HANS IJRSVON BALTHASAR

... (,,$tt 1-961.'?li]l')

E F_rirL- mu@rcrrea. lr2ds]rEf€a iq to@al@ .an F;r re-tEle desirF.F or porstbliarea

e EF{e <in]"e saFi.ciaidldg a lFgi<l^lFi artdt cisil io cooiloorirare

3aE Ed din Ib.

;ureabeg 2018-

I

SLAVALIJI DIJMNtr',ZEIJO E,STE,TICA TE,OLOGICA

I: VEDEREA FORMEI

Traducerc din limba gemand de

Maria-Magdalena Alghelescu

Galaxia Gutenbetg2020

Ie Dos sera otra hetmosurala gloria de Dios en sombra)ios.'

.TU.Ar\DEI-ACRUZ

gage dans un 6tat i demin r r-ois pas le m6rite d,uaeiis une idole de l'obscurit6,3_

PASCAI

s<ihnen? ,,\4eynst dq dassNeder die dogmatische

he Uppigkeit sadducdischerheiligen Menschen Gottes

I{AT,{,TNN

i o alce &umuseqe de talia gi cuhri Duonezeu Ia umba slavei

o sare semi obscurd, puginul

=ic deplin- E un defecg 9i un)u.orezeu Cdci nu trebuie si

:a si rrrininc camea bovinelotx iarlrei, nici opulenp poeticd, ioderma poporul cel sfdnt aI

c) Erperienla divirzi a iui Tsus............................

3. Traditia ioaneici

: Dc's 5<= tEz l*,rra'6rx'aa gixie & tEx ea sombraios,'

-JL"I\ DE L\ CRUZ

gage dans un 6tat i dernirt vois pas le m6rite d'uneris une idole de l'obscurit6,

PASCAL

firco? ,,r\feynst dr1 dass

\-edet die dogmatischer L-ppigkeit sadducdischerheiligen llenschen Gottes

HAMANN

i o ah.i &umusege de talia gi cuui Duooezeu Ia umbra slavei

o sare serni-obscuri, pu,tinul

=t deplin- E un defecq 9i untsmnezeu Cici nu tebuie si

z si rlininc carnea bovinelorr ifuke! nici opuleop poeticd, iodemna popotul cel sfdnt al

c) Experienqa divird a lui Tsus...........................

2. Canonul estetic.. .......27

b) Mnrruria lui Dumnezeu in istorie,........,..,.......,. 131

c) Merruria exrernd gi i,rrernd ................. ........._.._..... 145

...... 150

B. Exbeie ta credintei

c) Atmonizarea creptini 183

b) Refleqii generale despre experienga arhetipali................... 232242249d) Experienla lui Dumnezeu in Vechiul Legdmdnt...............

3. Traditia ioaoeici4.T$drg^ m2nani.

.............................320

l. Plauzibi]irarea..... .................................... 355

D. Mik cina fom ei........

b) Imagine gi canon L1E.

a) Formi gi tansparengd.b) Culnil euhadstic.c) Forma sacramentaldd; Credinla 9i dogma................................. ............................. +44e) Predica gi alre lorme ec1eziale......... .................................. 450

E. MAntiriftafon//d. .........................459

8 . Vedenafarnei

III. DOVEZILE OBIECTI\IE .......

2. Mdtturia istorieia) Figura. Vechiul LegimAnt 471

a) Puterile gi miracolul........................

425435

Indice de nume,......,..

1. PUNCTUL DE PI-ECARE $I PREOCUPARILE

inceputul rstc o problcni r.ru numai pcntrrr omul carc curaeta, pentru filosof,o probler-lrii cale nu I mai piriscptc ;i cruc ii dctcnrrini togr pesu unratod,inccputul cstc $i pcntrn omr rispunsurilot si a-l deciziilot o decizie primi, carc Ic

ir.rcLude ir.r sine pc toatc cclcleltc. Dcsig'ur, adcr-iil-rl lui Dumnezcu este clesml de

mruc ca sir pclrritii o infilirarc dc aborddri ;i cle cai de acces. Este qi desnLl de[bet ca si lfuscasci ulterior orizontul celui cale qie des un pi-rnct dc por-nirc prcair.rgust, qi siJ ajutc si sc lcdtcsczc. Dar oiciflc sc confrrrnti cu intregul ader.ir,nu numai a1 omului ;i al lumii, ci gi a1 Dumnezeului cale se ddruiesre, nu numaicu ader-drrrl llvalrgheliei istorice si d BLsencii, ci pi cu acela al impdr:igiei iuiDumnczcu in cc.rntilui crestere, aia cum existi ea acrun in plinitatea ct:atiei luiDumnezeLl dar,si in neputinta gliuntelui ce piere in mine ;i in tog fra;ii me| innoaptea prezentului nostru si in ambrguitatea r-iitorrrlui nostru: cel care se

confurnti cu eccst adcr.lir inrreg ar: dori si inceapi cu un cuvint pe cxr!- sx nutebrLiasci nicioclati sd si-l1a inapoi, pe care si nu tebuiascd ulterior si l indrepte[or-tat, liindcd acest cur.int a lost cle la inceput desnrl de iarc incit sd tnclucii in el

toatc cu\.irtclc cc \.or uranal sr dcstul dc cLar 'incit si striluceascd prin toateceleialte.

(-ur-Annrl cu carc inccpcm, in acest prin r.olum, o serie cle studii teolouice,este un cur-int cu care o persoani filosofici nu ar inccpe de obice! ci rnai degrabiar incl-Leia; un cur.int care nu a poscdat nicicind un loc penrranent sau o \roce

garantati ln concer-tul ;tiinlelor exacte qi carc, chiat aturci cAnd cstc ales ca teindde discutie, par.e si tridezc amatorismul celui care qi-a ales o astfel de temd inn'rijlocul unor expe4i atit de ocupagl rn cul-int, in fine, de care reJigia gi r.r.rai ales

rcologia s au dcspirrgit gi distxnlxt in epoca moclerni prinu-o delimitare eneruicd,

pe scuft, un cur-int inu-cit inoportur.r, cu care incitcindu-te astizi nu mri por,i

producc in niciun cez i-rlpresie, ci ngti, dtnpotrir-d, si cazi la mijkrc pi si nu rnai

fii luat in serios de nimeni. Dat dacii filoso{iri nu poate si inceapi, ci cel nult siinchcic cu cl (dac:i nu cumva I a uitat pc dmn-r), nu ar uebui oare, tocmai cle aceea,

crestitrul si si-lpoati lue drept primul siu cur-int? Si penul ci stiinlele exacte nLr

mai au tinp de prerdut cu e1 (;i nici teolosia nu mai are, in misura in care ea \-rea

si sen-rene din ce in ce rnai mult, prin metodi, cu stiinlele exacte ii se invilue inatmosfcra 1or), tocmai clc accca poatc ci cstc timpul sd stripunccm cxactiflrdineade trct:.rl fel, care nu se rz putea reteri niciodatd decit la un sector particular a1

leaLitilEii, pentm a ar.ca din nou ir.r vcdcrc intrcqul adcr-iir, ldcriml ce propdctatelransccrclcntald a fiintei, adevirul care nu este o abstracdur-re, ci legitura r-ie dir.ruc

l)urnczcu pi lumc. $i in filc, pentm ci rcligia epocii noastre n-rodetne s-a

cle spirgt de ace st culint, probabil cri nu e stc ir.rutil si cxanrinin cc c\r (dacimai are r-teun chip) ne rnai poate ar-ita aceasti r-elisie, astfel clesplliatd.

