Tehnici Seminar Paradigma, Teorie, Model +Cerinte Aplicatie

Tehnici mediatice seminar

octombrie 2012

drd. Laura Păuleţ-Crăiniceanu

Concepte fundamentale

PARADIGMĂ TEORIE MODEL

Concepte fundamentale în ştiinţele

comunicării

Fenomen


comunicării

De ce?


comunicării

Paradigmă


comunicării

Teorii


comunicării

Modele


comunicării

Paradigmă

Teorie

Model Univers/

fenomene


comunicării Paradigmă

un ansamblu de elemente epistemologice,

teoretice şi conceptuale coerente care serveşte

drept cadru de referinţă unei comunităţi de

cercetători dintr-o anumită branşă

este un mecanism de cunoaştere, de selecţie şi

de recompunere a realităţii, care asigură

înţelegerea acesteia pentru reprezentarea ei în

adevăr ştiinţific

paradigmele “proporţionează” contextul în care

se formează teoriile şi modelele teoretice,

prezentînd direcţiile generale de grupare a

diferitelor teorii

analiza unui fenomen nu are sens dacă nu face

apel la o paradigmă

o paradigmă este prin excelenţă reducţionistă

o paradigmă presupune o înţelegere determinată

asupra lucrurilor şi în care prevalează o formă de a

gîndi asupra altora

este procesul de transformare pe care cercetătorul

îl realizează pentru a-şi construi obiectul ştiinţific al

cercetării: stabilirea a ceea ce trebuie observat şi

scrutat; formularea unor întrebări în raport cu un

obiectiv; interpretarea rezultatelor ştiinţifice în cadrul

paradigmei





în ştiinţele sociale, termenul de paradigmă este

folosit pentru a descrie ansamblul experienţelor,

convingerilor şi valorilor care afectează forma în

care un individ percepe realitatea şi forma în care

răspunde la respectiva percepţie

trebuie luat în considerare şi faptul că şi lumea

este înţeleasă prin intermediul paradigmelor, de

aceea este necesar ca semnificatul paradigmei să

fie forma prin care este înţeleasă lumea, omul şi

realităţile din apropierea domeniilor de cunoaştere



schimbare de

paradigmă = evoluţia

gîndirii care are loc în

discipline şi în societăţi

pe parcursul istoriei şi

care impune, în mod

emergent şi imperativ,

o nouă manieră de a

privi lucrurile şi a

interpreta fenomenele


comunicării

o teorie este un sistem logico-deductiv format

dintr-un ansamblu de ipoteze sau presupuneri,

dintr-un cîmp de aplicaţie (ce tratează teoria, ce

ansamblu de fenomene explică) şi cîteva reguli

care permit extragerea de

consecinţe care validează

ipotezele

teoriile servesc la confecţionarea

modelelor ştiinţifice care să

interpreteze ansamblul amplu al

observaţiilor în funcţie de axiomele,

ipotezele şi postulatele teoriei

Teorie


comunicării

în general este dificil de

explicat în detaliu în ce

constă o teorie dacă nu se

specifică domeniul de

cunoaştere sau cîmpul de

aplicaţie la care se referă,

tipul de obiecte la care se

aplică etc.

Teorie

o teorie nu este o soluţie, este o posibiltate de

atrata o problemă

cuvînt polisematic » » vom utiliza accepţia

epistemologică a termenlui, aşa cum este ea

aplicată în genaral în ştiinţe şi, în particular, în ştiinţele

comunicării

o reprezentare abstractă, conceptuală şi

simplificată a modului de petrecere a unui/ unor

fenomen/ fenomene din realitate

o construcţie de concepte pe baza căreia se pot

formula previziuni condiţionale apropiate de ceea ce

considerăm că se întîmplă în lumea reală


comunicării Model

cuvînt polisematic » » vom utiliza accepţia

epistemologică a termenlui, aşa cum este ea

aplicată în genaral în ştiinţe şi, în particular, în ştiinţele

comunicării

o reprezentare abstractă, conceptuală şi

simplificată a modului de petrecere a unui/ unor

fenomen/ fenomene din realitate cu scopul de a

analiza, descrie, explica şi simula fenomene şi

procese

o construcţie de concepte pe baza căreia se pot

formula previziuni condiţionale apropiate de ceea ce

considerăm că se întîmplă în lumea reală


comunicării Model

un model nu este o ipoteză ştiinţifică irefutabilă!

(un model poate fi un eşec, acest lucru poate

constitui o premisă pentru îmbunătăţirea lui)

modelele se construiesc fiindcă înţelegerea

realităţii nu se poate desprinde direct din teorie

modelele se construiesc în

interiorul paradigmelor, avînd

utilitatea unui instrument de

cercetare


comunicării

Caracteristici şi limite Model

funcţia organizatoare – ordonează şi relaţionează

sistemele între ele şi oferă cercetătorului imaginea unei totalităţi, altfel imperceptibile

funcţia predictivă – un model are calitatea de a

putea face predicţii asupra rezultatului sau cursului

evenimentelor (cînd predicţiile sînt complete şi sînt de

natură cantitativă, atunci un model poate avea şi

funcţie de măsurare)

funcţia euristică – prin simplificarea pe care o

presupune un model, cercetătorul ajunge la punctele

cheie ale unui proces sau sistem, modelul putînd astfel

la descoperirea a noi metode de studiu a unui atare

fenomen


comunicării

Funcţii Model

Cît de general şi cuprinzător este modelul?

