Abuzul de drept

'' Editor coordonator:Conf. univ. dr. Florin I. Mangu

Co-editor:Prof. univ. dr. Lucian Bercea

Universul JuridicBucureqti- 20t6 -

Cuprins

Curriculum vitoe........... .........................6

Lista selectivd a lucrdrilor reprezentative............. .......................7

in loc de Laudotio .............11

Problematica aplicirii garanliilor specifice de procedurd litigiilor cvasi penale,administrative gi fiscaleDr. ADRTANA-FLOR|NA AALA5OTU ......3.4

Standardul de conduiti al bincii in caz de abuz sau fraudi viditd in executareascrisorii de garanlie bancari autonomiProf. univ. dr. LUCIAN BERCEA....... .............:...............2L

Abuzul in dreptul fiscalProf. univ. dr. RADU BUFAN ................39

considerafii privind confinutul juridic gi exercitarea dreptului de uzufruct inreglementarea noului Cod civil: aplicabilitatea abuzului de dreptProf. univ. dr. SEVASTIAN CERCEL, Drd. EUGEN BALAC|........ ........................63

Abuzul de drept, mecanism pentru justilia contractualeConf. univ. dr. $ERBAN D|ACONESCU................ ........................78

De ce nu avem o definilie legali a delictului?Lect. dr. DANA MARIA DIACONU ........96

Principiul disponibilit5lii gi abuzul de drept in procesul civilConf. univ. dr. DANIELGHITA ............105

Suplinirea consimlSm6ntului pirinlilor de citre instanldin cazul abuzului de dreptConf. univ. dr. OANA GHITA ..............136

Posibile interferenle ale abuzului de drept cu conflictele de legiProf. univ. dr. CALINA JUGASTRU .....1.44

Abuzulde dreptin cadruldreptuluicivilgi dincolo de elAsist. dr. Ae rurs JUHASZ....... .............15s

506 Cuprins

Rispunderea civild delictualS pentru abuzul de drept civil - o rispunderesubiectivi sau obiectivS?Conf. univ. dr. FLORIN L MANGU .......173

Abuzul de drept, clauzele abuzive, abuzul de concurenli, abuzul de pozifiedominanti: ?n ciutarea unei coerenleProf. univ. dr. EMILIA MIHAI ..............183

lpostaze ale abuzului de drept in materia cisitorieiConf. univ. dr. ADINA RENATE MOTICA, Drd. IOANA NICOLETA GHEBERTA...................199

Legea ddriiin platS: Lex authentica sau simuldto?Prof. univ. dr. MARIAN NICOLAE .......2I4

Cesiunea sau preluarea contractualS directi cu titlu particulara datoriilor in dreptul civil rom6nProf. emerit dr. LIVIU POP............ ......241

{ln)eficienfa sancliunilor prevezute de noul cod de proceduri civilS in materiaexerciterii abuzive a drepturilor procesuale

Lect. univ. dr. FLORINA POPA.......... ......................268

Remediile abuzului de drept contractualConf. univ. dr, IONUI-FLORIN POPA.......... ...........281_

Dreptul internafional privat intre raliunea formei 9i exclusivitilile de competen!fiConf. univ. dr. DAN ANDREI POPESCU..... .......,.........306

Posibile remedii de care dispun creditoriiimpotriva debitorilor care igi schimbdreEedinla sau igi transferd activele in alt stat, pentru a se sustrage executdriisilite ?n cazul titlurilor executorii care nu sunt hotirarijudecitoregti, actenotariale sau tranzacfiiLect. univ. dr. SERGIU POPOVICI.... ....327

Abuzulin exerciliul dreptului de a inceta unilateral un contractAsist. REKA PUS2TAHE1Y1........,.......... ....................336

Cine este de vinS? Despre abuzul de garanliiin materie ipotecardConf. univ. dr. RADU RIZOIU .............347