16 . Vcderea Jomei

, Frunltl:etea trebuie si fie primul nostru cuvent. Frumusegea este ultimul lucrude care cuteazd sd se apropie intelecnrl_cug€Lito! pentru cI numai ea inconjoard,cu aurcola splendotii ei de neinteles, dubla constelaie a adeviflrlui 9i Uinetut inasocierea lor inseparabili, fnrmusetea dezinteresati, flri de care lumea anticit",P: ,: se inqeleag.i pe sine, dar care, imperceptibil gi atit de evident, 9i a luatadio de la lumea noastri noud, a inreresului, ca si o lase pradn hcomiei ii triste,tnei. FrumuseEea, care nu mai este iubiti pi ocrotiti nici de-religie, dar care, ridicatica o masci. de pe chipul aceleia, lasd sd se vadi sub ea trdsiirn care ameninti sidevini.incomprehensibile pentru oameni. Frumusetea, in .-e no mni i.dr;rnirnsi. credem, din care am ffcut doar o aplrenti,au ,d. ,r. pot.- despdrti mai ugorde ea; ftumusegea care (dupi cum se ao".a.y. astizi) cere pentnrsine cel pu,tintot atAt curaj gi putere de dedzie ca gi adevdrul gi binele, 9i.-" ,r,, se lasi niciseparati nici izgoniti de cei doi fta! ai ei, flri sd-i ia cu sine in exilul e! intr,'n actde ta3bunle rnisterioasd. po! fi sigur ci cel care stringe din buze cu dGprel iaauzul numelui ei, de parci ea n-ar fi decit podoaba umi tecut brrghez, ;u maigtie nici si se roage - fie c-o recunoagte, fie ci nu _ iar curAnd nu va mai puteanici si iubeasci. Veacul al nouisprezecelea mai fnea inci, intr_o pntimaglftenezie, de vegmintele ftumuse,tii fugare, de contururile .,..hii lo-i- .-" ,.dizolva (Elena il imbriqigeazi pe Fausg trupul ei dispare, vegmintul gi vilul ei

btalele lui Faust. [...] Vegmintele Elenei se schimb; in no4 ilhg.t:]-d*:. p.. Fausg il ddici gi trec cu el pe sus,,, Fausg lI, acrul Itr), lumeastr.ibdtuti odinioad de lumina lui Dumneziu devine aparen$ 9i vis, la modulromantic, iar cu6nd nimic altceva decAt muzici, dar c6nd norii dis pat, fim|ne,in supotabili, doar imaginea fricii, doar materia nudl. $! cum nu mai existi njmicaltceva, gi totu$i ceva trebuie imbrifgag omul secolului nostru este impins inaceasti imperechiere imposibild, care-i sttici otice bucude a iubirii Dar omul numa1 poate suporta aceasta: pe acest obiect aI neputinlei lui, acest obiect pe carenuJ poate stipAn! el tebuie fie si-l nege, fie si,l cufirnde int_o ticere de moarte.

. Intr;o lume.

ftri.ftumuse1e - chiat dacd oamenii nu se pot lipsi de acest cuventgi continui sd-l utilizeze intt-un mod abuziv _, intr_o l*rr. .rr. po"," cd. n_at frlipsiti dg frtmusege, dar care nu mai reugegte s-o vadi, nu mai reugegte si se

l9t:pf I ea, binele gi-a pierdut gi e1 atractivitatea, evidenta necesit;Eii de a fiindepliniq omul sti_ pelplex in faga lui gi se inreabi de ce trebuie sd il faci, de cen-ar face mai degrabi opusul siu, riul. Cici existi, desigur, 9i aceasti posibiJitate,chiar mai incitanti: de ce si nu sondezi, pentru o datd, a"dancudle lui Sitan? intr_olume care nu se rnai crede in stare si afirme frumusetea, dovezile adevdrului gi_aupierdut pi ele concludenfa, adici, silogismele continui si gi faci scrupulos datotia,trincdnind ca o bandi. rulantd sau ca un robot care poate scuipa un numd.r precrs

. Goethe, Farq raducere de Lucian Blaga, Bucurepti, E.p.L., i 960, vol. II, actul III, p. 275 (n.tt).

- i: - - -:ttui ll1cl11' ': -t _:.:.:tcoltjoaraj

-- .-..:: s: bitcLui ir.r

:' - - :,:,. ---:-t-tCr anfiCi. . -.. :.--i-::tr. si a luat- : .-. -: ,:::t.r si t1istetii- : - -- .. .:.u cuc. ridicati: : -: -r. :-r!- rmenintd sd

. - -.-:--:: mlrt incLiznim: - ::::' rirsrfrli lr.rri usort-:::::i-:-_u Sine Cel putin- :. :- :.1:a :t'-: Sc laSi nici- j- - it :t:t-,-11 ci. irff un act:.-: --:t :t:Ja cu diSpret h: - - -a-,: trir:{he7. mr rnei

- :.-:-:::' itu \-:l nei putee.-- ::t-t. ir-rr o pidlt.rasi: -: . ' .::1r Lumi care se- -r: -r:rrii.F-rl 5i r-nlul ci

: - ::rrlt:lli in r-rori, il: ..-.:. ,1. .rctul IiI ), lumca:- ..:.:t:i s1 r-rs, la modul

: .:- : r' rli dispar, ;:in'rinc,- : --::r ru mai eristd nimic

- - ::,:r1r cste irnpins in-: - : l:birii. Dar omul nu-: :. icest obiect pe cerc: j]-- a t?icere dc moafte ,

,- : : r.pside acest cur.int. -rr. a.trc polte ci n at fi-.. ::-: nai r-edseite Si Se

--..:: -r reccsitirii de a fir j - -'.--,ri. si ii faci, de ce

--.i:. :r,iccrstil posibilitateJ

--.:-ii:rile lui Satan? inr cr

. - .z:lc rcler irrrlui si arr

. . :.:ci scrupuLos datoria,- .r',-:;t-r ur-t nun-iir precis

. .ri:LrL t11. p. 215 ,Lr.tr.).

