpermanent al liberafflor, la cad aderase de student, nufara curai, in momentul cind Bratianu, cazut, dupa ba-Valle din Bucuresti sí calcarea demonstranplor, in fataPalatuluí Regal, de call jandarmilor ca/arl ai maioruluíFanuta, fusese dat in judecata, impreuna cu top aceí cari-Iajuiasera la guvern. Evolceanu, víítorul profesor uníver-sitar de latina, venit de la Botosani, Cu botanístul Ern.Teodorescu, se pnea prín raceala lui fireasca 0 calculatala o parte de toate aceste framintari, 0 indíferen/a lui sepasta si atuncl cind vechii sai. pantaloni, intrebuinlap casuport pentru a cru /a pe ceí noi, au fost stramutap, nufara osteneala, cu concursul luí Stefan Popa, mort tinarca profesor de matematíca la Tulcea, in pupítrul d-luíStefan loan, care cuprindea 0 prepoase ingrediente detoaleta. Pacatul a cazut asupra bolnaviciosuluí si putintelbilbiltuluí Ionescu, care a ajuns profesor de romina laCraiova si care era, din causa slabiciunil lui in toate:privinple, supt numele curent de Bulichi", oblectul glu-melor hoastre celor mai dureroase : azi, í se amestecautoate doctorille pe care le culegea de la top doctoril,temindu-se de oftíca familiel, care4 facea sa nu cuteze acalca niel in ceasul morpl in odaía frateluí, profesor la a

Universitatea de acas6 151

§coala din Iasi; mine, 1 se suía pe soba cílíndrul pecare cazusera multe ploi ; poimine, í se facea proces pen-tru a in nevolle luí amoroase compromítea ínstitutía,el se lasa adus inaintea judecatorilor", de Popa si deTeoharí, de carí vorbím indata, ofíteri de reserva, inuníform i cu sbiile scoase. La usa care despartia dedormítariu, sumbru, cu barba nerasa, pazía, mormaíndla fiece amenintare a situallei sale, Radoveanu, apoí pro-fesor la Birlad, dal. groaza pe care o raspindia n'adecat coalitía desperata a slabílor de a gparge aceastausa bine pazíta si de a crea ceía ce s'a numít de atunceapasagiul polului Nord". Mai erau sí altii : ceí doí Scobaí,krulubei i citíva veniti dupa mine, ca Stanciu, cu dartochí de nevinovatie, caruía Calarasenil fara deosebíre departid vor rídíca un bust s't pentru bunatatea capentru harnicía luí, sau cutare altul, baietas marunt,rotund, vesel, pe care 1-am decretat in gluma nepotul"miéu si care n'a mat putut seapa de ponosul prígonirilornoastre. Zdravanul Ardelean Grígore Birsan, care cinta asade duíos din vioara i aducea o simpre nationala pe carenoi am dobindit-o numaí pg urma, a trecut sí el unlimp prín aceste plíctiseli, care, la noi ca í la Francesí,erau un obiceiu pe atit de statornic, pe tit de urit, faraindoiala. °data nu 1-am intrebat de durerileluí de acasa,odata nu ne-am string in jurul lui ca sa ni le povesteasca.Ofta une oft din greu instrainatul infra fratí. De altfel

ceíveniti de la Líceul Internat procedaseram tot asa cuState Dragomír Basarabeanul, pe urma un actor de multlent si autorul unor miscatoare amíntiri pline de o calda spon-taneitate, care s'a plerdut inaintea noastra ; isi atrasesebroaste in pat sí alte miserii prin ciudata forma, ímensa,a capuluí acoperít de un perísor marunt sí cret, ca siprín naivitatea de ratacit in alt mediu decit cel de laCahulul luí patriarhal, care, cu alte íními, ar fí trebuít sani.-1 faca símpatic. Pentru not, nu era Basarabeanul, din

152 O viata de om

ale cdrui amintiri sa culegem atitea lucruri prepoase,asa un fel de prost cu capul mare, care nu se supdra penímeni i pentru nimic, de s't ar fi fost capabil, cu .fortaluí visíbild, sa turteasca pe orice adversar.

De la stiintíficii din spate veníau puternice manifestatii,/a care participau bdieti imposanti ca talie i ca glas, unTomída, blind, cu toate formídabilele luí dimensiuní,Dorohoían de la Pomirla, crescut in aier liber, un Atanasíu,un voinic Vasíle Teodoreanu, un Popa, a.sa de bun de gurd,de cari se tineau oarecum de-o parte doi : Romanescu, tot-deauna tacut, demn, reservat, cu tichiuta pe cap ca un profe-sor de anatomíe, ca un hírurg ilustru, fAcindu-si lectia in am-fiteatru, í Nicolae Teohari, atit de símpaticul rds-fdtat de toate cocoane/e din Iasi pentru ochil luí verzi, asade tristí, sí pentru lunga-i mustata rosie, trecutd, de síera la matematíci si nu la chimie, printeo permanentdprelucrare in negru; cotilionist" celebru pe a cdruíesutd, pdzítd de un enorm cine de rasa, se rdsfdtauscinteletoare toate decorapile de carton, spoite cu argínt

cu aur, Cate, prieten cu 1101 top, incapabil de aspune o vorbd rea, a awl politetd in izmene primiavisite de persoane respectabile Catre =MA cindvoia sd se coboare din pat si pe care, dupd ce vrajisesi neveste de profesorí, care-i cistígau prietenia soplor,1-am vdzut pe urmd atit de amorezat de o persoandliterard, incit s'a pus sa cumpere cArti de filosofie con-temporand sí de literaturd curentd, care au fdcut, dupdo cdsdrorie de citeva ceasurí, din viítorul profesor de laPitesti un flu critic literar in Noua Revistä" a d-luiMotru, unde a insemnat Cu elegantd, discrepe si impar-tialitate si un portret al mieu. i era sd nit mi-ar fiparut asa de rdu I pe cplegul de la matematici culungul palton despicat jos, care í-a atras porecla de OlioBerbecul si care plingea asa de duíos cínd, in schímbpentru o colegiald palmd, un coleg t-a rupt, trintíndu-1

Universitatea de acas5. 153

solid, o frumoasa cravata rosíe, si pe cel mat masív, maihirsit dintre acestí qffintífici, care s'a trezít í cu o infa--lisare la tribunal pentru ca s'a uítat putintel cu nevastatinara, trimeasa pentru cumparaturí, a unui batrin unchiudin provincie.

Sentimentele de harta, care in domeniul uman cores-pund inhatarilor cu dintli din gluma, dar adese ori sicu singe, ale catelandrilor, se embracau une ori in formaversurílor, caci aceasta bizara scoala, í mai ales normala,nu stía numai sa gaseasca porecle, díntre care magarulluí Lepadatu (0 magarul $i d. Lepadatu erau veciniino0r1) nu era cea me crudk ci se prícepea si la mes.-tesugul stihuiril. Fintinaru, care facea la gazetele liberale,uncle am scrís si eu unele prostil despre conservatorii,dap, vorba merge, cu Rusii, cronící glumete siadunat, supt pseudonímul Vladimir", epígrame, díntrecare unele in adevar bune

Cugetdrile de astdziSint prostiile de mine ,

a schitat astfel pe colegil si int?o jalníca tragodie", incare, de si atit de prieten, figuram i eu :

Vezi acolo o cdpitd de pdr des nepteptdnatEa ascunde supt povara-i un cap mare de 'nvätat,

fi era acolo vorba, printeo lice*" poetica, in fond, nu0 in forma, nu numaí de nu stiu cite limbi", darV de matematicí i tíínr , pe care grape luí mí leadaugla. Eu insumt am incordat o ubreda i tímidalira pentru a face un Testhment", care mi se pare caprecedase, fi provocase, opera lui Fintinaru, Testament"in care multi aveau ce n'ar fi volt,-ca prietenul Scobaí,cam ilite la miníe :

Lui Scobai cel mallet,Ce mí-a fost prieten bun,ti las astdzi moOenire

1M 0 viatA de om

0 ractuca de alun,Ca prin ea sd stapineascaIn intreaga Facultate,Socottnd ca e destotnicCa pe toti sa-i poata bate.

Aceasta inocentd satird n'a rdmas insd fard sanctiunfpentru o cutezanta care odatd a fost 0 putintel ciorn&--gitd Cu ce adincd rana pentru o fireascd mindrie 10 astfel, devenit pentru tovardsi Duhul", intrupat si,

intr'o pasare care a fost adusd sd zboare supt inaltultavan al dormitorului sau, din causa taliei mele supti.-ratece, neinchegate, inteun maturoiu, cu AclAugirea nu-melui de copildrie, imprumutat de la Nunutd Roznovanu,pe care, la 1866, tata 0 bunicul voiserd sd-I faca Domnal Moldovei. Si, dupd textul ad hoc, cintecul Dom-nului Tudor, strärnutat asupra mea, rdsuna puternic princuloarele seal :

Cine trece, etc.?Este 1orga, este Duhut $E Nunuta Maturoiu.

0 visitd regald care, din fericire, nu onord si o astfelde scoald, ne puse de-odatd in fata lui Carol I-qiu.

Cu fastul obisnuit, regele inainta prin Wile de jos alefoastei resedinte fanariote, nol Mud in fund, WA nicfo rin-duiald, cela ce-mi atrase de la masivul 0 brutalul rector Cli-mescu, care-mi daduse asa de iertdtor drumul la baca-laureat unde nu stiusem /a matematici absolut nimic,strigatul de: scoate cdciula, mí".

S'a oprit,.ne-a privit : din ochii de pasdre pradalnicdo licdrire a trecut asupra noastra, a fetelor de ling noi, si,glasul putin rauc, cu intirzieri asupra silabelor stale, ardsunat, pe cind un imperios gest ardta, ca pentru o trecereprin arme imediatd, mieluselele pentru care suspinam noi inbdnci : mitilica roscatd, care pared se speria continuu deceva rdu de la cineva, colega care sdrise odatd pe fereastd,

Universitatea de acasl 155

cea care ni dadea- fructe din copad, doua alte aparitlistranii, cu profiluri asiatice, cele cloud palide fete de 'pro-fesori si balaia regina a visurilor mele eminesciane :Tar tumnealor 7 Sint studente, Maiestate I" A Itumnealor sint ca sa nu infete tumnealor". Ni-o spu.sese / Multe lucruri mal stia si regele Carol I-iu, de sinu invdtase la Universitate cu studente..

Ca se si invata in acest infern de desmat, mai multsau mai pupil spiritual, era o minune, dar minuneaaceasta se facea. Ba inca, in ce ma priveste pe mine,'titre cintece, certe V incaierari, toate facind parte dinprogramul firesc al und coll- Normale, in care n'amascultat nicio lectie de pedagogie si n'am examinat Md.-un elev, am intins peste once asteptare $i speranta ori-zonturi care si asa. fntreceau cu mult cela ce se cereade la noi, ba chlar ceia ce la noi se putea intelege,pretui si intrebuinta. Dar despre acestea pe urrna, dupace voiu cherna din amintlrea, care li-a ramas credin-cioasa, cu mutt mat muit pentru binele primit decitpentru omenesti scapatari, pe profesorii mid.

Nu era niciunul dintre dinsii care sa mi fi venit cucea mai calduroasa dorinta de a ni fi folositor si cu ozestre de stiintas, nu totdeauna imprumutata, pe careodinioara, prin schite publicate in L'Indépendance Rou-mainea, am tratat-o poate cu prea multà critica, fara ama gindi -cit pot sa doara pe oameni in -OW astfei deobservatii, de alminterea corespunzatoare cu cel mainetagaduit adevar.

Sa incep cu aceia de la rail, si nu din voia lor, cidin a iropreiurarilor care-i adusesera pe catedra, amcistigat mal putin.

In fruntea acestei categorli trebuie asezat, de sigur,dupa sfinta dreptate, Andrei Vizanti.

156 0 viat5 de om

li cunoscusem ca scríítor dupa o carte impartita la pre-.mii, Víata, bine scrísa de altfel, cu rasfatari de frasacare aratau studii facute in vechea Spaníe, a MítropolítuluiVeniamín Costachí, si am rasfoit pe urma si un project dereforma a invatamintului pe care-I elaborase influentuldeputat liberal, cu aspiratii la portofoliul Instructiei Pu-blice. ti vedeam acuma in fata noastra, mare, masív,negru ca origínile luí merídíonale, ochíos sí barbos, cuglasul dimensiunilor lui pectorale, inginind frase oale desens despre poesia populara care zboara din craca incraca", ori, la examen, urmarind cu aceí ochí inrositi depatima cari-1 vor face, pacatosii, sa piece in Americaimpreuna cu nu stilt ce fermecatoare Italíanca i cu cassaTeatruluí National, pe cutare colega grasuta, care, in chi-nurile intrebarílor, isi rasfata pe masa podoabele sale. Dinferícire, profesorul de limbo romina era mai totdeaunaabsent, la Bucurestí, s't avea bunul símt sa lase sup/i-nirea in sama cuíva de -cu totul alta structura intelectuala

morald, Aron Densusíanu.Nu de la j.ovialul i otiental-ironícul profesor de gre-.

caste, fost farmacist, ni se sptinea, in Orient, Macedoneanulloan Caragiani, membru al Academíeí pentru níste studiípline de -o bogata experienta filologíca sí istorica din pro-vincia sa i pentru clara traducere a Odíseií", de la acestspirit, puterníc, dar de o asa de patriarhala, voít patriar-hala, factura, am invatat a ceti in original literatura celeímai depline si mai sanatoase armonil. Rotund la build,rotund la capul tuns scurt, la mustatile aplecate spre gurasensuala de cel mai mare mincau al Iasuluí, aruncinddin matii ochi negri, nu numai lumina, dar sí o volup-toasa caldura, ca din duld visurí, acela pe care-I ve-deam seara in Strada Arcului in papuci la masa de cina,linga tovarasa sa i linga o sprintena copila bruna, se faceaa ni explica, in adevar culinar, rizínd in fundul sufletuluidar cu un afar de profunda seriosítate in privírea de cele-

Universitatea de acasl 151

bru anecdotist, cum subiectul samana cu un cutit sicomplimentul drept cu o pine, sau ni represinta ele-.ganta" prin felul cum se invirtia in jurul scaunului farasa-1 rastoarne si al catedrei fara s'o ciocneasca, ca sa numai pomenesc solemnitatea cu care ni vorbia de nu stillce trecatoare suferinta fisica a Hypatiel, filosoafa dinAlexandria. Ca resultat didactic, stiintific, fireste nimic.Dar ce bucurie a simtit el la licenta mea qi aveam tire.-chea bun& auzind din antret ce se vorbia in Camera deConsiliu I ciad a vazut ca pot scrie in greceste con-.sideratii asupra literaturii clasice in spiritul vechilor bt-°graft s'i comentatorn

Nicolae Ionescu, marele orator" de pe vremuri, omul,cu gitul de arm& cu fulgeratoarea privire supt ochelariiintrati in carne, acela de care se temeau guvernele cindnu-1 faceau cu dibacie sa sustie tocmai /egea pe carecredea ca o combate, ziaristul din epoca Unirii, cuvin--tatorul zilelor marl, care incintase o generatie, ni se pre-sinta palid, umflat, supt parul alb buhos, pe care-I res-pectase vrista, refusind sa vie la examen fiindca En-glesii, invaldtorii ncItri in materie de libertate, au legea.habeas corpus", lar, cind era vorba de cloud cursuri pean, ni aducea citeva foi galbene, asupra carora plingeacind Molière era ofensat de un senior insolent sau dincare scotea imnul pentru Napoleon, Na-po-le-on Bo-na-par-te, ori .cutrernurul inaintea prime/diei unei Vieneasediate de Cara-Mustafa. Ce-ar fi fost pentru Viena ?Ce-ar fi fost pentru crestinatate ? Ce-ar fi fost pentruomenire ? Ce-ar fi fost...?"Ei, cemar fi fost"?, intrerupse,enervata, Elena Didia Odorica. Sevastos. Leul fara dintiisi scutura coama. In fata vedea Parlamentul, adversariicari-1 provocau, odiosii guvernamentali. Ce-ar fi fost ?Eu as fi azi un hoge, lar d-ta te-ai gasi in harem]".

Imi pare rau ca in aceiasi categorie il punea o nein-vinsa dispositie a studentilor, cari silau de altfel ca si la

158 0 viatA de om

junímea" profesorul lor avea aceíasi atmosferd, pe filo-soful nostiu, coconul Costachí Leonardescu. Capul rotundcu ochelarí se concentra in gura largd, cdrnoasd, in careera si o nesfirsitd bundvoinla sí un optimism nalv sí.

mí-e frica sa mai spun ce. Dar omul cetíse fart indoiald,era in curent cu filosofia francesd, pe care ni-o puneain mind, pand la cercetdrile experímentale are lui Binet,fArd sa uíte pentru aceasta cultul celor vechi, Thales,pentru el Talete", si Locke, pe care-I pronunla Idtdret :Loche", addugindu-i titlul de onoare : domnul Loche".FAcea semínarii si era atent la pdrerile noastre chiarcind avea a face cu gluma, pe ca-re n'o intelegea sau sefAcea cd n'o in/eIege, a luí Gane, actualuI presedínte alComisiei legislative, care simula atacuri contra confe-rentiarelor mai drague si se dddea chiar, oroare I, ladomnul Loche", pe care-I proclama un prost". Eleval luí Bumbdcild de la Craíova, acest solid Oltean seIinea la nívelul maestruluí".

Nu mai tindr, foarte alb, cu o geand de par Idsatd ro-mantic pe frunte, cdci fusese poet si scrísese o impo-,sibila Negriadd", lucratd insd dupd toate regulele epopeiiclasice, cu barba a1b6 de episcop ardelenesc, sever, darnu aspru in prívirea luí sigurd, Aron Densusíanu,rdseanuI mutat in Iasul unde la genera/la mai veche nuse evaporase Inca invd/atura strict sí dirz romand" a luíSimion BArnuliu, se Iinea la so parte de via/a publiCa,evita í prieteniile, in acelas timp cind absoluta luí lsolare

evídenta lipsd de once ambilie vulgard sí de oncepofte nu-i puteau face dusmaní. Despreluitor fa/d de Alec-,sandrí, boierul, favorítul soartei, in folosul luíneanu, al cdrui avint, chiar intr'o asa de neglijatd haind,il fermeca, nein/elegdtor fald de tot ce venise pe urmd,.el, suplinitorul /a romind al rotofeiului basbuzuc Vízantí,era la locul luí la catedra de limba latind. Stia latíneste bine,stia cu iubire bimba care pentru dinsul valora intdiu ca

Universitatea de acas5. 159

.amintire a stramosilor. Cuteza sa ni deje ca text epígra-mele luí Martial sí manevra asa ca sd nu ne atíngem deníciuna din spurcOciunile, numeroase si grozave, dar spusecu o marmoreand seninOtate, ale originaluluí, si cespahnO pe el cind o studentd, propria luí nepoata, ne-pregatitO si venitO tarziu, a luat .bucata de aldturea 0 seindaratnicía, neintelegindu-í sensul, sa-í tot dea inaínteCind era vorba de Horatiu, hotaritul antisemít intr'unoras unde, trebuie sO recunoastem, ingrOmOdirea uneiplebi teribíle face antisemite si zidurile, el observa cdacest libert. MIA vírtutí militare si lauddros de lipsa ori-cOrii moralitati romane ar fi putut fi de origine semita,in care cas trebuie ca I-a chemat Orit Flecheles". Cadse si glumia uneori in barba aceía de VlädicA blOjean,si omul nu era numaí indeplinitorul WA grq al uneisacre datoril, ínexorabile, pe care o vadía täíosul, calmrepetatul luí nu e, adevarat" la examene, cí si un omblind 0 bun. Acelasí care, bolnav de rínichi si incapabilde a se misca, ne cherna acasa in jurul lungii mese pecare poruncíse s'o faca anume pentru noi, ar fi fost instare sa ni dea si parintestí sfaturí. POcat ca glasul luisuptire care, fortat, se pitigaía, stríca aceastd infdtisare, 0moral romana...

La francesa, síngura limbd si líteraturA romanícd pre-data de pe catedra Facultatil iesene, violul stefan Vit-golíci, cu ochií ca margica neagrO, de un neastimpdr decopil ghídus in fata ciupità de vOrsat, pe laturile careiafilfilau usoare favorite sure, aducea masurA in forma,daca nu si o deosebítO originalitate in fond. Bine pregO-.tit totusí pentru materia sa, fost elev al Universitdtil dinMadrid si excelent traducdtor al luí Don Quijote", pecare numaí incultura noastra 1-a putut läsa sa rämiíeIn paginile uitate ale Convorbírifor", era cel mai bu-,curos-dín totí de once progres al nostru, de care i seinazia ínima ca a unuí bun sí iubitor pArinte. Mai fd-

160 0 viatl de om

ceam Cu dinsul i exercilii fatine pentru Scoala Normala,si nota lui distingea si pe colegul viclean care-i desco--períse cartea de exerci/ii í copia constiincíos dintr'insa.Eu nu pot fi destul de recunoscator aceluía care a pur-tat interes í prImelor mete manifestari literare I, sta--ruínd sa cap& o bursa in streinatate, m'a facut cunoscut,la un ceas cind poruncíau junimistii luí, acelei lumi li-terare i politice bucurestene pe care eu abia o distin-geam in fundul unor ari luminate.

Atita limba straina vie se invata deci : francesa, care sestia binisor, pe vremea aceia, de toata lumea. Cit privestegermana, nu era catedra, ci numai oare de seminar, des-tul de rare, pentru singuri normalistii, dar tot in cladireaFacultatii le preda impovaratul, insa totdeauna gata demunca, Densusianu. Ne chinuiam cu linceda tragediesentimentala a lui Schiller, Pata de la Orléans", dar, sícind zariam un inleles, declamapile fete" insesi, ca síale tuturor Talbo/ilor de acolo, ne Mau cu desavirsírered, cind, cum se vor vedea, alta poesie ni se coborain suflet.

Istoría veche, adeca a Greciei, dupa Grote qi Curtius,si a Romei, nu-mi aduc aminte dupa cine, era incredin-latà lui Petrq Rascanu. N'am mat intilnit profesor care sapontifice de pe catedra atit de solemn, dar si de armo--nios, fa/a rotunda cu parul scurt i must+ batrineascaalbe prefacindu-se de la o vreme, la sunetul unui glaspotolit, dar placut, intr'o figura de marmura din anti-,citatea pe care si purtadle lui ni-o revelau. Nicio ne-siguran/a, nicio poticnire, nicio sfor/are si nick) sarituradincolo de margenile celei mat deplíne infaiisari clasice ;°chit nu aruncau lumini sí nicio tulburare romantica nuse oglindia intrinsii, dar ei nu pareau ea ne urmarescpe noi, ci exclusiv ceia ce se povestia parca ar fi fostcules de pe o frisa elenica. Fostul institutor, trecut insape la scolile inalte din Paris, ca sa lea tarziu la Iasi o

Universitatea de acas5. 161

lícenta cu socoteli din vremea Fanariotilor, foarte bineprecedate si explicate, vlitorul alcatuitor al unor manu-ale qco,lare de o con ceptie gresíta in ce privqte stíluldidactic, nu era reía ce se chfama un erUdit ; stiintificulnu biruia in el, si níci nu se credea dator sa creezecercetatorí cu personalitate. Dar cine nu poate face peconducatorul de seminar, pe raspindítorul de metoda, operfecta carte moarta, plina de precisiune mai mult decitde noutate, insírindu-se dupa alta? Cine nu poate de-veni invatatul cetírilor sale rabdatoare 7 Un astfel deprofesor insa ca RAscanu insenineaza sufletul in vristachiar eind pornirile elementare il fac maí tulburat sí maidisarmonic, si acesta e un nepretuit folos, in afara defaptul, esentíal, ca el avea infatisarea insasí a nobilei salematerii. Sí eu am cunoscut, la dinsul maí mult decit chíarla Virgolici, care nu primía de obiceiu, si la Xenopol,care avea oarecare piedeci in gospodaria luí improvisatala un ceas de suferinta, farmecul incomparabil, trezítorde energie si datator de incredere, 'al buneí intimpinariin .bíblióteca plina a invatatorului. Statornic ajutator mi-afost de la inceput pAnd la sfirsitul uneí inítierí in carecine trecuse prin ce apucasem eu in copilarie si pe pra-gul adolescentel avea nevole, fara indoiala, sí in cel maiinalt grad, de un sprijin, de un astfel de sprign.

Xenopol era pentru no', pentru nol toti, chíar pentrucei earl nu-1 cetisera, dar simpau instinctív inaíntea cuíse afla, o culme. La líceu, fara a-i fi vazut eu insumí,harnicul cetitor, dar pe alte tarimuri, o síngura carte, unsingur artícol sí era sa prind pe cele d'intaiu in »Con.-vorbiri", unde statea in fata si toropitoarea crítica meto-died a luí Onciul , am urmarít indelung la Copou peomul marunt s'i patrat, cu fata rasa intre lungil% favoriterorate, cu ochií clipitorí s'i stersi, care, tremurind dinpícioarele bolnave, Alfa incet dealul, oprindu-se din cindin cind la bancutele din poarta caselor. Regretam ca nu e

I I

162 0 §lata de om

fisiceste altfel, cdci nu-4 vazusem Inca figura in clipelecind nemerirea í retinerea ideii o luminau intreaga, fa-cind-o in adevar frumoasa, el, scriitorul catre care met..gea un nesfirsit respect. Mai tarziu, la Facultate, pe cindvorbia, zdrumicat, fara alta elocveuld decit a cugetariisale superioar e, mai cuprinzatoare í capabila de ase incinta rapede pe sine decit asa de adinca precum seva dise in prima tinereta inainte de blastamul bolii, darinteresant prin gindul, acela luminos care cerceta lacompe toate fetele ca un fascicul de raze scormonind dinreflector terenul sau dind din indllimea farului indreptarevaselor pe mare, eu priviam minile, minile grasute carepareau gata sa sard pentru a prinde adevarul.

Teoride acestui cap filosofic asa de bine inzestrat sevedea bine ca-1 stapinesc inainte de toate, si el ni le-a

schitat, cu un entusiastn lipsit de gesturi, in primelefara sa fi putut noi simti noutatea caracterul lor,

macar foarte suggestiv. Istoria, ca zbucium omenesc, canecurmate snip sprd mai bine, chiar í cu mijloacelecele mai gresite si mat rele, Alm4agul acela de suflete,11 atragea, acum, in deosebire de nobilul idealism etic altineretei sale, pe acest nascut pentru abstractii, pentrujocul singur al ideilor, numai in ce priyeste exercitiulinteligéntei, oricare ar fi fost scopul i indiferent de va-loarea morala a persoanel. Ce bucuros era el cind puneamina pe autorul unei marl siretenii, cind putea sa-i ur-mareasca jocul, sa-i descopere tot cursul strecurariD Fatai se bucura si se raschirau larg inteun zimbet favoritele,devenite spirituale i glumete, pe cind ochiul suferindpastra obisnuita aparenta trista. Fanariotii r Turcii infelul lor de a .1upta si de a invinge erau pentru el odesfatare, i giciam din transformarile acelei fete expre-sive ca e pe cale a mal gabii pe unul asupra faptului.Rare or' rasuna in glasul lui expresia uneia din miile deduren i omenesti, marturisite in \data sau duios ascunse,

Universitatea de acasd 163

pe care le rascolía cuvintul luí sprínten, sarítor. Cad laAinsul nu era nimic din armonía de alba luna pe valuria luí Rdscanu, d scintei electríce se succedau zburind,jucindu-se, urmaríndu-se pentru a se cufrda in haosca sa lase loe altui dant de sclipirl.

Rare off un om s'a bucurat maí mult de propría luicugetare i s'a similt asa de bucuros s'o poata comunicaaltora Valoarea cuvintului in sine, simtul literar inascutal fiecarui sunet pus ling alt sunet, insernnatatea alatu-rarilor suggestive si a indicapilor soptíte, díncolo de careo fume intraga se deschíde de la sine, cu toate far-,mecele ei, îi erau putín cunoscute, sí totusi acela carefacuse descriptii de calatorie ce nu mica i versurilepalíde, pe care, in revista Archive, luata de dinsulasupraii, le Iscalia I. Laur", musicantul ale carui degeteerau obisnuíte a umbla pe clape in ceasuríle libere,iubitorul de pictura in toate formele el, pana la peísagiulpe cares purísmul luí Il numía cimpeníe" urmaria dureroso frumuseta literard", odd ta gata sa-i vie de la sine, pe care,cind credea ca a prins-o, arata cea maí netarmutita satisfao--tie. In clipa aceía, cum n'o- putea smulge de la improvisatie,

dddea sama cu parere de rau de aceasta, alerga nu-rnai atunci la martuscrísul pe care statea sa-I tipareasca,glorioasa Istorie a Rominilor" in cinci volume, continuateapoí prín alte patru sí, cdutind Cu ochii lacomi admiratía pefetele noastre, cetía pasagiul cu voluptatea copilului caresuge o acadea mult timp urmarita in vitrina cofetarid.Natura maí curind rece, un nationalism de convíngereI se inflpsese de mult in mínte, si nu erau rare ocasillein care cauta sd,-I vadeascd unor suflete care pe altacale ajunsesera la aceiasi dísposítie _sufleteascd.

Cu Xenopol, profesprul neobisnuit dat noua de osoarta pe care n'o meríta pregatírea de la inceput acelor rnai multi, prileful de contact insa ni-a lipsit. Mí-gdleala seminarillor in care se nasc mai multe pretentii

164 0 viatg de om

decit se trezesc vocatii sí in care se ascutesc relatífieintre tineri, pe lingd pierderea unel vremi pretioase care-se poate intrebuínta mat cu folos pentru lecturi i medi-tatli personalciii, nu-1 atragea. Numaí cind, dupa examenuila care era foarte larg cu medlocrií, raspingind numalpe a cela carí nu puteau raspunde nicl asupra lucrurilorcelor mat elementare, el capta incredíntarea a inaintei s'a aratat o cugetare vie care merita condusa' s't incu-rajatd, atuncí et era prins i am sfintít-o asa de adincla capatul atitor aní de umilíre de acelasi entusíasm,poate exagerat, care-I stapinía cind descoperíse o intrigd'storied dibaciu tesuta sau crezuse .a atínge acea desd-virstlre a forme' spre care-í mergeau rivnirile.

Un adaus de indemn mí-a venít apoi de la cinevaabía sosit I, fa td de ceilaltí, atit de tindr, care insa stiasalt pule friu aprecierilor in ce prívete si pe eei maibun' elevi. Din ziare, pe care ingepusem a le cell, maiales vioaía Lupta" a luí Gheorghe Panu, abia despartitde Iasi, stiam ca la Bucurestí se da o mare batalle pen.tru a doua catedra de filosofie de la noí, organul radi-calilOr sprifinind fireste.. pe amicul luí Panu, voinícul,sprincenatul i falcosur razes Badarau, care nu era Incamarele elector", urmat de unii, suspectat in onestítateatut de altii, mai tirziu compromís de o politica anti-na-tionala. Cu neplacere am aflat ca hiruítorul a fost unnecunoscut, un Muntean, care índíspunea i prín nu--mete sat' ortografiat dupd. sístemul Pumnul : loan Ga-vanescul. Nu cu multd prietenie i-am asteptat sosírea,care a intarziat. Dar la vederea fetei sanatoase cu ochilextraordipar de prietenosi intinsa catre noi ca i cum,revarsindtb-ni sufletui- sau intreg, ar fi vrut sà soarba totce se cupríndea in al nostru, M ascultarea unei expuneripline de \data sí, mai ales, cm. clara pronuntie de la dinsiírvibrind de caldurd comunicativa', la seducía uncí poesiiIntriseee, care se descopería pana sí in feint adinc uman,

Universitatea de acasl 165

la fostul elev al luí von Gizycki din Berlín, cum se pu-neau problemele, totdeauna, la capdt, Cu o geana de re-lativitate i de mister, am pus jos armele i am urmarit,cuceriti, un steag pe care era kris, dar in puternice co-lorí de sentimentalitate proaspdtd, activa, acelasi crez denationalism care la Xenopol se desfacea numaí din sigu-ranta unor argumentatii. i aierul acel de coleg cevamat in vrista, cu citíva precoci fulgí albi care-I facea sdma intrebe dupa o comparatie ce-mí veníse in raspuns:a d-tale este?".

Cu acestea toate, cu fret patru profesorí cart erau ca.meni vil i mergeau spre ce era víu in sufletele noastreinsesi, se descopería pe incetul o lume noua, de care cuciteva lunl in urma abía cutezasem s vísez.

Nu pot lasa la o parte nici un qlt element, asa de pretios,de calauzire : atmosfera morala comuna pe care o creanacestí profesori impreuna, cu bun', cu mat putín bun',printeo colaborare, macar aparenta, pe care li-o impuneasi un perfect bun símt i respectul fata de aceía a carorformatiune sufleteasca lí era incredintata.

Erau dig particle tleosebíte, care se luptau pentruputere, i prín ziare care nu-si observau forma si tre-ceau si pe linga buna cuvíín'ta, í prín manifestatii dincare, cum am vazut, nu lipsiau nid merele putrede,nici ouale clocíte. La caderea líberalilor, stapini aí teriímai mult de zece ani, era, .cu toata intelepciunea luíCarol care nu eclusese la cirma pe dusmanii lorinviersunatí, ci pe junimistii fara pasiuní, i anume -infrunte cu autoritatea, uníta cu atita prevenienta blajina,a unui inalt magístrat, care era í cumnatul popularuluíVoda,-Cuza, Teodor Rosetti, era, zíc, mult praf de puscarisipit pe drum, si in aier multe gaze otravítdare. Darprofesorii, díntre cart numai unul, Vizanti, era in Parla-,ment, se ferian de a se manífesta in asa chip incit sa con-,tribuie la trista discordie díntre pupa intelectualí. Nu

166 0 viatà de om

am ascultat níciun díscurs politic al lor, cu atit mal putínsa ne fi smomit sZ-1 ascultam, si n'am cetit de dinsikníciun articol razboinic. Nu zic ca trebuie totdeauna asa,si-mi- dau sama a vremile se schimba, cu alte cererí, dela care nu te poti da in laturí, dar ztunci asa era, si numa pot opri, la capatul unor lungi si pentru mine in,-dreptatíte, neaparate lupte, sa spun ca., asa cum era acolosí atunci, era bine.

Cei mal multi lesiti din cercul ,Junimiia sau trecutimacar printr'insul, acesti cugetatori si scríitorí, de sí deo valoare foarte deosebita de sigur, erau deprinsi adiscuta fara patíma, a-si vorbi frumos, a represinta fiecarepunctul sau de vedere in asa fe! ¡licit la capat sa-si matpoata stringe mínile. Solidarítatea uneí generatii ii lega,lar, chid until ca Densusianu era cu totul de alta parere,venit din alt mediu, care avea alte nevoi, asa de im-perioase si de stringente, el intelegea ca este o demnítatesi o onoare comuna de care nu e bine sa se atinga.Astfel polemicile erau necunoscute si nímení nu incercasa atraga pe studenti de partea sa, lar el, de altfel, spirítelibere cum erau, ar fi refusat asemenea serVicil, nefíindobisnuíti sail capete trecerea p nota buna la exameneprín indatorid personate, de- oríce fel. Cind Xenopol a.

facut luí RaFanu observatii calme cu prívire la o cartede scoala si in raspunsul lui Rascanu a fost o írítatie,ni-a parut rau, si ne-am bucurat ca manusa n'a fostridicata de Xenopol.

Am vorbit de examene, sí felul cum ele se faceauadaugla Inca un element de demnítate la vilata univer.--shard. Locuiam, de si nu ni dadeam sama in de ajuns,in palatul insqi al Domnilor Moldovel dintr'un timp maiapropiat, dupa arderea Curtil de pe malul Bahluíuluí: incasa luí Scarlat-Vocla Callimachi, bunul ocirmuitor carea dat teal sale Codul modern, si pe poarta ca un arcde triumf, delicat sapate pe fMadd, erau armele moldo--

Unlversitatea de-acasa 1b7

venesti sí o inscriptie care instiínta ea acolo e usa drepetall Larga said de asteptare avuse cindva tronul intreinaltele feresti dind asupra frumoasel ograzi bine pietruite.Voevozi sl. Doamne, beizadele si domnite fusesera prínincaperile unde se intindeau bancile noastre ca sa ascultamcuvintul de adevar sí predica morala.

In sala de la dreapta intrarii profesorii se adunau incomísiune, macar trei, pentru ascultarea noastra la fiecaresfirsit de an eu eram sa apuc, in graba mea de azbura, si cu cite griji ¡mi crescusera, asa de rapede, unulsingur. Pe lunga masa acoperita cu postav verde dotia lampiinane cu globuri marí luminau clar fetele, de o solenp-nítate speciala, ale profesorilor nostri, asezati in fotoliilargi, acoperite cu " piele verde, ca si acelea in careluam loc until- ling altul, .çu un public restrins de co-legí la, spatele noastre. Noi insine, va asigur ca, °deftam fi cetít, n'aduceam nido siguranta, caci si celmai bun putea sa capete o nota rea fara sa creadaca aceasta-í da dreptul de a se supara s'i de a insultaun examinator prea aspru. Fiecare din intrebari era binecintarita, cad aproape statea colegul profesor, care si el,in tacerea sa, examina pe vecinul de masa sí din raspunsulstudentuluí isi putea da sama si de cit se putea folosi dela acesta. Se 6:vita once enervare din partea celor cadaveau sa hotarasca, si níciodata nu s'a ridicat un glasde nerabdare peste diapasonul obisnuit, care se pastracuViincios dínteo lung traditie, la capatul area erau,tocmaí in fund, o intelepclune s'i o cuviinta romane,ca ale tut Barnutiu. Sfiala de a te manifesta rau inainteaunui astfel de areopag si in fiinta colegilor curiosi sa-tiafle stiínta s'i ialentul facea ca examenul sa-si aiba toatavaloarea luí. °data o intreaga Willa cu o blonda coleas'a imprastiat, mai mal in pragul uneía din obisnuítelecasatorii de studenti, pentru ea, stiu eu 7, poate si dincausa presentel mele, lata nu stiuse absolut nimic la

168 0 viatà de om

Xenopol... í de acolo plecam cu top' in virful degetelor,salutind, cei ferícili i eel cu mal- pu/in noroc, chíarcind coconul Costachi Leonardescu" It chínuíse degeabacu sístemul luí erotematic" : Ce e logica ? Filosofie ?Dar ce e filosofia (pronuntat felosofie")? Cunostinli ? Darce sint cunostínple", ca sa se intoarca apoi, rizind dinbunele buze groase spre Xenopol sou spre Rascanu, cuobservalia, satisfacuta: Bun baiat, dar s'a incurcat, filndcae asa de grea felosofia I".

Dar ce era sí mai prepos decít lectille, decit aceastaconcordie profesorala, fie í numai aparenta, venia dintloua alte domenií, de rapede, surprinzator i minunat

rapede iniliare : lectura cea noua i patrundereanoilor 'Wei de via/a luptatoare pentru alt ideal decit alfericirii generale prín satisfacerea nevoilor materiale po.-trivit .cu catehísmul luí Karl Marx.

coala Normala avea o buna biblioteca i, afara decartile pe care eu continuarn sa le cumpar cu pasiunesi care une orí cuprindeau atita umanítate revelatoareca ale luí Tolstoi, Razboiu si Pace", »Ana Carenin",,,Cazacii", ca o lume intreaga in ele, asa de straina sicorespun7ind totusí asa de mult cu ce e mai adinc símai intim in sufletul fiecaruía, ale luí iurgheniev, cuvastele privelisti de Ora ruseasca i cu delícatele indicaliide naturí plíne de raspundere, ca ale celuí de-al trelleamare Rus, Dostoievschi, cu duren í atit de grozave inteeratmosfera morala at:A de tulbure, aceasta bibliotecatr'ales, pe care cred ca vi-o cerusera insisí inaintasilnostri dupa sfatul unor profesorí pricepuli, ne atrageaasa de mult, incit nu mai era nevole sa recurg la príe-tenia bunuluí Haimann, care sa-mí imprumute pentruciliva bani carçi cu indatorírea sa le aduc inapoi netaiate.

apoi TIM nu prea era vreme, cu atitea cursurí, urmatecu o perfecta regularítate, sa mai bat strazile, care-míajunsesera aproape necunoscute, ale Iasuluí.

Universitatea 14e acasa 169

Mara de istoría national& pentru care _Warn note dela Xenopol, care nu Meuse. sa apara decit primul volum,nu prea usor de insusit pentru examen, al IstorleiRominilor" si, Cu Letopisetele linga mine, complectamcu cit mal multe deal puteam gasí stirile capatate lacurs, celelalte materli ni linean la disposítíe, in carpexclusiv francese, dar cuprinzind si traducen din ger-mana, din_ englesa, o informatie foarte bogata, capabilade a trezi multe in mintile noastre, atit de proaspete.

Pentru istoría veche aveam pe Curtíus sí aveam -peGrote, unul asa de bun povestítor, celalt dind ceva,dupa bogata, práctica mínte englesa, si peste povestireaveam pe Mommsen, de a can't strabatere insa nu-mipot aduce aminte. Dar pentru tot ce prívete instítutille,era o carte minunata, pe care numai lípsa unei reeditariput? in curent a scos-o din raza atentiei tineretuluí,superbul Manual al celui care a strins mai multa stiinta,de atitea felud, in capul sau, Salomon Reínach sí ba-ietasul de la Iasi ar fi nebunit, pur sí símplu, daca ís'ar fi spus ca acel om de o formidabila invAtatura vafi cindva colegul seu si a el insusi se va invrednici deprietenía sí chiar de colaborarea luí. Am cetít acesteadmirabile doua volume cu atíta atentle si de atitea orí,incit eram de sígur in stare sa dau raspunsurí cu privirela toate colturile unei materii atit .de multiple si atit degrele. Odentul insusí imí aparea inteo alta lumina, de siigra ultimele resultate si cele de azi erau intrecutemini, chiar in ce príveste numele regilor Asíriel ; larpreistorie nu exista, Creta nu-sí aratase comorile si cu-vintul de Hittití represinta inca asa de putin inaínteadescopeddlor uímítoare de la Bogaz-Chioíu 1 , dinpaginile, asa de frumos serse, ale unuí Lenormant.Amanuntele istorlei uníversale le culegeam din multelevolume ale seculuí Weber, si inítiatorul in ístoria Re-volutlei francese ¡mi era sistematicul Taine, a carui ura

170 0 %dap de dm

fa/A de Iacobiní mi-am insu0t-o, pe cind din Carlyle nucuno0eam decit acea carte el:Ana despre Erol care nuse poate traduce bine in frantuze0e.

Dar in filosofle se deschideau marile orízonturi, decare am fost a§a de ispítit, incit primul mieu gind afost acela de a ma fíxa In acest ímens domeníu decugetare in care atitea descoperirí de laboratoriu, recente,stAteau aldturi de superbele clddiri de cugetare ale uneimetafísice care Inca nu muríse cu totul.

N'avea cíneva decit greutatea alegerii. Erau i repre.sintantli acelei vechí metafisice, total perimate, dar incdap de atragatoare, í atragatoare pentru toate timpurileprín indrdzneala arhitecturli i pan puterea credintíí cu-prinse in ea. Am cent de la un cap& la altul Estetica"lui Hegel i, ca sd md orientez asupra desvoltdrii acestor¡del supranaturalea, aveam cartea, interesantd, a ha Flint,Psihologia luí Wundt, pe care abía erau sa-1 cunoasca maitdrziu colegí ai mid. din Bucure01 ca d. C. RAdulescu-Motu, dupd ce trecuserd in strainatate, cdci acolo, laBucure0ii lor, Malorescu n'avea nevole de nimicuri delaboratorií 0 crea 0 fard aceasta tínere genii filosofícedin studentii frecventatorí al unui pustiit salon líterar, afost pentru mine un indreptariu, í aldturi de dinsa urmd-dam desvoltarea de idei a luí Taine in L'intelligence, inacela0 tímp cind, cetínd cu toatd räbdarea, I cu toatäadmiratía pentru solid inchegatul veFnint, strdbAteamprín opera tut critic& de ta Incerearea asupra luí Titu-Liviu", operd de debut, la alte essay"-uri ale luí, a0ep-tind lectura pe sdrite a masivei, dar rdmaseí in urrndIstorií a literaturii englese".

Dar trebuie sd spun, abdtindu-ma de la aceastapunere a cAldtoriel mele in domenlul pur filosofic, cddincolo de rigíditatea presíntärilor lui Taíne pe basaleclintitd a teoriei mediuluí, din care) la scriltor i ar-,tist, totul ar trebuí sd porneascd, imí rdsdriau alte

Uniyersitatea de acasA 171

zonturi : incercarea unuí Hennequin de a analísa o-pera in tot ce se coupe intr'insa, far nu verificind ladinsa realisarea unor hull fixate ()data pentru totdeauna,teoretíc, si o simpatica sentimentalitate, un pesirnismelegant insufletiau o alta crítica, fara pretentii matematico-geometrice, in cele doua volume de la Lemerre, uneditor nou, de avangarda, ale luí Paul Bourget, Essaisde psychologie contemporaíne, títlu care spunea ambitítmai marl si putea face 0 se prevada o intreaga directiein roman a aceluia caruía pentru a fi un mare scriítorí-a lipsit numai cunoasterea vietii altfel decit din scrisul,cernut multi aní de z-ile, al altora. Cred cal de si nu-mele lui Brunetière, caruía nu-í pasa de psiholo_gie" sícare se Indigna de usoara plutire nehotarita in domeniulIdeilor, opuíndu-li convingeri crestine, catolice si soliditatídogmatice, frig era cunoscut, n'am ajuns decal dupa aceatan de Universitate ieseana la opera care pretindea saínstaleze sistemul, exclusív, al urmaririt genurilor literare,ante abstracte, dar insufletite, capabíle prín ele inselede o desvoltare organic& si, cind m'am infundat In sta.baterea volumelor lui, stilul de lectie stenografiata, morgade catedra, incapacitatea de a da figurí si de a insufletiforma m'au desgustat rapede, in ciuda multilor luí admí-ratori de factura normalian&

Dar pentru logica Stuart Mill era calauzul, si nu sepoate spune ca era usor sa se intre in legatura cu dinsul.-Pentru estetíca ma mai abateam si pe la tined inoltoríca Arréat fi altii din »Biblioteca de filosofie contemporana".in care Cate isi cauta armele pentru o cucerire amo-roasa la care nu puteau contribuí matematicele luí.