Cuprins

Deciderea - mijloc de evitare a abuzului de drept procesualin reglementareaCodului de proceduri civilSProf. univ. dr. CLAUDIA ROSU.......... .......,..............369

Modalitetile obligaliilor gi abuzul de drept, in reglementarea noului cod civilProf. univ. dr. gTEFAN SCURTU...... .......,..............394

Inconvenientele de vecindtate in reglementarea noului cod civilProf. univ. dr. IRINA SFERDTAN .........413

Noul cod civil, lipsa dreptului, abuzul de drept ;i mecanismul reparator al acestuiaLector univ. dr. ALIN SPERIUS|-VLAD ....426

o.u.G. nr.34l2oo0 privind atribuirea contracteror de achizilie publici, acontractelor de concesiune de lucriri publice $i a contractelor de concesiune deservicii. Analiza modificirilor realizate prin O.U.G. nr, Stl2}t4Lect. univ. dr. SERGTU t. STANILA... ......................440

Raportul dintre abuzul in adoptarea hotirarilor AGA gi abuzul de dreptLect. univ. dr. FLAM|N|A STARC-MECLEJAN .........454

Pot fi drepturile potestative exercitate abuziv?Prof. univ. dr. VALERTU STO|CA........ .....................465

Restr6ngerea executirii silite - intre protejarea debitorului 9i abuzul de dreptLect. univ. dr. NtcoLAE-HORtA TtT ............. ..........47g

unele consideralii privind sancfionarea abuzului de drept procesualin noul Cod de proceduri civiliLect. univ. dr. MIRCEA URSUTA

Abuzul de drept, o directivi controversati de aplicare a dreptuluiProf. univ. dr. CONSTANTTN VA1ENT|N.............. ......................4g1

507

Problematica aplicdrii garanliilor specifice de procedurd litigiilor cvasipenale, administrative gi fiscale.

Dr. ADRTANA-F LO Rt NA gAUSO t U

Abstract:Recognition of applicability of the principle of equality of arms to ony proceedings,

litigation or omnesty, including proceedings before some odministrative ond jurisdictionolouthorities, leods to the idea thot there is the obligotion of examinotion of the otherdefining elements of the right to o foir trial.

Therefore, the purpose of this poper is to draw the characteristics of the right to a fairtrial from the perspective of the right to defense within the judiciol proceedings but qlso

within those before the odministrative ond jurisdictionol bodies.ln conclusion, through the prism of the right to o fair triol, toxpayers must be ensured

all specific warronties, notably the presumption of innocence, advertising and expediencyof proceedings concerning the quosi-criminol, administrative ond fiscal titigotions.

Keywords: right to defense, odministrotive and jurisdictional bodies, judiciatproceedings, equality of arms

Rezumat:

RecunooStereo oplicobilitdlii principiului egalitdfii de orme oricdrei proceduri, conten-cioase sou grofioase, inclusiv procedurilor desfdSurate in folo unor outoritd;i administrativ-iurisdicfionale, conduce cdtre ideea cd existd obligafio exomindrii gi o celorlalte elementedefinitorii ale dreptului lo un proces echitqbil.

Prin urmore, scopul prezentei lucrdri este acela de a desprinde corocteristicile drep-tului la un proces echitabil din perspectivo dreptului lo opdrore in codrul procedurilor

iudiciare, dar giin cadrul celor desfdgurote in falo orgonelor odministrativ-jurisdicfionale.in concluzie, prin prismo componentelor dreptului Io un proces echitobit trebuie sd se

osigure contribuqbililor toqte goranfiile specifice, respectiv prezumlie de nevinovdfie, publi-citate 5i celeritote a desfdsurdrii procedurilor ce privesc litigiile cvasipenole, administrative5i fiscole.

Cuvinte-cheie: dreptul lo apdrore, orgone administrotiv-jurisdicfionale, procedurojudiciard, egalitateo de orme

- This work was supported by the strategic grant POSDRU/159/1.5/S/L33255, project tD 133255 (20L4),

co-financed by the Europeon Social Fund within the Sectoriol Operational Program Humon ResourcesD eve I o p m e nt 2007-20 L 3.

