Gazeta - Il portale dell'immigrazione e degli immigrati in ... · Costo della chiamata € 1,57 al...

GazetaRom=neasc\N

OU

A

În Italia prânzul nu e greu.

Numărul verde 800 834039www.Accor-Services.it

Per sapere

TUTTOTUTTOsui tuoi diritti

166.105.612www.stranieriinitalia.it

Dal lunedì al venerdì dalle 10.00 alle 19.00Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa

Nr. 16, An V 20 - 26 aprilie 2007 [email protected] s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 €

166.105.612

PENTRU O VIA PENTRU O VIA

ÎN ITALIA

LINI TIT

Afl totul despre drepturile tale

de luni pân vineri,

de la 10.00 la 19.00

costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclus

Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel. 0039 06 87410506, Fax 0039 06 87410528 Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

B\sescu amenin]\cu demisia

Pre[edintele sus]inec\ va demisiona dac\Parlamentul va votasuspendarea sa.

“Regele” vaantrena Steaua

Becali preg\te[teterenul pentru a-l aducepe banca tehnic\ stelist\pe Gic\ Hagi.

pag. 27 pag. 40

Sorin Cehan

Cuv=ntul succes estenecuprinz\tor pentru ce s-a`nt=mplat Duminic\ 15aprilie la Tor Vergata. Circa10.000 de rom=ni s-auadunat `n acea pia]\ izolat\,sub crucea `nalt\ de 20 demetri, pentru slujba deDuminica Tomii ]inut\ deMitropolitul Iosif de la Paris`mpreun\ cu doi episcopiveni]i din Rom=nia [i unsobor de preo]i.

Important este nu succe-sul manifest\rii, incontesta-bil din toate punctele devedere, ob]inut dup\ eforturiaproape inumane ale organi-zatorilor din Asocia]iaRom=nilor din Italia. A[acum spune Mitropolitul Iosif`ntr-un interviu publicat `nacest num\r al Gazetei, "amvenit aici pentru ca noi,rom=nii s\ tr\im un moment`mpreuna `n jurul SfintelorPa[ti. Pentru c\ ar\t\m astfelc\ suntem `mpreun\. Nu c\suntem o for]\".

(continu\ la pag. 2)

Dincolo de succes

Neocomunitari, circulara ministerial\

Pe 15 aprilie a avut loc la TorVergata cea mai mare `nt=lnireortodox\ rom=neasc\ organizat\vreodat\ nu numai `n Italia, ci `n`ntreaga lume, `n afara grani]elorRom=niei. Mitropolitul a f\cut unapel istoric: “Fi]i demni!”

pag. 18 - 19

FloricaLup\[teanua organizatPa[telerom=nilorde]inu]i laIvrea

Geta Lupu,vedet\ apoliticiirom=nilordin Italia,candidat\la europenepag. 17

~nc\ doi rom=ni, mor]i la munc\

pag. 6

pag. 13

Mii de rom=nis-au unit `njurul crucii `nDuminicaTomii, la TorVergata pag. 2-3

Britanicii vormuncitori rom=ni

M=na de lucru ieftin\a lucr\torilor din Rom=-nia `i atrage pe angaja-torii britanici.

pag. 31

15 aprilie, TorVergata, Roma

~nt=lnire ortodox\rom=neasc\

15 aprilie, TorVergata, Roma

~nt=lnire ortodox\rom=neasc\

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie2 SPECIAL

~n pia]\, sub crucea de 20de metri `n\l]ime, a fostamenajat\ o scen\ acoperit\cu o prelat\ alb\, sonorizat\corespunz\tor de o firm\ deprofesioni[ti. Prim\riaRomei a asigurat [i coordo-nat `n cele mai mici detaliisuportul logistic necesar,`ncep=nd de la corturile deprim ajutor [i ambulan]eleCrucii Ro[ii, personal de laProtec]ia Civil\, for]e deordine p=n\ la zecile de con-tainere [i co[uri de gunoi,cele 70 de toalete ecologicede la AMA [i cele 80 deautobuze puse la dispozi]iede Atac, care de diminea]\p=n\ la pr=nz au adus contin-uu mii de rom=ni la`nt=lnirea de la Tor Vergata.

~n pia]\ au fost amenajate,pentru fiecare parohie dinRoma, corturi `n care s-auputut cump\ra lum=n\ri,icoane [i c\r]i biserice[ti, iarARI a distribuit un TIR decozonaci (8.000 de buc\]i) [iap\ mineral\. Oamenii ARI,cu veste fosforescente cusimbolul asocia]iei dirijauoamenii la sta]ia de metrouAnagnina c\tre autobuze, pestr\zile din apropiere de TorVergata pentru cei care nu[tiau drumul. ~n parcareapie]ei s-au adunat p=n\ la

sf=r[itul manifest\rii circa1.000 de ma[ini mici. Oorganizare aproape f\r\cusur.

Diaconul AugustinGheorghiu, de la parohia"Na[terea Maicii Domnului"din Roma, desemnat de PreaSfin]itul Siluan, episcopulpentru Italia, ca interlocutoroficial al bisericii `n organi-zarea manifest\rii, ne-a datc=teva detalii despre slujba]inut\ la Tor Vergata: "S-a]inut Sf=nta Liturghie dinDuminica Tomii, `n spirituls\rb\torilor de Sfintele Pa[ti.A fost Duminica de`ncheiere a S\pt\m=nii

Luminate, `n care M=ntu-itorul, `n trup `ndumnezeit, is-a ar\tat apostolului Toma,cel care nu voia s\ cread\ `n~nviere. Este un fel derepunere a lui Toma `nr=ndul apostolilor". La slujbade Duminic\ au participat,al\turi de Mitropolitul Iosif,episcopul VisarionR\[in\reanul de la Sibiu,episcopul CorneliuB=rl\deanu de la Hu[i, 10preo]i de la 7 parohii dinRoma [i `mprejurimi.R\spunsurile au fost date decinci membri ai CoraleiPatriarhale, membri ai coru-lui bisericii Stavropoleus dinBucure[ti.

Toat\ suflarearom=nimii

Dup\ slujba care a ]inutde la 10.30 la 13, [i la careau asistat circa 10.000 depersoane, Mitropolitul Iosif a]inut un cuv=nt c\tre credin-cio[i din care cit\m: "G=ndulde a s\rb\tori Pa[tele `mpre-un\ s-a concretizat acum, `nDuminica Sf=ntului Toma, `naceast\ Duminic\ `n care pealocuri `n Rom=nia ses\rb\tore[te [i Pa[teleBlajinilor. Toat\ suflarea

rom=nimii de la Roma esteadunat\ [i v\ mul]umesc `nnumele preo]ilor. Pentruprima dat\ de c=nd rom=niise g\sesc la Roma [i `nItalia, to]i preo]ii se `nt=lnescla o slujb\. Datorit\str\daniei dumneavoastr\ [i afra]ilor din Asocia]iaRom=nilor din Italia, care au`n\l]at acest altar de var\ [iau pus corturi pentru fiecareparohie prezent\. Asocia]iaRom=nilor din Italia a fostajutat\ de Prim\ria Romei,c\reia `i mul]umim pentru c\ne-au pus la dispozi]ie toatecele necesare ca s\ putemveni aici. Se afl\ aici cara-binierii, poli]ia, CruceaRo[ia Italian\, c\rora lemul]umim. Asocia]iaRom=nilor [i Mitropolia auprimit ajutor [i de laDepartamentul pentruRela]ia cu Rom=nii dePretutindeni din cadrulMinisterului de Externe.Sunt al\turi de noi [i `isalut\m pe secretarul de statMihai Gheorghiu [i domnulambasador Col]eanu. N-amputut s\rb\tori `mpreun\noaptea de Pa[ti, pentru c\nu era posibil, dar s\rb\torim`mpreun\ aceast\ Duminic\ aTomii. Ast\zi, prin Toma,Hristos ne `ncredin]eaz\ pefiecare dintre noi de ~nviereaLui. D\m slav\ luiDumnezeu pentru toate."

Apel c\tre comunitate

Mitropolitul Iosif a f\cut`n finalul cuv=ntului s\u unapel c\tre rom=nii din Roma:"Profit de aceast\ ocaziepentru a v\ reaminti treilucruri. ~n primul r=nd, s\ nu uita]i de copiii dvs. Suntcu zecile de mii copiiin\scu]i `n familii rom=ne[ticare se afl\ `n Italia. Ace[ticopii trebuie s\ `[i p\strezereligia [i limba lor.

S\rb\toare ortodox\ la Tor Vergata

Preo]ii rom=ni din Roma, to]i `mpreun\ cu rom=nii

Dincolo de succes

(continu\ de la pag. 1)Duminic\, rom=nii din Roma au fost `mpreun\, cu bis-

erica, cu asocia]iile, cu ambasada [i cu cei din Rom=nia,care au urm\rit transmisia manifest\rii `n direct pe postulRealitatea Tv.

Pia]a de la Tor Vergata, `n care `n anul 2000 Papa IoanPaul al II-lea s-a `nt=lnit cu tineri din `ntreaga lume pentruJubileu, a devenit `n 15 aprilie 2007 o pia]\ ortodox\rom=neasc\. Organizatorii n-au dorit s\ fac\ o opera]iunede imagine `n presa italian\, pentru c\ de data aceasta nu s-a urm\rit un succes `n domeniul imaginii. Rom=nii au fost`mpreun\ pe 15 aprilie [i vor fi `n fiecare an, `n primaduminic\ dup\ Pa[ti. Pe 15 aprilie 2007 s-a fondat otradi]ie.

15 aprilie 2007 va r\m=ne`n istoria comunit\]iirom=ne[ti din Roma [i dinItalia, ca ziua `n care rom=nii[i-au demonstrat lor `n[i[i `nprimul r=nd c\ `n defini]ia lor

de oameni, biserica ortodox\ocup\ un loc foarte impor-tant. Manifestarea de pe 15aprilie, organizat\ deAsocia]ia Rom=nilor din Italia(ARI) `n colaborare cu

Mitropolia Ortodox\ Român\a Europei Occidentale [iMeridionale, MinisterulAfacerilor Externe [iPrim\ria Romei, s-a numit"Pa[te Ortodox la Roma".

Dac\ biserica [i dvs. nu `iajut\m, `n c=teva zeci de aniidentitatea lor va disp\rea.De aceea parohiile orga-nizeaz\ [coli de duminic\,pentru ace[ti copii.

Apoi, s\ nu v\ neglija]ifamiliile. Sunt mul]i copila[icare au r\mas acas\ singuri,cu bunicii sau cu rudele. Cetraume tr\iesc ace[ti copii!Exist\ so]ii plecate f\r\ so]i,so]i f\r\ so]ii. C=te nu se`nt=mpl\... Nu v\ sacrifica]ifamilia pentru nimic `n lume.~ncerca]i s\ fi]i `mpreun\, oriaici, ori acas\.

Lucra]i, fiecare dintredvs., dar fi]i aten]i cumlucra]i, nu v\ l\sa]i `n[ela]i,cere]i-v\ drepturile dvs. Nuv\ l\sa]i [antaja]i s\ face]ianumite lucruri, `n numelemuncii care v-a fost dat\.Fi]i demni, fi]i cinsti]i,munci]i cu cinste [i nu lua]iceea ce nu este al dvs. Iardac\ `i vede]i pe fra]ii carefac altfel, atr\ge]i-le aten]iac\ e r\u. Iar `n toate da]islav\ lui Dumnezeu, pentruc\ toate cele ce sunt, de la elvin. V\ mul]umesc c\ a]ivenit".

Mul]umiri de la ARI

Dup\ Mitropolit, a vorbitsecretarul de stat MihaiGheorghiu: "M\ bucur s\ m\aflu al\turi de dvs. `n aceast\zi, m\ bucur s\ fi putut ajutala organizarea acestui eveni-ment. Mul]umesc tuturor,

asocia]iilor, prim\riei dinRoma, Ambasadei, suntemal\turi de dvs. cu sufletele [icu mijloacele financiare alestatului rom=n."

P\rintele ConstantinB\l\uc\, protopopul de laRoma, [i-a exprimat odorin]\: "Sper s\ ne `nt=lnimdin nou, dar `ntr-o biseric\ anoastr\, rom=neasc\, poatechiar `ntr-o catedral\, s\ numai fim nevoi]i s\ ne`nt=lnim afar\".

Eugen Terteleac, pre[edin-tele ARI, sufletul organiz\riiacestui eveniment, le-amul]umit `n final rom=nilorprezen]i: "Ca orice `nceput, afost greu dar sper ca ast\zi s\fi creat un precedent [i s\ ne`nt=lnim a[a [i la anul."

Dup\ slujb\ a avut loc unscurt program folcloric, cumari arti[ti de muzic\ popu-lar\, veni]i special dinRom=nia: Gheorghe Turda,{tefania Rare[, ElenaMeri[oreanu, Elisabeta Turcu[i orchestra "Virtuo[ii dinCarpa]i". Finalul a fostincandescent, c=nd maestrulGheorghe Turda a adus lacri-mi tricolore `n ochii tuturor,cu "Noi suntem rom=ni, noisuntem rom=ni, noi suntemaici pe veci st\p=ni" (corec-tat de {tefania Rare[ `n "noisuntem `n ]ara noastr\st\p=ni"). A fost un bun`nceput de drum pentrurom=nii din Roma [i din`ntreaga Italie.

Sorin Cehan

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3

Iosif: "Fi]i demni!"

Cum vi s-a p\rut sf=ntaslujb\ de ast\zi?

Viorica: Orice liturghiepentru mine este minunedumnezeiasc\. Cu at=t maimult ast\zi, pentru c\ a fosts\v=r[it\ de `nalte fe]e bis-erice[ti. Pentru noi to]i,rom=nii prezen]i aici, a fosto bucurie imens\.

Elena: Dumnezeiasc\.Alexei: Plin\ de spirit, de

emo]ie, tr\irea aceea inte-rioar\ care a bucuratsufletele noastre.

Ce `nseamn\ pentru dum-neavaostr\ aceast\ s\rb\-torire cumva inedit\, dup\o s\pt\m=n\, a Pa[teluiOrtodox Rom=nesc laRoma?

Viorica: Cred c\ pentrunoi to]i, rom=nii cre[tiniortodoc[i - cel pu]in a[asimt eu -, Pa[tele este `nfiecare zi. Pa[te este zilnic,at=ta timp c=t noi tr\im`ntru Domnul nostru, IsusHristos.

At=ta timp c=t noi facemdin via]a noastr\ os\rb\toare. At=ta timp c=tnoi nu uit\m, cu ocaziafiec\rui Pa[te pe care-ls\rb\torim, at=t aici, c=t [iacas\, s\ construim via]anostr\ `ntru frumuse]e.At=ta timp c=t nu uit\m sac-rificiul, patimile lui Hristoscare a fost r\stignit pentrunoi, pentru credin]\, fru-muse]e [i iubire.

Veni]i des la biserica orto-dox\ rom=neasc\ `nItalia?

Viorica: ~n fiecare zi. Deori de c=te ori am putin]a dea merge de s\rb\tori, c=ndnu lucrez.

Elena [i Alexei: Mergemla slujb\ `n fiecareduminic\. Slujba de Pa[te

de s\pt\m=na trecut\ a fostminunat\.

T=n\r: De aproape patruani de c=nd sunt `n Italiamerg, s\ zicem, aproape `nfiecare duminic\ la biseric\.Merg pentru c\ duminicaeste zi de odihn\ [i credin]aeste esen]ial\. M\ rog s\-mifie bine.

Dar Roma este plin\ debiserici. De ce bisericaortodox\ rom=nesc\ ?

T=n\r: ~ntruc=t credin]anoastr\ str\mo[easc\ esteortodox\. P\str\m aceast\credin]\ `n inim\, sufletelenoastre sunt pl\m\dite deaceast\ credin]\ ortodox\. Op\str\m [i `ncerc\m s\ otransmitem mai departeurma[ilor no[tri.

Ce `nseamn\ pentru dum-nevoastr\ aceast\ reg\sirecu compatrio]ii no[tri cuocazia acestei sfinteliturghii aici, la Roma?

Viorica: Pentru mineprezen]a la sf=nta liturgieortodox\ este o bucurieimens\. Pentru c\ eu am`ncercat, de c=nd sunt inItalia, s\-l reg\sesc peDomnul Isus Hristos, pecare-l port `n inima mea [i`n biserica catolic\. {i pen-tru c\ ast\zi, prinbinecuv=ntarea bunuluiDumnezeu [i cu sprijinulat=tor personalit\]i am reu[ita ne adunam at=t de mul]irom=ni ortodoc[i.

Acest lucru `nseamn\foarte mult. ~nseamn\ c\noi, rom=nii, continu\m s\exist\m `n Italia. Iar faptulc\, al\turi de noi au fost [imul]i italieni - care cred ca[i noi `n Domnul IsusHristos, este minunat.

(continu\ la pag. 5)

Rom=ni la slujba de la Tor Vergata:"P\str\m credin]a str\mo[easc\ `n inim\"

~n febra `ntrunirii rom=nilor cu ocazia s\rb\toririi"Pa[telui Ortodox Rom=nesc", am cules c=teva g=nduri dela oamenii prezen]i la liturghie. Viorica, un t=n\r al c\ruinume am omis s\-l consemnez, Elena [i Alexei ne-au`mp\rt\[it c=teva impresii despre ce `nseamn\ a se reg\sirom=ne[te la Roma, a merge la biseric\ `n Italia [i despreprovocarea ce rezid\ `n p\strarea identit\]ii na]ionale [ireligioase `ntr-o alt\ civiliza]ie [i cultur\. Dar s\ le d\mvoce credincio[ilor rom=ni.

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie4 SPECIAL

~nalt Prea Sfin]ia Voastr\,care este situa]ia BisericiiRom=ne `n Occident? Neintereseaz\, `n special, cedemersuri s-au f\cut pentrurecunoa[terea oficial\ aBisericii Ortodoxe Rom=ne[i la ce stadiu s-a ajuns.

«~n ultimii zece ani,Biserica Ortodox\ Rom=na`n Occident este o biseric\foarte vie, foarte t=n\r\.Acest lucru [i gra]ie faptu-lui c\ foarte mul]i rom=nitineri, familii tinere s-aumutat `n Occident c\ut=ndde lucru. ~n cadrulMitropoliei noastre, Italia -urmat\ imediat de Spania -este ]ara unde tr\iesc [imuncesc cei mai mul]irom=ni. Av=nd `n vederetocmai aceast\ prezen]\masiv\ a rom=nilor `nPeninsul\, s-a sim]it nevoiaca Biserica Ortodox\Romana sa fie recunoscut\ca o biseric\ `n sine, careare deja r\d\cini `n spa]iulitalian. Acest lucru [idatorit\ faptului c\ avemdeja zeci de mii de copiicare s-au n\scut aici, mii defamilii care se `ncropescaici `n Italia. Avem foartemulte cununii `n fiecare an.De aceea, am `nceputdemersurile pentrurecunoa[terea oficial\ aBisericii `n Italia. M\ referla dimensiunea juridic\ arecunoa[terii pentru c\, dinpunct de vedere canonic,Biserica Romano- Catolic\recunoa[te BisericaOrtodox\ Rom=n\ ca o bis-eric\-sor\, o biseric\istoric\. Avem deja peste 70de parohii `n Italia [i

num\rul lor va cre[te `nurm\torii ani. Am `nceputalc\tuirea unor statutejuridice pentru ca Biseric\s\ poat\ fi recunoscut\ dec\tre Ministerul de Interne,ministerul de resort pentruculte, `ntr-o prim\ faz\ `ncalitate de entitate juridic\.Sper\m apoi s\ putem real-iza un acord prin careBiserica s\ poata fisus]inut\ [i din punct devedere financiar. Astfel,impozitele pe care rom=niiortodoc[i le-ar pl\ti statuluiitalian pentru BisericaOrtodox\ ar trece de la statla Biseric\.»

V\ referi]i la celebrul 8 la mie...

«Exact. Propor]ia sta-bilit\ cu ani `n urm\ c=ndnu era `nc\ moneda Euro.Gra]ie acestei recunoa[teri -care va mai dura, desigur,dou\-trei luni - preo]iino[tri vor avea un statutofical `n Italia. Astfel, vorputea intra `n pu[c\rii, `nspitale sau `n [coli pentru aoferi asisten]\ religioas\persoanelor care au nevoiede aceasta.»

Care este acum situa]iaconcret\ a recunoa[teriiBiserici Ortodoxe Rom=ne

`n Italia ?«Biserica este deja

recunoscut\ pentru c\ oricecomunitate care se reune[tepentru cult este de dreptrecunoscut\ de stat. Cu pre-cizarea, `ns\, c\ nu aredrepturi juridice.»

Unde se `nt=lnesc credin-cio[ii rom=ni `n Italia? ~nce l\ca[uri de cult?

«Rom=nii se `nt=lnesc `nspecial `n bisericileapar]in=nd Sf=ntului Scaun.Biserica Romano-Catolic\ne pune la dispozi]iecapele, biserici [i s\li pecare d=n[ii nu le folosescduminica tocmai pentru carom=nii s\ se poat\ reuni.Desigur, dup\ recunoa[tereaBisericii vom avea dreptuls\ solicit\m [i prim\riilorloca[uri de cult.»

Se vor putea astfel con-strui biserici, `n propri-etatea Bisericii OrtodoxeRom=ne.

«Desigur. Noi sper\m s\se construiasc\ bisericirom=ne[ti peste tot `n Italiaunde comunit\]ile aunevoie. ~ntruc=t un s\la[propriu de rug\ciune - carer\m=ne genera]ie dup\ gen-era]ie la dispozi]ia credin-cio[ilor - ajut\ o comunitate

s\ nu se piard\.»

Care ar fi efectele imedi-ate ale acestei mult doriterecunoa[teri a Bisericii `nItalia?

«Statutul juridic alcomunit\]ilor, al parohiilor[i al preo]ilor ar fi altul.»

S-ar dep\[i astfel, `nsf=r[it, actualul statut pre-car al preotului rom=nortodox `n Italia?

«Da, `ns\ nu imediat.~ntruc=t nu vom beneficiade acordul despre care vor-beam anterior dec=t dup\ oanumit\ perioad\ de timp.Probabil c\ va mai dura `n-c\ o perioad\ de un an-doip=n\ c=nd, gra]ie acordului,Biserica s\ poat\ beneficiade impozitele returnate.»

Care este semnifica]ia`nt=lnirii, reg\sirii de S\r-b\toarea Sf=ntuluiApostol Toma a credin-cio[ilor rom=ni ortodoc[ila Roma? Ce semnific\acest Pa[te OrtodoxRom=nesc, celebrat dup\o s\pt\m=n\ de la SfinteleS\rb\tori `n Pia]a TorVergata?

«Am sim]it nevoia cuto]ii: episcopi, preo]i, cre-dincio[i s\ ne `nt=lnim `ntr-o zi. S\ putem organiza ce-lebrarea unei Sfinte Slujbe.Cu at=t mai bine dac\ acestlucru se `nt=mpl\ `n vremeaSfintei S\rb\tori a Pa[telui,c=nd este prim\var\, vremefrumoas\ [i cald\. Pa[tele`nseamn\ pentru fiecaredintre noi foarte mult.Departe de a fi o s\rb\toareoarecare, Pa[tele estes\rb\toarea `nvierii noastre,pe l=ng\ `nvierea M=ntu-itorului. C\ci `nviem [i noi`mpreun\ cu M=ntuitorulIsus Hristos. Sau, din~nvierea Domnului lu\m [inoi, ne re`nsufle]im,rena[tem [i noi spiritual. Iarfaptul de a s\rb\tori, de asluji `mpreun\ Sf=ntaLiturghie este, din punct devedere bisericesc [irom=nesc, un semn foarteputernic.

Interviu cu Mitropolitul Iosif de la Paris

Mitropolitul Iosif, fericit c\ rom=nii s-au rugat `mpreun\

Pe 15 aprilie, dup\`ncheierea slujbei de laTor Vergata, ~naltPrea Sfin]ia Sa Iosif,Mitropolitul BiserciiOrtodoxe Rom=nepentru Europa Occi-dental\ [i Meridional\,ne-a acordat un inter-viu pe tema situa]ieiBisericii Rom=ne `nOccident.

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 5

Iat\, s-au adunat zeci demii de oameni, am c=ntat`mpreun\ "Hristos a ~nviat",am celebrat `mpreun\Liturghia, ne-am `mp\rt\[it.Ne-am sim]it foarte binepentru c\ rom=nii de laRoma se `nt=lnesc pentruprima dat\.»

Scopul manifest\rii rezid\[i `n sensibilizareaautorit\]ilor italiene `nleg\tur\ cu prezen]a orto-dox\ rom=neasc\ at=t demasiv\ `n Italia: un sem-nal [i o pledoarie `nfavoarea recunoa[terii ofi-ciale a Bisericii OrtodoxeRom=ne `n Italia ?

«Poate c\ `n ultimul r=nddorim acest lucru: s\atragem aten]ia. ~ntruc=tautorit\]ile italiene [tiu c=]irom=ni sunt, [tiu de ce aunevoie rom=nii. Vrem, `nprimul r=nd, s\ fim `mpre-un\. S\ ne tr\im credin]a [i,a[ spune, s\ tr\im rom=ne[tem\car o zi din an. Sper c\acesta `ntrunire se va repeta`n fiecare an, va deveni otradi]ie.»

~ns\, nu `n mijlocul unuic=mp - chiar daca str\juitde aceast\ cruce `nalt\, loc`n care Papa Ioan Paul alII-lea avea - `n 2000, anulJubileului- legendara`nt=lnire cu tinerii, ci `ntr-o biseric\ rom=neasc\…

«~n 2000 eram [i euprezent aici, la Pia]a TorVergata. ReprezentamBiserica Rom=n\ [i eram peacest c=mp `mpreun\ cu ungrup de episcopi romano-catolici [i protestan]i. Peatunci nici nu-mi treceam\car prin minte c\, `ntr-obun\ zi, noi, rom=nii, vomsluji Sfanta Liturghie aici,la Tor Vergata. Acest lucru,iat\, s-a `nt=mplat. Dar nicipentru aceasta nu am venitaici. Nici m\car pentruaceasta. Am venit ca noi,rom=nii s\ tr\im un moment`mpreuna `n jurul SfintelorPa[ti. Au venit [i c=nt\re]ide muzic\ popular\ dinRom=nia pentru a-i bucurape fra]ii lor din str\in\tate.

S-au implicat cu to]ii: aso-cia]ii rom=ne[ti din Italia,Ambasada, chiar [i Prim\riaRomei. {i aceasta este unlucru bun.

Pentru c\ ar\t\m astfel c\suntem `mpreun\. Nu c\suntem o for]\. Am puteareprezenta poate numaifor]a rug\ciunii, [i aceastanumai dac\ o va vedeaDomnul. C\ci nu [tim cumse va `n\l]a rug\ciuneanoastr\ c\tre Dumenzeu.

M\ g=ndesc c\, `naintede toate, este important carom=nii s\ se vad\, s\cunoasc\ c=]i sunt, c=]ipreo]i sunt la Roma. S\ [tiec\ putem s\ fim `mpreun\cu to]ii [i `mpreun\ s\cerem de la Dumnezeudragoste [i unitate `ntrerom=ni.»

Claudia St\nil\

«Sper s\ ne `nt=lnim a[a `n fiecare an»

(continu\ de la pag. 3)

Ce `nseamn\ pentru dumneavoastr\,tr\ind `n mijlocul unei alte culturi [i civi-liza]ii, s\ merge]i la biserica rom=neasc\?

T=n\r: ~nseamn\ foarte mult. ~nseamn\s\ ne reg\sim pe noi `n[ine. S\ mergem laslujb\ a[a cum eram `nv\]a]i acas\. Ne ajut\s\ nu uit\m ]ara de unde venim, cultura [i,`n primul r=nd, credin]a noastr\ ortodox\.

