MANAGEMENTPRIN ARMONIE

fnudtfurtd de la naturd)

JULIEN BRATU

* Privwa parte *

Bucuregti 201 8

o Forum SRL

'd214

na Alexe

lraVilara

beneficiazi de reduceri speciale,dri prornqionale sau intte de €orporatii.

gam sa vi adresali la

t]54

ITLR)

n legii,ke cale - a con$nutului cdrlii,o Forum SRLlecopi€re-

tdrector Aurel Pa rasch ivIffORULOFICIAL

SUMAR

INTRODUCERE - SPRE O CULTURA AARMONIEIConcertul de Anul Nou ................ ................^.^.......7

Visuldin Yokohama..... ...........^.......9

Misiunea mea............... ................10

Capitolul 1 - CONCEPTUL MANAGEMENTULUI ARMONTClntroducere.... .........17

lnteligenla giintelepciunea nu sunt unul gi acelagi lucru.................................18

lnteriorulgi exteriorul, partea giintregul .............20

Succesul dorit igi are rdddcinile in propria minte.....,....... .........29

Managementul evoluliei armonioase alfiinlei umane ..............24

Structura conceptului ,,Management ArmoniC' .....^...................27

Kaizen lndividual........ ..........28

Kaizen in organiza[ie.... ..............................30

Kaizen pe lanlul de afaceri............ .............31

Kaizen Social .......................92

Kaizen pentru Oamenigi Naturd .........".....35

Concluzie pentru incepu1..................... ...............36

Capitolul 2 - PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI ARMONICNatura condi$oneazd succesul ac[iunilor noastre ....................41

Naturiiii place simetria. Oamenii o gdsescfrumoasi. ....................................43

Cqlule vii, oameni giorganiza{ii ..........................45

Trei PrincipiiArmonice.......... ........S1

l.PrincipiulFluxurilorVitale(FV).... ...........................S12. Principiul Armoniei lnterne gi Externe (AlE) ...............................533. Principiul ProgresuluiArmonic (P-A-l) ...................55

P-A-l lnterior 9i P-A-l Exterior......... ...................56P-A-lgi nemurirea .......................S9

CONCLUZII la Capitolul 2........^.......... ..........63

Managennent prin Arrnonie

Capitolul 3 - SISTEMUL MANAGEMENTULUI ARMONIC3.1. Structura Sistemuluide ManagementArmonic.ArboreleArmoniei ........67

3.2. Metode din ManagementulArmonic cu aplicabilitate generali ..............72

1. Regula de Aur,,OFACEM. ............... .............................73

2. Metoda 5 S ..^.................^........;.......... ............................73

3. Metoda Armonicd de Rezolvare a Problemelor - MARP-B..... ..........74

3.3 Management prin Armonie pentru dezvoltarea persona|d........................75

3.3.1. Oricine poate deveni arhitectul propriei sale vieli .........................75

3.3.2. Practica ^........".......... .".,...................83

L Management Kaizen lndividual Diurn -,,PAl-l D".................83D1 . - Armonizarea Minte-Corp ........................................85

D.1.1. inviorarea fizicd....... ..................86D. 1 .2. Masajul energetic al organelor interne...........94D. 1 .3. Medita[ia scurtd (Mokuso)..............................96

D2. - 5S Menta1.......... ............98

03. - PAI lnterior ..................101

D4. - inv6! gi schimb ............106

D5. - Exercilii de respiralie .......................107D6. - Exercitii de meditalie ........................111

D7. - Metoda Armonicd Complexd (MARP-3M).. ...........114

I l. Management Kaizen lndividual Strategic -,,PAl-lS'.........'t 1 7

51. Cine suntem? De unde venim? incotro mergem?....117

52.ldentificarea Misiuniipersonale .........119

53. Definirea Viziunii personale..... ............12654. CardulArmonic Anua1.................... ......12655. Proiectele de Dezvoltare Armonicd .......................... 1 28

3.4. Ne nagtem pentru a schimba in mai bine |umea|...................................130

Mul{umiri ....^...............133

lrmite buna deprindere a

iterea teoreticd reprezintaL inseamnd continuare spre

nagementul Armonic, careumaniste gi realiste in careL sunt valorile Binelui 9irbiozd' aqa cum in minteagi ne dorim ca ele si fie in

'tlien Bratu (august 2018)

Capitolul 1

Conceptul Managementului Armonic

eapitolul 1 * eonceptul Managernentului Armonic

,,Omul, ceedr ce are mai pre{ios tn via{a lui este Omwl"

Seneca, on politic 6ifilozof din Romct anticd

lntroducere

Managementul este o chestiune de inteligenld;i ambiyie.Cele doui trisituri a1e fiinlei umane se potenleazdreci-

proc: inteligen{a rezolv6 constrAngerile existen{ei crednd c6mpliber ambitiei gi increderii in for{ele proprii, sd creasc6!