Ad ria n a-F Io ri n a Bd ld poi u

Limitarea dreptului la apirare in cadrul procedurilor desfigurate in fala organeloradministrativ-jurisdicliona le

Un aspect important al procedurilor desfdgurate in fala organelor administrativ-juris-diclionale il reprezintd principiul egalitdliiin fala legii. Acesta constituie corolarul noliuniide ,,nediscriminare"l. Nu trebuie admise discrimindrile in cadrul acestor proceduri dec6t inacele cazuri stricte ce urmiresc proteguirea unor categorii defavorizate, in scopul asigu-ririi unui ,,start egal", aga-numita ,,discriminarea pozitiv5". Totodatd, recunoa$terea apli-cabilitilii principiului egalitSlii de arme oricdrei proceduri, contencioase sau grafioase,inclusiv procedurilor desfdgurate in fala unor autoritSli administrativ-jurisdiclionale2,conduce citre ideea cd existd obligalia examindrii gi a celorlalte elemente definitorii aledreptului la un proces echitabil.

O problemd in materie administrativi o constituie distinclia ce este fdcutS intreprocedura administrativ-jurisdicfionald 5i cea judiciard cu privire la posibilitatea invocdriiexcepliei de nelegalitate a unui act administrativ unilateral. Astfel, reprezintd o discri-minare nejustificatd faptul cd spre deosebire de prima proceduri, in cadrul celei de-a douanu pot invoca aceasti exceplie gi terlii fald de o procedurd administrativ-jurisdiclionalS incadrul cdreia a fost emis un act administrativ-jurisdiclional ale cSrui efecte li se opun3.

Dreptul la apdrare in cadrul procedurilor judiciarea. Prezumlia de nevinovdfie. Sarcina probeiUn prim aspect al problematicii abordate se referS la prezumlia de nevinovdlie. Se

pune problema eiatuncic6nd se discutd despre o,,acuzafiein materie penali", una dintrecele doud laturi ale art. 6 din Convenlia europeand a drepturilor omului. Terminologiafolositd nu este una precisd, dar, av6nd in vedere jurisprudenla dezvoltati de CurteaEuropeanS, precum gi obiectul gi scopul textului convenlional in discufie, reiese cu

evidenld faptul cd asigurarea dreptului la apdrare este necesard at6t in faza prealabili a

procesului propriu-zis, c6t gi in faza de judecatS. Prin urmare, prezumlia de nevinovSlieprivegte toate aceste faze ale procedurii penale gi nu numai organele judiciare, ci gi alteautoritSli publice.

Se cuvine si precizdm ci sintagma de ,,acuzafie in materie penalS" reprezintd onoliune autonomi specificd Convenliei. Acest lucru permite ca o faptd calificatd in dreptulintern ca fiind de naturi administrativS, sd fie consideratS, din perspectiva Convenliei ca

fiind de naturd penalS. O astfel de operaliune impiedici autoritSlile interne sd eviteaplicarea laturii penale a art. 6 din Convenlie. Colificarea acesteia ca fiind de naturd penald

se realizeazd cu ajutorul o doud criterii: 7. doco este indreptatd indeosebi impotriva unuiobiect ce line de societate, in onsomblu, gi de drepturile unei singure persoone; 2. dacdsancliunea oplicotd are rol preventiv, iar nu reparotof .

r Protdger les Droits Humains. Outiles et mdconismes juridiques internotionoux, LexisNexis Litec, Paris,

2003, p. !78.2 l. Deleanu, Egalitatea de orme in viitorul Cod de procedurd civild, din perspectiva jurisprudenlei Curlii

Europene o Drepturilor Omului gi a Cur,tii Constitufionale,in Pondectele Romdne nr.6/2Ot!, p.4'J,.3 G. Bogasiu, Legeo contenciosului odministrafl4 Ed. UniversulJuridic, Bucure5ti, 2008, p. 103.4 R. Chiril;, Dreptul la un proces echitabil, tomul l, Ed. UniversulJuridig Bucuresti, 2008, pp. 15 gi 16.