Alexei: S\ mergem la biseric\ ne hr\ne[tespiritual, ne ajut\ s\ nu ne pierdem credin]astr\mo[easc\ pe care o purt\m cu noi ori-unde am merge `n lumea aceasta. Cum sun-tem expu[i zilnic p\catelor, faptul de amerge la biseric\ ne ajut\ s\ ne `nt\rim`mpotriva r\ului, a patimilor. Pentru c\ sun-tem `n milocul unei lumi plin\ de tenta]ii, dep\cate. Tr\irea spiritual\, a merge la slujb\ne d\ for]a pentru a putea fi mai buni, mai`n]eleg\tori.

C\ci comportamentul arat\ rangul unuiom, c=t valoreaz\ acesta, iar nu ranguldetermin\ comportamentul sau valoareaunei persoane. Pentru c\ trebuie s\ lupt\ms\ fim mai buni, s\ mergem spre pace [ilumin\.

Elena: ~nseamn\ cas\, s\ respir\m atmos-fera de acas\. Iar biserica `nseamn\ s\ fiiacas\ cu Dumnezeu.

"Acas\ cu Dumnezeu" un poate `nsemna[i o biseric\ catolic\ ?

Elena: Desigur. Suntem fiin]e umane.Este acela[i Dumnezeu. Ne putem ruga ori-unde. Important este s\ crezi `n ceea ce faci[i `n bunul Dumnezeu.

La ce biseric\ merge]i `n Italia? Elena [i Alexei: La cea cre[tin\ ortodox\. Viorica: ~nainte mergeam la Tre Fontane,

la p\rintele Iuvenalie. Acum merg al Tivoli.Este o biseric\ extraodinar de frumoas\, de[i.. Dar n-ar trebui s\ spun acest de[i... C\ci,gra]ie italienilor, `ntr-un l\ca[ de cult alcatolicilor s-a creat aceast\ biseric\ min-unat\.

Icoanele sunt, `ns\, ale noastre: ortodoxe?Viorica: Da, desigur. Sunt pictate de pic-

tori renumi]i de la noi din ]ar\. Lucr\turaicoanelor, iconosta[ul sunt identice celor de-acas\, din Rom=nia. Catolicii italieni se`nchin\ la icoanel noastre ortodoxe. Acesteasunt lucruri extraordinare care au o for]\incredibil\ de a ne uni.

Deci, cre[tinii rom=ni otodoc[i celebreaz\sf=nta liturghie `ntr-un l\ca[ de cult d\ruit decatolici, iar catolicii se roag\ la icoanelenoastre ortodoxe…

Viorica: Sigur c\ da. Deci, `n aceea[i bis-eric\, se celebreaz\ slujbe catolice [i orto-doxe. Preo]ii au stabilit un program dedesf\[urare a liturghiilor. Dar catolicii [iortodoc[i celebreaz\ `n acela[i spa]iu. EsteBiserica lui Hristos.

Noi ne-am dori, `n mod firesc, s\ avem obiseric\ a noastr\. Poate c\ vom reu[i p=n\la urm\ s\ avem biserica noastr\. Ar fiextraordinar. Pentru c\ atunci c=nd mergem`n str\in\tate dorim s\ [tim c\ avem loculnostru de rug\ciune, de reg\sire. Este, `ns\,minunat [i a[a c\ cei de aici ne-au primit cudragoste [i c\ldur\.

A consemnat Claudia St\nil\

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie6 ACTUALITATE

Geta Lupu, c=t de impor-tant este momentul? V\a[tepta]i la un asemeneasucces?

"Este foarte important. Darsigur c\ ne a[teptam la suc-ces. Explica]ia e simpla: s-apus `n mi[care mecanismul.De fapt, este succesul comu-nit\]ii, nu al meu sau al par-tidului.

Nu este de neglijat val-oarea electoral\ a comunit\]iirom=ne[ti. Reprezent\m500.000 de poten]iale voturi.Dac\ nu ar fi fost un aseme-nea poten]ial, nu ob]ineamaceast\ vizibilitate."

~n Rom=nia a]i fost intere-sat\ de politic\?

"Eram interesat\ ca obser-vator pasiv. Mi-a trecut princap [i acas\ s\ intru, dar num-a convins moralitateapoliticienilor din ]ar\ [i nicieu nu aveam maturitateanecesar\.

~n momentul de fa]\ `ns\,la Ia[i, se face politic\ lanivel `nalt [i dac\ a[ fi acas\,nu a[ mai fi observatorpasiv."

Cu ce scop face]i politic\?"Noi nu facem politic\ de

st=nga sau de dreapta. facempolitica comunit\]ii. Scopulprincipal este acela de a val-oriza comunitatearom=neasc\. Am ob]inutrezultate bune pentru c\ amtratat cu seriozitate acest

obiectiv."

Ve]i fi pe listele Udeur laeuropenele din 2009?

"Era scris `n acord c\ vomcolabora, pe liste comune, [ila europene. Dar la conferin]ade pres\, ministrul Mastellane-a luat prin surprindere [ipe noi, cu ini]iativa de a m\propune pe mine personal peliste la europene.

M\ onoreaz\ angajamentulpublic al ministrului, dar nupot lua singur\ o decizie.Partidul va decide cine `l vareprezenta cel mai bine `n2009."

A]i avut emo]ii?"Am avut. Sunt primul

rom=n care a participat la oconferin]\ de pres\ la unasemenea nivel. Dar `nacela[i timp m-am sim]it [ifoarte responsabil\, pentru c\nu e vorba numai de per-soana mea, ci de `ntreagacomunitate."

Cum evalua]i acest succes?

"Privesc cu pruden]\viitorul. ~n peisajul politicitalian `]i faci prieteni [idu[mani cu aceea[i u[urin]\.Satisfac]ia mea cea mai mareeste `ns\ c\ am ob]inut omare vizibilitate [i num\rulde `nscri[i a crescutexponen]ial. Efectiv am fostlua]i cu asalt, [i de rom=ni,dar [i de italieni care vor s\se `nscrie. Am ajuns `n c=tevazile la un num\r de 5.000 de`nscri[i."

Unde prezenta]i candida]i

la alegerile din 27 mai?"Nu avem candida]i peste

tot. Avem 20 de candida]i `n7 regiuni, 4 `n Lazio, 3 `nMarche, 4 `n Piemonte, 1 laGenova, 1 `n EmiliaRomagna [i a[a mai departe.Consider\m c\ va fi un rezul-tat foarte bun dac\ vomob]ine un post de consilier.Este un obiectiv realist,av=nd `n vedere mijloacelenoastre [i faptul c\ ne-am`nfiin]at cu doar c=teva luni`n urm\."

Sorin Cehan

Geta Lupu: "Am ajuns la 5.000 de membri"

Secretar General Avv.Geta Lupu, Tel. 328 1516922email:[email protected]

Incontestabil, eroina comunita]iirom=ne[ti din ultimele zile a fostGeta Lupu, secretarul general alpartidului rom=nilor din Italia - Pir.Originar\ din Ia[i, de meserie avo-cat, Geta Lupu, 31 ani `n iunie, e `nItalia de la sf=r[itul anului 2002. Pe11 aprilie a reprezentat Pir la con-ferin]a de pres\ comun\ cu Udeur.Pre[edintele partidului, GiancarloGermani, se afla `n Rom=nia, a[a c\a f\cut fa]\ singur\ acestui eveni-ment extrem de important, pentru

ea, pentru partidul pe care `l con-duce [i pentru `ntreaga comunitaterom=neasc\, `n special pentrurom=nce. Femeile rom=nce dinItalia nu mai pot incluse toate `ncategoria "badante" sau "colf",dup\ 11 aprilie. Am `ntrebat-o peGeta Lupu ce a sim]it la conferin]ade pres\ de la Camera Deputa]ilor,pentru c\ nu se `nt=mpl\ des ca unrom=n s\ stea la mas\ de la egal laegal cu ministrul Justi]iei unei ]\rica Italia.

Geta Lupu, `n mijlocul rom=nilor de la Tor Vergata

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7

Mastella: "acord fructuos"

Printr-un comunicat depres\, Pir informeaz\ c\ laconferin]\ a fost prezent,al\turi de Clemente Mastella,un alt lider important dinUdeur, deputatul MauroFabris, pre[edintele grupuluiparlamentar al Udeur laCamera Deputa]ilor. ~n debu-tul conferin]ei, ministrulMastella a subliniatcontribu]ia Italiei la procesulde aderare a României laUniunea European\, prezen-tând pe scurt alian]a dintrecele dou\ partide.

Ministrul Justi]iei [i-aexprimat încrederea c\ acor-dul de colaborare va fi "câtmai fructuos începând chiarcu viitoarele alegeri adminis-trative din prim\var\ [i pân\la alegerile europene din2009".

Mastella i-a luat pe to]iprin surprindere, chiar [i peGeta Lupu, anun]=nd c\aceast\ colaborare dintre celedou\ partide care va culminacu candidatura Getei Lupu laEuropenele din 2009 pe lis-tele Udeur.

"Suntem foarte ferici]i c\am început acest parcursîmpreun\. Spre deosebire dealte partide italiene carevorbesc, dar nu fac nimicconcret pentru multiculturali-tatea prezent\ în ]ara noastr\,noi suntem partidul careac]ioneaz\, promovând dejaimigran]i în politica italian\",a mai spus Mastella.

Ministrul a ar\tat c\ Italiaeste într-o continu\ schimbarefa]\ în fa]\ cu realitatea imi-gra]iei: "Societatea noastr\devine din ce în ce mai com-

plex\ [i este nevoie de un dia-log continuu [i de urm\rireaintereselor comune".

Mastella a mai amintit der\d\cinile comune latine [icre[tine ale celor dou\popoare, afirm=nd c\ Pir nueste un partid numai al iden-tit\]ii române[ti: "amintesc c\suntem to]i romani prinvoca]ie."

Pir, noul protagonist

Secretarul general al Pir,avocatul Geta Lupu a prezen-tat partidul rom=nilor c\ "unnou protagonist pe scenapolitic\ italian\". ~n opiniaGetei Lupu, Pir d\ voce celeimai numeroase comunit\]istr\ine din Italia, adic\românii, cu mai mult de 500000 de concet\]eni cu dreptde [edere, dup\ ultimeleestim\ri. "Suntem o resurs\din punct de vedere al for]ei

de munc\ [i nu numai, decivrem s\ ar\t\m c\ suntem oresurs\ [i din punct de vedereadministrativ [i electoral. (...)Numai aplicând efectiv nor-mativa european\ [i italian\cu privire la votul cet\]enilorcomunitari se realizeaz\ celmai important pas în procesulde integrare al imigran]ilor înUniunea European\".

~n acela[i context euro-pean, ministrul Mastella aar\tat c\ "se poate colabora [i

convie]ui împreun\, în sime-trie [i în concordan]\ cu prin-cipiile Constitu]iei Europene.Vom participa împreun\ cuprietenii no[tri români laactivit\]i pre [i post electorale,dând posibilitatea tuturor s\cunoasc\ comunitatearomâneasc\ din Italia. Lemul]umim de asemenea pen-tru încrederea pe care ne-auacordat-o, g\sind în principi-ile noastre similitudini de ide-aluri."

Geta Lupu, propus\ de Mastella la alegerile europene din 2009

~n final a fost eviden]iat faptul c\ româniicare vor s\ voteze trebuie s\ se înscrie pe lis-tele electorale speciale din prim\riile ora[elorunde î[i au re[edin]a cu cel pu]in 35 de zileînainte de 27 mai.

Secretarul Lupu a insistat asupra faptuluic\ mass media italian\ nu a informat opiniapublic\ cu privire la dreptul cet\]enilor comu-nitari de a vota [i de a fi ale[i. Pir chiar adepus o sesizare la Autoritatea Italian\ com-petent\ în materie de informa]ie, avertizândasupra pericolului pe care lipsa de informareîl poate produce, [i anume anularea alegerilor.

Ministrul Mastella a luat act de celesesizate [i a activat imediat grupul s\u parla-

mentar pentru a interpela Guvernul cu privirela absen]a campaniei de informare semnalate.

~n finalul comunicatului Pir se spune: "Laalegerile administrative din 27 [i 28 mai, Pirva prezenta pe liste comune cu Udeur unnum\r de 20 de candida]i români în 7 din cele25 de regiuni ale Italiei. Este vorba de primaparticipare la vot a cet\]enilor români înItalia. Pentru prima oar\, românii dinPeninsul\ ar putea avea proprii consilieri înprim\rii. Candida]ii PIR au o medie de vârst\de 35 de ani, printre ei numârându-sefunc]ionari, întreprinz\tori, liber-profesioni[ti.Cei mai mul]i au fost propu[i [i sus]inu]i chiarde c\tre comunit\]ile de unde unde provin."

MinistrulMastella:"Suntem ferici]ic\ `ncepem acestdrum împreun\"

20 de candida]i, `n [apte regiuni italiene

Ceea ce la `nceput p\rea o glum\ sau ojoac\, s-a transformat rapid `ntr-un lucruextrem de serios [i de impact. Este vorba dePartidul Rom=nilor din Italia (PartidulIdentitatea Rom=neasc\ - Pir), `nfiin]at pestenoapte la Roma anul trecut. La patru luni dis-tan]\, Pir st\ la mas\ cu un partid importantdin Italia, Udeur, condus de ministrul Justi]iei,Clemente Mastella. Pe 11 aprilie s-adesf\[urat la Camera Deputa]ilor din Roma oconferin]\ comun\ de pres\ Udeur-Pir, deprezentare a Acordului politic `ntre cele dou\

partide, semnat `n februarie 2007. ClementeMastella s-a declarat `ncrez\tor `n viitorulcolabor\rii electorale `ntre cele dou\ partide,iar la sf=r[itul conferin]ei a anun]at c\ `n2009, secretarul general al Pir, rom=nca GetaLupu, va fi inclus\ pe listele Udeur laParlamentul European. A doua zi, presa ital-ian\ era plin\ de informa]ii [i comentarii cuprivire la valoarea politic\ a rom=nilor dinItalia. Incontestabil, este un succes al Pir [i,implicit, al comunit\]ii rom=ne[ti din Italia, alc\rei poten]ial electoral este imens.

Geta Lupu, `impreun\ cu ministrul Mastella


Corriere: "Enormbazin de voturi"

Corriere della Sera a publi-cat chiar `nainte de conferin]ade pres\ un material sub titlul"{i Clemente se aliaz\ curom=nii", `n care se spune:"Rom=nii cu Mastella. Ineditaalian]\ va fi prezentat\ azi (11aprilie - n.r.) [i are pe teren `nhaine de aliat al Udeur t=n\rulpartid al Rom=nilor din Italia.(...) Obiectivul este«`nceperea unei colabor\ricare s\ duc\ la prezentarea deliste comune sau conexe laalegerile europene din 2009».Este vorba [i despre un enormbazin de voturi. Potrivitultimelor estim\ri, `nainte deintrarea Rom=niei `n Ue, erau300.000 de reziden]i rom=ni`n Italia.

Dar datele neoficialevorbesc de peste un milion derom=ni. «Sprijinul Udeur -explic\ Lupu - ne permite s\d\m voce imigran]ilor. ~n rest,suntem apropia]i de valorilecre[tinismului».(...)"

Secolo XIX:"Candida]i rom=ni laGenova"

Cotidianul din Genova,"Secolo XIX", d\ un titlulsimplu: "Alian]a Udeur - par-tidul rom=nilor": «Udeur vaprezenta pe propriile liste can-dida]i ai Partidului Românilor

din Italia (Pir) [i la Genova.Acordul, semnat s\pt\mâniletrecute, a fost anun]at deClemente Mastella, [i de sec-retarul de la Pir, Geta Lupu.Prin prezen]a celor de la Pir laadministrative, a spusMastella, începe "o colabo-rare care ne dorim s\ fie fruc-tuoas\" [i care va culmina cucandidatura Getei Lupu laEuropenele din 2009 pe lis-tele Udeur. Partidul, laGenova, discut\ cu [efii Pirpentru a stabili candida]iiGenovei [i pentru La Spezia.»

La Provincia di Como:"Vot multietnic"

Cotidianul din Comotitreaz\: "Vot multietnic.Udeur se aliaz\ cu partidulromânilor": «Probe tehnice devot multietnic. Partidul Udeura lui Clemente Mastella î[iasum\ provocarea unei Italiipolitice f\cute nu numai dinitalieni, ci [i din români, bul-gari, cehi, polonezi. Acordulde colaborare cu partidulRomânilor din Italia (Pir),nou-n\scutul grup de românidin Italia, î[i arat\ primeleroade: cele dou\ grupuri vorconcura împreun\ la adminis-trative [i pentru 2009Mastella se gânde[te deja s\ opropun\ pe propriile liste peGeta Lupu, secretar al Pir,pentru alegerile europene."Românii sunt o resurs\, dinacest motiv dorim s\ d\mreprezentare uneia dintre celemai numeroase comunit\]istr\ine prezente în Italia.

Udeur este partidul italiansimetric cu Pir pe planulrealit\]ii sociale [i teritoriale avalorilor cre[tine", a explicatMastella `n cursul conferin]eide pres\ de prezentare a acor-dului politic între cele dou\partide, la Montecitorio. Lupueste pe aceea[i lungime deund\: "~n Italia sunt 600.000de români reziden]i regulari;cunoa[te]i poten]ialul nostru

din punct de vedere al muncii,acum vrem s\ demonstr\m c\suntem o resurs\ [i din punctde vedere politic".»

Il Tempo: «Prezen]a"dacilor", relevant\»

Sub titlul "Sono i rumenila quinta colonna diMastella", cotidianul dedreapta "Il Tempo" s-a v\zutobligat s\ laude opera]iuneaf\cut\ de Pir. (A cinceacoloan\, `n limbaj jurnalistic,`nseamn\ o arm\ secret\ deci-siv\ `ntr-un conflict). Iat\con]inutul articolului: «Senume[te Pir, adic\ partidulRomânilor din Italia, [i secre-tara sa, Geta Lupu, va da oputernic\ mân\ de ajutor par-tidului lui Mastella, Udeur.

Cei doi au semnat un acordcare prevede prezentarea can-dida]ilor de la Pir pe listelepartidului ministrului Justi]ieipentru administrativele dinLazio, Marche, Piemonte,Lombardia, Veneto, Liguria [iEmilia Romagna, regiuni încare este relevant\ prezen]a"dacilor". La alegerilepolitice europene din 2009,apoi, omul lui Ceppaloni o vaavea ca [i candidat pe listelesale tocmai pe Lupu. În Italiaaleg\torii români sunt înnum\r de 500.000. În con-cluzie, Clemente pescuie[tebine.»

Il Meridiano: "Noialian]e pentru vot"

{tirea acordului dintre par-tidul lui Mastella [i Pir nu al\sta indiferente nici publica]iimai pu]in cunoscute. IlMeridiano, cotidian na]ionalonline, a publicat, sub titlul:"Logici teritoriale, candida]i [i

liste.Se fac noi alian]e pentru

vot" un material cu noi infor-ma]ii: Udeur are `n Italia [i unconsilier sirian: «Udeur vaprezenta pe propriile liste can-dida]i ai partidului Românilordin Italia, în acele localit\]i încare prezen]a comunit\]iiromâne[ti este relevant\.Acordul, semnat s\pt\mâniletrecute, a fost anun]at de lid-erul Clemente Mastella [i desecretara Partidului românilor(Pir), Geta Lupu.

"Al]ii vorbesc de societatemultietnic\ [i o fac pe este]iicuvântului f\r\ a avea apoi uncorespondent în realitate, întimp ce Partidul nostru aac]ional cu determinare înacest sector", a[a cum demon-streaz\ [i consilierul Udeurdin Abruzzo, de origine siri-an\. Prin prezen]a candida]ilorde la Pir la Administrative, aad\ugat Mastella, începe "ocolaborare care ne dorim s\fie folositoare" [i care va cul-mina cu candidatura GeteiLupu la Europenele din 2009pe listele Udeur.»

Excite.it: "Uni]i, suntem o for]\"

~n fine, [tirea a ajuns [i pesite-urile importante de infor-ma]ii din Italia, cum estewww.excite.it. "S-a înfiin]at Partidul românilordin Italia", anun]\ cu`nt=rziere portalul italian,dup\ care urmeaz\ subtitlul:«Sloganul sun\ astfel "Uni]i,suntem o for]\".» Iat\con]inutul articolului:«Partidul Românilor din Italiaeste a[teptat la botezul de foc:urm\toarele alegeri adminis-trative în care va fi aliat cuUdeur al lui Mastella.Lombardia, Veneto,Piemonte, Liguria, Marche,Lazio, sunt regiunile în care"Identitatea Românesc\"caut\ adeziuni.

Pir face imaginea rom=nilor `n mediaAcordul partidului rom=nilor cu un

important partid italian [i anun]areaacestui acord `ntr-o conferin]\ de pres\la Camera Deputa]ilor, la care a par-ticipat `nsu[i ministrul Justi]iei a oblig-

at presa italian\ s\ mai scrie [i altfeldespre rom=ni. Multe publica]ii, inclu-siv "Il Tempo", care nu demult `i carac-teriza pe rom=nii din Italia ca pe "oetnie mereu `n cronica neagr\", au ded-

icat spa]ii importante alian]ei politicePir-Udeur. V\ prezent\m doar c=tevadin articolele care au "inundat" presaitalian\ pe tema implic\rii `n politic\ arom=nilor.


Colaborarea dintre Udeur [iPartidul Românilor din Italia(Pir) este una pe termen lungcare are ca obiectiv, a[a cumanun]\ programul semnat decele dou\ partide, "începereaunui drum de colaborarepolitic\ [i electoral\ care s\poat\ ap\rea prin prezentarealistelor comune sau s\ fielegate de alegerile europenedin 2009". Este vorba [i de unnum\r enorm de voturi care[i-ar putea g\si reprezentativi-tatea politic\. Potrivitultimelor estim\ri oficiale,înainte de intrarea Românieiîn Uniunea European\ erau300.000 de români reziden]ilegal în Italia. Dar datele ofi-ciale vorbesc despre oadev\rat\ popula]ie, o mic\Românie care tr\ie[te, pro-duce [i caut\ o reprezentare înItalia, cel pu]in 1-1,5 mil-ioane.

"Este afirmarea noastr\ pescena politic\ italian\. Este unpas de importan]\ maxim\,explic\ Lupu Geta, secretarulPir. Suntem o structur\ tân\r\f\r\ o finan]are care s\ ne per-mit\ s\ ne organiz\m.Sprijinul Udeur ne permite s\ne prezent\m [i s\ d\m unglas imigran]ilor".

Libero: "Asul dinm=na lui Mastella"

Libero, cotidianul dedreapta condus de VittorioFeltri, ziarul care salutaintrarea Rom=niei `n UE cuun articol rasist [i xenofobintitulat «Sosesc 30.000 de]igani», a luat act de lansarea`n politic\ a rom=nilor dinItalia. Sub titlul "Partidulromânilor anticomuni[ti esteasul lui Mastella», cotidianul"Libero" afirm\: «Mastellaf\r\ frontiere. Pentru a l\rgibaza electoral\ a Udeur, min-istrul Justi]iei a preg\tit oalian]\ "interna]ional\".F\când s\ urce pe Campanilenou-n\scutul "Partid alRomânilor din Italia".Dou\zeci de reprezentan]i aiPir vor fi înscri[i pe listeleUdeur la viitoarele alegeriadministrative. Este natural c\dac\ experien]a va fi

pozitiv\, obiectivul este acelade a o putea repropune [i cuocazia unor consult\ri maiimportante, în special laalegerile europene din 2009.Pentru liderii de la "Iden-titatea româneasc\" acumîncepe greul. Odat\ încheiatacordul cu Mastella, estenecesar s\ înceap\ s\ lucrezepentru a pune în mi[carema[in\ria electoral\. Totuleste coordonat de tân\ra sec-retar\, Geta Lupu, în Italia din2002. Treizeci de ani [i o cari-er\ de avocat început\ în ]arasa, Geta pare s\ aib\ ni[te ideifoarte clare despre ceea cevrea s\ fac\ (...)»

Il Gazzettino:"Important bazin electoral"

Cotidianul din nord-estulItaliei, "Il Gazzettino", a f\cut[i el o pauz\ `n fluxul de [tiriluate de la poli]ie despre

rom=ni [i a scris c\ laviitoarele alegeri, partidulrom=nilor din Italia intr\ `nlupt\ al\turi de Udeur «pentrua sus]ine valorile cre[tinismu-lui, pentru a ap\ra familiatradi]ional\, pentru a ob]ineun angajament concret pentruintegrarea social\ [i cultural\a minorit\]ilor. (...) MauroFabris este `nc=ntat:"Imigran]ii sunt bazinul elec-toral cel mai gustos. ~n multeprim\rii votul lor va fihot\r=tor [i `n cur=nd va fi [ila alegerile politice [i

europene. Deschidem o strad\pe care o vor lua to]i" (...) ~nVeneto, Pir `[i va prezentacandida]i la Verona,Bovolone, Caldiero, Cerea,Ronco sull'Adige, SanGiovanni Lupatoto, SanMartino Buon Albergo,Vicenza, Sarego, Thiene,Villeverca. (...) Partidulrom=nilor din Italia cere ocampanie de informare cares\ `mpiedice o discriminare."Ar fi grav pentru sistemuldemocratic italian - aver-tizeaz\ Lupu - dac\ ar contin-ua aceast\ omertà informa-tiv\". Mastella glume[te:"Rom=nii din Italia ne-auluat-o `nainte, pentru c\ eusunt b\rbat, `n timp ce ei auun secretar femeie...".»

Rom=nii, hot\r=tori la alegerile din Italia

Nu to]i italienii sunt deacord cu intrarea rom=-nilor `n politic\ `n Italia.Pe blogul site-ului libero.itexist\ un forum dedicattocmai partidului rom=-nilor din Italia. iat\ c=tevafragmente din opiniile pub-licate de italieni.

«S-a n\scut oficialprimul partid "etnic" "ital-ian (?!?!)", PartidulRom=nilor, care se vaprezenta (aliat cu partidulUDEUR al lui Mastella) laurm\toarele alegeri admin-istrative `n urm\toareleora[e: (...) Lombardia,Veneto, Piemonte, Liguria,Marche, o felie consistent\a Padaniei... Oare`nt=mpl\tor?

Nou-n\scutul partid arconta pe sprijinul acelui

milion de rom=ni dejaprezen]i `n Italia, dar care,datorit\ intr\rii Rom=niei`n UE, este destinat s\creasc\ din ce `n ce maimult, spre bucuria min-istrului Ferrero care, `ndelirul s\u comunist, aafirmat candid: "Cine `npolitic\ a fost premiat depopula]ie propun=nd fric\[i discriminare contra imi-gran]ilor, va trebui apoi s\]in\ cont de greutatea lorelectoral\" (...)

Av=nd `n vedere c\ imi-gran]ii stau `n mare parte`n Lombardia [i Veneto,cele dou\ Regiuni undest=nga continu\ s\ ob]in\`nfr=ngeri sonore `n ter-meni de consens electoral,este clar c\ voin]a din ce `nce mai presant\ de a legaranta dreptul de vot

merge exclusiv `n direc]ia(...) de a modifica conduc-erea celor dou\ regiuni, `nciuda unei alte p\r]i a pop-ula]iei: padanii. Partidulrom=nilor va fi urmat departidul chinezilor? De celal muslmanilor?»

«Imigran]ii care vorvota pot fi o arm\ cu dublut\i[. Adic\ arma care s\`mping\ mul]i italieni s\mearg\ s\ voteze, contraacestei ipocrizii (adic\spun c\ `i fac s\ voteze peimigran]i pentru principiilede solidaritate, integrare,etc. etc., `n schimbsservesc doar s\ aduc\voturi st=ngii) [i deci osul\ care s\-i `mping\ peindeci[i s\ nu se las\c\l\ri]i de imigran]i, carear da peste cap societateanoastr\ `n toate aspectele».

Partidul rom=nilor, atacat pe blogul libero.it

Conferin]a de pres\ a avut succes `n mass-media


Vine din estul Europei [ialege un apartament între 80[i 100 de metri p\tra]i pecare pl\te[te circa 120.000de euro, luând un împrumut.Este profilul imigrantuluicare cump\r\ cas\, o figur\tot mai important\ pe pia]aimobiliar\ italian\.