Ambilia genereazdnoi linte qi, in consecinfi, noi constr6n-geri, provoc8nd inteligenla sd 1e rezoive, ceea ce o forfeazi sdse dezvolte gi ea, la r6ndu1 ei.

Din cele mai vechi timpuri omul s-a autodep5git! Acestlucru l-a ajutat sd se desprindd din rdndui celorlalte animale qisd devind un vArf al inteligenlei Vielii pe Pdmdnt. Mai mult,instinctul autodepSqirii i-a permis sd depSqeasci marea con-strAngere a gravitaliei qi, pdrXsindu-qi Casa Fdmdnteand, sddevind prima fiin!6 de pe planetd care cdl5toreqte in Univers!

Inteligen{a l-a ajutat sd gdseascd valoare de utilizare infiinlele gi lucrurile din jur, pe care le-avdzut ca resurse pentrua-qi realiza visele.

Mai intAi, cu cAteva mii de ani in urm5, calul l-a ajutat siajungd mai repede unde igi propunea, apoi acum 200 de ani,invS{ind cum sd foloseascS energia elementelor naturii in mo-toarele ma;inilor sale, a reuqit sd se rniqte tot mai repede pe in-treaga planetS.

Ambilia |-a ajutat sd igi extindd continuu puterea fizicd qicea a cunoaqterii lumii din jur cu ajutorul gdndirii qi a tehnolo-giei concepute.

17

=l{

ea nu sunt unul Si

.igen!6 qi infelepciune?rald, consumdm acceleratErE si ne pese ce l5s5m"rugem via{a din piduri 9ial planetei, putem vorbi derdzboaie ce aduc pierderi girmeni, sau cind se mdrescoi proiecte, tot mai sofisti-rlli oameni? Au aceste fapte3numire, pe care am dat-ozpiens (om in{elept)?-un copac, ne-am tdia craca. echipat cu cipuri de ultirnd

rate aduce unora succesemari altora 6i resurse va-

: construit pe logica triballage seva creirii valorii dini de supraviefuire.I care aduce tuturor succesipal5 intre cele doud const5,nonie! Abordarea in aceasti:6t cea simplist egocentricd,ru o naliune.n te I i gent mul tidimens i o nal :

>r implicate gi al sistemuluilurabilitdlii in timp arezul-

tet este inteligen{d turnatd

asterea profundE a ordinii,jurdtoare cAt qi din cearios aceastd cunoaqtere in'use. Se bazeaz6, pe logica

Capitolul 1 * Conceptrji lllanagementuk;i Arm*nic

Ea s-a aflat dintotdeauna in zona superioari pe scara valorilorspirituale ale umanitdlii. 5t5 alSturi de dragoste, speranld,cumpitare gi crealie. Este prezentd in toate formele culturale pecare oamenii le-au dezvoltat in timp, de la artele frumoase la

Sti i nlele exacte, av6 nd va riate i nterpretd ri.Noi, pentru a avea o bazd de plecare in construirea Manage-

mentului Armonic, o definim intr-o exprimare scurtS, ca fiind:

Frumuselea, eleganfa, incdntarea sunt aspectele emolionaleplScute ale armoniei. Sunt legate de sentimentul de satisfaclie gi

sunt benefice privitorului.Simlim pe deplin armonia, c6nd suntem intr-o gridinS, intr-o

diminealS insoriti de primdvard gitrdim sentimentul de renaqterea naturii. Vedem florile deschizAndu-se in lumini, ne inviluie par-fumul crud al pomilor inflorili gi ne inc6ntd trilurile pisSrilor carese cheamd intre ele. Atunci se infrripa ?n congtiinla noastra, pel6ngi eul cel preocupat cu treburile zilei, gdndul adevirat, pl5cut5i energizant, cd suntem gi noi o parte din aceastd mare orchestrda naturii gi cAntim impreund, la unison,,,Oda Bucuriei" de viafd.