Ifittrhrctn:. l7

cle lezultatc lre fi1inut, dar proccsul conchiclelii inscsi estc un mccanism care nrrmai captir-cezzi pc nir::reni, concluzia nu nai cstc concludcnti. Iar clacd aceasta sc

intimpli cu tansccndelralele (numai pentru ci ufln diitrc clc a fost erclusi), ccLrcbuic sir sc intirnpie atunci clr fiinEa insisi? Daci Torra plltca si dcflumcasciiiinga insirsi o ,,lunini ccr-ti'i a tot ce flinlelzi, oarc accesti lun-rir.ri nu la tlebuisi sc sLinci acolo uncle lin.rbajul lumJrr insc;i a fost uitat iar misterului Enlcr nui se n.rai penr-itc si sc c\pdme pe sine?

-I'ot cc m,.ri rimAflc cste un crinpei de

cxistcnEri, caLc, chiat daci isi ar-ogi libertatca cur-cnitd spiritului, r-dmir-re totusia}:solut obscrrr si incomprchcnsibjl chiar pentru sir-re insusi. Cdci rlrirrurjaspilitu[i c]evinc itrcrcdibiii pcrtm cel cate nu n.rai ;nc si citcasci limbajulfrumuselii.

Cur,intclc cer:c inccarcli s:l cxprir-re frumusctea orbireazd mei iltii in julLrln'risterului for.t"tei (Cnl.a/) sau in'regi-nii (Gthi/d). l''uvto.uL.r de la.fitrutr,.rprio-vr-r dc)a"

.pra.r.r Dar imcdirt aparc iirtrebarea refedtoare Ja,,marea suilucitc Liuntricd", cLin

itadielea cireia 4)ra7r cstc ftansfrlgrat?i sprc a dcr-cni .rfecia.ro: .r!/enlor. F,\e sur'tsimuLtan prczcntc: rnar,4tt:e (das Gt:bilrl .sicea ce tnlsazi din ea fdcincl-o cle prei,ticind o si medte a fi iubiti. Sunt sirnultan plezentc: aduccrca gi rcunlca cclotcate au fost arbitrar risipite in setviciuL Unicului care sc prczintii $i sc cx pdmi(at*dnlckl $i cxpresia dcborclanti a cclui care a teugit si qi creeze un astfel deco4r-[ngvistic: sd .iz-l creeze, spun, clin r)/d insu$i, in superioritatca, Iibcratca,sur-crznitatca sa, din spagiul siu interior, cLin panicularitntea se, din esenta sa. Suntsimultan prezente: interioritatca si comunicarce ci, suflctul ;i c<,rryul lu!exprimatea libeti in ansemblul de leg1 care Fac intefuib ru-r limbaj.

Aceste este tenomenr,rl primotdral, iar cine susqtnc ci nu I poatc \.cdea 9i ruciciti, cinc nu \Tca si i acccptc, ci mar degrabi inceatci (sub pretextul ,,ci. r'reasi i descopele eeneza") sd I clezinteeteze ctitic in cer.a ce, chipuile, 1-a precedat,acela cade in go| gt mai riu, cadc in ccr-a opus ads-imlui, gi opus irinelui.Originalul nu csLc nici spilt fitd tlxp - care igi cauti un domeniu de erpresic,il giscgtc, gi I edaptcazi (a;a cum itr adaptezi o n'ragind de sc''is qi incepi sidactilogafiezi) rar apoi iL abancloncezi iari;i , nu este dci trtrp tird sprnt, ca

un conskrmerat care a lezultat intr un lcl slu altul clilu o rnexpJrcabiliintetactiune a ur.ror lo4c matc;ialc (a spune terdinte ar fi cleja prea rnult), nurnaice sd sc dizoivc iarisi curind dupi aceea. Chier rsi Platon a ciutat cc-r.a in spatelelcnomemrlui prinorclial, imagir.rAndlr $i un suflct cal:e a cizut in nraterie numriint-un al doilee timp al cristcnlei sale; lucru de intclcs, crici cl crcdca ci nu poatesalle unitatca cclui cxr:e se clescon.rpunc in moarte altfel decit LocaLizind ointr un domeniu cu totul scparat (ab-stract, ab solut) al sptitualititii. De clragulLtberti;Li si dcmnrili spiritului, cl a Uicut dtn olginaL un tlclivat si e cler-cnitastfel p?irifltclc trturoL celol cafc au rsczat o ,,aleuorie" (un discurs despredtco-.1) in krcul sin.rbolului (scmnul acler-drului), si al turruor cclor care. clinrr-o

18 . Vefuna famei

atitudine superficiali ;i numai aparent gtiinrifici, se inreabi in ce fel6stho19Sc) gi in vimrtea citor presupuse ,,jeduc,tii, a reugit sufletr:l si iasd dinintedofltatea sa gi sd ajungd in aga-numita lume .*terioatl. Aristotel z rdmas Iafenomenul prin care omul 9i lumea se ardtau in forma Ior proprie; dar limita seari.ta gi ea: imposibiliatea de a deslugi gi de a

_construi o promisiune a integdtngiiumane dincolo de viala piminteasci. Tragedia greaci fusese strig.itul exiitenteiefemere confiuntate cu aceasri limiti.. Numar d-arul tur Dumnezlu de pe NoulPimint gi camea inviati pentm viala vegnici va putea reduce la tdcere ace sy|intebare gi va putea impiedica reci.derea in acel pltonism intens, care a afectatatat de mult gi teologia uegtini.