Potrivit celor cuprinse înraportul 2006 "Imigran]ii [icasa", publicat recent deInstitutul de studii [icercet\ri "ScenariImmobiliari", în ultimii treiani tranzac]iile care au avutca cump\r\tor un imigrant aucrescut cu 19% ajungând, în2006, la 131.000 de unit\]i(16,3% din totalultranzac]iilor încheiate pepia]a reziden]ial\). Mai mareeste `ns\ cre[terea net\ fac-turat\ (valoarea caselorachizi]ionate) care, din 2004în 2006, a crescut cu 50%,trecând de la 10,2 miliarde la15,3 miliarde de euro.

Dac\ pia]a reziden]ial\r\mâne stabil\, în 2007 tran-zac]iile ar trebuie s\ ajung\la cota de 142.000, adic\17,7 miliarde de euro, întimp ce pân\ în urm\torii doiani o tranzac]ie imobiliar\din cinci ar trebui s\ fieîncheiat\ de imigran]i.

Case mai scumpe

Obstacolele principalepentru imigran]ii care vor s\cumpere o cas\ sunt cos-turile ridicate (bugetul aflatla dispozi]ie oscileaz\ între100.000 [i 130.000 de euro)[i oferta redus\. Timpii dec\utare a unei locuin]e aucrescut notabil, oscil=ndacum între 6 [i 9 luni.

~n ultimii trei ani, cheltu-iala medie pentru locuin]\ acrescut cu 25%, ridicându-sede la 93.000 la 117.000, [ipreviziunile pentru 2007 v\do cre[tere ulterioar\ de pân\la 123.000 de euro. O chel-tuial\ care r\mâne strânslegat\ de disponibilitateaunui împrumut bancar. Între2004 [i 2006, procentulpre]ului de achizi]ie acoper-it\ de împrumut a crescut dela 70,1% la 85,6%, [itendin]a, pentru anul în curs,este pentru o cre[tere ulte-rioar\.

Marea majoritate a imi-gran]ilor se orienteaz\ spreachizi]ionarea unei locuin]edin categoria mediu-joas\,dar este în cre[tere num\rulcelor care cump\r\ aparta-mente în imobile noi [i înzone reziden]iale (acumreprezint\ 15% din total, darpân\ în 2008 ar putea s\ating\ 20%). Aproapejum\tate dintre caselecump\rate de imigran]i auîntre 50 [i 80 de mp, în timpce 4,5 % sunt sub 30 de mp,iar 8,5% între 30 [i 80 mp.~n fine, 27,5% dintreachizi]ii se refer\ la aparta-mente între 80 [i 100 mp, întimp ce numai 5,1% au caobiect case peste 120 mp.

În alegerea casei este totmai presant\ cererea exis-ten]ei unei re]ele eficiente detransport public [i posibili-tatea de a avea leg\turi bunecu locul de munc\.

Case rom=ne[ti

Imigran]ii achizi]ioneaz\cu prec\dere în Nord (în73% dintre cazuri în 2006)în timp ce tranzac]iile înCentru (22% din total) [i înSud (5% din total) reprezint\abia un sfert dintre vânz\ri-cump\r\ri. La Roma 22,5%dintre casele achizi]ionate aufost alese de imigran]i (darvor fi 25% în 2007 potrivitstudiului) în tip ce la Milanoprocentul de vânz\ri-cump\r\ri de c\tre imigran]idin total a fost în 2006 de10,5% (va sc\dea la 9% în2007). Dac\ se ia în consid-erare repartizarea regional\

Lombardia, Veneto [iPiemonte ating u[or împre-un\ 50% din valoareanum\rul total de vânz\ri-cump\r\ri (în capul listeiLombardia cu 17,4%).

Categoria cea mai consis-tent\ de cump\r\tori sose[tedin Europa de Est (33,8%din total), românii [ialbanezii în frunte, urmeaz\imigran]ii din subcontinentulindian (19,1%), apoi chinezii(14,6%) [i nord-africanii(14%). În multe cazuri -explic\ studiul efectuat de"Scenari Immobiliari" -alegerea de a cump\ra estelegat\ de dificultatea de ag\si proprietari dispu[i s\dea o cas\ în închiriere, decre[terea exagerat\ a chiri-ilor, dar [i de dorin]a de reîn-tregire familial\.

Rom=nii, frunta[i lacump\rat case `n Italia

Raportul"Scenarii imobil-iare": Str\inii pre-fer\ împrumutulpentru locuin]\, `nlocul `nchirierii

~n 2006, 131.000de str\ini [i-au luatcase, cu 20% maimul]i ca `n 2005

Comunitatea ceamai activ\ pe pia]aimobiliar\ din Ro-ma [i provincie es-te cea româneasc\,c\reia îi este atri-buit un procent de20,8% din toatetranzac]iile.

Inps a reevaluat aloca]iilefamiliale [i de maternitateacordate de Prim\rii. Iat\valorile pentru 2007:

- 122,80 euro, aloca]iapentru nucleul familial,prev\zut\ pentru familiile cu trei sau mai mul]i copii. Indicatorul Situa]ieieconomice, pentru nucleelefamiliale compuse din cincimembri, trebuie s\ fie egalsau inferioar valorii de22.105,12 euro;

- 294,52 euro (pentru untotal de 1.472,60 euro), pen-tru aloca]ia de maternitatepentru na[teri, încredin]\ri

preadoptive [i adop]iile f\r\ încredin]are care auavut loc de la 1 ianuarie la

31 decembrie 2007; în acest caz, noua valoare aindicatorului situa]iei

economice (ISE) pentrunucleele familiale compuse din trei compo-nen]i trebuie s\ fie egal\ sau inferioar\ sumei de30.701,58 euro.

N.B. Aloca]ia pentrunucleul familial este rezer-vat\ cet\]enilor UniuniiEuropene (vechi [i noi, deaceea pot prezenta cerere [ipolonezii, [i românii), întimp ce cea de maternitatepoate fi cerut\ [i de mameleextracomunitare, cu condi]ias\ fie titularele unei c\r]i de[edere.

Elvio Pasca

Noile aloca]ii familiale [i de maternitate


La conferin]a de pres\ dela `nceputul lui aprilie `ncare a fost prezentat, Raica[i-a motivat astfel op]iuneapentru un partid de dreapta:"Românii au tr\it o lungaperioad\ sub regimul dictato-rial comunist [i pentru mul]idintre ei este de neconceput[i în Italia s\ voteze stânga".Gheorghe Raica a subliniatîn conferin]a de pres\ c\intrarea sa în politic\ îiimpune, de acum încolo, s\vorbeasc\ cu titlu personal [inu în calitatea sa depre[edinte al asocia]iei saude membru fondator al LigiiRom=nilor din Italia.

"Am decis s\ intru înLega Nord, mi[care politic\la care sunt legitimat, pentruc\ b\t\lia sa nu este împotri-va str\inilor, ci împortivacelor care nu respect\ legile[i comit infrac]iuni. Suntconvins c\ este o lupt\corect\, [i pentru protec]iacelor care au intrat regula-mentar în aceast\ ]ar\, au unloc de munc\ [i vor s\ seintegreze. Fenomenul imi-gra]iei neregulare nu ajut\integrarea, ci o împiedic\,pentru c\ creaz\ în cet\]eniprejudecata în privin]astr\inilor".

Gheorghe Raica a atacatchiar din prima clip\ coali]iade st=nga, condus\ de actu-alul primar Scagni, din

Alessandria: "GrupareaScagni nu a f\cut nimic pen-tru str\ini [i pentru inte-grarea lor. Numai a vorbit,dar nu a pus la dispozi]ieniciun instrument pentru aajuta dialogul. Femeile noas-tre cu diplom\ s-au transfor-mat în îngrijitoare. Româniivor este s\ se integreze,având îns\ posibilitatea s\-[imen]in\ propriile tradi]ii [ipropria cultur\, care estefoarte apropiat\ de cea ital-ian\, având în vedere c\ sun-tem latini [i cre[tini".

"Sunt foarte fericit deaceast\ candidatur\ - a afir-mat [eful grupului LegaNord din Consiliul regionalOreste Rossi, prezent la con-ferin]ade pres\ - caredezminte toate acuza]iile derasism care au fost lansate înmod demagogic [i nejustasupra Ligii. Dac\ un str\invine regular în ]ara noastr\,respect\ legile noastre,munce[te, pl\te[te taxele, seintegreaz\ în cultura noastr\,pentru noi nu sunt probleme.R\mâne de în]eles c\ cinecomite infrac]iuni sau vio-leaz\ legile trebuie s\ seîntoarc\ în ]ara sa.

[i apoi, dincolo de faptulc\ românii sunt cet\]enicomunitari, aminti]i-v\ c\sunt tocmai str\inii regu-lamemntari cei care cer sus[i tare o lege puternic\

asupra imigra]iei [i care nutolereaz\ clandestinitatea [iilegalitatea, pentru c\ primiicare au de suferit din cauzaimigra]iei necontrolate suntstr\inii cinsti]i care sunt penedrept discrimina]i [i privi]icu suspiciune".

Ari: "Modificarea din interior"

Gheorghe Raica este unadintre surprizele alegerilorcomunale viitoare laAlessandria, pentru c\ va ficandidat pe lista Lega Nord.Candidatura lui Raica nu îlscandalizeaz\ pe EugenTerteleac, pre[edinteleAsocia]iei Românilor înItalia.

"Candidatura unuicet\]ean român pe lista LegaNord - comenteaz\ EugenTerteleac - este numai unsemn al timpurilor care seschimb\. Odat\ cu intrarea înUE [i posibilitatea de a votala alegerile administrative,noi românii suntem curta]iacum de toate for]elepolitice".

Nicio problem\ deci s\vede]i un român într-un par-tid cunoscut pentru unelelu\ri de pozi]ie xenofobe?"Nu, dimpotriv\ -comenteaz\ Terteleac - credc\ o candidatur\ ca aceea alui Raica va folosi la modifi-carea din interior a mental-it\]ii leghiste".

Andreea Gagliardi

{i Lega Nord vrea voturi de la rom=ni

Gheorghe Raica, anticomunist convins

Nu numai Udeur este interesatde voturile rom=nilor. A[a cumam anun]at `n "GazetaRom=neasc\", `nainte de anun]uloficial, Lega Nord din

Alessandria (Piemonte) l-a incluspe listele pentru consilieri comu-nali pe Gheorghe Raica, 33 deani, originar din Moldova Nou\,rezident de cinci ani `n Italia.

Raica, c\s\torit [i tat\ a doi copii,este traduc\tor la tribunal, stu-dent la [tiin]e juridice, pre[edinteal A.R.I.A., asocia]ia românilordin provincia Alessandria.

Ajută-nesă-i redăm o faţă

Cu primăria romeicontra noii sclavii

proiect de integrare socialăşi însoţire în muncă pentru minorii străini

Pentru informa ii: www.progettopalms.it

Pentru a oferi ajutorul t u: RES Registrul Solidarit ii 060606.

Manpower - Piazza Velasca, 6 - Milano - Tel. 02 85465401

i dac persoana pe care o c ut mai fi chiar tu?

Manpower ofer un curs de formare profesional munc pentru îngrijitoare iangajarea de c tre familii din Milano.

C ut m persoane cu o bun cunoa tere a limbii italiene, scris-vorbit.Candidat(a/ul) ideal are o sensibilitate înn scut io atitudine natural în raporturile interpersonale. Se cere mai ales sprijinul în gestiunea domestic , de asemenea asisten a dedicat persoanei. Este pe lâng aceasta apreciat disponibilitatea din partea candidat(ei/ului) de a convie ui cu cel asistat.Înainte de a începe raportul de munc , candida ii selecta i vor participa la un curs de formare gratuit, pe timpul c ruia vor înv a no iuni de baz privind primul ajutor, buc t rie i gestiunea muncilor domestice, de asemenea aprofundarea limbii italiene.La terminarea cursului li se va oferi o oportunitate de munc la familiile din Milano. Pe lâng acestea, se ofer cazare i mas la familia de destina ie.

Candida ii interesa i, de ambele sexe, vor trebui s se prezinte la filiala Manpower din Piazza Velasca nr. 6 la Milano, cu permisul sau cartea de edere, sau cu documentul de identitate valabil..Cei interesa i sunt invita i s consulte regulamentul de protec ie a datelor personale conform legii 196/03 pe site-ul www.manpower.itMANPOWER S.p.A. Înscris în Registrul Agen iilor pentru Munc Sec ia I Aut. Min. Prot. N. 1116 SG eliberat în data de 26/11/2004

MANPOWER ITALIA este societatea lider în sectorul muncii.S lucrezi cu Manpower înseamn s te încredin ezi celor mai mari exper i în Resurse Umane. Datorit Filialelor noastre vei intra în contact cu cele mai importante firme, putem s î i oferim multe oportunit i de munc i sfaturi de munc .


Adio griului vechilor cantine, costisitoare pentru cel care le întreţine şi puţin apreciate de cei care sunt constrânşi să mănânce acolo. Tot mai mulţi lucrători iau masa cu Ticket Restaurant, bonul de masă pe care îl pot folosi unde şi când doresc.

Explozia a fost favorizată de un mecanism simplu şi convenabil.

Firmele care doresc să asigure mesele propriilor angajaţi pot să distribuie bonurile cumpărate de la Accor Service, lider în sector, care se pot utiliza în peste 95.000 de localuri cu care s-au încheiat a-corduri, răspândite în toată Italia. Bonurile pot fi acordate angajaţilor full-time sau part-time (chiar dacă în orarul de muncă nu este prevăzută pauza de prânz) şi, în general, tuturor lucrătorilor care au un raport de colaborare cu firma, deci şi celor care au un contract «pe proiect».

Avantajele sunt multe, atât pentru lucrător, cât şi pentru angajator. Ambii, în primul rând, economi-sesc: pe bonurile de masă, până la o valoare maximă de 5,29 euro pe zi, nu se plătesc nici taxe, nici contribuţii de protecţie socială, astfel încât la finele lunii sunt mai lejere pentru firmă costurile per-sonalului şi mult mai pline buzunarele lucrătorului. O facilitate care în schimb nu este prevăzută pentru indemnizaţiilede masă, care adesea sunt introduse în fluturaşul de salariu.

Angajatorul poate deduce în întregime costul pentru bonurile Ticket Restaurant din venitul pentru care va trebui să plătească taxele şi, pe lângă aceasta, îşi

simplifică viaţa. Nu trebuie să-şi asume to-ate costurile şi problemele legate de gestiunea unei cantine, se poate folosi de consultanţa experţilor de la Accor Services şi cu o singură factură lunară plăteşte bonurile de masă ale tuturor angajaţilor. Lucrătorul are în schimb posibilitatea de a alege zilnic barul, pizzeria, restaurantul sau alimentara în care să mănânce, pentru a se reîntoarce apoi la serviciu mai mulţumit.

Bonurile Ticket Restaurant a fost introduse în Italia la jumătatea anilor '70, când erau puţini lucrăto-rii care nu luau prânzul acasă. În 30 de ani, pe fondul noilor ritmuri de muncă şi a înlesnirilor intro-duse de lege, situaţia s-a schimbat net şi astăzi circa 2,5 milioane de persoane iau masa în afara ca-sei, utilizând aceste bonuri de masă. Printre ei sunt şi foarte mulţi lucrători imigranţi; aşa cum au crescut constant, ca număr, în ultimii ani, întreprinzătorii străini care în Italia au ales bonurile Ticket Restaurant, care graţie flexibilităţii lor pot garanta soluţii pe măsură şi firmelor mici, chiar ăi celor cu un singur angajat.

V-am stârnit curiozitatea? E uşor să vă informaţi şi nu costă nimic. Este de ajuns să sunaţi la numă-rul verde 800 834 039.

Prânzul costă mai puţin cu Ticket Restaurant.Sunt tot mai răspândite bonurile de masă, o alternativă mai convenabilă faţă de cantine şi indemnizaţii. Multe avantaje pentru lucrători şi angajatori.

Pe 16 aprilie, un rom=n ac\rui identitate nu a fost dat\publicit\]ii a murit strivit deun tractor `n zona Foggia, `nzona [oselei dintre Candela[i Cerignola. Portivit uneiprime reconstituri, rom=nul,`n v=rst\ de 39 ani, lucra peun teren agricol, cu tractorul.La un moment dat, din cauzaunei denivel\ri, utilajul s-ar\sturnat [i a c\zut `ntr-uncanal. Impactul a fost fatalpentru [ofer. Opera]iunile derecuperare a cadavrului aufost foarte dificile. La loculaccidentului au intervenitPompierii de la Foggia [ipersonalul de la 118.

Un alt muncitor rom=n,Nicu[or Z\voianu, de 44 ani,ani a murit pe 17 aprilie, pe

un [antier din Roma, zonaTorre Angela, `n viaAttavante degli Attavanti.Accidentul s-a petrecut `njurul orei 14.00. Potrivit uneim\rturii a unui coleg demunc\, Nicu[or `nc\rcasemai multe blocuri de ciment`ntr-o roab\, ridicat\ apoimecanic la `n\l]ime. La circa10 metri `n\l]ime, roaba`nc\rcat\ s-a dezechilibrat [ibuc\]ile de ciment au c\zutpeste muncitorul care se afladedesubt, strivindu-l.Rom=nul a primit primulajutor de la medicii de laserviciul de ambulan]e [i afost dus la spitalul TorVergata. La spital a ajuns`ns\ mort.

Fenomenul accidentelor

mortale de munc\, a[a-numi-tele “mor]i albe”, `ngrijore-az\ Italia. Pe 14 aprilie,pre[edintele GiorgioNapolitano [i-a exprimat“indignarea” pentru acestfenomen [i a cerut aprobareaunei legi care s\ duc\ lam\rirea siguran]ei la locurilede munc\.

Aflat `n Japonia, pre-mierul Prodi a afirmat c\pentru reducerea num\ruluide mor]i la locurile demunc\ nu e necesar\ o nou\legisla]ie, ci o mai maresupraveghere [i respectarearegulilor deja existente.

Martirii

Pe 17 aprilie, dup\

moartea lui Nicu[orZ\voianu, secretarul generalFillea Cgil din Roma [iLazio, Sandro Grugnetti, adeclarat: “{i ast\zi, Romaare martirul ei. Este a doua«moarte alb\» care se pro-duce `n [antierele din Lazio`n pu]ine zile, dup\ acciden-tul mortal c\ruia i-a c\zutvictim\ un constructor dinLatina. Din p\cate, sectorulconstruc]iilor din Roma [iLazio num\r\ foarte mul]imartiri.” Anul trecut, `nRoma [i Lazio au murit 23oameni pe [antiere, dintrecare 5 rom=ni.

~nc\ doi rom=ni mor]i la munc\De la `nceputul anului p=n\ acum, `n Italia s-au `nregistrat 304 cazuri

de accidente mortale la munc\. ~n acest m\cel de pe frontul muncii, cru-cile rom=nilor sunt din ce `n ce mai multe. Pe 16 aprilie, un rom=n dinFoggia a fost ucis de un tractor r\sturnat peste el, iar pe 17 aprilie, un altrom=n a fost strivit de un bloc de ciment, pe un [antier din Roma.

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie14 ROM+NI ~N ITALIA

Ziua, interviu cu p\rinteleConstantin B\l\uc\

În Italia prânzul

Poate ne cunoşti deja, pentru că Ticket Restaurant este o realitate prezentă în toată lumea, chiar şi în ţara ta de origine. Tichetul de masă Ticket Restaurant este soluţia cea mai uşoară şi convenabilă pentru a contribui la cheltuielile de masă ale propriilor angajaţi şi colaboratori, chiar şi a celor cu un contract part-time.Valabil intr-o vastă reţea de localuri afiliate (baruri, pizzerii, bufete, restaurante etc.), Ticket Restaurant permite organizarea în deplină libertate a pauzei de prânz, alegând în fiecare zi meniul preferat. Între afiliaţii noştri avem localuri cu bucătării de orice naţionalitate.În plus, Ticket Restaurant oferă multe avantaje şi economii concrete pentru societatea ta:

• scutire de obligaţii fiscale şi previdenţiale până la 5,29 euro de persoană pe zi;• deductibilitate totală a costurilor susţinute;• gestiune administrativă simplificată.

Descoperă imediat toate avantajele!

firmei tale cu Ticket Restaurant!Eşti un întreprinzător? Uşurează cheltuielile

www.Accor-Services.itwww.Accor-Services.it

nu e greu.

Se vorbeşte în italiană.

Sună la numărul verde

Situa]ia Bisericii OrtodoxeRom=ne din Italia, lipsit\ derecunoa[terea oficial\ a auto-rit\]ilor de la Roma, a creatdeja o controvers\ `n r=nduri-le celor peste un milion de ro-m=ni afla]i `n Peninsula lamunc\ sau la studii. Organiza-rea bisericeasc\ `n Italia seafl\ sub responsabilitatea Mi-tropoliei Ortodoxe Rom=ne aEuropei Occidentale [iMeridionale, cu sediul laParis, Mitropolie autonom\ `n

cadrul BOR, p\storit\ de ~naltPrea Sfin]itul P\rinte Iosif.Mitropolia `[i `ntinde juris-dic]ia asupra parohiilorrom=ne[ti din Fran]a, Elve]ia,Spania, Portugalia, Italia,Marea Britanie, Irlanda,Olanda [i Belgia, ca [i asuprac=torva m=n\stiri. ~PS Iosif s-a aflat chiar ieri (15 aprilie -n.G.R.) `n Italia unde celepeste 60 de parohii ortodoxerom=ne[ti, `mpreun\ cuAsocia]ia Rom=nilor din

Italia, Prim\ria Romei,Accademia di Romania [iAmbasada Rom=niei aus\rb\torit de Duminica TomiiPa[tele rom=nilor din Roma [idin `mprejurimi. Mii derom=ni au participat `n fa]aunei cruci `nalte de peste 20de metri la slujba celebrat\ deMitropolitul Iosif `n Pia]a TorVergata, unde `n 2000, anulJubileului, Papa Ioan Paul alII-lea a avut `nt=lnirea cutineri din `ntreaga lume.

P\rintele Constantin B\l\uc\,(foto) protopop pentru ItaliaCentral\ [i de Sud a acordatcotidianului Ziua din Bucure[tiun interviu pe tema recunoa[teriibisericii rom=ne[ti `n Italia.Interviul a ap\rut pe 17 apriliesub titlul “~n Italia nu exist\ nici

o biseric\ rom=neasc\” [i a fostrealizat de Jurnalistul VictorRoncea, [eful departamentului dePolitic\ Extern\ al cotidianuluiZiua. V\ prezent\m integral acestinterviu, primul pe aceast\ tem\acordat de reprezentan]ii bisericiidin Italia.

Reprezentan]iiBisericii OrtodoxeRom=ne sper\ cap=n\ la sf=r[itulanului s\ fie ob]inut\ din par-tea statului italian recunoa[tereaoficial\ de cultreligios

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15

“Sper\m s\ ob]inem recunoa[terea bisericii pân\ la sfâr[itul anului”

P\rintele ConstantinBalauca, protopop pentruItalia Central\ [i Meridional\,prezent la aceste manifest\ri,ne-a oferit detalii de ultim\or\ asupra statutului BisericiiOrtodoxe Rom=ne `n ]ara sor\Italia.

P\rinte, v\ rug\m s\ neprezenta]i situa]ia actual\ aBisericii Ortodoxe Rom=ne`n Italia.

«Sunt de aproape [apte anipreot `n Roma [i referitor lastatutul Bisericii noastre `nItalia pot s\ v\ spun c\ suntanumite nout\]i. Dac\ `n tre-cut reu[eam s\ avem o coezi-une printr-o colaborare cuArhiepiscopul de Paris, acumavem [i un Episcop Vicarpentru Italia, PS Siluan, [i, deanul trecut, au `nceput demer-surile oficiale pentru recu-noa[terea Bisericii `n Italia.»

Despre aceast\ chestiunevoiam s\ discut\m. Amprimit de la cititorii no[trinumeroase sesiz\ri privindfaptul c\ Biserica noastr\nu este recunoscut\ [i aredoar statut de asocia]ie. Ce`nseamn\ acest statut [ic=nd va fi recunoscut\ ofi-cial drept cult religios?

«Ea va fi recunoscut\ atun-ci c=nd noi vom reu[i s\ core-spundem exigen]elorlegisla]iei italiene. Pentru c\sunt anumite puncte obliga-torii la care noi `ncerc\m s\r\spundem acum c=t mairepede cu putin]\.»

Care sunt aceste impera-tive? Da]i-ne un exemplu.

«~n primul r=nd, ar trebuis\ avem o re[edin]\ episco-pal\ care s\ fie proprietateanoastr\. Chiar `n aceste zilefacem demersuri pentru acump\ra un apartament mare,la Roma, unde s\ fie stabilitsediul Episcopiei. Pentru c\bunurile patrimonialereprezint\ un punct nevralgicpentru recunoa[terea noastr\.

Noi avem `ns\ un atu foarteimportant pentru c\ neasem\n\m, ca mod de organi-zare, cu Biserica Catolic\.Suntem o biseric\ istoric\, iarparohiile func]ioneaz\ destulde bine. Suntem organiza]i [ila nivel de administra]ie paro-hial\, nu avem o administra]iehaotic\ [i asta ne va `nlesni,sper\m noi, ca p=n\ laCr\ciun s\ ob]inemrecunoa[terea.»

S\ `n]eleg ca un primimpediment ar fi sediul?

«{i sediul, dar [i statutul,pentru care acum s-a conce-put o ultim\ form\. Avemdeja sprijinul Universit\]iiRoma Tre `n acest sens, carese `ngrije[te de toate acesteaspecte legislative. Deja, `na-inte de Sfintele Pa[te, au fostaici ~PS Iosif [i PS Siluan [ine-am `nt=lnit cu responsabilidin partea Universit\]ii [i s-alucrat la ultimele detalii pri-vind statutul. Acest statut nupoate fi modificat u[or. Dup\ce se stabile[te ultima form\,va fi prezentat Ministerului deInterne [i nu mai po]i aduceu[or modific\ri textului. Deaceea trebuie s\ fim foarteaten]i c=nd elabor\m acesttext, pentru a nu fi obliga]i s\intervenim asupra textului `nurm\torii cinci - zece ani.Dac\ l\murim acest lucru,imediat vom reu[i [i cu sediulEpiscopiei. Deja avem acumplanurile pentru o m=n\stire anoastr\, pe un teren dona]iedin partea unui preot catolic,`n localitatea Mirabella din]inutul Benevento; apoi vom

achizi]iona un alt teren laRoma, toate aceste lucruriconferind ideea de stabilitate[i de seriozitate.»

P\rinte, exist\ practic `nacest moment o biseric\rom=neasc\ `n Italia?

«O biseric\ construit\ spe-cific ortodox\, nu. Suntemto]i oaspe]i fie `n s\lile paro-hiale, fie `n alte biserici, dar,`n general, suntem `n s\liparohiale sau `n s\li adiacenteBisericii Catolice. Dar estebine [i a[a pentru c\ putem s\venim `n `nt=mpinarea nece-sit\]ilor spirituale ale compa-trio]ilor no[tri. Sper\m `ns\ s\reu[im s\ construim c=t mairepede, nu neap\rat o Cate-dral\, c=t biserici mai mici [imai multe, pentru c\ existamul]i rom=ni r\sp=ndi]i `ntoat\ Italia.»

Crede]i c\ autorit\]ile ital-iene v\ vor sprijini `n vii-tor? M\ g=ndesc la faptul c\rom=nii reprezint\ una din-tre principalele minorit\]irecunoscute din Italia, careare drepturi pe m\sur\.

«Are [i drepturi, numai c\ne afl\m `nc\ `n aceast\ faz\de `nchegare, c=nd asocia]iiles-au `nmul]it foarte mult, darc=nd `nc\ nu avem o maturi-tate a colabor\rii efective `ntreanumite parohii [i asocia]ii.Plus c\ exist\ o anumit\ ne`n-credere din partea autorit\]ilorvizavi de aceste asocia]ii [i,prin urmare, aceast\ `nchega-re este mai lent\. Dar suntsemne bune. Mai ales recenta`nt=lnire care a avut loc `n

Duminica Tomii, care poate fiun bun semnal [i un bun`nceput de drum, o `nt=lnirefrumoas\ [i binevenit\. Pentruc\ ea d\ perspectiva cre\riiunei tradi]ii, ca `n fiecare an,de Duminica Tomii, to]ipreo]ii din Roma [i din `mpre-jurimi s\ se `nt=lneasc\ cuacele asocia]ii care se ocup\,`ntr-un fel sau altul, derom=nii de aici.»