Si, astfel, pe linga versurí risipite in Contemporanul" ,care afirma insa, prin incilcita si atit de marunt filologicaastorie a limbil si literaturií nomine" a lui Ion Nadejde,careía numat uscata stíínta a tul Philippide a putut sa-íopuie ceva sí mai ilegibil, a poetul viitorului era colegul

172 0 viatà de om

rtostru mai in vrista, simpaticul i iutele la gind D. A.Theodoru, versurt de care m'am lepadat, poate fara drep,-tate, cu desinteresul mieu complect pentru lucrul °datafacut, dar din care eutare fragment, Mos Crivat", carein intregime are insa un sens Sentimental, s'a ratacit siprin cartile de cetire pentru coptti mat marunti, amajuns la acelasi gen de »essays" catre care ma indemna olarga parte din aceste lecturi de -scoala inalta.

Grupam amintirile lor proaspete, si care trebuiau safie trainice, in jurul unor notiuni generale care mi separeau a domina simlirea vremii. Astfel am alcatutt, cubucuria cut simte ca poate inoi in forma, coborind in ea

noua poesie intima, studitle d'espre Iubirea in litera-tura moderna" 0 Pesimismul la artist". Dar' indetelni-cirile mele de la Facultate ma retineau pe drumul uneieruclitii care nu, era condusa de nimeni si n'avea nicimaterialul trebuincios la indemina, ajutindu-ma mal multdin instinct ori i urmind unor aplecari ereditare, ca inCritiea literara la antici", sau i aducind in jurul cer-cetarii unui izvor istoric, macar pentru partea ontem-porana, tirl de familie si amintiri personale, ca pentruportretul, pe care am cautat face deplin t viu, albatrinuldi Postelnic din Pacurari 0 de la vie, ManolachiDrag hie'.

Un edit& pe atunct prieten si care se considera ca-un fiu sufletesc, directorul Ra' murilor" din Craiova, care

platit apoi cu atita ingratitudine, a reluat mai tirziu,intr'un volum care n'a avut nick) raspindire, a ceste Pa-gird in tinereta". Ele au aparut intaiu in Arhiva, or-ganul SocletAii tiinifíce si Literare din Iasi", cu 4 carulimpresionanta gravítate au ajuns, asa de rapede, sa albacontact cei abia optsprezece ani al miel.

Societatea se formase cu participarea Unor profesori despecialltatt foarte deosebite, cad se adunau inteuna din

Universitatea de acasa 173

octane de jos ale Facultatii, acolo unde odinioara stateauArnautii, clubuccili sí cíohodarii luí Voda Callimachí. Eraintre ei Cc;bilcescu, autodidactul de mari insusíri divi-natorn in domeniul geologleif pe care, pentrt solul mol-dovenesc, a creat-o el, marunt 0 ghemuít, frícos de oa-meni, traínd in cea maí desavirOtd singuratate, incunjuratde un merítat respect, apoí Gr. LButureanu, a treía In-fiare a favorítelor englezestí, nalt, jute, entusíast, ocupat,pe linga tindaleala didactica a scorn luí secundare, cudescoperírile preistoríce, neincurajate de nimen'i, de laCucutení ; era, putintel in colt, ca until ce era gar, foartesalbatec sí ízbucnitor de speta fostului míeu profesor Phi-lippide, si cu circumstanta agravanta ca n'avea licenta,d. Ghíbanescu, Inca de atuncí asa de amorezat de do-cumentele pe care le colectiona si le copla in masívecondici, incit a ajuns sa invete de unul singur limba sla,-voila, pe care abía o descoperíse la Bucurestí, din uracontra Rusilor, autorul studíului Rusia, Romania 0 Pu,-.terile occídentale", D. A..- Sturdza, creind bursa de limbíslave pentru loan Bogdan. Sutu va ..da acolo o cercetare'asupra traducerii romanesti a Menehmilor" luí Régnard.

Príntre sefí, era fireste Xenopol, a arui influentd va de-veni tot mai mare, pand ce ingrijíta, odínioara, publicatiea Societatií ii va apartínea exclusív, cu participari oca-sionale, intre care cea mai obisnuita a d-luí Ghibanescu,dar fara critica severa 0 strictul control din anlik Ora deílusli, de la inceput. Acela care infatisa aceste pretíoaseinsusiri, nu totdeauna sí nu deplin obisnuite la noí, erainsa un strain, asezat in Iasi qi ca industria, fabricant descaune, in pierdere, ca totdeauna, care, venít tocmaí dela Breslau, díntr'un mediu de famine intelectual, se pa-sionase de filología romaneasca si de tot ce privia po-porul nostru, de care, dupa multe Infringen 0 suferintí,departindu-se defínítív cu trupul ca sa se aseze la Berlín,va raminea totusí puterníc si sincer legat, H., adeca

174 0 \data de om

Haymann, Tiktin : tinar inca, slabut, cu favorite flutura--toare, vorbind cu oarecare incetineald, dar WA accentulurit al corelígionarilor sai cari tralau de generatii intregíintre noi, el a ducea cu dinsul, in tot ce spunea sí. facea, oatmosfera occidentala. Poate ca tocmaí aceasta í-a facutrdu, ca sí, in legAtura cu ea, o timidítate natural care-Iva- pune, pana la hotdridle cele maí grele de luatmai usoare de parasit, la dísposítía orícui se prícepea salucreze asupra unui suflet nobil í drept, asupra uneiteligente capabile, panA la marele dictionariu etímologicromino-german, si de cele maí marl sí mai intemeiateopere. Mie d. Tiktin mí-,a aratat inca din aceí aní de intaietinereta o intelegere, o simpatie care nu s'au desmintitniciodatà, í supt ingrijirea d-sale atenta sí íubítoare s'autiparit acele prime studif ale mele.

Dar, supt influenta lui Hennequín sí a stiintificismulur"luí mult mai mutt decit a luí Bourget, am incercat sdschítez, altfel decit prin frase de simpla literatura í prinaprecien i personale, figuri dín literatura noastra. Astfelm'am oprít asupra luí Creanga, pe care-I vazusem °datala o adunare de dascali, gras, gros, rosu, stingachr síviret, spuínd atita cit sa indreptateasca un vot de pen.tru contra", apoí, ca viu, ruman la fatd, línistít, cu tra-saturile InobIlate, in sicriul incunjurat de citíva prieteni, camagistratul Alexandrescu, care s'a ocupat de manuscri-sele luí, palídul, visatorul Eduard Gruber, autorul cartí--celel Sill sí &dire" si care observa in insasí psihologíasa anormala rarul mecanism al auditi ei rolorate. Poateol í azi, cind se scormoneste mal mult biografía luiCreanga, ar fi ceva de gasít in acest studiu de concen-trare, pe care Virgolíci, prímíndu-I cu un bun zimbetfericit, il trimesese glorioasei reviste a junímistilor sal,Convorbírile".

Cu alta sImpatie am scrís al doilea studíu de criticAtiintifícd", acela despre Veronica Miele, al aril volu--

Universitatea de acasA 175

mas de duíoase versuri aparuse abia. Acesta nu atitapentru dinsa, pe care Miron al míeu o vazuse la VdratecIn retragerea unel indoite vaduvii, dar mai ales pe idealde subreda sí blonda ei filca Virginia, care era sa fie sotianenorocita a nenorocitului Gruber, eft pentru acela catrecare mergea adoratia intregii ei poeSii, Eminescu.

Poetul fara pareche a fost pentru mine o revelatie ful.-geratoare, un stramutator subit, ca prín minune, in altalume. Zorzoanele luí Alecsandrí, comoda luí aplecarecatre diminutive, sentimentele luí atenuate ca pentru oserata de salon bogat boieresc, cu perdelele groase, fo-tolifie imbracate in pinza si candelabrul cu luminarilede spermanteta, toata imitatia, vadita si nedeplín asimi--lata, a literaturii romantíce francese, se imprastlau ca omagie eleganta inaintea realitatii, si misterios de dulcí sísumbre de o drama omeneasca singeratoare, la acela acarui cultura era culeasa din toate izvoarele sí indestulde limpezita pentru ca valul iesít dinteo formidabila to-t:Are sa curga sigur s'i stralucítor, inteo revarsare simpla,se un sivoiu de ape de la munte. Ideia se singia as-cunsa si supt cel mai cochet cintec de iubire de spus laurecheQ celei indragíte si ea domina in puternícele acor-duri de orga religioasa pentru marile sfisieri de suflet. Bi-ruind greutatile sunei limbi create din nou, aruncata incuptoarele acesteí trude íntelectuale continue, fortata saintre in cultul nou pe care-1 impunea artistul nemultamitvesnic de el insusi, prindeam fall voie, pentru a lepasta pe viata, rarile sonorítati ale acestuí graiu in carefiece Tinut romanesc sí fiece epoca istorica isí aduseserapartea, precum aportul lor al tuturora,se adunase, inviindvechile legende, si din toate incercarile si suferintile seimpletise biclul uneí satire care singera lovind.

Dorinta de manifestare, in care asígur ca nu era nici ovulgara ambitie, 'lid acea puerila varitate care she sa

176 0 %data de om

gaseasqa alte drumuri pentru o notorietate -zgomotoasa,.dar lipsíta de once valoare, ci sentimentul ca. am de spusceva care nu s'a spus 0 care, ap cum ma facuse firedsi imprelurarile, nu se poate spune chiar in acelasi felde alp', ma ducea í la alt contact sufletesc cu lumeadecit acela pe care usurase asa de binevoitor unTiktin f spre care ma incur*, nu fara a ma sill la pre-cisiuni in citatii, Xenopol, in casa-i unde incepeau sa seadune membrii unui cerc literar, pana la consulul grecKritikos, tatal talehtatului actor care intrupat apoipe Alexandru, fiul luí stefan, dintre favoritele triunghiu-lare ale caruia rasunau strigate de admiratie pentru pei-sanele romini cu cintece de te stupefesco", Ziarul maatragea, nu bietul ziar de provincie al iiberalilor din Iasi,la care totusi conducerea n avea un poet adevarat, unliterat de merit, I. N: Roman, de ori6ine Ardelean, fru-mos cap romantic supt cilindrul stralucitor, de modaatunci, i nici dogmatica foaie a junimistilor, careia ii dadeztcontributii ascutit personale d. A. C. Cuza, pe atunci untinar exctrem de elegant, aruncind de supt ochelari santisigure de /Ina barbatilor, pe cind femeile erau daruiteCu expresia elocventa a unor complimente de marchis,ci ziarul de polemica zilnica, aprinsa, necrutatoare, pentrualta política, Lupta" lui Gheorghe Pante.

Nu stiu prin cine mi-a venit, inteo vreme cind jur-,nalele nu se prea cetiau, cunostinta acestui puternicstrument de agitatie, in care articolul directorului, in con-flict cu insusi regele Carol, de al carui chipiu intors pedos si de a carui brinza de pe Domeniile regale era vorbaatit de des, si farat indreptatire, se deosebia printeo lo-gica strivitoare intr'o forma lipsita de once elegantadespretuind tot ce poate adaugi stralucire. Poate ca acelfrate mai mare care era pentru noi secretarul colií, Teo-dor Vasiliu, Rachi, cum ii zicea toata lumea, entusiastadept al lui Panu i fidel membru al noului partid

Universitatea de acasl 177

cal, care tía bine a nu va ajunge niciodata la putere,dar putin ii pasa de aceía, tocmaí ce tribula ca sami-1 faca simpatíc, ca ziar macar, daca nu ca organisatiepolitica. Acolo, dupa un sfat care trebuie sa fi fost alluí, am trimes cu sfiala o corespondent& poate chiardoua, pana ce campanía bucure0eana contra zguduitoareipíese de intunerec, cu fantasme tolstolene, a lui Cara.-giale, Napasta", a trezit in mine acea nevoie, ca nepu.-tinta de invins, de a sari in ajutorul cul e atacat, in dru.-mul luí sigur i líni0it, de halta intrigii, in fata careía,ranít, dar lovind din rasputeri, ca sete, cu voluptate, amstat o vía /a -intreaga. Lupta" mí-a publicat o recensiede calda, indignata aparare a piesei.

Mai mult decit examenele bine date, la care Xenopolma Maria anume ca sa dau raspunsurí in afara de ma-teríe, in probleme care pun la incercare sufletul unuinar arata indreptarile spirituale, mai mult decit lun-gile studii, putin cetite, intr'un cerc foarte restrins, de- laArhiva", acest artícol, dupa care voíu fi indemnat sa

-dau altele, pana volu ajunge foiletonistul líterar al zia.ruluí, a contribuit a face cunoscut, díncolo de lumeacala a colii mele, numele nou al cuiva care-0 cereanumai dreptul de a manifesta °piníí de o sinceritate ab-soluta, comunicind i altora ceva din informatía pe care1-o daduse pasiunea de a cetí. Nu. era o exhibitie, cisatísfacerea unei elementare nevoi de a ma ma'rturisí pemine, de a predica altora sau de a li transmite o pre-tuire sau un despret pe care nu le puteam tinea nurnaipentru mine.

Xenopol m'a chemat, 0 mí-a vorbít cu interes, elde a carui judecata aspra ma temusem in ajunul uneilicente pripite, determinata 0 de §ubrezenia uneí tineretecu batai de inlmà i ingrijorari de víitor, cind am scris,nu fara ovàíell cronologice, o tesa despre politica luíMihaí Viteazul cu un deosebít Interes de apararea cal-.

12

178 0 viatd de om

duroasa a colegului sí príetenuluí sau de la junimea".Dar cea mai mare sí mal placuta surprindere mí-a fostcind, oprit pe strada de Petru Misir, pe care-I cunoscu-,sem doar la comisia de bacalaureat, am primit din minileluí, WA alte explícaili, elegantul volum, abia aparut, alNapaster , cu aceasta dedicatie, perfect caligrafiata dup aobiceiul autefului el, cu aceste rindurí de mina insasi amie necunoscutului Caragiale : Criticuluí inteligent s'i con-,stlincios, care a bínevoit a cetí intaíu Napasta" sí a cu-geta asupra el inainte de a sale asupra-í". Cu o astfel depretuíre acordata de asa de sus aceluia care avea Incaobiceíul ca, inainte de a intilni pe un maí mare decit din-sul, sa-sí verífice in gind ce are de spus, pentru ca apoísa se intoarca desperat, chinuit de remuscarí pentru ca aspus altceva decit ce era in stare, trebuía o vreme caaceía, lípsíta de ,,oríce obraznicie, ca sa nu scoata pecineva din mínti.

, Pentru pAstrarea unui echílibru sufletesc pe care nu1-a putut zgudui nici succesul unei lícente, pe care ri--gidítatea luí Densusianu il'a volt sa mí-o acorde, trier-,gind si pana la absentarea de /a comisiune, in care atrebuit sa fie inlocuít, si pe care ceilalil mi-au dat-ocu sentimente paríntestí, vazind ca din scoala lor pleacaun om hotarit sa nu píarda anlí, pe call atunci ii ere.-deam asa de putiní asígurati, aí vietil sale, rild banchetu/oferit de profesorí, unica onoare, pentru care mí-am araniatcu ingrijire bretonul bogat si moale care-mi acoperíafruntea, banchet de la care d. Gavanescul, ca o lectie,utila, de modestie, s'a ablinut, sf pentru raminerea incuviincioasa atítudine a cui are de intrebat Inca mult lu-crurile sí oamenill a contribuit -esential, ridicindu-ne pemulti sus de-asupra preocuparilor individuale sí pasiu-nilor egoíste, binefacatorul curent nationalist.

Nu ni 1-a propovedult nímeni, si nimeni nu ne-a in-

Universitatea de acasa 179

reglmentat sí nu ne-a organísat pentru represíntarea si.

apararea luí. Dar díncolo de munti se judeca, la Cluj,supt pretextul plingerii Memoranduluí", presíntat nu re-gelui Ungariei prígonitoare, ci Imparatului legat de tra-dip romana, urmasuluí maícíí" Maria-Teresa si al po-,pularuluí Iosíf al II-lea, procesul uneí intregí nattuní. Erain cursul, in primul volum tiparit al luí Xenopol, era inunele suggestli ale d-luí Gavanescul ceva care putea sacontribuie la schímbarea sufleteasca pe care Irisa a deter-mínat-o Eminescu. i nu numaí cel din poesiile alese deMalorescu, care Emínescu si el insusi ar fi ajuns pentruaceasta transformare, dar acela pe care, in Prosa si versurí"edítate de Mortun, de socialistul international Mortun,ni-1 revelau, cu Influenta austríaca" s'i cu Fat-frumosdin lacríma", cu Sarmanul Dionis" ,- fära sa fi ajuns noiatuncl la atit de folosítoarea cunoastere a artícolelor luídin Curierul de la Iasi", din Timpul", geniala risipade suflet in care era o intreaga doctrina nationalista, deun caracter atit de romanesc s'i individual, fara nirnic dinseaca frasa pompoasa a patriotismului occidental.

Teodoru, d-rul Vasile Lates, menít uneí asa de tristesoarte, cu intunecarea, apoi totala potolire a mintil, poatesí Grigorescu, frumosul sí vigurostil Grigorescu, careavea un asa de mare talent de elocventa retorica, fuseserainca pe caile socialísmului. Líberalismul decolorat si corn-prornis putuse prinde numai pe Fintinaru, ramas com-plect ísolat. De o influenta a conservatismului unuí mosVentura, cumnatul luí Lascar Catargiu, sau unor tinedboleti a caror fronda avea prea multa morga cloco-íasca" pentru ca sd ne poatd ínfluenta, nu putea sa fíevorba i cu ce °chi ne uítam la aceia cari fusesera prinsíde ínteresul de casta : Un Cananau, student cu functie laPrimarie, un Teodor Emandi, din Birlad, care nu segindia ca-I asteapta o cariera diplomatíca 1; eí nu se bucu-rau, din aceasta causa, a aderenteí lor politice, de nicío

180 0 viatA de om

vaza printre nol, cum nici o ochioasa studenta, nu cutotul tiara, care ne trimetea sa-i gasim trasura pe ploaie,invocind pe ,oncle Alexandri". Si, astfel, de-odata, dinorientalismul nostru provincial, in care se stinsese scinteiarevolutionara marxista, tisnira accentele, de mult ridicate

recomandate de Birsan, ale cintecelor nationale, tra-ganatul Desteapta-te Romine", departe de salbatecul, sfa-sietorul strigat al durerilor milenare, armoniosul ,,Pe-alnostru steag" al lui Ciprian Porumbescu, un Eminescual musicei romanesti, din care Albanesii si-au %cut imnulnational, si rascolitoarea de patimi Marsiliesa".

Le-am cintat destul si la congresul studentesc de /aPloesti, care a fost pentru mine o initiare neasteptatain/trio noua lume, pentru intaia ()era avind prilejul de astrabate tara, pana la curatul, romanescul ores, panala captivanta vedenie de invälmaseala si de lumina aBucurestilor, despre care Fintinaru, dus pentru o curadupa muscatura unui cine suspect, ni vorbise cu entu-siasm, spunind ca Iasul, sacrul nostru Iasi, nu e decitca o mahala a acestei Capitale a Rorniniei.

Lipsa de program, de ordine si de masura, multrioara insa scenelor de mai tarziu, imbulzirea prin tre-nurile gratuite dar Si cu glume ca a hazliului, batri-iorului Lazar Teodorescu, care vorbia jidoveste Evreilor

termina vadindu-se, cu undinaft" in loe de a ghiteNaht", í, avind in buzunar un bilet de tren ordinar inaccelerat, cerea conducatorului sa-I duca asa cum saleIn biletul lui" jaful de prin gari, copilariile care nefaceau sa mergem prin pravalille ploestene, rascolindmarfa, ca sa ni spunem apoi unut altuia uite, cindtrebui, de aici sa cumperi", coborirea pe scar' subrede,cu sutele, in adincul ocnei de la Slanicul Prahovei, intil-nirile la un coleg muntean cu o familie modesta, incintatade hazul Moldoveanului", care, stricind socotelile tina-rului filosof blond Pompiliu Eliad, in lupta cu Stuart Mill

Universitatea de acasA 181

insu$, conducea apoí la institutul Bolintíneanu, in triumf,pe rumana domniparS a casei, acestea slat numai ami-nunte WA mare importan pe lingS ¡deja ferii, a nea-mului, care se impunea, direct, nu prin cdrfi. Ce era pelinga aceasta trezíre de mindrie 0 de putere pretentia desuperiorítate a studentilor muntení, altfel crescuti, de lacarí cunnscusem la Ia0 numaí uprul despret al d-luiMehedinti, totu0 un Sovejean din Putna, dar avind ges-turile, IntorsAtura de spirit a luí Maiorescu aldturi de na-tionalismul recent al Ligei Culturele, able- injghebate deacep student', sau ochelarii alba;tri de metafisician rutinatat d-luí Mihail Dragomírescu, In urmärirea unor coneeptiipersonale pe care nu lea pArAsit cu toatA aproape una-nima lor luare in glumd Ori, aldturi, urriflarile oratoriceale Dobreplor din Ploe01, geanabetul" cel mare, carea apArut o clips, i bunul nostru conducator micul gea-nabet" 1 Ori, iarí, diseursul, cetit pe foí cu slova nesigurS,al luí GogAlniceanu, membru in Consiliul comunal dinurbea" cu StOtuia Libertatii, pe care pentru a-1 scurtapirliam cu luminArile noastre 1 Ori indemnul de a autointr'un fund de strada: obscura pe zeul liberalismului local,neinduplecatul republican Grígorescu lmpresía de totalera covir0toare. Cu adevArat pentru intela oara ne sim-líam Rominí, Rominí pana departe de tot, pan la Basa-rabia lui Dragomir i pana in malul riurilor largi carepurtau In unde doina luí Grigore Birsan. Crez statorniede o vial. Nu, nu, Fintinaru n'avea dreptate : cuge-Mile de agar nu sint totdeauna prostiile de mine"...

Si astfel, a doua zi dupa licentà, un drum mí se des-chidea inainte peste care eram síngur sapin, unul pe care,total nesfatuit, eram sa fac, í in cela ce prívete yieldmea casnicA, multe grqeli pe care, cum sint socotelileteribil de exacte ale \deli", care nu sine sama deed aveaísau ba ochil deschi0 end al luat o hotarire, le plate0Ipe urma cu multd durere.

182 0 viata de om

Deocamdata nu mai aveam rost in *coala Normal,unde era sa las un singur prieten, credindos mu/ti anide zile, pana ne-am pierdut din vedere, Fintinaru. intirn-plarea-mi scoase inainte 0 ceva nea0eptat : o catedra, obuna catedra de curs superior la liceul din oraqul undenumai cu citeva luni de zile inainte intrasem pierdut inzvonul vesel §i in zbuciumul desmatat al unui congresde studenti fara scop 0 fara rost : Ploe0ii.

0 catedra de latina. Cum ajunsesem a ceti fara nidogreutate oricare clasic, m'am presintat.

In vremea de azi, cind se desk& ' in cilia legii princare am eautat sa inlatur atita nedreptate, daunatoare§colii inse0, liqtele reusitilor la un »examen de capacitate"in care, cum candidatii sint cu sutele, e imposibila onceobservatie atenta a fiecaruia, once cintarire complecta astiintii, talenttgui 0 aptitudini/or, multe 0 felurite, -care secer unui adevarat profesor, nu-0 poate da sama cinevace era atunci un concurs pentru o catedra secundara,intr'o atmosfera de seriositate 0 de sigurA judecata,asemenea, de altfel, cu aceia de decenta 0 control laexamenele anuale 0 la atit de importantele i de respeC-tatele lice* pe care le cuno0eam.

Astfel intr'o zi de Mart m'am dus a doua oara la Bu-cure0i, unde un cald soare de primavara contrasta cuindaratnicele urme de lama din Iqul lieu. in comisiuneacare trebula sa ma cerceteze impreuna cu cloi concurenti,oameni in vrista 0 profesori 0/ experienta, erau numaiprofesori universitari. Atunci am vazut intaia oara figurade Dac torturat, cu ochii razboinici infundati supt sprin-cenele stufoase, a luí Grigore Tocilescu, arheolog, istoric,om politic pe atunci, cu care nu giciam de loc care vorfi legaturile in viitor ; ca 0 toti ceilalti, intre cari credca era 0 Odobescu, nobila figura, de o rara finela, cupletele crete sure in jtzrul fruntii drepte 0 largi, cu ochiialba§tri viorli, de o feminina dulceata, el a fost insa deo-

Universitatea de acasa 183

sebít de amabil cu baiatul venit de aiurea, de la o scoalarivala .si putintel despretulta. La o sedinta a AcadernidRomine, care-si avea localul intr'o odaie din bibliotecaUniversitatii, am fost chemat chiar intre acestí invatatipe cari, la Iasi, nu fusesem deprins sa-i respect preamult, si in Arhiva" am si publicat vre-ci doui dari desama din domeniul filologiei romine care erau destul deindraznete : acolo cíneva din fostii mid profesori, Cara-giani, cred, m'a- recomandat colegilor sai. Atita-mí aducaminte ca intre ei era inca unul din viitorii mid adver-sari la Universitate : V. A. Urechia. Pe figura Inca rumenasupt asprui par carunt, cu ochii mid supt ochelari, nuse arata nimic din tragedia de familie, grozava, pe care ovazusem desfasurindu-se pe Calea Victoriel /a un ceasde seara intre faclille aprinse.

Cu toate ca luptam cu niste concurenti format' la Lint-versítatea din Bucurestí s'i cu toate ca era vorba de ofoarte importantd catedra din invatamintul muntean, amfost preferat acestora. Tesa mea desp,re Virgil, scrisa pebasa lecturilor de la Uuiversitate, contribuíse poate laacest resultat. Atenía luí Odobescu, membru intetmConsiliu Permanent in care figura sí Hasdeu, era atrasaasupra mea, si aveam sa simt in curind efectele,fericitepentru o asa de rapede caller& care ma rasplatia deumilintile trecutuluí, a acestei simpatii, care a fost calda,durabila si bogata in urmari.

la Iasi- erau prieteni cari se gindiau cum putea sasa fíe ajutat tinarul Cu infatisarea nu prea solida, care,numit /a catedra din Ploesti numai dupa 1-iu April alacestuí an 1890, ca sa se faca economie in budget in-vederea pensiei atit de departate, era Inca fara nido altaocupatie decit folositoarea continuare a cetírilor sale. VasileOheorghian, de si cazut de la putere, era inca un factorde capetenie in viata Iasului, unde represinta tipul omuluípolitic de o corectitudine s'i de o demnítate desavirsita:

184 0 viata de om

m'a chemat la dinsul, cu oarecare taind, ca pentru unlucru de cea maí mare importan td pentru mine. Nu potzíce cd mdrImile politice nu md impresionau, de g peGheorghian il mai vdzusem din cind in chid, primit cuo mare deferent& in casa unchiului mieu 0 cumnatuluíluí. Afeptarea mea a fost rdpede satisfdcutd : in cuvinteincete, grave, el imí propunea sa stdruie pe lingd uncolonel arnic ca sa flu primít, ap de0rat cum eram,intr'un regiment de cavalerie. N'aveam, bine inteles, nídograb& 0, fin mal mare al uneí vaduve, cu un frate inarmata, ¡mi puteam continua in lini0e studiile _pestegranitd.

La o astfel de caldtorie nu m'am gindít insa eu. Pesteciteva luni, o bursa Josif Nicolescu", de trei sute de leípe lund, baní buni, era liberd, 0 fard concurs Odobescu,in intelegere cu Hasdeu, mi-o va atribui. Deocamdatdinsd md gdsiiu, din causa ingrijordrilor pe care, fard ca,eu sa 11 simt motivul, le inspira sandtatea cuiva crescut0 trupeqte prea rapede, chemat inaintea prerdinteluíConsiliuluí de m1ni0r1 insu0, Teodor Rosetti, venít pentniciteva zile la Ia0. FArd sa ma intrebe nimeni daca vreausd fac politicd 0 in ce club am de gind sd. md inscriu,fOrd sd mí se ceard niciun fel de servicil pe viitor, mís'a promis ajutor pentru a merge in Italia, 0 peste citevazile puteam sd inchid frumo0í galbeni al lui Napoleonal IIIlea 0 piesele de aur germane corespunzdtoare, unit0 celelalte de o potrivd necunoscuti inie, in sigurul qerparcu care ma incíngeam de cale.

X.

Dupä licentä

Am inteles mai tarziu numai ca acesti bani trebuiauajunga vre-un an de zile, avind sa-mi aleg do-

miciliul in vre-un Sandioriu i bunul doctor Bulcliu, elinsusi subred ca o frunzA palida batutd dl crivat, imirecomandase, de si fdra a-mi gag nicio atingere la plamini,un asemenea adapost la Montreux ling Geneva. De faptam fost acolo, la intoarcerea din Italia, sl mi-au ajunssa stau citeva ceasuri in severul, recele otel din mijloculvastei livezi, unde rasunau tusele prin culoare í noaptea ca-petele cite unui sicriu sunau de scar', iar, a douazi, sa ma asez la masa cu tovat àií cart scuipau in tuburide sticla, ca sa alerg Ingrozit la doctorul local. Nu evremea curd", a fost raspunsul era in Iunie sau la dlr.-situl lui Maiu, niar, daca un usor catar de git te in,-grljoreaza, poi sa te asigur ca al putea sàsimori cazindde pe acoperis". Am platit, am multamit í am fugit,de parca alerga dupa tineretile mele, bucuroase de \datain toate privintile, un cimitlr intreg Cu sticlutele pline inmina.

Minunea cea mace pentru mine, capabild sa ma si in-drepte daca in adevar a fi fost bolnav, a fost insainitiarea, subita, fermecatoarea pana la ameteala initiareIn natura si in viata, chiar si in literatura Italiana pe care

186 0 viatd de om

n'o cunosteam direct decit prín extrasele, °licit de com-petent si de cu gust facute, din manualul luí FrolloAdemollo, dar limba, din fericire, o vorbiam, sí inca.destul de curatel ca sa nu ma cufund in massa despre.-tuíta strainului exploatat, de care pe urma se ride!

Fara niel) recomandatle din partea nimanui, cu cit ¡mispunea asa de scurt sí de sec in rindurile luí maruntesi banale Ghidul" in frantuzeste al lui Baedecker, grabítmaí ales sa-si recomande otelurile i restaurantele nem-testí, m'am trezít, la capatu/ unuí lung drum austro-.german fara atrache, intr'o seara intunecata, in lumea deumbre si de soapte, de tacere misterioasa si de trecatoarefantasme a Veneheí. 0, ce bine ar fi fost daca nu m'asfi coborit din gondola de plata, cu discutía neaparata laplata, in fata scarílor de marmura i stilpilor auriti at ote-lului Bauer-Grtinwald, furindu-mí astfel, prín odaia cu ungalben pe zí í prin amestecata, confusa table d'hôte, aceasfatuire intima cu spiritul insusi al prasului infasurat asade larg si de shins de o asa de mare glorie Mi-a tre-butt sa ma intorc apoi aní de zlle, sa locuíesc prin fun-duri de campielli, ca la batrina Bruna Gregoretti nascutaPredonzaní", sa stau alaturí de oachese cintarele care-sícercau glasul, de ofiteri de marina sorbindu-si cafeauaalaturi de fidbla ordonanta, sa asíst la cumparaturile cupanerasul coborit pe fereastra, sa ma incurc i sa ma des-cure de zece ori pe zit fara a intreba, din .sfiala, pe ni-meni, de la un unghíti drept de stradita la altul, cautindde-asupra caselor de granit crucea calauzítoare a bisericilor,sa ascult, noaptea, serenadele incercate la ferestíle undese vedea un cap de femeie tiard sí de unde nu searunca o cana Cu apd peste focul curtenitorului i, zíua,pljngerea duloasa a copiilor razleh acompaniindu-se dinarmonica, sa¡vorbese orícuí i oricine sa-mí vorbeasca, sama amestec in toate placerile I petrecerile i sa vad, saipWeg toate durerile acestui oras uníc pe care-I iubesti

Dupg licentg 187

Cu totul altfel decit pe orícare altul in lume, chíar decitacela in care, fiínd nascut, ti-aí fi gasit chemarea si rostulvietii, ca sa uit ce mí-a fost aceasta mare greseala, aratacirii intrio vasta hardughie scumpa, gata sa primeasca.pe once strain pentru a-I face sa simta a nu este inVene/ia.

Si, in goana nebuna a cuí vrea sa vada pit mai mult,chíar daca vede, -neaparat, asa de rau, si mai ales a a-celuía care constata din zi in zi, la fiecare noua experientade otel international orí de pensiune" pentru forestier. i,cum joaca mai fiber monedele de aur in serparul luí,am yazut Padova, Vicenza si Verona, duld orase pas-nice, in care se auzia vorbind tare glasul vremílor decrunte lupte si de mare arta spontanee si imbielsugata,am prins privelistí trecatoare din Pisa, din Florenta, unclemai tarziu era sa-mi am, pentru rabdatoare cercetarí dearbiva, coliul mieu inteo adevarata casa locuita 0 eramsa-mi port pasii, calauzit de mini nevazute, de-a lungulArnutui palid si príntre copacii solemn' de pe povirnisuldealuluí sacru de la San Miniato, patruns de o frumuselaa realisarilor trecute pe pare n'o mai despaliam de arealitate ea insasí atit de fermecatoare, inielegind in sfir-sit ca una si alta merg inpreuna. Dar foarte confuse-mi.revin prhnele visite la Milan 0 la Florenta. Roma mi-aaparut fara sa ma pot ísola in domeniul maret al puteriLde odinioara si fara sa stunt fíorul de care s'a cutrernu-rat Asachí intr'un timp cind nu se invata atita istorie aRomanilor dupa escelentele card de erudipe ale Gprma-nilor 0 ale Englesilor ; apoi afurisita de calanza cu legaturarosie ma stapinia asa de mult, si scolarul de pana led.sill* datoria ineluctabila de a verifica pas de pas, casi mille de turipi care-1 Incuniurats, tot ceia ce era in-semnat ca remarcabil in paginde ghídului" : o, fell-,cite timpurile cind,- dupà lungi asteptari si cu greutati asade marl, tinarul de díncolo de Alpi se cobora incet in-

188 0 vtatà de om

-cet, in sunetul de clopoteí al diligentei, opríndu-se des-de la un .ora la altul, ascultind ce se vorbqte in tresure,tregind cu urechea la convorbirile populare d'imprejur,avind necontenít sensatía acestuí lucru nou, de atita arte0 tot odate de atita umanitate, pentru ca, la capet,de obosít, dar stepinit de atita vraje, se intre in casa a-deverat italiane a albergatore-lul, s fie dus cu un zimbet,cu o vorbe de prietenie ca pentru un flu sau un fratein ()delta recoroase, cu perdelutele albe, de la fereastamerunte a creía un gest ca pentru desvelírea uneí statuíse invedereze miraculul cu turnuri í portale, cu statuisure 0 fatade vergate de marmurí colorate, al unei cate-.drale

Dinteo ultime seriture am atins Neapole, unde, data.aceasta, nu titt cum, am avut norocul se nu Me InfundIn ímensul ora zgomotos í scuturat de friguri, ci se me-aqez, cu sentimentul ce aproape se zbate Marea serutatede soarele cald, intre portocalii i lerniii unei vile,mult case particular& unde abia dace mai retecia, tecut,un alt suflet de om.

In ceasurile cind picioarele obosite refusau se maimearge, cetiam cu lecomie aceaste literature, °date aple mare 0 remase í azi atit de interesante. Clasicil i-amdescoperit pe urme, síngur Tasso filndu-mi cunoscut, cugratille luí gentile 0 sentimental medievale in jurul unuisubject de cruciate, inse in forma unui clasicism al ceruiinstinct n'a disperut niciodate la aceaste nobile nape.Dar du I Malavoglia" i cu Mastro don Gesualdo",chiar cu Tigre Reale" 0 cu II maríto di Elena" ale luiGiovanni Verga me coboram incintat in acea lume de-sat italfan din Sud in care e atita naturalete í atíta =e-lite 1 unde pasiunile trige ciar i cald spre indestularealor. Carducci, cu versul lui de bronz In jurul unor calmescene de clasicItate romano-elenice, imi era reservat pen-tru alt timp í pentru alt spirit, dar, in cursul atitor

Dupg lice* 189

atitor cetirí in líteraturile cele mai deosebite; nimic nu-mipoate sterge din minte impresia lOsatd atunci, la aceavrista, in acel cadru, cu acea atmosferd, a descopeririiunei Rai rurale, de o asa de veche traditie si de anoutate totusí asa de mare, cum am cules-o din paginllecochet tipdrite ale artilor, cu coperta alba si Mini rosu,ale mindrului, singurateculuí povestítor naturalist al noiíHaiti. Numai in nuvelele norvegiene ale luí BjoernsterneBioernson, cu albastre reflecte pe margenile muntílorninsi de-asupra mdrii etern red, am avut acest sentimentde vía ld adinc inrOdOcinatd, dar avind nevinovdtia intdiu-lui ceas cind omul, fericít sí ingrijorat, s'a gasit in fofapdmintului pe care, cum se stie, bumnezeu l-a fdcutanume pentru aceasta biatd fäpturd a luí.

M'am intors cu paginí plíne de insemnarea zilnicd aminunilor prín care acuma ajungeam sa vad multe lu-cruri cu totul altfel, fdrd ca totusí sa md fi desprins, prinaceste zile italiene date mie inainte de doudzeci de_ anímdcar, din indestarea unor ¡del si sentimente lesite malmult din cartea cetitd decit din privírea naturii si a oa-menilor cu ochil mid., cu propriii mid ochí ; prea in-vdtat a prími, a asimila, riscind pe aldturi numal o ti-.midd cugetare proprle pdcatul scorn , nu proiectamasupra realitallí insesí fíínta mea, care s't ea isi avea si-siare dreptul la interpretarea celor care-í trec inainte sauvin catre dinsa, si, pentru aceasta liberare care nu vinerdpede si usor celuí legat de cartea copildriei si adoles-cente, n'am stiut intrebuinta acest minunat mijloc de eva-dare din cetit si tiut care e, in toate lucrurile sí in toatesufletele el, Italia.

Cum aveam un lung concediu, pe care nu--I intre-buintasem decit pentru o micA parte in cursul acesteí cd-Idtoril de pripd si de grija ultimuluí ban, era, pand ladeschiderea acelor lectil de la Ploestí pe care nu aveamsd le incep insd niciodatA, tot rdgazul pentru a relua.

190 0 viatâ de om

lecturi pe care cu i mai mare pasiune le-am urmat,luínd acuma cartile de la insusí Haímann cel mare, sin--gurul care a intemeiat o biblioteca circulanta, dupa ve-chi Rosetti si Winterhalder de la 1840. Niciodata n'ama vut atita tímp la disposilíe, atita libertate de -spirit, atitabucurie de a invata de la cei mat marl oamení ai lumii,al ca'ror gind mai scump írní statea larg la indemina, caatuncea, in acea varà a anuluí 1890, care a contribuitasa de targ sa-mi intregeasca sufletul, feríndu-ma, in aju-nul unor grele í din ce in ce maí lubite studií de spe-,cíalitate, de marea primejdle a ingustarti orizontului, apierderii simtului, asa de necesar, a/ proportiel dintrelucrurí.

Continuara folletonul mieu la Aupta", unde aparea rndin ciad in cind, in indifererla luí Panu pentru ce um-,plutura literara puneam eu in jurul gilcevilor politice carema desgustau adinc, asa cum ele sint, fara alta tinta decita intereselor personale, in jurul informatillor zilei, suptdespretul, care nu se cobora macar pana la formelennei ipocrisil politícoase, al luí Emil Frunzescu, vechiuuceníc al luí Rosetti, i inaintea intrebarilor repetate aleluí Ion Bacalbasa, splendid cu barba luí de Asirían,linga aspra figura poruncitoare a mareluí ziarist careera, si este, fratele sau Constantin, daca am un sístemcritic al mieu i, daca, din nenorocire, nu-1 am, apol dece nu-1 am.

Norocul mieu insa m'a pus in legatura l cu aIçi oa-,meni, in alta atmosfera decit aceía cu fum de pgari, mi-ros de cerneala i pripa a cugetarii í scrísului care e,supt bataia continua a stírilor din alai* a redactiaí.

Arthur Stavrí, care-mi confiscase cele mat frumos le-gate la Schönviszner in Iasi din cartile male francese, símí le V arata fara sa mí le dea inapoi, se avezase la Bu.-curesti, unde-si injghebase o trecatoare víata de famílie

Dupà lice* 191

si unde intilníse o loarte buna primíre pretutindeni, cusimpatica lui figura de romantic, cu alesele purtari detinar baler botosanean si cu acea poesie pe nedrept uí-tata in care, lipsind un puterníc sentiment si tot ce potda Wee, era, in schimb, o musicalitate dulce, un simtal celor mai delicate nuante, un impresionism care pla-cea. Cu dinsul am mers intaia oara la ,,Revista Noua",nu fara indoieli in ce priveste intimpinareab pe care asputea-o Osi pe linga Hasdeut eu care-mí vazusem inConvorbiri" cele doua studii de critica stiintifica" ale mele,de si cu greu, primíte, caci, daca ma presintasem la Ja-cob Negruzzi, nu fa'cusern cererea de a fi admis si incasa, bine pazita de ciraci interesati la aceasta, a luí Ma-iorescu , si care, pe linga aceasta, eram format in acelecercurí de la Iasi, care, iubitoare de precisie sí insufletitede un hotarit realism, nu pretuíau de loc splendideleavinturí romantíce, pe linga a devar, si une ori chiar im-potriva luí, ale visionaruluí basarabean.

Intimpinarea a fost insa deosebít de buna, poate sipentru a rapt un credinclos posíbil grupulut de un asade strict exclusívism de la formatiunea íntelectuala dinMO. hi casuta, din Strada Regala, a Revistei Noua",biata pravalioara avind in dos obisnuita ()dale a patro-nului, profetul taínelor cautate in filologie sí in istorietrona, o zi pe Saptamina, inaintea uneí halbe de bere, in-cuniurat de o curte care nu era potrívita cu _netagadu-ita luí marime. Era acolo, ca mai aproape al luí, Ion-nescu Gion, pe care se spunea ca. sí-1 doríse gínere :nail, gras, pieptos si. invirtindu-sí eroic bustul, fata luí eainsasi avind aceiasi infatisare a until baron medieval caresf-a parasit platosa, asa de dirz ii era infipt parul asprusí asa de rasucita 'a bataie roscata mustata ; numai ()chilstersi, in cad plutia o dispositie la glumele usoare, vadiaadevarata fire a omuluí incintat de propría luí frasa, incare credea ca descopere influenta elegantelor inhorbo,-

192 0 viatd de om

tale ale luí Odobescu. Anecdotístul Speranta zimbledesupt ochelarí in fata rotunda, plackla, de loc autorulsnoavelor lui populare, de altfel blindute, fara indracítaverva a teranuluí, i de.-asupra conversatiilor, in careHasdeu insusi amesteca, potolít, mid rdutdp, cu pipa-ratul sau accent ruso-polon, se auzía vorba, smulsddin dintil strinsi, a filologuluí Lazar a'ineanu, om de oioarte larga gomprehensiune 1 cu divínatii care, mai tar-zíu, cind s'a despartit de tara, hotarit sa-i uíte i limba,l-au creat o merítata reputatie in strainatate. Círculindintre acestí obisnuití, cu grija de a umplea halbele sí dea indeplini alte functiuni de chelner, o ciudata fíinta culunga barba blonda i °chi' stersí melancolici isí fAceade lucru, pe care Hasdeu o gasise nu stíu unde, pentruo sarcina care nu era potrívita niel cu originea, niel cuocupatiile, nici cu aptítudinile lui. II cherna ConstantinGhionis, nu stia bine romaneste numele mieu flindtermínat cu a se bucura dé tratamentul unuí substantívfeminin , dar culegea i repartisa artícolele, putind faceprímite din nepkmite i neprimite din neprimite, dupa re-lapile personale, s'IL figura ca secretar de redactie pe co-,perta cu desemndri rosit incunjurind portretele schímba--toare, opera fara gust a unuí alt inventat, Vonsovici. Aici,Cu void luí Ghionis au aparut nu numaí schítele din Ita-lia, dar í al doilea rind de versurí dupa cele, de altcaracter, din Contemporanul".