Cît de fructuos este modelul?

Cît de importante pentru domeniul de

investigaţie sînt predicţiile pe care le face?

Cît de precise sînt măsurătorile pe care le

poate realiza?

Cît de mare e simplitatea modelului?

Cît de clar sînt definite conceptele modelului?

E specificată logic şi clar relaţiile dintre ele?

Concordă aspectele din realitate cu rezultatul

ipotetic prezis de model?


comunicării

Evaluare Model


comunicării


comunicării

Paradigme în ştiinţele comunicării

paradigma emiţător-receptor – Postulat: “dacă

există informaţie şi transfer există comunicare”)

paradigma interacţionist-sistemică – Postulat:

“interacţiunea susţine comunicarea” (premisa

relaţională)

paradigma constructivistă – Postulat: “sensul

unei informaţii nu este dat, ci se construieşte în

timpul comunicării”


comunicării

Teorii ale comunicării

teoria informaţiei

teoria acului hipodermic

teoria utilizărilor şi recompenselor

teoria cultivării

teoria cîmpului social

teoria învăţării sociale

ş.a.


comunicării

Modele ale comunicării

modelul lui Lasswell

modelul lui Shannon

modelul lui Newcomb

modelul Westley-MacLean

modelul lui Schramm

modelul fluxului în doi paşi

modelul circular

modelul orchestrei

modelul tranzacţional

modelul hipertextului

modelul situaţional

modelul „utilizărilor şi

recompenselor”

Aplicaţie – Modele ale comunicării

Cerinţă

Realizarea unei fişe de prezentare a unui model de

comunicare (dintre cele cuprinse în programa

seminarului) – cca. 2000 de cuvinte (excluzînd

schemele, link-urile)

Mod de lucru

Fişa se va realiza în format colaborativ, utilizînd

Google Docs. La fiecare fişă vor lucra cîte 3-4

studenţi. Ulterior, aceasta va fi corectată şi revizuită

de ceilalţi colegi de grupă. Modelele vor fi

prezentate cu prilejul orelor de seminar.


Structura fişei modelului

descrierea modelului şi încadrarea lui într-o paradigmă;

reprezentarea grafică a modelului;

autorii modelului, contextul socio-istoric al apariţiei şi

dezvoltării modelului;

exemple de situaţii de comunicare care să ilustreze

modelul;

găsirea unei metafore care să surprindă modelul;

evaluarea modelului

perspective asupra modelului puse în discuţie de diverşi

cercetători;

comparaţie cu un alt model din clasa sa sau din altă

categorie


Termene de predare

Fişa de prezentare realizată de echipă:

• duminică, 4 noiembrie – grupa I

• luni, 5 noiembrie – grupa a II-a

Fişele revizuite de celelalte echipe:

• duminică, 11 noiembrie – grupa I

• luni, 12 noiembrie – grupa a II-a

Prezentarea modelului de comunicare (10 minute):

• luni, 19 noiembrie – grupa I

• marţi, 20 noiembrie – grupa a II-a


Criterii de evaluare a fişelor

acurateţea, corectitudinea şi relevanţa informaţiilor;

abordarea a cît mai multe aspecte legate de

problematica modelului;

ilustrarea noţiunilor teoretice prin exemple relevante

care să dovedească asimilarea şi înţelegerea conceptelor;

integrarea în fişă a schemelor grafice, imaginilor,

linkurilor cu trimitere la resurse suplimentare;

citarea corectă a surselor şi redactarea corectă a

bibliografiei (APA style – recomandat)


Atenţie!

Copiatul sau plagiatul, adică preluarea identică

(şi chiar adaptarea prin reformulare), fără citare, a

textelor şi a altor elemente însoţitoare de pe

Internet, din cărţi sau orice alte surse, echivalează

cu notarea cu nota 1 pentru această activitate

Activitatea de revizuire a fişelor este obligatorie

pentru toţi studenţii! Aceasta se va realiza sub

formă de observaţii, completări sau corecturi pe

fişele de prezentare


Atenţie!

Prezentarea trebuie:

să fie sintetică (să cuprindă doar informaţiile

esenţiale)

să se facă liber (slide-urile sau foile să fie doar

un suport pentru prezentare), folosindu-se de

diverse resurse

să fie de maxim 10 minute


Bibliografie generală

DeFleur, M., Ball-Rokeach, S. (1999). Teorii ale comunicării de

masă. Iaşi: Polirom

Gleick, J (2011). Informaţia, o istorie, o teorie, o revărsare.

Bucureşti: Publica

Mattelart, A. (2001). Istoria teoriilor comunicării. Iaşi: Polirom

McQuail, D.; Windahl, S. (2004). Modele ale comunicării pentru

studiul comunicării de masă. Bucureşti: Comunicare.ro

Mucchieli, A. (1998). Nouvelles méhodes d´étude des

communications. A. Colin

Werner, S., James T. (2004). Perspective asupra teoriilor

comunicării de masă. Iaşi: Polirom

Zelzier, B. (2007). Despre jurnalism la modul serios, Iaşi: Polirom

Ce n'est pas un modèle

Tehnici Seminar Paradigma, Teorie, Model +Cerinte Aplicatie

Documents

Transcript of Tehnici Seminar Paradigma, Teorie, Model +Cerinte Aplicatie