~n concluzie, putem spera c\anul viitor Biserica Rom=n\`[i va dob=ndi statutulcuvenit?

«Sper\m ca asta s\ se`nt=mple chiar anul acesta,dac\ nu intervin alte situa]iiinterna]ionale. Exist\ dou\trepte de raporturi juridice `n-tre Biseric\ [i stat. Prima esterecunoa[terea, care d\ un anu-mit statut [i anumite drepturi,iar a doua este `n]elegerea(intesa) care d\ toate dreptu-rile cultului sau bisericii res-pective. Noi avem acumprima treapt\, dar alte bisericiau deja cu statul italian aceas-ta “intesa”, `ns\ unele au fostblocate ani de zile datorit\situa]iei interna]ionale com-plexe. Pentru c\ ei doresc s\acorde recunoa[tere doar ace-lor culte care au stabilitate,care nu creaz\ probleme stat-ului [i care `mp\rt\[esc valo-rile fundamentale universalvalabile. Iar noi facem partedin familia italian\ [i nu avemsitua]ii care s\ creeze tensiunicu statul italian, de care de-pinde aceast\ recunoa[tere.Cred c\ anul acesta Cr\ciunulne va aduce [i aceast\ bucuriede a fi recunoscu]i. ~n mo-mentul `n care vom fi recu-noscu]i, lucrurile se vorschimba destul de mult. Vomavea acces la terenuri, la fon-duri [i la multe alte facilit\]i [ivom `ncepe s\ construim bis-erici cu toate structurile anexenecesare pentru o mai bun\`nchegare a comunit\]ilorrom=ne[ti prezente `n Italia.»

(sursa: Ziua)


Din iunie, punctele de vân-zare Western Union aleGrupului ISI [i filialele ISIFinancial vor oferi solu]iileasigurative ale Grupului Arca.

S-a n\scut un proiect foarteimportant pentru a oferi tutur-or str\inilor din Italia un ser-viciu de protec]ie asigurativ\a persoanei [i a familiei, stu-diat în func]ie de necesit\]ilelor.

Ini]iativa este a societ\]iiISI Insurance, n\scut\ dinacordul semnat între ISIFinancial [i Arca Vita [i va fiactiv în scurt timp la punctelede vânzare Western Union aleGrupului ISI.

Obiectivul este acela de acontinua pe traseul deîmbog\]ire a ofertei pentruclien]i, al\turând serviciuluiobi[nuit de "money transfer"[i solu]iilor financiare [i decredit introduse recent prinintermediul ISI Financial, oofert\ de produse asigurative.

Iat\ cum o prezint\Directorul General de la ArcaVita, dott. Giorgio Munari, [iadministratorul Delegat de laISI Insurance, ing. AlessandroVoglino.

Ing. Voglino, cum se vaschimba serviciul punctelorde vânzare ale WesternUnion?

«Western Union este ast\zicunoscut\ mai ales pentru ser-viciul "Money Transfer", carepermite transferarea în toat\lumea de sume mici înnumerar în numai câtevaminute. Povestea sa, numeles\u, încrederea [i seriozitatea

demonstrat\ [i men]inut\ de-alungul celor 130 de ani ai s\ide istorie, constituie ogaran]ie sigur\ pentru mil-ioane de persoane care zilnicîn lume utilizeaz\ acest servi-ciu. Prin prezen]a unei oferteasigurative, centrul W.U.devine un punct de referin]\ [idatorit\ serviciilor legate denecesit\]ile de protec]ie, per-sonal\ [i a propriei familii,adeseori puternic sim]ite decei care sunt departe de cas\.»

Dott. Munari, ce servicii vaoferi ISI Insurancestr\inilor din Italia?

«Începând din iunie vor fidisponibile trei produsediferite, care au fost studiateîn mod specific pentru str\iniiprezen]i în Italia [i care deaceea, a[a cum este bineexprimat de numele alese, secaracterizeaz\ ca solu]ii"amice" ale clientului asigu-rat.

Oferta ini]ial\ este consti-tuit\ din: ISI FriendFUTURE, care garanteaz\ osus]inere economic\ pentrucei dragi în caz de deces, cu ocapacitate de pân\ la 50.000de euro; ISI Friend HOSPI-TAL, care garanteaz\ o ind-emniza]ie zilnic\ în caz deinternare, day hospital [i ser-vicii de asisten]\ medico-sani-tar\, printre care, în special,consulta]ii [i trimiterea unuimedic la domiciliul din Italia;ISI Friend MEDICAL care seadreseaz\ extracomunitarilordin Italia cu permis de [ederepentru turism sau studiu ofer\rambursarea cheltuielilor

medicale [i spitalice[ti dincauza accidentelor saubolilor.»

Ing. Voglino, cum pot aderapunctele de vânzareWestern Union la ini]iativ\?

«Este un proiect foarteinteresant [i plin de oportu-nit\]i. Titularii punctelor devânzare W.U. pot s\-[i sem-naleze interesul direct apelândnum\rul Verde Gratuit 800-900 300. Vom fi bucuro[i s\le prezent\m toate caracteris-ticile ini]iativei [i parcursulgratuit de formare pe carefiecare dintre cei interesa]i vatrebui s\ îl efectueze cu noipentru a putea s\ se califice caintermediar de asigur\ri.»

Dott Munari, care suntavantajele pentru punctulde vânzare [i care pentruclientul care achizi]ioneaz\un produs de asigurare?

«Prin intermediul pro-duselor de asigurare, punctelede vânzare W.U. î[i diversif-ic\ propria ofert\ cu un servi-ciu cu o amploare mai mare.

În acest fel titularul poate s\-[i fidelizeze clien]ii cu aju-torul unor solu]ii simple [iimediate, s\ ob]in\ o remu-nera]ie interesant\ din vân-zarea acestor produse, [i s\fac\ astfel s\ se dezvolteînsu[i punctul de vânzare,sus]inut ast\zi, în principal, deactivitatea de transferare abanilor.

Clientului, achizi]ionândprodusele de asigurare, i segaranteaz\ un ajutor în caz deprobleme de s\n\tate (ISIFriend Medical [i ISI FriendHospital) [i un ajutor pentrufamilie în cazul eveni-mentelor mai tragice (ISIFriend FUTURE), înt\rindastfel gestul pe care îlefectueaz\ atunci când trimiteacas\ sume de bani. Cine semut\ în str\in\tate pentruperioade foarte lungi, adeseaare nevoie de siguran]\ [i"prieteni" pentru a face fa]\momentelor dificile. Solu]iileArca cu numele "ISI Friend"sunt, dup\ p\rerea noastr\,r\spunsurile potrivite la acestenecesit\]i.»

A ap\rut proiectul de "Protec]ieasigurativ\" a str\inilor din Italia


«De mult îmi spuneau c\ar m=nca ceva românesc, iarocazia Pa[telui a fost ceamai potrivit\ ca s\ le satis-facem aceast\ dorin]\»,poveste[te FloricaLup\[teanu, consilieror\[enesc la Ivrea [ipre[edinta Asocia]iei ACER-IC.

Florica a f\cut voluntariatîn închisoare timp de maibine de un an de zile. Dindin luna februarie merge camediator intercultural lunea,mar]ea [i vinerea de la orele13.00 la 15.00, iar sâmb\tacontinu\ s\ mearg\ ca volun-tar. De circa o lun\ de zile oînso]e[te în vizitele lade]inu]i [i p\rintele DumitruBabul\, parohul bisericiiortodoxe de la Ivrea.

Împreun\ au mobilizatcâteva familii care aupreg\tit de mâncare pentrude]inu]i: o familie dinRoman a f\cut peste 100 desarmale, o familie din Bilcaa pus la b\taie cozonaciimari, moldovene[ti, magaz-inul de produse române[ti dela Castellamonte a donatsalamul, ca[cavalul, pâinea,cârna]ii de trei-patru tipuri,prosciutto, Florica a vopsit50 de ou\ [i a preg\tit sfeclaro[ie cu hrean.

"Cristos a `nviat"

În duminica Pa[telui, lacapela închisorii a sosit epis-copul Arrigo Miglio, care acelebrat o slujb\ pentru to]ide]inu]ii: români, moldoveni,italieni, senegalezi.

La sfâr[itul slujbei, epis-copul Miglio a dat cuvântulp\rintelui Babul\, care a vor-bit despre tradi]ia Pa[telui laromâni, despre obiceiul de avopsi ou\le ro[ii, despresemnifica]ia pe care o areprezen]a sa în ziua de Pa[tila închisoarea din Ivrea. {ipentru a ilustra toate acestea,ajuta]i de cei doi cori[ti pen-

tru care au ob]inut autoiza]iaspecial\ de intrare, a dattonul la cântarea de Pa[ti"Cristos a înviat din mor]i".

«Pe trei voci, "Cristos aînviat" sun\ minunat. Dar pe25 de voci, sun\ sublim.Cântau cu to]ii cu lacrimi înochi, de r\suna capelaînchisorii. În via]a mea deparoh la Ivrea, este a douaoar\ c\ r\mân uimit de for]ape care credin]a o d\ oame-nilor în general [i românilorîn special. Prima oar\ a fostacum doi ani, tot de Pa[ticând la sfâr[itul slujbei amf\cut urarea de "Cristos aînviat!". Sutele de voci caremi-au r\spuns "Adev\rat aînviat" m-au redus la t\cerepentru câteva minute. P\reac\ se d\râm\ biserica deglasurile credincio[ilor, a[aau r\sunat zidurile», î[iaminte[te cu emo]ie p\rinteleDumitru.

La cântare au asistat to]icei prezen]i la slujb\,de]inu]ii de la nivelele 2 [i 3.Cei de la nivelul al patrulea,]inu]i în regim de siguran]\,n-au putut fi prezen]i, dar auurcat cori[tii [i la ei [i i-aubucurat cu cântecele ~nvierii.

Pachetele n-au ajuns

Dup\ slujb\, s-au împ\r]itfiec\ruia pachetele cumerinde. «Preg\tisem 22 depachete, c\ atâ]ianum\rasem. Sâmb\t\noaptea îns\ mai arestaser\

doi români [i doi moldoveni,pleca]i la furat, dar care n-aug\sit ce s\ fure [i au nimeritîn mâinile poli]i[tilor tamanbine în noaptea Învierii. Aupus to]i mân\ de la mân\ [ile-au f\cut por]ie de mâncare[i lor, chiar dac\ ace[tia n-aur\mas mult în închiosare.Dup\ câteva zile i-am întâl-nit prin Ivrea cu sticla debere în mân\», poveste[teFlorica, care mai adaug\:«~nainte de orice a[ vrea s\mul]umesc directoruluiînchisorii, il signor Marcello,care a dat dovad\ de o ome-nie deosebit\. E adev\rat c\cererea de a veni cu mâncareo f\cuser\ atât de]inu]ii, cât[i noi, cei de afar\ [i în gen-eral în aceste cazuri eaproape sigur c\ este apro-bat\. Dar dânsul e un omextraordinar. Gardienii aufost extrem de emo]iona]i [ide surprin[i de solidaritatea[i de spiritul de echip\ decare au dat dovad\ de]inu]ii,care de obicei sunt mai sus-picio[i, mai neîncrez\toriunul în cel\lalt», încheieFlorica.

Fiecare a primit a[adarpunga transparent\ cu pâine[i cozonac, precum [i cutiatransparent\ cu restul demerinde [i a plecat fiecare încelula sa.

Emo]ia de]inu]ilor

«A doua zi, lunea, cândm-am dus din nou la

închisoare, unul dintre ei mi-a spus: "A fost foarte bun.A[a de bun, c\ mi-am pus[erve]elul cu miros de sar-male într-o pung\ de plastic,ca s\-i r\mân\ mirosul [i cas\ o pot pune la nas din cândîn când, ca s\-mi aduc amin-te de cât de bune erau"»,continu\ s\ povesteasc\emo]ionat\ Florica, care nupoate s\ nu ofteze: «Asta afost adev\rata poman\, pen-tru oamenii \[tia care augre[it, e-adev\rat, dar care î[iisp\[esc pedeapsa, dar nu aupe nimeni aici s\ le adresezeo vorb\ bun\ sau s\ se gân-deasc\ la ei, m\car des\rb\tori».

Înainte de a închiea discu-]ia cu Florica, am mai între-bat-o: "Cine sunt de]inu]ii,ce fel de persoane, ce vârsteau [i de ce sunt acolo?"

«Majoritatea sunt tineri cuvârsta între 20 [i 30 de ani,tineri f\r\ antecedente, "laprima fapt\", cum s-ar zice,care au fost închi[i pentrudiverse motive: tâlh\rie, furt,tentative de omor,favorizarea prostitu]iei.Fiecare are povestea sa, iareu m\ duc cu sufletuldeschis s\-i ascult, atuncicând au de povestit. Uniisunt absolut speciali, a[acum e Cornel, care scriepoezii [i povestiri pe revistaînchisorii, revist\ intitulat\"L'Alba". În num\rul pe careîl am în mân\ e publicat\ opovestire minunat\: "Unasocietà sempre più individu-alista", "O societate din ce înce mai individualist\". Epovestea unui om singur,a[ezat pe o banc\ în parc, pelâng\ care trec zilnic, sute,mii de persoane, îns\ nimeninu-l bag\ în seam\. Dup\ ovreme îndelungat\ de aban-don [i singur\tate, omuluinostru îi moare fiul. Abiaatunci trec\torii încep s\-lobserve, când e prea târziu.

Viorica Nechifor

Pa[tele rom=nilor din `nchisoareDuminic\ 8 aprilie 2007 a fost

zi de Pa[ti cu ou\ ro[ii, sarmale[i cozonac [i pentru cei 22 dede]inu]i români [i moldoveni

din închisoarea "Casa Cir-condariale di Ivrea". Ini]iativade a organiza s\rb\toareaPa[telui [i pentru cei ce[i pl\tesc

gre[elile `n spatele gratiilor aapar]inut asocia]iei ACESRICdin Ivrea (Piemonte), condus\de Florica Lup\[teanu.

P\rintele Dumitru Babul\ [i Florica Lup\[teanu

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie18 LEGISLA}IE

În Gazzetta Ufficiale nr.72,din 27 martie 2007, a fostpublicat decretul de legeasupra liberei circula]ii [i a[ederii cet\]enilor Uniunii [i arudelor lor. Decretul legislativ,care a intrat în vigoare pe 11aprilie, adopt\ directiva comu-nitar\ nr.2004/38, care, desfi-in]ând cartea de [edere ca doc-ument ce permite [edereacet\]enilor Uniunii în Statelemembre, prevede c\ fiecarelegisla]ie intern\ poate cere înprivin]a lor "înscrierea laautorit\]ile competente" (art.8,pct.1).

Aceast\ posibilitate a fostexercitat\ de Statul italian prinintermediul regulamentului deînscriere în registrul de evi-den]\ a popula]iei a cet\]enilorUniunii, care este condi]ionat\nu numai de certificarealocuin]ei, ci [i verific\riicondi]iilor prev\zute de decre-tul de lege pentru exercitareadreptului de [edere în Italia.

Dreptul de [edere esterecunoscut cet\]enilor Uniuniicare exercit\ o activitate demunc\ în Italia, sau care dis-pun de resurse economicesuficiente pentru [ederea înItalia (sau care dispun de oasigurare medical\ sau de alttip de acoperire a riscurilor)sau care urmeaz\ un curs destudii sau de formare profe-sional\.

Decretul legislativ regle-menteaz\, pe lâng\ aceasta,dreptul de [edere a rudelorcet\]enilor indica]i mai suscare au un drept autonom de[edere, în func]ie de faptuldac\ sunt sau nu cet\]eni aiUniunii.

În timp ce pentru primeletrei luni de [edere nu suntprev\zute condi]ii sau for-malit\]i, pentru perioadele de[edere de peste trei luni suntprev\zute trei proceduri dis-tincte: cea legat\ de cet\]eniieuropeni ai Uniunii care au undrept autonom de [edere; cealegat\ de cet\]enii Uniunii,rude ale cet\]enilor cu drept de

[edere autonom; cea legat\ derudele cet\]enilor Uniunii, carenu au cet\]enia unui Statmembru.

Decretul legislativ indic\ipotezele de p\strare a dreptu-lui de [edere atunci când nu seîndeplinesc condi]iile care audeterminat recunoa[terea,introduce dreptul de [edere

permanent\ [i stabile[tesitua]iile de limitare a dreptu-lui de intrare [i [edere, disci-plinând [i prevederile legatede îndep\rtare.

Normele decretului legisla-tiv, dac\ sunt mai favorabile,se aplic\ [i rudei, din Uniunesau nu, a cet\]eanului italian.

În continuare se prezint\

disciplina con]inut\ în decretullegislativ, cu referire specific\la aspectele enumerate maijos:

1) înscrierea în registrul deeviden]\ a popula]iei acet\]enilor Uniunii cu drept de[edere autonom.

Noile norme pentru comunitari: Pe 6 aprilie 2007, ministerul de

Interne a emis Circulara nr. 19, careare ca obiect "Dreptul cet\]enilorUniunii [i a rudelor lor de a circula [ide a avea [edere liber\ pe teritoriul

Statelor membre". Prin aceast\ circu-lar\, ministerul explic\ decretulguvernului prin care se schimb\ total normele cu privire la neocomu-nitari. V\ prezent\m con]inutul

complet al acestei circulare, pe par-cursul mai multor numere din Gazeta Rom=neasc\. ~n acest num\r,prima parte. Intertitlurile apar]inredac]iei.

La `nscrierea laeviden]apopula]iei, trebuies\ demonstrezedisponibilitatearesurselor eco-nomice suficiente[ederii.

Cartea de [edere a ie[it la pensie. A[acum am anun]at `n ultimele numere aleGazetei Rom=ne[ti, românii, polonezii, ger-manii [i to]i ceilal]i cet\]eni ai UniuniiEuropene care vor s\ tr\iasc\ în Italia tre-buie acum doar s\ se înscrie în registrul deeviden]\ a popula]iei, f\r\ a mai trece pe laChestur\. Pe 11 aprilie a intrat în vigoaredecretul legislativ 30/2007, care adopt\ odirectiv\ european\ asupra "dreptuluicet\]enilor Uniunii [i a rudelor lor de a cir-cula [i a avea [edere liber\ pe teritoriulstatelor membre". Revenim cu mai multedetalii despre aceast\ schimbare important\`n via]a rom=nilor din Italia.

Primele trei luni, f\r\ formalit\]i

Potrivit noii legi, cet\]enii Uniunii pot s\stea în Italia pân\ la trei luni f\r\ niciocondi]ie sau formalitate, "cu condi]ia pos-esiei unui document de identitate valabilpentru expatriere eliberat de ]ara lor".Acela[i drept este extins rudelor lor extraco-munitare, cu condi]ia s\ aib\ un pa[aportvalabil [i s\ fi sosit în Italia cu o viz\ deintrare regular\.

Pentru o perioad\ de peste trei luni, `nschimb, pot s\ stea legal lucr\torii autonomi[i subordona]i, studen]ii [i oricine are o asig-urare sanitar\ [i resurse suficiente pentru anu deveni o povar\ pentru asisten]a social\.{i în acest caz, dreptul de [edere este extinsrudelor.

Rom=nii care vor s\ stea legal `n Italiapeste trei luni trebuie s\ cear\ la prim\rieînscrierea în registrul de eviden]\ apopula]iei, anexând documentele care atest\dreptul la [edere pentru mai mult de trei luniîn Italia. La momentul cererii, interesatului ise va elibera un atestat cu datele sale, domi-ciliul [i data prezent\rii cererii. Acest docu-ment, de fapt, va înlocui vechea carte de[edere pentru cet\]enii Ue, care prin aceast\nou\ lege este desfiin]at\.

Cet\]enii Uniunii care au prezentat cererepentru cartea de [edere înainte de 11 aprilie,se pot înscrie în registrul de eviden]\ a popu-la]iei cu chitan]a eliberat\ de Chestur\ sau dePo[ta italian\ [i cu declara]ia pe proprier\spundere privind îndeplinirea cerin]elorsolicitate de noua normativ\.

Dup\ 5 ani, [edere permanent\

Cet\]eanul UE care a avut [edere legal [iîn mod continuu timp de cinci ani în Italia,ob]ine dreptul la [edere permanent\, caregaranteaz\ egalitatea total\ cu cet\]enii ital-ieni. Continuitatea [ederii nu este oricumîntrerupt\ de absen]e sub [ase luni pe an saucu o durat\ superioar\, dac\ se datoreaz\obliga]iilor militare, sau pân\ la 12 luni con-secutive din motive relevante (graviditate [imaternitate, boal\, studiu, deta[are dinmotive de serviciu).

Elvio Pasca

Documentele de [edere, la prim\rie

Pentru [ederea legal\ e nevoie de o locuin]\...

2) înscrierea în registrul deeviden]\ a popula]iei a rudeicet\]eanului Uniunii, care arecet\]enia unui Stat Membru.

3) înscrierea în registrul deeviden]\ a popula]iei a rudeicet\]eanului Uniunii, care nuare cet\]enia unui statMembru.

4) p\strarea acestui drept.5) dreptul de [edere perme-

nent\.6) ob]inerea anticipat\ a

dreptului de [edere perma-nent\.

7) m\suri de îndep\rataredin Italia.

8) regim tranzitoriu.

1) Înscrierea în registrul deeviden]\ a popula]iei acet\]eanului Uniunii care aredrept autonom de [edere(art.7,9 [i 19)

Cet\]eanul Uniunii careinten]ioneaz\ s\ aib\ [edere înItalia pe o perioad\ peste treiluni este obligat s\ se înscrieîn registrul de eviden]\ a pop-ula]iei rezidente.

În privin]a cet\]enilorUniunii, se aplic\ legea [i reg-ulamentul de eviden]\ a popu-la]iei. La momentul cererii deînscriere este eliberat\ intere-satului o atestare, care con]inenumele, prenumele, adresadeclarat\ [i data prezent\riicererii de înscriere.

La aceast\ cerere, cu scopulde a simplifica procedurile dinsarcina administra]ie comu-nale, ar putea rezulta util\ s\se includ\ în atestarea pre-cizat\ comunicarea dedemarare a procedurii, con-form legii 241/1990 [i ulte-rioarele modific\ri.

Pe lâng\ documenta]iacerut\ pentru înscrierea în reg-istrul de eviden]\ a popula]ieia cet\]eanului italian careprovine din str\in\tate,cet\]eanul Uniunii trebuie s\produc\ urm\toarele docu-

mente:- În situa]ia [ederii pentru

motive de munc\, trebuie s\fie produs\ documenta]ia careatest\ activitatea de munc\exercitat\. Cet\]enii României[i Bulgariei, pentru exercitareaoric\rei activit\]i de munc\,vor trebui [i s\ prezinte actulde autorizare eliberat deBiroul Unic pentru imigra]ie,`n condi]iile specificate `n con-tinuare.

Veniturile [i asigurarea

- Cet\]eanul Uniunii caredecide s\ aib\ [edere în Italia,f\r\ a desf\[ura o activitate demunc\, de studiu sau de for-mare profesional\, trebuie s\demonstreze disponibilitatearesurselor economice sufi-ciente [ederii, pentru sine [ipropriile rude. Aceast\disponibilitate este autode-clarat\ de interesat, conformart.46 [i 47 din DPR445/2000.

Pentru cuantificarearesurselor economice sufi-ciente, se utilizeaz\ parametrulvalorii aloca]iei sociale, careeste pentru anul 2007 de5.061,68 de euro anual. Acest\valoare este considerat\ sufi-cient\ pentru [ederea solicitan-tului [i a unei rude. Baremultrebuie s\ fie dublat în cazul adoua sai mai multe rude careconvie]uiesc [i se tripleaz\dac\ rudele cu care solicitantulconvie]uie[te sunt patru saumai mult de patru. La calcu-larea venitului total se va ]inecont de eventualele venituridin partea rudelor cu caresolicitantul convie]uie[te(art.29, pct.3, lit.b din decretullegislativ 286/1998).

În plus la cerin]a venitului,cet\]eanul Uniunii trebuie s\produc\ documenta]ia careatest\ de]inerea unei poli]e deasigurare care acoper\ cheltu-

ielile medicale.- În ipoteza [ederii pentru

motive de educa]ie sau de for-mare profesional\ interesatultrebuie s\ produc\ documen-ta]ia care atest\ înscrierea la oinstitu]ie public\ sau privat\recunoscut\, de]inerea uneipoli]e de asigurare medical\ [idisponibilitatea resurselor eco-nomice, a[a cum este specifi-cat la punctul precedent.

Regimul tranzitoriu

În ceea ce prive[teexercitarea dreptului de [ederepentru motive de munc\, tre-buie s\ se ]in\ cont c\ cet\]enii]\rilor neocomunitare(România [i Bulgaria), legatde accesul la pia]a muncii facîn acest moment obiectul unuiregim tranzitoriu, care va durapân\ pe 1 ianuarie 2008.

Regimul tranzitoriuprevede c\ pentru cet\]eniiacestor ]\ri accesul la munc\

s\ fie liberalizat pentru unelesectoare, în timp ce pentrurestul s\ fie condi]ionat deexisten]a actului de autorizareeliberat de Biroul Unic pentruImigra]ie. În particular, acce-sul la pia]a muncii nu estesubordonat niciunei condi]iipentru munca sezonier\ [i pen-tru munca în urm\toarele sec-toare: agricol [i turistic hote-lier; domestic [i de asisten]\ apersoanei; construc]ii;metalmecanic; de conducere [icu calificare înalt\.

Pentru toate celelalte sec-toare de produc]ie - la carecet\]eanul României [iBulgariei accede în urmaeliber\rii actului de autorizarede c\tre Biroul Unic pentruImigra]ie - lucr\torul va trebuis\ prezinte acest document cuscopul înscrierii pentru evi-den]a popula]iei prev\zut\ dedecretul legislativ.

~n urma înscrierii în reg-istrul de eviden]\ -condi]ionat\ nu numai decerin]ele men]ionate, ci [i deverificarea domiciliului - i sepred\ interesatului certificatulde înscriere. Acesta din urm\va trebui s\ con]in\ referirea lanormativa conform c\reia afost emis (art.9 din decretul îndiscu]ie). O referireasem\n\toare trebuie s\ fieînscris\ pe fi[a individual\ deînscriere a interesatului în reg-istrul de eviden]\ a popula]iei.

(continu\ `n num\rul viitor)

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 19

circulara 19 a ministerului de InterneTabel exemplificativ

Limite de venit Num\r componen]i

5.061,68 Numai un solicitant sau Solicitant + o rud\10.123,36 Solicitant + dou\ rude sau Solicitant + trei rude15.185,04 Solicitant + patru rude [i peste

Decretul legislativ prevede c\ `n cazul m\surii de refuzaresau de revocare a dreptului de [edere, este admis recursul latribunalul din locul unde domiciliaz\ solicitantul.

Aceast\ posibilitate de solu]ionare se poate pune în practic\de cet\]eanul Uniunii, care are sau nu drept de [edereautonom, c\ruia i-a fost respins\ sau revocat\ cererea deînscriere la eviden]a popula]iei din cauza ne`ndepliniriicondi]iilor prev\zute de decretul legislativ în discu]ie.

R\mâne valabil\ op]iunea interesatului de a prezenta recursla Prefect în 30 de zile de la comunicarea prevederii, în caz derespingere a cererii din cauza neândeplinirii condi]iilorprev\zute de legea 1228/1954 [i dpr nr.223/1989.

Referitor la cet\]enii Uniunii care sunt actualmente în pos-esia C\r]ii de [edere în curs de valabilitate, [i deci sunt dejaînscri[i în registrele de eviden]\ a popula]iei rezidente, se con-sider\ oportun s\ se eviden]ieze c\ pân\ la expirarea titlului, înprivin]a lor nu subzist\ obliga]ia de a prezenta documenta]iaindicat\ de decretul legislativ.