sunt prezente deci libenatea spiritului care exGtd,in_sine_insugi 9i:lr"T" capacitgii salrc de expresie, .orr.r.*_rti in virtutea unei iegiri_din+ine_dintotdeauna gia rmei prezen;e-a-sa,in-celilalq aceasti capacitate se poate na$tenumai din tensiunea diritre iflvohrntar pi voluntar, dintre a fi trxai m campulexpresiei esengiale gi puterea de a apdrca spontz"n, din profunzimea J_duntric,i, inferestele rispunsului pariculat 9i individual. Oe la planU la animal gi pini Ja om,aceasti interiodtate se adaflce$te tot rnai mult gi, odati cu ea, p,isrAndu_gi legituaorgu"1.1 c" colpul libenatea iocului formelor de expresie. Nu este vorba aicinumai despre mirnici gi fizionomie; omul se afli in lume cu trupul siu, acqioneazipi intervine in- mod responsabil in starea generali, igi inscde faptele de negters inht:o.", :*", fie ci-i place sau nu, ii duce de-u*- inuiote cu sine imaginea. Aici,cel tArziu, el trebuie si-gi dea seama ci nu este stipan pe sine insugi, ciici nu esteliber nici si-gi domine propria fiinp, astfel incAt si-gi ptatn da el singur o formd,gi nu este liber nici in comunicatea s4 ci, colp fiind, el este deja comunicagrc9uqe11du-se ae fapt abia din comunicarea sa. be aceea, in ansarnblu, el nu estearlretipul fiintei 9i spiritrnui, ci imaginea lo4 nu este cuvdnnrl or[inar (IJnnr),atdsptnsvJ (Anhao$; nu este cel care rostegte, ci ceea ce este rostit-gi care, ca atare,este supus_ intru totul legilor frumusegi, flri sd gi le poati dicta el insugi. Iar intotalitatea lui, ca spirit 9i trup, el nu poate face altfel decAt st devind oelinda luiDumnezeu gi sd incerce si dobAndeascd. acea transcendenti gi putere di itadiete

3ar. ltrebuie si ariste in fiin,ta mundand ca si fie intr_adevdr c'hiprll 9i as.mirrr.alui Dumnezeq cuvAntr:l gi gestr,rl sdu, fapta gi drama sa. Acirtu este motirr,rlsrmplu pentru gare fiin,ta omului este dintru inceput formi, formi. care nulimiteazi spidtr:l gi liberatea, ci este identici. cu ele.

Atunci cand ftumusetea devine o fotmd, cate nu mai este inteleasd ca fiindidenticd cu &inp, cu spirinrl gi cu libertate4 incepe o noui epocd'a estetismulu!tf *{Stii, u" atunci dreptate sd se impotriweasci acestui g* d. ftornlr..;.. nidemoleazd. atunci ceea ce a fost goJit ge diniintru, drr rri pot inlocui putereafiintei care rczidi in conferirea formei. insd atAta timp cAt forma es te adevinri,,adici o formi vie gi eficienti., ea este un corp insufletit de spirit, care_i dicteazi pi

-: :.--.:i:trt in Cc iCl:i .::: : -:-i- r-tl s:i iasi dirtr: :-i-.t.il x rines la

: : *: :r:r-: dal limita sc:-: :r: ::-rn. e ir-rtegritdtii:.:.: . --ir-trul e:iistentei-' -::::t:zru de pc Noul

-- :--:- --; l: ricelc aceasti'-::t_ r:t'i1ls. care a afeCtat

- -: .r'-:ir-in sir.re insusi ;i:- ,-.-: -rnii iesiri din sine-

-, -'-f.,a:i.lia se Poate flaste:--:- -.. n i..iat in cAmpul

r :r: ::::-rTtDtea liunu.ici, in:-:. : :nnal si pini la or-rr,

-- -. J.r. :iis'rindu si le€itura::-.ri. \u estc r,-olba zrici-: r -r ---unul sdu, actioneazi:r.::r: iptele de nesters in:r:. :-r sine imegilrea. l.\lci,r: f,:re ln-susiJ cici nu cSte- -,:-.. .l el srngut o fomi,--. - t:tc deja comunicag::-:. -: :lfrs'Jmblq cl nu esre

.::-,,-l orjqjr-rar (U ruot), cr:: J :,rsdr si careJ ca atarc,

r ,--.- iic-La el insusi. Iar in---:-,, .r'. clcrini oslinda lui:-::::: :i putcre de fadierc--..

''.: c-lprLl si aseminarea,- r.,. \cc-sra estc motirml.: : -,:::ti. iofiii carc nu

::-.- .-i.i ilre leas:i ca flind.-- --: a:i)ci e cstetismulu|. -, aer cie firunusetc. Ei:' :-, por iiocui puterca

' :..- :,rnna cste adcr.itatii,--.. .rlrr. cale idicteazi si

/-\

Jnln:lttut. 7t)

ii impunc scmnificatia si lesea unititii. Nir cluL lormci carc isi lacc aparitia se

uanscclde liuntric, sau nici nu se t ensccndc atit dc mult si de er-iclent, ci r-nai

deurabi splitul se manilesti in ea imxncnt si iradiruri prin ca. Pornincl cle la l{anqScl.rillcr a dcscris inr o dublii dialcctici acesr risirit de soare al iladicrii spirinrluiin filmusetea forn-rei: ir.r zod, cerul si p:imintrrl par a fi insd tomr-ra; transfigurat,pimintescr,rL dcr.inc ccr:csc, iIl rimp ce lumina cereasci nu a der.enit inci nzibiliin inteaua ei particularitate; lamrecul tinei ctii, iocorSticnti a spiritului jucir-rclu-se

in trup. Dar cAr.rcl soarelc lrci $i ajungc la zcrunrl amiezii, cer-ul si pimintul se

scpad complct, iar pimintescul inti in lumina sffdlucitoete a ccdui, arat dcmult incit iibertatea sur.erani a spiritului pirjolestc qi fi-ingc irsurrmcnnrl si

mcdiul apa+ci sale, prochmandu si astfel prin clistrLgere doninagia:Demnitatea. ll acela;i elan se incorcleazri a doua dialccticit: din cristcn;aqrwernnti intru totui cle pLir-rcipiul estedc, apare, pdn putefea de iradiere a

qriritualitilii, eticuL, nu per.]ti'u a pune sub scnrnul irtrcbirii fnurusrLee. ciclmpotrivi, ca axi ir-rterioatd a c()ordonatelor ei, care o face sd se clezr,olte ir-r

dir.nensiunea ei cleplini, ca un atribut transcendental. Per.rtlu Schiller, tocnaicstcticul cstc ccl c c facc din ert.r sccnicr o rnsl ruqru nrtlh. ln mod analoe,

pentru C)dgcn, scnxrificalia morxli a revcla$ci nu cste aliinuati scrmificalici sale

mistice, adici iradieni sale spllituale inteLioare, ci rnai clegrabi expnmd fo4aacestci adicd carc inr.adcazi insi;i inin-ra cclui cal-c o contcmpld: ,,Cici oricc local ei [al statuiil te vede. Ilebuie si-;i schimbi viala" fllilke, Tar.u.,rL/ ,litdic al hi,\po/k). NLtDrat firrma care se sihreazi in acest spariu spiritual fre intr-u totulclezr-oitatii [c abia nasccnti - cstc autcl]tici gi arc dr:eptul si primeasci numcledeplin dc fmmuscgc. $i, pentm ci in accastii lumc spirinrl ffcbuic si optczc inpcfinnnenti intre abisr celesc li abisul infernal, olice f{Lu]lusete for1naii r.a