15

15 Problematica aplicirii garanliilor specifice de proceduri litigiilor cvasi penale ...

Prezumlia de nevinovSlie implici 5i faptul cd sarcina probei revine acuzdrii, adicdaceasta din urmi trebuie sd indice persoanei acuzate faptele ce i se imputi gi in egalSm5surE si probeze aceste acuzafii. in acelagi timp, de orice situalie indoielnici beneficiazdcel acuzat, potrivit principiului in dubio pro reo. Dupd cum am amintit, aceasti garanlieprivitoare la nevinovSlie este aplicabild gi unei proceduri in materie de fraudd fiscalS sau

de sancliuni administrative, in cazul in care este vorba despre fapte imputabile ce au oconotalie penalS. TotodatS, pentru a da efectivitate prezumliei de nevinovilie, esteinterzisi orice declaralie sub formd interogativi sau dubitativd cu privire la vinovdJia uneipersoane intr-unul dintre aceste cazuris.

Dupi aceste preciziri de ordin general, vom prezenta modulin care se face aplicareaart.6in anumite ipoteze particulare care nu sunt penalein dreptul intern romdn, dar potficalificate astfel potrivit criteriilor subsidiare stabilite de cdtre instanla europeanS. Estecazul contravenliilor rutiere gifiscale, precum qi al unor delicte disciplinare.

in materie fiscali, degi uneori s-a observat o schimbare a opticii judecitorilor euro-peni, se poate desprinde concluzia c6, in privinla contravenliilor fiscale, se poate de-termina un caracter penalin sensul art. 6.

Din prisma aplicabilitSlii sau inaplicabilititii acestuia in materia procedurilor contra-venlionale rutiere meritd insistat asupra aplicabilitSlii din cel pulin doud motive. Primul arfi ci in majoritatea statelor europene o mare parte din delictele rutiere sunt infracliuni,raliunea unei astfel de incadrdri fiind evidenti (e.g. condusul in stare de ebrietate). Celde-al doilea motiv igi gisegte suportul in art. 21 din Constitulia Rom6niei de unde reieseaplicabilitatea dreptului la un proces echitabil in orice ramuri de drept, fiind inlSturatiastfel orice posibilitate legalS permisS de Curtea Europeand de care ar putea abuza statul,neg6nd drepturile procedurale in aceasti rnaterie. in acelagi timp, se poate marga gi peevidenlierea str6nsei legituri intre domeniul fiscal gi cel contravenlional prin aceea cisumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat, iar acesta din urmd face partedin bugetul general consolidat (reglementat in Codul de proceduri fiscald).

in sprijinul celor afirmate trebuie reamintitd hotdrdrea Cur-tii Europene din cauzaAnghel c. Romdnio5 cunoscuti deja pentru efectele importante pe care le-a avut asuprasistemului de proceduri contravenlionalS rom6n. Prin prisma prezumliei de nevinovdlie a

contravenientului, ce a fostincdlcatd in spela respectivd, s-a constatat rdsturnarea sarciniiprobei datoriti prezumliei de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenliei.in mod normal, revine acuzdrii sd indice persoanei interesate acuzaliile ce i se aduc,precum 5i probe suficiente pentru a intemeia o suslinere de vinovSlie gi si ii ofere ocaziade a-5i pregiti 5i susline apdrarea (cauzele Borbero, Messegue gi labardo c. SpanieiT gi

Bernard c. Fronle9l. La momentul respectiv au existat doud probleme din aceastdperspectivS: dacd agentul constatator a fost sau nu de fatd la momentul producerii

s C. Birsan, Convenlio Europeand a Drepturilor Omului. Comentoriu pe orticole, vol.l, Drepturi gi Libertd,ti,Ed. All Beck, Bucuregti, 2005, pp. 543-546.