Refuzul

... [i de un venit legal

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie20 FLAGRANT

Trecuse de pu]in ora 18.30când tân\ra femeie, angajat\ aunui call center, împreun\ cucâteva colege, a intrat înmetrou la sta]ia Amendola-Fiera. În timp ce celelaltetinere femei se opreau s\-[icumpere bilet, românca s-aîndreptat spre peron unde,f\r\ cuno[tin]a ei, o a[teptafostul so]. În mijlocul celor-lal]i c\l\tori a avut loc oceart\ furibund\. {i dintr-odat\ în mâinile românului aap\rut cu]itul cu care a lovit-ope Iuliana la gât, la câ]iva pa[ide pasegerii care a[teptausosirea trenului.

Între timp trenul a ajuns însta]ie [i lumea a fugit s\acorde ajutor femei aflat\ pejos într-o balt\ de sânge [iprintre prietenele Iulianei,care urlau [i plângeau.

Femeia, grav r\nit\, a fosttransportat\ de imediat la ser-viciul de urgen]\ laPoliclinico de c\tre o ambu-lan]\. Dar nu s-a putut facenimic, femeia a murit la spitalîn jurul orei 23.

Românul, imediat dup\agresiune, a fost blocat, celpu]in temporar de c=]ivac\l\tori afla]i în asteptare peperon. B\rbatul îns\ a aruncatcu]itul `ntre [inele metroului,s-a eliberat de oameni [i areu[it s\ fug\.

Personalul de la Atm (soci-etatea care gestioneaz\metroul) a dat alarma [i lalocul faptei a venit poli]ia.Românul a fost prins la pu]in\distan]\ de sta]ia Amendola-Fiera, pe via Carcano, cu aju-torul indica]iilor trec\torilor.El a spus imediat c\ victimaera fosta lui so]ie. Poli]i[ti l-au condus la Chestur\.

Peronul din Amendola-Fiera, pe partea cu direc]iaCadorna, unde a avut locomorul a fost închis `n aceasear\. Trenurile metroului nuau efectuat nici o oprire înacel punct a peronului tocmaipentru a permite Poli]iei s\efectueze cercet\ri [i s\ recu-pereze cu]itul care se g\sea pe[ine.

"Îmi cerea bani iar eunu am nici m\car unloc de munc\"

"Îmi cerea bani, tot timpul.Dar eu nu am un loc demunc\". Florin Drecin, învârst\ de 36 de ani cu domi-ciliul în Caprino Veronese, aexplicat astfel poli]iei motivuluciderii fostei so]ii. B\rbatul,care acum se afl\ la`nchisoarea San Vittore, esteacuzat de omor voluntar.

La momentul arest\rii,Florin Drecin avea înc\ înbuzunar cutia cu]itului folositpentru omor. Semn pentruinvestigatori c\ îl cump\raserecent [i cu scopul de a ucide.Un detaliu care agraveaz\pozi]ia cercetatului, pentru c\va fi u[or pentru acuzare s\insiste pe delictul premeditat.

Agen]ii patrulei l-au blocatpe Via Carcano, unde acesta aîncercat s\ se refugieze într-obox\. Decisiv\ pentru cap-turare a fost interven]ia a doituri[ti bulgari de 27 [i 29 ani,care l-au înfruntat pe uciga[ lamezanin [i au reu[it s\-ldezarmeze. Dar [i interven]iaunui italian de 45 de ani si aunui brazilian de 27 care aucoborât din tren exact înmomentul în care se desf\[uratragedia. L-au v\zut pe crimi-nal fugind în afara metrouluicu mâinile însângerate, l-auurm\rit [i au indicat for]elorde ordine direc]ia fugii.

Un rom=n [i-a ucis fostaso]ie `n metrou la Milano

S-a întâmplat înmetroul din Milano, lao or\ de vârf, pe 10aprilie. Un român de37 de ani, FlorinDreciu, [i-a înjunghiatîn gât fosta so]ie,Iuliana Drecin, 29 ani.Agresiunea a avut locpe peronul sta]ieiAmendola-Fiera a lin-iei ro[ii a metroului.Femeia a murit lascurt timp la spital, iar rom=nul a fost arestat.

166.105.612 Stranieri in Italia

PENTRU O VIA}| PENTRU O VIA}|

~N ITALIA

Afl\ totulAfl\ totuldespre drepturile taledespre drepturile tale

EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA"

~}I R|SPUND IMEDIAT

de luni pân vineri, de la 10.00 la 19.00costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclus

LINI{TIT|LINI{TIT|LA ~NTREB|RILE TALE DESPRE:

Decretul fluxurilorPermisul de [edereSanatoriaExpulzareaViza de turismViza de studiuUniunea European\Re`ntregireaCartea de [edereCet\]enia

Reziden]aC\s\toriaPermisul de conducereConvertirea permisuluiAsigur\riAmenziPartita IvaDeclara]ia de venituri Contribu]ii menajere

Pe 27 februarie jefuise un cuplu oprit cu ma[ina în fa]acimitirului Chiaravalle, la Milano. Fata povestise îns\ cara-binierilor c\ a v\zut deja acel b\rbat [i c\ îl mai poaterecunoa[te o dat\. Când l-a v\zut pe strad\ a sunat la 112 [i afost arestat. Este vorba despre un român de 20 de ani,T\nasie Marian, domiciliat `n tab\ra de romi din Chiaravalle.Potrivit acuza]iilor, în noaptea de 27 februarie, Marian ar fispart geamul cuplului aruncând `n el cu o bujie de motor. I-aamenin]at apoi pentru a le da tot ce aveau asupra lor. Înmomentul arest\rii t=lharului, carabinierii i-au g\sit în buzu-nar mai multe buc\]i de bujii [i o br\]ar\ de aurinscrip]ionat\, potrivit anchetatorilor, provenit\ din furt.

Arestat la Milano jefuitorul de cupluri

Metroul din Milano, scena unui omor

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21

B\tr=na de 78 ani, bolnav\de diabet era întins\ pe pat, înimposibilitate de a se deplasa,[i cerea disperat\ ajutor: setemea s\ nu intre în com\ dincauza lipsei insulinei. ~n cam-era al\turat\, închis\ cu cheia,era îngrijitoarea românc\ înstare total\ de confuzie, prad\alcoolului.

C=]iva vecini au auziturletele de ajutor disperate aleb\trânei [i au sunat la 113. Lafa]a locului a venit o patrul\de interven]ie. Poli]i[tii aus\rit gardul [i apoi s-auapropiat de ferastra de la careproveneau urletele. Au ridicatjaluzeaua [i au intrat în dor-mitor. Aici au g\sit-o peb\trân\, într-o stare puternic\de agita]ie, continu=nd s\cear\ ajutor. B\tr=na a expli-cat c\ a fost abandonat\ de`ngrijitoare: “Nu [tiu cum s\fac, nu pot nici m\car s\

merg”. A fost chemat\ imedi-at ambulan]a de la VeronaEmergenza. Între timp,agen]ii au c\utat-o pe îngriji-toare. Intrând în locuin]\, auajuns pân\ la camera român-cei, închis\ cu cheia. ~ntr-oprim\ faz\, rom=nca nu vroianici s\ deschid\ u[a. Apoi,dup\ insisten]ele agen]ilor,femeia a permis accesulpoli]i[tilor. Cazul ei era la felde grav din punct de vederemedical: femeia era în stareclar\ de confuzie, beat\,aproape de com\ alcoolic\. Amurmurat câteva cuvinteneinteligibile, dar s-a în]elesimediat c\ [i pentru ea eranevoie de îngrijiri medicale.

Cele dou\ femei au fostinternate în spital, cu diagnos-tice diferite [i, în acela[i timp,românca a fost arestat\ pentruabandonarea persoanei bol-nave.

“M-am închis în camer\”,a explicat femeia investigato-rilor, “pentru c\ eram exas-perat\ de cererile continue alefemeii”. Problema judiciar\ s-a rezolvat urgent la tribunal:îngrijitoarea, de 42 de ani, afost condamnat\ la [ase luni,cu suspendare, pentru aban-donarea b\trânei. Judec\toruli-a interzis [i s\ mai locuiasc\`n casa b\trânei.

Îngrijitoarea rom=nc\ erabeat\. Din aceast\ cauz\“uitase” s\ presteze îngrijirilenecesare unei diabetice.

B\trâna `ngrijit\, salvat\ depoli]ie, risca s\ intre în com\din cauza neadministr\rii insu-linei. Episodul a avut loc

recent la Verona [i a fostrelatat de cotidianul L’Arena.Rom=nca a fost condamnat\ la[ase luni.

Îngrijitoarea beat\ a “uitat” de diabetic\

Avea o datorie pe carenu o putea onora [i pentrua-i face pe creditorii s\i s\cread\ c\ banii i-au fostfura]i, a simulat [i denun]atun jaf. Dar din victim\ aajuns acuzat pentru simula-rea infrac]iunii [i alarmare.Un român de 27 de ani,C.C., în urm\ cu circa olun\, ceruse interven]iacelor de la 113 povestind c\ a fost agresat [i jefuit de 1.000 de euro. Spusesec\ jefuitori erau trei tinericare au fugit la bordul unuiAudi A4, de culoare gri.Operatorul de la Poli]ie atrimis la locuin]arom=nului, la Val Vomano(provincia Teramo) opatrul\ [i ambulan]a: româ-nul a fost [i consultat la ser-viciul de urgen]\, unde i s-aprognosticat vindecarea încâteva zile. Ancheta, îns\, aar\tat unele contradic]ii îndeclara]iile b\rbatului, carenu a reu[it s\ furnizezedescrieri mai detaliate aleagresorilor s\i. Schimbareasitua]iei a fost produs\ deimaginile filmate de insta-la]ia de televiziune cu cir-cuit închis a unui local carese afla tocmai în locul încare a spus românul c\ afost agresat: pe imaginile`nregistrate nu era nici ourm\ de agresiune.

Nu poate pl\ti odatorie, simuleaz\un jaf

Român c\utat pentru exploatareaprostitu]iei, prins la Civitavecchia

Asociere pentru comiterea deinfrac]iuni finalizat\ cu sechestrarede minori, ]inere în sclavie, extorsi-uni, jafuri [i o lung\ list\ deinfrac]iuni “minore” cum ar fiagresiunile [i amenin]\rile. Acestea

sunt acuza]iile formulate dedirec]ia districtual\ Antimafia aProcuraturii din Roma împotrivalui S.R., un rom=n în vârst\ de 29de ani capturat de carabinierii dinCivitavecchia, în centrul ora[ului.

B\rbatul era un exponental unei organiza]ii criminalecu ramifica]ii în România [iItalia. ~n 2005 a fost cercetatde magistratura român\. Eraspecializat în exploatareaprostituatelor, recrutate înRomânia cu promisiunea unuiloc de munc\ [i a unei vie]iimai bune în Italia. Femeileerau apoi for]ate s\ fac\ trotu-

arul, erau b\tute, amenin]ate[i cateodat\ violate pentru a leconvinge s\ pl\teasc\.

Denun]area tuturor fapte-lor, în 2005, a fost efectuat\tocmai de una dintre victimecare, dup\ ani de persecu]ii, acedat, povestind totul Procu-raturii din Roma. Atunci au`nceput cercet\rile lungi, exte-nuante [i articulate între Italia,Austria [i România. Pân\ pe30 mai 2005, când S.R. îm-preun\ cu 40 de “colegi” auajuns în c\tu[e la ordinulDirec]iei Antimafia.

Apoi a fost pus `n libertatela pu]ine zile dup\ arestare,datorit\ unei ordonan]e a Tri-bunalului Libert\]ii, care i-a

deschis u[ile `nchisorii ReginaCoeli din cauza unui act deanchet\ netradus în limba ro-m=n\. A[a a început o perioa-d\ lung\ de fug\ a b\rbatuluide 29 de ani, declarat\ oficialde c\tre tribunalul din Romape 8 martie 2006.

În iunie 2005 s-a pierdutorice urm\ a inculpatului, pâ-n\ acum, când carabinieri l-ausuprins la Civitavecchia întimp ce încerca s\ intre pe opoart\ a unei cl\dirii din cen-tru. Fuga sa a fost protejat\doi ani de câteva documentefalse cu care românul [i-a as-cuns adev\rata identitate, pâ-n\ la confruntarea de neconte-stat a amprentelor digitale.


Alexandru GheorgheDumitrescu a fost numit înfunc]ia de consul general, [efal Consulatului General alRomâniei la Torino,Republica Italian\, potrivitdeciziei Guvernului din[edin]a de miercuri 11 aprilie2007.

Ministerul AfacerilorExterne va notificaautorit\]ilor ]\rii de reziden]\numirea lui Dumitrescu înfunc]ia de consul general.

Alexandru GheorgheDumitrescu va asiguradesf\[urarea în condi]ii nor-male a activit\]ii precum [ireprezentareacorespunz\toare a intereselorromâne[ti în cadrulConsulatului General alRomâniei la Torino.

Alexandru GheorgheDumitrescu a absolvitInstitutul de Construc]iiBucure[ti, a urmat un curs de

Management Comer], în1991, precum [i un curs deRela]ii Interna]ionale, în1999. Alexandru GheorgheDumitrescu cunoa[te italiana[i engleza.

Din 2003 [i pân\ înprezent, AlexandruGheorghe Dumitrescu a fostconsul în cadrulConsulatului general al

României la Milano.Decizia Guvernului este

conform\ prevederilor art.108 din Constitu]iaRomâniei, Hot\rârii deGuvern nr. 769/1999 privindRegulamentul consular,Hot\rârii de Guvern nr.100/2004, precum [i aleRegulamentului de organi-zare [i func]ionare a

Ministerului AfacerilorExterne, misiunilor diplo-matice, oficiilor consulare [iinstitutelor culturale.

Prin decretul nr.1186/2006, Agen]iaConsular\ a României laTorino a fost ridicat\ la ran-gul de Consulat General.

(Sursa: GuvernulRom=niei)

Alexandru Gheorghe Dumitrescu esteconsulul general al României la Torino

Asocia]ia “AU DI DO” (AUtogestioneDIversamente DOtati) organizeaz\ duminic\22 aprile 2007 la sediul Centro IncontroAu.Di.Do. din Via Pianezza 36, 10091Alpignano (TO) o manifestare de solidaritatecu ora[ul Butea (jude]ul Ia[i): “Una giornatainsieme per ..... Butea” (O zi împreun\, pentru...... Butea).

În program:- ore 12.30 - prânz pe baz\ de spaghetti

(spaghettata) (pe baz\ de rezervare la339/6184160, Nico) - pre]ul este stabilit prinofert\ voluntar\, minim 5 Euro.

- de la orele 14.30 - program cultural artis-tic (intrarea liber\) care cuprinde o scenetacomic\ “Il caffe’ della disperazione”(Cafeneaua disper\rii) - organizeaz\ Asocia]ia

“Insieme per”, muzic\ folcloric\ [i religioas\româneasc\ interpretat\ de Corul Bisericiicatolice române[ti Chiesa del Carmine Torino,prezentarea (prin diapozitive) a Operei de laButea (Ia[i, Romania), prezentare f\cut\ dec\tre Don Luigi [i Suor Elisabetta, dansuripopulare române[ti [i lecturi de poezie deMihai Eminescu.

Manifestarea î[i propune strângerea defonduri pentru realizarea unui Centru deprimire pentru b\trâni [i copii la Butea (Ia[i,România).

Colaboreaz\ la manifestare: Asocia]ia“Amici di Butea” (Romania), Asocia]ia “So-le”, Asocia]ia “Genitori insieme per Gru-gliasco”, Biserica catolic\ româneasc\ Chiesadel Carmine Torino, “Scout Torino 18”.

Prânz de solidaritate la Alpignano

www.stranieriinitalia.it

Portalul imigra]iei~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

VRE}I S| AVE}I SUCCES ~N AFACERI?

PUBLICITATE ~NGAZETA

ROM+NEASC|

telefon: 06 87410591telefon: 06 87410591

fax: 06 87410527 fax: 06 87410527

[email protected]@stranieriinitalia.it


Imagine deformat\ `n mass media

Conferin]a din 11 aprilie afost o nou\ ocazie de discu]ieale chestiunilor urgente [iproblematice ale emigra]iei,fiind centrat\ pe temaintegr\rii. S-au prezentat datestatistice ale imigran]ilordomicilia]i în Italia [i s-a dis-cutat despre politicalocuin]elor; minorii str\ini [inoile genera]ii; multiculturali-tate [i multireligiozitate,esen]iale pentru un nou modelde convie]uire.

În discursul de introducere,secretarul De Luca aeviden]iat necesitatea adopt\riiunei politici de integrare lanivel na]ional, atât din parteainstitu]iilor locale [i regionale,cât [i guvernamentale. Suntnecesare strategii [i interven]iidestinate adul]ilor, muncito-rilor, minorilor [i tinerilor. ~nparticular - a spus De Luca -prin integrare se în]elege unproces biunivoc, care implic\societatea italian\ [i imigran]iicare, cunoscându-[i reciprocobliga]iile [i drepturile, con-duc la o plin\ participare astr\inilor la via]a social\, eco-nomic\, cultural\ [i civil\ asociet\]ii în care tr\iesc, [iaccesul la toate serviciile înegal\ m\sur\ pentru to]icet\]enii.

C\l\toria ministruluiFerrero [i a secretarului DeLuca în toat\ Italia a fost oocazie important\ de a întâlni,de a asculta [i de a cunoa[tediferitele realit\]i existente înteritoriu [i a constituit o etap\esen]ial\ pe parcursul modif-ic\rii legii imigra]iei, a sub-liniat De Luca, care a ad\ugatc\ imaginea imigrantuluiprezentat\ de mass-media ital-ian\ este deformat\ [i nu core-

spunde cu realitatea: "Nu sevorbe[te niciodat\ despre celetrei milioane de emigran]i carelucreaz\ sau înva]\, ci numaidespre cine a `nc\lcat legea".

F\r\ ghetouri

Un moment aparte l-a con-stituit interven]iavicepre[edintelui ComisieiEuropene, Franco Frattini.Potrivit acestuia, integrareaeste o tem\ cheie `n politicaimigra]iei [i a politicii italieneîn general. Aceast\ tem\ estedezb\tut\ în momentul de fa]\[i în Parlamentul European,`ncerc=ndu-se s\ se ajung\ laun acord politic unanimîmpreun\ cu to]i [efii guver-nelor europene.

Frattini a pus accent peemigra]ia legal\ [i pe elim-inarea muncii la negru în toatesectoarele de activitate. Astfel,la nivel european, se anal-izeaz\ toate posibilit\]ile ca,pe viitor, fluxul migratoriu s\se desf\[oare într-un mod con-trolat, respectându-se legilefiec\rei ]\ri în parte.

Solu]iile posibile - a con-tinuat Frattini - ar fi creareanoilor locuri de munc\ în]\rile de origine aleimigran]ilor, prin `ncheiereaunor acorduri, în special cu]\rile din Africa, precum [isuspendarea fondurilor desti-

nate `ntreprinz\torilor carefolosesc muncitori f\r\ con-tract. În ceea ce prive[te par-cursul unei integr\ri adecvatea cet\]enilor str\ini, Frattini aindicat trei posibilit\]i princi-pale: educa]ia lingvistic\ [icivic\; o bun\ politic\ alocuin]elor, pentru a evita for-marea ghetourilor; [i elim-

inarea muncii la negru. Pentrua se realiza toate acestea esteîns\ nevoie de o puternic\ [iprecis\ voin]\ politic\.

Vicepre[edintele ComisieiEuropene a mai anun]at c\ înluna mai va prezenta un man-ual practic pe tema integr\rii,publicat în 23 de limbi, undesunt relatate toate proiectelef\cute în acest sens, [i c\ anulacesta, la Milano, se vadesf\[ura Forumul Europeanal Integr\rii.

În încheierea discursului,Frattini a f\cut un apel c\tretoate statele membre U.E. de acolabora pentru a ajunge la ohot\râre politic\ unic\ împotri-va rasismului [i xenofobiei,lege ce se va adopta anul aces-ta în Parlamentul European.

Ionu] Gabriel Rusu

Franco Frattini la Roma: “Cheiapoliticii imigra]iei, integrarea”

La încheierea c\l\toriei în Italiaemigra]iei [i în perspectiva con-struirii unui parcurs care s\favorizeze integrarea cet\]enilorstr\ini, ministerul Solidarit\]iiSociale a organizat, pe 11 aprilie, oconferin]\ sub titlul "Integrareaposibil\". La conferin]\ au inter-

venit Paolo Ferrero, ministrulSolidarit\]ii sociale, FrancoFrattini, vicepre[edintele ComisieiEuropene, secretarul de statCristina De Luca [i reprezentan]iai diferitelor institu]ii [iorganiza]ii: Caritas Italiana, Istat,Censis, Arci, Anci, Grupul Casa

ONC-Cnel, Asocia]ia G2,Comunitatea Sant'Egidio, Save theChildren, Funda]ia ISMU, profe-sori universitari de la Roma [iMilano. Participant la conferin]\ [iGabriel Rusu, care `n finalul`nt=lnirii a avut o discu]ie cuFranco Frattini.

Franco Frattini, salutat de Gabriel Rusu

Conferin]a a continuat cu interven]ii `n care s-a discutatdespre ob]inerea permisului de [edere; dificultatea g\sirii uneilocuin]e [i a unui loc de munc\ regular; a pred\rii limbii italiene;facilitarea acord\rii cet\]eniei; probleme legate de convie]uireapacific\ între persoane de na]ionalit\]i [i religii diferite; (etc.).

Concluziile au apar]inut ministrului Ferrero, care [i-a manife-stat satisfac]ia pentru munca pe care a desf\[urat-o în aceste luni,timp în care a cunoscut [i observat îndeaproape un univers depersoane, institu]ii [i asocia]ii angajate într-o manier\ serioas\ [iconcret\ pentru a administra un fenomen atât de complex cumeste cel al imigra]iei. A recunoscut modul mediocru în care s-auabordat la nivel legislativ toate chestiunile legate de imigra]ie [iintegrare. "Italia - a declarat ministrul - are nevoie de imigran]i [itrebuie s\ g\sim modul în care ace[tia s\ tr\iasc\ cu drepturidepline al\turi de to]i cet\]enii, iar cei care vor s\ vin\ aici, s\ ofac\ într-un mod legal, având astfel garan]ia siguran]ei personale[i a integr\rii sociale. Numai lucrând împreun\ vom reu[i s\ con-struim strada c\tre o societate care are la baz\ valoarea dialogu-lui [i a unei convie]uiri pacifice între persoane de etnii, culturi [ireligii diferite".

La terminarea conferin]ei am avut deosebita onoare [i pl\ceres\-i adresez personal vicepre[edintelui Comisiei Europene,Franco Frattini, salutul imigran]ilor din Italia, în special a celorromâni, [i s\-i mul]umesc pentru sprijinul deosebit pe care dom-nia sa l-a acordat [i îl acord\ României în general.

Concluzii

România în directRomânia în directAjunge un SMSAjunge un SMSlala 482505482505

PENTRU ACTIVARE

TRIMITE UN SMSLA 482505 I SCRIE:

PENTRU A TE ABONA

TRIMITE UN SMSLA 482505 I SCRIE:

OROSCOPO(1 sms pe zi)

SPORT(2-4 sms pe zi)

NEWS(2-4 sms pe zi)

ALLNEWS(news+sport)

ALLNEWS LIGHT(2 sms pe zi)

Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON)Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), ac-quario (v rs tor), pesci (pe ti)

Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la 482505 i scrie ORO <SEM-NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11Pentru dezactivare trimite un SMS la 482505 i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off)

*Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de € 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus , € 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de € 0,15 iva incluspentru fiecare SMS primit, € 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de € 3 iva inclus pe lun , € 5 iva incluspentru serviciul ALLNEWS. Pentru informa ii, trimite email [email protected], de la 9 la 18.

(pl te ti la fiecare SMS primit*) (plata lunar anticipata*)

Powered by


“Se c=nt\ muzic\ popular\,pentru c\ asta place oame-nilor. Manelele au disp\rut depe scena festivalului”, sublini-az\ Sandu Botezatu, care este[i liderul forma]iei Tomis dinGala]i. Duminica, sute derom=ni din Roma [i din `mre-jurimi `[i dau `nt=lnire lacap\tul metroului din Roma,pentru a se `nt=lni [i a seajuta. Aceste `nt=lniri ar puteafi valorificate [i de cei care auceva de spus comunit\]ii, facsau vor s\ fac\ politic\ laRoma [i caut\ audien]\.Daniel Bostaca, pre[edinteleasocia]iei Roma-nia, afirm\:“~i invit\m `n fiecareduminic\ pe cei care s-au afir-mat sau vor s\ se afirme ca

lideri politici ai comunit\]ii,s\ vin\ s\ le vorbeasc\ celorprezen]i. Exist\ un partid alrom=nilor din Italia care, afludin Gazeta Rom=neasc\, sepreg\te[te de alegeri adminis-trative, dar nu i-am v\zutniciodat\ aici, s\ `ncerce s\intre `n contact direct cucomunitatea. Pentru candida]iiacestui partid ar fi el pu]in unbun exerci]iu de comunicarepolitic\ direct\. Am datele decontact a candida]ilor partidu-lui pentru Civitavecchia,Frosinone, Ladispoli [i Latina[i `i voi invita duminica aici,s\ le vorbeasc\ oamenilordespre planurile lor `n folosulcomunit\]ii”.

~n acela[i timp, zona

rom=neasc\ din Anagnina arenevoie duminica de prezen]aunor preo]i ortodoc[i, maiafirm\ Bostaca: “Mul]irom=ni ar vrea s\ asculte oslujb\, s\ mearg\ la biseric\,dar poate nu [tiu unde sau nuau acel impuls cultural nece-sar. Ar fi foarte util\ prezen]aunui preot `n fiecare dumi-nic\, pentru a le da un semnoamenilor c\ biserica e al\turide ei [i aici. Cei mai mul]i dincei care vin la Anagnina suntmuncitori, oameni simpli, uniicu multe probleme, care aunevoie de biseric\”.

~n fine, un alt apel al aso-cia]iei este c\tre arti[ti: “~iinvit\m aici pe to]i cei cucalit\]i artistice. Le oferim un

`nceput de vizibilitate [i ooportunitate de a verifica dac\arta lor are priz\ la public.Am vrea poe]i care s\ recitepoezii rom=ne[ti, crea]ii pro-prii sau clasice, actori care s\pun\ `n scen\ mici piese”.

Anagnina, pia]\ liber\ de maneleSchimbarea s-a f\cut de mai

mult\ vreme la Anagnina, daracum a fost declarat\ oficial: “LaFestivalul Anagnina, manelele numai au acces”, afirm\ AlexandruBotezatu, directorul artistic al fes-tivalului organizat de c=]iva ani la

cap\tul metroului din Roma, `npia]a sta]iei Anagnina, de asocia]iaRoma-nia. Priorit\]ile asocia]ieisunt altele. Se va oferi spa]iu pen-tru afirmarea politic\ a reprezen-tan]ilor comunit\]ii rom=ne[ti [ibisericii ortodoxe rom=ne.

~n fiecare dumini-c\ [i de s\rb\torilelegale, de la 10 la18, Festival rom=-nesc la Anagnina

CINE SUNTEM

UNAR (Ufficio NazionaleAntidiscriminazioni Razziali) - OficiulNa]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarci-na de a controla [i de a garanta principulegalit\]ii tratamentului pentru oricine estevictima unei discrimin\ri sau a uneimolest\ri, cauzat\ de propria origine etnic\sau rasial\. Noul Oficiu este un punct dereferin]\ pentru to]i cei care doresc s\-[i vad\protejate propriile drepturi împotriva oric\reiforme de discriminare rasial\.

NUM|RUL GRATUITÎMPOTRIVA DISCRIMIN|RIIRASIALE: 800.90.10.10

UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit800.90.10.10, activ zilnic, de la orele 10.00la 20.00. Centrul de contact este disponibilîn italian\, englez\, francez\, spaniol\, arab\,rus\, român\, chinez\ mandarin\ [ifurnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijin vic-timelor discrimin\rilor rasiale.