rdninc in clarobscurul carc ne lxce sd nc punem intrebarea cilre este l)omnulcare emand slar.a iradiati acum de aceastd lbflni. Desigur, spirinrl celui care

contempli, care se afli intr-o misterioasi rezonanli cu slridtul celui contcmplat,la avea 5i el o influen1i, ca sprrit al individului sau ca spint al rrerrrr, bemgn sau

ma)sg't (,Ceisl n [Jrytisl astptz r-ictii actir-e a fmmusetrl operele de afti pot simoari c^nd intiLnesc prca multe prir.iti lipsite de spirit, cllar si o anumiti ir-adiere

a sfillcnici se poatc inibu;i daci nu cli clecit peste o ir-rdifeter.rqd obtui - dar

aceasta r.ru cste dccit o diminue.rc sllpcrflciali, carc se poate indrepta prinpurilicalea inirrrii, scotlind din nou la lumini ceea ce a fost aclinc ir-uropat:

,.Pouoati, mindm Soal:, cici prea putLn / Ei tc all pri\-it; ei. sfintrle, nu te-au

itiut / [ ] Iar n'rie-n.ri apui qi mi risari pdctcnoasi, Lunini! / $i btne te -stre ochiulmcu rccul-loaste! splelrcloarel" (l JoldclLin ). $i c1-riar claci opercle de arti ar mlxj,

.,(ieh unrcr. schirnc Sonnc. sic rtchtctcn / \ur tcrrig c'Le-in, sic l,errutcn dich, Hcillgc, nlclrt [...1 ]ft1qlhst c1u ficrrncllich Lrrrtcr uod euf. o l-ichr! / L- nd l'ohl crLcnnt rrcur .\rurc clicl. Hct iichesl"

20 . Vedenafannei

gi insugi ,,sfintul Soare" ar mur! cum ar putea si moari. ftumusetea supremd,daci. este adevdrat ci. forma ei a devenit viali nepieritoare?

Ce este omul fit\. fotrra cate i s-a imprimat, care_l contine impJacabil ca oatmuri, fhci.ndu 1 in acelagi timp, tocmai ea, mlidios, eliberat de oricenrceltirudine gi orice ezitare pa:alszanta, liber penur.r sine insugi gi pentruposibiiitatea lui ce a matinaftd: ce este el ferd. acea.ti for-d? C..rt" el ffud- forrrnvieli lui, adicn ?ard. acea formd pe care el a ales-o pentru viata lui pi in care igitoami pi-gi revatsi viaga, pentru ca el si. devind sufletul acestei iorme iar forma sidevinl exprcsia suflenrlui s6u, o formi care nu ii este striini., ci atit de intimiincAt medti sd se identifice cu ea, o formd care nu i s-a impus, ci care i s_a diruitdinduntr: gi pe care a ales o libeq nu o formd intimplitoare, ci una personald giunici, propria,i lege individuali? Cel care distruge aceasti. fomi, nerespectAnd_o,este newednic de frumusetea fiingei gi va fi izgonit din splendoaria duri areahtdti ca un egec. $i astfel, rdmenand viu cu trupul, e1 decade intr_o lipsi deexpresie gi in sterpitr:dine, devine acel lemn uscat care, in Evanghelie, este adunatca si fie ars. Insi pentru a trii in formz otglnald, ezttebr:ie si fie vlzuti. Trebuiesi. avem un ochi spiritual in stare ci perceapd cu veneralie fornele existen;ei. (Cecuvint perceplia, ltr7abr-nehmang!$i cum l-a sucit filosofia, ca si faci din el iocmaiopusul a ceea ce spune!). Nu vorbim aici despre acele ,,acte,, izolate, puncnrale,pdn care omul stripunge ca gi cu un ac prin piefiania vie$ lui de zi iu zi, pdnexistenla lui falsi, in absolut; prin aceasta el nu-gi salveazd demnitatea pierdutd, cinoi vorbim despre o formi de via,tn care r,nea - gi pentru ce l'lrea este gi in state _si confere noblete chiar existentei lui de zi cu zi insi, repeu pentru aceasta estenevoie de ochi care si poati. percepe fotma spirituali. Existi epoci care sunt atitde indrigostite de formele originare ale existentei, incit incearii si 1e exprime gisi le imite in toate, de exemplu in stirile sociale care, intr-un anumit momentistoric pot e:,prima tot ce este mai sublir\ pentru ca apoi si devini din ce in cemai rcstrictive, pind se golesc de orice conginut. insi ceea ce voiau si expdmeacele forme, este ceva la care nu ffebuie si rcnuntim niciodati, dacd nu wem sdcddem intr-o nediferenliere (tlie Indffircnl care este at6t de mult totwra cuindiferenla (das Gleichgtiltige) inc6t pind la urmd este chiar indiferent @a*grtt Adacd o deEnim ca spirir sau marerie.

- Au eistat epoci de teprczentare in care, intr-o mare abundentd. de fbrme

oferite, era atit fuesc si trdiegti experienta lw kakkagatborl incdt edsta tentaliade-a aluneca din forma originari in formele derivate. Cind aceste formesecundare se descompun gi cad sub suspiciunea de apartenenti la o ideologie,

- lY/ahr-rehmng = I'area adevirului (n.r).

. kakkagathot = furnos ti adeviiat (n.ff).

:: -. ,u:i,.tcebil ca o- . .- -:--,. .lc orice

-. : : _r: :j: si pentm:- 'r - -. . rl tiri Forma

-: .. ::.-: -: si in care i;il:: -:: r:tte tlr tbrma Si. :-.-:---. c: .tlir de ildmd

- i:::t -t.. :: cilfc i S-e dir.rit= -:.. :t -x111 PCISOnald Si

, -- : ::::.:. leleSpCctind O,

---- .--.-:lcloerea duri a

.. - --::,c: iru o Lipsi. de:- ..:::irclie. este adunat, - -: :: i.' -, izull. Trebr-rie.- . : ::lrlc cristcntei. (Oe

- -. :. ..r ::cli din el tocmai: ..,::: :zoL,Lte, punctuale,, =:-

-.-r de zi cu zi, prin.,-. '':tlu-urtca pierduti, ci:- .. ,. i-.it estc li in stafe. ::l::: lenu'Ll aCCASta este: .,.:, ;'toci care suflt atet

-: :- :- r-rci si le exprimc ;i:. i:-: tn anulit t-]-Ioment

:- :-, derini din ce in ce, -:.: :. -,'oieu sd exprirner- .-r::. daca nu t-t:cm si

r -:: a1i r-nult totuna cu: ::.:. ,::.liicrent {gkicltgalaQ

.-.:- .: lurdcntd de fbnrre

. '. :rrcrit c\ista tcntatia.-:.. (lind acestc iome..-::.:rani::i La o tdcctlogie,

.rfrr,.