6 Hotdr6rea din 4 octombri e 2OO7 .

7 Hoti16rea din 6 decembrie 1988.8 Hotd16rea din 23 aprilie 1998.

Ad ri o n o-Fl ori n a Bd I dgoi u

acliunilor sancfionate contraventional (ceea ce nu s-a int6mplat) gi, aga cum se aratd indoctrina administrativd, in special, existd o prezumlie de veridicitate (,,actul reflecti inmod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentS")s de care se bucurS procesul-verbal.Corelativ acestui aspect este faptul cd simpla decizie a celui sanclionat de a nu contestaprocesul-verbal echivaleazd cu recunoa$terea vinovSliei acestuia, constatatd 5i bazatd peputerea de decizie a organului constatator, care nu prezintd garanliile de independenld gi

impar!ialitate.Este evident cd raporturile juridice intre administralie gi cel administrat sunt carac-

terizate de inegalitate, in general prin aceea cd cel care cere sd i se rezolve o problemd giinsarcina cdruia std si probeze cele suslinute, se gisegte in situalia cea mai defavorizat5,intruc6t mijloacele de probi de care are nevoie se gdsesc la organele administrative.Tocmai pe acest filon de gdndire se intemeiazd gi urmdtoarea suslinere in privinfarenunldrii la parcurgerea unui recurs administrativ ierarhic, anterior sesizdrii instanlei decontencios administrativ, in vederea obligdrii autoritSlii administrative-fiscale competentesd emiti decizia de solulionare a contestafiei, in cazul neemiterii acesteia in termenulreglementat de lege. Mai precis, este vorba despre procedura administrativd prealabilSprevizutd de art.7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 gi de dispoziliileart. 205-218 C. pr. fisc. privind solulionarea contestaliilor formulate impotriva acteloradministrative fiscale.

in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ,cel care se consideri vdt5mat intr-un drept sau interes legitim al sdu prin nesolulionarea intermen sau prin refuzul nejustificat de solulionare a unei cererise poate adresa instanleide contencios administrativ, in acest caz procedura prealabili nemaifiind obligatorie.

in pofida acestei prevederi benefice pentru activitatea autoritSlilor administrative desolulionare a petiliilor, apare o problemd generatd de reglementdrile distincte din celedoud acte normative. Astfel, conform Codului de proceduri fiscalS - art.205, 207,2!0,contribuabilul ar trebui sd urmeze o noui procedurd prealabild pentru a obfine emitereadeciziei de solulionare a contestatiei, degi el s-ar putea adresa direct instanlei decontencios administrativin baza dispoziliilor art.8 din Legea nr. 554/2OO4.in acest contextnormativ, solulia nu poate fi afirmatd rdspicat, ci doar sugeratS. Ea ar fi una fireascS,relevatd de art. 31" alin. (2) din Legea contenciosului administrativ: ,,Pe aceeagi dati se

abrogi Legea contenciosului administrativ nr.29h990 (...), precum gi orice alte dispoziliicontrare". Deci prevederile din procedura fiscalS ar fi abrogate implicit, infeleg6ndu-sechiar ci p6ni la modificarea in mod expres a legilor speciale, textele acestora, contrarelegii generale, se considerd modificate gi se aplici in spiritul reglementdrilor Legii conten-ciosului administrativlo. O astfel de solulie este indreptdliti cu at6t mai mult cu cAtcontribuabilul este prejudiciat prin trecerea timpului, intrucat contestalia nu suspendiexecutarea actului administrativ fiscal gi nici curgerea majordrilor de int6rziere.

e A. lorgovan, Tratot de drept odministrotiv, ed. a lll-a, vol. ll, Ed. All Beck, Bucuregti,2OO2, p.428.10 A. lorgovan, Nouo lege o contenciosului administrativ. Genezd, explicolii gi jurisprudenfd. ed. a ll-a,