Atmosfera, din care nu lípsia gluma, era insa ingreu--lea de preocupatía continua a directorului í amfitrionuluisí de profetia lugubra in legAturd cu dinsa. De scurtavreme murise singurul copil al luí Hasdeu, o fata frumoasa,&Ina si de insusirí íntelectuale deosebíte, manífestind Incadin ardí adolescenteí un distins s'it solid talent literar. Deo sanatate subreda, nesupraveghiata in anii marli crisetrupesti, coplesita de studii, de cetiri, de incergarí indomeníul creatiunii, Iulia, íubita luí Iulíe, revenise din

Dupl lice* 193

Paris foarte greu bolnava, sí toate ingrijirile devotate n'oputusera scapa de la v o moarte asa de prematura : lacimitir mica fa ta palida, ajunsa" in [cavoul famillei, era,oblectu/ mtngîieríi i desperarii rxenorocituluí parinte, careanunta, in prada ilusiilor spiritiste, pe care í le servía cu,dobinda Ghionis sí sotia luí, o profesoara francesa, dar,cu aceiasi lipsa de,sinceritate, í al/ii, ziva precisa, ctinMartie 1-891, cind Domnulur iIva reuní sufletestecu cea necontenít plinsa. Durerea-í smulsese o poesienoua, in care puterea sfisietorului sentiment ízbutía sainvle forma, care ramasese stingace 1 abstracta.cate cu ingrífire, in treí miei volume, versurile i prosafuliei erau cel mai pre/los dar pe care-I Putea face celvesnic nemingliat, si nu mi-am dat sama in de ajuns cucita nerabdare astepta el de la mine acele pagini decrítica pe care aceasta izbucnire de tínereasca poesie lemerita de sigur. Prín odaía glumelor, une orí i triviale,la Hasdeu insusi, vestit pentru aceasta, treceau decruneor' ca niste batai rapezi de arip1 albe si se tirau mucedeaburiri de cavou. Oricum, supt niciun raport, nu ,erabine de trait aici, dar si din sufletul de parinté stingheral ilustrului stapin al locului se desfaceau uhde neprevazutede bunatate, ca atuncl cind, fa inceput chiar, cu degetelelui fine el dadea intr'o parte bretonul" mieu ieseanrestítuind libertatea si lumina fruntii.

In acele citeva luní de mare liníste í muliamire alemele Alecsandrí, de mult slabit de boala, secat de cancer,se stínse. Revista Noua" trebuia, in gindul luí Hasdeu,sa aiba o amintire mai larga a poetuluí unei intregigeneratfl in miflocul careia descalecase pe la 1856 tinarulBasgrabean. Celuí de curind venit i s'a facut marea cínstede a-I cere acele pagini. Trebula sa mA duc la Kogalni-ceanu, care-0 petrecea batrinetele ingustate i nacajitede eterne nevoi .banestí In vita sa de la , osea, pentru

cere unele informatii prim care schila mea ar fi putut13

194 0 Wail de om

M. capete o valoare de originalitate. Pe marele orator, peadunatorul Cronidlor moldovene il zarisem, 'Cu burta luienorma zguduíta in bírja cu care se transporta acasa,cum, drept si solemn intr'un asemenea vehícul, privindprinciar la lumea de pe trotoare, prínsesem din fuga, toto singura data, pe Alecsandrí. Dar &dui ca m'as puteapresinta eu, cu ce eram, inaintea aceluía care personificaasa de 'Ault din trecutul cultural si, politic al neamuluímiett ma paralísa. Mi-a fost Imposíbil sa leau hotarireacare m'ar fi asezat in fata luí. Am scrís (led cu caldura,asa cum ma prícepeam, studiul pe care 1,-am reunítapoí cu acelea despre Creanga sí despre Veronica MideIn uritele volumase leftene a un leu pe care le scotealíbrarul íesean araga.

In scrisorile lui Maiorescu, ale oblegtívului si totdeauna_demnului, goetheanului_ sí olímpianului Maiorescu, decare acela0 sfiala ma °prise sa incerc a ma apropia, amgasít cele doua rindurí amare si nedrepte tant _de fielentre-t-il -dans riinze des... dieux ? in care, orinduíndu-ise lui Negruzzi sa pule In Convorbiri" un símplu ne-crolog al lui Alecsandri, once alta, pentru un astfel deom, de altmínterea intrebuintat la junimea" mai multca un ornament dintr'o veche garderoba scumpa, tre-buínd sa fíe o lipsa de gust, se vorbía si de tonul sec'pe care-4 intrebuintasem eu in Revista Noua" Durereavenía, se pare, din colaboratia mea la publicatia adversa,poate, larasi, dinteun artícolas de la Lupta", in care, demult, opusesem critica de constructie a luí Gherea celeíde catedra si de tribunal a omuluí care de sigur aveamarl meríte, Inca nu destul deslusíte, dar nu si sensuldesvoltarilor istorice sí neaparata lor perspectiva.

Nemultamírea neiertatorului critic putea fi determinatade altfel sí de faptul ca avusem onoarea sa flu legat, induda tineretel mele, cu aceí fruntasi al literaturii romd-nqti díntre carí dol, °data membrí al bjunimii", pe care

Dui:4 lice* 195

o pArAsiserA, stateau chiar príntre cei mai Whip dincolaboratorli lui Hasdeu : VlahutA, care í-a dat din cele maifrumoase poesíi ale luí, tar Delavrancea, autorul Sul,-nicai", i-a impodobít revista cu dteva din cele mal strA-,lucitOare schite ale sale, de o Uímitoare noutate pito-rescA, in care traía tot sufletul, naív si ínventív, com-plicat si mucalít, capabil de cea mai malta poesíe s't decea mai exactA reproducere, pAnA la uiit si trivial, alpArtií muntene din poporul romAnesc.

Am inceput cunoasterea lor prín Caragiale. Discretul,onestul magístrat Vasíle Tasu, vechíu credincíos al junimii",bätrinul cu care cram atund inrudit, mA duse intr'o zí in casadin Strada Polona unde stAtea dramaturgul, de eurind insu-rat cu d-ra Borelli si tata a/ douA incintAtoare fetíte, primi-toare familie la care se adAugia sora d-neí Caragiale síunde masa deschisA era impodobitA cu arhitectura mA-lastra a unor neuitate tòrturi de castane. Presíntat intAluea un negustor de nu stiu ce, de linA mí se pare, n'afrebuit sd fiu sfredelit macar o clipA de aceí strabAtAtoriochi negri de supt fruntea larga pentru ca sA mí se spuiecine sint. Foiletoanele din Lupta" le cetíse si nu-r des-p/AcuserA, cu tot bagajul strAin pe care-I purtau Inca inspínare, sí se vedea, de sigur, prea mult. In aceasta primavisita chíar am putut cunoaste comorile de improvisatie, cuatita vervA Si coloare si humor si. simulatd violen, cuun rafínat shut, mostenít, de mare actor, ale aceluía_ care,in toatA viata luí, gonínd dupA mostenírí, ca a Momuloainasa de lute cheltuítA, sí dup& multe inchípuiri de la care 'lidn'avea ce cheltuí, a fost, ca si in neintrecuta conver-,satie, un rornantic de o formidablIA imaginatie sí de unstrdludtor capriciu, si totusí s'a indArätnidt, contra firii sale'sd fie, sí in comediile realíste, si in povestirile cu su-biecte din acelasí medíu real, sí in observatille corosívde critice, un claslc pand la obsesie si maníe, rafínind ne-contenit cel d'intAiu scrig, chiar cu ríscul sA-i lea tot ce

196 Q viatt- de -om

e proaspat in spontaneitatea creatoare. i atunci mi-a re-cOmandat pe retinutul scriltor geneves Rodolphe Toepffer,si cu bucatele de chibrituri rapede manevrate pe masaa cautat sa-mi invedereze cum arta nu e decir q aproxi-matte pe care cu un singur gest usor pop ajunge s'co-distrugl. Alexandru Vlahuta nu trecuse decit foarte putinpe la Convorbiri", und allele erau ideile conducatoare,care, de si revista parea deschisa oricarui oaspete care-avea pulina indemanare la scris si relatii sociale bune, incamal pastrau groaza fata de once putea fi tendinta dea moya: Caragiale el insusi fusese adus a caricaturàacelasi liberalism de care, cu Rosetti in frunte, isi risese insatire Eminescu, redactor la foaia conservatoare Timpul",dar de sigur nu ca un naimit, ci ca un convins traditionalist,pana la a- vedea Grcco-Bulgarimea" numai dincolo de parti-dul unei boierimi puternic invristate cu Panariotii. Acela care,ca tin& profesor, incepuse cu atacuri impotriva mediulutsocial, a pastrat totdeauna pornirea revolutionara pe careo vadiau inca de atunci poesii ca frumoasa La oglinda", cut

...saloanele bogate,Unde mintea nu gindeste, unde mima nu bate,

asteptind vremea cind imprejurarile ii vor permite, ji vorimpune chiar, sa lasa in fata cu vechile arme, bine In,grijite, in mina. Atunci cind, prin legatura intre cei trekcorifei ai mai noitliteraturi, am ajuns a-1 cunoAste, liriculcu glas adinc vibrant, cu vorba socotita, care ducea cusine un trist mister, cu toata momentana \data fericita,si cu °chit adinci, cite °data strabatuti de scintei, cari rd-sariau impresionant din intunecata fata, taiata de multe brazde,asupra careia se lasa .pe frutite aripa de corb, rupta.pared din pasarea lui Edgar Poe, se °prise in cariera luí literara, dup6 nuVelele pline de duren socialeca si de suferinti omene0i, si vadit isi cauta o cale.

Vointa si hotarire, pasiune, franche0, mergind pana la bru-talitate, de militant liberal, care dadea Vointii Nationale",

Dupl licenta 197

,,cearsaful", eum ii zíceau adversarli pentru vastele pro-portíí materíale, caracterísdrí pecetluítoare, ca umbra M.tacitoare cu mustdti albe" pentru Dímitrie ardtíanu, fratele-,cel mare, rdzvrAtít contra celuí mjc, dar maíCleonte cel fdrd rusíne" pentru zburdatecul Fleva,lavrancea, Trubadurul" cu alduta in cuíu, apartinea maimult lupteí pe care o purta sí in care aducea tot atitacrez cit adusese Eminescu in apararea partíduluí din fatd

in dogmatíca osindíre a tosílor" de toate spetele.Cum Caragiale ducea in toate domenlile literare

mijloacele omului de teatru, cum totul la Vla-liutd fdcea sd rdsune coarda melancolícd, une orí, alte or'rebela, a lírículuí, pictorul care trebuía sd fíe Delavranceainsufletía in felul &Au nu numaí once scria,. odatd,desemnind ca o jucdrie o roatd la Revista Nouel, Meusepe Hasdeu sa conceapd studiul Baccea í cdpätind", dar síonce vorbd, cu atitea intonatil deosebíte $i orícare dininstínctív rafinatele luí gesturí. Romantícul rAmäseSe, cucravata in vint, cu dirza indreptare a frumosuluí par blond

cret, cu mustata mica, ascutitdf menind rdzbolu, cu-strdlucírea, de 'Matra scumpd, a ochiului profund albastru.El vorbía, judeca, lauda, condamna, impunind grupuluipdrerile í simpatiile sale.

Eatd de incercdrile mel poetice, la care Caragiale se-opría numai Ca sd-mi observe ca ,placrimi" nu rímeazd-complect cu patimi" i recomandindu-mí hazliul pa-,

ca sd nu pierd duioasele lacrímí", i fa td de Vlahutd,extrem de reservat in judecarea líteratudi alttfía, el mdpunea sd-í cetesc din caíetul mieu, sí-sí poate inchípuíoricine ce bucurie putea sd-mi trezeascd in suflet cind

cerea sa í se repete versuríle din Perikles" :Marea neteda, oglinda de salir, doarme supt raza,Pe Acropole zetta protectoare privigheazaPeste.tirgul alb ce 'nth:de dunga lui pana departe,

198 0 viatl de om

sau, din Tirol"lar titèra sun'd 'n vale la vre-o stin'd pära'sit'd;Cintind dragoste nebunkqi durere nesfir§ita,

si el insusi, cu glasul cald, catífelat, invdluitor, trecea prinmagia dictiunii luí versurile fard pretentie ale Iorgutuluí"..

Cei treí de o sama se adunau adesea seara, cind la unul,cind la altul, si í-am avut une ori, cu atita recunostintd,in cdrndruta popasuluí mieu bucurestean. 0 síngurd data,in casa pe care o locuia Vlahuld in dosul Legatieí bul-garestí la Delavrancea te duceaí in fundul uneí vastecurti, lingd actualUI camín de fete Spíru Haret" a

apdrut, presídind patríarhal, cu fata-í de bun sfint mus-cdlesc, chíald, blonda, surizdtoare, cu o binecuvintare infiecare prívíre sí cu o netezíre in flecare gest, acela acdrui idealogie se manifesto in cam greoaiele lui críticesociale si socialíste, netezíte de o mind asa de dellcatdin ce prívete stilul ca a tovardsuluí" su Nadejde ; in-susí Constantin Dobrogeanu, dublu pseudonim, care, inliteraturd se inlocuía cu alt pseudoním dublu, Ioan Ghe-rea. Toatd infatisarea sl sufletul la fe! a prigonituluí,a intemnítatuluí in sumbra Rusíe taristd, care parea cd tirdstein piclorul bolttav o amíntíre de ghlulea siberíanä, era deo nesfirsitd _bundtate, de o dorintd de a eistiga suftetelepentru doctrina sa, pe care el o intelegea färd ura cese amestecd de altli in manifestarea, vlolenta sí strlintd, aacelorasi credintí. Nallonalismul mieu nu se otería Inain,tea origínií evreíesti pe care l-o cunosteau cu totií omu-lui muncítor sí modest, care, cu atita prestígiu cistigatprín talentul sdu, nu ofería nimic pentru o cit deusoard deviatie a relígieí sale socíale, cl se multdmía satale de dimineata pdnd noaptea tärziu halcele de jambonpentru vísitatorli grAbítí aí restaurantuluí din gara Ploesti,unde stílul era de sigur maí bun decit ce scosese IonNadejde din silíntile in_ altd limbd ale Rusuluí de edu-cape. Rare ori o vorbd íesía din gura aceluía spre care,

Dui:4 lice* 199

si in nadejdea unui larg studiu de explicatie filosofica dinparte-i, se indreptau ochii celor de fata, dar, cum la nict-unul nu era nimic de scos pentru propaganda ce in-teresa inainte de toate pe omul care nu putea sa aibasimt pentru imponderabilu. 1 estetic inteo limba abia, si,insuficient, invatatä, articolul sperat nu l-a avut niciunul.

Planul unei reviste literare, asupra careia sa planezeinspiratia celui care facea mai mult rap junimismului in-fundat peste urechi in política cleat toate atacurile decaracter personal, LIM directie í fara program, ale Re-vistei Noua", míjia la orizont. Dar despre aceasta »Li-teratura í Stiinta", ca í despre multe alte lucruri inlegatura cu literatura, de care md simtiam legat cu totsuletul mieu mai mult decit de once ramura a ;Uintain care-mi capatasem o oarecare initiare enciclopedica,va fi vorba mai tarzfu. Caci aceste relatii, din vrem-ea ceamai linistita i plina de mu/tamire a tovardOei in trei, aucontinuat I mai departe, dar fara aceiasi netulburatasatisfactie, caci alii, de multe feluri, cu dibaceau stiut, ca de obiceiu la noi, sa se strecoare la mijloc.

Departindu-ma dinteun mediu in care era pentru minemai mutt decit imi merita yrista de -nouasprezece aniabla Impliniti í putinele mele osteneli de qcolar si deincepator in scris, am luat, in toamna lui 1890, din noudrumul Apusuliii. Data aceasta drept spre Parisul undetrebuia sa fac studii de trei ani de zile in atitea domeniipe care nu le cunosteau in de ajuns acei cari mi lerecomandau solemn prin hirtia onoratului Ministeriu".

XI.

Trei ani de sträinätate.

Ma vad Inca pícat ca din cer, cu palariuta mea cenu-sie, cu fulgli uneí barbi incepatoare, cu ochií speriatí deacest índescríptíbil haos, in Parisul de la sfirsítul veaculuíirecut, in care, dupa intaía covirsítoare uimíre, mi-autrebuit luní intregi, nu ca sa-,1 inteleg, cad nu fusesemtrimes pentru aceia, í eram asa de strins de indatorírilemele incit nídi. n'as fi putut indrazni sa incerc a plutípe acest ocean, ci ca sa-mil gasesc cuibul din care ati-tea lucruri de invatat, mal tarziu sí atitea de facut, nu-mívor putea ingadui sa ma desfac decit pentru trecatoare

insuficiente priviri rapezí in acele orízonturí fara decapat.

O gara vuínd de lume, in care calatorii erau aruncatídin proastele vagoane ale Companiei de Jst, incalziteprin tuburí de plumb cu apa calda, care, din usa deschlsaasupra unuí frig cam ca la not, í se aruncau in picíoarede sa i le sfarme daca nu le pazial bine, apol un ímens bu-levard infasurat in muceda ceata. de toamna, din care vaploua aproape necontenit, un míros de sufragerie in careabía s'a mintuit o petrecere, fronturi nesfirsite deNcasenegre inalte, una ca alta, o lume grabíta, chinuíta, ada-postindu-si supt umbrele cilíndrele burghese ori sapcilemuncitoresti, femeí care nu aveau in zilele de lucru raga-,zutile societatii noastre de de-asupra care traía numai in

Trei ani de strAinAtate 201

serate 0 picnicuri", cu doamnele valsind moale in bra-tele ofiterilor cu epoletele lungi de aur, strígatele prelungí,triste ale vinzatorilor ambulanti, cari erau pe toate strazilein tot lungul díminetii, o ísolare, pentru mine, ca in mij-locul celui mai fara cap& pustiu, lata ce m'a primitin dimíneata cind am facut cunostinta cu cetatea ímensade unde atita lumina mí se coborise in suflet sí undetraíau, ínaccesibili, dar cu atit mai adorati, zeil mieí literari,asa cum iii. cunoscusem unul cite unul parca as fi traitaní de zile intre dinsii, impreuna cu Caragiale, Vlahutasi Delavrancea, eroii indigeni , din paginile delícat ilus-trate ale luí Daudet, in Trente ans de Paris.

Casa mi-o tiarn d'inainte, de sí cred ca am petrecut--citeva zíle in acel Mel Rollin, cu numele mareluí istoricdin veacul al XVIII-lea,.chiar linga zidurile venerabile,dar foarte modeste, ale vechii Sorbone, plina de mucegalusí de umezeala, dar atit de adinc strabatuta de un trecutasa de mare. Panu locuise in acea casa din Rue dest'coles 6, unde am fost prímit ca o veche cunostinta, cuacel maternel spirit al batrinelor Francese din micaburghesie, de doamnele Lagier, venerabile sexagenare,díntre care una avea o fata purtind bíblicul nume deJudith, dar lipsíta de tot ce poate da un Olofern inainte-ca momentele de dragoste de care s'a bucurat sa fieplatite de sabía pedepsitoare a eroinei. Doua odaite, cuobisnuitul camin de marmura la care te uiti cind si-efrig si te miri ce rapede se consuma fara níciun folosloadba de lemn menita mai mult sa tase un frumos ja-ratec de o lumatate de ceas, cu inaltul pat in care picioa.-rele mele supt pilote/e umflate cautau in War, contrarecelii invaluitoare, capetele until bun oghial" moldo-venesc cu mestesug cusut, doua, trei seaune sí o masulade lucru, pe care m'am grabít sa insir toate revístele lacare colaboram, un dulapior pentru carp, acesta erasa-mi fíe multa vreme salasul. De-asupra, níste offted

202 0 viatà de om

greet Cu familie se dístrau tupaind tocmal in ceasutilecind lucrarile date de profesori imi cereau mat multalinkte, 0 mai-maí sa se incaiere o lupta greco-rominain momentul cind, satul sa bat cu batul in plafond, amle0t pe scara somind inimicul sa se presinte §i, elapartinind elementului militar, m'am eonvins ca. e gatasa lea instki ofensiva. 0 nenorocita de slugulita, infasu-rata in hainute negre, care aparea un ceas, cloud pe zípentru a face curateníe, cu pretentia de a í se ingadur,supt pretextul ca duce portocale acasa, sa imputinezeprovisía noastra de carbuni puturosi. Nu qtiu unde min-cam inainte de a face, intr'o locuinta ceva mai larga §i.

cu alt orizont, bucataria acasa, dar duse erau pe luni dezile biekugurile moldovene0i cu care, dupa torturile colii,ma obknuisem.

Societate romaneasca nu mí se recomandase, 0 eu in-sumí n'aveam cum 0 cind s'o caut. La doamnele Lagierera insa un Romin, qi ce zdravan, masiv0 serios Romin 1,viítorul doctor qi general doctor Vícol, care focuía insaintermitent, anumite legaturi feminine rapindu-1 cu sap-,taminile gri/il gazdelor. Ne vedeam foarte rar 0 cu dinsul.In otelul mobilat din fata Sorbonei au descins apoi, pentrustudii in alta dire*, vechiul mieu coleg de clasa malmalta la Botopni, Evolceanu, foarte hotarit sa nu piardatimpul 0 muncind din greu la filologul Otto Riemann,pe care I-a pierdut in urma unui accident in Alpi ; bunconcetatean 0 prieten, care tinea contabílítatea exacta adatorillor pe care toata lumea le facea la econprniile luí.Apoi, Bucurepean din Giurgiu, plin de mindria tfneitese despre Cabíri 0 a laudelor /ui edobescu, TeohariAntonescu, mítitel 0 slab, cu ochelarí savanti, d. Radu-lescu Motru, pe vremea aceía complect boern in apucaturí

0 Evolceanu era in masura s'o stie mai bine decitorícine, 'Ana ce, nesatisfacut cu filosofía francesa, sf-aluat zborul catre un Berlin mat metodíc 0 mai original,

Trei ani de strAinlitate 203

d. Díanu si el student la latín, inchis feciorelnic inteoodaita totdeauna incuiatd, din care un foc a fAcut sd Ms&ca prín minune si o tiara. fiintd feminin& Ba chiar unuldin fiii bogatului propríetar N. T. Popp din Craiova, venítpentru níste studii de drept. Odatd am fost chemat inteuncolt de Vaugirard la un pension ca sd cunosc pe o dom-nisoard Poenaru Cdplescu, care se cerea íni/iatd, prín in-sistente/e mamel sale, in místerele limbil latíne, dar nueram om de angajat pe bani pentru preparaiii acasd, sjnicí bruna mea elevd cu ochii mdrunli de soarec nuintelegea sa-mi- jertfesc timpul pentru dinsa.

AtiVa... La seclia istoricd din Scoala des Hantes Etudes,care se cere presintata cu ingrífire pentru 61 bine am luat eude acolo, si hu-I pot uíta ilia pand acuma, era numaí un Ro-mm, al cdrui nume nu cred cd trebuie sd-1 spun, un gras s'ioaches Oltean, foarte dibaciu in a recurge la vechí edituítate qi a face din ele tese noud, foarte apreciate, läudatfiind chíar a a cautat sd invie cu talent opinii poate penedrept parasite, .s1 tot asa de díbaciu in a muta pe che-¡un i cdrtile pe care void sO le eumpere, dínteo ladita inalta cu prqul considerabil mai Epic : mí-a spus de lainceput cd el a venít ca sd se pregateascd pentru catedrape care pe urma mi-am permit sd o ocup eu, far el n'aocupat niciuna. Mai tdrziu nupaí, ca elev al Seal Nor-male Superíoare, unde Odobescu ízbutise sd-i capete unloc, a apdrut Pompíliu Eliad, dar mediul cel nou a pre-fdcut foarte rdpede pe fostul scolar al luí Maiorescu, sígurcd va deschíde drumurí cu totul noí in filosofie : n'autrecut decit vre-o citeva sdptdminl sí I-am vdzut veníndla mine foarte spdsít, ca sd-mi spuie cd a cdpdtat o tristd,dar folosítoare convingere : cd nu stíe nimic sí cd trebuie.6d reiea toate de la capdt. Eu, care n'aveam despre mine,Cu scoala mea din Iasi, aceíasi convingere, m'am raliat,fíreste, dar, de acuma inaínte, pentru ciiíva ant, cu toataprietenia, la aceastd convingere a lui.

204 O viata de om

Studenri rominí erau multi, aproape incalculabil demulti, dar nu mergeam eu acolo unde-4 puteaí gasí cugramada, neocupati, zgomotosí, gata sa se injure 0 sd sebata, prin cafenelele In yoga din acest Cacti& Latín culegíunile internationale de tinerí de toate natille, unín-du-se numaí prín gríja amarita a cariereí sí prín aplecareacatre petrecerí in tovarasía unuí public feminín special,,cu care omul insurat n'avea nimic a face. Cite unuldíntre bursieri se rísca pe acolo, din curíosítate sau dinpatíma de a juca tablele, í astfel Teoharí Antonescu s'agash expus brutalítarlor unuí institutor bucurestean venítpe sama luí, care-si pregatía doctoratul in drept.

Ne-am dus atunci la Legare ca sa-í cerem interven-'Oa. Dar personalul diplomatic, cam de vrista noastra,ne-a primít Cu toata autorítatea pe care í-o dadeautele luí functiuní. Minístru fusese Alecsandri, i locul ra-masese neocupat, interímatul hind tínut de d. Nanti, acarui asamanare cu presedintele Carnot era in adevar-uímitoare. Dar 'Ana la d-sa era drum lung 1, cind 1-amvazut, am capatat numai neaparatele recomandatii sa nu,ne batem" Izvorul de dreptate nu functiona. .5í, de aft-fel, nícíodata de la Legare nu ni-a venít un sfat, o di-Tectie, un indemn. *1 tot asa va fi si aiurea, la Berlín C.Díamandy primindw-ma, chid veníam sa-mí reclam bursa,cu intrebarea : Dar ce, murír de foame ?". Eram sin-'gura natie in care colonia, compusa maí mutt de stu--dentí, era lasata cu totul de capul ei. De aim a resultatca, la moartea luí Manolescu, marele actor, la moartealuí Kogalniceanu, care n'a supiavietuit ultímeí luí ope-rag sícríul straínuluí a fost dus la gara in goana mare-a undo trasurí a pompelor funebre, fara ca, din sutele deAínerí rominí, unul síngur sa fi fost acolo ca sa aducà.omagiul ihdolíat al recunostinri.

Asa singur am stat in acesti ani de studií francese,-síngur cu profesorii miei, cu lucrarea careía in curind

Trei ani de strAinitate 205,

m'am consacrat, cu cartile pe care le &lam pe cheiurisí de a caror binefacere nepretuita va fi vorba pe urma.°data insd mí-a venit o foarte veche cunostinta, poetulGheorghe din Moldova, mitítel si bondoc, rosu si jute,.pe care, casatorit de curind cu malta, palída sora a luíVasile Conta, Ana, Statul il trímesese pentru studii destatistica pe care le urma cu un moldovenesc si botosa-nean ragaz, pe cind sotia luí, foarte inteligenta s'i neasa-manat mai intreprinzatoare, facea tot posibilul .ca sa cis-tige din aceasta scurta sedere, sí, ajutata de o sora demult asezata ca doctoroaie la Paris, rascolia orasul intoate colturile.

Ma mutasem acuma in Rue du Cardinal Lemoine,la doí pasi de locuinta veche, in al cloilea etaj alunei case curatele, Cu o gradina parasita alaturi si h-

fa cu nuditatile unor bat, si aici, avind in serviciu sí oharnica bucatareasa sí fata in casa corsicana, de un mare'devotament, mobilasem cloud odai Cu boiserii si tapetede postav, cumparind din banii bursei cu ingrijire so-cotite, si din ce-mi dadea suplinitorul de la catedra dinPloestí, o moblla care mí se parea culmea luxului : ca-napea, fotolii imbracate in catifea, o biblioteca. Puteamchiar sa poftesc la masa si, odata, intr'un ajun de AnulNou, am trimes dupa rasaritul soareluí de a doua zi pe fostulcoleg iesean Gane aya, incit trebuia sa intrebe ca sa-si gasea-sea domiciliul. Stateam trite() casa unde stateau si pensi-onari, a caror disparitie o semnala dolitil de la poarta, ciar sicite un misterios student care la rniezul noptii batea lausa necunoscutului ca sa ceara chibrituri, dar nu maistía unde i-o fi odaia, si intre atitia locatari eu eram-pentru concierge-ut alsacian, pe care asa de rare ori iltreziam cu obisnuitul Cordon s'il vous plat ca sa-mi des-chida usa, unul din cei mai respectabili si prin cores-pondenta, ziare, reviste, jurnale, care-mi venia din tara,motiv pentru care Cerberul nostru ma ridicase la treptele

2 )6 O viatd de om

nobletei, intitulindu-md statornic, doi aní de zile : Mon,-sieur du Chorka".

Petrecerile nu puteau sd existe pentru cine avea o sar-cind asa de grea pe umeri sa ajungd in aceí doi, treianí la nívelul colegilor francesi, pregatiti altfel sí in alte-imprejurdri, lar, dacd e cu putintd, sd-i i intreacd. Rareori, mult mai rar decit ceilaiti bursieri, la cari, ca laE volceanu, se trezíse o neasteptatd i absorbanta pasíunepentru musicd, mergeam la teatre, i tot asa de rar laOperd. Niciun spectacol nu mí-a ldsat vre-o amíntire,afard de un Par le glaive al hit Richepín, romantic in-terpretat de sumbrul Mounet-Sully. lar la Opera am avutprilejul sa vad cum cade, in duda frumoaselor cintecede pustíu ale Turanienilor sdi, cu o reginä prisonierafrunte, Le Mage al lui Massenet. Vad inca pe grosul tenorEscalais, Base dupd care se nebunía Parísul, si pe cintdreatacu glasul ciar, dur i sec, d-na Melba, spre care atentiaParísienilor se indrepta mai mult pentru ca stiau legAturaei cu blondul pretendent la tron, ducele de Or1éans, care,mal tirziu, cumintit, dar nu pentru prea multa vreme, aluat in cdsdtorie, ciad eram eu la Viena, pe osoasa ne,-poatd a luí Franz-joseph, María-Doroteía.

Dumíneca, incercam excursii In imprejurími. Dar atilalume se arunca asupra tramvalelor, unde se fdcea contra-lul biletelor, i asupra cochetelor bateaax-mouche de peSeína, incit groaza i desgustul pe care mi. 1-a inspirattotdeauna imbulzeala omenirii nerdbdatoare de a lua citmai rdpede un loe cit mai bun md fdcea sa md intore,adesea, inapoi.

N'am cunoscut casa unuí coleg frances, burghesíaacestei societati asa de prudente sí de econoame feria.du-se, cu dreptate, de once strain care n'ar fi fost in-delung í cu ingrijire veríficat. La profesori nuera obi-ceiul sd se mearga, í inceredri fAcute nay mi-au datlectii usturdtoare. Nu stiu cum, si prín cine, m'arn pa-

Trel ani de strainAtate 207

menit insa intrio seara in bogatul apartament al luí EmilePicot, fostul secretar al printului Carol, cercetatorul lite-raturii noastre trecute sí al cinteculut nostru popular,despre a arid publicatie in acest domeniu vorbisemcindva fara ca el s'o ite, i, acolo am gasit pe unGerman inca tinar, cu /unga barba castanie, care s'a re-comandat d-rul Gustav Weigaird, viitorul creator al Se-minariului romanesc din Lipsca. tint aduc aminte ca, vor-bind tot despre. lucruri romanesti care plictistau visibit peatunci asa de voinica í de blonda doamna Picot, eru.dítul frances mí-a pomenít cu admiratie de Nícolae May,-ros, care, spunea el, era singurul om in stare a vorbifrantuzeste ca in secolul al -XVIII-lea".

Societatea francesa, de la care, ca masura inteleapta, caorganísare a muncii, ca disci etie si eleganta sobra,aveam asa de mult de cístigat, ramas total ne-0iuta, ca i colegilor miei, trirne0 0 et numat pentrucarte, tesa si diploma, pe cind, inaintea noastra, din bote-ría romaneasca se formasera exemplare stralucite de echi-libru intelectual si de grape in purtari tocmal prin viatain famffie francesa, ale aril defecte nu /e puteam lua,cu firea noastra asa de deosebita, dar ale earn atit demart calitati ni-ar fi fost de un nepretuit fotos. i nici incercurile intelectuale, in care un Georges Díamandy,din causa banilor sat generos caacasa, n'au avut intrare aceía dintre not cart tubiam li-

teratura si lucram in, domeniile ei. Mai fericit era doarPompiliu Eliad, care vi-a dobindit intre normalieni cainainte de dinsul un Titeica la matematici din aceleprietenti francese, greu cucerite, care nu te parasesc insaniciodata: in casul lui, aceía a unui de Martonne, marelegeograf, care ,s'a gasit prín Eliad legat de Romania, ca-reía nu í-a inchtnat numai o opera clasica de geografiefisica umana, ci adus asa de mart servicii in in--tregirea de mal tarziu a hotarelor.

208 0 viatO de om

De scoald insd md /Meaux. Nu insd in condiliile absurdeale programului care mi se daduse, ciar a cdrui indeplinire,fireste, n'a cercetat-I3 nimeni. Fusesem times pentru limbagreacd, dar eu, care md gindiam la filosofie 0 la istorieliteral* n'am %cut nimic pentru a incepe studii in aceastadirectie, 0 astfel Odobescu m'a mutat in toata forma,oficial, la istorle, spre care nu simliam incd de ajuns cemd leagd in toatd traditia, si politicd 0 cultural* a amin-duror familiilor din care md coboram, ca si nesfirsita meacuriositate 0 iubire de sufletul omenesc, ode= 0 oriunde,cela ce e mai la urma urmei singurul lucru vre'dnic deinteres si de simpatie care existd in adevdr, in cer 0 pepAmint.

Dar, dupd noul hulreptariu ministerial, unde nu trebuiasa merg eu ? La coala de inalte Studij de sigur, dar 0 laSorbona, dar si la cole des Chartes, care e in stare saretie singurd pe cineva, si la cole du Louvre, care epentru artist', 0 Dumnezeu mai stie unde. Era deci detoatd necesitatea ca, fad sa consult pe cei cad ma in-tretineau de la Bucuresti, sd cercetez eu insumi terenul,sd experimentez materii 0 profesori 0 sd incerc seleciia fdrdcare invd/dtura mea ar fi fost mal mult o orbecdire si opierdere de vreme.

Trebula fdcutd intiiu alegerea intre -colile insesi si, rebelfald de autoritatea scolard, asa de competenta incit puteafixa si un program amdnuntit pentru studii de specialitatepeste granitd, am ales Scoala des Hautes Études, singurdcoala des Hautes Ètudes, unde eram dator, de altfel,

dupd acelasi program, sd-mi ieau diploma.Cu alta indrumare, i-as fi putut urma stdruitor lec/iile

fArd a lasa la o parte pe celelalte. Dar gcoldria" ieseandera inca prea mult stdpind pe sufletul mien ca sd indrdznesca-mí face, din toate partite, un program propriu. Nu-mivoiu ierta nigiodata cd am fost doi ani si mai bine laParis pe o vreme cind se putea asculta la Collège de

Trel ani de strAinAtate 209

France un Renan, cind la sedintile solemne ale Academielse putea zarí un Taíne, fara sa fi cautat a cunoaste peautorul Istoriei Literaturii englese" Si mai ales pe acelinteresani spirit, facut tot din nuante si din tot ce indoialapoate.da ca atingere upara, ironica a lucrurilor si a ideilor,pe care era sa-I cetesc, in acesti ani de studiu, in acea Víataa luí Isus", in care fratii de Goncourt, ajunsi de mult famí-liari 114 in romane ca í in schitele din viata secoluluial XVIII-lea, vedeau urme ale stilului laptos al George-f.Sand, ca si in nobilele í frumoasele lucrari despre originilecrestinisrnului parasit_de dinsul í chiar in acele diderotianeessay-unl de forma dramatíca fermecind pe atita lume.N'am ascultat eu, care era s fac o tesa cu subiectul sídin literatura francesa a evului mediu, o lectie la Gaston.París, care era sa-Ini stearga in schimb pagini intregi din-aceasta tesa cu mentiunea nu prea magulitoare : c'estinsensé"... Tot ce era dincolo de scoala mea" parea canu ma intereseaza n'am auzít o conferinta, n'am asístatla o solemnitate a inteligentei francese, n'am cautat cuochii curiosi i plini de admiratie la aceia car' in deosebitedomenii o represintau ; in lupta continua a ideilor tineretamea n'a luat parte pentru unul sau pentru altul, n'ampus mina decit pe revisteIe unei specialitati pe care, astfel, ostrimtam .eu singur. Tot asa nu urmariam nimic din viajapolificas francesa supt obladuirea chiposuluí Sadi Carnot,menit unui tragic sfirsít, pe care caricaturile í criticilevindute pe strada 11 represintau asa de lemnos incitramineau intr'insul dintli leitor trimesi de negusul Abisiniei,si a autoritarului Constans, presintat de Rochefort ca, unasasin recidivist, iritind pina inteatita pe omul sigurcumpatat, incit conflictul a produs in plína Camera orasunatoare palma, urmata de doríta demisie ministeriala.Cortegiul fostului imparat al Brasiliel, bunul batrin domPedro, a trecut prin Plata Concordiei fara sa ma fi deranjat

14

210 0 viatà de our

o clips de la ocupatíí, ap de onest si asa de ingustintelese.

Si totust era o vreme cutremurata de multe furtuní :

un Ravachol, un Vaillant puneau bombe la poarta ca-selor burghese, care se lasau pe o coast& sí de inta'iuMatti oameníí Prímarieí acoperíau Cu nisi!) arterele princí-pale ale Parisuluí ca sa permita, contra incercarilor derevolta muncitoreasca, sarjele splendizilor chluraleri. Eraapoi a doua zi dupa aventura, dusa pana la margeneasuccesuluí, a frumosuluí general Boulanger cu ochiialbastri si barba blonda, sl abía plecase in exílul spaniollungul poet sarbad al nationalismului agresív, Déroulède.Republica, trecuta prín nesigurantele militaresti ale luí Mac-Mahon sí prin scandalurile cu decorattile ale luí Grévy,nu era prea solid astgurata dupa douazeci de ani, incaneimpliniti, de existenta. Ducele de Orléans se presíntase,contra legii cate inlatura pe urmasil vechilor dinastii, casa-si faca datoría militara de Frances, si, pentru maretuldar facut Academieí, ducele de Aumale, flul luí Ludo,-vic-Filip, era ingaduit sa apara in míjlocul familiei pe'balconul din fata parapetelor Seíneí.

De si lipsíau acum mantfestatille la- statuía Strasbour-gului plerdut, de sí respectul pentru sal* germana eraasa de mare incit un biet baietandru cu numele, ridícul, deHund, dar pronuntat : un", era consíderat tar scoalanoastra ca intruparea insasi a celei mai bine informate símal metodice eruditli, gindul trecutuluí, al glortilor deodínioara, al hotaruluí intreg nu períse. Alsaciení eraupretutindenl, sí se cetíau romanele luí Erckmann si Cha-,trían, paginile durercrase ale luí Edmond About si, in vremeacind, dupd afacerea Schnaebélé, functionarul alsacían a-restat de Germaní la granita, cail cavaleriei au stat onoapte intreaga cu curelele pe dinsii, nationalismul francesal abateluí Wetterlé incalzia ínimile. Alianta ruseasca sedesemna ca o garantie a uneí víitoare revanse si in.-

Trei ani de strAinAtate 211

tregiri, í visita escadrei Tatului, inapoiata de amiralulGervais la Kronstadt, era salutat4 de cele mai entusiastesperante.

Legati de Tripla Alta*, eram stimatí pentru valoareamilitara ce ni se recunostea, dar presenta noastra in ta-bara advergarilor nu contribuía de sigur sa faca simpaticisupt raportuf politic pe supusii lui Carol de Hohenzollern :un obraznic coleg frances a si intrebat °data pe unuldíntre noi de ce nu ne lasam anexati de Rusia". Neastepta in curind procesul intentat de antreprenorul ne-multamit, Hallíer, si un tribunal international va fi chematsa judece, dupa pledoarii care nu erau facute in limba-terii. Din partea noastra, trOuie sa spun ca erampresionati, mai ales inainte de a o vedea, de a trai inmijlocul ei, de impunatoarea Germanie, careia Wilhelmal II-lea, tinàr, limbut, plin de talent, magulitor si gatade toate sfidarile, ii dadea pare-ca un nou avint, pe cindin Franta republicana nu vedeam decit neintelegeri, cons.-piratilsi spirit de anarhie. Unul din profesorii nostri,totusi un excelent republican si un om de stinga, ni.spunea la curs a poate cea mai buna solutie la 1848 arfi fost aceptarea regentei duceseí Elena de Orléans, cela-ce ar fi scutit de catastrofa, inca asa de dureros simtita,a Imperiului al doilea. Pentru a intelege in adevar Frantaar fi trebuit acel simt intim care leaga om de om la douapopoare care nu numai au asgmanari, darurmaresc aceíasiiinta i impartasesc astfet aceleasí bucurii si aceleasi

Deci, ceia ce pared a este si sfatul statornic de laBucuresti, numai coala. coala fara relatii in afara. Inzadar Hasdeu imi daduse un bilet pentru slavistul LouisLeger, pe care-1 cunostea, cred, mai mult din scrieri de-cit prín relatii ,p.ersonale. M'a primit invalatul inca voiniccu acea infatísare ironica si cu acea blaga in .Vorbire pecare straínul o intelege asa de greu si in care crede ca

212 0 viatA de om

recunoaste o intenlionatA 1 crudA luare in ris : numaitOrziu de tot, dupa rAzboiu, am putut pre/tit sentimenteleadevArate ale acelula care-1 trAla in retragere ultimilant. marturisit la acea primd visitA cA Hdsdeu li e-

foarte simpatíc, dar cd nu apreciazA metoda de lucru,pe care si eu o judecam asa de fastuos romanticA, a in-vOtatului romin, si m'a poftit sA mai yin in zilele si laceasurile, írevocabil fixate, cum e obiceiul, invariabii, laacestí oamení asa de muncitorí, cind se aduna ceva lumela dinsul, mai ales, fíreste, dintre çlíenii luí slavi. ()data- i n'am prea profítat de invitapa arUncatO in treacAt,la care se adAugia í indemnul de a merge la OtelutSocietAplor Savante", unde am auzit intaia forma, cmcochete i nepotrivite triluri la sfirsit, a Marsíliesei-, odatO,zíc, am dat acolo peste o traducAtoare din ruseste, Ru-soaicd ea insdO, femele intre douá vriste, a aril intre-bare : ce ímpresie mí-a fAcut, era de natura sd midnelinísteascO. Principtile mele, ca í vrist i aspectul ei, m'atipus la adApost de once primejdie, mai ales ea' in acestegrele luní de MI/tare scoala avea asa de mari preten/iifa/A de totala mea desorientare.

Am cercetat la inceput mai multi profesori, dar am.Minas pe urma numai la patru, cinci, lar, ceva mai tdr-ziu, trebule s'o spun, cu singur subiectul tesei !ride, caremi-a cerut doi ant de muncO i mi-a lAsat o pretioasadisciplina pentru toatA via/a. Totusi, pand tdrziu, Metaunui doctorat la Sorbonl, daca mi-ar fi primitä licen/a -si erau dispusi sa /le samA numai rie bacalaureat -, m'aurmArit. Alesesem chiar í subiectul poesia latina inItali&modernà a luí Sannazar si Vida, insA m'am opritla observatia, spusO cu o francherá pe care m'am invatatgreu s'n primesc, in toatA sinceritatea i utilitatea, dar si inbrutalitatea ei, ca de judecatori pentru carí in asemenea ca-suri nimic n'are a face decit chestiunea insasí, cdlicen/A francesA sé capdtd printr'un dresaj" pe care eu

Trei aid de strlingtate 913

mu-1 am si ca rise astfel, de si mai savant" decit eelde linga mine, sa nu reusesc. lar asemenea proiecte laoameni cari lucreaza incet, aproape fricos, amenintausa-mi compromita reputatia. Insusi Gabriel Monod, caredomina sectia noastra la Hautes Etudes", a scris proteo-torului mieu Xenopol ca improvisez in eruditie" $i, maitarziu, cind il rugam sa-mi caute editor pentru un Carolal XII-lea la Bender" pe care nu 1-am scris niciodata,-el Ina! cerea presintarea prealabila a manuscriptuluiinstiintat de suflete bune de la noi, mustra in toata formape tinarul profesor de Universitate ca, imbratisind prea

uita de traditiile scorn.La inceput deci am mers i la un Roy, la un Thévenin.

De cel d'intaiu, gras, rosu, vesel, increzator í luat in ris-de ascultatorii lui , m'a Indepartat pana chiar aceastabucurie", care nu avea infatisarea abstrusei stiinti alecarii mistere eram chemat sa le patrund. Tot asa nervo-sitatea acelui conferentiar de -institutii_ care era Thevenin,pe care 1-am mai revazut °data dupa un sfert de veac,biruind Inca nervii sai zdrobiti, cari-1 faceau asa de greu-de ascultat.

Un mare folos a fi putut trage de la vioiul Giry,care preda diplomatica. Nu stiu ce m'a facut sa pArasescun curs asa de necesar, raminind sa invat eu singur cela

acest excelent profesor, prea curind disparut, care e-autor al unui manual ce cu greu va putea fi inlocult,1mi tinea gata la indemina.

Ramineau deci abatele Duchesne, Moriod í d. CharlesBémont.