Inhr.,tlttut' 27

cstc qi mai u;ot clar si mai greu s?i lcgisc5ti calea cle ir.rtoarccrc la frrrma orieinari;mai rreu, pentrLr ci pri\ice -si a pierdut exercjtiul dc a pcrcepe fonr-ra. fiindciine am obisnuit sd citim hrcmrilc dc jos in sus, in loc sir pornin-r dc la intreg citlcpir,nle selc. Ochiul rostrr faletat este potririt pcn[x fresrrrental'si crrntltxr:i\-; .Lrr,i

suntem analiqti ar lumii 9i c1-riar ai suflenrlui si nu trai putcm si veclem intregul,nu rnai alem ochi pentrx totalitate. Iistc 5i motir-ul i)enrru care psihologia (inscnsul ie care o ir.r,telegem asriizi) :r luat locul filosofiei. Si tot dc eccca nu I credemin state pe om sd-qi mai asumc ci fomd, nici rnetalLzici, nici ctici. Dar in aceastidcschidclc fili valoare, poate rndcat- pcntru cigr-a, se afld calea, deschisi iarr\i,dc intoar.cere la forma originari! carc flu cste o folni prir-rtle altclc, ci o for-n-ri

identicd cu cxistcnta, o fonnd clincolo de deschis si incli-s, dincoLo cle Eu si Tu(pentru ca ea si nun-rai ea le cuprindc pc ambelc), o forni car-e este c}iat djlcolode autoflomie $i heteronomie, pentru ci c2 ii Lrnc$tc pc Dumnezeu 5i on-rul intr ointimitate ir-rimaginabili.

$i existi epoci in car:e, prin abundenp fonrrclor ptoduse, fnimusetea pare siire prerutincleni; ea inconjoari si irnprcsoari cxisrcflla dlr toate pirtile, sporindu iincrcdcrca in sine,;i apmape ci cete ca omul si lacri bincle, silindu l pc om sirimini la iniilimea acelui condnut al vietii ale cirui fonne cxterioat:c lc rclrrczillti.Dar elisti gi epoci in care omul sc simtc atit de umilit de pingdrirer si negarer

fofinelor, atit de pdngirit el insusr, incat poate fi tentat pe zi cc trcce mai mult sinu mai spere in dcmnitarca c\istcnlei si sd se despar-ti de aceastd lure care i-qi

neagi ;i si drsmrge ptopria-i fue-de-imagrne. ,trunci, a rcgdsi calca din acest vidfdri ccou citrc imaginca pe care Fiuritorll originar de imagini (du'Urbildu) a

uAndit o pertm noi, pare o pror-ocate aproape inumar.ri. Si poate ci, intt ads-ir,ea nu este posibili decit in tcmeni crc$tini, iar imagilea la car.e se teleti;i care,ir.r ciuda tuturor lucflxdo4 poatc fi construiti este, la inceput, in'uibili pentm o\rlcme perrtlx lune: ar putea f, imaglnea dur Er.anghclic a ncbunului un-rilit, oimagine care nu intercscazii pc nimen| pentrrr ca abia intr un rtoment secund siitadieze creator in lurnc din ccntml ci ascuns aqa cum a lost cazul de muhe ori.Daci accst lucrrr este rzlabil pentru timpul nostm, atunci dccisir.ul, ,,prirnulcln int", rezidi in faptul cn acei pulini pe ai ciror umcd (ce dc atlitca ori) este

pusd povara intregului, r'or primi ocli pcntm ftrnra orisinafi a on-rului ineristenti, iar din curajul de a si asun-u aceasti lonni \.or scoatc din nriu la luminiitoate cclelaltc odati clr ca: adevdrll, binele $i fl'trmlrsclca.

Pc krcul intii sti intotclcruna jrdisolubilitatea fornei, pc locul al doilea laptulci fonna este codctcfininati de multele condifii carc o prccecl. Dat daci, dcdrauul explicatiei. ea al fi dcscompusd in subdiviziuni ;i pifuri au-riliare, acesta at: fiun senn ci, din plicate, adL-\-irafa formi nu.r 6Jst fcrcefuti cr rtere dcloc. (-eea

ce onrul este in totalitatca h nlr poate 11 ,,cxplicat" in tcrmenii clevenir:ii salc. nicicle preistoia crrrlutionisti a omului, dc 1a rcc'nul r-cseraL le ccl:urimaL, nici de

22 . I ilaut.Jornti

eredirarea ltri ur-rani po ird de la suinosi, nici cle firrtelc cosmice care l aucorditionat si nici, E'almcnte, po'dnd dc la ist.r-ia pro1rii.i.nl" rieti sa. dc l:telementclc i.consticnl''l*i siu, dc la plrurlitatca impu.lsirrit' selc ins orcdr-c, asocuriLor si uaurnelor sale. lloate acestc dLmcnsruni pr-oduc L1tr metcriaL cere jnffiin matriqa fcrmci si, pentm ci acest n-raterial estc in sine n-rultiplu si relativnenccesar, el poate sd fie intr-un fcl anaLizat, extrigildu I clin nou din formi. Daldacil la aste s aL reducc totlll, reelmentc ,r,ar mai merita si [i orn! L)aci nu arexista accl Unic luc. Neccsaq accl n:irsdritar cle neinlocuit, c1c cL.ag'l ci'uia n.ir'irrdcm tot resnrl 5i pe care tlebuic. si [fi spronet rld tnrilte cu un ochi carerecunoagtc r.aloarea gi carc, ripit de firrntusctea fcrrmci unicc, p ycFtc k)iltccelelall. lu.t r..pe n$te ,,gunoaic',, ca siJ obtini pc aceLa unicul platci 13,46;Filipeni 3,8), srlrppra valoarc absoluti a riegi, caie face ca orice altcer-a mdsuntcn sd se impiftIscasci, totul, dill accrrsfa [llunrc. \-cJcn tlintrrr inccput cum,ir'ir-tutea ecestei sc,r'tc iranboie, Fi'znghcJia si fcr'r-ra srnt ,,'idtate": cici ur.rclcin lumc putcm gdsi ceva atit de pr-crios incrt. pertm t-1, si firn gatr si abanclonimtot rcstul fiird rezcn'e, iar acest lucm U'ic si nu fie totusi deciit ,\bsolunrl Jrpsitde fomi, cat: pinii la unni clizoh"i, diniuntru, ir.rexorabil forma euhLi spiritud?ln accst scns, cAnd orice fonr.ri autendci a lumii cler-ine ciiscutab n,rcsponsabilitatea fomci zace intr adevir in miiirrile crcsdnilor.