Ed. Kullusys, Bucuresti, 200Q p. 251-. Pentru mai multe detalii privind conflictul de legi determinat decoexistenla normei generale 5i a celei speciale solulionat printr-un recurs in interesul legii, a se vedeaG. Bogasiu, op. cit.,pp.360 5i 361.

t7

18 Problematica aplicirii garanliilor specifice de procedurd litigiilor cvasi penale ...

Observaliile de mai sus au menirea de a arita c5 existi importante implicaliiprocesuale impregnate de o prezumlie de nevinovilie discutabilS, atat timp c6t inmomentul declangirii acliunii in contencios administrativ in acord cu dispoziliile legalemenlionate se porne$te de la premisa ci actul administrativ se bucuri de prezumlia delegalitate. Aceasti ultimi prezum[ie este acceptabilS, problema ?nsb o reprezinti faptul cd

degi justilia este singura autoritate abilitati si hotdrascd asupra legalitSlii gi temeinicieiactului administrativ, ?mpotriva cdruia se impune exercitarea procedurii prealabile, accesulla ea este ingreunat tocmai din acest motiv. Valorificarea unui drept procesual al

contribuabilului trebuie si se realizeze intr-o manierd rezonabild, aspect ce va fi tratat incontinuare. Prin urmare, existd o problemd at6t timp c6t, degi se recunoa$te o puterediscrelionard a administralieiin exercitarea prerogativelor sale, totugi suspendarea actuluiadministrativ apare ca o situalie de exceptrie de la regula executirii din oficiu, in condiliilein care este foarte probabil ca dreptul de apreciere al autoritdlilor publice sd fie exercitatprin incilcarea limitelor competenlei previzute de lege. Suspendarea este institulia princare legiuitorul a inleles sd asigure proteclie persoanelor fizice gi juridice in raport cuautoritSlile publice. Or, in analiza de mai sus, in materie fiscalS, suspendarea executdriiactului administrativ fiscal poate fi posibilS numai daci se depune o cauliune calculatd lavaloareo obiectului contestofiei, (a) de L0%, dacd oceastd valoare este pona ta L0.000 tei;b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depdgegte 1-0.000 lei; c) de 5.500 lei ptus 1% pentruceea ce depdgegte 1-00.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1-% pentru ceea ce depdgegteL.000.000 lei. - art. 708 NCPC, iar, in cazul cererilor al ciror obiect nu este evaluabil inbani, o cauliune de L.000lei,in afard de cozulin core legeo dispune oltfel. Aceste condiliialSturate procedurii prealabile nu sunt oare o infr6ngere a prezumliei de nevinovSlie, maiales in contextul raporturilor evidente de inegalitate, obiectivi de altfel, intre administrafiafiscalS gi contribuabil?

b. Celeritatea procedurii gi necesitateo protecliei dreptului Ia opdrareExigenla celeritSlii este o parte esenlia15 a,,dreptului la un judecitor", care arfigolit

de substanfd, dacd solulia intr-o cauzd ar fi datd dupd o proceduri indelungatd dejudecatd11. Pentru a vedea dacd un termen de judecati a fost rezonabil sau nu trebuieanalizat contextul exact al unui dosar.

Dorinla soluliondrii cu rapiditate a cauzelor nu trebuie sd aibd un efect contrar.O judecati cu celeritate trebuie si nu afecteze dreptul acuzatului de a dispune de timpul gi

facilitSlile necesare unei apirdri. Agadar, un termen prea scurt intre momentul acuzdrii $ijudecati se poate dovedi in anumite circumstanle contrar dreptului la un proces echitabildin cauza complexitSlii cauzei sau daci intervin inconveniente materiale in administrareaprobelor (cum ar fi spre exemplu efectuarea unei expertize)l2. Astfel, respingerea acliuniiin contencios administrativ pentru neindeplinirea procedurii prealabile, fdrd a pune indisculia pS4ilor aceaste exceplie a inadmisibilitilii acliunii reprezintd o ?ncdlcare a dreptului