Duchesne, editorul vechilor biografii ale Papilor, LitwrPontificalls, i presintatorul Romei subterane" cu mor-mintele martirilor, in pregatirea admirabilei Istorii a Bisericii,scrisa dupa cele mai bune traditii de forma ale Stiintiifrancese, era Voltaire in carne si oase, dar si in spirit.Aceiasi fina forma a craniului, aceiasi vita de par rasucita

214 0 vlatl de om

pe luciul plesuvieí totale, aceiasi ochli proemínenti, cuaceiasi tinereste strengara stralucire inteinsii, aceiasí guralarg taíata sí rasfrinta asupra dintilor absenti. i aceíasieterna indoiala, exprimata in nuante de o subtilítateinfinita cu privire la lucrurí pe care . le 1ovia, fatispiezís, Cu atit mai mult, cu cit erau mai in general primite.Cite oase de mucenici au fost rascolíte de mina aceíasuptíre fiara a tremura inaíntea s'acrilegiului care, odatasavirsit stiintific, era intovarasit de nelipsítul zimbet 41fetei intregi : inca unul cazuse jertfa miel neiertatoareanalíse I Unde se fuchina lumea, nu era totdeauna sfintul.Voíu sti mai tirziu numai ce dusmanii stirníse la Roma acelfel de a fi, cite lupte a trebuit sa poarte abatele pina a agms,biruit intiiu de jonnart, diplomatul care expulsase pe Cons-tantin al Greciei, cela ce f-a facut pe abate sa cutreiere libra-dile Parisului cautind operele invingatorului, membrual Instítutului, director al colii din Roma, unde adeseaa speríat pe Monsignorii típicari, sí, ultima data cind l-amvazut, ingrasat si putín obosít, in 1920, ma cerceta cesint bolsevicii, exclamind apoí : Oh combien grande estla betise humaine I, s'i marturísindu-mi spaíma luí inaínteavalului de erudíti pe care fabricatia noastra-1 aruncaasupra unei societati Cu o dírectie asa de deosebita. Dar,pentru moment, mergind sa-i presint o tes& pe careo credeam destul de bine facuta, cu prívire la o alegerede vechiu Papa medieval, sí facind sa f se duca de serví-toare carta de visita a importantei mele persoane, el m'aprívit cu aceiasi luminoasa íronie pe fata, recomandindu-misa pastrez cartonul mieu pentru alta ocasie.

oarte distinsa figura de sever calvín, dinteo vechefamilie de pastorí din partile Genevei, cu barba mica indoma. partí, fata inca tínereste rosa, cu ()chi' foarte usatisupt nedespartípi ochelarí, Monod vorbía incet, cu unaier de tristeta, presíntind, cu scrupulosítatea profesorílorsai germani, la cari se gindía cu o jenata recunostinta

Trei ani de strAinkate 215

sanitarul din 1870,-1, cind a serfs adinc simtita carticícaFrancais et Allemands despre institutille france care eraude multi aní de zile síngura luí ocupatiefind o expunere evident prea special& in prea miciamanunte, fara nicio silinta, pe care ar El socotít-oscazatoare, de a introduce in ea forma si vial& nustíam la acest profesor, aka de respectat, ce aleseduioase intimítati ascunde aparenta glaciala í mohorita.So t al fiicel luí Herzen, cugetatorul revolutionar al Rusiel,traind in casuta-i de la Versailles, Rue du Pare de Clagny,intec. tovarasie sufleteasca din cele maí distínse, 1 cupresenta uneí rude mistice a sotiei sale, erescind cu ceamal mare si mai discreta fubíre o fíica, pe care am re-vazut-o apoí la Roma, la *coala Francesa, pe vremealubitului alAate Duchesne, pe ring care, eretic de figurasi de vorba, colegul calvin parea un aspru janseníst catolic,0 care e -azi d-na Rist, si pe acel flu, Bernard, in carepusese atitea sperante s't pe care l-a luat, in ce chinuri 1,ostenelile anume impuse de superior' fara inima tinarului sol-dat, Monad ascundea de lume cu cea mai mare grija aceastaviata intima a luí, asa de scumpa si asa de rara. Odataam mers la el ca sa restituiu o carte, si visita n'a duratzece minute. Acolo am putut gimp tot ce coboarasuflet religía uneí asa de covirsítoare autoritatí, trecutaprin atitea persecutil.

Tinarul Alsacian protestant care presinta ízvoarele.istoriei Angliel intr'un curs, care pacat ca n'a fostMat, de cea niaí mare precisiune i cu o forma placuta,d. Bémont, avea Lata de no1 a atitudine mult maideschisa. Autor al unei tese frumoase -clespre Simon deMontfort, ajutatorul luí Monad la vestíta Revue Historiquese lasa atras, din nesfirsíta luí bunatate, $í la convorbiriin afara de materia predata. Btmele sfaturí se gasíau tot-deauna din bielsug la acela care ne-a cercetat apoi in tara,ne-a urmarit cu atentie í, in tímpul razboiuluie aratat

216 0 viatA de om

una din acele simpatil profund intelegatoare care min-giie de suferínti s't dau incredere in neaparatul succes alcause' celeí drepte. Si pdna astazi, la capatul atitor dovezide pretuire pe care unele critici firesti nu le pot slabi, eo mare bucurie pentru mine de cite orí ochil, Inca asade vii, plini de o neastimparata inteligenta, ai octoge-narului membru al Institutuluiy care a parasit cu elegantaconducerea revistei, dar ii a necontenit o pretioasa co-laboratie, se opresc asupra aceluia _pe care l-a indreptatla inceputurile undo cariere care si ea s'a prelungit, spretiesperarea urmasilor nerabdatori, asa de mult.

indemnul cel mat actív mí-a venit insa de la cineva,care apartinea Sorbonei, intre noí nu chiar atit de respec-tatei Sorbone, imbulzita de studenti cari-si aveau invedere examenele, unde am auzit o singura data pe Lavisse,istoricul Prusiei luí Frederic, alcatuitorul,, cu bizantinistulsi cercetatorul Rusiel, Rambaud, al celei maí recenteIstorii generale" francese si, obisnuit cu alte directii, n'amrevenít la lectiile facute literar de frumosul batrin cu ochiialbastri si ascutita barba carunta.

Aid era insa, íntrecind pe toti prín cea mai absolutasí mai rece reserva, pana intr'atita incit ni -se parea cavolt nu ne recunoaste pe strada, un profesor care, inaíntede toate, de si declarind ca nu-si recunoaste nick) apti-tudine didactica, niciun talent de a comunica stiinta sa,si s'a retras peste putin din invatamint, pentru a trece la con-ducerea, pe multi ani de zile, a Archivelor Statuluí , cautasa-si formeze elevii si altfel decít prin lucrarile- scrisede la Hautes Etudes", si sa-í introducti in publicitate.Blond, cu ochii mici supt ochelari, cu un ascutis de barbaaproape taíos, pup cirn, cu un profil intre schile siPaul Verlaine, poetul suferintilor si capriciilor boemesamanind astfel cu cel mai impecabil si observat dintreeruditi, Charles V. Langloís, vorbía Incet, cadentat, se-,cadet, afeqjionind unele comparatii ca aceía a vinului.

Trei anl de strAinAtate 217

nou in foale vechl". Acei marunti ochi de miop si de-observator m'au, &osebit de la inceput chute colegilfrancesi, printre cari imi aduc aminte numai de maruntul,brunul p prietenosul Luden Foubert, pe care nu 1-amgasit mal tarziu, lar de la Hautes 8tudes" imi ra-,mine numal actualul director al Imprimatelor la Bi-blioteca Nationala, d.- de la Ronciere, fiui amiralului, si elinsusi istoric al Marinei, pe a cant' mare invataturS, linis-tita §i &strata, o incunjura respectul tuturor camarazilor,veniti de la Scoala NormaId si de la cole des Chartes.D-ta ai mai cetit vechi documente ?", ma intreba -pro--fesorul de paleografie, care a descoperit indata ca stiulatineste, greceste si chiar nemleste. I-am marturisit canu. Si, imediat, nu pentru o lucrare in scris, care se pre-,sinta, se analiseaza inaintea colegilor, se lauda ori se cri-tics, si se restituie, dar pentru un articol in Revue His-torique" uriasa onoare 1 mí-a dat s& cercetez laBiblioteca Arsenalului, unde era sub-bibliotecar vecinulnostru de bancd de la Hautes Études, Franz Funck-Bren-tano, un bun tovaras pe care nu 1-am mai revazut, desi acum vre-o treizeci de ant a fost la Bucuresti pentruo conferinta, dar fära a ma cerceta, manuscrisul, demult neglijat, dar care mi s'a vddit imediat atit de jute-resant, al Scrisorilor lui Philippe de Mézières, cancelariual insulei Cipru si predicator neoboslt de cruciata in adoua jumatate a secolului al XIV-lea. Cu ce se tem'ampus la lucru si de ce mindrie am fost cuprins, de si con-tinuarn colaborarea mea la mai multe reviste romanesti,cind pe dosul copertil de fa Revue Historlque" s'a a-nuntat apropiata aparitie a -until studiu de Pierre jorga" 1

Pierre jorga" n'a luat acest studiu de initiare ca unexercitiu de forma, in vederea unei inaintati scolare, cis'a pasionat ca de un om pe care 1-ar fi amoscut, cucare ar fi trait impreung, ale carui dureroase aspiratii catreideal le-ar fi impartasit, pe care 1-ar fi servit in lungile

218 0 via/6 de om

lui calatorii si la capatiiul caruia ar fi veghiat in chinade la manastirea Celestinilor din París' unde inchissuprema desilusie í dorinla de izbavire prin moarte. Deacum inainte, luni de zile, dintr'un an in altul, afara devacantele pe 'care, pentru altfel de vía la alte indelet-niciri, eram grabit sa le petrec in Ora, am trait cti aceladin a caruia cugetare L activitate am facut intinsa tesacare mí-a cucerit diploma de la Hautes ttudes".'

De acum inainte, viaja d'imprejur, chiardoi, trei profesori la cari urmam i mai departe, marelinea mult mal pu/in, foarte, pu/in chiar. Tímpul mi-1voiu impàri dupa necesitatile insesi ale acestei ocupaliiabsorbante de care, cum e bine in once fapta omeneascasi cum n'o pot recomanda in de ajuns tinerilor de azi,eram legat cu toata inima.

Dup4 cetirea ziarelor care-mi veniau de acasà si careerau respectuos suite sus nobilului romin Monsieur duChorka", luain in cercetare cheiurile, unde era comoara

pentru a caror cumparare imi reservasem impor--tanta suma zilnica de douazeci de centime, pastrindu-miinsa dreptul de a ma imprumuta, in casuri excep/ionale,din budgetul zilei urmatoare, cu sume care puteau sa seridice pana la unul, doi sau chiar cinci franci, cea maiinalta jertfa pe care puteau s'o pretinda operele de bibliofilin cea mai frumoasa legatura sau publicaliile rare. Asigur.ca nu se pot vasi usor pe lume placeri ca aceia pe careo simliam cind, intre noua si unsprezece ceasuri de dimi-neala, in aierul asa de viu totdeauna, une or' chiar perD-culos de viu, pe malurile pietruite ale Seine', carindu-sívasele normande incarcate cu marfa í purtind pe covertatoata familia capitanului", plus cinii, pisicile i bucatarialui, luam pe rind o MO dupa alta, la vinzatori, masculinisi foarte adese ori feminini, pe cari-i cuno§team temeinic,eaci de fa aceasta strabatere psihologica atirna i pre/1milece se pot desbate : de la Polonul cu note de musieä,

Trei ani de strAinAtate 219

purtindusí cíudata coada sura impletita pe spate, pana lacea din urma din grasele cumetre cu boneta neagra, pea caror fata stacoiie erau ínsemnate toate vinturile de peapa, jar nasul, de un rosu mult mai pronuntat, trimetea i lafrecvente í abundente libatil la nitiltele circiume din fata.Prada seducatoare o duceam Cu voluptate acasa, si eameríta toata aceasta vadíre de bucurie, cad de cele maímulte ori era in adevar de valoare. Se puteau achisitionape atunci, in cluda sfaturilor date de líbrarii de la spate,pentru preturi foarte mid cart' din cele mai folosítoaresi maí plíne de atractie. In special cele in limb' straine,Cu agile germane, neaparat, in frunte, nu se bucuraude nicio trecere si se imbíau pe nimic, de undepentru mine si avantagiul de a ma adinci in cunoastereaacestor lirfibí pentru a trage tot folosul din cumparaturilemele, care se ridicau din ce in ce mai mult, ca sutele,cu mule, ca o movi/a, intr'un col; al odaii de culcare,dupa ce fusesera foiletate voluptuos in seara líbFra demunca í scutita de grija a cuí nu duce nido raspunderesi nu poarta nick) lupta.

Astfel, tot ciocanind. in cutare Istoría disparítíeí pagi-nismului", límba germana mía intrat in minte altfeldecit prín lectiile de la Botosani í de la Iasi, pana laUniversitate. Iar, cum frumoase carti englese ¡ml cazuseraIn mina, pe dinsele, incepind cu Poemele" luí Shakes-peare, legate in marochin rosu, pe care le pastrez, m'arnindaratnicit sa li dau de rostul cuprinsului. Intaiu am in-cercat in tovarasie cu Evolceanu, care s'a oesgustat deaceasta difícila gicire a until text poetic asa de plin dealusie si asa de impovarat de apucaturíle sufletestí aleunui timp mult deosebit de al nostru. Am continuatgur, fad a recurge la dictionariu. Trudinduma astfeldímineata in pat, pana a nu sari in odaia rece sa doarn-nelor Lagier, cu fiecare pagina din indraznetul roman deprofetie al lui Bulwer Lytton, Ultimul díntre baroní",

220 O viatà de -Dm

m'am trezit stiind englezeste fara sa am in materie depronuntare decit notiuni maí degraba vagi. Incercasemspaniola la Iasi 0 o cetíam curent ; ea am deprins, pevolumasele, de la Gamier, din O Parnaso Lusitano",limba portughesa ; pe cea danesa mí-am insusit-o din nustiu ce memodi de pe vremea luí Oehlenschlager ; am-deprins suedeseste, pe vremea cind cetiam in traducereaedítillor Nilson senínele, dar si energícele Synneuve Sol-bakken i krne ale luí Bioernsterne Bjoernson, dupa insusitextul episcopuluí Tegnér, in celebra luí epopeíe scandínava,de clare í aspre trasaturi, dar si cu o sentímentalítateFare nu e a Eddelor norrice, Saga luí Fritior ; inolandesa m'au íntrodus foarte usor romanele, frumostiparite, ilustrate si legate in pinza albastra cu aur alesfatosuluí Van Lennep maí mult decit poesia,nial .grea, a-inceputurilor secoluluí al XIX-lea de la Helmers la Bil-derdijk. Síngurele limb' slave si turaníce imi ramineaucu totul necunoscute, i pentru marea lor greutate mi-arJi trebuit altfel de ragazuri.

Dupa dejunul de amiazi, servít de Corsicana tragica,purtind insa numele sotului el frances, fidela Marie Ma,-land, care, mai-,mai, lasindu-si zburdalnicele fete la Paris,-ar fi venít 0 in tara, luam omnibusul, totdeauna pe impe-Tiala de sus, plína de prívelísti, la care se adaugíau cele,-de alt gen, la insusí suisul scarli in virticus, pentru Bi-blioteca Narionala. Lucram de zor in larga-i sala delectura servita de bibliotecari díntre carí cite unulîl vad si acuma sclípiond din ochelarí, miscind din tuluc

gata se me intepe cu barbisonul sur era in stare same pindeasca oare intregi pana voiu pune la alt loc ocarte din rafturi ca sa-mi aud osinda pacatuluí dupastrigatul servitorului, incintat ca O. el colaboreaza la actulde vindicta : Monsieur, on Vous appelle au bureau" si

-a poi, de de-asupra tepoaseí barbute : Monsieur, vous.devez ttre Anglais", cela ce nu era un compliment. Alt-

Trei ani de strginAtate 221'

fel de said de /ucru decit a culoarelor i depositeloringuste, obscure, pavate cu caramizi seculare, de laScoala noastra ; o sala plina de sute de °amen', fiecarecu ticul sau, linga aceia cari, mai ales dup6 amiazi, dormlinistiti farA o tresarire ; í pocniri- de pupitre, scapari de60, sisiituri staruitoare ale nervosilor, totul punctuat depasii de sentinela ai supraveghetorului cautindu-si o vic-tima, pana ce, la un ceas dupa sunarea clopotului careznunta cd nu mai poti cere carti, glasul invitind la pier.care al functionarului cu buletinele se aude poruncitor :Messieurs, on va bient6t fermer" ; Messieurs, on ferme",On ferme". Para a mai pomeni ce asteapta, cu o octavamai sus, in sanctuariul, din rindul al doilea, al menus-criptelor, unde sd nu nui numgrul celui la care lucrezi,ccí altfel il poti privi, inaccesibil, cit vrei, afara numaidaca nu cutezi a-ti lua libertati, totusi aspru blamate, lacare un drept -foarte contestat da multul par alb dincap si din barba.

Acolo, zi de zi, in maura in care se umpleau fíelem4runte, serse cu cerneala albastra, se deslusia figuracavalerului picard caruia-i inchinasem doi ani din tine-reta mea. Il vedeam plecind de acasa, sàràcu í faraprotectie, dupa aventuri, mergind in departatul regat deNeapole la tinarul rege, carind jertfit, Andrei, apoi ames-tecat in nesfirsitele episoade ale Razboiului de o surd deani, descoperind in sfirsit misiunea sa supt steagurile bu--nului viteaz" regele Petru al Ciprului, bucurindu-se laluarea Satdliei, spumegind de minie. cind se parasesteAlexandria Egiptului, cea mai frumoasa cucerire, thin-du-si apoi indoielile la incercari de piraterie pe coastaSiriei, pentru ca, imbatrinit, sà se retraga, ca sà scrietiri í indemnuri, in Franta nasterii lui. In mijlocul celuide-al doilea an de Paris, cartea era gata, i cù analiseleliterare care i s'au suprimat pentru a nu impovdra

222 Q viati de om.

mai mult budgetul scolii, i asteptam sentina, temutd, a.comisarilor responsabili.

Si ce dulce era, dupà atita munca, sa leau batoul" peSeina, sa ascult distrat strigarea statiilor pand la Pontde Sully, la Bastille?", sà pornesc pe chefurile acum pustii,pe linga fete pentru mateloti, care-mi strecurau la urechejoli garcon", si sa mà infund in strada vechfului Car-dinal Lemoine, unde asrepta in apartamentul mobilartinbanii miei masa de sard i plOcerea inegalabila a rAsfo-

cArtflor pescuite abia in cursul diminet-ef.

Pentru tesa mea trebuisem sO fac si un drum in Italia,cu bietii trei sute de lei smulsi de la Ministerful de In.-structie, acum incredintat unui Briar avocat, cu care erasa am mtilte legAturi si de multe feluri, Take Ionescu,care ni se parea noud ca s'a cam grObit. Am debarcatintr.'o Roma alta decit a otelurilor de atunct doi ani, tri-te° *chrnOrutO de adOpost mai ieften, unde am redactat,nu fárd emotie, petitia catre insusi Papa, ca sa fiu admisa lucra in Archive. Eram recomandat de profesorif

colíi francese din Roma, si astfel m'am presintat dire&torulut ei, Geffroy, autorul Istoriei Suediei, pe care-1 vadincA in umbra, cu parul alb in jurul fruntii. Am fost datin sama until blond coleg frarices, care era acolo cufamilia, nevasta sOltindu-i un prunc pe brate, si care mi-avorbit de morga cu care Bourget strAbatea museele, ros-tind aprecieki conventionale, de aceasta Roma a monsi-gnorilor, in fata cArora, spunea el, e un straniu amestecde finetd si de prostie". Cu el am strObAtut strAzile po-pulare i m'am oprit inaintea costumului din Campagnaeu tabliete asa de asemenea cu catrintele noastre i Cu.

alba antes& plisatd .iesind din cochetul corset de catifea.Apoi, dupd ce asteptam indelung, Inteun ingust culoar,dincolo de care ,Sfintul Parinte, prisonier din voia sa,insusi Leon al XIII-lea, se primbla in grddinile sale, in-viskbil, sà treacd oara precisä" a introducerii in ea-ma,-

Trei ani de strainAtate 223

rutele cu registre, intram cu sfiala sí-mí luam locul lamesuta unde md primia cu un zimbet cite un amabillesult cu barba lunga ca a preotilor nostri. Incet-incetservítorul comod aducea volumul cu corespondenta Pa-pllor din secolul al XIV-lea, í vecinii francesí imi stre-curau taína cum se pot desmorti picíoarele in ArchiveleVaticanului: lira regeluí Umberto, joaer de la lyre. Cind

cind, un clopotel suna, si toata lumea se ridica in pi-cioare : era un cardinal care trecea. í, de cumplíta grabacu care ma stringeau átita material si asa de putini bani,de mincam cu o lira lar lira I la un mic restaurantsupt colonada Sf. Petru, unde in rest mí se strecuracite o lepta fara curs a regelui grecesc Othon, ma tre-ziam noaptea, urmarit de vedenii, strigind de-mí spe-riam vecinil.

Un drum in Anglia, cu Gheorghe 1Kernbach í sosialui, frícosi si nemultamiti calatori, m'a dus la Londra, custrazile ratacitoare, cu cartile englese frumos legate si

frumos mirosítoare 7- atund am prímit in suflet]pe Car-lyle, í m'am simtít altul dupa cetirea Revolutielcese", a luí Frederic al II-lea', a lui Cromwell", cunesat sorbíte la Paris. Stateam intr'o casa cu treí surori,dintre care doua 1st aveau barbatil in. larga lume i unde-síavea salasul tot felul de lume : un tinar Italian, un Greccu favorite infolate... Dupa vederea Londrei, Avenue del'Opéra parea- o alele de provincle. La Oxford amlucrat, fara a prjvi imprejur, asupra scrísoríí luí Philippede Mézières catre regele engles: Ricard al II-lea. Ne-uitata initiare literara, care mí-a turnat in suflet o bine-

catoare ceonceptie refigioasa, idealista, activa, care mdsustine í pdrid astazi, in duda lucrurilor í a oamentor.

In sfirsit' la capätul anuluí 1891, cu acea lípsa de sen-t

timent in tnaterie de invatamint pe care o pastrasern dela studille mele íesene, unde, daca ízbutíam fara vole

224 0 viatA de om

a-mi crea simpatii, nu era pentru mine ca om, cipentru bunul scolar í pentru tindrul capabil de .a aveasi de a manifesta cu franchetd í curaj idei proprii, amplecat din Paris feird o marturisire de recunostintd fatdde profesorii miei, cdrora li datoriam ante, si cart, laplecare, fi spus í el ceva dar, iardsi, poate sà.fi fost in aceastd condamnabild indíferen i foarte multdintr'o sfiald pe care si atitudinile profesorale mí-o intä-riserd 0 am p/ecat la Berlín. Programul cel mare alsederii mele in strdindtate mí-o impunea, i cite unul dinstudentii de la París md i precedase in aceastä Ger.-manie, de un asa de mare prestigiu, care era si. aliatanoastra.

M'am trezit decl intr'o zi de lama in glacialitatea unui.Berlín alb de zdpadd si strAbdtut de niste curente de aierasa de reci incit, strecurindu-mi-se prin mineci, inghetaubratul pand la cot : o mare schimbare si o reald sufe-rintd dupd iernile parisiene in care ninge í inghiatd asade rar, aierul totdeauna umed pdstrindu-se necontenitsuportabil. Tot asa de frigid imi pArea totul : casete LAMtrecut, blocurile care nu primiserd patina defum si de Istorie a celar din Paris, largile strdzi drepteprin care suiera Arintul din stepele polono-rusesti, pietile-vaste, bisericile calvine si protestante facute pentru unrationalism religios supt zero, fArd dangAtul de clopot careune ori la Paris, peste tot vuietul infernal, din care lipsiaatunci acela al automobilelor, cu bidedí benvi í hArnosifaisant trotter cocotte, imi amintia dangAtul neobosit din.tumu/ bisericii Sfintului loan de la Botosanii rdmasl in fund,tocmai in fund, si pentru toatd viata. Supt zero eran pri-virile oamenilor, cari, cu toate tulburdrile -anarhiste, re-cente, care sfdrimaserd citeva geamuri pe cigar Linterden Linden, in apropierea palatului-cetate al Impdratuluilegiunilor biruitoare, dddeau impresia cd sint comandan,

Trei ard de strAinAtate 225

ca se gasesc totdeauna supt ordín si gata de o temutainspectie. Pe cind uniforma francesa, nesímpatisata demuncitori, se pea ascunsa, aíci haina Imparatului" seexpunea pretutindeni sí era bine sai fad loc pe trotuar,chiar cinci aparea un símplu sublocotenent. Ochii imi pa-rean ca arunca sclípíri de otel sí talla se tined tapandreapta ca sí cum si acolo ar fi contribuit teribílul cri-vat care inghiata. Grupurí militare cu coíful pe cap stra-bateau aleile capítaleí prusiene in ciudatul sunet de pasto-rala al flautelor, in zornaltul de farsa populara al clopo-teilor prinsí de un adevarat tutu turcesc cu coada de calspinzurind in virf : lumea n'avea destuí ochi pentru aceastaintrupare a mindriei nationale. Cindva am zarít si pestapinul tuturor energillor s'i tuturor splendidelor mane-chine : marele poet romantic cu acvila lui Lohengrin pecasca de argínt avea insa, in trasurai care luneca rapededin si spre Schlossul stramosilor, o privire mal curindvaga, dusa dupa visuri pe care sí in domeniul social, lainceputul domnieí sale ambítioase, incercase a le realísa,si nu era nímic imperial nící la Imparateasa grasa sí palída,cu ochil foarte marunti, nici la grupul de copíí in mondírefredericiane, cu micuta princesa zgloble la capat, carese expunea la toate ferestile.

Supt drill si exerzieren, care contrastan asa de puterniccu oarecare Ware in voíe a sapculitelor rosii francese,era insa, in cluda constringerií qcolare, sí altceva : oburghesie nu atit de deosebíta fata de cea francesa s'i unintelectualism familiar in legaturile sale de scoala sí desocletate si chiar rebel MO de formidabilul Stat care secladíse in fata luí sí contra luí, dar nu si peste dinsul,strivíndui mindria si aspiratille.

Luní de zile petrecute in Germanía de Nord sí apoiin cea de Sud, cu doua ierni aspre pe acel pamint cucare n'arn intirziat sa ma deprínd, mi-au putut invederain de ajuns aceasta.

15

226 0 viatA de om

intiiu in Berlin chlar, la gazda mea insasi.Mi se recomandase, de Evolceanu,care era mai de

mult acolo, despartindu-se de Parísul unde nu mai avea,dupa moartea Jul Riemann, pe profesorul sau si caruíasolidítatea Berlinului, cu marmura si porfirul adevarat alegaleriilor de arta, ii impunea asa de mult, pensiunea undese adapostia el, in pasnica Dorotheenstrasse, totusi la nu-mai citiva pasi de Universitate ca si de Schloss cu tainitavulturilor. Mare casa de raport, servínd mai multe fa-,milli si jos, .cti cheile in mina, un rebarbativ portar-gem-,nicer vorbind cu secul si durul accent berlines. FrauDö/len, batrina vaduva israelita, mare admíratoare a luíBleichröder sí care, la moartea bogatului bancher, in,-treba, Ingrijorata, spre desperarea nervosului latinist ro-mm, daca ,,si imparatul a fost la ingropare", sentimen-tala si banala persoana care ne soma sa declaram : oarenu gasim ca leul are ceva malestos" si deplingea pecontemporana sa impardteasa Augusta pentru ea arhat-cul Wilhelm I-,iu intrebuinta rare ori scara care li rm.-ilia apartamentele intime, presida cu demnitate un ade-varat sobor international de persoane, masculine si fe-,minine, pe care pentru motive deosebíte le adunase Ber,-linul. Era acolo, pe Raga Evolceanu sí Teohari Antonescu,un represintant autentíc al victorlei de /a 1870-1, carecunoscuse la scoala pe Karl-Eitel-,Zephyrin, care trebuiasa devie regele Romaniei sí caruía, pentru o oarecareprofetica vanitate, í se zicea Karl der Eitle : maiorul inpensie, a. D., von Plessen, cu parul aranjat ca la frisersí mustata roOe trasA in diagonala, proprietar deplin atunei dulci Amerícane, cu doua fete asezate la celalt ca-pat al apartamentului ca sa n'alba a face cu o usa carese deschidea intre cele cloud °dal, a maiorului si a ma-mei lor ; femeie maritata aceasta, cu un barbat fabricant,capitalist si furnlsor de venituri, al carui faliment a rupt,eu fiind incd acolo, once legatura cu sotia pribeaga.

Trei ani de strAinAtate 227

Amerícane, alte Americane, díntre care una fdcea sin-gura cAldtoria de nuntd, sotul íubit avind prea multeocupalli pentru moment ; apoi cloud blonde, albe, grasutemisses, care, curtenite de flegma septentrionald í filolo-gicd a 1uí Evolceanu, tot asa de ecdnom in purtdri casi in migoace, 11 propuneau, spre revolta colegului míeu,sd piece cu ele, imediat, neprevdzut, la patru ceasuridupd amíazi, in alta directie,infidele amice care ma in-trebau, pe aldturi, pe mine, nu fdrd sireteníe, ce inseamndII) Byron grecescul Zoi mu, sas agape)" (Viata mea,te iubesc"). 0 alta, zeítd mindrd i strdlucitoare aRepublicei federative cu citeva stele pe steag, care, ur-,manila. de aproape, i pentru sperante de zestre, cdc1vesmintul ei de regind in zíua incorondrii putea trezícele mai marl sperante, de un leutnant" in concedíupentru reumatísme et; orígini dubloase, il punea sa sembrace in uniforma de erou mítologic a chiurasierilor,pe care ordonanta o adusese anume din garnísona luí,ca ad.-4 ridd, suveran de obraznicd, in fata i sa-1 plan-teze acolo. Atitea Americane, toate frumoase i deprínsea fi contínuu adorate, pe lingd care, ígnorindu-le total,ca unul car9 Stía cita primejdíe este sd fací curte uneíconationale, gata de o cdsätotie cu toate desastroaseleconsecinti financiare, un singur American, ofiter de ma-rina, pe care noi, Rominii, o adevärata bandd, cu fireamucalità a natiei noastre, il persecutam intrebindu-1 in-tr'una dacd dynamite se pronuntd dainamait, ceia ce aispravít prin a-1 tu.rba. Acelasí sistem al nostru ca sicind am refusat, in urma unei tainice intelegerí de conspi-ratori, sa ridem la witz"-,urile luí von Plessen, care aisprdvit prín a striga Kamerad" si a propune pacea,pentru cd zímbia din aripa rosie a mustalli eroice cindvorbiam nemteste si ní spunea pedant cd ocupatía noastrasedentard apasd pdrtile cele mai nobíle ale corpuluíuman".

228 0 vi* de om

Dar expositía umana, ca intr'o Weltstadt, cum deve-nise acum Berlinul, nu se opría ale'. i alte rase, cele maideosebíte, erau represIntate. Un Grec rotund, oaches síunsuros la l'ata, care nu se da/ea pe nímenea aftu/, darOstra o prudenta tacere de negustor serios, o Norve-gíana batrina ca Nornele care vrajesc viata talefírul cu foarfece de arma, al cadí asalt asupra eternaceleiasi fripturi, incunjurata de carta permanenti sí demordovi fara moarte, avea ceva din gestul unuí animaldupa zabrele, í atit de interesantul lapones cu gesturilede pantera, Kanai, síngurul care putea sa smulga eco,-nomille babel Döllen", care se emotiona profund, panala lacrimi, sí-sí deschídea punga bine inodata, cindbietul" 'Canal, al carui tata ajunsese mínistru de Raz-boiu in Iaponía", avea nevoie de bani pentru un intorsacasa care se prelungía fara termín. í nu pot uíta ocintareata maghíara convínsa ca intre natía ei sí a noas-tra numai singele va hotari, dar care marturisla luí Evol-ceanu oarecare ap/ecare pentru melancolía ochilor mielde douazed de ani.

In ce prívete Germanía gazduitoare, ea era represin,-tata de síngura familie a stapinei fata malura care erasígura ca o ¡ea Evolceanu pentru ca-i facuse de zíua eíun cadou de carti, sí alta, rosie sí masiva, care pazía cuochil ingrijorati un bärbat chimist care, el-lit-mil de in.-somníe, isi petrecea noptile goale rotindu-se in odaie cao fiara.

Toate erau asa de bine rinduíte In aceasta Germaniewilhelmiana incit se faceau de la sine, fara sa aí nevolea infra numai decit in legaturi cu oamenii, cu oameniiseriosí i tacuil, cari nu dadeau nimic de la dinsií, instrazile pline, dar lipsite de alt zgomot decit huruitul sípocnitul de copite al trasurilor pe granít. Asa era sí laUniversitatea, dale solemna, cu statuia de arma a luiFrederíc-cel-Mare in fata, Uníversítatea regala frederíco-

Trei ani de strainatate 229

wilhelmiana" in ale carui culoare nu se purtau studentii,strict dístribuiti in tímp í spatiu, manevrind didactic lasunetul de clopot, neobisnuit in Franta, caremi amintíainie de musica analog a Bucovineanului domnu' Felix"pedelul" ímportat de bunul dem' Berla". Corecte,geometric perfecte, albe, curate, salile de clasa, audito-riile", asteptau, cu studentí platnici, inscrisi, presintin-du-si pentru iscalitura foile tiparite prín care se docu-mentau semestrele", ascultatorí tacuti, impresionati inaparenta, al unui Lehrer°, care de obiceiu. 1st cetia cuglas egal, de o sonoritate profesorala special& un caietbine scrís, bine cusut i bine pastrat, in margenile precisfixate ale uneí oare a carli trecere se sublinia de inda-tinatele fisiiri din picioare, cu efect iresistibil, ¡ale uce-nicilor.

Pe profesorí, afara de unul síngur si o síngura data,nu .iam cunoscut acasa, i nicí la semínarii. Acea sin-gura exceptie m'a lecuit de dorínta, sincera, de a maiincerca. Era la istoria medie, í intrarea mea in odaíaplina de tínerí gata de razbaiu a fost semnalaM princautaturi in care pentru fostul elev al uneí scoli francesenu era de sigur prietenie. Se analísa un text medieval

cred, chiar din vremea crucíatelor, familiare míe, hadin secolul al XIV-lea, caremí era asa de cunoscut :proiectul de expeditie sacra al luí Guillaume Adam. Inmedíul neobísnuit, o intrebare, ca la liceu, mí se adresamie, 0, cum am slabiciunea de a nu putea raspunde lasomatifie prea imperioase, tacerea mea m'a fíxat visibilIn judecata acelei tínerimi studíoase, iata ce e scoalafrancesa", pareau sa spuie douazeci de ochi pe caren'am cdutat s'o mai revad, margenindu-ma ami facela cursuri,i mai mult sau mai putin exact, semestrele".

Am fost o síngura data la batrinul profesor ilustru Scheffer-Boichorst, care, cu °chit aproape pierdutí l cu atita expert-enta in schímb, avea cura jul, in faja celui mai numeros i mai

230 0 viatl de om

admirativ public tíneresc, sa spuie, vorbínd upr, mal multdecit frantuze0e", ca asupra batalle, asupra mani víctoriinip/ e din Padurea Teutoburgica, a earn bogata biblio-grafie o dadea, nu se fie de fapt mai nimic. N'am fostmaí asíduu la Ludwig Geiger, elevul l continuatorul JulBurckhardt, istoricul vestít al Renqterli, care ingind pre-lung, opríndu-se la sunetul clopotuluí 0 in minocul unuititlu de carte, o poveste despre Rabelais, Ra-pe-lè, pecare o culegea din foile lipíte de nas. De fapt, ca sd spunadevarat, din eel trei cari-ml trebuíau, am _ratacit devre-o doua ori la prietenul Richard Sternfeld, Evreusarac, pasionat de..musica, mare pretuítor al Franciei, pecare o punea alaturí cu Anglig in prelegerile sale, dartinindu-se ca scrillor de Angevinii din Neapole, de crin-tul Carol I-iu 0 de sfintul luí frate, Ludovic al IX-leael imí prímise i tesa de doctorat, pe care nu era s'o.trec insa la Berlin.

Atita contact cu Uníversitatea, ío visita initiald, dupdce un coleg german imi scrisese, vazind cà mí-o dic-teaza in War, Oesuch-ul, cererea de inscriere, redactata,in formele ínviolabile, pe coala de hirtie cuviincios in-dolta in doua, ca in cancelarille ostqestí din secolul alXVIII-lea, la rectorul care era venerabílul, incercatul0 in a/te lupte decit ale tiinii, Virehow. Foarte albui,uscatul, slabul batrin cu barba rotunda 0 suvl/a de parpe frunte m'a contemplat prim ochefari í mí-a atras a-tenila asupra faptuluí, atit de penibil pentru vechiul liberal,,adversar permanent, tenace, amar, dar fdrA noroc, al zeuluicare stapinise pana ieri, Bismarck acuma vedeam prínnergarten, parcul iubirilor opríte, unde, spunea d-raDòllen, suspínind, trec prín umbra atitea parechí, Pdrchen,pe miniatura cancelaruluí, bietul general Caprivi, pe carestudentii il conjugau : caprio, caprire, caprivi, caprituma de un timp, printr'o masura atentatorie asupra drep-turílor, vechí de atitea secole, ale Universítatii autonome,

Trei ani de strAinAtate 231

s'a desfííntat carcera ei sí once calcare de ordíne in afanade zidurile inalteí colí e supusa legílor terii sí data insama organelor obisnuíte ale polítiei si dreptatif. Dareu sint, Excelenta, de s't inca asa de tinar, Oberlehrer,profesor de liceu la cursul superior. N'are a face ; estiinstiintat.

Inutila recomandatie, cací, pe litiga altele, aveam destulde lucru.

intalu qu tesa care-mí putea míjloci doctoratul, impusde condítiile insesí ale trimeteril mele in strainatate.

La París, cetínd paginile, frumos caligrafíate, ale ope-relor luí de Mezieres, Vísul batrinului pelerín", tratatele depropaganda a cruciatei, formasem planul de a serie Istoríaliteraturii francese in secolul al XIV-lea, ambitíos prolect pecare, ca sí pe acela al unel Istoríí a crucíatelor mai tarzíí, ne-,gliiate de obiceiu, 1-am urmarít multa vreme si, cum seintimpla ctr asemenea subiecte indelung netezíte sí min-guíate, nu 1-am realísat nícíodata. Dar, intre altele, co-píasem partí insemnate din romanul, asamanator, al luiToma al 111-lea, senior al marchisatului italían subalpin, peatunci de influenta exclusiv francesa, Saluzzo, Cavalerulratacitor". ma atrageau mai mult portretele de printicontímporani, bine -frase, unele consideratíí morale, citeuna si política, decit fabula in felul ohisnuit in acea vreme,cind Roman de la Rose", in a doua parte a luí, maíhotarit alegorica, dar plina de alusil contemporane, sta-pinía sufletele. Vrind sa infatísez acest produs Merar, carenu era lipsit de ínteres, intrebuintasem sí calatoria, umílamea calatorie a doua, in Italia ca sa cercetez, din fuga,sl manuscrísul de la Turín, care in curind va cadea pradaflacarilor, asa incit lucrarea mea de doctorat, scarmanatacu ura de un Gabotto o un Rostagno, aparatori inda-ratnici ai istorieí lor locale bine stítite, contra intrusuluifrances, a ajuns sa fie inlocuitoarea partía% a textuluídisparut. Era vorba acuma sa reconstítuiu sí biografía

232 0 viatà de om

marchistdui neastimparat i fara directie, cavaler batatq,despre care se flau atitea, dar Lard sa se poata aiungealtfel decit prín aceasta uníca incercare líterara la un su-flet omenesc ínteresant. í astfel am eules rabdator ce inf orm ape marunta se putea gàsí, luind ca basa acea istoriea senioriei lui Toma de medícul Mulettí care m'a daruít

cu o cronica iscodita de dinsul-0 ce aspru am fostmustrat de unul dintre cei doí criticí italieni pentru can'am cunoscut desvaluirea cuprínsa intr'un artícol pecare unul i/ strecurase in ...Buletinul oficia/ al Ministeriuluide Instructie Publíca, poate pentru caI refusase o revistade chimie sau de telegrafie fara fir Apucaturile meleliterare imí cereau neaparat sa pun ceva carne pe oase,

astfel am creat un cadru cam larg pentru o ap destrimta figura, cu note asupra culturlí i obiceiurilor con-temporane, cela ce mía adus, ca neuitata mingiiere,laudele lui jarry, autorul unuí fundamental studiu despredominatia francesa la Genova, in care observa-0 nu uítnici aceía ca in cartea mea nu e níciuna din acelepointes acerbes qui déparent tant d'ouvrages de Pérudi-tion moderne".

Scrísesem in limba germana, vaí, cu cita truda, eucare abía o deprinsesem bine la scrís i la vorba cu aju-torul meseí din Dorotheenstrasse, í, noaptea, trezit subitdin somn, purtam prin minte cuvinte fara legatura dinvocabulariul care zilnic mí se imbulzia Dar Sternfeldmia observat parinte0e ca e mult de indrepta,t, indicin-du-4ni 0 un Polon obipuit cu asemenea revisii (pe urmaam aflat de la un coleg romin ca asemenea revisii in-seamna de obiceiu o redactare; el insu0, foarte laudatpentru forma opereí sale de debut, dind mai mult kid 0fragmente...). Se 0 revazusera citeva pagini cind an fostchemat pentru a presta inaintea decanului Facultatii, unuldin ginerli mareluí Mommsen, juramintul ca mi-amfacut tesa fara niciun alutor". Dar este cíneva care

Trei ani de strAtnatate 233

mí-o revede. N'are a face. Asa se intimpla Cu totistrainii.Dar nu pot jura / Atund mergi la Lipsca, undese prímesc tesele sí in límba francesa sí in once alta,-chlar in a d-tale, daca este cine sa poatd ceti.

$i astfel am daruít un creion de aur Polonuluí, mí-amluat tesa í tímp o luna de zile am tradus-o in frantuzeste,luind apol, fara retrage actele, desínmatrículareacerind o taxd, 0 am fost decí desinmatriculat din ofíciu,trenul pentru Lipsca.

Dar lucrul cel maí de sama pe care-I facusem la Berlinera altul, unul pe care-I incepusem Inca de la Paris,iard0 fArd sd mi-1 fi cenit nímení, ba chiar fara ca nímenísa-I fi aprobat í pretuit.

Impins de instínctul care leaga pe once om sanatosde tara sí de neamul lui, m'am trezít in Biblioteca Na-tionala cercetind catalogurile la sectiunea care príveteOrientul european, §í un fior de bucuríe, maí strabatatordecit acela care intovarasia í descoperidle cele mai ne--asteptate sí mai frumoase in alte domenii, m'a patrunscind intre noile achísitir am &sit scrísorí de-ale pre-tendentilor nostrí domnestí ca enígmaticul loan Bogdanpe vremea luí Henríc al IV-lea i fiul luí, ba chíar deale Domnilor din secolul al XVII-lea, in legatura cupropaganda catolíca pe care ambasadodi regalí o faceaula Constantinopol. S'a strins astfel, pe linga recolta vastain legatura cu tesa mea, si un manunchiu de acte romd-ne0i sau privitoare la Romini, pe care m'am grdbit sd-Icomunic cui altuia 7, luí Xenopol. Raspunsul, pe careI-am auzít apoi i oral, in aparítille la París ale profeso-ruluí míeu, a caruí fermecatoare tinereta de spirit se-dish-a de °rice : de jocul maríonetelor care-I pasiona-cite marionete nu le manevrase el ca istoric I si chiarde ocasía ce í se °feria de a duce acasa supt ploaie pe

bíata gríseta care nu-si luase umbrela era descurajant,

234 0 viatl de om

de si, chíar de atunci, descurajarea nu intra in obiceiurilemele : Istoría Rominilor am scrís-0 eu ; nu e nevoie sdse revile asupra el ; cautd-tí de istoria uníversald, undete asteaptd, la Iasi, catedra luí Nicolae Ionescu".

Eu insd am perseverat si, ajuns la Berlín, am intrat,din capul locului, la Archívele de ,Stat, unde, inaínteamea, cíneva ocrotit de Zinkeisen, istoricul Imperiului Oto-man, mail cdutase numai, pentru inediteie pe care le-a datapoí in Tesaurul" sdu : Papiu Ilarían. Ce de lucrurí nou6imi rasariau in cale, pana la uneltirile contra Turcílor,cuprínzind si planul de a prínde pe Sultan, pe carePetru Rares le fAcea electoruluí de Brandenburg prín tri-,mesul sau i Atitea alte lucrurí veníau din epoca de cru-ciatd modernd a lui loan Sobieski, regale Poloniel. Nulipsiau old legdturile cu Prusia secolului al XVIII-lea, caacel refus al aspruluí Frederic Wilhelm I-íu de a ascultape nu stíu ce spion moldoveari. Dar aid, renuntind sdfisii din pícioare la Geiger sí chiar sd asíst la lecturileblajine ale lui Sternfeld, am luat rdbator, sístematic toatdcorespondenta de la Constantinopol a trimesilor prusieni,si m'am apucat chlar de lunga, greaua, obositoarea muncd,neplatitd si nerdsplatitd, sí pana la capat, a copieril atitde folosítoarelor rapoarte consulare din Iasi s'i din Bucu-restí pana pe la 1830, extrema limita ingddultd, de lacare alp' ar avea sd continue azí, in loc s.si batjoco-reasca predecesorii 0 ajutatorii. Nu pot spune in de ajunsce mindru eram privind materialul care se ingrAmddisezi de zí asa de mult s'i a cauí publicare o asteptam cuo asa de &eased nerdbdare, dar pot asígura cd n'am mince-in spectacole, primbldri si aventuri, ca multi altii, banitcu ingrigre economisiti ai binefdatorului mieu prin bursa,Iosíf Nículescu.