Ordinea, structura, logica sunt aspectele ralionale ale armoniei.Ele sunt legate de descifrarea modului in care sunt alcdtuite lu-crurile gi de aplicarea coerentd cu scopul fixat, a regulilor necesareatingerii lui. Cunoagterea acestora poate fi exprimatd in propoziliicu caracter de principii 5i legi gi, deopotrivd, in ecualii gi formulematematice. Acestea dau omului un sentiment de siguran!5 5i, inplus, posibilitatea de a conduce gi controla evenimentele.

Diamantul ne incAntd c6nd ii privim strdlucirea in ape limpezia felelor sale perfect regulate. incdntarea continud gi atunci cSndinaintim in a-i cunoa$te in profunzime structura gi observSm, cuajutorul unui microscop puternic, ordinea perfectd a atomilor decarbon intr-unul din cristalele sale. Aceastd cunoagtere a permisoamenilor s5 producS diamante sintetice, ce pot fi la fel destrdlucitoare gi rezistente ca cele naturale.

Legea atracliei gravitationale enunlati de fizicianul lsaacNlewton in 1689 a permis oamenilnr explicarea migcdrii corpurilorcere$ti gi eliminarea definitivd a temerilor 5i superstiliilor legate deeclipsele de Soare gide Lund. Astfelau dispdrut,,lupiicare muscaudin Lun6" gi,,vArcolacii care mAncau Soarele" dacd oamenii de r5ndnu f5ceau ce doreau gamanii.

19

Managen'lent prin Armonie

Este interesant c5 inainte cu doui mii de ani de descoperirealui Newton, observ6nd cerul gi migcarea stelelor, matematicianul 5ifilozoful Pitagora scria.,,muzica sferelori Cu gaptezeci de aniinaintede aparilia lucrdrii lui Newton, astronomul Johannes Kepler igi in-titula

Echilibruldurabilpoate fi static - cazul relelei de atomi ai car-bonului din cristalul de diamant - sau dinamic. Zborul planat alcondorului este un exemplu de migcare eficientd gi maiestuoasd,in echilibru dinamic, mereu in schimbare, intre forta portanti aaripilor sale gi cea ascensiona16 a curenlilor de aer cald de peversanlii Mu nlilor Anzi.

in Managementul Armonic, armonia, ca ordine, se reflectd prinmaximi eficientd 5i eficacitate a fluxurilor de transformare, iar ar-monia, ca frumusele, prin motivalia umanS aflatd la cote inalte, pen-tru perfeclionare continuS.

Leadership-ul Armonic are ca scop realizarea echilibrului durabilintre cele doud.

lnteriorul gi exteriorul, partea giintregul

Mahatma Gandhi se intreba la un moment dat:,,Astdzi mergem mai repede cu trenul decdt cu piciorul,

mdine vam met ge mai repede cu avionul decdt cu trenul Si poatefn viitor vom ajunge la marginea universului extrem de repede.Dar oare ne este defolos, dacd nu ;tim cine suntem? "

intr-adevdr, ast5zi cunoastem cu precizie ce s-a petrecut inprimetre minute ale nagterii Universului, acum 13,7 rnlliatde de

2A

S,,Harmonices Mundi" -,,Armonia Lumii".

15 mii de ani de descoperirea'ea stelelor, matematicianul gilr". Cu 5aptezeci de aniinainteromul Johannes Kepler i5i in-ndi" -,,Armonia Lu mii".

cazul relelei de atomi ai car-au dinamic. Zborul planat al:are eficientd Si maiestuoasi,nbare, intre forla portanti a:urenlilor de aer cald de pe

>nia, ca ordine, se reflectS prin:rilor de transforma te, iar ar-ranS aflatd la cote inalte, pen-

realizarea echilibrului durabil

rrtea giintregul

un moment dat:u trenul decdt cu piciorul,nul decdt cu trenul Si poatetiversului extrem de repede.gtim cine suntem? "u precizie ce s-apetrecut inului, acurn 13,7 rnlliarde de

Capitolul 1 * Conceptul Managernentului Armonic

ani, ce fenomene se petrec ?n microuniversul nucleului atomic,dar suntem tot mai timizi qi inabini in a intra pe propria poartda universului nostru interior!

Ce folos c5 in epoca digitali in care triim putem intra incontact, aproape instantaneu, cu oriee prieten aflat pe unmeridian ?ndepdrtat al planetei, dar la suftretul nostru nu maiajungem, nici micar o dati pe z1?