11 J.L. Charrier, Code de Ia Convention Europdenne des Droits de I'Homme, Litec, Paris, 2000, p. 111.t2 lbidem,p.L27.

Ad ria n o-F lori n a Bdld goi u

la apirarel3. Justificarea unei asemenea concluzii o reprezintd faptul ci reclamantul estelipsit de posibilitatea de a combate excepfia, infrAngdndu-i-se dreptul la apdrare. Soluliainstanlei de recurs va fi casarea cu trimiterea spre rejudecarela, ceea ce reprezinti oprelungire a definitivirii unei situalii litigioase.

De asemenea, instanla europeani acordd o importanlS deosebiti situaliilor in caresunt percepute dob6nzi sau penalitdli asupra unei sume de bani ce constituie obiectulunui litigiu. Este vorba despre o percepere pe parcursul solulionirii procesului, iar int6r-zierea rezolvdrii cauzei are un caracter impovirdtor pentru reclamantls. Un exemplu inacest sens este cazul contestaliei reglementate de Codul de procedurd fiscalS. lntrodu-cerea acesteia pe calea administrativd de atac nu suspendi executarea actuluiadministrativ fiscal atacat - art. 215 C. pr. fisc., prin urmare nici curgerea majoririlor deint6rziere.

Semnalarea acestor aspecte aratd faptul cd existd unele dificultSli in aplicarea legii inspecial 5i se impune, pentru a rdspunde exigenlelor de respectare a principiilor dreptuluiconvenlional la apdrare, ca legiuitorul sd intervini cu dispozitii exprese, pentru a fi cuadevirat efectiv dreptul la apdrare.

c. Publicitdtea dezbaterilor iudiciare gi necesitatea protecliei dreptului Io apdrarein ceea ce privegte derularea procedurilor in instan!5, acestea trebuie sd se

desfdgoare intr-un termen rezonabil, cu respectarea condiliei de publicitate. Aceasta dinurmi este o formalitate substanlialS sau un element esenlial al procesului echitabi116.Nu se poate deroga de la exigenla de publicitate a judecdrii, doar publicitatea dezbaterilorputdnd fi uneori restr6nsd17. Accesul publicului sau al presei in sala de audienfe poate fiinterzis pentru anumite motive exprese (in interesul moralitdlii, al ordinii publice sau alsecuritSlii nafionale, intr-o societate democraticS) impuse de protejarea minorilor ori a

vielii private a pirlilor, precum gi de alte circumstanle speciale ce ar putea duce la

afectarea intereselor justiliei18.

in final, trebuie menlionate unele chestiuni privind practica Curlii ConstitulionaleRom6ne legate de aspectele abordate in prezentul demers. in opinia instanlei decontencios constitulional, dispoziliile normei legale atacate cu exceplia de neconstitu-

lionalitate nu ar constitui o restr6ngere a dreptului la apdrare al contribuabilului, dinmoment ce acesta ar avea la dispozilie contestalia la executare. Prin urmare, art.53 nu arfi aplicabilin cauz5. Contrar unei asemenea concluzii, este evident ci norma legald atacatdreprezintS o limitare a dreptului la apdrare al contribuabilului din moment ce, ca o

13 G.V. Birsan, B. Georgescu, Legea contenciosului administrotiv nr. 554/2004, comentotd 5i adnototd,ed. a ll-a, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2009 pp. 90 9i 91.

ra ldem.1s Hotdrdrea din 9 decembrie 1994, pronunlatS in cauza Schouten gi Meldrum c. Olondei.16 H. Ruiz Fabri (sous la direction del, Procds dquitoble et enchev€trement des espaces normatifs, Soci6t6.

de L6gislation Compar6e, Paris, 2003, p. L07.17 Hotd16rea din 28 iunie 1984, pronunlati in cauza Campbell et Fett c. Regotului lJnit al Morii Britonii.18 C. Picheral, F. Sudre (sous la direction del, La diffusion du moddle europden du procds dquitable,lnslitut

de Droit Europ6en des Droits de I'Homme, 2003, p. 253.