Sunând la num\rul verde ve]i puteasemnala denun]uri [i ve]i putea face m\rturiiale faptelor, evenimentelor, procedurilor [iac]iunilor care prejudiciaz\, pe motive deras\ sau de origine etnic\, egalitatea trata-mentului dintre persoane.

Centrul de contact procedeaz\, atuncicând este posibil, la rezolvarea cazurilor sau,prin intermediul expertizelor Oficiului,înso]e[te subiectul discriminat pentru prote-jarea drepturilor sale.

SARCINA UNAR

În cazul în care prime[te vestea unoracte sau comportamente discriminatorii,UNAR furnizeaz\ asisten]\ [i sprijin în pro-cedurile de judecat\ sau administrative [i

poate desf\[ura anchete pe cont propriu cuscopul de a verifica existen]a fenomenelordiscriminatorii. Pe lâng\ acestea, Oficiuldesf\[oar\ o activitate conciliativ\ informal\cu scopul de a evita apelarea la justi]ie, cuobiectivul final de a îndep\rta rapid oricecomportament sau dispozitiv discriminatoriu.

Pe lâng\ acestea UNAR este implicat înactivit\]i de:

PREVENIRE - UNAR se adreseaz\opiniei publice prin intermediul campaniilorde sensibilizare, de educare în [coli [i deinformare la locul de munc\. Obiectivul esteîmpiedicarea na[terii [i form\rii de compor-tamente [i de acte discriminatorii, pentru aface ca principiul egalit\]ii tratamentului s\devin\ propriu patrimoniului educativ [i cul-tural al fiec\rui individ.

PROMOVARE - UNAR promoveaz\proiecte [i ac]iuni pozitive, îndreptate spreeliminarea de la r\d\cin\ a situa]iilor dedezavantajare datorate originii etnice saurasiale. Oficiul favorizeaz\ realizarea destudii, cercet\ri, cursuri de formare [i schim-buri de experien]\ pentru îndep\rtarea obsta-colelor la accesul la toate serviciile publice [iprivate de asemenea la exercitarea cu drep-turi depline [i cu bun\ [tiin]\ a drepturilorcivile [i sociale.

MONITORIZARE {I VERIFICARE- În fiecare an UNAR elaboreaz\ o relatareîn Parlament privind aplicarea efectiv\ aprincipiului de egalitate în tratament [i a efi-cacit\]ii mecanismelor de protec]ie [i orelatare c\tre Pre[edintele Consiliului deMini[tri privind activitatea desf\[urat\, pen-tru a aduce la cuno[tin]a organelor politice [ia opiniei publice progresele [i problemeleîntâlnite în ac]iunea de lupt\ împotriva dis-crimin\rilor rasiale.

Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale

Pariuri legale în Italia

De ast zi i în puncteleDe ast zi i în puncteleî i po i deschide un cont de joc sau po i cump ra un card de reînc rcare.

începe s pariezi!începe s pariezi!

WWW.GLOBET.ITWWW.GLOBET.ITonlineonline

prin telefonprin telefon

euro

euro1010

gratisgratis 4006620F174006620F17

Imediat!!!Imediat!!!Înregistreaz -te

i folose te codul:

Dac vrei sdevii un punct a liatISI-GLOBETsun la 06/87410555pentru informa ii.

sau în punctelesau în punctele


B\sescu `[i anun]aseposibila demisie

Pre[edintele precizase `nc\de acum c=teva zile c\, va lua`n calcul demisiona, dar nu-mai dup\ votul prin care, e-ventual, se hot\r\[te suspen-darea sa, urm=nd ca `n func]iede evolu]ia politic\, s\ iadecizia cea mai responsabil\."Nu mi-e team\. Niciodat\ oac]iune care m\ duce `n fa]aelectoratului nu m\ sperie,pentru c\ o s\ am bunul-sim][i `n]elepciunea s\ nu m\ maiduc atunci c=nd [tiu ca nu potob]ine votul. ~n momentul defa]\, cred c\ cea mai bun\solu]ie este prezentarea `n fa]aelectoratului"

Pre[edintele: "Eu aminterpretat mult maibine Constitu]ia"

~n opinia [efului statului,votul din Parlament nu`nseamn\ doar un vot pentrusoarta lui Traian B\sescu, ciacest gest este mult maiimportant. Din punctul s\u devedere, motivele invocate de partidele politice nu`nseamn\ `nc\lc\ri aleConstitu]iei.

"Eu am interpretat multmai bine Constitu]ia. AvizulCur]ii Constitu]ionale consacr\ un pre[edinte careare obliga]ia de a fi activ", aspus pre[edintele TraianB\sescu.

Cei doi ani de mandats-au desf\[urat `n litera[i spiritul legii

Dup\ ce a citit un paragrafdin motiva]ia Cur]ii, pre[edin-tele a spus: "ArgumenteleCur]ii Constitu]ionale con-firm\ c\ cei doi ani de mandats-au desf\[urat `n litera [i spir-itul legii". Totodat\, pentruB\sescu, avizul Cur]ii facedin procesul de suspendaredoar un act politic care nu areacoperire constitu]ional\."Niciunul, repet, niciunul dincapetele de acuzare formulatede comisia de anchet\ sau deini]iatori, PSD, nu a fost con-

firmat de Curte ca fiind o`nc\lcare a Constitu]iei" aexplicat pre[edintele.

Acesta a mai sus]inut c\dorin]a unora de a avea unpre[edinte decorativ, care s\tac\, s\ nu se implice, s\ nuvorbeasc\ de fraude, s\ nuvorbeasc\ de corup]ie, e "undeziderat pe care trebuie s\a[tepte s\-l vad\ `ndeplinitatunci c=nd Rom=nia va aveaalt pre[edinte, dar nu `n tim-pul mandatului meu".

5 minute [i... se duce

De asemenea, TraianB\sescu a subliniat c\, la cinciminute dup\ ce Parlamentular decide suspendarea sa, vademisiona din func]ie, pentrua l\sa electoratul s\ judececine este mai potrivit:pre[edintele Rom=niei sau"cine [tie cine". ~n cazul `ncare pre[edintele va demo-siona, se va asigura un interi-mat la Cotroceni, iar dup\ treiluni se vor organiza alegeripreziden]iale anticipate.

{eful statului a mai ar\tatc\ avizul negativ al Cur]iiConstitu]ionale face dinac]iunea de suspendare a sadin func]ie "doar un actpolitic", subliniind c\ nu vanegocia cu nimeni. "Eu amsufletul `mp\cat `n rela]ia meacu rom=nii [i cu Constitu]ia",iar ceea ce se va `nt=mpla `nParlament "este o deciziepolitic\ [i trebuie luat\ caatare".

B\sescu: "Dac\ Parlamentul m\suspend\, la 5 minute demisionez!"

Pre[edintele Rom=niei, Traian B\sescu asus]inut, mar]i, 17 aprilie, c\ va demisiona dinfunc]ie, dac\ Parlamentul va vota suspendareasa din func]ie. Suspendarea [efului statului va fivotat\ de parlamentari, joi, 19 aprilie, dup\ ceCurtea Constitu]ional\ a dat un verdict negativsolicit\rii de suspendare a pre[edintelui pemotiv de "`nc\lcare grav\ a Constitu]iei". Deasemenea, Curtea a motivat `n decursulaceleia[i zile, de ce faptele pre[edintelui nu con-stituie o `nc\lcare a legii fundamentale, con-sacr=nd rolul activ al pre[edintelui.

Pre[edintele ]\rii poate participa la orice[edin]\ de Guvern, poate cere demisia pre-mierului [i a [efilor serviciilor secrete, poatecere redeschiderea unor dosare, poate expri-ma opinii de politic\ intern\ [i extern\ [ipoate p\stra leg\turile cu orice partid, potrivitCur]ii Constitu]ionale.

"Pre[edintele are libertatea s\ participe laorice [edin]\ a Guvernului", spune CurteaConstitu]ional\ a României (CCR) în moti-varea avizului negativ pe care l-a dat în 5aprilie cererii PSD-PC-PRM de suspendare apre[edintelui Traian B\sescu.

Magistra]ii CCR au mai stabilit c\ solic-itarea pre[edintelui de revocare din func]ie apre[edin]ilor celor dou\ Camere aleParlamentului [i cererea demisiei primului-ministru reprezint\ "exprimarea unor opinii [ipreferin]e politice ale domnului TraianB\sescu, [i nu acte de decizie". În opinia

Cur]ii, pre[edintele ]\rii are dreptul s\ criticemagistra]ii sau s\ cear\ redeschiderea unoranchete, întrucât "prerogativeleconstitu]ionale ca [i legitimitatea democratic\pe care i-o confer\ alegerea lui de c\tre elec-toratul întregii ]\ri îi impun pre[edinteluiRomâniei s\ aib\ un rol activ.

Curtea mai constat\ c\ pre[edintele aredreptul de a emite opinii politice [i de a faceobserva]ii, f\r\ ca aceast\ atitudine s\ poat\ fi"caracterizat\ ca un comportament contrarConstitu]iei". Magistra]ii Cur]ii Constitu]io-nale consider\, totodat\, c\ pre[edintele poateavea leg\turi cu partidele politice f\r\ ca, prinConstitu]ie, s\ i se interzic\ acest lucru.Potrivit Cur]ii, [eful statului "are libertatea s\decid\ care sunt «problemele urgente [i deimportan]\ deosebit\» cu privire la care s\consulte Guvernul, precum [i forma în cares\ aib\ loc consultarea".

Verdictul Cur]ii: Pre[edintele poate s\ aib\ un rol activ

Traian B\sescu consider\ c\ nu a `nc\lcat Constitu]ia


PSD va vota suspendarea luiTraian B\sescu

Partidul SocialDemocrat, organiza]ia carea ini]iat demersulsuspend\rii din func]ie a[efului statului, [i-a prezen-tat pozi]ia fa]\ de acestdemers prin pre[edinteleMircea Geoan\. Acesta adeclarat, luni, 16 aprilie,dup\ [edin]a Biroului Per-manent Na]ional al partidu-lui, c\ PSD va vota pentrususpendarea din func]ie alui Traian B\sescu. LiderulPSD a motivat aceast\decizie deoarece, se dore[teca `n acest fel s\ se terminecu "orice specula]ie" [i"intoxicare" cu privire la"a[a-zisa schimbare depozi]ie a social-democra]ilor" `n leg\tur\ cuatitudinea fa]\ de sus-pendarea pre[edintelui.

Cu toate acestea, Geoan\a adimis c\: "Nu ascund c\au existat voci care au spusc\ suspendarea [efului stat-ului este inoportun\, dac\acesta `[i d\ demisia. Darpozi]ia noastr\ politic\ esteclar\ [i neechivoc\ pentrususpendare", a spuspre[edintele PSD.

Geoan\: "Geoan\ estecel mai bine plasat dela PSD"

De asemenea, MirceaGeoan\ a mai spus c\ lanivelul conducerii nu s-adiscutat `nc\ despre even-tualele formule de candi-datur\ la alegerile prezi-den]iale anticipate. "Nuexist\ `ns\ nicio ezitare dinpartea conducerii partiduluisau a mea s\ punem `n fa]\`n aceast\ eventualitate pecel mai bine plasat dintre

liderii PSD `n sondajele deopinie. ~n acest moment,Geoan\ este cel mai bineplasat de la PSD", a afirmatGeoan\.

T\riceanu face apel la con[tiin]a parlamentarilor

Partidul Na]ional Liberalurmeaz\ s\ decid\, oficial,cum voteaz\ ini]iativa PSDde suspendare a luiB\sescu. ~n luarea acesteihot\r=ri, premierul C\linPopescu T\riceanu va con-voca o `nt=lnire cugrupurile parlamentare,unde se va discuta aceast\problem\. Se pare `ns\, c\premierul vrea s\ le spun\senatorilor [i deputa]ilor s\

voteze a[a cum le dicteaz\con[tiin]a. A[adar, acestgest poate fi catalogat ca un`ndemn la votul pentru sus-pendare, `ntruc=t T\riceanusus]ine demersul PSD, iarvotul PNL va fi decisivpentru suspendarea luiTraian B\sescu.

"Ne-am cam lungit cucriza politic\"

La finalul `ntalnirii cureprezentantii liberaliloreuropeni (ALDE), pre-mierul T\riceanu a subliniatc\, sper\ ca prin votulParlamentului, privind sus-pendarea [efului statului,scena politic\ s\ fie eliber-at\ de o disput\ inutil\. Maimult, el sus]ine c\ aceast\

criz\ politic\ "s-a cam lun-git" [i ar putea afectaeuroalegerile din toamn\."O dezbatere care ar fi afec-tat\ de alte subiecte politiceparazite cum sunt cele dinzilele acestea [i o campanieelectoral\, de asemeneaafectat\, nu ar fi `n folosulalegerii celor mai bunireprezentan]i. Sper c\ se vag\si o solu]ie la nivelulParlamentului [i c\lucrurile, fie c\ vor fidecise pentru suspendare,fie pentru a nu fi suspendat,vor permite s\ se degajezescena politic\ de aceast\disput\ inutil\ care seam\n\cu lupta unei persoane de a-[i p\stra func]ia pe care oare", a apreciat premierul.

Boc: "T\riceanu aadus minciuna `nrela]iile cu UE"

Pre[edintele PartiduluiDemocrat, Emil Boc, a crit-icat faptul c\ premierul a"exportat criza politic\ pecare a generat-o" `n Croa]ia,`n contextul ultimei salevizite oficiale, unde "l-adezinformat" pe comisaruleuropean pentru justi]ie [iafaceri interne, FrancoFrattini. Potrivit lui Boc,primul ministru a "adusminciuna `n rela]iile cuUniunea European\",ad\ug=nd c\ la fel a f\cut-o[i social-democra]ii.

Partidele parlamentare au`nceput negocierile, sta-bilirea eventualelor candida-turi `n caz de alegeri prezi-den]iale anticipate [i maiales [i-au f\cut publice

pozi]iile cu privire la votulpe care `l vor acorda parla-mentarii pentru demiterea[efului statului. VotulParlamentului asupra sus-pend\rii din func]ie a

pre[edintelui va avea loc, celmai probabil, `n aceast\s\pt\m=n\, `n func]ie demomentul la careLegislativul va primi avizulCur]ii Constitu]ionale.

Partidele stabilesc strategia `n cazul

Geoan\ se consider\ apt pentru func]ia de [ef al statului

Parlamentarii democra]i vor vota cubilelele la vedere `mpotriva propunerii desuspendare a pre[edintelui B\sescu.Anun]ul a fost f\cut Emil Boc, care a pre-cizat c\, Biroul Permanent Na]ional al PDa decis ca parlamentarii partidului s\ par-ticipe la [edin]a Parlamentului `n care seva dezbate suspendarea.

Liderul PD a explicat c\ democra]i vor

vota `mpotriva propunerii de suspendare,cu bilele la vedere, "pentru a elimina oriceambiguit\]i". Conform lui Boc, [eful statu-lui "a deranjat" clasa politic\, prin demer-surile sale de condamnare a comunismu-lui, de desecretizare a peste dou\ milioanede dosare de Securitate [i prin demersurilereferitoare la "fo[tii b\ie]i de[tep]i" dineconomie.

Democra]ii vor vota cu "bilele" la vedere pentru B\sescu


Totodat\, liderul democrati-a mai repro[at premieruluic\ acesta "se aga]\ descaun", d=nd ca exempluac]iunile sale legate de anu-larea alegerilor anticipate,am=narea alegerilor pentruParlamentul European [ialierea cu PSD.

PLD va p\r\si sala `n momentul votului

Pre[edintele TheodorStolojan a declarat, dup\[edin]a Biroului Politic alPartidului LiberalDemocrat, c\ parlamentariiPLD vor participa la dezba-terile din plenulParlamentului cu privire lasuspendarea din func]ie a[efului statului, dar vorp\r\si sala `n momentul

votului. "Parlamentarii PLDse vor retrage din plen `nmomentul `n care se vasupune la vot suspendareadin func]ie a pre[edinteluiRom=niei, deoarecerespect\ decizia Cur]iiConstitu]ionale, care aar\tat c\ nu exist\ argu-mente constitu]ionale pen-tru care Traian B\sescu s\fie sanc]ionat deParlament", a explicatStolojan.

~nt=lnire de tain\`ntreVadim Tudor [iDan Voiculescu

Ca urmare a ultimelorevenimente de pe scenapolitic\ rom=neasc\ auap\rut [i negocierile `ntrepartidele parlamentare cuprivire la cum vor "muta"

`n cazul demersului de sus-pendare a lui TraianB\sescu. O astfel denegociere s-a petrecut `ntreliderii a dou\ partide dinopozi]ie, Corneliu VadimTudor de la PRM, respectivDan Voiculescu, de la PC.~n urma `ntrevederii,

pre[edintele PC a refuzat s\prezinte concluziilediscu]iei, declar=nd `ns\ c\,`n cazul unor alegeri prezi-den]iale anticipate, varefuza s\ candideze, [i aanun]at c\ membrii conser-vatori vor vota pentru sus-pendarea pre[edintelui.

suspend\rii pre[edintelui B\sescu

Pre[edintele Traian B\sescu ar fi sus]inut, la un eventualreferendum privind demiterea sa, de c\tre 42% dintrealeg\tori, `n timp ce 31% ar vota pentru schimbarea sa dinfunc]ie, relev\ un sondaj realizat de Data Media [i InstitutulPro. Conform cercet\rii, 17 la sut\ dintre subiec]i nu [tiucum vor vota sau nu sunt hot\r=]i, 9 la sut\ nu ar merge lavot [i 2 la sut\ nu vor s\ r\spund\. `n ceea ce prive[te vino-va]ii crizei politice, B\sescu nu mai este perceput singur caprincipal vinovat. El `mparte, `n prezent, acest statut cuprimul-ministru T\riceanu. Ambii sunt v\zu]i ca vinova]iprincipali pentru ruperea Alian]ei [i pentru criza politic\actual\. Cercetarea sociologic\ a fost efectuat\ `n perioada27 martie - 1 aprilie 2007, pe un e[antion reprezentativpentru popula]ia adult\ a Rom=niei, de 1.200 persoane, iarmarja de eroare maxim\ ^/- 2,7%.

Opozi]ia ar trebui s\ se prezinte cu un candidat unic lapre[edin]ie în eventualitatea unor alegeri preziden]ialeanticipate, a declarat, luni, 16 aprilie, pre[edintelePartidului România Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor.El a afirmat c\ aceast\ idee este vehiculat\ "înParlament", la nivelul tuturor for]elor politice, ca unic\solu]ie pentru a "zdrobi orice adversar".

C.V. Tudor a spus, îns\, c\ adversarul de temut nu vafi Traian B\sescu, deoarece acesta nu va mai candidapentru înc\ un mandat în fruntea ]\rii.

"Cu dosarul Flota, pe care îl are el, în orice stat demo-cratic, de drept, un asemenea mafiot ar fi în pu[c\rie", aafirmat liderul PRM, precizând c\, dup\ suspendare,acest dosar al [efului statului ar putea fi redeschis.

În ce prive[te candidatul unic, Vadim Tudor a sus]inutc\ nici un partid de opozi]ie, cu excep]ia PRM, nu are unpreziden]iabil.

El a afirmat c\ nu au existat consult\ri pe aceast\ tem\cu celelalte partide politice, PRM fiind, deocamdat\, înfaza în care "adun\ informa]ii".

"Dac\ eu voi fi acel candidat, este o garan]ie sut\ lasut\ c\ vom câ[tiga alegerile", a spus C.V. Tudor.

C.V. Tudor: "Dac\ voi fi candidatulunic al opozi]iei la pre[edin]ie, 100%vom câ[tiga"

Pre[edintele Uniunii Democrate Maghiare din România,Marko Bela, a declarat, mar]i, c\ sunt [anse minime caUDMR s\-[i desemneze un candidat pentru Pre[edin]ie încazul în care, în urma unei suspend\ri din func]ie, TraianB\sescu ar demisiona provocând astfel organizarea de alegerianticipate. Marko Bela a explicat c\ pentru UDMR candidat-ul la alegerile preziden]iale a avut rolul de a sprijiniforma]iunea în alegerile parlamentare.

"UDMR a avut candidat la func]ia de pre[edinte din maimulte motive. Pe de-o parte, am reu[it s\ ne formul\m oofert\ pentru întreaga societate din România, astfel am reu[its\ amplific\m campania noastr\ pentru alegerile parla-mentare. În cazul nostru, foarte sincer, trebuie s\ v\ spunacest lucru, un candidat la Pre[edin]ie a ajutat la campaniapentru alegerile parlamentare, fiindc\ atunci când cele dou\alegeri au avut loc simultan toat\ aten]ia presei, electoratuluis-a concentrat pe candida]ii pentru Pre[edin]ie. Dac\ alegerilevor fi separate, [i de acum încolo vor fi separate oricum, nuva mai exista aceast\ motiva]ie. Vom avea un motiv în minusîn ceea ce prive[te un candidat pentru alegerile preziden]iale",a spus Marko Bela.

Bela: "Sunt [anse minime ca UDMR s\-[idesemneze un candidat pentru Pre[edin]ie"


Conform INS, în luna fe-bruarie au fost înregistra]i16.402 n\scu]i-vii, cu 2,4 miimai pu]ini decât în lunaprecedent\, determinând orat\ a natalit\]ii de 9,9n\scu]i-vii la 1.000 locuitori(fa]\ de 10,3 la mie în lunaianuarie).

Num\rul deceda]ilor(20.482) a fost cu 5,1 mii per-soane mai mic decât în lunaianuarie, în consecin]\, pre-cizeaz\ INS, rata mortalit\]ii asc\zut de la 14,0 deceda]i la1.000 de locuitori, la 12,4‰.

Sporul natural negativ, careindic\ un deficit al n\scu]ilor-vii fa]\ de cel al deceda]ilor, asc\zut de la -3,7 mii persoaneîn luna ianuarie la -2,5 miipersoane în luna februarie.

Popula]ia României vasc\dea la 20,7 mil.locuitori în 2015

România va avea 20,7 mil-ioane de locuitori în 2015, cu2,5 milioane mai pu]in fa]\ denivelul de 23,2 milioaneînregistrat în 1990, întrucâtdeclinul se va men]ine înurm\torii ani, ca urmare amigra]iei [i mortalit\]ii, de[iva fi mai pu]in accentuat,estimeaz\ Banca Mondial\.

Sporul natural negativmediu a fost de 0,5% pe an înperioada 1990-2005, astfel c\popula]ia a sc\zut la 21,6 mil-ioane de locuitori în 2005,potrivit raportului anual alinstitu]iei financiareinterna]ionale privind indica-torii de dezvoltare la nivelglobal. Cea mai mare parte apopula]iei (69,8%) era în2005 în vârst\ de 15 pân\ la

64 de ani, iar categoriilecuprinzând locuitorii cuvârste de pân\ la 15 ani [i depeste 65 de ani aveau ponderiaproximativ egale în total, de15%.

Rom=nii tr\iesc maimult

Tendin]a de sc\dere a pop-ula]iei în România este con-trar\ celei de la nivel mondial,precum [i mediei în ]\rile dez-voltate [i cele în curs de dez-voltare, dar se mai reg\se[teîn unele state emergente dinregiune, cum ar fi Bulgaria,Ucraina [i RepublicaMoldova. În statele dez-voltate, inclusiv cele din zonaeuro, tendin]a în perioadaanalizat\ este de stagnare anum\rului popula]iei.Reducerea num\rului delocuitori este determinat\ atâtde o rat\ a natalit\]ii mai mic\decât cea a mortalit\]ii, cât [ide migra]ie.

Speran]a de via]\ înRomânia a urcat de la 70 deani în 1990 la 72 de ani în2005. De asemenea, s-a redusrata mortalit\]ii infantile de la27 la mia de n\scu]i vii la 16la mie, [i cea a mortalit\]iicopiilor sub cinci ani, de la 31la mie la 19 la mie. În stateledezvoltate, speran]a de via]\este de 76 de ani la b\rba]i [i79 de ani la femei, iar ratelemortalit\]ii la copii sunt sub10%.

Efectele migra]iei

Potrivit datelor B\nciiMondiale, migra]ia a dus lasc\derea popula]iei Românieicu 529.000 de persoane înperioada 1990-1995. Din ceîn ce mai multe persoane cuînalt\ calificare migreaz\ în]\rile cu venituri mai ridicate.

Muncitorii din str\in\tateau trimis rudelor r\mase înRomânia 4,7 miliarde dedolari în 2005, se mai arat\ înraportul institu]iei financiare.

Odat\ cu sc\derea

popula]iei în intervalul 1990-2015, s-a remarcat [i sc\dereafor]ei de munc\, de la 11 mil-ioane la 10,3 milioane. Acesttrend a fost înso]it de o u[oar\cre[tere a ponderii femeilor întotalul for]ei de munc\, la46,2%, specific\ statelor încurs de dezvoltare dinregiune.

Num\rul popula]iei ocu-pate în industrie [i agricultur\a sc\zut, dar se men]ine mairidicat decât în ]\rile dez-voltate, în special în cazulagriculturii, domeniu în carelucrau 31% dintre b\rba]iiromâni [i 33% din femei, fa]\

de 4% [i, respectiv, 2% înzona euro.

Datele arat\ [i o cre[tere aponderii lucr\torilor în ser-vicii, care se men]ine îns\ laniveluri de dou\ ori maireduse decât în stateleavansate economic, cu 34% lab\rba]i [i 42% la femei.

Num\rul copiilor carelucreaz\, unul din indicatoriide dezvoltare social\, este rel-ativ redus, la 1,4%. Rata[omajului este, de asemenea,redus\, iar cea mai mare partea [omerilor (66,9%) provinedin categoria persoanelor custudii medii.

Popula]ia Rom=niei, `n continu\ sc\dere

Popula]ia Românieicontinu\ s\ scad\,aceasta este concluziaInstitutului Na]ionalde Statistic\. Lunafebruarie a acestui annu a adus nicio ame-liorare a tendin]ei desc\dere a popula]iei.Natalitatea s-a situatsub nivelul mortali-t\]ii [i a avut dreptconsecin]\ un spornatural negativ alpopula]iei.

Num\rul c\s\toriilor [i divor]urilor cresc în România,informeaz\ Institutul Na]ional de Statistic\ (INS), sublini-ind c\ rata nup]ialit\]ii s-a modificat în urma adopt\riiLegii privind acordarea celor 200 de euro tinerilor afla]i laprima c\s\torie.

La oficiile de stare civil\ se înregistraser\, pân\ lasfâr[itul lunii februarie, 21.543 c\s\torii, în cre[tere cu 9,2mii comparativ cu luna precedent\, revenind 13 c\s\torii la1.000 de locuitori. Prin hot\râri judec\tore[ti definitive s-aupronun]at 3.250 de divor]uri, în cre[tere cu 1,8 mii cazuri,rata divor]ialit\]ii ajungând în luna ianuarie la 1,97divor]uri la 1000 locuitori fa]\ de 0,77‰ în luna prece-dent\. Cre[terea num\rului de divor]uri cu 368 a condus lao cre[tere a ratei divor]ialit\]ii de la 1,74 la 1,97 divor]urila 1.000 locuitori. De la începutul anului, de când a intratîn vigoare Legea privind sprijinul familiei la c\s\torie, princare se acord\ 200 de euro fiec\rui cuplu la primac\s\torie, au fost înregistrate 26.849 de c\s\torii, pentrucare s-au acordat 18.418.785 de lei, informa la începutullunii aprilie Ministerul Muncii, Solidarit\]ii Sociale [iFamiliei .

Cre[te num\rul c\s\toriilor, dar [i aldivor]urilor

Migra]ia a dus la sc\derea popula]iei cu 529.000 de persoane


Românii [i bulgarii careajung în Marea Britanie suntdispu[i s\ lucreze pe bani maipu]ini decât muncitoriipolonezi, care percep tarifemult mai apropiate de cele alelucr\torilor britanici, relateaz\pulica]ia "The Mail onSunday".