Atdt de temitori am ajuns, caindivizr. cd nu ne mai gdsimpufin timp sd discutSm doar cu noi inqine, si ne ?nfelegem, s6ne organiz5m mai bine in interior, pentru a ne putea defini giimplini idealurile.

Progresul in tehnologia telecomunicaliilor qi internetul ne-aucrescut apetitul si qtim c6t mai multe despre ceilalli dar a scdzutinteresul si qtim ce se int0mpl6 in interiorul minlii noastre.

Augusto Cuqr obserwa cu pertinenli: ,,Astizi societatea neinstruieqte si devenim administratori ai lumii in care trdim, darnu ne inva!5 cum sE frm administratorii lumii care suntem!".

Deqi cu tofii ne dorim si avem renthate de succes qi si fimfericili in lumea ire care trdim, adevdrul este cd acestea depind cru-cial de cdt de bine administrdm lumea care suntem, de ardineadin lumea noastrd interioard. Aici se afld cattza r5ddcind a ceeace ne dorim in via{6, aqadar aici trebuie sd lucrdm cu prioritate!

,,Fericirea o hotdrdste fntotdeauna inima ta", scie MitsuoAida, intr-un celebru haiku din secolul trecut.

mentului prin Armonie este delimitarea interior-exterior pentrufi ecare subiect analizat.

Firesc este s5 rispundem, mai int6i, la intrebareal. Despre cesubiectvorbim?in sensuI de aici vom inlelege prin subiect, la modulgeneral, orice fiin1d vie care poate fi: celula, individul uman, companiasau natiunea. O dati definit subiectul, marcim acestuia marginile,care delimiteazi interiorul sdu de mediul extern.

Numim acest prim pas perimetrarea zonei.De exemplu, o celulS are ca delimitar.e naturald membrana,

care ii separd mediul intern de mediul extern, un om are, in planfizic, propria piele, iar in plan psihic zona personalS, o companie

21

Management prin Arn-ronie

are teritoriul ei imprejmuit cu garduri, iar in plan juridic zona derdspundere legali, o IarS are frontierelg sale, spaliul aerian pi mari-tim, dupS caz.

ArmoniqLnternd se obline c6nd fluxurile energetice din interiorfunclioneazd optim impreund. Fiind legata de forlele de coeziuneinterne, oblinerea Armoniei lnterne contribuie esen!ial lamentinerea unei identitdli puternice gi a sdndtdlii subiectului.

Armonia externd se obtine cdnd fluxurile energetice de transferintre interiorul subiectului gi mediul s5u extern funclioneazi optimin ambele sensuri.

Ambele aspecte ale armoniei, interne gi externe, sunt vitalepentru su pravietu i rea, cre$terea gi dezvolta rea su biectu I u i.

Studiile efectuate asupra factorilor determinanli pentrulongevitatea persoanelor din diferite zone ale lumii, care au depdqitv6rsta de o sut5 de ani, au concluzionat c6:

o acestea au o hranS echilibratd ca diversitate gi moderatdcaloric (nu minAncS in exces), dorm normal, fac mi5care, av6nd unmetabolism sdndtos - armonie internd;

o sunt active in comunitate, dezvolta relaliile de prietenie gi

cultivi o bund inlelegere in familie - brmonie externd).in funclie de cum trasim perimetrul zonei, armonia internd

poate deveni externS gi invers.Un bun exemplu il reprezint6 o t6niri familie fericiti: c6nd doi

tineri se cdsitoresc, gansa de a forma o familie durabild depinde decat de bine reugesc ei si igi armonizeze personalitalile diferite pentrua avea un,,modus vivendi" util gi plScut pentru fiecare. Strdduindu-sesd treacd peste diferenlele personale inerente inceputului 5i s5 aibirelalii armonioase intre ei, i;i hrSnesc astfel armonia internd a cuplului.Mai departe, dacd devin pdrinli 5i reugesc sd pistreze o relalieafectuoasi intre ei, armonia internd din familia lSrgitd se va transferacaracterului ?n formare al copilului, echilibrAndu-l Si intdrindu-|.Gingdgia, voiogia gi reugitele celui mic pi iubit ii vor bucura mereu pepdrinli, care se vor simli rdsplStili pentru efortulfdcut de a fi impreund.Astfel armonia intern5, a dragostei familiale, motiveazS pe fiecare sprebunS inlelegere cu ceilalli gi devine un fond de sustinere a forlelor celeagS membrii familiei intre ei.