Fad regret am pardsit Berlínul. Nu ldsam in urmdniciun profesor de care sd fi fost legat, niciun coleg ger-man, dar absolut níciunul, pe care sd-1 fi cunoscut, nicia

Trei ani de strAinAtate 235

apropiere de care sa ma fi invrednidt, ba níci macaro prietenie romaneasca de care sa fi fost petrecut la gar&si de la care sami fi picat vre.-odata cloud rinduri descrísoare.

La Lipsca intram in adevarata viata germana, in viata.germana a Sudului, maí blinda, maí zimbitoare, mai pri-etenoasa, o viata nascuta, lar nu facuta", Cara nímicdin constringerea pe care in once detaliu a existentei o.

gasisem la Berlín, tot asa ca si in zi.lele marl cind, de pilda,cu steaguri imperiale filfiind pretutindeni, prín gardul undmultími foarte bine pazite, dar, trebuie s'o recunosc, faraniel urrna de brutalítate din partea politiei cu tepi in.coifuri, trecea ca fulgerul in cupeaua cu geamurile negreinsusi tinarul autocrat rusesc. In Saxonia, voiu putea savad facind semne 'de prietenie in dreapta si in, stinga peatit de albul rege Albert, pe care-I incunjura vadita lubire aunuí popor bun, s'i Oa si in mersul trupelor purtind pechivara soarele altei dinastii se deosebia Indata un altrítm decit acela, solemn, precis s'i sec, al Berlínuluí.

Orasul era apoi domínat de doua elemente care laBerlín se dideau de la sine pe planul al doilea fata destralucirea Curtii s'i de trufía militara : intaiu negustorii, atcat-or bilciu, pe care nu 1am vazut, insemna si acuma destulde mult, de si nu maí venlau, ca odinioara, oameniiOrientului, Grecii, ca si Moldovenii si Muntenii, vechanostrí Lipscani, cu haínele lungi si %mí s'i cu imposantulislic pe capetele rase si, apoi, pe ling dinsii, studentii de laUniversítatea cu lung trecut pana in evul medíu, la carese adunau Until din multe natiuni, si atitia chiar dinacest Rasarit al riostru. Ieftene restaurante pentru un_

asemenea tineret, care, sí din causa compositlei luí variate,n'avea nimic din vioídunea provocanta a frecventatorilorUniversitatii parisiene, servíau berea de Pilsen in pocaleindite si gustoase amestecurí culínare pe scold, in

der,fiber, incalzit de un mai prielnic soare. Cine voia putea

236 0 viata de om

sa mearga li in imprejurimi, unde nu gasiaí tristul nisip,plantat cu de-a sita, al Brandenburguluí. Erau fire0e síteatre, 9i atita musica pretutíndení, pentru cine avea maíputina munca sí maí multe míjloace decit mine, grabitsa mintuiu cit mai rapede cu doctoratul.

i trecutul avea aíci maí multe drepturi, fara a fi con-curat de o puterníca viata moderna, de caracter ame-1-lean, ca díncolo. Linga mine chlar, in acest ora undese raspindise ceva din eatolicísmul, ímpus de coroanaregala a Poloniei, purtata mult tímp de Wettíní, se rídicaturnul puternic al bisería Sfíntului Petru, Bederskírchein pronuntia local& Cine avea vreme ar fi avut li alteelemente Istoríce de gasít.

Societatea internationala lipsia, bine inteles, cu totul.S'au dus Americanlí cludati i frumoasele Amerícane,Grecul placid, lupava N orvegiana, Plessen amenintindcu mustatile doua comuri ale lumii, Iaponesul in cautareaunui nou imprumut, Maghiara cu parul rutilant, gata deo romana de lubire, lí chiar grupul de Rominí harnicila studíti O raí de gura. Eram, lipsit de tovara0, in rinduldin urma al unei case fara zgomot, fara locatarí visibilí,in care portarul, gazduitorul mieu, bíet om cu famílíe,nacajít de studentii beti caríí sunau clopotul degeaba inflecare noapte, imí recomandase staruitor mobila, scumpadupa punga luí, 9i venía sa p-o verifíce necontenít ; altfel,fatali lasase in odaíe scrísorile Corneliel, sora luí Goethe,interesante marturisíri ale unui simtítor suflet mediocru,

la plecare familia qtepta jos cu un buchet de florí inmina de care poate intreg Berlinul n'ar fi fost capabil.

Se apropia vacanta, sí nu era vreme sa ascult cursurile,folosíndu-ma numaí de trimestrele berlinese. Iarqi lipseí melecomplecte de calauzire i se datorqte faptul ca n'am gasitcu cale sa ascult un síngur ceas la profesorli cari trebuíausa ma examineze 11 carora aceasta lipsa de atentie nu,putea sa li placa prea mult. Niel nu i-am visítat, vazinduí

Trel aid de strlinAtate 237

numai in ziva examenuiui, afard de unul singur, Lamprecht,care luase asuprd-si, dupd moartea bdtrinului Maurenbre-cher, tesa mea.

Pe atunci ideile luí nu strdbdtuserd lumea si nu sediscuta teoría succesiunii epocilor tipiste si individualiste, cutot ce s'a adaus pe urnad la aceasta linie dominantd, sinu se succedau volumele unei Istorii a poporului germanatit de profundd ca gindire si de neobisnuitd ca forma.Nu se grdmädiau in jurul celui de curind sosit studentide toate neamurile, in frunte cu Iaponesii gata sd jurecd in istoria lor national& pentru care se comanda larginformatia, toatd conceptia profesorului se verified pedeplin. Masiv, cu osatura lui Luther in figurd., aspru deo barba rebeld', in ochi cu o privire a cdrii bundtate era_amestecatd si cu multd malitie, el s'a interesat de studiilemele francese, de cuprinsul si de lacunele lor, retinindpe acestea din urma, si ma va intreba tocmai din domeniullor. Nu &jam ce relatii voiu avea pe urmd cu omul,de o asa de sigurd V. de prielnied memorie fatd si deun student atit de strdin s't de putin pregatit in chestiilecare-I interesau pe dinsul mai ales, cdruia pentru posi-bilitdtile mele de publicare in limba luí era sä-i da-toresc asa de mult.

Ideia cd, trei materii dupd regulament : deci,pe lingd istoria universald, limba latind í literatura fran-cesd, la a cdrii cercetare in secolul al XIV-lea md prin-sesem, cum am spus, trebula sd i lucrez la o pregdtirespeciald, nu-mi trecea prin minte. De altfel convingereacd la un examen e bine sd te presinti nu cu ce ai im-bucat atunci, C cu ce posezi obisnuit si permanent, cuce ti-ei insusit in adevdr i serios, o aveam l atuncea.Vremea mí-o petreceam deci in acele citeva sAptaminide Lipsca numai cu facerea corecturilor, lacom asteptate,la tesa a cdrii rdspundere o simtiam asa de puternic incittelegrafiam indreptdri, scump pldtite, revisorului frunces,

238 0 viat6 de om

un istoric al Parisului, pe care mi-1 impusese referentulal doilea, Birch-Hirschfeld, care se declarase filologromaníc, dar fara sigurantd in ce priveste stilu/ francescurent. $i bici, unde nu erau Archive de $tat, conti-nuant goana dupa inedit, si in vederea istoriei cruciatelortArzii, pentr'u care era un oarecare material in manus-criptele din Biblioteca, dar mai ales pentru istoria Romi-nilor, care nu era specialitatea mea, dar care ma cucerisedin ce in ce mai mult ; am avut mare satisfactie gasindun volum din corespondenta polona a secolului al XVI-lea inceptor, Acta Tomiciana, pentru partea care nu fuseseincA tipäritd, si am imbogatit c(u extrase de acolo colectiala care tineam asa de Mult.

Examenul de doctorat se fAcea LIM Melt) solemnitateIasul aparea maret in urma prin vre-o camarut4

oarecare, de la profesor la profesor, cu un singur elementde datina, fracul de imprumut, purtat pana atunci de

mai destepti í mai prosti decit mine, care inlocuiavechea roba medieval& Publicul nu era a dmís. Totul sepetrecea símplu i iute.

Lamprecht sí-a facut placerea de a raa intreba totinstitutii merovingiene, pe care, ascultAtor distras al luiMonod, preocupat el insusí, de altfel, de probleme rela-tive la izvoarele insesi ale aceluí tímp, nu le prea stiam,sau nu le stíam mai de loc. Si Istoria medieva/a a Ger-maniei mi-a casunat numeroase i neplacute surprinderi.Nurríaí cind m'am simtit pe terenul mieu, in secolele lacare lucrasem pentru cele doua tese ale mele, cind in-trebaríle au lunecat inteacolo, am putut riposta la aberneín" al examinatoruluilDe data aceasta e insa ja, dom-,nule profesor", am raspuns, stiind ce spun. sí de ce ?Pentru ca ma aflu pe terenul mieur nu pe al d-voastra.De fapt, stím asa de putín si unde credem cä tim maibine l Probabil ca l filosofia din capul cel bun sí largal luí Lamprecht ajunsese la aceíasi, si trista i mangiie-

Trei ani de strginAtate 239

toare conclusie, caci nota pe care a dat-o atitor ín-suficiente a fost relatív buna.

Buna a fost i aceía la límba latina inaintea frumosu-,luí, nobiluluí batrin Wachsmuthi la care totul era sí ím-punator si asa de parínteste simpatíc. A parut ca-I im-presíoneaza declaratia mea, care se sprijinia pe o con,-stíínta sigura, de mutt íntemeíata, ca ma poate intrebadin once autor si in once loc. A deschís pe Virgil, laCulex. Cu toata initíarea mea relativ noua, de abíaun semestru, in germana vorbita, tiaducerea a mersdestul de bine. Un síngur lucru-mí lípsía : numele nem-iesc al tintarului, pe care, cu un zímbet prietenos, mídat marele erudít, al caruí nume il cunosteam de multdin edítille luí, pe cind nímení nu-qmi vorbise inca dee este si de ce poate Lamprecht.A fost o adevarata cursa examenul la literatura fran-

cesa, unde ma credeam maí deplin asígurat. M'a imple-deeat de a-mi aduna rapede ideile í necontenítul objectde dístractie care era insasí figura examínatoruluí : Birch-Hirschfeld, autorul unui foarte bun manual, splendidílustrat, in acest domeniu, batrin slab, marunt, avea ofigura care reda in foarte mícsurat pe aceía a luí B. P.Hasdeu. ma plictísia, si-mí venía a ride. Filolog mat multdecit istoric literar, avind ínteres cu deosebíre pentruvechile texte, el m'a intrebat de la inceput, l cu sta-ruin/a, despre acea Viatd a Sfintuluí Alexíe, care se credeasa de veche sí de care ocupindu.-Ing pe urina tocmaídin nacaz pentru aceastd umilinà,-am {rasa dovada ea,tratind despre un sfint asa de caracteristíc bízantín, lamoda supt Comnení sí urmasit lor ímediatí, si dindLaodíceit numele, impus de cruciatí, de Liche, nu poatefi cleat posterioara sfirsítuluí secoluluí al XI-lea. La totce spuneam, adesea atít de vag, raspunsul era un con-tínuu í dulce Sehr gut". Ce insemna amabila apreciere,am putut afla pe urma, cind í.-am vazut nota.

240 0 viatA de om

Dar toate aceste neplaceri, pe care, obisnuit sa maobserv necontenit, atent sí crud, sa ma judec maí asprudecit oricine sí sa ma pedepsesc pipaind indelung rana,mindriei, le-am sim tit adinc, nu m'au impiedecat sa capatpeste citeva saptamini, nu diploma pe care ar fi astep-tat-o pretuítorii fenomenului" de la Iasi asa-mí zíceacutare din cele mai inteligente, dar mai corosiv glumetedin colegele mele de acolo , dar una in cal e mí se dadeala tesa o dissertatío egregia" sí la oral un cum laude"..

Se pare ca, mult mal tarziu, printul Ferdinand al .Ro-maniei, asístind /a jubi/eul acesteí Universítatí din Lipsca,unde si el fusese student, a fost surpríns cind in nu stiuce &curs s'a pomenit i numele fostului student de acolacare era acuma istorícul Rominilor si al Imperiuluí Oto-man in chlar marea colectie a luí Lamprecht. O serf-soare de necunoscut mí-a comunícat in vechea casutateraneasca de la Valenii-de-Munte aceasta informatie,care se poate sa corespunda adevarului, de si n'am ore-zut cà trebuie s'o verific.

De acum inainte aveam luni, multe luní, peste un an,libere inaintea mea, care-mi facusem datoria fata de Statsi de umbra luí Iosif Nicolescu, luind, cum mí se ce-ruse, diploma de la Hautes Etudes si doctoratul german.In loe de un poate merítat concedíu de prímblare, rn'amaruncat cu i mai multa pasiune in cautarea lucrurilornoua despre acel trecut romanesc pe care din ínimadoriam tot mai mare, capabil gaseasca un rol, cu-noscut i recunoscut de top, in vastul cuprins al ístorieiuniversale.

La atita ma gindiam, literatura francesa din secolul alXIV-lea, crucíatele tarzli cazind acum pe planul al doi-lea.

De aceía am plecat la Dresda, unde stiam ca votii

Trei ant de strainAtate 241

gAsi, in Archivele de Stat de acolo, corespondente di-plomatíce, din Constantínopol sí de aiurea, care trebuiausO vorbeascd si de noí, pe ling- ce alte descoperirí imiputea reserva o soartà mal

Am nemerit acolo primitoarea casa a une bOtrine cunumele polon si a fíícei el, trecutd de vrista cind de obi-ceiu se marítO fetele. Era in Katharínenstrasse, cartiertacut sípaníc, utIde se poate. lucra perfect. Ingrijirea eracea mai bund í unuí chirias ieften de baní i se permíteasi pupa bucatdrie in casa; mai pe urrna, atita vreme,la fiecare inceput de an, prímiam din partea lor o bundscrísoare pe toate patru paginile, care dovedía o amíntíremisatoare. Impreunä cu buchetul de la Lipsca, ea &A-dea o ideie din cele mai favorabíle despre iníma acestorSaxoní.

Ce frumos se infatisa orasul, fata de amintirileincOrcatuluí Berlín sí de putínatatea relativA a prac-

ticei Lipsce) Se simtia aid, nu numaí mindria regalitOtiípeste o tara luxoasO, de pompa orientald, legAtura cuVarsovia profund strabdtutd, in acel secol al XVIII-lea,de spíritul frances, dar sí o fínetà de gust deosebità.Daca pe podul díntre Dresda V eche í cea Noud, undeeram eu, agentul de politie te mina aspru pe partea undetrebuiau sd meargd ceí yeniti dinteo anume directie,cind ajungeai in regiunea care cupríndea Palatul, de un asade neted i cochet stil Ludovic al XV,-lea, privírea se in-líndea asupra armoníosuluí complex de constructli carecoltstítuie Zwingerul. In Berlin cercetasem musee asa devast concepute qi, supt frontoanele de un clasicism atitde tapAn, cu atita pricepere impOrtite í presíntate, ele-ganta Museului din Dresda, care contined citeva din celemai pretioase pinze italiene, era insA ínegalabild.

La Biblioteca, unde am aflat doud pentru mine pre-tioase cronici venetiene din secolul al XV.-lea, dar sígramatica greacd a unui Petru-Vodà, care se pare a fi

16

242 0 viatà de om

fost fratele omonim, din Cípru, al luí Petru Cercel, laArchive, unde rapoartele din Turcía adaugiau zilnic lacunoasterea trecutului romanesc, dadeam s't peste relatiiintimplatoare cu pribegi ca acea tinara i ireata tiitoarea lui Gheorghe $tefan, tefania Mihaifova, care, inaintede o mare aventura la Moscova chiar, se presinta calegiuita vaduva a batrinului ei concubín, lar seara, dupaostenelí asa de bogat rasplatite, in fata ochilor obositi sestrecurau apele de argint ale largii Elbe, lar pe povirnisulmalurilor prefacute in gradini se intindeau pentru incintareasufletului straturi de flori maiestre, cu iubire pregatite, careduceau míntea la Versailles si la cele cloud Trianon, pecare August al II-lea si al III-lea catasera cu ambitiesd le copie si in resedinta lor electorala din Germania,ca í in Varsovia, care si pina azi pastreaza credinciosaceasta influenta a eleganteí francese.

Puteam crede ca voíu gasí alte asemenea corespondentela Mtinchen, unde, pe o cumplita vreme 'de lama, cu unger care te tala, am debarcat pentru a continua studiilecare ma stapiniau asa de mult.

Lumea era aici alta, atitea erau, í sint, fara indoiala,azi deosebirile díntre multele Germanii pe care nu le-a fostredus la acelasi numítor, ca provinciile francese, i elepe vremurí atit de diferite in toate privínile, aceiasi di-nastíe, cu puteri absolute, aceiasi moda, careía nimenin'are dreptul sa-i resiste. Berarille, de unde-mi aduceam

eu, in apartamentul studentesc din Tarkenstrasse, cugreoaía poarta de fier, porfía cotidiana de bére, eraupline de lume, sí am vazut, in zile dé mare serbatoare,si soldati cu leul Bavariel pe coif impleticindu-se pestrada. i la biblioteca, unde gasisem atita de lucru pentrumanuscripte, conservatorul cu barba lunga, rotunda, turnape git in fata mea o sticla intreaga si tremura apoi dinpicioare. Nu mai era aceiasi ordine fireasca í distinctie

Trei aid de strAinAtate 243

nativa pe strdzile largi, bine croite, pe care se ridicautoate plaglatele italiene ale lui Ludovíc cel d'intaiu sí luíMaximilian, o copie a Palatuluí Píttí stind lingd ciudataconstructie cu multe ferestí a Maximilianeuluí" si lingdPropileele care aratau asa de stingaciu sí de nepotrivítcu clima simpatía, pentru Grecia unde a purtat coroanao mläditd a Wittelsbachilor, regele Otto.

O lume care, afard de ce-í putea da momentan bduturanational& mi.-a pdrut, chiar dupd sumbra aparenta a ne-multdmitelor clase populare din Paris, indcritd 0 inrAita.. tiam cd dupä generosul si cavalerescul nebun Ludovícal IIlea, mort pe lacul artificial din castelul sau, inclestatcu medicul engles, era un rege, bietul Otto, care, caNabuhodonosor din Biblie, pdstea iarba in curtea caste-luluí Mu. Proprietara mea era sotía unuí nenorocit carezAcea intr'o casa de nebuní ; cind 1 s'a anuntat moarteaacestuía, nícioun sentiment nu í s'a intípdrít pe fatd. Pentruun chibrit cazut pe vechea catífea a unui fotoliu, míacerut sa-1 imbrac din nou sí a pdrut miratd cind amretinut imbrdcdmintea usor gduritd. Lucruri mid, carespun insd mult.

Aid, bine inteles, nu mai era corespondenta constan-tinopolítand, la care se putea merge cu sigurantd de agdsí detalli necunoscute de ístorie romdneascd, dar pentrundvdlirile Turcílor prín väile Alpilor germani, pentru ho-,tdririle de díete contra primejdiei musulmane materialulera bogat si interesant, fdrd sa lipseascd si eventuale atingericu viata romaneascd de odínioard, in acel clomeniu, asade pitoresc, al pretendentilor la tron cart rdtdciau de lao Curte la alta, totdeauna pliní de genealogie si lipsitíde baní, cu mina intinsd pentru un subsídiu ca sa meargdla Constantínopol sdsi capete dreptul de mosteníre, pecare-1 pretíndeau íncontestabil, dar de loe grdbiti sd ajungdacolo. Din colectia lui Flermann Schedel, facutd cu atitadragoste si cheltuiald in secolul al XVlea, am cules

244 0 viat/ de om

scrisoarea nepretuita a lui Vlad Tepes catre regele Mateías,al Ungaríei i alte stiri despre aceasta epoca de glorioaselupte defensive, dar n'aveam nicio intelegere pentru ve-chea arta, asa incit la manuscrípte, unde ceream sa mise aducd, supt cuvint ca Ind ajutd cu stiri subsidiare, oncesi de la tiparituri, n'am facut sa mi se arate manuscriptuLde la Neamt, scrís í ilustrat de díacul Teodor, fiul luiMarísescul" sau Marasescul.

Intr'un colt de Bavarie, batrin. u/ Ntirnberg, din ale caruícase nu s'a clintít o piatrd í care-si inchíde viata actuala'jute fortíficatiile medievale pe care /e-am vazut albede nínsoare supt un zimbitor cer de ghiata, ma atrageamai mult dinteun sentiment romantic decit din credintacd cercetarile mele, mai toate in domeniul dietelor ocu-pate cif perícolul turcesc, pot fi rasplatite. Orasul luLPeter Vischer mí-a dat, de altfel, pe neprevazute, 0 in-semnarea cu privíre la medicul german al lui tefan-cel-Mare, pe linga inca un moment din viata ratacitorilorfii de Domnia cad luau Europa in piept, miluiti de tollprintii si de toate orasele. 11 vad Inca asa !rite° sclipíre-de ghiata si ce inghetate erau i odaile trecatorului.mieu adapost 1 supt ceru/ nemilos de albastru.

tiam de mult ca in Innsbruck, capítala Tírolului aus-itriac, a petrecut o dureroasa pribegie Petru chiopul Cufiul sau stefan i ca zilele nenorocitului batrin s'au ispravitin aceíasi muntoasa provincie a Habsburgílor unde-í zac-si oase/e. Calatorille mele, care pareau cà despica nu atitlocurile, cit vremurile insesi, trebuíau sà ma duca neaparatsi in locurile acelea. 0 bursa bine chibzuita ajunge lamulte cheltuieli... i nu m'am gindít nicíodata ca pot sacer un adaus la dinsa, ba nící macar ajutorul pentru tipa-rirea tesei de la Lipsra.

Asezat pe malul Innului, jute i ciar riu de munte,aducind parca in undele luí grabite sunet de Wand d

Trei ani de strAinAtate 245

ve munte i ecoul cintecelor rasfrinte pe stinci de lastinele sínguratece, Innsbruckul avea in strazíle luí inguste,in cele citeva portíce, in catolicismul lut entusiast sí co-pilaresc, in sunetuf multelor luí clopote ceva dinteo pre-rvestire a Italiei. Altfel, se traia foarte nemteste in odailelargi din casele vechi, cu berea, adaugita de dinsul cu apa, pecare mí-o aducea zílnic baíatul easel. Nu Austria pudratabirocratisata din Viena, ci o buna Austrie veche, foarte veche. Un fotograf prieten, Arnold, care mía luat infatisareapecetilor domnesti ale lui Aron-Vod í lui Stefan Surdul,.dadea acestei retrageri studíoase din tot ce era \dataimprejur farmecul zímbetelor uneí familli frumoasebune ; ce durere a fost pentru dragalasa fetita de vreo-sapte ani plecarea strainuluí de care in niciun chip nuvoiá sa se despartV

Dar din orasul care pastra in marea biserica din centru.oscioarele chinuite ale copiluluí domnesc mort In pragulvietii nu se putea culege asa de in pripa, cu gindul la4talia vecina, tot materíalul de Archive, atit de bogat,-care nu se intindea numaí asupra acestor ani in carí sechinuiau intre strain' Voevozíi Moldovei, ci i asupra re-latiilor prívítoare la not din vasta corespondenta a arhi-Auceluí Maximilian, menít sa fie stapinitorul Ardealululcedat de Sigismund Báthory. Pentru aceasta va trebuisa ma intorc inapoi, in imprejurati cu totul deosebíte de-a cestea.

Coborindu-ma pe acelasi drum pe care-1 facuse'cupatru ani inainte beteagul, obosítul, setosul de soare sí delimba italiana, pe care s'o poata cit de cit intelege, Petru-Voda, am v6zut, in primele zíle de prImavara, atit deinaintata in Tírolul sudíc, pronuntat Italian, strugurii deglicina violeta atirnind pe zidurile inegrite i bisericutafranciscana ling care un calugar olog s't stir's de sufe-rinta imi arata locul unde stia bine ca s'au coborit ra-masítele muceniculuí domnese plecat in lume de gríja

246 0 viatA de om

cre0inatatii 0 din marea iubíre pentru plapindul luí flu.i aid imi resetvam sa ma íntorc inapol, in speranta, care

s'a dovedit zadarníca, de a gasi ceva din acest trup ro-manesc framintat atita vreme cu tarina strain&

i prín pasul Veronei, odata cu soarele caíd, am aiunsdin nou la Venetia, si in prima conversatie cu caruntavaduv.1 Gregoretti, nascuta Predonzaní" m'am dovedít,fara stiinta mea, asa de plín de lumea in care traisempana atunci, incit, crezind ca o fac in italieneste, it vor-biam de jumnate de ceas intr'o limbA din care ea nuintelegea un cuvint.

Data aceasta, Venetia, adevarata Venetie, istorica sípopulard, m'a infasurat, m'a príns, m'a retinut si stra-batut cu totul, intreg, lull" de zíle, care erau sí físiceste,pentru ochii mid, pentru ffinta mea intreaga, nu numaipentru sufletul bucuros de zílnica descoperíre, o fericire.

In fiecare dimineatO, urmarind toate legaturne, in primajumAtate a secoluluí al XV-le, ale Republicei venetienecu Orientul, ma indreptam cu vaporasul spre debarca-derul dei Frari, s'i, infundindu-ma in secretul stradítelorpe care 'lid acuma, dupd sute de drumuti, nu-1 stapinesecu desavirsire, cautam cu ochii piateta de-asupra careíase ridicd suptirele turn de aramída panda al bisericiiFranciscanilor. Alaturi, in casa alba care-sí intínde coas-tele catre canalul glauc, pe cind de cealaltd parte florilese revarsa de pe balcoane, canarii cintd in cu0e 0 fetebrune rdsar in cadrul arhaicelor ferestí, e ca o comoaracare poate sa ajungd invätatilor din toata lumea ca sa cer-ceteze secole intregí legaturi nesfirsite in toate &recline.Bine prímit de la inceput, cu toata marea mea tíneretkimi ocupam locul unde regístrul cerut isí deschídea foilede pergament ca ivoriul, pe care statea rAsfirata simpaticascrisoare a evului medíu. Trova, trova sempre?, intrebaprietenosul supraveghetor. i, astfel, zi de zi se in gra.-

Trei ani de strAin5tate 247

madiau notele cuprinzind o vía ta intreaga. lar, la ion-

toarcere, in0rind pe jos aceleasí stradite, trecind de la uncampiello de granít si de marmura la altul, nemeriamin sfirsit in acel. Campiello del Vín, in dosul OteluluíDaniel% unde, la ciocanitul vechiuluí miner de fier, aparea,cu obisnuitul Chi è, gazduitoarea mea timp de aproapejumatate de an.

O surprindere extraordinara m4 astepta la Archive.Palídul mieu vecin de masa, Urbani di Gheltof, ma psiintr'o zi trudindu-ma inaintea unor manuscríse romanestirdtAcite la Venetia din schimbul cu Viena, care cuprin-deau traducerile din Viata lui Scanderbeg si a necunos-cutului sfint catolic Iosíf Calasanzio, duíos facute de in-temnitatul Vlad Botulescu de Malaiestí, secretarul, pupilusionist si putin sarlatan, al stapinului, inchis si el pentruinalta tradare, Constantin Cantacuzíno, flul luí Stefan-Voda í nepotul luí Constantin Stolnicul, care se visasedespot al Sirbilor liberatí. Nu fusesem deprins la Iasi acell cirifica manuscripta, si, cind am fost intrebat ce secuprinde in aceste biete cartulii serse la intunerec i inmucezeala, mí-am cheltuit tbata atenía ca sa gicesc. Ajun-sesem la resultatul care ma impiedeca de a parea igno-rant in rosturile cele mai fíresti ale terii mele, cind prietenulde ocasie, menít uneí soarte tragíce, imi anunta ca aresí el din most enírea tatalui, archivist la Murano, linga Ve-netia, unde se vindusera hirtifie undo manastiri de femei,scrísori romanesti. A doua zi imi aducea primul pachet,In care, spre una din acele uímirl bucuroase de sa crezica vei face o board, Mi se desfaceau pe frumoasa hirtieornamentata de fabricatie venetiana scrisorile trimese dinBucurestí ale Doamneí Ecaterina, sosia levantind a luíAlexandru, Domn al Terii-Romanesti, si ale fiuluí el, Mill-,nea, adresate catre sora, cdtre matusa Marietta AdornoVallarga, care-0 cautase un adapost de batrinete In ca-marutele calugaritelor muranese. In zidul de intunerec

248 0 viatA de om

al trecutului nostru de la sfirsitul secolului al XVI-lea, opoarta de lumina se deschidea, s'i se vedeau printeinsaumblind, luptind, calatorind, suferind, intocmai ca not deastazi, Doamne imperioase, coconí meniti unui turbureviitor, boten i si negustori, din lagunele Adriaticei pana larnalurile dunarene de unde eu insumi veniam. MuItm'am trudít apoí, cu tresariri de bucurie, ca sa desfacIncurcata si umila lor litera greceasca...

Urmarind aceiasi reconstituire a incercarilor de cru.-date dupa epoca lor clasica, mergind deci pe unía ace-,lora pe care le povestisem pentru secolul al XIV-lea,am trecut la Milan, asezindu-ma intr'una din stradeleintortochiate sí inguste care se invIrtiau in jurul Do-mului alb au sfintii cei multi, care varsa din clopotele salebinecuvintarea asupra oamenilor si locurilor. Treceam deacolo, de la ceasornicarul care-mi pusese la dispositiecloud odai, la Archivele de Stat, pline de lucruri prea deaproape etichetate, pana la imposibil, dupa terí, st eau.tam acolo si cite o intregire la recolta mea de lucrutiromanesti, descoperind de pilda ca un editor ungurinlocuise fara a sta pe ginduri Valacco" de la loanHunya di cu Transilvano". Se opria din cind in cind otrasurica de piata, din care era coborit pe brate un ba-trinel stors de puteri, dar hotärit sa-si faca datoria panala cap& si care nu era altul decit Cesare Cantù, insusiautorul formidabilei Istorii a lumii intregi pe care demulta vreme n'o mai cetia nimeni.

M'am dus la Florenta, unde am putut sa gust intr'oodaita curata si linistita marea pace sacra de care sintstapinite toate, si pana in tulburatele noastre vremi faraastimpar, in cetatea inchinata Maicii Domnului a Florilor,si apoi In valmasagul napolítan unde acum toata luareaaminte-mi era prinsa de cercetarea rabdatoare a conturilorcatalane ale luí Alfons de Aragon s'i a registrelor unde ici

Trel anl de strAinAtate 249

si colo se maí intilnia cite o farimd de informatie oríen-tald.

Umuririle asupra crucíatelor tdrzil se cereau neapdratcomplectate sí in tesaurul medieval al republiceí surorícu Venetia, Genova. Traía ina bdtrifml Desímoni, careddduse la lumínd legAturiler Republícei genovese cu Fa-magusta Cíprului, cuceríre sí colonle a strAmosílor sdi,si el insusl mí-a dat primile direetif ; Belgrano tipariseextrase din socotelile Pereí constantinopolítane, s'i tot cese poate stí despre marea creatiune a Genovesílor in Crio-meia, splendida Caffa, pazità de orguxii, intre cad erausí Valahí ungurení" si Valahí poloní", adecd Moldovenísi Muntení, fusese publicat in , Actele societati figurede ístorie a patrieí" de Amedeo Vígna.

Dar era Inca destul de cules, nu atita in ce príveteistoría Rominilor, pe care, o víatd intreagd, in tot ce amfacut, n'am pierdut-o din vedere, sí totusí era cevade cules in rapoartele ambasadorilor genovesi din Cons-tantínopol, sí fantoma cite unui pretendent din secolul alXVI-lea imi trecea rapede inainte, unele acte mai tirzii,intrebuíntate de Hasdeu, fiind, foarte curios, disparute ,cit pentru relatille orientale, in Sindicamentele" Perei, inconturile, lasate la o parte de Vígna, ale acelei intere-sante colonii crimlene. Oficiul Romanieia, adecd pentruImpedul bízantin, mí-a dat o bogatd recoltd. Aveam, Cuce gdsísem, asa de numeros sí asa de 'important aid,tot ceía ce-mí trebuia pentru o lung actívítate de istoríc,in mai mutt decit o directie s't pind astdzi mí-a ramasinedít din aceastd adunare zeloasd de materíale in maimulte teri.

Cu a cest tesaur, care astepta numai o prelucrare inceatapentru a da o basa mai larga istoriei neamului mieu, maintorceam, dui:0 anii de studíu ísprdvítí, in vara luí1894.

250 0 viata de om

In tot cursul unor studii care nu erau usoare sí carecerusera concentrarea cea mai apriga asupra lucrurilor deinvatat si asupra lucrurilor de scris, nu intrerupsesem oclipa relatille cu Ora, unde ma aducea fiecare vacanta.

E adevarat ca acolo nu mal gasiam, in ce prívesteprietenille, ceía ce lasasem. Inca de atuncí am putut pre-tui ce inseamna la nol sa lucrezí" pe cíneva, sa-1 da-rimi incetul pe incetul in sufletul altuía prin exagerarealucrurilor care sint si prin indrazneata inventare a ce/orcare nu Milt. Scrísesem din Paris luí Hasdeu, sí fonetismulmieu fanatic, care ma fdcea, ca bun Iesean de la Con-temporanul" ce eram, sd scriu : íeu" sí leste", maispitíse a inlocuí pe consacratul Hasdeu a, intrio scrisoare,sí nu numai pe coperta, cu Hijdau". Atita a lipsit pen,-tru ca toatd dragostea de odinioara sa se imprastie. Amprimit un raspuns minios cu Yorrhga", care mi-a co-munícat iremediabilul. Cercul de spiritist' care se formaseIn jurul ilustrului batrin ca pentru o prada exploataseaceasta greseald de tact : era vremea cind i se transmi-teau continuu prín inchípuita interventie a fiicei neuítate,tot felul de sold din alta lume pe care omul care-sipastrase totusí intreaga putere a unei minti extraordi-nare le accepta fara nicío critic& pana inteatita, incit ela executat supus ordinele spírituluí" in ce prívete sumaexacta care era necesara pentru cAsatoria indispensabilu-lui Ghlonis, aratindu-si satisfacía a exact tot atit cerea,in forma cea mai discreta, Ghicinis el insusi, care, fireste,habar n'avea de precísdrile flintii imateriale. RevistaNoua", intrata pe minile acestui cerc restrins, decddeanecontenít, tirindu-si cu greu exístenta a;a de increzdtorinceputa, pe cind Convorbirile", menite sa treaca prinmarí prefaceri, cu incredintarea lor altui cerc de devo-thine personala, aid fala de Maiorescu, ajungeau organeleunuí tineret in care, pe linga Evolceanu, considerat demaestru ca un succesor, pentru echilíbrul spírítului sau,.

Trei ani de strAinAtate 251

erau tínerii fílosofi pe carí-1 gasísem la congresul studen--tesc de la Ploesti si filologul Lítzíca, totí convínsí ca sepoate face, cu aceste míjloace sí in aceste condítíí, unlucru nou sí un lucru mare.

Din noll junímisti nu mai vedeam pe nímení, dar de laRevista Noud" era la París Vasile Cosmovící, poet nufard insusírí si autor al uneí piese Istoríce in versurl,cludata fiinta cu tragíca fatd slaba, taíata de líníí cumplítincrucísate, care, avind sí in vía imaginatia poetica, sipoate maí mult chiar decit in poesíe, se insurase cu oFranesa, deschísese cu cumnatul sdu o fabrica de produsechimice si a ajuns sa fíe complect despolat de acesta,plerzindu-sí sí nevasta, ratacíndu-sí copílul sí trebuíndsa ceard de la bogatia mea taxele pentru un doctorat inmedícind pe care nu I-a trecut níciodata, dístrugindu-se sífísiceste, peste putín. Ca semi-doctor, el m'a facut cunoscut,pentru o statornica naso-taringíta, cu atit mal blajínd, cucit era ..rnaí putín tratata, cu o serie de specialisti, marísi mici, cari-mi luau regulat, in schimbul celor maídureroase sí maí zadarníce tratamente, napoleonul pe sap-tamind, pe care 1-am redus la jumdtatea de napoleon,pana ce, in clípa cind trebuía sd plec la Berlin, mí s'aspus, cu cea mat sincera durere penttu despartíre, caacuma toate operatille magíce s'au termínat ; eram destulde cumínte sí de patít ca sà nu le reincep in Ger-.mania, cu alp binefacatori ai omenirii, dar cred ca dinacest moment increderea mea in arta lui Hípocrat si aluí Machaon a fost simtítor zguduitd.

Deci anume usí imí erau acum inchise la Bucurestípentru literatura mea, cad m'am convíns ca, daca numaí pot avea níciun rost la »Revista Noua", unde macompromisese defínítív acel acces momentan de fonetism,n'aveam ce cauta níci la Convorbíri", unde, dupd soco-tinta celor cíncí, sase tined, imí lípsía cu desavirsíre oncetalent, fiind nenoroclta epava a unor sfortari íntelectuale za.-

252 0 viatà de om

darníce ; ca oamení de merit, noil redactorí, cari cäpdtaserdo posilíe, isi fdcuserd ziduri si paziau, bine inarmatí, pe cre-nele. Pe o hirtie rosa ca juneta revista maioresciand incepeape un drum de complectd refacere a intelectualítätíí roma-nestí, in care once concesie ar fi fost o piedecd.

Nicí in grupul celor trei nu mai gäsíam ce fusese()data. Citva tímp, eí s'au tínut inca impreund, si iardsiiam putut vedea la gazda mea din Bucurestí intr'oseard cind am indrAznít sd cetesc díntr'un cutezdtormanuscris de roman prín care incercasem, in anume serila París, sd schítez viaja botusdneand a copildrieí melecu unele típuri care-mi rdmdseserd in mínte. Da, un roman,un roman contemporan sí realist, de vre-o cloud sute depagini. Sfíos am dat lectura unuí capitol, sl, la capat,sentinta luí Caragíale a venít, batiocoritoare : Foarte bine /stot asa ceva poate sd placa; asa ar trebui sd scriu si eu".Am trecut in °data de aldturí, unde in acea zi de recetoamnd, la inceputul luí Septembre, ardea un foc frumosin cdmin, s't intr'o clípd rodul silintilor mete líterare sefäcuse scrum. Cind au aflat cum md pedepsísem pentrugreseala mea, a fost o sincerd parere de rdu, dar eraprea tdrzie, de sí poate cd mai bine a íesít asa.

0, nu mai era plAcut sd fit in aceastd tovdrasie careea insdsi trebuía sa se desfacd 1 Presidentia luí Gherea,pornít pe luptd sociald, disparuse. Stavrí apdrea un mo-,ment pe acolo, sí un critic nou, nalt, sumbru, cu amín-tirí diplomatice, care era chemat pentru a fi objectul unorironii pe care le intelegea de sígur, dar care nu-1 int.-piedecau de a-si face el insusí observatille saie, cdci sepregatia sd serie un roman cu cheie. 0 influentd hotdri-toare o cistlgase in acest cerc cineva care a contribuitesentíal la desfacerea luí, dar acestea sint lucrurí pe carealtd vreme, peste rnormintele noastre ale tuturora, le vaputea spune.

Inainte insa chiarde aparitia zeflímisitorului aceluia, cd,-

Trei ant de strdinAtate 253

ruja i se gasia atita spirit, nu °data am plecat dintre aced pecari mi-i socotisem prieteni mai in -vrista i trite° pd.-vinta ¡mi i erau cu gitul strins de durere si de minie,privind, la intoarcerea in odaia mea, cu ura rindurile pecare le scrisesem. De sigur ca nu astfel se ajuta in des-voltarea ei inceata i dureroasa, care simte atita nevoiede sprijin, de sfaturi si de mangiieri, o chemare literara.Ca un ecou al acestei suferinti scriam atunci aceste versuri :

Am fost chernat sä trag o brazdäPe cimpul ce! intinsSi am cätat cu dor aprinsPämintul ce mi se cuvine.

dureroasa-mi rätacireS'au rupt opincile de fierDe a§ vedea rift semn din cerSi incä n'a§ avea putere...

Dar eu nu cred, ara fog chernat I

Am spus ca in curind o prietenie 'jute Caragiale,Delavrancea í Vlahuta, care putea fi de un asa de marefolos pentru o noua indru mare a literaturii romanesti, s'arupt. \Tina a fost de sigur a tuturora, dar mai ales aacelora cari-si faceau de lucru imprejur, tragind pe fie-care in alta parte. Astfel, cind eram in, Germania, amprimit revista de lupta Viata Nouei, pe care o scoteaVlahuta in tovarasie cu gluma obositoare a doctorului'Llrechia, secretar de redactie flind tinarul Ardelean Al.Hodos, care iscalia loan Gorun, om de un talent adinc

serios, dibaciu scormonitor de pslhologii, dar a cauífire tacuta, ascunsa, hursuza il facea sa dele lovituri a-desea nedrepte in domeniul criticei, unde pe linga inteli-genta sa severa talentul de a crea o fiasa masiva' sigrea se cereau directii care-i lipsiau si o impartialitatede care nu era capabil. Distrugerea " cu desfacerea unorfragmente de frasa e o sarcina atit de usoara sit care sepoate intrebuinta impotriva oricui Pe tema artei cu ten-

254 0 viatà de om

dintd si a artei fdrd tendintä s'a dus atuncí, cu un AntonBacalbasa, ziarist foarte inzestrat, stdpin pe humorul spe-cial bucurestean, o lungd sí cumplitä luptd, urmatd sípänd la cíocniri personale, degradante, tirind in noroiusuflete care altfel puteau da cu mult mal mult.

Gazetdria ndvdlia incd de atunci domeniul respectabílal poesieí.

Se rupseserd fireste raporturile cu Gherea, care-siopregdtia Líteraturd sí stiintd", in care mí se ceruse símie o bucata sí, un studiu cu cítatií ca la Hautes 8tudesdespre Carduccí fiindu-mi refusat, dädusem versurí,cat. ora lí s'a atribuit o interpretare re volutionard, si aufost strígate i prin cluburí , pe cínd, de fapt, era vorbanumai de desilusiile mele :

Celuí ce predica 'n desert'n jurul luí tovarasi n'are

Ramiíe-1 numele lui víu,Cad sfinia-i munca luí sí mare I

Dar sa lucrezi nebanuíndIzbinda staruíntíí tale,Sa-ti uiti prietenii zimbind

bratul tau sa tale cale...

Rabdare 'n noapte muncítori,Profeti cu °chi de foc rabdare,Lumina rosiilor zoriAcum sau mai tärzíu rasare...

Muncitori", rosii zdri", dar era tot ce trebuie pentruneapdrata revolutie socialä"... Incepeam, Doamnema, sd am sí eu asa putíntel talent...

Acuma, pentru Caragíale, Vlahutd, care-sí permisesesd scrle un roman, in care amintirí personale iesíau preamult la íveald intr'o forma prea putin inchegatd, Dan",devenía un íntrus intr'un domenin care nu era al luisí de sígur i era maí putin deal lirica , lar terdnísmul pecare Delavrancea il inaugurase pastra in fundul

Trei ani de strAingtate 255

fietuluí sau de flu de grinar, in ciuda unui liberalism deimprumut sí de carierd, devenía pentru acelasí Caragiale,suflet vesníc nemultamít sí de alth si de sine si raspIn-dind tot mai mult in jurul luí amaradune, neincredere ,desgust, ceta ce pentru unit din admiratoril sal a ajunssa fíe un adevarat piedestal, dar singurul , oblectul uneísingeroase batjocurí, la care, din cealalta parte, cu toatemarile insusírl ale polemístuluí, nu s'a raspuns prea multsi níci prea tare.

De la o bucata de vreme nici nu era de mers peacolo. Pe Caragiale nu 1-am mai vazut cu anii, el des-facindu-se tot mai mult. de Ord, pe care o despretuiapana la margerille uril sí catitind un refugiu in Ardeal,unde felul lui de a fi s'a revarsat asupra entusíasmuluiinitial al unui Goga, s'i apol la Berlín, unde conversatíaluí, dibaciu pregatita, uimia prin invatatura abia culeasadin lexícoane sí prín virulenta paradoxului pe savant(boboci din mfilocul studentimii, in genunchi inaíntea zeuluínegatieí : admíratía luí merged asa de departe, incit odata,foarte tdrziu, dupd ce ma infdtipse, in risetele d-luí Goga,ca pe nu stiu ce harnic idiot care scoate apa cu ciurul,pierzindu-si vremea cu scrisul degenerasem rau de cind,vorbínd de Napasta", eram critícul ínteligent sí con-stfincios" la optsprezece aril?, imi facea in tren elogiulcivilisatiei berlinese, intrupata in servitoarea luí care 'sea-lise caligrafie in foaía eí de la polítie. N'am vazut, multiani, nici pe Vlahuta, pe care se instapinise cu totul, panala o cutremuratoare tragedíe a vietii sale intime, o nouasí perículoasa prietenie, asa de contrara firíí sale bune,optímiste, luminata de cele mai inalte ideate. lar, cind,pentru o serbare a d-neí Smara despre Alexandrescu,am fost rugat sa-í cer concursul luí Delavrancea sí agasit sala goald, 0 ce-am mal avut de lucru retinindu-1pana catre ziud la mine ea sd-I impac, de si n'aveamnício vinovatie pentu o organísatie asa de stingace I ,

256 0 vista de om

ne-am intilnit ca si cum era sa facem cunostintd acumintdia oara.