Ce este md puternic decAt relad;r nrrit:rLir Ce r.n,-,dele rze mri proftrnd forma

'ietii dccit rclaria marital?i? Relatia maritali, care estc relaqic maritali

'rumai daci

fne laolalti, dcpi;ind toatc pofetclc ildirjdulur dc e-sr rlpe Ltqarurjlc, daci esteacel rndisdubil care infrrrnti otclit toate tendi'telc de <lezintegr-erc ale cxistentci,stlindu l pe cel rehotirit s:i creasc:t. clincolo dc sine insuli, in iubjrc adeverati,

9iu9 lcca for:mri. in promisiunea cisitoriei sorii nu ;i pun increclcrca in ei ingigi,

in nisipurile mi;citoare ale libertitii lor, ci in fonr.ra carc, aleasi de ei, ii al.g., o.."lotni in cale s au angajat in actlrl lor ca penoane. Aceste persoane s_auit md iapt (,m ter-/nt) nu rlumai unui /z iubig nu numai legii biologicc a fen itntiigi familici, ci unei lorne cu care sc p(,r ecli\-alx rn ceLe nar profundc ,ap..," ai.perso'ralititii lor, penu' ci ?ceasd formd, pot'ind de la riilicinile biologrce,ttar-erseazi toatc sraturdc r.ietii pini sus, la indltin-rca hamlui si a Dul-rulur Sfa.t.Ial acum, dint o dati, toati fertilitatea, toati libertetca rezidi ir-riunutrl fonnei,iar r.ia,ta cclor uni! in relatia madtali nu mai poate fi intcrpretati clec/it (a;a curna desc;is o mfiestdt Claudel in Otla a cirt:ea a llri) prin prisma acestru lnistcrintcdor, nistel cc

'u r.nai estc accesibil pornincJ dc la sicra profar]i a generaliritii.Dar ce csre ircli'd'1, carc, ignor-And accastd fo'lri ;i celciind_o in piiioare, intr.iin relagri ce se supun doar propriilor sale Jmrte psiholooce, numai ,,ie aici si pindaicj"? Este numai nisip miscitor si stcryitu.linc srgilr. Dr ece ca, si accastd formi,a lrtmusep existcntei Llmanc) e\tc drti lstazr rrai rlult c.r oriciind in pr-ijrcrc5tinilf.

/

I

: .r - . )Sircr CalC l-au'r :-r -: :.-:. -. icri saLr clc la

- - : .,.1e insrirctir.e, aI I --:t :tt-liLiel cxfe irltri

': i ::-r-rlrinlu si rclativ- :. r: u ciil tbr-m:i. Dar-: . ::,,ltl D:rci nu ar

- - . j. .rlilgul ciruia noiri--r:rai c'-r un ocl-ii cale

r.:.- rr:iai. prir-cste toate- --- ., -::-.c.rl t'\Iatci 13,.16;

--- :-r ,itcc llrcct-a n-ni- - -::t- ari'fri iltcePut crx-I-Il

, -:- ..:-l-.-::ll1td": ciciundc. : . :ljtt .::-:: :i lbandoniirn: ..: -t-:.:L \,tsolutui lipsit

r'- - , : ::--ril cr ui spidtual?:::, -:.', tnc cliscutabili,

Intt,lntt' 23

Iiiindcir tocmai fih;a crcgtini este fcrrmi. $i cum si nu fie, cincl cstc har,

posii>ilitatc crister.rtiali cerc nc-a tbst deschisi cle 1)runnczcul care 1re justificri,

si r.r.rai mult, dc Dumnezcul om care re mAotuieste? $i nu r.ol$im aici dcsprrc

o Prcsupusi Libcrtrtc 2 unui amxlga!.n zmorf xl tuturor posibiLit?ilikrr

lAllnaLhrl.,krifl, ci despre posibilitetea aclccvit-ii la conditia de n'riclularc alc

coqrului lui Hristos, despr-e -satcina pe care o include aceasrd Posibilitate,dcspte irarismi, desprc siujirea cte;tir-ri in Biserici si fe,td de hrnre. Dr<::i <r

colrsiclerdm io toxte clincnsilrniLe ei, eisrd oere ceva mai complet fi mai

indrsolubil qi, in acelagi tirnp, mai pr:cgnant c2 atarc decit fotma crcqtini? Ea

cste mai pr:csus de indoicL-rica oPliunc a onului ilrsr,r5i si de dubloasa Lui

autoo-aluat e , mai prcsus cle inccrtjnrdinea gi mclancolia depuse ca un zn! ifl:rdir.rcul cclor mai tr-ultc fonr-re de riagi (rcntru ci lucrurile at fi putut sd he cu

totul altfcl, pentru c:i aclevriratul obiect al c'lodn,tei si asPiragei n-a fcrst adns

niciodetn), aici insi folma cste insl()bati in rliracolui ier-tirii picatelor, al

jr-rstificirii, al sfrnienici, al unci ilumindd gi innobildri a intregului splqiu

cristen;ial, i()atc acestea gar?lntend c1c la sine cea mai frumoasi inflodre a unci

figuri spilituale. Imaginea e:iistcnlei este iluminati dc arhetipul lul Flristos ;icste prclucrati cle putcrea libeti I Spirinrlui crcator, cu superiodtrl i:e celui care

nu trcbuie si disu:ugd nimic natural pcntm a 5i atinge scopul supranarrrral. Dar

rocmai dc aceea estc clar 5i ci un cre5tin i;i rcaLizeazi misiunea in orice epoci,

Jar mei des ir a noastri - nunlai atuflci cend dcvine etcctiv aceasti lormd

ccmtii gi fondati clc Flr'istos, in care exteriorul exprimi pi teflccti ctedibji'Denrrx toati lumea un interior cate, pfin rcprezental:ca lui externi, este dor-cdit

.i lustit-icat in ader"iml sdu si ficut denn dc a fi iubit in fitmusetr:r lui itadianti.

i llml reugiti a creqtl-rului cste cel md frumos lucm care poate exista in sfera

,-rmni; cre;tinul strnplu guc aceasta, cici el igr iubegte sfurp.i si pentm ci::raeinea r-icgri lot iradiante este etat de pldcuti gi atrisitoare Dar capacitatea

:;irimali cle a pctcepe viala unui sfint flu este ce\ra cere sd vini de la sinc' nu

:src deloc evidcr-rti, iat ochiul nostr-r-r de astiizi pare ,,atit de ostcnit de

:-.crinclarca gratiikrr " incit nici tnical aceste for-.meJ celc mai inalte alc cxistenleirrlnxnc- nu pot sd nc smuigi din letargie .