Acesta este un exemplu pozitiv 5i probabil nu cel mai des in-t6lnit. Dar este gi un motiv si inlelegem cd armonia doritd nu seobline ugor, fdri efort, moderalie ti perseverenld.

22

Capito!,*i 1 e esnceptul Managemen{ului Arrnonie

Management Armonic: Efect - Cauei - Cauzi Ridicintri, iar in plan juridic zona de:le sale, spaliul aerian Si mari-

lxurile energetice din interioregatS de forlele de coeziunerne contribuie esen!ial la

i a sdndtalii subiectului.uxurile energetice de transferiu extern functioneazS optim

lterne gi externe, sunt vitalezvoltarea su biectului.orilor determinanli pentru:one ale lumii, care au depdgitlat ce:

i ca diversitate Si moderatirormal, fac mi5care, av6nd un

s;voltd relaliile de prietenie gi

furmonie externd).etrul zonei, armonia interni

nird familie fericitS: c6nd doir familie durabilS depinde depersonal itSlile diferite pentrupentru fi ecare. Stridui nd u-senerente inceputului gi si aibirfel armonia interni a cuplului.euSesc s5 pdstreze o relalier familia lSrgitd se va transferaechilibrAndu-l gi intirindu-1.;i iubit ii vor bucura mereu per efortulficut de a fi impreuni.liale, motiveazi pefiecare sprefond de suslinere a forlelor ce

i probabil nu cel mai des in-lem cd armonia doritd nu seerseveren!6.

propria minte

W@m

@sm

Ceea ce facem in jurul nostru este oglinda a ceea ce estain noil

Succesul dorit igi are ridicinile in

Dacd ne imagindm c5 am compara un iceberg cu un omaflat intr-un post de conducere, atunci asemdnarea ar fr cd lafiecare din cei doi existi cAte o parte vizibild gi alta ascunsd;sub apd, in cazul icebergului, iar in cazul managerului, inmintea lui. (Desigur, ?n comparalia de fa15, ne referim nurnaila mintea managerului nu qi la inima sa).

Managerrrl marchezd ,,succes" cdnd rezultatul ob\inut esteconfor:rn cu obiectivul fixat. Acest rentltat este, insd, efectulproceselor care au condus la oblinerea rezultatului. Numimacest gen de procese, care duc invariabil 1a rezultatele dorite,cele mai bune practici.Dacd, sunt gi documentate in weun fel,le mai numim qi standarde.

Standardele, oricnt de bune ar fr, nu pot conduce doar elela ob{inerea rezultatului dorit, daci nu sunt qi aplicate. Modulin care sunt aplicate de manager qi echipa lui, il numim com-portament. Doar in cazul in care comportamenful lor respectdsut5la sut6 cerin{ele standardelor, se poate obline rezultatul dorit.Altfe 1, n e c o nfo rm i t d I i I e diminueazd valoarea rezultafului.

l3

Management prin Armonie

Putem observa acum existenla rela{iei efect-cauzd. pe linia:rezultat (de succes) - proces (standard) - comparta*uit uoro,(disciplind).

Cele de mai sus sunt lucruri vizibile qi pot fi observate,chiar mdsurate prin indicatori de perforrnanfi manageriald. Elesunt elementere managementului extern - a ceea ce se vede.

in spatele lor, ,,sub apd'" in comparalia noastrd, se afld" men-talitatea omului, modul sdu de a g0ndi. Ea este un,,conglome_rat psihic" format din elemente invizibile (deocamdatd), cumar fi personalitatea, obiceiurile invi{ate, convingerile formatede-a lungul vie{ii, valorile sale spirituale care il definesc. \,fen-talitatea func{ioneazd ca o lentild unicd pentru fiecare om, princare acesta vede lumea. Felul cum un om percepe lumea prinpropria lentil6, r epr ezintd,,realitatea lui, adevdrul lui.. (subiec_tiv), care evident poate fi mai mult sau mai pulin asem5ndtorcu al altuia. De aceea obtrinerea performanlei in comunicaresolicitd, in cele mai multe cazuri, efort gi instruire.

incd din timpuri strdvechi, inlelep{ii au observat cd:

Aqadar, acurn putem considera, pe btrnd dreptate, cI modulde a g6ndi al fiec5ruia, mentalitatea sa? se afl6 labaza lanfuluicauz5-efect: minte, comportamenl practicd si rezultate de succes.