Nu, vechea armonie, de la care puteam lua asa de muttsi careia-i aduceam atita sínceritate tinara, se dusese invint. Spirítul de gazeta, otrava politicd, namicalele" cirtiri,zeflemeaua de strada a Bucurestilor sfarimasera definitivo tovdrasie de la care putea sa astepte asa de multdetatea romdneascd, lipsita mai mult cleat orícind dedirectia statorníca, plecind de la o autoritate recunoscuta.

In stainatate reunísem pentru araga criticele de foil-leton sí de revista care-mí pdreau ca merita a fi pas-trate : asa au luat fiintd cele douà. volume, odios típarite,de Schite din literatura romina", in care poate ca istoriciiliterati ar avea ceva de cules. Dupa o sfatuíre prín scri-sori cu Vlahuta, foarte rece, ajunsesem a face pe líbrarulHaímann sa-mi típareasca versurile (1894) : am prímit laBerlin modesta carticica, pe care colegli romini au ju-decat-o slaba, jar in toata presa noastra n'am avut uncuvint de recunoastere. Incepeam sa ma deprind cu mes-.tesugita tAcere care m'a incunjurat, de o acimirabila soli-darítate, timp de aproape jumatate de secol, dar care n'aputut sd opreascd in lbc izvorul menít arunce apele,orícite noroaie i cite pietre ar gasi in cale.

La Lupta" nu mai trimesesem nimic. Spíritul hartagosal unuí radicalism fara ofizont, al unei hartuiefi fara scop,care a adus procesul luí Panu pentru les.-maiestate, con-,damnarea, plecarea luí in strainatate, nu era facut ca saincalzeasca un suflet care din cunoasterea trecutuluílegea tot mai mult indemn cdtre muncd i cdtre tot cedin parted until om, cit de putine insusíri sa aíba, dealtfel, poate sa foloseasca altora, acest sprifin recíproc,aceasta rningiiere de la unul la altul ffind de fapt singuruflucru bun sí sfint pe lume, singurul care ajuta sg se su-porte povara unei existenti care in ea insasí e fara scop,

Trei anl de strAingtate 257

ca si universul intreg, supus unor legi neintelese noua :...nu in telegi

totul e un haos nemäsurat i mut

termínat prin stupidítatea, raspingatoare, a mortiiCalaul färamili ce prada vi-o asteaptA.

Atunci de ce revarsarea fara sfirsít a urii, la care cínevae indreptätit numai printeun trist betesug din nastere ?Viata política, hapsina pornire de eterna rasbunare maingretosa adinc, dadusem expresie í in prímele schítedin Lupta" : pentru ca sa ma impac cu dinsa, ca sa maamestec fara pofte personale in viltoarea el, a trebuitsentimentul cà viata noastra publica, asa cum este, ducela un desastru, care, de altfel, in toate domenfile, n'aintirziat, í a a nu-ti lua locul in legiunea uneí desperatasalt pentru ruperea cercului de fier e o condamnabiladesertiune.

Intre studentii cautau de lucru in straínatate,liberallí, lipsíti de oamení superíori, desgustau, pe cind,cu toate necontenítele ciocniri díntre individualitati plínede unghiurí, la conservatori, mal ales la junimistí, °riceparere s'ar fi avut de política pe care o facea undiletantism desabusat, mintile alese se impuneau respec-,tuluí. NM' sa ma gindesc a ma solidarisa cu vre-,o atitudínede partid, am primit astfel oferta luí D. R. Rosetti-Maxde a da articole de literatura la Timpul", unde, de altfel,línindu-ma la o parte si de dusmanille líterare, vorbiammai mult de literatura straina, de la Madach cu TragedíaOmului" la Arhítectul Solness" al luí Ibsen, pe care, inacelasi tímp cind admiram seninatatea clasica a lui Car-duccí, cautarn a-4 in/elege in sclipirile de otel ale uneimorale de vecbiu Aching, deprins a se lupta cu toatecrivetele marilor vesnic reci. Nu.stiu cum am am ispravit

cu aceste legaturí, in care aveam, de la inceput, im-presía cà intrebuintez alt limbs& decit acela care ar fifost dorít.

17

254 O %data de om

Nu uitasem íubirea, care nu m'a parasit niciun síngurmoment, pentru ístoria literara. Lecturile mele francese,dar si englese tot sírul marilor poeti, de la Pope síThomson, ai masuratului secol al XVIII-lea, pina la inti-mitateafluioasa, unita cu un adinc sens filosofic, a lachistilorsi la armonlile delicate ale luí Tennyson , ba chiargermane, ma facusera sa pregatesc pentru revista luíXenopol, Arhiva", unde insa trimeterile mele apareau inconditil tipografice desastroase, un intins studiu despreInceputurile romantismului", in care sint pagini pe careuici astazi nu le-as voi, si nu le-as putea scríe, altfel.

Dar, din ce in ce mai mult, colaboratia mea la publi-catiile din tara se margenía la contributii stiintifice, anumedescoperiri abia facute cerindu-se irnpartasite cit malrapede.

Astfel am dat Archiver studii despre calatori prínterile noastre in epoca fanariota, ca interesantul arheologsí numísmat Sestini, rari editii de texte din secolul alXVII-lea care vorbiau despre Rominí, ca Maiolino Bi-,saccioni, povestitor al razboaielor luí VasiI Lupu, notedespre gramatíca greaca a lui Petru-Voda, scrisori deDomni din aceiasi epoca' fanariota ori i corespondentade la Murano a vechilor Voevozí Ø Doamne din seco-,lul al XVI-lea.

Eruclitia, in domeniul careia erau atitea izvoare de pu-,blfcat i indata dupa intoarcerea mea Statul m'a in-,lesnit sa public la tipografia lui intaiul volum din nísteActe ci fragmente, care s'au invrednicit de aprecíareaunui P. Pierling si care ridica pentru ístoría Rominiloratitea probleme not si cerea interpretari originale pe carele suggerau sí mijloace de informatie de curind gästte,atuncí cind Xenopol, in Iasul fara biblioteca de istorie,fusese silit a lucra dupa citatiile din editia luí Ureche dePicot , ma cucería, ma retinea tot mai mult, interzt-cindu-dni íncursiile pe terenuri asa de ispititoare, unde

Trei ant de strainatate 259

incercasem si-mi deschid un drum deosebit de al emi-nescianismului complect usat, singurul stdpin atunci peli,rica romaneascd.

Cu atit maí mult eram oprít in aceste margení alestudillor care precedd adevdrata ístorie, de ale cdrii.neralisAri sí sintese m'am tinut mult timp ferít, dintr'unspirit de despret pentru filosofia usoard, la indeminaorícuí, ca í din acela al unei dureroase, aproape bol-nave autocrítice, cu ell pentru aceastd ístorie a Romiralorimi lipsiau atitea elemente pe care nu mí le daduse Iasul sí.pe care nu avusem cum sd mí le capdt in strdinätate.

A trebuít sd invät_ insumi, cu sudorí, scrísoarea veche,asa de artísticd totdeauna, dar sí asa de deosebitd de laun timp la altul sí de la un om la alt om sí, nestind un-cuvint slavonesc, sí nici [And acum ri'ana deschís vre-o¡jramaticd a vechii recurgind asa de rar si ladictionare , mi-a trebuit sd md deprínd cu aceastdlimbd a vechilor noastre documente si a vechií noastreliteraturí istorice. Mai am inca, in male mele de hir.-trate, totdeauna culese sí ca gindul la alte lucrdrí sí pas-trate cu ingrijire in vederea lor, pagina cu scrisulsigur din care cuvintele strdíne ale cdrtii domnesti sauízvodului boieresc sint astfel reunite sau despdrtíte incitdovedesc pe cine incearcd prímii pasi inteun domeníu,atit de greu, dar tdtusí imperios necesar.

Cu astfel de grele initierí personale, lucrind eu lunilela un studiu de amdnunte, am putut sd incerc strAbaterlmai largi in trecutul romdnesc, ca in Contributiile laistoria Munteniei in secolul al XVI-lea", primite de Aca-demia Romind, dupd ce cdutasem sd invíez pe exílatiídin Tirol pentru Vatra" luí Cosbuc si Slavic', ambiinecunoscuti mie, ultimul l criticat, in revista lui C. De.-metrescu-Iasí, pentru o bíatd de Istorie a evuluí media,dar ,spre al cdror magazin ilustrat pentru famílii md in-dreptase editorul el, C. Sfetea.

XII.

intäii ani de profesorat

Imprefur2irile-mi dadura, abía trecut de douazeci de-aní, prilejul de a dobik-idi o catedra universitara, aceiapentru care fusesem pregatit, dar pe care atunci n'o ve-deam in tot pericolul el, 'ca informatie, ca putinta decritica pé un cimp asa de vast, ca símt al oamenilor.

i anume nu la Iasi, ca succesor al luí Nícolae lo-.-nescu, a caruí /ipsa permanenta sí a carat absoluta insu-fícienta, de temperament mai mult decit de inteligenta,tinuse catedra vacanM multe decenii, -6 la Universitateadin Bucuresti, unde locul fusese ocupat Dumnezeu stie cum,tot atita vreme, de un Petru Cernatescu, care n'a lasatnício urma, liberal de la 1848, rasplatit asa filndca asavoíse sau ffindca nu se {Wise altceva pentru dinsul si acarui singura activítate in scris fusese traducerea din non,a Manualului luí Duruy, pe care-1 aprecia asa de multinch a ispravit insusindu-si-l.

Dupa lege, concursul era sa se tie la Iasi, V astfe1;dupa patru aní, m'am regasit in orasul studiilor mete.

Dar si aid ca $í la Bucuresti, si din aceleasi motive,,am intimpinat o lume schimbata, ca toate ca. nu con-tribuisem prin nírnic la aceasta.

In adevar Xenopol imi pastra aceleasi sentimente,mergind chiar asa de departe incit m'am trezít cu din-sul venind misterios la miserabilul otel Rusia, unde po-

Intäll ani de profesorat 161

Aposise lipsa mea de míjloace, ca si-mi aduca pentru oralLstoria revolutiei sirbesti" a luí Ranke, din care eu.aveam insa o editie mal noua. Dar maí erau í altií, pe-carí o nexplicabila sí cu totul nemeritata antipatiedied impotríva mea, si din cari-mi aduc aminte pe Ca-ragiani, inviersunat sa pule tre& acolo unde Xenopol,Rascanu puneau zece i vice-versa, obiceíu din neno-,rocíre foarte raspindit la concursurile noastre. Noroc depresedínte, Odobescu, cu care n'avusem in totl ultimiiani nício legatura, dar care nu-si schímbase parerile des-pre mine ; totusi marea luí autorítate n'a fost in state sarecheme la bunul símt pe neasteptatii mid prigonitori,Carl cu patru ant inainte ma crezusera vredníc de un6anchet oficial.

Concurentii miel atuncí sí peste u; an erau tot asa deneasteptati ca í atitudinea vadit dusmanoasa a unei parídin comishme, pe care o supara poate marea mea tineretasau lípsa unor visite prelimínare, la care nu m'am gindít,dar care puteau fi socotíte ca un mijloc de a influenta.Unul era chíar fostul mieu profesor de la Botosaní, Geor-jían, care-mi opunea indemanarea sa de vorba ca avocat

simpatia pe care o inspira misterul din toata fiinta sa,pana 'la Outatura incrucisatti, care parea cA spune atitea :nu scrisese nímic, dar, cind, pe urma, a dat la lumina un-studiu, O pagina din Domnia lui tefan-cel-Mare", pe

voía Damn de fapt si in Tara-Romaneasca, s'avazut cita dreptate aveau aceía carí credeau ca omuluí'de o asa de vie inteligenta ii lipsia, printr'o fatalltate eredt-tara, care a atins sí pe fratele luí, un matematícian defort& putinta de a se tinea pe unía dreapta a judecatií,care síngura face pe profesor, mat ales la Universítate,uncle deprínzi pe altii a lucra. Alaturi, era un invatat pro-fesor de latíneste la unul din liceele din Bucurestí, antical lui Take Ionescu, M. B. Calloianu, de care cetísemnite studii intr'o revista din Cralova, de unde, se pare,

262 0 viatnle om

era originar, si pe care-I vedeam acum intaía oara : scurt,patrat, palid, foarte ciudos, pana intr'atita incit publicain timpul concursului, in ziarul Rominul", complect de-cazut, artícole de defaimare contra mea, pe care nu leíscalia, dar mi-a spus la Posta, cind le trímetea, ca sintale luí, ceía ce m'a facut sa observ : Nu cred; d-taarati un om de treabri. Se adaugia un fost elev al Ber-;linului, díbaciu cartograf, care lucrase cu Klepert, Capí-tanovíci, pregatit de mult pentru aceasta intrecere, caunul care, stlind ca ma ocup de Mézières si de crucíataCipruluí, se grabíse a trata un capitol din acelasí subject,publícind o tesa despre luarea Alexandriei.

Concursul -a tionut multa vreme, spectacolul lupteí atrA-gind un numeros public, ale caruí simpadi erau impartite,dar nu cred ca in majoritate de partea mea, asa demult erau cuceríti atitía de verva luí Georgian. A fostun eveniment la Iasi aceasta lupta pentru o catedra incare eu nu aduceam níci ambitie, nící graba, de sí num'am gindit la putinta ocuparii catedrei mete de liceu laPloestí. Resultatul a fost putin magulitor pentru mine:intrecusem cu clteva zecimí numal pe Georgian.

Pentru acest foarte indoielnic succes am capatat ins&suplinirea catedrei.

intram intr'un medíu cu totul necunoscut fara a fi facuto siongur-a lectie inaintea unor adevaratí student' si fara-

sa am legaturí personale cu colegí. de o vrista si de Greputatie care intreceau asa de mult pe ale mele.

Era acolo pentru límba latina N. Quíntescu, Craiovean,care-si capatase catedra fara lucrarí, insusi discursulinaugural fiind gait prea apropiat ca forma de lec-turtle luí, dar om cu multa íubire pentru clasicísm,cu multa intelegere pentru dinsul in expl ícatti careplaceau; acum cu totul imbatrinít, suind greu, in sune-tul sec al bastonuluí, cu picioareie intepenite, lunga,

Int6ii aril de profesorat 263

obscura si murdara scard care ducea la cance/arie invechiul local, el sitntía povara sarcinii sale si tot maiobosít se fdcea acel Va sd zica, va sd zic'd" intrat indeprinderile luí de atitia dui. Nido putintA de apropierecu acela care avea sí o viatd de familie mai grea, care-IfAcea sa nu prímeascd. Pentru greacd, paminonda Fran-cucli, neam de Venetian, cum 11 arata i numele de Fen-cusor", dar si figura cu ochii albastri, de un glauc ca allagunelor, í fineta de spirit ; director al colií NormaleSuperioare, era in adevdr un om afabil, bucuros de relatiipe care o astfel de diferentd de vrístd le impiedeca nustiu citd greceascd se invdta la acest strdin, ramas ísolatin mijlocul unei societdli in care í-a plAcut sd se inru-deascd. Nu exista o catedrd de francesd, limbile romanícefiind ineredintate unui profesor foarte dístínsL capabil dea avea veden i personale in filologie i a cdrui carierd armeríta sd fie studiatd, flul sdu, profesor, fiind aid ca sdpoatd da lämurirí am Mr/A cindva mediul lui, cu totulitalian, de casa, dar vrista il corogíse i ochii de suptstícIele albastre abla dacd-1 maí puteau servi. 0 parte dinfilosofie o avea Crdciunescu, care incepuse cu un studíufrances bine scris, de sigur nu fdrd ajutor, si care sepoate ceti cu plAcer:e, despre poesía populard romdneasadar la atita se mArgenia toatd activitatea luí in serfs, in-.fluenta asupra studentilor fiind nuld ; de si se tinea incdvoinic, gras í gros, Indragit de mincarile alese pe care §11

le gatía acasa, pana ce o cludata boala, cazuta asupraluí subit, 1-a redus la o biatd umbra, scdzutd pdnd latalia unui copil rahitic, e/ io ardta /impede aria.

O atmosferd de sanatoria sau de loc de retragerepentru inva/izi, strdjuiti de ímposantul pedel, Mos Marín,stilp al Facultdtli, care, cu cheile in mind*, ca í mosCute"le ieqean, cherna la examene, proclama la lícente

ca ímposantele-i favorite sure, avea chiar aierul cdel pune notele. Isi poate inchipui cíneva ce efect a putut

264 0 viatA de om

sd albd asupra tindruluí venít dintrio lume asa de frd,-mintatd i asa de vie aceastd incunjurime In care nuputea gdsi nici crItica, níci recunoastere, nici suggestie,níci ceva care sa semene, ell de departe, cu o indrumare.

Profesorlí mai bdtrini earl desvoltau o actívítate, aceíacu cad se putea mindrí Facultatea erau, pe lingd Hasdeu,rara aparítie la Uníversitate, unde a fost suplínit un tímpde d. ilineanu, rdu prIvit de studenti ca Evreu i urmdrítcu geloste de invdtdtorul sdu, care gdsía ea' prea seobisnuieste cu catedra", Odobescu, Maiorescu, Tocilescu

Urechid.Met lectfile luí Odobeseu, asa de frumoase, de cochet

aranjate in eleganta Istorie a archeologioei", nu erau dese,talentul de vorbd ceía ce jignía a dinc o firede o atit de mare delícateld. Trdia apoí, el, strAlucitorulfost secretar de Legatie din París, prietenul atitor oameníílustrí la Paris, ca un exilat, vesníc in nevoíe de bani,silít a colabora la all de cetire din care ar trebui sa segdseascd un cercetdtor ca sd-i descopere partea, luptindcu credítorií inexorabill tot atit de mult ca í cu gutacare-I retinea sdptdminí intregi pe canapea in vre-o odaiemobilatd. Tot ce trebule pentru a impiedeca pe un pro-fesor de la indeplínirea obisnuitd a datoríilor sale. Dar simaí departe el imí pastra o bund í caldd simpafie, carea durat pAnd in momentul chid I-am -vdzut fdra suflare,din voia lui, pentru o nemernície de dragoste asa deintdrziatd, alb, frumos, cu ochii luí inchisí ca pentru somnsí o suvíta de singe pe buzele suptiri supt mustata alba,ramasa find i cochetd. Cindva, cu Fintinaru, i.-am asezatbiblioteca in níste oddíte ca pentru un copíst, dupd cepardsise, in condítií triste, pentru un conflict cu elev11,o palmd rdtdcitd pe o fatd prea obraznícd, directíaNormale unde urmase subredului Francudí, si el, cu toatadesordínea romanticd a vietti sale, osebía cu gríjd ce eraal luí de ceia ce numia: arti stdbindrestia, ale stdpInitil ;

hitAil ani de profesorat 265

-am zarit atunci 0 manuscríptele luí, pe care buna, parasitasi iertatoarea doamna 0 dobescu, pentru a aril mindluptasera atitta, si din causa legendei nasterii sale, mílea incredíntat mie, lar, pe urmA, reclamate mojic de oruda a ginerelui de atunci, au ajuns in geloasa pastrarea aceluía fara ca ele sa fi vazut Md pana astazi lumina zilei.

Tocliescu, profesor de lstorfa antica, era popular sicauta popularitatea. Víguros, sangvin, nervos. Studentí sistudente trebulau sa aft* vrind nevrind, legaturi personale cu vesnic entusiastul, in permanenta tumultuosulprofesor, de o elocventa abrupta 0 incandescenta. Ne-norocirea era ca acest om facut ca sa alba ueenici suferiade lipsuri esentiale. Intaiu ea, de sígur invatai, inte-ligent si strabatator, capabil de multa munca, acest elev,apoi dusman al luf Odobescu, care speriase lumea cuacumulaale, adesea de imprumut, din uitata DadeInainte de Romani" si fusese tames, ciudata potrivire 1,fa Praga pentru limbile slave, pe care, in oarecare ma-Sura, le 0 tia, revenind ca sa scríe 0 ístorie a Romí-nilor, pana la un Manual, insufletit si cald, dar de unsovínísm banal si obositor, si sa organíseze frumoasa sicostisítoarea Revistä pentru istorie, archeologie si fitologie,atunci momentan opríta, 0 sa deschida sapatuale de laAdam-Clisi, creind epigrafía romaneasca, n'avea símtul, in-dispensabi/ 0 celuf mai neexperient dintre studentí, al pro-prietatii líterare. In studiul lui intíns asupra cronícelorromanesti, in chiar Catalogul Museuluí, la a carui injghe,bare a lucrat cu atita zel, culegind din biserici si manastiri,unde s'ar fi putut pierde, obiecte de o valoare nepre-Oita, ba Inca si in Manualul sau pentru scoli, sint rinduri,perioade luate de la altfi, de si el, care muncia bucuros0 improvise usor, ar fi putut sa le sale tot asa de bine.Iar, al doilea, il stapinia o gelosie capabila de a-1 ducela fapte .urite, cum a fost, de pilda, sechestrarea a cloudarticole ale mete, istoría consulatuluí prusian si Preten-

266 0 viatA de om

dentii domnestí", din care pe cel d'intaiu nu 1-am putut re-capata níciodata ; Museul luí, plín de manuscrise si do-cumente, era inchís orícuí, si, cind am vrut sa lucrez inel, mí-a oferit Lard ironíe se-mí comuníce lista Dom.-nilor : numaí cu ordín de la Mínisteriu am putut capatainformatíe asupra ístorieí líteraturii romanestí, si manus-crísele doríte mí le-a trímes la Academie,. numaí sa nuima vada lucrind acolo. 0 singura data a cautat sa seapropie de colegui cu mult maí tinar, venínd chlar acasala mine, ca sa-mí propuie a lucra impreuna la re-luarea Revístei", ca, odata, la Magasínul ístoríc", Laurían0 Balcescu. Cu orícare m'ai apropia, ar fi pentru mineo covirsítoare cinste. Dar care mi-ar fi partea 7 Partea ?Níciuna. Doar rolul nostru e sa indemnam : elevii nostrivor lucra pentru noí. Neat ca o astfel de energíe, la-satd de la inceput sa se rataceasca pe terenurí lunecoase,a fost stricata de o societate fara critica, in stare sa &for-.meze activitati care ar fi putut fi atit de spornícel Caci ladinsul, cel rapus de boala Inca tinar, abía trecut de cín-zeci de ani, printeo fulgeratoare apendicíta, era un impulsspre actiune, asa de rar pana astazí Inca in turned noastra.

Batrinul Moldovean Urechia, care preda istoria Romi-nilor, inadínd an de an la volumele, impartíte pe labíríntíceserii, ale presintarii condicilor fanaríote, pe care, pentruciteva introducen- si explicatii, le presínta ca istorie",era minat de sígur 0 de íubire pentru materia sa, de dorintade a folosi, de un nationalism veshic viu care.-1 insufletísedin prima tinereta, cind fostul Popovíci 0, cred, Cozmíta,iscalia Vasíle Alexandrescu, dar mai mult de o neobosítadorinta de a pared. Trecuse de saízeci de ani cind 1-amt unoscut, 0 fata cu ochelarii infiptí in carne, cu lungabarba sura era a unui erudít din epoca romantíca maímult decit a unuí om asa de mult amestecat in toatavíata timpului sau, in care, acum, il placea sa figurezeca batrinul profesor" inainte de toate. Ce nu Meuse

Intail ani de profesorat 267

in cursul unel AO asa de active, conclusa de atita rivna,.pe care n'o canalísase o blind scoala de metoda, Spanía,unde fusese ca sí Virgolid s'i legase atítea relatií díndu-íceva dínteo fraseologie care era prín acestí aní cu totuliesíta din moda 1 0 poesie uitata, multe pagini de romannecetíte, nuvele, schite si snoave, de cuprins istoric sipopular, incercarí de teatru, circulari rninistedale, gazetaríe,.polemica, lupta la cutíte cu Maiorescu sí junimea", nu faraciteva oaze de impacare s'i ajungind la un contact formal inFacultate... Nicaíri nu era *lima lucrul definítiv, acela careramine, s'i frunzareala agitata producea mai mult un sen-timent de neobosita neincredere. Altfel foarte bun cu eleviisaí, pe cad-í punea sa adune materialul alaturi de functí-°null Archívelor, ba chiar sa gaseasca fondurile de pu-blicatie, el consímlia sa-mi impart4easca 0 mie uneleinformatii din bogatul material pe care-I framintase. Darkpe neasteptate, te trezial ca acest suflet de o asa de blindaaparenta cerea sa ti se scíndeze catedra sau indemna,alaturi de Tocílescu, pe studentí sa se rídIce contra unuíprofesor care, ca mine, insultase" pe Mihai Víteazul si

J,gloríficase" pe Fanaríotí.Pentru Maiorescu ramasesem ucenícul lui Gherea, o-

crotítul luí Hasdeu sí al luí Odobescu, co-laboratorul re-vístelor de concurenta, omul de stinga sí, circumstanta,agravanta, íntrusul íesean care, inteo Facultate datoaresa prímeasca unul dupa altul pe top elevii luí, ocupaseun loc destínat unuía díntre dinsií, fIlosofic pregatít pentruaceasta. Voiu avea prilejul sa cunosc maí tarziu citaasprime sufleteasca se ascundea supt aparentele maretsolemne ale fostului elev al Teresianului vienes, ale omuluíde armonloasa cultura, de sigura judecata si de autorítatecu ingrijire jntretinuta, care nu putea cunoaste decit ucenicisí vasalí. Nu °data el a incercat sa biruie aceasia porníresí sa dea tinaruluí care nu-I putea stírbi nímic dintr'unasa de mare prestigiu ceva macar din cela ce poate í s'ar-

268 0 viatA de om

fi cuvenit, dar patima exclusivismului autoritar se dovediamai puternica : nu-mi refusase, inteo forma brutala, la..inceput chiar, citeva note de viata pentru La GrandeEncyclopedie, unde fusesem angajat Inca din anii de laParis, cind faceam si traducerea scrisorilor de la elienti,cu sec& rdspuns cd nu-1 intereseazd ce se sale despredinsul 7 Cel asa de mult captat de atit de dibaci adu-latori fusese ciudata potrivire 1 silit sa ma reco-mande studentilor, nici rector, nici decani nefiind laindemina, si buzele 1. se desclestara pentru aceste cuvintesingure: Va recomand pe d, Iorga, chemat sa va faca lectiide istorie". N'a fost una din cuvIntarile mele de intro--ducere, cuprinzind generalitati, care sa nu-1 supere, pentru-cugetarea ca si pentru forma lor.

0 incercare de tineret profesoral organisat o facea un omintre doua vriste, care era socotit ca rivalul in oratorie al /uiMaiorescu, de si frasa lui, fastuoasa si goala, nu samananici Cu precisia, nici Cu :ritmul aceleia a maestrului, sicare era de o potriva cu dinsul doar in despretul pen-tru lucrul care se publica, C. Demetrescu-Iasi.

De ò dispositie vesnic zimbitoare, bucuros de prietenicit de multi si cari-I mAguliau prin admiratia lor devo-tata, gata, si recunoscator chiar, sa petreaca serile Cu

-dinsii, si pAnd in ziud, dar nu acasa, unde:era o"atmos-fera sumbra, ci intr'un local public bine luminat, cu paha--rul de sampanie alaturi, mai mult ca un pretext al intir-2ierii fara termen, acest om, pe care multi I-au iubit Vcitiva nu l-au uitat dupa ce, obosit V bolnav, dar maiales foarte sarac, din despret de boem pentru avere, s'a-retras intr'un colt de Severin, nestiut de nimeni, nu pu-tea sa cistige pe cine avea in- viata un ideal neted. Cdciel insusi, plin de idei, si in materie de invatamint, fiind,In partidul liberal, care:cucerise de la junimisti pe acest-om de talent, unul din dusmana sturdzismului si dinfactorii creatori ai. drapelismului", nu cauta sa faca din

intAil ani de profesorat 269'

opinlile sale un crez de viaja sí un instrument de calau-zire si. conducere. In fundul sufletului aceluía care, venítdin Iasi, avea origíní tulbure, era un elegant epicurism sío usoara flotare intre toate doctrínele, a caror zadarnicie n'oproclama, dar o lasa sa se inteleaga. i unele lípse detact jigníau, fara ca el sa-si dea sama : imi aduc amínteca, la díscutarea unuí nou regulament al Facultalli, pe careel, decanul, Cu o asa de slaba autorítate, ca sa nu superepe nímeni, viitorul rector, II elaborase, se intoarse catretacutul ascultator ce sint sí pana azi, cind nu ma simtdator, inteo privinta sau in alta, a vorbi, si mí-a aruncatin treacat, zimbind, intrebarea, la care nu astepta raspuns :Dar d-ta nu aí ( eva de propus ?". Era apoí in acealarga frasa, de care adit se incinta, sugind-o ca o aca-dea, sí a aril desvoltare o puteaí gicí cu mult inainte,ceva molesitor, conrupator, q zice, care putea sa indís-puíe pana la desgust pe cine cauta in cuvinte scurte,energice, manifestarea sunei convingeri, gata s'o aperecontra orícuí.si cu once risc. Glasul gros, ragusit, toaletacautata, figura insasí, plesuv cu °dill stralucítorí privindla succes, cu usoara barba canita, fara macar mestesugu/ales care inegria poruncítorut barbíson de comanda al luíMaiorescu, dadeau o sensalie de pregatít, de artificial, demoale st de gelatirios, care índeparta unele caractere deacest om care in \data luí n'a cautat sa lov'easca pe al-tul, nící prín energia pe care n'o avea, nicí prín intrigade care de sigur finesa luí nu ar fi fost capabila. *i., astfel,fara macar ca omul de Partid sa ajunga minístru, atiteainsusíri reale s'au rísipít in vint ca O. fumul de Nara careIn fantastíce rotocoale se desfacea de la masa intarziataunde el presida si fermeca.

Inca neinsurat, Ioan Bogdan era dese orio alaturi deacela in a carui seriositate nu credea, dar pe care-1 preSuíapentru marea lui desteptactune si, el tacutul, il admirapentru nesfirsitul dar de a vorbi fart' sa infrunte ni-

270 0 viatà de om

mic sí sa zguduie pè nímeni. Brasovean, avind toatemarile calitati, de ordine, de clarítate, ale vechii cetatisasesti, fost profesor al liceului rural de la Pomirla, unde seinitíase in realitatile populare ale Romanieí libere, reman-cat de Sturza, care, asa dusman cum era al Rusilor, ti-nea sa slim ce uneltesc, dupa socotinta lid, necontenitcontra noastra totí Slavii, cari sint neaparat panslavisn,.si trimes deci sa invete limbile slave, ca un mijloc de ali descoperi comploturile, la Praga, la Viena, dar si inRusia, la Moscova, in sfirslt descoperítorul in parte sí edi-torul dupa toate regulele cele mai strícte ale uneí filologii de-prínse la maestrul vienes jagié, al cronicelor slavone sí ocu-pind acuma catedra de slavistica pe care o crease, Bogdan,atunci inca asa de tinar, nu putea decit sa cistíge pi-inafabilitatea manierelor sale, prin atractia buneí figuri blondecu ochii albastrí impresionant de limpezi sí de adinci.

Colegii mai batrini il privíau cu neincredere, gicínd canu stíu ce primeidie ar r utea vení de la acest Europeanplin de hotarire sí francheta -si liber la vorba ca si la serfsciad era vorba sa judece onest o opera sàu un om. Cueel mai multi díntre dinsii n'avea nicio legatura, jar co-laborarea Cu cuconu' Costica" sau, cum ii zicea toatalumea, Cod), era imposibifa, pentru ca acesta nu Iabora"de loc. Urechía, Tocilescu priviau cu lira pe rivalul carese desemna la orízont si pe care cautau sa-1 piarda insufletul studentilor,pe cind noul venít se h udía sa-í invete peacestia, nu sa-i maguleasca, de sí mai tarziu mediul i-a dat síluí acea tendinta spre daminatia prin oamení devotati,prin círaci", pe care de sígur ca n'o avea de la inceput.lar Maiorescu, care in fond despretuia pe omul solidfara artificialitate, dar sí LIM stralucire, cum a aril-tat-o in cutare din scrísorile sale, tocmaí in momentulcind aproape cu síla il facuse sa se manifeste la o intru-nire politica, vazuse de la inceput ca muncti rinduite,v ederií c/are si putíntei de a aduna simpatil a tinarului

bail ant de profesorat 271

slavíst í se poate Incredínta conducerea Convorbirilor",pe care sindicatul fostilor luí elevi le dusese la discredit síaproape la faliment.

Si prin sílintile luí, care nu se situ/id bine, isolat intre ba-triní, a fost chemat, dupa citva tímp numaí, Dimítrie

venít din Pedagogítil" lui de la Cernauti, undelíistovia puterile unui trup masiv, dar bolnavicios sí in-firm, ca sa ocupe o catedra' de Istorie a Rominilor inte-leasa altfel decit in sensul diletantic al lui Urechia: Custrícta í putintel strimta metoda filologíca austríaca.gur pe tot ce stia, rebel fata de once incercare de apoyni in alta directie, rigid ca precisiunea, ciar V. receca shinta absoluta, asa de deosebít sufleteste de ce erascrís in fata luí mare de zímbru pletos, in °chi" luí pliníde o luminà. i buna i trista, el va aparea oferíndu-mifratie de cruce" pe care trebuiau s'o tulbure nu odataalte obíceiuri de spirit, porníte din dogmatísmul pe care1-1 dadusera i profesoril s't insasi caríera de pana atuncí.

Studentii din acel tímp erau relatív putiní. Sala nutria-rul IV", unde-mí tíneam cursurfie, larg amfiteatru cu fe-restile spre piata cu sta tulle care azí, in schímbarea pri-píta í apucata a tuturor lucrurilor, stau s 'a fie expulsatepe cine stíe ce vaí tíganestí ale Cetatii LIniversítare"o, ce Americani sintem, LAM calítatiole Aniericanilor , seumplea la mine cu lume veníta si de la alp profesori, darimpartirea pe atitea specialitati nu se facuse Inca ba chiarcu teologí I Cu eleví de la Scoala Polítehnica. Numarulfetelor era mic. Numaí la eel doi rival" aí frasei, Mhío-rescu sí Demetrescu, erau sí ascultatorí din afara, urmindund vechí .sí de sigur escelente tradítii.

De o vrista mai rídicata decit a multora din auditoriíde astazí, acestí studenti de prín 1890 represíntau unpublic scolar serios, ascultator, dorítor de stlinta, nu rareori capabil inca de atunci de veden í origínale, de sí sa-

272 0 viatA de om

vantul obicelu al Seminar/1.10r nu era asa de raspindít Vprofesorul nu avea unul, doi sau mai multi, cit mai multiasistenti. Nu lí se cereau lucran i personale, care preaadesea vín cu mult inaínte de vreme, sí nimení nu s'aimbolnavit de meningita sí n'a nebunít, nu s'a sínucis deprea multa eruditie cu totul prematura'. I se /Asa tinaru-,lui ragazul de a traí, cu gindul sí pentru el insusi.Dupa lectle, cite unul se pea dupa profesor, si dís-,cutau impreuna despre materia care se preclase. La unprofesor nu se vorbía rau de celalt, la mine de sigur nu.

Din aceste prime generatií de ascultatorí ai miei s'audesfacut esce/enti profesori, conducatori de instítutii stí.-intífice, istoríci. Pe ling d. Svilocosíci, care mai tarzícta intrat in corpul consular sirbesc, era un Al. Lapedatu,rau chinuit si noaptea la gazeta luí Aurel Popovici, unloan Ursu, maí putin inzestrat si maí putín echilíbrat,care dadea insa dovada de un nesfirsit entusiasm pentru sti-inta si pentru scoala, un C. Moísil, cu stiinta luí de un-gureste, un Gurescu, rece si chíbzuítor, un Caracas, plínde foc si de verva, un Munteanu-Rimnic, numaí avintsi vole bung, un Henri Stahl, spirit fin si foarte delicat,un Vasile Mihailescu, argintu/-viu personíficat, intrebind,discutind, planuínd sí pufnind, un Neme, a Emilia Cío-'ran, care a tradus din englezeste calatoria Id Pavel deAlep, un Draghíceanu, inca de atunci sumbru si melan-colic, o Hortensia Schachmann, care a scrís despre PetruCercel, o Lucretia Gane, care mí-a presintat o tesa des-pre asezamíntele turcestí, o Lela Pancu Pirvan a aparutmai tirziu , si altii V altele, carí, cu tot% consíderauziva examenului, care se facea oral, drept una de o se-ríoasa cercetare de constiinta si nu se suparau cind era-nevoie sa se relea lucruríle de la capat.

Inaíntea lor, fara o tradítie a catedreí, incercam felumíeu de 4 preda. Ca in toata IA+ mea, doua lucruri

IntAil ani de profesorat 273

ma desgustau din instinct, fdrA indoitalA sí din causa ori.-ginil mele septentrionale, tocmaí din susul Moldovei, darsí din causa coboridi din niste oamení pe cad, din scri..sorile lor, í-am cunoscut cumpänip la vorba sí ferip dea arAta insusirile pe care le-ar fi avut : deci nu mAputeam deda nici la desfAsurAri retorice de frase, la acelegesturí artíficiale, la frunte, la píept, in lAturí, In aier,care erau obisnuite la devil luí Malorescu si de care afi lost cel d'intälu si izbucnesc de ris, níci la greoaiapresíntare de erudilie nemestecatd s-pre care indemnapulintel, nu fárA a turna si citä frasA putea sa gAseasca,Tocilescu.

imi amintiam si de atit de naturalii niciun fra-seolog si niciun pedant profesorí di miel de la Iasisi de aleasa discrepe francesa a celor de la Paris. í seadaugía, din fondul propriu al mull mele tinerep, cu onesfirsità dorin/d de a comunica pe cit mai larg idei noi,interpretAri proaspete, pe care niciodatA nu le-am sublíníatprea mult, ca sä stie top ca sint ale mele si de aceíaam sí fost criticat ca presint subinlelesurí sí ea lunecasupra unor simple suggestii care ar meríta sa fie expusepe larg in nu still ce baralípton." logic sí silogisticsí o franche/A deschisA in a arAta ce stíu si ce nu stk.', cecred sí ce-mi este cu neputin/A sa accept. Nido notacríticA fa/A de inaintasí nu se amesteca in expunereamea, si, dacA se ridea la curs, une ori eu insumí custudenpi impreung, de nu ne mai puteam oprí, era decine stie ce neasteptatd potrivíre a lucrurilor sau atitudiníale personagillor istoríce, lar nu de vre-un bid de ina-íntas al míeu care obosíse, orbeaíse sí rätacíse ca sa nuobosesc, orbeaíesc si rätäcesc eu. Dar in valul cunos-tinplor une orí prea de curind cdpAtate ca sa nu secupoastd aceasta prín nesiguranle pe care nu stíam sínib nu voiam s'a' le ascund se amesteca, salvind situatia,sí acea mare lubire de oamení, sprijínitA pe sfortarea de

18

274 0 via/6 de om

a-i inielege simpatic, pe care o aduceam ca zestre de lao poesie aproape cu totul parasita. Si, tocmai ca sa amMtn/tit adevarat, impresia vie si calda a acestei umanitgitrecute cu care-mi framintam gindul, recurgeam totdeaunala izvoare, tragind din ele acest lucru, cu neputin/A dedefinit, pe care nu-I dau niel o suta de invalate disel ta/ii,una peste alta si fara care istorie in adevaratul si bunulsens *al cuvintului nu se poate face.

Astfel pentru cursul mieu despre inceputurile evuluimediu am rascolit o serie de cronici si documente con-temporane, am foiletat prin Pallmann 0 alti mai vechipresintatori ai Subiectului 0 am izbutit a face ceva careparea ca intereseaza pe i mai mul/i dintre devil miei,de si cite unul, pasionat e presintarea analitica, solemnasi cam dura, a lui Onciul, de cu totul alt temperamentde si tradusese din Schiller si, cine ar crede ?, din zglobiulHeine si de o pregatire atit de . deosebita, spuneacolegilor ca nu fac decit ma joc cu lucruri culese dintr'ocarte, doua care-mi stateau la indemina.

Tarziu de tot, cursul din acesti primi ant plini de in-doieli si de scapatari, redactat foarte credincios si inteligentde d-ra Schachmann, mi-a ajuns inainte printeo intim-plare. MA asteptam la cine stie ce greseli de amanuntesi nepotrivire in perspective, si am fost, o marturisescradinc mul/amit cind am constatat ca bunul sim/ si sill*de a infra in subiect dadusera resultate pe care lungicercetari si meditalii de ani intregi nu facusera decit sale intareasca.

O astfel de sarcina cerea, neaparat, tot timpul. De sipu/in inzestrata cu carti din specialitatea mea, BibliotecaAcademiei, cu vechea-i said de lucru in etajul de jos alcladirii de la stradd, acolo unde e azi cancelarla, imi erade mare fotos, ca una care poseda macar principalelecoleclii, Pertz, Muratori si altele. Lucrarn de zor prin

IntAli ani de profesorat 275

odaita cu putini cetitori, incalzita de ametiai, cu serviclulfacut cum se putea, dar cu temuta autoritate a d-lui IonBianu, qeful, care aparea cu °chili de pisica pinditoare,dirz in par, suptíre in mustati, ca sa prinda cea mai micaabatere a functionarului sau a cetitorului, fie si un coleg,caci Bíanu trecuse de la Sf. -Saya la Universitate, si apoida Doamne bine de ce predica, une ori publica, avea sasufere I Sala de lectura s'a mutat apoi sus, in casa dealaturi, capatata mai tarziu si niciodata, chiar cind eraubani, pusa bine in rind cu vechiul &Alas ; la bibliotecaaceasta, de o inteleapta organisare si de o intrebuintareFomoda, s'a adaus prin vointa lui D. A. Sturdza siBiblioteca Centrala, °data la scoala de la Sf. Saya sicare se muta, ca un simplu particular, din casa cu chidein alta casa cu chirle, supt o conducere ea a luiC. Demetrescu-Iasi, cel maj putin gospodar dintre bo-cult, ca sa se constate apoi ca nu e loe si sa ra,-Trine inchisa cu lunile, cu anii. Dar legatura asa destrinsa dintre tot ce am putut face in atitia ani si acestbinefacator asezamint, fara care, adeca fara creatorul siconducatorul ei, ma intreb daca s'ar mai fi putut facevtiinta romaneasca, in istorie ca si in filologie, nu s'a ruptniciodata.

intre profesorii, cad lucrau --- si la cad, cu obisnuitarecomandatíe, se adaugiau si unele tipuri curioase, ca flu'din dragoste singura al luí Balcescu, Bonifaciu, care secherna Florescu V care, distrat, intreba in frantuzeste pe()Heine, necunoscut, 0 pe mine, cite ceasuri sint--0 intrebibliotecari s'au stabilit rapede relatii de adevarata 0 de-osebita prietenie, care a dus si la spornice colaborari.

Era acolo Ardeleanul Stefan Pop, care e azi directorla Sf. Saya, linga d. Obedenaru, poet macedonschian, carepatrunsese si in bine pazitele Convorbiri", cu florii mor-bizi, fosforescenti" cad in trupuri de adolescenti aprindzvicnindele artere", si enormul liric, blind ca un prune,

274 0 vlatà de om

a fost prívit fara prea mult respect de tovarasii saitíficl; era negriciosul, plinul de nerví Colescu Vartíc,venít din presa liberala, foarte pretuit de Sturdza, care-hdadu sa scrie, in Zile revolutionare", pomeníreavolutiei de la 1848 sí sa alcatuíasca marea colectie deacte contemporane privitoare la acea tinereasca eferves-centa ; era, chínuit, supt aparenta-i dulceaga, blonda, deprobleme de psihologie i psihopatie, care-1 vor duce lacirligul spinzurarii, N. Zaharía, cale intre atitea cart' s'atrezit bibliograf í biograf líterar, i pentru Emínescu; eraelevul mieu Sa di lonescu, marunt ca un soricel, cuvii supt ochelari de entomologist, pe care un sfat la sfir-ssitul lectioel 1-a prefacut in cel rabdator bibliograf alistoríeí Rominilor, Incepind cu calatoriile, relativ la carea publicat o rarisima fascicu/a, si care era menít sa pulela indemina cercetatoruluí o bibliografie a publicatillorperíodice care e de o imensa valoare. lar in fruntea a-cesteí legiuní de tined eruditi, muncitori i fara pretentli,pe cari-i scormonia i indrepta, probozia í impaca, u-nind aspríméa luí de teran de pe Tirnave cu o adeva-rata pretuire sí prietenie fata de sclavii sal, d. Bíanu, erandol oamení de insusiri omenestí cu desavirsire superioare.

Cu infallsarea luí de baron belgían, nalt, sprinten, o-sos, foarte slab, de-1 intreba Hasdeu ce interes aresa fie asa slab" , palid í frisat, prívind de supt oche-larí de míop o lume careía í se simia putin potrivit,Nerva Hodos, fratele lui Gorun, dar farO nimic dintepli acestuia, í fiul lui Iosif Hodos, luptatorul de la1848, apoi membru al Academieí sí fabdatorul editor alOperelor lui Dimitrie Cantemir, aducea, pe linga ascutitulsàu símt critic si precísiunea fireasca a until spirit patrun-zator, tot ce-i daduse ca aristocratica distinctie crestereaaläturi cu fiti d-rului Davila in casa de mari traditilboieresti a Golestilor. ti ocupa, pe linga trecutu/ famílielde care imprelurarile il alipiserä, acea mare opera a

hail aril de profesorat 277

Bíbliograflei romanesti, descriptiva sí ilustrata, la care, in-demnat si calauzít de seful sau, lucra zi de zi, putindusepresínta la scurte íntervale fascículele uneí publicatii careface sí va face totdeauna cea mat, mare onoare stiintiiromanesti. Nu stiu cum intr'o zi m'am simtit aproape deomul cu aparenta rece caresí trecea printeo sita atit dedeasa simpatiile sí pretuirile indelung verificate ; luí is'a datorít si schimbarea de atitudine a frateluí gazetars'i critic care ma inscrisese la inceput si pe mine intrevictimele sale. Pana la moarte, bunul Nerva mía fostunul dintre eet maí caldurosí mingiietori in luptele grele,de multe feluri, in care nu era sa ma arunce nici o firedusmanoasa, 'lid o ambitie de satisfacut, ci numaí con-stiinta ca, peste piedeci insuportabile, este o opera, decultura sí de morala, care trebuie indeplíníta cu once pref.