Iar c1e eici trebuie szi contemplim lucrul cel mai clevat: loma revelalei divinc

irr i.rtorja mir-rtuir-ii pAni la FListos si de 1a Flristos incoace. DcsiQur, penllu eceasta

cstc ncloie cle o prir.ite gi mnipcr.reuanti iar noi ar.em ptea pu;ini speranli sd ni

se clea ;i sir ni se descl-ricli lstlel cle ochi roi, ltoui catc n am;'eu5it citu;i de pu;insi ir-l i1in-r sir clcslr.rsim fonr-ra fiir1ei cu lechii noqui ochi. Dar suptanaturalul l.tu

iue lr-icnkca dc a sLrplini ceca ce noi nu am tcusit si dezr-okin-r la lacultdtiic noast e

.,rom \orribcrtchn clct Sral:e so rniidc" csrc un citet clin iroczia iui t-airrcr'\htr liill.r' /rarrrrrzr

(l dtli n ltt Pl,u tt:. P ttts) (.n.tt.).

.. - - - :.-:j pr.ofund lorma:. .'- - ::t.ti,ri:r mrnai daCd, :.:-: -:::tnlri1e, daci cste-.- :r:-:r.,.:e l1e cistentei,j-: : :t r,-:itir-e adcr-irati,:r .: r- -':i!lcrer in ei ingipi,

:.::-::;r. ir alege, lcea: - ::::: i-l.rsoane s,aLt

-- ': - --:ce a tcmLiLndi-- : --.::cic 1-.pecte a1c

- . :.-rrc:lie brologtcc,,. .- .: ... lJ'-:irului Sfir.rt.

rr i., ::.-rrintrul fbrrnei,,:--r'::: .1 ilciit t'esa Cum: t_:::::1._: ,tca:stlri ntisfcf

-:'- -: :.r:r-i e .qe ne r.alitirii.' :..:r.: , -:r picioalc, intrzi--:. :r -t.ti ..dc aici ;i prini

- - .:r-:. :1 rcerst,.i fonn2i,: . c.r rricind in gr-ija

21 . I.edena.t'anrci

narurrzle. Grlid pufcjt nataram, nan vj;p/a/. r\celeapi secolc alc crestinismului cares-au^ priceput magistral si citeasca limbajul fonnei naturale, au posedat gi ochiulpreformat qelttu a percepe, cu ajutorrrl hatulur pi .o ,lu-irur.n lui, bogdgaformei revelaliei ;i - abia apoi! - pentru a o interyreta. O. iofr, tnt.,par"u t*Dumnezeu desir.ir$e$te intreagr ontologre pr esteuc;

" frirr1e. ircrte. de care se

serve; re. _in

tr-o nuud profunzime. ca de un timbal .i o.,,pr.ri. , A_,.G .*"f"idirane. Nu ceea ce, de la Luther incoace .r. u- otrgrr*t'.i numim c,rrArrt rl luiDumnezeu, adicd Sf6nta Scnplui, este iimbajul ,er., ongirru., prima luiautoexprimare, ci Isus llristos, ca Unul gi Unicul, care trebuie isd interpretat inlegiturd cu intreaga istorie a umanit;gii ii cu intregul .o.-o.

"1 creagei, el este

Curzntul, imaginea, maniGstarea pi exegeza iui D"umnezeu, el care, ca om, dimdrturie, sen-indu-se de toate posibilitiEile de exprimare ale existengei istorice, deia nastcre pAnd la moarte, la toate r,6.tstele viegi, in toate corragiil o+tii i., .rtoupindir-iduale gi sociale. El este ceea ce exprimi, aclicd D.lrr-.;; dar nu este celpe care il exprimi, adici Tat[[. Un paradox incomparabil, care constituie sursaoriginari a esteticii creptine pi, in coniecinti, a oricirei estetici! cat de mult trebuiesi se ceati. gi si se presupund pentrrr perceperea acestei origini capacitatea clevedele despre care am vorbit! ln mod c.rt, ei,rel au fost orbi'in punctul decisiv,degi alnninted au fost in stare si vadi tot felul de lucmri adevirate s.i impor-tantereferitoare la Hristos. $i in mod cert creptinul care cede gi il urmeazd pe Flristosnu este orb, ci vizdtor in acelagi punct decisrv, dar numai un punct nu ajunge;degi este adevirat ci mereu tevine acest a$a_nlrmit ,,moment,, in care omlrl cadela pimlnt gi se roagd Celui care spune: ,,Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tne,,, Vesteacea Buni nu se reduce la astfel de puncte (care au fhcut s;. dispari in ele toatecelelalte;, existi gi suprafata. timpul 9i spagul gi tot ceea ce este irl ele omenesc si

:-"...tn:. parte, in esenui. din ceea ce Ioan numegte rdm6ner., .or.tu.n l gifi-Ii". q,:, cu. obrceiunlc 9i opiniile, chiar p6ni h itponderabil. O fomi de\ra!i. 5t cfua_r ochx spLrirualr ai uccnicilor sunr oarecum rednuri. cird I remc El nua murit gi nu a in iat, gi au ner..oic de distrnri, ca nu doar sa ,,creadi,, cumr.a incon,tinutul divin, ci chiar sil ,,radd', in toati evidenta lui. $i totugi, acest conlinurexista exprimat in omul Isus, itr pentru toatd abstractiunea gi contemplaEia loqmemoria retrospectivi a ucenicilor, acea ana-mnesis z ceea ce vizuser-d, conaersio ad?h.tntttn?a Qzisstnanl, constituie temelia oricirei ingelegeri. Cict chrat a5a leprezisese El, iar distanta pe care .'"Sui2u s o capct; "; .r^ ",r_, ;"o;;;*,:i::?:O-,".mlur rn{aqa unui tablou, ci Ei condrua preliminari penru a primi.uuhnl Stant, care avea si le confere pentru prima jaU privirea contemplativd acredintei. Imaginca se nagte in ei impicuni cu Duhul. $i atunci ei vnd proportiilenu numai in Hristos insugi - cici ei nu vid niaodati dir.intateo din

"1 ,rrae, .i

- Harul pcrfectiotreazd naMa, nu o suplineltc (r.rr).