Polonezii s-au ajuns

Directorul unei firme deresurse umane a declarat c\muncitorii britanici primescacum mai multe contractedeoarece polonezii nu maisunt atât de ieftini. El apreci-az\ c\ tarifele cerute delucr\torii polonezi au crescut

deoarece vor un standard devia]\ mai ridicat decât cel cucare erau obi[nui]i. "Când auvenit aici, muncitorii no[tri îig\seau dormind noaptea pe[antiere. Acum au furgonete [ipropriile lor case [i vor aceia[ibani ca noi", a ad\ugat direc-torul.

Rom=nii [i bulgarii,solu]ia ideal\

Publica]ia britanic\relateaz\ c\ o reprezentan]\ aunei firme de recrutare amuncitorilor polonezi spunec\ num\rul constructorilor dinMarea Britanie va fi supli-

mentat de mucitorii români [ibulgari, care percep tarifemult mai sc\zute decâtpolonezii pentru serviciileprestate. Angajata firmei derecrutare e de p\rere c\lucr\torii din cele dou\ ]\rinou venite în UE vor fiexploata]i în Anglia, cel pu]inîn primii ani de la aderare.

Pe de alt\ parte `ns\, bri-tanicii se declar\ multumi]i denoile preten]ii financiare ale"instalatorului polonez", c\ciprin scumpirea serviciilor, pecare imigran]ii le presteaz\,englezii `ncep s\ `[i refac\afacerile, care au fost destulde mult afectate de sosirea `nMarea Britanie, `n urm\ cutrei ani, a rivalilor lor est-europeni.

"Primim mai multe con-tracte, deoarece polonezii numai sunt at=t de ieftini cumerau", a declarat CharlieMullins, directorul companieiPimlico Plumbers din Londra,care are 130 de angaja]i.

Un nou val de exploata]i

"În 2004-2005, pentru ren-ovarea unei b\i (...) perce-peam circa 2.000 de lire ster-line. Polonezii f\ceau acestlucru pentru 1.000 de liresterline", a precizat acesta."Acum, afl\m c\ poloneziipercep tarife mult mai apropi-ate de ale noastre [i uneorichiar mai mari", a ad\ugat el.

"Nu pare s\ se înregistrezeo sc\dere a num\rului demuncitori, dar am auzit c\sunt numere tot mai mari delucr\tori români [i bulgaricare vin aici", a declaratLaura Willingham, de laBaltic Recruitment Services,din Hartlepool, o agen]ie spe-cializat\ pe recrutarea munci-torilor polonezi. "Anticipez c\oamenii îi vor exploata peace[tia, pentru început. Eisunt în aceea[i situa]ie în carese aflau polonezii în 2004", aad\ugat ea.

Angajatorii britanici caut\muncitori români [i bulgari

Muncitorii români [i bulgari fac concuren]\instalatorilor [i constructorilor polonezi dinMarea Britanie! Publica]ia britanic\ "The Mailon Sunday" relateaz\ c\ angajatorii britanicisunt interesa]i tot mai mult de lucr\tori dinultimele dou\ ]\ri integrate în UE, pentru c\ace[tia sunt dispu[i s\ munceasc\ la pre]uri maimici decât colegii lor din Polonia.

România este una dintre principalele ]\ri exportatoarede muncitori califica]i, în special în Uniunea European\.Declara]ia a fost f\cut\ de pre[edintele Blocului Na]ionalSindical, Dumitru Costin, care spune c\ românii p\r\sesc]ara din cauza salariilor prea mici. Din aceast\ cauz\,România se va confrunta cu un deficit de for]\ de munc\, aad\ugat pre[edintele BNS.

"Acest tratament de dispre] manifestat fa]\ de resursauman\ din România, coroborat cu deschiderea pie]eiromâne c\tre alte pie]e vor duce la un deficit de for]\ demunc\. Da, românia este un exportator de for]\ de munc\bine preg\tit\", a declarat Dumitru Costin, pre[edinte BNS.

Sindicali[tii sus]in c\, în fiecare an, sute de muncitoriromâni specializa]i în diferite meserii se angajeaz\ înstr\in\tate. Lipsa muncitorilor califica]i se resimte deja înindustria naval\, în industria aeronautic\ [i construc]ii.

Românii se angajeaz\ în str\in\tate pentru salariile maimari. Un specialist în industria aeronautic\ are înRomânia, în medie, un venit de 500 de euro, în timp ce înstr\in\tate salariul acestuia poate dep\[i 2.000 de euro.Deficitul for]ei de munc\ nu pare s\ îngrijoreze autorit\]ileromâne, de[i statul român aloc\ anual peste 40 de milioanede lei pentru calificarea muncitorilor. Sindicali[tii sus]in c\doar investitorii str\ini vor reu[i s\ stabilizeze for]a demunc\ în România.

România, exportator de muncitorinecalifica]i

Angajatorii britanici se orienteaz\ sprelucr\torii din Rom=nia [i Bulgaria, ]\ri care auaderat la UE de la 1 ianuarie, deoarece ace[tiasunt dispu[i s\ presteze servicii la pre]urireduse, av=nd `n vedere c\ instalatorii [i con-structorii polonezi au majorat tarifele,aduc=ndu-le la nivelul firmelor britanice spe-cializate.


Re]inut din nou dup\ numai 24 de ore

Miron Cozma, supranumit [i"Luceaf\rul huilei", a dat `n judecat\statul rom=n, cer=nd desp\gubiri depatru milioane de euro, pe motiv c\ afost de]inut ilegal 178 de zile, `nperioada decembrie 2004 - iunie 2005,

dup\ ce a fost gra]iat de Iliescu pentrucei 18 ani de `nchisoare la care acesta afost condamnat. Astfel, a fost emisDecretul de gra]iere nr. 1164 din16.12.2004 prin care au fost iertate depedepsele cu `nchisoarea a 41 de per-soane, printre care [i Miron Cozma.Acesta, ca [i majoritatea persoanelor depe lista cu gra]ia]i, au fost pu[i imediat`n libertate. Reac]ia opiniei publice afost extrem de dur\, astfel `nc=t IonIliescu a emis un alt decret de revocareal celui anterior. ~n acest fel s-a pornit oc\utare f\r\ precedent de g\sire a tutur-or celor elibera]i pentru a fi rearesta]i [iadu[i `napoi la penitenciare. Cozma afost re]inut, dup\ numai 24 de ore delibertate, pe 17 decembrie 2004, `napropierea vilei sale din Timi[oara [iapoi re`ncarcerat.

Cozma ceruse "infima" sum\de 4 milioane de euro

Acesta a sus]inut `n fa]a instan]ei c\suma pe care o cere, 4 milioane deeuro, este "infim\" `n compara]ie cusuferin]a familiei sale [i a proiectelor

sale nefinalizate. Avocatul lui Cozma,Adrian Roseti, a explicat c\ a stabilit cuclientul s\u un prag minim convenabil,diferit de cei 4 milioane de euro ceru]iini]ial, `ns\ suma fixat\ de TribunalulBucure[ti este mult sub acest prag.Roseti a precizat c\ este foarte probabilca Miron Cozma s\ fac\ apel `mpotrivadeciziei Tribunalului Bucure[ti,deoarece suma de bani primit\ este, `nopinia sa, foarte mic\.

Miron Cozma, desp\gubit cu10.000 de euro de statul rom=n

Tribunalul Bucure[ti a admis, luni, 16 aprilie, desp\gubirealui Miron Cozma (foto) cu suma de 10.000 euro pentru re`ncar-cerarea sa [i pentru cele [ase luni de `nchisoare executat\ `nurma anul\rii ordinului de gra]iere dat de fostul [ef al statului,Ion Iliescu, `n decembrie 2004. Decizia luat\ de magistra]i nueste definitiv\, ea put=nd fi atacat\ cu recurs.

"Lucef\rul huilei" [iBanca Minerilor

Potrivit lui Cozma, unul din acesteproiecte pe care ar fi vrut s\ le dez-volte se refer\ la deschiderea `n ValeaJiului a "B\ncii Minerilor". Acestale-a spus judec\torilor c\ a vorbit cuminerii [i le-a propus s\ contribuie laaceast\ banc\ cu 2 milioane de leivechi pe an. "Luceaf\rul huilei" amai explicat instan]ei c\ 51% dinac]iuni urmau s\ fie ale lui, 4% anga-ja]ilor b\ncii iar restul de 45% miner-ilor care ar fi cotizat.

~n acest fel, conform viziunilorsale, minerii ar fi putut beneficia [ide un fond privat de pensii `n schim-bul a 100.000 de lei pe lun\. Pentru asublinia sumele mari [i amploareaacestui proiect, Miron Cozma aamintit c\ doar Clubul "Valea Jiului"num\r\ 70.000 de mineri care, dac\ar fi cotizat, ar fi ridicat fondurile lasuma de 100 de miliarde de lei vechipe an, adic\ aproximativ 25 de mil-ioane de dolari. Acesta a mai amintit[i cum inten]iona s\ contribuie ladezvoltarea economic\ [i industrial\a zonei Valea Jiului dac\ nu ar fi fostrearestat. Astfel, acesta a spus c\avea de g=nd s\ cumpere instala]ii degazeificare din Africa de Sud, s\ dez-volte industria de prelucrare aplatinei, minereu pe care l-a detectat,`mpreun\ cu decanul unei facult\]i deprofil, ca fiind prezent `n subteraneleV\ii Jiului sau s\ prelucrezenisipurile bituminoase din zon\.


Potrivit MEF, în ianuarietaxa de prim\ înmatriculare aadus la buget 3,74 milioanelei, iar în februarie circa30,68 milioane lei.Ministerul a estimat c\ veni-turile generate de aceast\tax\ vor dep\[i 220 milioaneeuro, în 2007, ceea cereprezint\ încas\ri deaproape 20 milioane eurolunar.

Recent, îns\, reprezentan]iai Comisiei Europene autransmis României oîn[tiin]are privinddeclan[area procedurii deinfringement (înc\lcareaTratatului Uniunii de c\treRomânia), dup\ ce, laînceputul acestui an,Guvernul a fost informat înleg\tur\ cu faptul c\ taxaîncalc\ prevederile UE. Pân\în acest moment, autorit\]ileromâne nu au efectuat nici omodificare a taxei consider-at\ discriminatorie de foruleuropean.

Rom=nia a `nc\lcatdreptul comunitar

Conform art 226-228 dinTratatul UE, atunci cândComisia European\ consid-er\ c\ un stat membru aînc\lcat dreptul comunitar, îitrimite acestuia o scrisoareformal\ de notificare, cerân-du-i s\ furnizeze observa]iiîn termen de dou\ luni. Dac\]ara respectiv\ nu înceteaz\înc\lcarea dreptului comuni-tar, iar informa]iile transmisenu sunt satisf\c\toare pentruComisie, aceasta emite unaviz motivat, ale c\ruiprevederi trebuie îndeplinitede statul membru în termende dou\ luni. În caz contrar,Comisia European\ aducecazul în fa]a Cur]ii Europenede Justi]ie, a c\rei decizie

este obligatorie. Dac\ statulmembru nu respect\ deciziaCEJ, Comisia poate, dup\trimiterea unei noi notific\riformale [i a unui nou avizmotivat, s\ aduc\ respectivachestiune în fa]a CEJ pentru a doua oar\, cerândimpunerea unei sanc]iunifinanciare (amenzi), conform articolului 228 dinTratatul CE.

O tax\ controversat\

În România, taxa deprim\ înmatriculare, aplicat\de la 1 ianuarie 2007, vari-az\, în func]ie de vechimeama[inii, gradul de poluare [icapacitatea cilindric\, între160 [i peste 8.500 de euro.Astfel, pentru un autoturismde 1.400 cmc, Euro 4, vechide cel mult un an, taxa deprim\ înmatriculare este de160 euro, conform calcula-torului de tax\ publicat pepagina de Internet a

Ministerului Finan]elor.Pentru un autoturism de1.600 cmc, Euro 3, cu ovechime de 1-2 ani, taxapentru prima înmatriculareeste de 1.080 euro. Pentru unun autoturism de aceea[icapacitate, Euro 1, de peste[ase ani, taxa este de 4.121euro, iar pentru unul non-euro, taxa este de 4.579euro.

Pentru un autoturism de3.000 cmc, Euro 4, vechi de

cel mult un an, taxa este de1606 euro, iar pentru unul cuaceea[i capacitate, non-euro,cu o vechime de pân\ la unan, taxa de înmatriculare estede 8.586 euro.

Anali[tii din domeniuconsider\ c\, în cazul în carese va dovedi c\ taxa deprim\ înmatriculare nu a fostlegal\, statul ar putea fiobligat s\ returneze baniiîncasa]i [i s\ modifice CodulFiscal.

Taxa de prim\ înmatriculare aadus la buget peste 91 milioane lei

Taxa de prim\ înmatriculare auto a adus labugetul de stat, în primul trimestru al anului,venituri de aproximativ 91,21 milioane lei (27milioane euro), potrivit datelor furnizate deMinisterul Economiei [i Finan]elor.

Guvernul se `nc\p\]=neaz\ s\ men]in\ taxa

Pân\ în prezent, Comisia European\ amai folosit procedura de infringement refer-itoare la taxa auto împotriva Poloniei,Greciei, Olandei, Finlandei, Ungariei,Ciprului [i Danemarcei. Ungaria a fost con-damnat\ de CEJ [i obligat\ la restituireasumelor pl\tite ca taxe auto neconforme cuacquis-ul comunitar. Conform MinisteruluiFinan]elor, Ungaria înregistreaz\, înprezent, cea mai mare valoare a taxei deprim\ înmatriculare a autoturismelor, acestaîncadrându-se între 940 [i 18.100 euro, înfunc]ie de vechimea ma[inii. Grecia impuneo tax\ care variaz\ între 35 [i 385 la sut\din valoarea rezidual\, în func]ie de gradulde poluare al autoturismului.

La polul opus se afl\ Polonia, care a per-ceput pentru prima înmatriculare a autotur-ismelor o tax\ care reprezint\ doi la sut\ dinvaloarea real\ (nu cea de achizi]ie) a

autovehicului. În Austria, taxa de prim\înmatriculare este de 16 la sut\ din pre]ulde pe factur\ al ma[inii, iar în Finlandaaceasta este de 28 la sut\ din pre]ul ma[inii.Germania [i Spania percep o tax\ fix\ de25,6 euro, respectiv 66,6 euro. Fran]a aplic\o tax\ cuprins\ între 20 [i 36 euro pe un calputere la care se adaug\ taxa pentru poluarebazat\ pe emisia de dioxid de carbon. ÎnDanemarca taxa de înmatriculare este de105 la sut\ din valoarea rezidual\, iar înBelgia aceasta variaz\ între 61 [i 5.000euro.

În Italia taxa de înmatriculare este de 3,5cen]i/KW (pentru o ma[in\ de 125 cai put-ere, respectiv 92 KW, taxa este de 322euro).ROMPRES Retransmitem in formacorecta stirea cu titlul:Taxa de prim\ înma-triculare a adus la buget peste 91 milioanelei, în primul trimestru al anului.

State europene care au p\]it-o


Aproximativ 60 de români,familii cu copii foarte mici,[i-au instalat de trei zile cor-turi pe un teren de laWimereux, un or\[el din nor-dul Fran]ei, informeaz\"France Presse".

De mai multe s\pt\mâni, eiau trecut de la o locuin]\ pre-car\ la alta în regiuneaBoulonnais, unde tr\iesc dincer[it [i suscit\ neîncredereaprim\riilor, care nu g\sesc osolu]ie pentru situa]ia lor.

''Toat\ lumea ne d\ s\mânc\m aici. Eu nu am cas\,nici loc de munc\! Cu zeceeuro le dau de mâncare celortrei copii ai mei'', a afirmatLauren]iu Stan, care [i-a ar\tatpa[aportul [i cartea de identi-tate, întrebându-se: ''Sunteuropean! De ce nu mi se d\

un loc de munc\?''.Stan a explicat c\ atunci

când se adreseaz\ unor anga-jatori, din domeniulconstruc]iilor, de exemplu, eiîi cer ''acte'' iar atunci când s-adus la subprefectura dinBoulogne-sur-Mer pentru areclama acest lucru, i s-acerut s\ fac\ dovada ''unuidomiciliu''.

Din loc `n loc

Vineri, 13 aprilie, româniiau fost informa]i de unfunc]ionar c\ ocup\ ilegal unteren care apar]ine unei per-soane private [i societ\]ii''Re]eaua de Cale Ferat\'' dinFran]a. Anterior se stabiliser\pe o proprietate apar]inândInstitutului de conservare a

Litoralului, care a ini]iat oprocedur\ pentru expulzarealor, iar mai înainte lâng\ ozon\ industrial\ dinBoulogne-sur-Mer, ora[ulvecin. Aici, o asocia]ie le-adat corturi, deoarece familiileau fost nevoite s\ plece dinspa]iul unde se stabiliser\,foste abatoare ocupate ilegal.''Cump\rarea acelor corturi nua fost f\r\ îndoial\ cea maibun\ solu]ie'', a apreciatsâmb\t\, 14 aprilie, primaruldin Wimereux, FrancisRuelle.

Autorit\]ilesunt `ngrijorate

Subprefectura a propuslocuin]e de urgen]\ pe careromânii le-au refuzat, pentru anu fi desp\r]i]i [i îndep\rta]ide centrul localit\]ii. ''Îmi punni[te întreb\ri. De ce au venitîn Boulonnais? Cum au ajunsaici? Cine sunt acei românicare îi aduc cu ma[ina înlocurile unde cer[esc?'', s-aîntrebat primarul.

Printre altele, la Calaisputeau fi v\zu]i vineri uniidintre ace[ti români carecer[eau la semafoare, relev\AFP. Vasile, un ]igan de 40 deani care sus]ine c\ înRomânia nu beneficiaz\ deeduca]ie [i de [coal\, [i estealungat de români, cer[e[teîntr-un cartier unde [omajuleste peste media na]ional\, [iunde al]i imigran]i au venitdin Africa sau din OrientulMijlociu pentru a fugi de miz-erie [i a putea ajunge înMarea Britanie.

Înainte de a-[i instala actu-ala tab\r\, ei st\teau pe o pro-prietate a organiza]iei pentruconservarea litoralului, care adeclan[at procedura pentruevacuarea lor.

60 de rom=ni locuiesc `n corturi`n nordul Fran]ei

O tab\r\ de corturi, încare tr\iesc aproximativ 60de români, a fost instalat\ înurm\ cu trei zile într-un ora[din nordul Fran]ei, se arat\

într-un reportaj realizat deagen]ia France Presse.Potrivit ziari[tilor francezi,de mai multe s\pt\mâni,românii s-au mutat dintr-un

loc în altul, tr\ind din cer[it [i provocând îngrijo-rarea primarilor, care nureu[esc s\ g\seasc\ solu]iipentru ei.

Reportajul agen]iei France Pressedespre românii care locuiesc în corturiîntr-un ora[ din nordul Fran]ei este publi-cat în plin\ cotrovers\ legate de un altreportaj, realizat de BBC, care prezint\povestea unui imigrant român instalat într-o tab\r\ din Hyde Park. Autorit\]ileromâne au dezmin]it acest lucru, sus]inândc\ românul intervievat de BBC, Daniel, afost pl\tit pentru a juca un rol.

Cotidianul "Daily Mail" relata la`nceputul lunii aprilie c\ numero[i imi-gran]i români [i bulgari, care-[i caut\ cudisperare un loc de munc\ în MareaBritanie, s-au cazat în Hyde Park dinLondra. Femeile [i b\rba]ii veni]i din celedou\ ]\ri est-europene locuiesc în corturiimprovizate pentru c\ nu au bani de cazare,sus]ineau ziari[tii de la "Daily Mail".

Românii [i bulgarii au ales zone maiferite ale parcului londonez [i-au a[ezatcorturile printre copaci sau bosche]i, pentrua nu fi ironiza]i de trec\tori sau goni]i depoli]ie, nota "Daily Mail".

Mul]i dintre ei nu au loc de munc\, dar

sunt hot\râ]i s\ se angajeze, în ciuda reg-ulilor stricte impuse for]ei de munc\ dinRomânia.

"Totul este o înscenare"

Daniel Z\treanu, protagonistul reportaju-lui BBC care ar\ta în ce condi]ii precaretr\iesc mai mul]i imigran]i din Londra, adeclarat c\ a primit circa 300 de lire pentrurolul s\u. El a confirmat c\ reportajul a fosto înscenare, la care urmau s\ participe maimulte persoane. El a recunoscut c\ a min]itîn reportaj, dar a spus c\ poate demonstrafaptul c\ reportajul BBC este o înscenare.Daniel a mai spus c\ a fost racolat la o bis-eric\ ortodox\ din Londra [i c\ a semnat uncontract cu jurnali[tii. El a sus]inut c\ doc-umentul nu era [tampilat [i nu purtasemn\tura vreunui [ef de la BBC.

Daniel Z\treanu pretinde c\ unul dintreziari[ti i-a dictat ce s\ spun\ în reportaj [ic\ i-a propus s\ fac\ materialul în Hyde Park. B\rbatul a negat c\ a locuit vre-odat\ acolo [i a spus c\ totul este oînscenare BBC.

Rom=nii, personaje atractive pentru presa britanic\


Cu PinCard emis de TELE2 Europa,vorbeşti până la ultimul minut.

PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal, în variante de 5,10,20 şi 50 euro.

• Fără impuls la răspuns• Toate minute adevărate de conversaţie

• Asistenţă gratuită multilingvă

Pentru informaţii, sună la numărul verde 800.951080 sau scrie la [email protected]

Interpretul Gil Dobric\ adecedat, mar]i, 17 aprilie,la v=rsta de 61 de ani, `nurma unei crize de gut\, `ntimp ce se afla la Craiova.Un mare admirator al luiRay Charles, Gil Dobric\ afost una dintre vedetelemuzicii rom=ne[ti,`nc=nt=du-[i publicul at=tcu melodii proprii, c=t [i cucover-uri dup\ hit-uri inter-na]ionale. Repertoriul s\ucon]inea piese rock, soul,jazz [i swing.

"Mie mi-a datDumnezeu harulc=ntecului"

Cu toate c\ Gil Dobric\suferea de dubl\ pneu-monie [i de gut\ cronic\,asta nu-l `mpedica s\sus]in\ `n continuare con-certe sau s\ aib\ apari]iitelevizate.

Nu a fost niciodat\c\s\torit [i nu are copii, iarultimii ani de via]\ i-a tr\it`n mizerie, ajutat de c=]ivacunoscu]i.

Oltean din D\buleni, GilDobric\ a `nceput s\ c=ntela 17 ani, la clubul Uzinei"7 Noiembrie", dinCraiova, "plonj=nd" direct`n piese rock, soul, jazz sauswing. ~n '70 a venit `nCapital\ [i a `nceput colab-orarea cu trupa Sfinx.

A c=ntat `n baruri cele-bre la acea vreme -Atlantic, Continental,Athénée Palace, Doina."Hai acas\" este melodiacu care s-a identificat cari-era lui Gil Dobric\.

Dup\ 1989, concertelelui Gil Dobric\ s-au r\rit,at=t din cauza bolii de caresuferea, c=t [i din cauzafaptului c\ nu au mai exis-tat mari turnee.

"Mie mi-a dat

Dumnezeu harul c=ntecu-lui, pe asta am pedalat",spunea artistul, care eracunoscut pentru simplitatea[i modestia lui, dar maiales pentru pasiuneanebun\ pentru muzic\.

Gil Dobric\: "Eu amfost al nim\nui, cutraista `n b\]"

La sf=r[itul lunii febru-arie, artistul se ar\ta foartesup\rat pe via]\: "la 61 deani se adun\ toate ale drac-ului, [i la c=te g=nduriur=te `mi trec prin cap, nule mai pun la socoteal\. Deo lun\ jum\te, n-am maiie[it din cas\.

M-au ame]it, nu amprimit nimic `napoi din ce-am dat pe scen\. 14 ani amstat prin gazde [i hoteluri,pl\tindu-mi existen]a de 10ori mai scump ("nu e[ti din

Bucure[ti, n-ai ce c\uta",a[a se spunea dac\ n-aveaibuletin de Bucure[ti).M=ncam prin c\rciumi, `mic\ram via]a-n buzunare.Mi-am cump\rat, dup\ ani[i ani, o garsonier\, acolo,m-am mai a[ezat... `n afar\de evenimente personale,am umplut s\li [i sta-dioane, am fost cap de afi[.{i am `ndurat umilin]e c=tpentru [apte vie]i.

Al]ii au venit cu pile, cuapari]ii la televiziune, euam fost al nim\nui, cutraista `n b\]"... afirma tristinterpretul.

C=nt\re]ul Gil Dobric\s-a stins din via]\

Gil Dobric\

Ti regaliamo

20minuti*

di telefonate!

• Fai un SEND**

• Invia un SMS al 348 011 7895con il tuo MTCN e “SI”

• Ricevi subito sul tuo cellulare un

PIN telefonico in regalo!

Per partecipare alla nuova promozione lanciata dalla Angelo Costa s.r.l., ogni cliente interessato a prendervi parte dovrà effettuare una transazione di Money Transfer (Send,Receive, Quick Pay) nel periodo 22 dicembre 2006 - 30 giugno 2007 e dovrà inviare solo una volta un SMS con l’MTCN (Money Transfer Control Number) della transazione alnumero 348 011 78 95, aggiungendo la scritta: “SI” per ottenere subito € 0,50 di telefonate gratuite, per autorizzare il trattamento dei dati personali oltre che per la manifestazione in oggetto anche per ricevere informazioni in merito a successive iniziative promozionali.

Consultate il regolamento completo sul sito www.angelocosta.it

* m

inut

aggi

o ca

lcol

ato

risp

etto

ad

un

a te

lefo

nat

a ve

rso

Lim

a/Pe

rù n

on c

omp

ren

siva

di s

urch

arg

e. S

urch

arg

e d

a fis

so €

0,0

2 , s

urch

arg

e d

a ca

bin

a €

0,14

, su

rch

arg

e d

a m

obile

(non

Win

d) €

0,2

3 , s

urch

arg

e d

a m

obile

Win

d €

0,1

5 , s

urch

arg

e d

a g

eogr

afic

o €

0,01

. I m

inut

i e le

tari

ffe

son

o so

gg

etti

a v

aria

zion

e co

n p

reav

viso

di 7

gg.

I n

uovi

term

ini e

con

diz

ion

i son

o d

isp

onib

ili p

ress

o i n

ostr

i pun

ti v

end

ita.

Per

le ta

riff

e co

mp

lete

con

sult

are

ww

w.u

nio

nca

rd.it

**

qui

ck p

ay o

rece

ive

mon

ey o

sen

d m

oney

.

aut m

in ri

ch.

Numero Verde

800.22.00.55www.angelocosta.it

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 37

Profesorul israelian deorigine rom=n\ LiviuLibrescu (foto) se num\r\printre victimele ataculuiarmat care s-a petrecut, luni,16 aprilie, `n campusulUniversit\]ii Tehnice dinVirginia, Statele Unite, undeal\turi de rom=n, al]i 32 deoameni au fost uci[i. ~nmomentul atacului, acestapreda un curs `ntr-una dins\lile din cl\direa `n care aavut loc tragedia. ProfesorulLibrescu l-a `mpiedicat s\intre `n sala de curs pe agre-sorul care a deschis focul la`nt=mplare, bloc=nd u[a cupropriul corp, `ns\, a fost`mpu[cat mortal.

Presa din SUA [i Israellaud\ eroismul profe-sorului

Presa din Israel, dar [i dinStatele Unite a publicat arti-

cole despre profesorulLibrescu [i despre eroismuls\u `n timpul atacului de laUniversitatea din Virginia.Profesorul [i-a sacrificat via]apentru a-i salva pe studen]iiafla]i `n sala de curs, scrieYediot Aharonot, ad\ug=ndc\, Librescu era c\s\torit [ilocuia cu so]ia sa, Marlina, `nStatele Unite.

{i ziarul american "TheWashington Post" public\m\rturiile unor studen]i sur-prin[i de atacator `n cl\direa

Noriss Hall, a universit\]ii dinVirginia.

Profesorul Liviu Librescuse afla `n sala 204, `mpreun\cu studen]ii. Unul dintreace[tia, a declarat c\ s-auauzit `mpu[c\turi `ntr-o sal\din apropiere, dup\ care s-aascuns dup\ catedr\, `n timpce profesorul Librescu `ncercas\ ]in\ `nchis\ u[a clasei.