Tot asa de svelt si de slab, tot asa de nervos si delute, rosu la fata si blond, privind pe toti si toate cuníste neultati ochi de neastimparata íroníe, stefan Orasanu,fiu de preot bucurestean, dar ruda cu satiricul poet dinvremea luí CuzaVoda, adunase pe nestiute de oricineo mare bogatie de cunostinti din cele maí varíate sí aveadin fire cea mal fina forma agresiva, distrugatoare, de eracapabil sa reduca in praf pe adversarul care-4 cadea irimina. Un fost coleg de la liceul din Iasi, Husean focosvio violent, Al. Gidei, elev al luí Urechia si avind de laacesta anume negligente de forma si Insuficiente de fond,dar de sigur om capabil, care s'a distins apol in coope-ratie si a murít prea rapede, scrísese o incercare desprecronicarii moldovení ; inteo serie de articole publícateIn Convorbirile" incredintate acum luí Ioan Bogdan,Orasanu la facut rapede harceaparcea. Aceíasi soartaa avuto apoí bibliograful luí Voltaire, Bengescu, cu toatanesfirsita rabdare a harnicului diplomat, si a venít momen-tul cind si Pompiliu Egad, venínd de la París ea profesorde limba francesa, cu multa informatie notia, dar cu vechea

278 0 viatl de om

tendintd de a face descoperiri unde trebuie í unde ntstrebuie, a trecut, pentru un studiu despre La Fontaine,prin nimicitoarea masind de logicd a aceluiasi critic. Nupot spune in de ajuns cit de bine mi-a prins,activitate de acelasi fel, pe care, incd odatd, mi-o impuneauinprejuririle, ca sd se curete un diletantism usor l peri-culos, siguranta cd lingd mine se afld pentru acest rdzboiude mai multi ani, ale cdrui inceputuri s't al cdrui sens sevor ardta mai departe, o inteligentd asa de ascutitd,atita prietenie sincerd i calda. Ce pdcat cd amindoi au fostluati asa de rdpede i inteun chip asa de tragic

Pe lingd biblioteca Academiei ce putin lucru era pentrumine insdsi sdraca mea casi, unde cdrasem mormanulde arti gdsite cu atita stdruintd pe cheiurile Parisuluicare au stat, ani de zile, insirate pe simplele rafturi albe,abia geluite, ale unei casute din strada care se zicea aSculpturii, pentru cd se ritdcise acolo, aruncat inteo curte,.un om de piatrd", o mito/ogicd statuie I Gospoddrie destudent neaclimitat cu o altd viatd, in sirul de treiun antret si o bucatarie pe care le inchiria cizmarul slelux Daniel din fundul curtii, care gdzduia in alt siragde camdrute pe simpaticul, vioiul doctor Grozovici, luatpe urmi ca medic comunal, de o epidemie. Citeva mobileculese la intimplare complectau cuprinsul acestui simpluaddpost al profesorului pldtit cu trei sute de lei pe /und'

redusi la jumdtate pentru luna intiiu, conform cu nu_stiu ce desteaptd regula budgetard. Din cind in cind seaddugia binefacerea unui bacalaureat care m'a f'dcutcunosc interesantele scoli particulare, in care se mai prindea,micar pentru fete, 'O. ceva educatie, de la cele citevaeleve ale scolii Bolintineanu lingaSosea la marele pension.Pompilian al d-nei Zosima, la chiliile maicelor catolice,de unde veniau, cu crucea la git, fete mad., asa de speriatein numele Mintuitorului si al Maicii Domnului. /Warnconvins inca de atunci ce zddarnicd e aceastd cercetare

IntAil ani de profesorat 279

de citeva minute a unor delicate suflete de copil tulburati,sí de acela nu m'am inscris intre calaii ilusillor lor de di.-ploma. Am continuat apoi multi ani cu presidentia mea decomisie, care m'a facut sa cunosc pe atitia profesori secun-dart, si de multe feluri, cad, °data deslípiti de pe catedracasarmii lor, erau oameni de inteles, glumeti si cu haz,de n'ai fi crezut ce teribil exercitiu fac zilnic cu neno-rocitii pul ai oamenilor.

Am cunoscut si plaga staruintilor acasa, de si n'a venitla mine, ca, pe neasteptate, la Bogdan, obisnuit a se facefoarte comod in zilele calde de vara, mama enervata aunel candidate ca sa-I explice de ce fiica ei iubita trebuiesa aiba o nota mai mare. Dar am avut in fata mea peun parinte care, tot vorbindu-mi, incepea sa se joace cuportofelul plin de bumaste, m'am invirtit cu scaunul injurul mesei, urmarit de o foasta colega iesana, care, avindun nepot la bacalaureat, se deda la aceíasi miscare. $1chiar, dupa un dulap care abia ma acoperia, am stat as-cuns citeva minute ca sa nu dau ochii cu Odobescu,venit la mine cu picioarele luí grele de bolnav ca sa-miimpuie trecerea unei rude de o absoluta nulitate. Cutareofiter superior, pe urma, mi-a lamurit de ce trebuie sa-itrec fui, deveniti prea mari fata de vrista tinara a uneia doua neveste, si un comisar de politie mi-i recomandasarind pe birou si asezindu-se pe dinsul ca pe un scaun,cum facea probabil chid examina pe arestalii de la sectie.Toti ma uitau de a doua zi dupa capatarea unui »ase",afara de inaltul funcionar, de o rara crestere, care, multmai batrin decit mine, si-a scos, ani de zile, jenant, pa-laria inaintea mea fiindca examinasem deosebit, mai tarziu,pe fiul sau, care fusese bolnav de scarlatina.

Alte venituri nu erau decit, mi se pare, ceva de laVatra" sau de la Adevarul literar", unde am continuat,scurt timp, articolele de literatura straina din Timpul".

280 0 viatd de om

i totusi din acest asa de pup desfaceam cela ce era denevole pentru a md intoarce, urmarind rdscolirea mate.-ria/utui privitor la fstoria Rominílor, in acele deposite dinApus, unde stíam cd se mai ascund incd a titea comorinedescoperite. Cum se isprdviau examenele de bacalau-,reat, excursía stiintificd pornia din nou, cu asa de putinemiiloace incit nu indrAzniam sd md apropliu de otelurí,cautind cu °chi' instiintdrile de camere mobílate care-mipdreau mai leftene. Md intorceam numaí in ultímele zilecalde inaintea caderli 'ern'', si noua recoltd de docu-mente se adaugia la cele vechi, despre a cdror publicaremal departe voiu vorbi pe urmd.

Sd incerc a reconstituí desfdsurarea acestor campanilde cercetdri, pe ter', daca nu pe aní, opríndu-md lainceputul unuí nou veac, care a insemnat pentru minesi fericita statornicire a vietii mele casnice, cela ce a datalt spor insesi muncii cdrela Ind inchinasem cu totul, des-.chizindu-mi-se sí perspective noi in domeniul literaturii,de care, neinteles sí desgustat, md departasem, sí in ace/a,pe care atita tímp il despretuisem profund, cu desdvir-sire, al politiceI,

XIII.

Multe drumuri sräine

Venetia,mi daduse pana la luarea Constantinopolei deTurd in 1453 tot ce cuprinde afara de atit de imbielsu-gatul, dar nestrabatutul Archivio Notarile, in care, intrehirtiile notarilor, ce nu se poate gasi 1 AceIasi lucru pentruMilano, pentru Genova, in care nu am mai lucrat nicio-data.

Pe scurt timp am revenit la Roma, pentru socotelilepontificate, care cuprind i atita cu privire la oaspetii ra-sariteni intretinuti de Sfintul Scaun. Ministru al Romaniaera atunci d. Alexandru Lahovary, si nu pot sa uit atentiilenesfirsite de care m'am invrednicit de la acest om de oatit de aleasa cuitura í de o delicateta sufleteasca asa dedesavirsita : am ajuns a fi la gazda mea modesta un ade--varat si mare personagiu pentru ca in fiecare seara apareajos portarul in uniforma aducindu-mi cele mai proaspetegazete din Ora. Secretarul de Legatie era Duitiu Zamfi-rescu, cu privire la care, in cercul celor trei din Bucuresti,influentati si de nedreptul articol al lui Gherea desprepesimistul de la Solenia , auzisem numai ce se poate mairau st a carui literatura, putin artificiala, nu corespundeaintrú toate gustului mieu prea multe vinatori in fracuri

prea mult exotism legat de viata insasi a autoruluidiplomat, prea multe amintiri de la Macedonschi unite cu

282 0 viata de om

influente de fa Junimea", de unde acum ¡mi venia atitadusmanie... Dar, asteptind vremea cind voiu putea sajudec in legatura cu timpul sau aceasta poesie ferma,aceste povestiri in care erau multe idei i adesea destuladuiosie, am cunoscut la Roma, primblindu-ma suptlatin, in marea pace a nemuritorului clasicism roman, decare acest romantic nascut, prin figura, atitudine, gesturi,aplecari, cauta sd se apropie, pe un om care nu cores-pundea fatadei create de vointa lui : unul extrem de sim-titor, de o lirica faptura, capabil de o buna i sinceraprietenie 1 chiar cine ar fi zis vazindu-1 cum calca siascultindu-I cum vorbeste 1 timid.

La Florenta, am gasit putin, culegind din tot ce poateda ,neasam6nata cetate de pace, mai mult pentru sufletdecit pentru stiinta. Dar aid am avut in fata mea, inpersoana bibliotecarului Rostagno, pe unul din criticii luiToma de Saluzzo" al mieu, pe care am avut pri/ejulsa-I intreb care sint npaginile pe care le.-am copiat dinMuletti". Foarte rosu, s'a scusat, dar peste citeva zilem'a intrebat daca nu e a/ mieu cutitasul de taiat mi.-niaturile care s'a gasit pe masa si a trebuit sa-1 amenintCu o plingere la ministrul Romaniei la Roma. 0, eruditii,ce suflete bune 1

Am "lost tot atunci, in 1896, la Neo pole, acum toro-pitor de cald, cu vintul care mina praf de piatra, de mise imbolnavise un ochiu. Pentru o noua serie de docu-mente relative la cruciatele tàrzii, cercetam acolo socotelinapoletane. Si tot o data rasfoiam si cartoane de cores-pondenta pentru o vreme mai noua. M'am trezit insa adoua oara banuit in cinstea mea cind, dupa disparitia.unor hirtil, am fost pul cu top supt un fel de pazd pecare, in ce ma prívete pe mine, am raspins-o.

Prima din aceste noi calatorii italiene m'a dus i prinorasele din Italia central& al caror nespus farmec 11 gustampentru intala oar& Astfel Ferrara, cu vechiul ei castel de

Multe drumuri stralne 28

caramida rosíe, incunjurat de santurile acuma goale, us--cate, dar incununat de vechile-í crenele razboinice :

Prin santuri goale, prin porticeSe 'ntind marl ierburt parasite .Pe-aice Ariost cintat-aSi Tasso-a suferit alce,

cinta poesia ' mea alipita, pe care atita frumuseld o.trezise insa.

La Bologna, cu gangurile umbroase, cu inaltele turnurízdravene, condus de un bibliotecar asa de prietenos,.Bacchí della Lega, editorul calatoriei negustoruluí veneVande la inceputul veacului al XVII-lea, Tommaso Alberti,prín Moldova, am descoperit corespondenta sí noteleístorice ale Stolnicului Constantin Cantacuzíno, al caruicarnet de student la Venelía si la Padova il gasisem laMuseu in Bucurestí, a cArui cronica despre inceputurileromanesti, mare opera in spírítul si in stilul RenasterííItaliene, asa de. asemenea in Wei cu hirtiile bolognese,ceia ce mí-,a permis sa i-o atributu, era sa o public sia cärui figura rasaria astfel pe neasteptate in deosebitaei importan/a literara si culturala.

Imi pare ran a Mel acuma n'am v'azut toard aceaUmbríe, de atita farmec senin, insorít al naturii si de atiteaamintiri de sfinti mistici sí de mart creatorí aí uneí artenemurítoare, tot acel col; binecuvintat al minunii italiene,care cuprinde Perugia Perugínuluí, maestrul luí Rafael sícreatorul tipuluí madonelor luí, de care, cu mai multaminte, nu mai vorbiam de rau, ca in Amintirile dinItalia" culese in 1890; apoi Assisi, cu aburul de nesfirsita bu-natate, si pentru lucrurile neinsufle/ite, al Sfintului care a'lubit mai mult, Orvieto, Urbino, cu rapoartele generaluluiVeteraní, visitator austriac", ca si Marsili de la Bologna,al Munteniei Brincoveanuluí. Cum sí Sicilia pana astazímí-a ramas necunoscuta. Ambele, insemnate lacune incunoasterea undo parí asa de not:die din Europa nods-.

-284 0 viata de om

Ira, care in curind era sa fie sfisíata de un i atit de adincl,ale unor generatii rele si proaste.

Am fost o 60 i in Ancona cu arcul luí Traían, si,intr'o zi de aspru frig, sus, In turnul Municipiuluí, amstrins farimituri de Orient inainte ca sil ma indrept spreZara, vazuta numai in treacat, si sa indur, in drumul deintors spre banalul Fiume unguresc, urgille Crívatuluídeslantuit, ale cumplítului Borra, care-si arunca pe puntesívoaiele de apa furioasa.

Venisem a patra °aria spre aceasta cunostinta a Ita-lid, pe care o príndeam acum altfel, cu totul personal,in acele mil de amanunte, notate in Pe drumurí de-partate", din care lipseste o parte, ratacita, a menus-crisului, si care cuprínd sí sufletul, nepretuit ca spon--taneitate si ca nuante ale reset, de pe celalt term alcaldeí Adríatice, din romantíca Ragusa.

Vechlul si nobílul ores dalmatín, mica republica romana,cu asa de departate originí populare, in vecinatatea careíaprin insule se vorbía o límba romaníca de curad numaídisparuta si 'la care veniau ciobanii vlahí" de la muntecu casul lor insemnat in documente, a fost pentru mineo revelatie si o uímire, toate amintirile el fíínd Inca deo.-.sebit de v,ii, ca níste lucrurí de led, pe cind privelistileitaliene, rapezi, in legatura Cu cercetari grabíte, s'au slabít$ se amesteca. Sa mi se dea vole sa ma opresc maimult asupra Ion.

Veniam de la Fiume, pe un vas de comert al Lloy-dului, care facea legatura cu porturile acestei coaste deApus a penínsuleí balcaníce 0 cu acele /argí ínsule, inidosul carora se ascundeau odinioara piratii iliri si urmastilor slavi. Astfel am avut ragazul sa vad frumoasele cetatípecetluíte cu leul venetian care-0 ridica turnurile catolice,de caracter occidental, ramasite ale unei lumi care incetulpe incetul se pierde 0 pe care o astepta cucerirea politica.a Sirbilor. Dupa vre-o cloud zile numaí, zidurile, Inca in

Multe drumurt strAlne 2g5

pícioare, ale Raguseí au rasarit de-asupra Marti de una lbastru afrícan.

Am stat acolo mai mult decit o luna de zile, intr'unconcurs rar de imprejurad pla'cute. Gasísem /ocuínta,dupa o noapte petrecuta intr'un fel de ote/ pustiu cucurí de guzgani supt pinza tavanuluí, in chiar locuinta,din fundul pieteí celei mari, a unuí nobil ragusan dinvremurile de líbertate ; o singura batrina, pitita intr'uncolt, invisibila, pazia multele oclai dintre care vastul saloncu diplome incadrate imi era lasat mie. La &Di pasíPalatul Rectorilor cupríndea Archívele, si linga dinsul eracafeneaua patdarhala, unde, seara, vedeai sosínd la fintinafemeile, ca in vechiul Canaan, ca in Venetia cind nuerau conductele, sau ca la rascrucea drumurilor noastre.Veníau ca níste umbre de trecut la caderea noptií, invesmintele negre sau viole te, de o taietura milenara,le asteptau in stradone, strada cea mare, margenita defatade in care nu era nicio vulgarítate moderna, barbatifrumosi, in poturí í veste de aceíasí coloare, purtind pecap bereta de catífea, víode, rosie, stampilata in margine decornul de luna, cusut cu aur. Cína o luam la o osterie cutotul italiana, pe malul chiar al marii, unde veniau une orímarinad din teri departate saltind, cu. gindul acasa, copiiipe cari-i intilniau si strígind de yin sí de dor. Une or'ma rataclam pe Cimpul plin de cactusí teposi, de-asupracaruía migdalii, lamiíí si portocalli îí intindeau ramurile :pe apele calde, in bruma apusultil, se apríndeau felínarelede catarg ale vaselor in visita, i sunetele rugaciunii deculcare plutiau pe luciul desavirsit al a pelor. Teraní in-tarziati, trecind pe caii sí catídi lor, te salutau din treacatcu un dobr vecer.

In ceasurile libere strabateani acest mal ap de frumossí asa de sínguratec. Era ca o coborire lina in trecutula caruí taina o cautam pentru studiile mele. Pe drumulspre Gravosa, Gru/ al Slavilor, intunecallí pini marítimí

286 0 viatl de om

se ridicau din imbielsugata vegetatie pe care soarele osOruta Lard s'o ingAlbeneasca. Departe, ínsula Lacromaascundia mdnastirea ei tdcutà printre copacii de0 ai

lar in orasul insusi cdrari misterioase duceaupríntre case albe pe care le infloriau in cerdace oleandrípall fdrO mireasma, i risete dupd perdelele trase, undeblonde patriciene cu strAmosi inainte de cruciate pindiauce 11 se näzare, izbucniau clare si zglobii.

Directorul Archívelor, Giuseppe Gelcich, Dalmatinlianisant in orasul cu caracter lingvistic ítalian pentniclasele de sus, cu toatd presenta unui preot ort'odox sirbslujind la biserica mare, înàlÇat irk vederea unui viitorpregatit cu ingrijire, a fost din cele d'intdiu zile un cdlauzsígur 0 bun, dar sí un adevdrat prieten, si o familiesimpatia, in care erau 0 o fatd mdricia si copii mid, 11

incunjura. Ce multämire era pentru mine, care, in rAtdcíriolemele stiintífice de-a lungul i dg-a latul lumii, avusema face numai cu archivisti sí bibliotecari absolut oficiali sicomplect anonímí, carí nu-1i arAtau o oarecare multämiredecit cind te vedeau cd pleci pentru totdeauna Dinasuta luí sus pe munte, unde poftía i la mas6 pe cer--cetOtorii prieteni, luntrí cu pinzele albe mijiau in zareade un albastru plerdtit, la ceasurile cind luna se ridíca laorizont. Cercetator el insusí, autor al unuí studíu in ita-líeneste despre Balsizii din Zenta vecing, publícator dedocumente, sí pe numele Unguruluí Thallóczy, care doaraparuse aíci un moment, imbrdcat, de capriciu, intr'un,costum terAnesc dalmatin, Gelcich, care se apropia decincizeci de ant, era inca la lucrul sdu, bucuros insdde lucrul oricarui altuía. Imí pare rdu cd indatO dupOaceia I-am pierdut din vedere cu totul.

Dar el nu era aid singurul prieten din aceíasi tagmaa scormonitorilor de Archive. Incà din prima zi am gasitîn racoroasa incdpere gotica, unde directorul insusi aduceasegistrele i legdturile de acte, pe un strAin nalt, bine

Multe drumuri strAine 287

legat, cu lunga barba roíetec í ochii limpezi supt frun-tea inaltd, un obisnuit al acestor Archive prea putín cer-cetate si un prieten vechiu al luí Gelcich, care nu eraaltul decit vestitul autor al Istoriel Bulgarilor", al carpidescriptive despre Bulgaria, al atítor studií, tot asa denoud, pe cit de migdlos precise, de o sigurantd fdrd pa-reche í -totusi mat prejos de multdmírea unui spirit yes.-níc nelinistit, Constantin Iosíf jirdek. A doua zi eramca níste vechi amid, si ce pläcutd era conversatia tut,plind de amintiri hazlil cdci cltd lume nu cunoscuseel, din acea Bulgarie unde profesorul ceh de la Vienacrease invdtdmintul popular, primind ca rdsplata unmerit civil" pe care zicea 0-1 pretuíeste de o potrivd cuLegiounea de onoare francesa pe care stía cd o meritase,

din lumea Oustriacd, unde filologul cu simt poetic aveao repulsie fatd de erudilla care te duce ca dinteodaieobscurd- in alta ()dale obscurd" Vínul dulce din insulelegrecestí strdlucía in pThare, í minile se rdtdclau in cosulcu mígdalele abia culese La plecare., cu un fes dalmatínpe cap, prívíam pe aceste cunostinli care nu lipsiserS sd fíela debarcader ca sd-sí iea ziva bunt de la acela in to-vdrdsía amid statuserd citeva sdptdmini de atita satis-facie recíprocd.

Era aíci o Italie sí nu era o Italie. In once cas, nu oAustrie decit doar cind, de ziva luí Franz-Joseph, in su-netul clopotelor, dupd arhiepiscopul cu ciubotelefrumosul Patrician alb Gondola conducea procesiunea cufracul rosu pe spatele cdruía era cusutd cheia de aur avambelanului imperial.

Archivele-mi dddeau zi de zi putínta sd strdbatet) ínteresantd viatd, de un caracter asa de particular,cu mindrí nobili succedindu-se la guvern, cu oaspetíprinciarl L voevodali, ba chíar cu regí sí tarí sirbi, cufemei din dinastii stdpinitoare, cari sosiau din cetatilevdile din lduntru si, de la o vreme, cu primejdia tun-

288 0 vlatg de om

ceasca, de care bogatii negustori se aparau prin plataexacta a tributului i prin infalisarea deasa a darurilor laPoarta Sultanului si la pragul celor puternici.

Rare ori atitea lucruri bune se intilnesc laolalta, rareori folosul i frumuseta si bunatatea stau astfel alaturi. Sicind mal e si intaia tinereta a celor abia douazeci si sasede ani, cu tot ce ea singura poate aduce cu dinsa...

Drumul spre Italia insäsi, pe un vas al Companiei ra-gusane, cu pupila lume localnica, a fost pentru minecontinuarea aceluíasi farmec. Iaräsi, plutind incet, de-alungul termului cu inaltii munp, dincolo de cari era Mun-tenegrul, cu jocurile de lumina in micile golfuri albastre,pana la superbul cerc scaldat in soare al gurilor Catta-rului", cu orasul samanindu-si albele casute, cu pitores-elle costume patind de vio/ettil i rosul /or, de pe /untrilenegre de o arhaica forma, acel bielsug de profund co,-5alt. De /a Risano, cu ziduri/e rupte de represiunea au-striaca a revoltei hertegovinene, yeti taja Marea pentru ase opri ,numai in fata medievalului Bari, cetatea SfintuluiNicolae, unde abia se ispravise pelerinagiul la moastele,aduse din Mira asiaticA, ale sfintului : Neapole era in fondca tinta a drumului mieu binecuvintat, s't pana atunci,cu atita spor.

Cu totul alta lume mi s'a deschis la 1898, cind altaserie de cercetari m'a adus de la aceasta dulce Adria-,tica Orla pe ambele maluri de atitea amintiri romanice,ale rasei din care fac parte, in Galitia, apoi, prin Berli-nul intrevazut numai in cale, la termurile reci ale Bal-ticei, unde cautarn vechi relatii din secolul al XV-lea cuCavalerii Teutoni, lar, la Danzig, ce stiri despre Rominise puteau Datad in corespondenta nunpilor" orasuluiliber la Curtea regilor Poloniei.

Lunga excursie stiintifica a atins intäiu Líovul stramo,-silor nostri, Lembergul, de pe care, cu navalirea desea-

Multe drumuri strgine 289

Yecarilor evreíesti, se pierduse, in ciuda statuii domína-toare a eroiculuí rege loarf Sobieski, prea mult din ca-racterul ístoric, pe care numaí pe urma 1-am descoperitla Biserica Moirjoveneasca" a Lapusneanuluí 0 a luíMíron Barnovschí, 1a aceia a lui Vasile Lupu, la manas-tirea uncle odata a fost ingropat in pripa trupul unuíDomn romin Mat in piata publica. Am stat alci maí multtímp strabatind condicile din care pana dupa 1600 ra-&Aria o intreaga viala a Moldoveí mele, cu negustorísoli, cu primejdia và1iríi Voevozilor, cu procese de totfelul ale acestora, ale boterilor, ale negustorilor grecí, Sidín.atit de departatele ínsule ale Mediteranei, cart ve-níau cu marfa lor adusa de caräusii de la Iasi. Ca sí laRagusa, un príeten era acela care-mi arata drumul, d. Ale-xandru Czolo %auk', perfect cunoscator al istorieí noastre,posesor de documente care o privesc si, mi se pare,avind i putín singe romanesc, care, intre cloud còpil dedocumente, imi povestía cu ce mestesug izbutise a aducedin Rusia acte polone de pret pentru natia sa. Mal tar-ziu doctorul Isak din Botosaní, veselul Polon -de emi,4grape, bunul príeten al tatalui mieu, pe care-I ingrijisesi a cOruí fotografie o pastra, 0 al fratilor luí, imí vaarata, u atita bucurie, vorbindu-mí de trecutul, neuítatpentru el, al natiei sale, foaía din Lemberg, cu inbirepastrata, in care era vorba de visita acolo a profesoruluíde Universitate Tin Romania.

Fara acea putin símpatíca plebe evreíasca, cetateanegotului c.6 Apusul ger'man, rarg orí cercetat de aínostri, Cracovia, Cracaul", era, in ce prívete fidelítateapioasa fa ta de evul meat, o Ragusrpolona. Totul vorbíade acele vremí: portile perfect conservate, hala negustorílor,frumoasa biserica gotta in sill italian cad multi ne.-gustorí din Italia au fost pe acolo , in jurul creía,lucrindu-se la o reparatie de strada, lopetile aruncau craniisparte í vase mucede mai ales, prelunga cintare din

19

290 0 viatA de om

supRile trimbiti, datind de la nu silt' ce ndvdlire tata-reascd, pe care, trezit in odAita mea de lingd poartaSfintului Florian, o auzíam desfAcindu-se ca sA se risi-pease& rugAciune de noapte adincA, in cele patru colturiale zArilor. Si aíci ca i la Lemberg aceíasí plAcere de amA indatorí, acelasi sentiment al mieu ca mA gAsesc intretovarAsi de studii i lntre príeteni.

Trebuie sd spun cd n'a fost altfel nici la Keinigsberg,unde ma chemau Archivele, bine pAstrate, ale OrdínuluiTeutonic, vasalul regeluí Polonieí, cave va duce pe ca..valerii imbracati in platose in desertul codrilor tAiati deostasii luí Stefan-rel.-Mare, la Dumbrava Rosie. Alci, undeaveam mult de lucru cu redactarea in ceasurile libere dela Archive a prefetei, cuprinzind o buta parte din istoríasecoluluí al XVI-lea, la volumul XI din colectl'a Hurmu-zaki, mA acivasem intr'o mare casi cu multe rindurí,goalA ziva, afara de foarte bAtrini sí de boldavi, la cea-surile cind toatA lumea, bArbati, femei sí copill maí rAsA-riti, erau la lucru, i, din sacnasiul care se intíndea asuprafrumoasei strAzi moderne unde era bine sA scrii, vederease intindea asupra unuí larg complex de locuínti mo-derne fAra nímic istoríc i maí ales teutoníc" in orasuluncle filosofase, cu notiuni de permanentA i eternitate,peste toate mícile relativítAti umane de care ma ocupameu cu atita loAcomie, Kant. Pe ling folosul ce am tras,

pentru epoca mareluí cabotín Despot-Vode, am a-vut prilejul sa cunosc aici si o viata germanA, plínA demarl invAtAturi, cu totul deosebita de aceía pe ctre oprínsesem in casd gu multi oaspetí, feluríti a bAtrinei

o Germanie de provincie, ordonatd, harnicA, de-un admirabil spirit de muncA, dar fdrA nimic din ne-multAmirea i luteala prea obisnuítA la noi, romanicíi.

Seara, restaurantele, berAriile erau plíne, ziaresle se stri-gau pe stradA ; fiecare se rAsplAtia pe sine pentru citmuncíse o zi intreaga. Si pentru prima oara la bunul

Multe drumurí strline 291

archivar Paul Karge am cunoscut si o yield de famíliegermana Cu femei voiníce í vesele, .amabile cu strainti,doritoare de a afla ceva de la dtnsti í cu toata ateníaeasel indreptata spre leaganul unde cirípia copilul. Vírtuticare erau atuncí i faceau puterea Reichuluí, caruia Una-,rul Imparat, actív í indraznet, gata de lupta pentru fiddlesale, doría i izbutia, in chestia canalelor, sa-i deschidanot drumurí de expansiune, cu gindul ultim al stapiniriiOceanuluí : Viltorul Germaníei este pe Mare". Asemeneainalte idealuri, fie i díncolo de limita posíbiluluí, creindu-selucrurí ca pentru decenii inainte, impacau cu acelacare asa de brutal hotarit isí aratase la Berlín, intr'o oca-sie solemna, intentille autocratíce, scriind pe registrulPrímariel versul luí Homer : Nu e buna o stapinire amultora ; unul singur sa fie stapin 1".

Veacul de mijloc german 1-am gasit insa neatíns,care ar fi fost caracterul national al populatiei din prejur

legaturile cu coroana polona a Gdanskuluí, in Danzi-gul complect gotíc, unde al novtri din Moldova trime-teau °data bol pentru aprovisionarea Londrei, cumparindin schimb clopote de arama i pahare de argint. Aidmí-a fost scud& de si nu zadarnica, petrecerea.

Pentru a cunoaste, in vederea unei publicatil de docu-mente, pe care era s'o fac mai tarzíti numaí, cum se vavedea, dar si a infatisarti deplíne a eroului si a mediului,vremea lui Mifiái Víteazul, o noua mare excursie decercetari trebuia intreprinsa, la un an dupa aceia, in1899. Rind atita de coplat, am luat cu mine ca ajutatorpe unul din elevii miei, care pregatía o tesa despreMemoriile luí Kernény, Neagoe Popea, fiul preotului dinSacele, parintele Victor, pe care, cum volu arata mat jos,11 cunoscusem in insusí satul lui si in prímitoarea lui casa.Víitorul profesor la Iasi, pe care nu 1-am mai vazut, deví traim in aceiasi tara, era un baiat cuminte, cu Miscarile

292 0 vlata de om

incete, pe care toate silintile mele de a-1 conrupe, cufete frumoase din multe locuri, nu I-au pu tut indepdrtade la mostenitele edi traditionale ale virtutii.

Pentru intdia oard m'am asezat apot la Viena, pdndatunci strdbatutd in cea mal mare grabd de la o gard laalta, cu prilejul drumurilor in Apus. Asezat trite° cm-ruta plind de plosniti, care se ardeau la luminare pe furls,de o biatd bdtrind chinuitd si bdtutd de fiul ef altcevadecit viaja de familie de la Königsberg 1 , apoi inteulocuintd mai incdpatoare si mal curatd, dar din cind incind cu aparitia aceluiasi parasit local, despre care nouagazcid-mi spunea : Dar aratd-mi d-ta o casd in Vienafad plosnite", m'am pus la lucrul incordat pe care-1 cereaimensitatea mud material incomp/ect cercetat de Hurmu-zaki, care, intrind in deposite ea la el acasa, isi ingdduisea lua pentru dinsul si vechile Milli cirilice, de o valoarenepretuitd, ale lui Petru $chiopul, dar Wind instructiile inromdneste date de Mihai Viteazul, solilor lui la ImpdrAtie,pohtele ce au pohtit".

In Palatul Imperial insusi, dedesuptul °dad unde de-juna impAratul O. auziam miscindu-se scaunele si, in-datd, sentinelele strigind la trecerea stOpinului , citivacercetAtori, intre cari fusese odatd si canonicul UlysseRobert, autorul bio-bibliografiei evului mediu, publicato--rul cronicei lui Dardel, de care m'am putut folosi pentrucartea mea despre IVIdzières, erau adunati inteo °dale-ca de locuintd, ajutati si supraveghiati de directorul ma--ghiar, Karolyi de Nagy-Károlyi, Careii nostri, tipul neme--sultd de provincie, gros si roscovan, de un alt Maghiarliar, Gòry, si de un Austriac de acelasi vrista, top apar-tinind, in acest Stat r4mas feudal sl plin de ev mediu,dinastic si. cavaleresc, nobilimii.

Pe cind, inainte, reluasern Innsbruckul, una din tintele prin-cipale, stind inteo primitoare casa unde trei fete blonde pu-teau fi zdrite nurnai in treacdt,iar restaurantul il cautarn toc-

Multe drumud strAine 293

maí in margene, linga apa lute a Innuluí, unde era o atmos-,fera tot asa de rurald ca la o stina din munti, cu mutemarl de gunolu care it se rataciau in sin, lar, ca

zimbetul cochet í cinstit al feteí patronuluí, careservía ca intr'un tablou din Reisebilder ale luí Heine.Acolo, cu chelurile riului in fa, mí-am scrís, intr'un senínragaz, Chilia i Cetatea-Albd.

Oarele de lucru la Viena erau potrívíte asa incit sa lase per-sonaluluí dupd-arníaza libera: se incepea la noua sí se conti-nua pana la treí : grabill sa profile, cercetatoril îi aduceau inbuzunar ceva de rontalt, pe cind, la o oara observata cusfintenie, o tablà cu toate bunatatile se aducea solemnpentru unul din functionari, rotofeiul cleric surizator delingd fereasta, care, in numele Domnuluí, cu gesturí cala ofíciarea leturghlei, indeplinia nevoile trupului, asa cumeste stapinít, precum se ;tie, de Satana. Karol)/ eracomplect surd, ajutorul maghiar, desagreabil ironic ; eacolegul lui german Siegenfeld ne ajutam cum puteam. Sice larga mergea in fiecare zl povestea furtunosuluí Domn

rupind in furia luí neconteníte laturí de vícienievienesa, dupa vechi practice seculare, care se tot teseaudin nou in calea lui, mat puterníce decit toatd nyítejia"chiar decit dibacia constantínopolitana a celuí cu mamaidintre Greet I

Pentru studii de acelasí fel sau-vecíne, ma suíam la-ultímul etaj, unde era Biblioteca Archívelor sí, pentru aajunge acolo, treceam prín acela unde statea insusí sta.-pinul popoarelor sale din Monarhía devenita la 1867, -pinputerea imprejuratilor, prín mersul inaínte al uneí terí.bile s't sigure fatalítati, austro-ungara. El era acolo, dincolode perdeaua verde, prín culoaru/ lumínat í zíua de lampí,in fata caruía strajuíau pe rind gardistul austriac sídistul ungar, car', la aparitia barbil mete negre, ea si a'barbil .blonde a unuí Belgian prieten, care el se supara,jar eu gasiam haz in aceasta neintelegere, lua positie de

294 0 viatA de om

onor, bitind calcine ca inaintea unuía din arhiducli bar-.bo$, asemenea cu inaltul, solemnul, trístul Eugen, cariobipulau si treaci pe acolo.

Intimplarea a ficut si fiu, in aceasti lungi §edere laViena, marturul, nu numal al ceremonillor pentru ci.-sitoria arhiduceseí Maria Doroteia cu ducele de Orléans,dar O al impresiel pe care a produs-o moartea nipras--nici a Impiritesel, vepoic absenti, urrniriti de fantasmetragíce O alergind ea insql dupi nelimurite umbre, Eli-esabeta. Pe Ring, unde-mi ficeam prímblarea de refaceredupi incordirile de la Archive, am vizut astfel multimeaingrimidindu-se spre redactia mareluí ziar Neue FrelePresse", de unde se dístribulau de zor orícui foi gra,-tuite. Mí s'a pirut cd aud din zvonul care se-intetia stri-gitul Impiratul a fost ucis". Era insi vepic trista Im-.piriteasi, care plecase din lume pe albastrul lac deGeneva, firi degraddrile agonlei omene0i, loviti dreptin Inima tuturor suferíntilor de pumnalul anarhistuluinebun. In lumea cireia-i comunicam la rindul mieu vesteaera, mal ales la femei, un flor de mili. Dar, cind, pesteciteva zile, 'rateo noapte, sicriul Cu trupul celei rimasefrumoase pina O in moartea firi strigit a sosít, bunitburghesi al fidelel capítale i0 molfilau cirnatii O de-a-supra capetelor umblau halbele cu bere, firi care nu seputea intretínea cuvenita pietate. Ap, Elísabeta de Ba.-varia a mers cifre locul unde trebuía si pritneasci ultí-mele omagii, de o solemni indiferenti, de la aceia pecari-i despretuíse statornic, inainte de a incremeni deved supt pleoapa de otel in umeda catacombi a Ca-pucinilor.

O ultimi cilitorie inainte de cela ce socot o noudepoci in viata mea, a fost aceia, síngurateci, la Haga,unde-mi propusesem si vid corespondenta olandesi laConstantinopol, din care un regístru, aflitor in proprietate

Multe drumurl strAine 295

-particulard, fost comunicat de prietenul erudit The-odor Morren. Asezat in otelul Leultii de Aur" din orasulasa de curat, in care se spdlau Simbäta l faladelestrdzile, fiecare luind jurndtatea din fa/a sa, intre livezilecare duceau la Scheveningen si la Marea Nordului, bdtutdde vintutile red, la o parte de once zgomot, de oncegrijd, de once viald chiar, inchis in oddi/a unde pre-gdtiam, seara, pref.* istoricd la Documeutele Bistriter ,am trdit sdptdmini de eremiticd singurdtate, care m'auMatt sa in/eleg sporul, migala, perfecpa vechilor eruditidin mdndstiri, cad trdiau numai viala pe care o scriau. Pecdminul de marknurd, ceasornicul din veacul al XVIII-leaticiia molcom ceasurile, si une ori aripi albe din coafa"totdeauna proaspatd anuntau fdrd cel mai mic zgomota parip fetei care ingrijia odaia cu o abstractd corecti-tudine mutd. Seara, restaurantul mieu era, ling sala oas-pe/ilor de -carl Ind feriam, o ()dale din vechea casa bur-ghesd, unde un serviciu aproape invisibil schimba talerelein marea tdcere pe care pdrea cd o intrerup §oapteleintime ale celor cari cindva locuiserd acolo.

Dar, inainte de a culege aceste adause la informatia decare aveam nevoie pentru injghebarea, Inca indepdrtatd,a unei noi Istorii a Rominilor, nevoia de a putea fixa,in vederea celei a secolului al XVII-lea numai, cerutdde D. A. Sturdza pentru Exposilia jubilard, arndnuntelecele mai precise al acestui timp, ru'a fAcut sa cunosc,nu numai archivele sdsesti, catre care md indreptam pen-.tru acest lucru stiintific, dar insdsi viala, de fo/os nepre--/tilt pentru noua clirectie in ideile mele, a fra/ilor nostriardeleni.

Cercetdrile fost deosebit de spornice. In diminea/ade tarn& in Brasovul asa de frumos supt ninsoare, cu unfrig care intrecea i amintirile mele dirdiite din Botosani§"1 pe care-I sim/iam si in salonul rau inalzit din Vila

296 0 vlat6 de om

Kertsch, unde l singur ¡mi faceam focul, am cules nes-pus de buduros insemnarile zilnice din Socotelile Brasovu-lui ale Sibilului erau sa se adauge si ele , prin careelipa -de clip se lumina in chipul cel mal limpede istoriaprincipatului muntean mal ales, pana dincolo de 1600.Raminea ea un alt drum, la Bistrita, unde am fost pri-mit de archivarul Albert Berger cu o prietenie careputea si-i fíe periculoasa, cad imi comunica actele acasala otel, unde lucram pana noaptea tarziu la o lampachioarasi mi se va face apoi socoteala greselflor de lecturade catre oameni avind actele la indemina ziva mare in Ro-manía stapina pe Ardeall,sa-mi aduca vaOirea neasteptata,profund emotionanta, a scrisorilor romanesti care desfaceaudin petecele acelea de hirtie aspra, pecetluita cu cearaverde I galbena, o intreaga viata intinsa, intre BistritaCimpulungul moldovenesc, timp de trei veacuri. La Bra-sov ma voiu mai intoarce, i prin =fie legaturi de fa-mine, si data aceasta imi voiu cherna in ajutor toata rab-(dared ca sa copiez una dupa alta sdrisorile in limba.noastra domnesti, boieresti, negustoresti, plus ale Trircilorin trecere cu oastea, ale modestilor locuitori din chel,.ale Grecilor din Companie, care, cu informatii in toatedomeniile vietií romanesti, vor alcatui capitolele culegeriimele Brasovul í Rcminii". Partea slavona din acestecorespondente de atitea ori seculare o pregatise de tiparGr. Tocileseu, a carui editie, de o mare elegant& tiparitala Viena, a putut sa apara, multi ani dupa moartea lui,abia ieri, prin grija d-lui Bianu ; dar, transcrise din noude Bogdan pentru dinsul, de un elev macedoneancare era sa-1 prepare o alta editie, tradatoare, contraaceleia a profesorului, ele aveau sa apart prin ingrijireaprietenului mieu, dupa lungi chibzuieli cronologice cumine, in publicatii de texte í traducen care sint, prinacurateta ion filologica, un model al genului.

In tot dust limp, si la Brasov am gasit din partea Sasi-

Multe drumwi statue 297

lor aceiasí buna intimpinare, de care voiu avea parte síla Sibiiu, unde pe vremea aceia Archívele erau condusede editorul Codicelui diplomatic al natiei sale, Franz_Zimmermann, care se va muta apoi in Germanía. Bra,-soveanul Friedrich Stenner, care-1 cunostea perfect de-positul, imi facea loc la masa de lingd biroul sau sí, pecind Isi îrxiplinía datoria birocratica, totdeauna laoarele zece punct, cele doua mere din care-mi oferia unsfert, cuvenít ostenelilor mele, dar fara sa incerce niciunun fel de conversatie, ca unul care tia pretul timpului,Voevozí í boieri sosiau, plecau, petreceau, se bateau,prímiau daruri de inscdunare inaintea celuí care 11 insemnarostul la mesula de lemn in MO arhaicelor feresti spre(care se ridícau strigatele tinguitoare catre clienti alevinzatoarelor de fructe din 5cheii romanestí.

Dar aid, la Brasov, am capatat notiunea, asa depretioasa pentru ídeile í indreptarile mele de viitor, aRominuluí din Ardeal altfel decit prin exemplarele demult asezate la noí, un Sdpione Badescu í poesiile luí,un Marcían i sintaxa ornata, chlar prietenul mien loanBogdan, desfacut, prin studille universitare la Iasi, -prínpetrecerea la Pomirla, prin atitia ant la Bucuresti, dinmediul ardelean, sau' elevul mieu Lapedatu, care-sí traisemaí toatd copilaria í adolescenta in Moldova.

Eram pre.a mutt prins- de cercetarile din fiecare zl, debogatia materialului pe care-I aflam pentru ca, seara,obosit, sa caut societate necunoscut de lumea romaneascdde acolo, md strecuram la un restaurant sarac si acolointrebuintam o card uitindu-ma, eu care nu cetiam gazete

-acasd, prin foaia germana a orasului. Cred ca inca de atunc4am cunoscut intimplator pe omul de bunatate, vrednicie

ispravd, icoand a luí vir bonus in editie romaneascdsí a profesorului in. cel mai larg sens al cuvintuluí, aprietenu4ui in cel mai síncer si mai delícat, -care era

298 0 viatA de om

Andrei Barseanu. Poet pe vremuri, si izvorul poesiei curgea.acuma, neincetat, in viata lui morala, scrlitor de acelpurism romanesc care se afla la Brasov din instinct siin care se simtia si strinsa disciplina transilvana de atunci,vorbitor placut, el avea cele doua marl insusid asa derare, din nenoroCire, la noi : ii placea sa asculte pe altul_si acorda cea mai larga intelegere scopurilor si cea maideplina pretuire ispravilor aceluia. Palid, cenusiu-palid, cuo nesiguranta timida in privire, cu glasul stins, purtindurmele unei boli grele, el era in orasul sau si cea maiplacuta tovarasie sí cel mai sigur sfatuitor. Pe cind, dinpacate, in jurul lui, pentru sfinta biserica a SfintuluiNicolae si pentru multe lucruri nesfinte de pe nesfintulnostru pamint, si in legatura, mai din pacate, cu ati.-tudinea fata de stapinii unguri, de altfel putin visibilLs'i sensibili aici, fierbeau cele mai unte patimi, si oameni,lotus' de mad calitati, s'i le irosiau tesind intrigi s'i scotindalaturi de venerabilul organ al lui Murasanu, GazetaTransilvaniei, foite otravite, de atacuri personale, menitesa samene cea mai periculoasa zízanie intre bunii si mo-.destii suburbicari din Schei, el n'avea nicio dispositie sa seamestece in aceste triste lupte interne, al caror noroiucontinuu rascolit nu stropia pana la dinsul. 0 prietenieca a lui imf va fi cu atit mat folositoare, cu cit, daca, instrainatate, de la inceput munca mea gasise o recunoasteresi o incurajare, la noi al:4a daca se aria cineva, cum ovoiu si arata, care sa se opreasca un moment asupra el.,ala incit- ¡mi era atit de pretioasa primirea, complect desin-teresata, pentru resultatele gindului mieu a acelei constiinti.romanesti asa de 'pure si asa de sigure.