19

20 Problematica aplicirii garanliilor specifice de proceduri litigiilor cvasi penale ...

consecinfi a existen]ei acestei norme, el nu poate invoca perimarea executdrii silite ca

mijloc de apdrare, potrivit dreptului comun in materie. Faptul ci are la dispozilie contes-talia la executare nu amelioreazi in niciun fel aceasti stare de lucruri. in consecin!5,dreptul siu la apdrare fiind afectat de norma respectivd rezultd ci art. 53 din Constitulieeste incident in cauz5. in aceste condilii, relin6ndu-se incidenla acestui articol din legeafundamentalS, Curtea ar trebui si exercite un control efectiv de proporlionalitate, aga cumimpun dispoziliile constitulionale menfionate.

in concluzie, chiar daci ar fi indreptiliti opinia Curlii prin care respinge excepJia deneconstitulionalitate, se impune pe viitor efectuarea unui veritabil control de proporlio-nalitate atunci c6nd sunt in joc drepturile 5i libertdlile fundamentale (pe care se presupunecd le protejeazd Constitulia). in sprijinul acestei afirmalii este gi o particularitate a contes-taliei la executarea silitd a creantelor fiscale (comparativ cu dreptul comun), creditorulfiscal confund6ndu-se cu organul de executare silitS. A5adar, evitarea analizei incidenleiart. 53 din Constitulie in spe!5 este condamnabili deoarece gi aplicarea legii poaterestrdnge exerciliul drepturilor fundamentale. Trebuie punctat c5, in cazul observSrii uneiastfel de mdsuri de restrAngere, dar care s-ar impune, nu este suficienti arborareanecesitSfii acesteia, ci este necesard o abordare sistemicd a condiliilor in care ea estejustificatS, a$a cum cer dispoziliile art.53. Critica este alimentatd de faptul ci instanlaconstitulionald statueazi c5 dreptul la apirare al debitorului unei creanle fiscale nu esterestrdns tn mod nejustificat de neperimarea executdrii silite, deoarece poate utiliza caleade atac a contestaliei impotriva oricdrui act de executare. Dar, sub acest aspect este derelinut ci nu existd un punct de vedere unitar, deoarece in privinfa introducerii contes-taliei la executare a creanlelor fiscale existi obligalia depunerii unei cauliuni. Totugi, prinDecizia nr. 40/2004 a Curlii Constitulionale, au fost declarate neconstitulionale preve-derile unei astfel de obligativitSli. Pentru identitate de rafiune, Curtea ar fi trebuit sd ia inconsiderare eventualele ?ngrddiri ale accesului liber la justilie al contribuabilului, prinexercitarea abuzivd a dreptului statului, independent de finalitatea urmdriti de legiuitorprin adoptarea reglementdrii deduse controlului de constitufionalitate.

O dati in plus, trebuie amintit c5, in ceea ce privegte suslinerea instanlei decontencios constitulional cd interpretarea gi aplicarea legii nu intri in sfera de competenlia Curlii Constitulionale, tocmai prin aplicarea legii se poate aduce atingere drepturilorprotejate constitulional. Or, o apirare eficientd a drepturilor 5i libertSlilor fundamentalese realizeazd prin admiterea punctului de vedere conform cSruia o practicd judiciari sauadministrativS constantd poate fi supusd controlului de constitufionalitate. De altfel,raportarea la art. 53 din constitulie gi la faptul ci termenul ,,mdsurd" nu se rezumj lainlelesul de act normativ este un argument in privinla acestei obligalii a Curlii de a decidein privinla constitulionalitdlii unei practici uniformels.

1s D.C. Dbnigor, Reglementarea constitulionald o restrdngerii unor drepturi sau a unor libertdli,in NouaRevistd de Drepturile Omului nr.2/2008.