Numim managementul proceselor din mintea noastri carene definesc mentalitatea - emofionale, ralionale, spirituale -management intern, individual sau personal.

Devine acurn clar c5, pentru a creqte gansele de a avea strc-ces, este nevoie de o aliniere pe intreg acest lan{, cu alte cu_vinte, de rtrmonizarea interior-exterior.

in concluzie, managerul din acest caz igi va cregte majorqansele de succes, daci va dezvolta un management bine ar_ticulat in procesele externe gi ?n cele interne, armoniz6ndu-qicontinuu mentalitatea cu obiectivele asumate.

Managementul evoluliei armonioase al fiinteiumane

Conceptul de management pe care il introducem aici iqipropune sd echilibreze disparitatea dintre interior qi exterior qi ilvom denumt Management pyin Armonie, sau pe scurt, Manage_

24

'ela1iei efect-cauzd, pe linia:ardl - comportament uman

'izibile gi pot fi observate,rformanf5. manageriald. El eYtetr - a ceea ce se vede.raragia noastr5, se afld men-ndi. Ea este un,,conglome-'izibile (deocamdati), cumigate, convingerile f<rrmatetuale care ?l definesc. Men-ricd pentru fiecare om, prinun om percepe lurnea prina lui, adevirullui" (subiec-sau mai pufin asemdn6tor

:rformanlei in comunicareFort qi instruire.eplii au observat cd:

pe bund dreptate, ci modulsa. se afTdla baza lan{ului

acticd Si rezultate de succes.lor din mintea noastri careLale, ralionale, spirituale -personal.:eSte $ansele de a avea suc-treg acest lan{, cu alte cu-'ior.est caz ?gi va creqte majorr un management bine ar-le interne, arrnoniz6ndu-gi) asumate.

rrmonioase alfiintei

:are il introducem aici iqi-ntre interior gi exterior pi iltnie- sau pe scurt, Manage-

{apitoluf 1 x Conceptul fi4anagernentului Armonic

rnent Armanic. Acesta se numegte astfel pentru ci elemenfui cen-tral al construc{iei sale este noliunea de Armonie.

tnlelegem prin Armonie: echilibrul durabil intre ordine Si

frunnuse{e - intre ordinea necesari realizdrii unui anume scopqi f,rumuse{ea rezultatului qi a modului de realizare a acestuia!

Managementul prin Armonie igi propune sd fie o abordarecompietd a managernentului dezvolt5rii individului uman pe toatdscara existen{ei sale, fuLorrnonie cu familia sa, cu organizalia incare munceste, cu societatea qi Planeta pe care trdieqte gi chiar cuintreg universul, p6n6la limita la care este congtient de acesta.

Este de observat gi caracteristica de management de tip ar-ganic a Managementului Armonic, deoarece scopul, principiile$i tehnicile sale corespund unor mecanisme naturale defunc{ionare, pe care rytiin}a moderni le-a descoperit la nivelurifundamentale ale naturii viului.

Apreciem aceast[ trisiturd a ManagementuiuiArmonic caftind importantd, deoarece consider5rn cd soluliile de succespe care le-a creat natura, de exemplu in funclionarea genelorqi evolu{ia celulelor, a neuroniior gi a creierului uman - ceamai complexi formd de organizare cunoscutl pdnS in prezent- pot fi valoroase surse de inspira{ie pentru a structura logic unmanagement de succes in planul vie{ii oamenilor.

{Jn aspect definitoriu al Managemenfului Armonic esteacela cb oferi fieciruia ,,tehnologia'o de dezvoltare a Lesder-ship-ului Armanic la nivel:

* individual;w organiza{ional;* social,

ceea ce multiplicd puterea inteligen{ei gi a ambiliei.Definim Leadership-al Armonie, ca fiind capacitatea

leaderilor de a conduce prin a g8ndi gi a ac{iona, exclusiv, peaxele spa{iului,,cdgtig-cdqtig-cdqtig" (,,win-win-win").

Obiectivele proiectate si aduc5 cdqtig pe fiecare direc{ie,le numim obiective armonice.

Obiectivele Armonice sunt intenfii realizabile gi mdsurabile,al cSror rczultat este cdgtigul comun al fiecdrei p54i implicate ?n

relalie, cdt qi a intregului sistem din care aceste pdrfi fac pafie.

25