Insurat cu o femeie foarte respectata, traind in--tr'o cumpatare 'pe care in Bucuresti, unde scindurilemele erau o esceptie, ar fi taxat-o de saracie, casa luíBarseanu era oricind deschisa unui visitator onest pe carenu-1 aducea niciun scop politic sau personal. M'am con,-

Multe drumurl strAine 299i

víns indata ca acesta era felul obknuit de via/a al inte-lectualilor ardelení, straini de once favoare a guvernultd,de altfel ap de dorítor de adepti príntre naponalitati, c&la toti era aceia0 ordine casnica romana, romana dimcele mal bune timpurí, exemplu pentru nol, ceí din /aralibera,dar nu destul de cunoscut exemplu, caci oamenikde aid treceau prín Ardeal din goana trenului, qteptindpe Ardelení la Bucure0i ca sa li dea subventii din bud-getul Statului 0 astfel sa 0-1 cktige politic. Am consta-tat-o 0 in casa batrinului profesor loan Popea, unul dirtstilpii líceului din Brapv, creatiune neguStoreascd bine-cuvintata de sufletul inalt al luí Saguna, unde din cindin cind, cu mai mult sau mai putin folos, se pripa0a 0cite un elev de la noí, trímes de parintii ingrijorati matmult penfru penítenta 0 disciplina. Nalt, slab, osos, cu totul,alb, Popea, fratele epíscopuluí Nícolae, care a fost ajutatorul0 neclintítul urmator al mareluí Mftropolit 0 frate §i atmodestuluí, símpaticuluí preot din Sacele cu masa plinà.de bunatati intre care turce011e noastre sarmale, nu era,un scriitor cunoscut, nici un vorbitor caruia sd-i plaed -a,se asculta, dar din toatd fiinta luí, de Sfint Nícolae'mirean, se desfacea o seninatate absoluta, de sa te in-.trebi daca intr'o vreme invalmd0td 0 tulburata ca anoastra se mai pot gag 0 astfel de oameni. Prin casa-torie era legat de familia patriarhal de numeroasa a Pusca--rilor 0 doua fete cre0eau, intr'o atmosfera cu desavir-Ore romaneasca, intre cartile care erau, pe a cele plaiuri,nu un text de §coala 0 Met un prilej de critic& cli,

lucru sfint ca 0 cartea de inchinare : una a ajuns peurma pictoreasa, pretutindení cunoscuta 0 apreciata, Elena.Popea.

XIV.

Prime publicatii

Vin acum la scrisul mieu de-a lungul acestor ani, carin'au fost, ca si atitia altii pe urma, decit o continuare astudiilor universitare, cu un entusiasm pe care nu-,1avusem la Universitate, la niciuna din Universitatile pecare le strabatusem, si mai ales cu un profesor mai sever,mai greu de laude decit oricare din cei pe cari-i avusemvi care, foarte rar multamit cu ce facusem, nu mi-a datniciodata un banchet ca acela de la Iasi : eu insumi.

Cu toate ca in tesa de la Paris, care a iesit numai in1896, procurindu-mi una din cele mai marl si mai curateplaced ale vietil, imbratisasem un cerc asa de vast, cutoate 01,in deosebire de lucrarea pentru Leipzig, rapedesfdslata, cum am spus, de unii critici italieni din punc-tul de vedere al unui localism cam ingust si al unuiexclusivism national care nu ingaduld atingerea unorasemenea subiecte de un strain si mai ales de la o scoalafrancesa, Philippe de Mézières" gasise numai cald9roaseaprecien, dintre care aceia a unui German in Byzan,-,tinische Zeitschrift", pe care-I dovedisem plagiator, m'afacut sa surid, iar a d-lui Coville, astazi un asa debun si de amabil coleg la Paris, am cunoscut-o abiadupa peste treizeci de ani, eu ma gindiam cu o sfiala caremerged pana la durerea de a ma receti, pang la bolnavaobsesie de a ma verifica, pe oricine si pe once, pana si

Prime publicatil 301

pe un banal articol de dictionariu istoric, la once lucrarede caracter personal, la once expunere Ä povestíre.Riscind sä flu considerat, cum mí se spunea asa deamabil, ca, omul-document" , eram zorit numai sa comunicaltora marea mea recolta din archive si biblioteci, des.-pre care aveam dreptul sa fiu convins ca va contribuíesential la Idrgirea cunostintilor de istoria Rominilor.

Cerind favoarea de a mi se tipari intreaga colectie laImprimeria Statului, asa de simpla atunei in materie dearta grafíca, intrebuintind i cea mai slaba din hirtia,descris" de la Letea dar, pana nu am cunoscut lubireapentru cartea frumoasa, chlar cind cuprínde numai istorie

filologie, a luí loan Bogdan, un rafinat bibliofil näscut,acest amanunt nu ma interesa decit prea putín , amavut satisfactia de a vedea terminat Inca din 1894, anulintoarcert rnele in tara, acel prim volum, cu material patt-sian i berlínes, din Acte fragmente privitoare la istoriaRomtnilor, -purtind in frunte plana color* datorita lui

oldanescu, pe care, un moment, il revazusem la Miin-chen, care infdiip pe doi Domni rominí din secolul aLXVII-lea, unul in costumul de acasa, celalt in mantiaalbastra blanita I cu inalta caduld impAnata a OrdinuluLIenicerilor. Un al doilea, mult mai intins, dadu restuLcorespondentei prusiene de la Constantinopol, cu uneleadause.

Iesind din secolnl al XVIII-lea, in care detaliile sintmulte i de aceia mai putin pretioase, incepeam acumatiparirea, pe banii Statului, dar fara cel mai mic avan-tagiu pentru mine, nici macar acela de a-mi reserva unnumar de volunle, fie i ca sa le impart gratuittrebuíau bani, de vreme ce aveam vre-o zece mil decarti cumparate cu gologanul i scindurile vapsite roz cu,insasi mina mea, pe care sa le asez bine numerotate si.

etíchetate 1 a volumului al treilea, in care era sa aparao informatie de cel mai mare pret cu prívire la veacn-rile al XIV-lea si al XV-lea. Se s.i, tiparisera vre-o suta.de pagini, in aceleasi conditli de o desavirsita miserie,.

302 0 viatd de om

cind am fost chemat la Ministeriu ca sa aflu din gura-unui coleg de Universitate, de la Facultatea de,cu care n'avusem nimic a face, glumetul, prietehosul, de

pentru alti oameni í, in ce ma prívete i pe mine,in alte imprejurari, *tefan Sihleanu, Patan" al amicilor,cumnatul luí Delavrancea, amatorul de music& boemulSihleanu, cà publicatia, care costa asa de putin, s'a oprít.Noi, liberalii", ,spunea secretarul general al Ministeriu-lui de Instructie, cu un D. A. Sturdza presedinte al Consi-liului, nu putem tipari astfel de fleacurí ale unui juni.mist si nici nu inteleg cum de te pot pasiona". Separe ea aveam aierul unul tin& destul de inteligent...

O apropiere se face in mintea mea. Am spus caprimul Concurs, tinut la Iasi, ¡mi daduse, cu o reputatiefoarte indolelnica, numai suplinirea catedreí de istoria-universala la Bucuresti pentru care ma recomandase asade frumos Maiorescu. Imi indeplinisem cu zel, in mar.genea puterilor si a neexperientei mele, aceasta sarcina,crezind ca poate fara un nou concurs, cum, de alminterea,

fusesem asigurat, voiu fi intarit definitiv, cad putusemsd fiu numit de la inceput, ca unul care iesisem ctr notacit de cit mat mare , cind, in Mart 1895, elevul di-eplomat al colii de inalte Studii, doctorul de la Leipzig afost chemat la acel Ministeriu al nostru unde pana atuncinu cunoscusern, decit drumul care, pentru chestli privi-.toare la bursa mea, ducea la bíroul atot puternicului,permanentului Lascar. Imí mai aduceam amínte, de departe,de stefan Mihailescu, secretarul general inca de pe la 1870,cind am fost in casa din Strada Fintinii, unde e acum o

coala de fesatorie, pentru a primi biletele de intoarcerela Iasi, dar cu ministril nol n'avusem nicio atingere.

In fruntea Ministeriului era atunci Take Ionescu. Poateca ma mai presintasem la el °data, ca student, pentrucel trei sute de lei in capat, destinati Visitei la Roma, invederea pregatirei tesei mele parisiene. Acuma l-am

Prime publicatii 303

gasit pe tinarul ministru, de o asa de ingrijitA infAtisareenglesA, cu un aier de o severitate deosebita., al cAruísecret am aflat pe urma c6-1 cunostea foarte bine fostul

viítorul mieu concurent Calloíanu. Îmi facu semn sAtrec in odaia de aldturi í, cum publicasem in revistailustratA a luí Ignatz Hertz, trAgind-o sí aparter o con-ferina, sprijinita pe inedite, despre Basta sí Mihal Vi-4teazul", in care eram destul de patriotic", mí se pare,de i pentru aceasta UrechiA, Tocilescu mA denuntaserAvindictei p.ublíce, imi puse in fatA, ca un corpus delictiinaíntea criminalului, cArtícica. Apoi, rAbdAtor, el se pregatiasd facA o amanuntitd cercetare critica a stilului, cu aceasigirantà de care e capabil, in. toate domeniile, numaíbArbatul politic romin. Te intereseazA 7", mA intrebAcel cu níci zece aní doar mai in vristA decit mine. Deloc." A privit indelung cutezanta. mea, pentru a rostízpoi aceastA sentintA : CitA vreme voin fi eu mínistru,d-ta nu vet fi profesor". Foarte linistit am rAspuns 3 Nu-e nimic, d-le ministru, voiu astepta".

Catedra a fost scoasa din nou la concurs. Cred cd sídata aceasta a apArut, tot asa de sumbru, cu cicatricea-din care era sa se desfacA un cancer, privindu-mA culot atita dusmAnie din profunzii ochi negri, CApitanovicí,care, nereusind nici atuncí, a isprdvit publicind, cum siera de asteptat, o brosurA in care eram presíntat caplagiator pentru cA facutem sa se nascA sa moard-cineva la aceleasi date ca un mare* numAr de prede--cesorí í, pe lingA aceasta, ca ignorant in materie degeografie pentru cA, intr'o cilatie de izvor medieval, seafla afírmarea ca Famagusta e o insulA. Cred cA a revenitGeorgian. i mai era, tot gata sa se retragA inainte deprobe, simpaticul Calloianu, care, cu toatA desconsidera'reape care o aruncase anul trecut asupra mea, imi pro-,-punea amical sA cer amicului sAu mínistrul scindarea ca-tedrei, in care cas puteam fi sigur cA nu mi se va mai

304 0 viatA de om

face nicio greutate. Era insa acuma in cornístune sLIoanBogdan, si fa ta de energía tinaruluí profesor vechileintrígi, care reincepusera, s'au oprít. Raminea, e adevarat,intarirea de ministru a resultatuluí, dar, lata, in-Martie,eu fusesem profet : Guvernul a cazut, i dreptul PetruPoni, care mí-a marturisít mat tarziu, cindva in tren,. cafusese, ca scolar Uttar, profesorul copillor luí conu'Costachí lorga", bunicul mieu caruía fostul minístru,presedíntele Academiei Romine binevoía pastreze oAmintire recunoscatoare, m'a confírmat profespr.

Acuma aflam ca i la publícarea documentelor anumelegaturi, de loc stiinnfíce i profesorale, cad greu in cum-pana. Dar, cit despre aceia, de sí nu eram, s't nu magindisem vre-odata, a fi pesímist, nu 'ream tacut liberal,Amestecul in viaja publica, i politica, era sa-mí vie maítarziu numai, nu pa obisnuit míjloc de a parveni, nicica o satisfacne de vanítate, ci ca indeplinirea, cu multalupta -sí multe suferinle, a unuí categoric imperatív moral.

intreruperea publicanei mele, asa de smeríte, de lainceput, m'a indreptat, fireste, catre alte posibilitan de atipari sí, pierzind pe cinva aní sprijinul Statului cu atiteapreocupani de partid st de_ clientela, am nemerít, tot in1897, la Academia Romina.

N'a fost chiar asa de usor cum it este astazí orjcaruichiar daca a doua zí se va ridica, setos de faima,

in chípul cel maí grosolan contra celuí care l-a reco,-mandat, parínteste i din toata mima. E adevarat ea míse primise in Memorii" resultatul multor cercetarl, ca in

Contribuní la istoría Munteniei", si era sa ma lupt cuTocilescu, pang la trimeferea, pentru o ultíma somane, aneinduplecabilei ordonanle a fratelui mteu ca- sa recap&pentru publicare Pretendenni domnesti", carora colegulrnieu iMelegea probabíl sa lí dea o alta destína/ie. Dar

sa intru in colecna pe care Sturdza staruía sa o nu,-measca pana la cap& Hurmuzakia, de sí Odobescu,

Prime public* 305

Tocilescu colaborasera la dinsa, era o mare 0 indrazneata-ambitie pe acele timpuri cind se rAsbatea incet si cu multe°flail, daca nu volai sa incepí cu o ingenunchere initialaprin care toate piedecile se puteau inlatura.

Am intimpinat cu acest prllei opositia, categoria si,natural, foarte elocventa, a fostuluí mieu profesor de treilectii una despre Molière, alta,despre Napoleon si a treiadespre asediul \fiend, cu hogea 0 cu haremul , Nico-,lae lonescu, care nu vorbia de obiceiu la Academie,dar nu putea sa piarda aceasta ocasie de a impiedeca unlucru compromitalor pentru asociatia stintifica, pe dreptateatit de respectata. El facu sa se observe a a da tinere-,tului beneficii materiale nici nu stiam a se platescseized de lei pe coala inseamna a-I conrupe. A tre-bull intervenía lui Sturdza pentru a fringe impotrivireaunui adversar asa de virulent in mijlo. acele luí de elocu-,/Lune. Hilda era vorba numaí de suma pe care Acade-mia era expusa s'o !Marcia, el isi aduse aminte a avea,ca secretar general, o retributie de trei sute de lei peluna' pe care n'o ridica niciodata si pe care o puse ladispositia celuí care nici nu se gindise a cere ceva.

0, cu ce bucurie m'am pus la lucru ca sa tiparesc,cu ingrijita litera a luí Socec, pe hirtía specíala a colec,-tiei, rapoartele consulilor prusieni I Textul in limbi strAineera observat cu atita atentie, incit cred ca nu s'a strecurato singura greseala de tipar. D. Bíanu veghia sa nu selase prea mult spatiu intre documente, ca sa nu saraceascabogata societate, si ce-am avut sa indur cind erau odataprea rar samanate documentele si resumatele mele I Malmai sa ne oprim acolo, cad prea ma luase rapede, cumobisnuia cind nu-1 venise inca marea intelepciune a vristei,energicul conduca'tor de fapt al Academia Iar, pentruprefata, care a ajuns sa fie un tratat de istorie economicaldiscret furísat acolo, ce n'am cercetat, scotocind de laViena chípul, -zugravit pe tabla uneí firme de magazin,

2)

306 0 viatA de om

al lui Alexandru-Vodd 'psiland si statuia lui glumeatdde la Bs:inn cu cíubucul in gura qi picioare/e pAturitesupt propriul su postament 1 Numaí cine nu se incredeprea mult intr'insul si nu asteaptà prea mult noroc de laimprejurOri si prea multd bunOtate de la oameni poatesA aibd astfel de multamiri.

In ce priveste pe cele din afard, Xenopol a reprodusceva din acest studiu si a intovOrAsit de citeva cuvintemdgulitoare aparitía elegantuluí si impundtorului volum,dar voiu simti indata cum, din motive nestiute, prieteníasi de acolo se va imputina tot mai mutt. Oarecare ínteresa trezít numaí in strdinätate, la statornícul urmdritor alintregii mele activitAti care e d. William Miller, aceastdpresintare a unui atit de bogat material pentru toatd istorianoastrd in secolul al XIX-lea. i numai pentru acea in-troducere, pentru note, pentru amAnuntite tabla de nume,fdcuta dupd practicile de la istoria evuluí mediu, cum leinvOtasem in strAinOtate, inchisesem atita timp dintr'otineretO aveam abia douazeci si sase de aní I pe carealtii, mal ingrijiti de ei ins% stiau s'o foloseascd altfelsi in sensul romanesc ei aveau dreptate.

Colectia oprítd de Ministeriu pentru pAcatul mieu,inchipuit, de neadmisibil junimism", a prímit-o sí maideparte tot Academia, multarnità, se pare, de volumulabia incheiat, cu toate cd multdmirea nu mi-a exprimat-onimeni si niciodatd. Partea cuprinzind veacul al XVI-leapAnd la Mihai Víteazul a urmat ca volumul XI din colectiaHurmuzaki", si pentru acesta am cheltuít osteneli totatit de devotate, cu si mai putina recunoastere decitpentru volumul precedent, dar incetul pe incetul indobisnuisem cu ce trebuia sO tot dau ca sd nu primesc inschimb, cind nu se puteau arunca injuriile de care asade larg m'am impArtdsit, vre-un semn de recunoastere.Adaug ca, pe cind ce publicau altii venia din materialescump pldtite de Academie, pe care nu le adunasera, si

Prime publicatil 307

'Act macar nu le verificasera ei, ce dadeam eu era re-sultatul lunilor de munca pagina in care ma ingustam qide la hrana, ca in Venetia, cu pe0ii fripti din tingireapentru muncitori í cu polenta cumparata in coltul s traziA venit vremea acum, cind nu e departe sorocul la caretrebuie l eu si-mi ieau ramas bun de la toll, de la cinema titi 0 de la cei, multi, cad nu ma qtiu, de la ceicitiva prieteni, de la multii du§mani 0 de la atita gloatade indiferenti, sa spun 0 aceste lucruri pe care le-amtacut o vía ta intreaga, din multa mindrie í dintr'un in-comensurabil despret.

Apoi, cind a fost vorba sa dau drumul i la comoarastrinsa in Innsbruck 0 in Viena despre Mihai Viteazul,pe care se §tie ca-1 calomniasem, a trebuit o tainica in_Ielegere a d-lui Bianu cu Sturdza pentru ca pe ne0lutelede toti sa alcatuiesc cele cloud prÇí, pline de noutate,ale volumului XII, trecut i el tot supt numele lui Hur-muzaki, care n'avea a face intru nimic cu ce izbutisemeu a injgheba. Numai cind lucrul a fost gata, el s'a pre-.sintat unor judecatori car' totu0 consimtisera sa mainscrie intre membrii corespondenti ai Academiel, foartehotariti, de altfel, sa ma lase multa vreme la u§a. Caciau alergat pentru a umplea locurile ¡pale 0 la bunul mieuvecin din Str. Sculpturii, ap de vechiu Moldovean de laSocola, calugaresc la infatisare 0 la apucaturi, dar atit demodest in ce prívete lucrul su dupa datina 0 de o apde buna inima pentru mine, care era coconul CostachiErbiceanu, nea0eptat rival iscodit in calea mea fara caeu sa ma fi gindit o clipa macar sa-i port nacaz pentruaceasta.

&am ingaduit insa a da in Memorii" cele d'intaiustudii mai intinse in legatura cu istoria noastra, studiile0te 0 din noile descoperiri de materiale. Astfel, pe lingaCronicile muntene" cercetate in originea í legatura lor,fragmentele de povestiri gasite in bibliotecile apusene cu

308 0 viata de om

privíre la trecutul nostru, Manuscriptele din bibliotecistraine", actele romanesti despre Petru Schiopul 1 MihaiViteazul, in care vibra atita sí din umilinta unuia sí dinenergía nebiruita a celuilalt, extrasele din socotelile Bra-sovutui sí Sibiiului pentru secolul a/ XVII.-lea, incredíntatmie in acea Istorie a Rominilor pentru Exposítía

jubilarcarecelelalte pall le luau Xenopol, Onciul, Bogdan,Bianu í Colescu-Vartíc.

Cum un premiu de o mie de lei fusese publicat pentrustudli istorice asupra Chilfei i Cetatil A/be, am intre-buíntat a/te luni intregi de zile pentru a cerceta toateízvoarele ístoriei generale a terllor nootre, cela ce fatade ingustul subiect era o mare jertfa, dar mí-a adus unnemasurat folos, familiarísindu-ma, pentru alte cerce-tart, cu toate aceste mijloace de informatie. Premiul,folosítor numaí pentru alte calatorii, tot neplatíte, 1-amluat, dar nu, fara o lupta a prietenilor miei cu Hasdeu,care-si exprímase o parere defavorabila asupra manus-crisului. Scrlindu-i citeva rindurí dureroase, am capatatraspunsul c ar fi judecat altfel daca ma stia ca sint autorul,eu fiind Doamne sfinte I o perla a generatlei tínere",dar il atribuíse eI unuí Basarabean care-4 desplacea.

Aceiasí buna credinta era s'o intilnesc la Academiepentru cartícica eleganta pe care mí-o editase d. Emil

Socec cu Documentele Bistritei. Presintata la premiu, ra-portorul, Vincenpu Babes, batrin -Banatean cu multe sucituri

mai ales, supus multor influente, a declarat ca nu seponte premia singur prímul volum, iar, cind a íesit .sí al

ca lucrarea s'a exclus de la considerare de vremece partea d'intaiu n'a fost premiata.

Acuma patrundeam i alurea, pe linga reluarea cola-borarli la Arhiva" din Iasí, cu acte privitoare la NeagoeBasarab sí solul lui la Venetia sí Ragusa si la NícolaeMavrocordat in legatura cu invatatul calugar frances LeQuien Documente intru citva legate de pamintul tern

Prime publicatii 309

au intrat in Buletínul societatii de geografíeu prín -buna-vointa luí Gh. Lahovary, de la Curtea de Conturi, se-cretaru/ societatil, care daduse el insusi multe scrisoríromanesti in Convorbiria , lat. la Economía Nationala,transmisa de P. S. Aurelian ginerelui sau, pe care-I cu-noscusem la Miinchen, d. C. Balcolanu, a aparut analísadescoperirilor de la Lemberg, maí tarziu Condici de so.cotelí ale Domnilor fanaricli sí alta informatie in acestdomeniu. Si luxoasa revista a d-luí N. Patrascu, Literaturd0 arid, al carui Alecsandría il judecasem °data aspru,imi era larg deschisa, si pentru pagíni de literatura des-.criind pítorescul noilor mele calatorii si pentru contributiiIstorice.

Cu publícul cel mare eram sa intru in contact prínconferínte reservate mie, in intelegere cu Onciul, care ale-,sese ca subject : intemeíarea Principate/or, si cu Bogdan,care a vorbít despre Studii/e slave la Romini. Partea meaau fost Lupte/e luí Mihai Víteazul ca Turcii" si ,,Cul-tura ronitna supt Fanaríoti". Ambele au servít de basauneí intregi serli de atacuri plezise, dusmanul lui MihaíViteazul", laudatorul Fanariotilor", care insa fac partedin tazboiul pe care tinarul ca atita tenacítate urgísit $iurmarit a fost silit sa-1 inceapa.

Pana atuncí, din fericire pentru o stare de spirit pecare m'am invatat sa o tin la o parte de tot ce-mí poateda lumea, aveam aceíasi intelegere a strainilor, carora nulí facusem nícío indatorire sl de cad nu ma lega nicitmrost sentimental ca de compattfolli sí conationalii miel,dar spre earl; cum am spus, ma duceau drumurile anuale,drumurí care erau platite din ce mí se cuvenía de laAcademie pentru corectura singura. Si, spre a puteaface aceste drumurí, raminearn sí mai departe in StradaSculpturii, apoi mergeam tocmaí in fundul Strazíi Icoanei,linga rampa de gunoale care aromía mahalaua, intr'unsir de odaite joase, Cu ferestíle catre ulícioara care se

310 0 viall de om

cherna mindru Strada Orientulul 0 de unde veniau abu-rid de circiumd, strigdte de betivi §i cite un tAlhar care,supt pretextul ca-mi aduce telegrame neexistente, cio,-cdnia in minocul noptii la geamul de la intrare, ori, peurmd de tot, in mai omenescul mediu al unei alei des-fdcute din Catea Grivitei si care, apartinind fiului initia-torului romdnesc in chimie, Alexe Marín, purta §tiintificulnume al acestuia. Acolo era acela0 popas, tar nu o adevd-ratd locuintd I un fotoliu cumpArat din singura mo§tenirea vietii mele, de la arhimandritul Varahiil Late § din Md-ndstirea Neamtului, fost ajutor al Mitropolitului SofronieMiclescu, citeva scaune despdrechiate, un pat de fier §i omas . de sufragerie represintau, pänd ce gospoddria chib-zultd a sotiei mele a crezut cd trebuie sd se mal adaugeceva, mobilierul din casa unui savant romin invidiat, acdrui lacornie trebuia opritd incd de atunci de a se intindeprea mult. Cele d'intaiu scaune imbrdcate mi le vor procuracei trei sute de lei pe lund pe cari, scurtd, foarte seurtdvreme, mi le-a dat ziarul L'Inderpendance Roumaine, cu carem'am legat printr'o colaborare care cere multe explicatih

din anii miei de student, incepusem contributiile,intimpldtoare, la unele reviste francese, aceia de la Revuehistorique, ingramddita de material frances, neputind, fire§te,sd continue (un articol despre nkte scrisori privitoare laAngevinii din Neapole in secolul al XV-lea mi- a rdmas§i astdzi in manuscris, a§teptarea tiparirii dind putinta depublicare unui istoric italian). Dar Revue Critique a luiChuquet, unde de la Roncière imi laudase tesa, imi trime-sese cArti pentru recensie, §i am putut pdstra legdturilecu aceastd importantd p.ublicatie mai multa vreme, pan&ce, cind am ardtat cum fusese alatuit catalogul lui Toci-lescu, am primit de la redactor instiintarea, inspiratd deoameni de la Bucure§ti, cd, dupd cit se pare, eu urmdrescrdsbundri personale §i, neaparat, m'am oprit acolo..DAdusem 'HIM doud note, in legAturd cu preocupatia per,-

Prime publicatil 311

rnanentd in ce prive§te crucíatele, revistei consecrate aces-tor stud% Revue de l'Orient latin, care continua Archivele"conteluí Riant si a aril conducere o avea un spirit deo critica sigurd §i nemiloasd, pentru care fíece cuvintera obiectul unor /ungi examindri §i eventua/e discutii,Charles Kohler. I-arni propus típdrirea acolo a materíaluluistrins ant de zile in acest domeníu, §i, astfel, cu socotelileCaffeí §f Pereí incepeam, inc4 din 1897, seria lungda Notelor §i extraselor pentru a serví la istoria cruciate-lor in secolul al XV-lea a, care a aparut apoí, traa aparte,in doud volume, la 1899, al treilea, de origine mai multragusand, tipdrindu-se la Bucure§ti. Dupd cele d'intdiunumere cuprinzind aceste contributii m'am invrednicit deatenía cuiva care nu era altul decit creatorul bizantino-.logiei in Germania, Krumbacher, §i n'a§ putea spune inde ajuns cita incurajare a tras cel care se truffle in zddaracasa la dinsul, intre josnice invidii §i intrigi pe care nuvoia sd le urmareascd, de la o apreciare care venía dea§a de sus.

Pata de istoriografia din 1890, care continua, obositd,fail nido dorintd de a OM nol informatii si de a presintaexplicatii not, nu m'am gindit un singur moment sd pro-clam un crez de refacere, cum, -la Lupta", preferasem sdfiu socotit, de cronicaru/ teatral care-mí cerea teoría meaproprie, ca un orn fdrd idei decit sd leg impreund citevapropositii doctrinare cu aierul cuiva care a desc-operit cenu-§i inchipuia nimeni cd s'ar putea Os'. In toatd lungamea viald am avut un sentiment de fereald, un adinc des-gust, cu motive mai muit de esteticd si de elegant& fatd dedogmatismul greoiu §i pretentíos pe care numai spiritelepedante, neputind prinde ce e relatív, incapabil de a ficomplect definit §i de a fi exprimat printeo formuld, unasingura §i fdrd grey, il pot socoti ca un míjloc sigur dea gdsi adevdrul. Mí s'a parut cd ai cu atit mat multe

312 0 viajd de om

sanse de a te insela, cu cit iti e mal stricta precisiuneaafIrmatiilor. Doar nesfirsitele nuante ale stilului, ciad leposezi si, daca nu, de ce n'ai face matematici saufisica ? sint date pentru a exprima tot ce e gicíre,ipotesd, lucru de reluat, de díscutat, de schímbat cit demult in asigurdrile noastre. ()rice prívete pe om nu sepoate imbraca decit in forme care sa corespundd cu ceíace in omul insusí e asa de aproximativ si de supusprefacerilor celor mai neasteptate si celor mai felurite.A trata sufletul omenesc ca pe un corp cristalin careteaparat sí orícind infatíseaza aceleasí fenomene, lamuríteodata pentru totdeauna, e cea mai formidabila din greselí.El trebule inteles cu o nesfirsita simpatie si redat asaincit sa fad simtite toate taínele luí sí toate indoielile cuícautd, cu multa delicateta si supt povara multor intrebari,sa-I descrie fara a.-1 falsifica, sa-1 faca príceput fard apretínde ca nu mai e nimic de gasit inteinsul.

Deci nu putea sa fie vorba de o scoala noud" inistorie, precum mai tarziu voiu evita in literatura tot cear fi putut sa semene ea are acest caracter de inoirevoila, codificatd si proclamata, pentru ca la capdtul lupteisa se creadd altceva decit ce fusese crezut, multa vreme,inaínte de o asemenea revolutle" ; a" pontifica era im-posibil pentru un spirit accesibil tuturor ironiilor, careinainte de a fi rostite de noi se gasesc in natura insasi alucrurilor. Luptatorul" pe care l-au creat unit din putiniimiel prieteni, adesea de o atit de superficiala intelegere,gata sa ma aducd la unul din tipurile cu care sint deprinsi,m'a exístat niciodata. Cum n'am a vut pretentia sa revelez-crezuri nea Orate sí pentru altii, tot asa mi-a fost totdeaunapeste mdsura de greu sa descurc cugetarea nelogica saude o logica falsa a altora : pentru aceasta trebuie sd-tistrimbi insult gindul, si aceasta, atit de greu pentru celce cugeta bine, imí inspira acelasí sentiment de raspíngereca p contorsionarea organelor materiale ale corpului.

Prime publicatil 313

Afard de motivul, hotaritor peritru mine, de a ma da inlaturí-In fata injudilor sí a °darn grosolanii, intocmai cum unom curat va prefera sa tele o carare ingusta st prafoasain loc sa continue pe un drum drept st comod, samanatde imunditil.

Aceasta pentr-u a explica de ce ideia unui razboiu cuatita lume, pe care a trebuit sa-1 primesc, rare or' cubucuría a am infruntat o sarlatanie oil am distrus oHuge raufacatoare, a fost straina de intentille mele si cutotul necorespunzatoare idealulut de \data a cut de multnu cauta altceva decit cea mal desavirsita ísolare de totce era zgomot omenesc, imbulzeald de ambi/it si revdrsarede patimi. Doar o aratasem in de ajuns, de la scoala-uncle ascundeam cu ingrijire ce puteam sí eu, cdutind, laínternat, unde in jurul mieu erau humai urletele desmatuluí,sa suprim qi zgomotul pasílor miel, apoi la studiile in strain&tate, unde nu m'au recomandat nici altii de acasd st n'amcautat sd ma recomand Wei singur, mirat oarecum cindmí se gasia q insusíre, tot asa st pand la eel sase ani deactivitate ca profesor la Universitate, in cad n'am curtenítpe niment, n'am ingrilit pe niment, n'am cdutat Ilia car-daste, nict incaierare in locul unde fterbeau atitea pastunt, siasa de cumplíte, patate si de o politica inca de atunci ames-tecata, din nenorocire, in toate domenitle activitatti inte,-lectuale. N'am qtiut cum sa md strecor in fiecare va--canta mare, une ort si in cele scurte de tuna, ca invisita la Brasov, ca sa caut obscur documente pe carele Cetlau atit de putini din public si pe care le urmariau sile price peau asa de pupil, si dintre istoricii cart nu facuserao lungd st grea scoald ca a mea. imi interzisesem apoi onceactivitate liferara, s'i odatd numai un tinar ziarist moldo,-vean, al cdrui nume ca si numele foil (sotia lut iscaliaLaura Vampa) nu mi le amintesc bine (poate EugenVaían), mi-a smuls citeva versuri pentru coloanele sale.Afara de doua, trei conferi* la Ateneu, unde machemasera staruitor, n'am stat inaíntea publicului, si

314 0 vlatà de om

pana astazi un auditoriu de zece persoane imí pro-voaca indoielí, imi pune intrebari de con0lin/a, maface nemullamit de mine sca de míjloacele pecare fara aceasta jena fisica le-a avea poate. De forfotaunei politice de bascula azí liberalii, mine conservatorilIn care, totu0, cum combatanpi erau bojen i intelectuali,aceasta se simpa 0 in tonul polernícelor, ma Iinusemcu cea maí mare grija total de-,o parte. Si, de altfel,se tia ap de mult ca sint un salbatec fara calítap deexprímare 1 Bunul mien elev i credincíosul míeu príetenHenri Stahl a fost cel d'intaiu care a cautat sa ma incre-dinleze ca ma exprím destul de cura/el ca sa pot aveao Influenla asupra oamenilor, pastrez pentru aceasta ovepic vie recuno0inta 1 Nímeni, intr'un tímp cind erauaqa de multe 0 de unanim recunoscute talentele, nu s'arfi gindit sa scotoceasca in odaítele joase, goale, captuOtenumaí de carp, pe un profesor fara notoríetate pentru a-Larunca in virtejul unde se cer altfel de temperamente._

Dar apropierea mea de, loan Bogdan, care-mi aduceadese orí marturisirea nacazurílor sale de om nepotrivít cumediul, dar a carui dorinia de a.-1 influenla era visibila

çie aceía atacurile, din maí multe Tocuri, cadeau asupraluí fara ca el sa 11 poata raspunde, ajungind pana la neu-astenie maí tarziu adaugírea lui Onciul, care insa, tot

ap de pupn inzestrat ca vígoare polemíca, se mullarniasa pule in notele studíílor sale de o erudítie glaciala citeo decisie de tagaduire fara apel, dadeau de gindít aceloracari, bucurindu-se de o mare fain* sprijiníta pe lucrarídinteun lung trecut, aveau toate legaturíle in socletatedíspuneau ap de larg de studenlímea insa0, pe care arfi dorit atit de mult s'o pazeasca de once alta inriuríre.O adevarata oaste solidara, din invidie i ura, care nu arfi ie0t la lupta dreapta, dar avea putinla de a trezí infata rivalilor temui atacurile acelora cad n'aveau aceleasimotive de prudenta. Astfel, jignit de ironiile dinteo re-

Prime publicatil 315.

censie la PIndépendance Roumaine", pe care mi-o cerusestaruitor Rubín, care era sufletul ziaruluí, asupra uneíIstorii a Bucureqtilor unde nu erau decit pretentíoasegreoaie cochetarii cu sublectul, presumptiosul IonnescuGion isí pregatise cu sageti tolba de vechíti ziaríst sí,tintind la Bogdan, ca acela care s'ar putea maí putínapara, presinta unuí rídicul menít sa se intoarcd foarterapede asupra luí insusí pe plavitul decan" i manifes-tatiile lui decanale".

Daca Hasdeu se feria sa provoace o discutie publica,din care ar fi putut suferí prestígiul luí de vrajítor inale stlintii cela ce se admira mai mult decit once altade o societate careía-i trebuía zgtrduírea surprinderiímultamíndw-se a da la timpul potrivit loviturile in umbrasí indreptatindu-se apoi ca n'a distins prin intinerec cineI-a iesít in cale, daca Urechia, slab in aparare, °feriapacea a doua zí dupa ce i se descoperíse un gest deneprietenie, energia asa de vie, patíma asa de calduroasaa luí Tocilescu nu cunosteau nicio reserva atund cindera vorba de a se arunca asupra íninficuluí care erapentru dinsul oricíne calca in vastele luí domenit infin-zindu-se de la barbarli de supt movila de la Adam-,aisi, sdpatd de dinsul, pana la Domnia regelui Carol, pecare-1 magulia asa de mult. in fata luí Bogdan el a stattotdeauna cu cea mai dirza hotarire de a-1 distruge,tagaduíndu-1 once merit, negindu-i once posibilítate de

fi folositor. Dar mi-a fost totdeauna imposibil sa vaddeslantuíndu-se astfel de porniri, nu contra unuí prieteniubít, dar sí contra ce/ui din. urma dintre necunoscutifcari nu fac imediat gestul defensív, fArd sd uit totul i sdmd substituiu eu incremenirii dureroase a celui lovit penedrept.

Din ce am spus pänd acum se vede cit de greu mise fdcuse drumul catre o activitate in care nu doríamdecit sa pun la indemina tuturora cela ce cu atita truda

16 0 viatl de om

putusem sa cunosc 0 sa descopar, LAM macar sa fixezdeosebirea intre ce se stía si ce, dupa ostenelile mele, seputea sti de acum inaínte. Deposite inchise, carp raspinse,figniri nemeritate nu puteau sa nu lase .in suflet amíntiricare de la sine cauta sa se plateasca fara ca si cea- malaspra hotarire sa fie capabíla de a oprí o porníre deauto-defensiva. i cum oare as fi putut sa ramtn nesímtitorcind, a doua zí dupa ce la Academie se incercase, prinHasdeti, raspingerea de la premiou a Chníeí si Cetatit-Albe", am descoperít in noua edítie a Istorlei Rominilor".de Tocilescu aproape o pagina, in legatura cu o desca-períre la care tíneam, copiata pe de-a'ntregul in urgisitulinieu manuscris 7 Pana atund nfas fi crezut ca °ameníde mare autoritate 0 foarte respectatí pot salt faca astfelcartíle. Dar am cautat si aíurea, in aceasta lucrare insasí-0 apoí si in alte studii ale aceluiasí autor, 0 am pututconstata intrebuíntarea statornica, mentionata 0 mai sus,a aceluíasi procedeu, si cind era -vorba de o publicatie-asa de recenta ca studiileluí Zeissberg asupra desvoltariiistoriografiel polone sau de manua/e la indemina orícuica »Mitología" luí Preller. Era, credeam eu, fara a ma-gindi sa inlocuíesc °do-Linde pe oricine, o datorie, dare-.troasa Mud v-orba de un coleg dar vat de ce eracolegialitatea noastra lute° Universitate vesnic sfasiata /,

sa invederez aceste lucrurí, a caror revelatie singuraputea sa explice 0 atítudínea mea fata de aseme-nea inaintasi.

Scapate de conducerea ofigarhica de pana atuncl, Con-vorbirile Literare" fusesera incredintate lui loan Bogdan,care trudia la ele, indreptind si stil de prosa si cadenta,de versurí, pana tarziu noaptea. In acesta revista, careluase astfel un caracter cu totul altul, fiind acum si largdeschisa discutiilor de ístoríe, au aparut deci o serie dearticole, in care, exprimind parerile care mí se ímpuneauAin insasi cercetarea cartilor ce-mi erau inainte, critica

Prime pane* 31T

mea n'a ajuns sa cada niciodata in acele greseli caretrebuie ev-itate de once om cínstit si de once om care aprimit o buna crestere; aruncarea unor incrimindri riein-temeTate 0 intrebuintarea unuí ton a cam' grosolanie nuaduce niclun folos. Nu s'a raspuns níci asa cum atacasem,niel altfel, in forma uneí discutii stiintifice, ciudatei fiinti",cum ma caracterisa prín ziare Tocilescu, dar lupta sedeschisese actim, si eram dator, mai putin pentru *leamea decit pentru aceía a prietenilor mid, s'o duc maldeparte. Astazi, dupd ce atitia ant au trecut, dupa ceadversarul mieu nu mai e intre cei vii, dupa ce o privíreimbratisind toata perspectiva trebuie sa-i recunoasca meri-tele fata de condilifie vrernii lui, pot spune hotarit an'as avea sa retrag nimic din cela ce am trebuít sa afirniatunci, luind asupra mea toate riscurile, care se inlelege-ca numai pu/ine nu eratf.

Regret numaí ca lupta, si nu din vina mea, ci din &cuí mí-a aruncat in fata insulte pe care niciodata nu le-amputut primi cu calmul cut a mostenit alt singe, a ajuns-acolo unde n'am crezut a s'ar putea cobori. Dar in acestdomenitt al ofenselor cefor mai insuportabile, provocind co-fireasca reactiune, aveam sa mai sufar multe sí, indata cenestapinlrea tíneretei a dat raspunsul care nu se putea evita,ce clocot de ura s'a produs in jurul omului despre care secredea a poate fi lovít distrugator, cornpromitindu-1,scotindu-1 din invatamint, macar atunci, qi macar pentruactul de violenta, spontaneu deslantult prín figniree celeimal elementare mindrii / De altfel n'a fost intiie data cinds'a manífestat dorínta calduroasa a atitor çolegi de a scullUniversitatea de un asa de rau element.

Colaboratia intimplatoare la l'Indépendance", pe atuncícu totul fara legaturi de partid, intre conservatísmul luíG. Em. Lahovary, mort tragic, si liberalismul tinerilor Brati-eni, se prefacuse, dupa staruinta luí Rubín, om de un spirit

318 0 viati de om

-deosebit de fin, cdrula li pldceau astfel de incrucíOri de-spade, intr'una permanentd. MI s'a parut atunci, in 1899,cind eram acuma pornit pe hartd pentru ceía ce lini se-pdrea a ar putea sa aducd o regenerare . a spirituluipublic, cd presintarea fdrd reserve 0 Mond crutare, once-ar fi sd fie pe urma, a starii intelectuale a Rominilor inacel moment n'ar fi un lucru fdrd folos. Am urmarít-odecí supt toate aspectele, tíntind un scop maí inaltdecit ldmurírile llíntífíce de pänd atuncí : acela. de aafirma credínta a noi, cu tradítía noastrd, cu puterilenoastre, aruncind deprínderi tirite, care duraserd preamult i fAcuserd atita !du, am putea sd cream o civili-satie, una adevdratd, originald, corespunzind 0 &it noas-tre reale 0 celei mai bune 0 maí nobbe mo0enírí.Astfel, numdr de numdr, s'a alcdtuít, chíar peste planulmíeu de la inceput, sublectul desvoltindu-se de la sine,0 filndu-mi imposíbil, pentru consíderatii de interespersonal, pe care cauta sa mí le descopere, intr'o ín-,teresanta conversatie, prudentul Tiktin, apdrut o clipd laBucure0í, sau pentru a men* unele -sentimente, sd-Iopresc in revdrsarea luí, neapdrat cruda, actul de acusatiedin Opinii sincere, Viata intelectuald a Rominílor in 1899".

Eram, In tímpul tipdririi acestor coloane, socotite ne-Ingdduit de scandaloase, de 0 nu era in ele níciun accentde violentd, nício notd de brutalítate, la Königsberg,ocupat cu adunarea materialu tut teutonlc 0 cu scriereaistoriei secoluluI al XVI-lea romanesc, cind, impreundCu numerele ziarului frances cuprinzind studiul míeu,imi sosíau, trímese de Rubin, bucuros cd se cautd apde mult ziarul sau, alte foi in care se fdgadula, intrealtele, autorului cd, odatd cu intoarcerea la Bucure0i, vaNavea sd pldteascd 0 cu pielea pentru cutezanta luí; cumpurtam pe atunci o demodatd pelerind, pe care ampdstrat-o an de an ¡And ce mi-au mincat-o oarecii,.era vorba 0 de soarta pe care o va avea aceasta pe-,

Prime publlcatil 319

Tierina istorica la apropiata i nelipsita regulare de conturi,de care, de altfel, imi pasa asa de putin. Se adunau dezor iscaliturile pentru izgonirea mea din migocul unorprofesori pe cari acuma îí compromisesem cu totul,s'au cules, dupa ell imi aduc aminte, vreo saizeci,saptezeci de aprobari in serfs a masurii, care parea in-dispensabila. De la Iasi, cum fusese vorba si de Cara-,giant, ca director al unei biblioteci universitare cumplitinapoiate, fostul mieu profesor trimetea o brosura intreagade o savoare de sill potrivita cu insusirile cunoscutuluipovestitor de anecdote orientate, terminind cu decisiuneaca scrierile mele sa fie aruncate public in laturile de pemalul Singur un necunoscut tinar boier,Constantin Balaceanu, lua un condeiu de o nobila trampa

In curagioasa foaie francesa pe care o tiparia, fagaduiacelui asa de aprig atacat ca va vent o vreme," care avenit si n'a veil% cind multi din dusmanii de atuncivor face sluj inainte.

TABLA CAPITOLELORPagina

L Orizonturi mo§tenite 3Cea d'intAiu Invgtàtur5. . 10

Cel d'intliu mediu : ora§ul 25Primil ani de §coalà . . 33Atingerea cu viata din afarà . . 47Liceul ' 60Adolescenta 88Idel §i lecturi 130

Universitatea de acasl . . 148Dup5. licentd 185Trei ani de strAingtate 200IntAii ani de profesorat N. . 260Multe drumuri strgine . 281

XIV, Prime publicatii . ... 300