~n Rom=nia, Livrescu aabsolvit `n 1952 UniversitateaPolitiehnic\ din Bucure[ti, aurmat un master la Facultateade Inginerie Aeronautic\ [iapoi a ob]inut diploma deprofesor doctor `n MecanicaFluidelor.

Activitatea academic\ aprofesorului a `nceput `n do-meniul cercet\rii, la Univer-sitatea Politehnic\, `n 1953.Pentru `ntreaga sa activitate aob]inut premiul Traian Vuia alAcademiei Rom=ne. 26 de animai t=rziu, Liviu Livrescu aplecat `n Israel ca profesor la

Univesitatea Tehnic\ din Tel-Aviv. Deta[at `n Statele Unite,`n 1985 la Universitatea dinVirginia, profesorul rom=n s-abucurat de un adev\ratrenume.

33 de mor]i laUniversitatea VirginiaTech

America este în stare de[oc dup\ cel mai gravmasacru petrecut vreodat\într-un campus universitar dinVirginia. 33 de oameni au fostîmpu[ca]i mortal de un b\rbat,care, potrivit poli]iei, s-a sinu-cis. Faptele s-au petrecut laUniversitatea Tehnic\ dinVirginia, înfiin]at\ cu maibine de un secol în urm\,unde înva]\ peste 25.000 destuden]i. Printre ei, [i câ]ivaromâni. Atmosfera de pecampus era tensionat\ dup\dou\ alarme cu bomb\ dinultimele zile.

Un profesor de origine rom=n\ afost ucis `n masacrul din Virginia

Vasile Tonjoc 34 ani

client Cariparma din 2003

Ast zi am o diplom de inginer. Datorit capacit ilor mele. i datorit împrumutului potrivit.

Cont Curent i Împrumuturi Personale Sistema Welcome. Am reusit sa-mi continui studiile, platindu-mi singur universitatea si câstigând o mare provocare.Datorita Sistema Welcome, un simplu cont curent care ofera împrumuturi personale studiate special pentru noi, strainii. Si în plus, cu Sistema Welcome am alte mari servicii: credite pentru casa, viramente internationale, PagoBancomat, Europe Assistance gratuita, polita contra accidentelor. Am descoperit în Cariparma o banca speciala, care ma ajuta într-adevar. Si care ma face sa ma simt acasa.

Cadou pentru noii clien i ai Sistema Welcome o cartel telefonic interna ional

www.cariparma.it Mesaj promo ional. Taxele i condi iile economice aplicate acestui serviciu sunt descrise în Foile Informative disponibile în toate fi lialele. Regulamentul opera iunii cu premii este disponibil în toate fi lialele.

Viramente

interna ionale

Primele

3 luni

abonament gratuit

Mutuo

100%

Împrumuturi

personale

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie38 EXTERNE

Mlada Fronta Dnes sus]ine c\, prineforturile ambasadorului s\u laWashington, Klaus Scharioth, Germaniavrea s\ conving\ congresmenii americanica Washingtonul s\ discute despre elim-inarea vizelor cu Uniunea European\ caentitate. Germania s-a opus [i m\surilorde securitate sporite pe care Congresulamerican le cere în schimbul elimin\riivizelor, subliniaz\ cotidianul ceh.

Potrivit aceleia[i publica]ii, Schariotha trimis o scrisoare tuturor celor 535 decongresmeni la 7 martie, în careGermania, exprimându-se în numeleUniunii Europene, a c\rei pre[edin]ie ode]ine, protesteaz\ fa]\ de m\surile desecuritate pe care membrii mai vechi aiUE ar trebui s\ le adopte.

În cadrul unei propuneri legislative,Washingtonul vrea s\ condi]ioneze elim-

inarea vizelor de ob]inerea unor infor-ma]ii detaliate despre pasagerii curseloraeriene transatlantice [i de cooperareastrâns\ în privin]a informa]iilor desprepa[apoartele pierdute. Ambasadorul cehîn Statele Unite, Petr Kolar, a declaratpentru Mlada Fronta Dnes c\ se îndoie[tec\ Washingtonul va adopta o atitudinepozitiv\ fa]\ de eforturile lui Schariothsau c\ va modifica criteriile de c\l\toriepropuse.

Rom=nia [i Bulgaria "n-audepus prea multe eforturi"

Cotidianul ceh sus]ine c\ Germania acerut Statelor Unite s\ elimine vizelepentru toate statele membre UE înacela[i timp, inclusiv România [iBulgaria, care "nu au depus prea multe

eforturi în acest sens"."Este vital din punctul nostru de

vedere ca toate statele membre UE s\poat\ aplica pentru participarea la pro-gramul de eliminare a vizelor", a declaratScharioth, potrivit publica]iei cehe, careciteaz\ fragmente din scrisoarea acestuia.Eforturile Germaniei ar fi provocat undiferend diplomatic între Berlin [i Praga,deoarece scrisoarea precizeaz\ c\ reiaprincipala atitudine a statelor membreUE. Totu[i, Kolar a declarat c\autorit\]ile cehe nu [i-au exprimat pozi]iaîn aceast\ scrisoare.

Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\acas\?

Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino

Cehia, nemul]umit\ c\ Germania vreaca to]i membrii UE s\ beneficieze deeliminarea vizelor SUA

Germania complic\ eforturile Cehiei de a ob]ine eliminareavizelor de c\tre SUA, militând pentru includerea în program aîntregii UE, inclusiv a Bulgariei [i României, "care nu au depuseforturi semnificative în acest sens", relateaz\ cotidianul cehMlada Fronta Dnes.

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39

Întrebat, în cursul unuiinterviu radiofonic acordatvineri, 13 aprilie, laMelbourne, dac\ consider\c\ persoanele cu HIV ar tre-bui s\ fie acceptate în ]ar\,Howard a spus c\ "de[i arputea exista unele ra]iuniumanitare care ar putea s\mai atenueze aceast\ pozi]ieîn unele cazuri, reac]ia meaini]ial\ este - nu". El a maiad\ugat, de asemenea, c\ministrul s\n\t\]ii, TonyAbbott, "analizeaz\modalit\]ile de a mai în\sprilucrurile".

Premierul, acuzat de xenofobie

Muncitorii infesta]i cuHIV/SIDA l-au acuzat peHoward de xenofobie [i c\promoveaz\ opinia rasist\ c\imigran]ii - în special cei

africani - sunt responsabilide introducerea maladiei înAustralia. Militan]ii pentrudrepturile omului s-au ar\tat[i ei intriga]i de inten]iileexecutivului de a în\spri leg-isla]ia în vigoare, încondi]iile în care majoritateapoten]ialilor imigran]iseropozitivi sunt oricumrespin[i în baza legilor dejaexistente. Mai multe alte ]\ri,printre care [i Statele Unite,restric]ioneaz\ imigra]ia [i

acordarea de vize per-soanelor infectate cu HIV,de[i se fac adesea excep]ii.Australia dispune de mult\vreme de legi care împiedic\accesul în ]ar\ al persoanelorcu boli transmisibile, precumtuberculoza.

Un reprezentant alFedera]iei Australiene aOrganiza]iilor SIDA a spusc\ poten]ialii imigran]i erauoricum testan]i pentru HIV[i, dac\ erau descoperi]i poz-itivi, li se respingea cerereade imigrare sub motivul c\ar fi putut constitui o povar\incorect\ pentru sistemulpublic de s\n\tate.

Imigran]ii infecta]i cu HIV nuar trebui accepta]i în ]ar\,sus]ine premierul australian

Consiliul Europei este îngrijorat desitua]ia imigran]ilor din Europa

Situa]ia imigran]ilor din Europa se înr\ut\]e[te, unii din-tre ei fiind redu[i la "sclavie", a estimat comisarul pentrudrepturile omului al Consiliului Europei, ThomasHammarberg - informeaz\ AFP.

"Avem o problem\ deosebit\ în Europa, tratamentulaplicat imigran]ilor se înr\ut\]e[te tot mai mult. Deseori, eisunt trata]i ca [i cum nu ar avea vreun drept [i sunt extremde vulnerabili", a afirmat Thomas Hammarberg.

Din cauza unor condi]ii de lucru rele, a "temerii lor c\vor fi expulza]i din ]ar\, imigran]ii devin cu u[urin]\ vic-time ale angajatorilor nemilo[i (...) [i din cauza acesteisitua]ii exist\ o tendin]\ la sclavie în Europa", a subliniatoficialul Consiliului Europei.

Thomas Hammarberg a ad\ugat c\ exist\ o serioas\problem\ de "xenofobie" [i c\ "sunt multe de f\cut pentrua lupta împotriva discrimin\rilor".

"Actuala provocare din Europa este de a p\stra dreptulla deosebire", a spus la rândul s\u mediatorul cet\]eanuluiGeorges Kaminis, din Grecia.

Premierul australian, John Howard

Australia ar trebuis\ interzic\ intrarea în]ar\ a imigran]ilorinfecta]i cu HIV, adeclarat premierulaustralian JohnHoward, ad\ugând c\guvernul analizeaz\modalit\]i de a în\spri[i mai mult restric]iiledeja în vigoare,relateaz\ AssociatedPress.

Planul Fran]ei de construire a unui centru social pentruimigran]i în apropiere de ora[ul Calais (vest) ar putea încu-raja venirea ilegal\ a str\inilor în Marea Britanie, sus]inliderii Partidului Conservator, cita]i de Sunday Times, înedi]ia electronic\. Ministrul britanic de Interne, John Reid,va ridica aceast\ problem\ în timpul întâlnirii pe care o vaavea mar]i cu omologul s\u francez Francois Baroin.

Centrul de la Calais va oferi mâncare, du[uri [i consul-tan]\ pentru ob]inerea dreptului de azil. ConservatorulDamian Green sus]ine c\ centrul va ac]iona ca un magnetpentru imigran]ii care vor a[tepta momentul prielnic de aintra ilegal în Marea Britanie.

"Este trist c\ guvernul francez permite acest lucru", aspus politicianul britanic.

Guvernul francez, acuzat c\ încurajeaz\migra]ia ilegal\ spre Marea Britanie

Aproape 101.000 deimigran]i [i olandezi careau revenit în ]ar\ s-auinstalat în Olanda în 2006,ceea ce înseamn\ ocre[tere de 10.000 înraport cu anul anterior, ainformat luni Biroul cen-tral de statistic\ (CBS),citat de AFP.

Acesta este al patruleaan de cre[tere a num\ruluiimigran]ilor, dar num\ruldin 2006 este mult sub celdin anii 2000 [i 2001,când 130.000 de persoaneimigrau spre Olanda.

Cel mai mare grup(23.000 de persoane) estecompus din olandezi carese întorc în ]ar\. Dup\olandezi, imigran]iiproveni]i din Europa deEst sunt cei mai numero[i,în frunte situându-se cei8.000 de imigran]ipolonezi.

Potrivit CBS, în\sprirealegisla]iei a provocat omic[orare a num\ruluiimigran]ilor din ]\ri pre-cum Maroc, Turcia [iSurinam.

Olanda: Cre[tereanum\rului de imigran]i în 2006

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie40 SPORT

Steaua se confrunt\, `nacest moment, cu o criz\ f\r\precedent `n ultimul deceniu.Cel mai titrat club de fotbal alRomâniei, echipa care a avutcontribu]ia cea mai mare larevenirea ]\rii noastre `nclasamentul coeficien]ilorUEFA [i datorit\ c\reia, lavar\, vom putea `nscrie dou\forma]ii `n Liga Campionilor,e acum `n mare pericol s\piard\ pân\ [i participarea `ncupele europene!

Drumul steli[tilor de laextaz la agonie a fost nea[tep-tat de rapid. Acum un an,"ro[-alba[trii" erau la câtevasecunde de finala CupeiUEFA. Apoi, ast\-toamn\, aurealizat o alt\ mare perfor-man]\ pentru fotbalul nostru,izbutind s\ se califice, `n pre-mier\ dup\ zece ani, `n gru-pele Ligii Campionilor. Au`nceput competi]ia furtunos,cu o victorie istoric\, 4-1 `ndeplasare, cu Dinamo Kiev.Apoi, totul s-a pr\bu[it dintr-odat\, ca un castel de nisip.Juc\torii s-au accidentat peband\, echipa s-a comportatlamentabil cu Real Madrid [iOlympique Lyon [i a pierduturma dinamovi[tilor `n campi-onatul intern.

Degringolada `n care aintrat Steaua nu s-a sfâr[it odat\ cu sezonul de iarn\. Anul2007 e unul negru. Noulobiectiv fixat de conducereaclubului, clasarea pe locul doi`n campionat [i prindereaultimului loc de LigaCampionilor, este de aseme-nea, `n urma etapei de lasfâr[itul s\pt\mânii, aproaperatat. Ba mai mult decât atât,Steaua ocup\ acum loculpatru `n clasament, dup\

Rapid, [i dac\ nu va reu[i s\se redreseze de urgen]\, arputea pierde chiar [i locurilede Cupa UEFA! De acestpericol e cât se poate decon[tient [i Mihai Stoica,managerul clubului, care am\rturisit c\ "e aproapeimposibil s\ mai prindemlocul doi. De acum, trebuie s\fim aten]i ca s\ nu r\mânemde tot pe dinafar\".

"O s\ cer p\rerea lui Hagi"

~nvin[i cu 2-0 de Gloriasâmb\t\, la Bistri]a, steli[tii auacum o situa]ie confuz\ lanivelul conducerii tehnice.Actualul antrenor, CosminOl\roiu, rezist\ `nc\ `nfunc]ie, dar patronul GigiBecali se consult\ deja cuGic\ Hagi, cel pe care `l vaaduce din var\ `n loc.Latifundiarul vorbe[te cu"Regele" despre juc\torii carevor fi adu[i `n Ghencea`ncepând din var\. "La var\voi cump\ra 10-15 fotbali[ti.La mine nu conteaz\ banii...Vreau s\ fac un lot de 40-50de juc\tori. Cine va fiantrenor, va face o selec]iepentru stabilirea titularilor. Os\ iau juc\tori de la echipelecare ne-au b\tut!

Dac\ ne-au `nvins pe noi,`nseamn\ c\ sunt juc\tori buni[i `n România! O s\ cer [ip\rerea lui Gic\ Hagi", adeclarat Gigi Becali la tele-viziune.

"Nu e Oli cel mai mareantrenor"

Drumurile latifundiarului [iale lui Ol\roiu nu mai suntcomune. Patronul echipei arenun]at la declara]iile lauda-tive la adresa antrenorului,trecând la un registru aproapejignitor: "Nu e el cel maimare antrenor, dar cred c\ [tieceva, dac\ a f\cut din rahatbici la FC Na]ional!".Latifundiarul ezit\ `nc\ s\recunoasc\ `n]elegerea cuHagi din motive cât se poatede palpabile: Ol\roiu ar plecaimediat [i n-ar g\si `nlocuitor

pentru ultimele opt etape,deoarece "Regele" l-a anun]atdeja c\ nu accept\ s\ preiaechipa din mers, `ntr-ositua]ie atât de dificil\. Acestae [i motivul pentru careBecali recurge la declara]iiambigue: "Nu am vorbit cuHagi dup\ meciul de laBistri]a... Prima dat\ m\sf\tuiesc cu staff-ul meu.Apoi, poate, o s\ m\ sf\tuiesc[i cu el... Ol\roiu nu va fi datafar\ acum. Discut\m numaidup\ terminarea campionatu-lui. Dac\ vom prinde loculdoi, r\mâne la echip\, dac\ nu- bine`n]eles c\ o s\-[i deademisia singur, nu mai enevoie s\-l dau eu afar\!".

N-au sc\pat nici fotbali[tii:"Am `n]eles c\ sunt ni[tediscu]ii la nivel de echip\.To]i vor s\ fie titulari [i facmofturi. ~[i permit, fiindc\v\d c\ nu sunt solu]ii. O s\ le

scot eu mofturile astea dincap! Vor intra `n cantonamentmai devreme, ca s\ fac\ olimpezire a creierului".

Ol\roiu a f\cut c\derede calciu

Lovit din toate p\r]ile,Ol\roiu a resim]it din plincriza. Sâmb\t\ sear\, dup\ cea ajuns acas\ de la Bistri]a, aantrenorul a f\cut o c\dere decalciu pe sistem nervos. {i-arevenit [i, a doua zi, s-aprezentat la antrenament, dara fost complet apatic cujuc\torii. Luni sear\, tehni-cianul a primit s\punealapatronului `n vestiar, `mpre-un\ cu echipa.

Antrenorul le-a spus luiGigi Becali [i Mihai Stoicafaptul c\, dac\, pierde partici-parea `n Liga Campionilor, vademisiona.

Gigi preg\te[te terenul pentru "Rege"

Latifundiarullove[te `n actualaconducere execu-tiv\ [i tehnic\ dela Steaua [i las\de `n]eles c\ Hagiface deja strategiapentru sezonulurm\tor

Hagi vrea `n Ghencea, dar din sezonul urm\tor

"M-am lecuit de juc\tori str\ini"

Pentru prima oar\ dup\ foarte mult timp, Gigi Becali s-aluat [i de managerul general Mihai Stoica. Se [tie c\ acestadin urm\ nu e `n rela]ii bune cu Hagi, antrenorul men]ionândc\ vrea s\-[i aduc\ propria echip\ managerial\ dac\ vine laSteaua. Bog\ta[ul din Pipera a criticat politica lui "MM" de aaduce juc\tori str\ini la echip\: "Le voi spune oamenilor mei:aduce]i-mi un juc\tor de la echipele care ne-au b\tut. Ne-ab\tut Bistri]a? N-are Gloria nici un juc\tor bun? Nu credasta! O s\ aduc 20 de fotbali[ti. {i apoi voi spune antrenoru-lui care va fi la Steaua: poftim, ai 40 de juc\tori. Alege, f\dou\ echipe [i una trimite-o `n "B", c\ o s\ iau echip\ [iacolo. Ce juc\tori str\ini? Unul bun cost\ 20 de milioane! ~nplus, trebuie s\-i dau un milion [i jum\tate salariu. P\i a[a,ajung la faliment! Juc\tori români! Asta e strategia mea, numai am nevoie de str\ini. M-am lecuit. A[a am vrut de la`nceput, dar m-am luat dup\ al]ii...".

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41

Ion Cr\ciunescu (foto),unul dintre cei mai aprecia]ifo[ti arbitri ai României, esteacuzat c\ a primit mit\, pevremea când era `nc\ `nactivitate, nu mai pu]in de100.000 de dolari pentru abl\tui un meci interna]ional!Scandalul vine ca o lovitur\de m\ciuc\ pentru fostulmare arbitru, al c\rui princi-pal argument, `n discu]iilecontradictorii, a fost, de-alungul timpului, tocmai cin-stea [i onoarea sa nep\tate `ncarier\.

Invocând aceast\ calitate,Cr\ciunescu a reu[it s\ajung\ pre[edintele ComisieiCentrale a Arbitrilor, pe carea condus-o cu rezultate bunetimp de câ]iva ani, pân\ la unconflict violent cu pre[edin-tele FRF, Mircea Sandu.

Poveste cu turci

Exact acest atu este acumcontestat `ntr-un materialap\rut `n s\pt\mânalul"Umbra". Povesteaacuza]iilor aduse luiCr\ciunescu nu este nicinou\, nici surprinz\toare,t\r\boiul din jurul partideiTurcia-Elve]ia 1-2, disputatepe 14 decembrie 1994, `npreliminariile Europenelor,fiind de notorietate.Cr\ciunescu a fost acuzatdeschis de faptul c\ a luat"[pag\" de la turci pentru a-iajuta s\ câ[tige de un alt fostmare arbitru, elve]ianul KurtRothlisberger.

Românul l-a dat `n jude-cat\ pe cel care f\cuse afir-ma]ia [i a câ[tigat procesuldeoarece acesta nu a reu[it s\

aduc\ probe. Marile elementede noutate aduse `ndezv\luirile publica]ieis\pt\mânale sunt tocmaidatele concrete, fiind prezen-tate nume, cifre [i locuri pre-cise, precum [i confirmareaunui alt fost mare arbitruromân, Dan Petrescu!

Povestea e simpl\ [i, pân\la un punct, [tiut\. ~n 1994,Elve]ia avea o echip\ foarteputernic\. Participant\ laMondialele din SUA (unde,`n Grupa A, b\tuse Româniacu 4-1), forma]ia helvet\pornea, al\turi de Suedia(bronzul acelui Mondial), cuprima [ans\ `n calific\rilepentru EURO 1996, dinAnglia. Turcii, care `ncepeaus\ se ridice [i s\ emit\ pre-ten]ii pe plan interna]ional,aveau nevoie de o surpriz\pentru a putea dep\[i unadintre cele dou\ favorite lalocurile calificante. {i au`ncercat aceast\ lovitur\ `niarna aceluia[i an, disputat\acas\, cu Elve]ia.

"Avea bancnotele subcovor"

Dogan, un apropiat al fe-dera]iei de la Istanbul, turccare-[i petrecuse câ]iva ani `nRomânia, ar fi fost, conformpublica]iei, intermediarul`ntregii afaceri. Acesta s-ar fi`ntâlnit cu Cr\ciunescu chiarla Râmnicu Vâlcea, acolounde locuia fostul arbitru, [ii-a `nmânat personal, cash,`ntreaga sum\, `n avans.Dogan i-ar fi sugerat luiCr\ciunescu s\ mituiasc\`ntreaga brigad\, dar "cen-tralul" a refuzat categoric,garantând c\ se descurc\ sin-gur s\ "rezolve" afacerea.Lucrurile n-au ie[it `ns\ a[acum fuseser\ "calculate", iarElve]ia a `nvins `n deplasarecu 2-1, gra]ie a dou\ golurimarcate repede, prin MarcelKoller (minutul 6) [i ThomasBickel (minutul 16). IonCr\ciunescu iese extrem de[ifonat din relatarea turculuiDogan, `n paginilepublica]iei: "Erau peste100.000 de dolari.

Am mers la magazinul

Samsung pe care `l de]ineaCr\ciunescu. Ne-am `ntâlnitacolo, i-am dat banii, dar nune-a ajutat". Personajul apovestit c\ românul i-a"p\c\lit ca pe copiii mici" peturci [i nu numai c\ nu i-afavorizat, dar le-a refuzatchiar [i un penalty `n minutul88. "Am `nnebunit, dar dup\aceea am aflat c\ elve]ienii `id\duser\ mai mult", a spusDogan, care apoi a povestitc\ vâlceanul a `ncercat s\p\streze banii [i c\ i-ar fi`napoiat doar 96.000 dinbanii ascun[i acas\: "A ridi-cat covorul, iar sub acesta era

plin de bancnote, parc\ aveatapet pe du[umea!".

Marea lovitur\ vine de laDan Petrescu "Fibr\", deasemenea fost arbitru inter-na]ional, coleg de genera]iecu Cr\ciunescu [i, la unmoment dat, pre[edinteleComisiei Centrale aArbitrilor. "Eu [tiu povesteaasta de mul]i ani, dar, fiindbun prieten cu Ion Cr\ciunes-cu, nu am spus nimic.

Chiar dac\ aveam datedespre aceast\ treab\, nu m-am b\gat s\-i fac probleme.Am stat `n banca mea", asunat declara]ia lui "Fibr\".

Fostul mare arbi-tru interna]ionalar fi primit,potrivits\pt\mânalului"Umbra",100.000 de dolarica s\ ajute Turcia`n 1994, `ntr-unmeci cu Elve]ia

Cr\ciunescu, acuzat de mit\!

A[a cum era de a[teptat, Cr\ciunescu a reac]ionat imedi-at [i radical la acuza]iile formulate `mpotriva sa. "~i dau `njudecat\. E o mizerie! O s\ vede]i ce vor pl\ti!", a explodatfostul arbitru. "Eu cunosc foarte mul]i Dogani. Dar e oinven]ie incredibil\! La vremea aceea, eu nu v\zusem nici20.000 de dolari la un loc, dar\mite 100.000! Nu o s\ iertpe nimeni! S\ probeze, pentru c\ nu vreau s\ se joace cunumele meu indivizi de o asemenea spe]\". Cr\ciunescu a`ncheiat explicând c\ precedentul personaj care a `ndr\znits\ relateze aceast\ poveste, fostul arbitru KurtRothlisberger, a pierdut procesul: "Am prezentat atunci laUEFA o scrisoare de scuze publice pe care mi le-a prezen-tat elve]ianul, certificat\ de instan]a judec\toreasc\. Nici nuputeam fi observator UEFA, dac\ nu rezolvam problema cuel! Kurt a spus apoi c\ n-a f\cut niciodat\ acele afirma]ii".~n acel proces câ[tigat la Aarau, Cr\ciunescu ar fi cheltuitcu avoca]ii aproximativ 30.000 de dolari.

"E o mizerie! Vor pl\ti!"

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie42 SPORT

Clasamentul general alLigii I la fotbal nu mai reflect\corect, `n acest moment, reali-tatea de pe terenurile anului2007. La jum\tatea drumuluidin sezonul de prim\var\ (s-audisputat 7 dintre cele 15etape), fruntea ierarhiei pe2007 este dominat\ deforma]ii f\r\ nume [i palmares,dar care au jucat [i au ob]inutrezultate mult mai bune decâtmarile echipe din Bucure[ti.CFR Cluj este liderul autoritaral sezonului de prim\var\2007, cu 19 puncte câ[tigatedin 21 posibile. Gloria Bistri]a"]ine" locul doi, cu 16 puncte[i victorie clar\ asupra cam-pioanei en-titre (2-0 sâmb\t\,cu Steaua). "Broznul" `i revineforma]iei lui Dan Petrescu,nou-promovata UnireaUrziceni, care a bifat cinci vic-torii consecutive!

Prima for]\ tradi]ional\ dintopul acestui an este Rapid,care ocup\ locul patru, la cincipuncte de liderul CFR.Giule[tenii au suferit deja o`nfrângere pe propriul teren,cu Steaua, iar diferen]a fa]\ de

podium e posibil s\ creasc\dup\ etapa 27, când vor `ntâl-ni, `ntr-un meci f\r\ spectatori,pe liderul Dinamo.

Steaua la retrogradare

"Ro[-albii" sunt liderideta[a]i `n clasamentul generalnumai datorit\ parcursuluiexcep]ional de ast\-toamn\.Acum, ei ocup\ locul cinci, cu[ase puncte mai pu]in decâtCFR Cluj. "Câinii" sunt,al\turi de ardeleni, singuraechip\ ne`nvins\ `n noulsezon, dar au "bifat" nu maipu]in de patru egaluri: dou\ pepropriul teren (cu Craiova [iVaslui), unul la Timi[oara, cuechipa de rezerve aPolitehnicii, [i un altul cuUTA, care `n 2007 a marcatdoar `n poarta lui Lobon]!

Dac\ marile surprize sunt

Gloria [i Urziceni, imensadeziluzie se nume[te Steaua.Forma]ia care ast\-toamn\ seb\tea `n grupele LigiiCampionilor are acum toatesemnalmentele mediocrit\]ii:ocup\ locul 11 `n acest an, asuferit mai multe `nfrângeridecât victorii [i are golaverajnegativ!

Dac\ sezonul de toamn\ arfi fost [ters cu buretele, Steauas-ar fi aflat acum mult maiaproape de retrogradare (are doar patru puncte `n plusfa]\ de FC Arge[, ocupantalocului 15) decât de cupeleeuropene.

Campionii de anul trecut, `n impas anul acesta

"Veneticii" pe podiumNici m\car una din-tre for]eletradi]ionale ale fot-balului românesc nuse claseaz\ `ntreprimele trei echipe`n 2007

CLASAMENT 20071. CFR Cluj 7 6 1 0 13-2 19 p.

2. Gloria 7 5 1 1 11-5 16 p.

3. Urziceni 7 5 0 2 10-4 15 p.

4. Rapid 7 4 2 1 13-6 14 p.

5. Dinamo 7 3 4 0 9-5 13 p.

6. Poli Ia[i 7 3 3 1 9-3 12 p.

7. O]elul 7 4 0 3 18-13 12 p.

8. Pandurii 7 4 0 3 5-5 12 p.

9. FC Vaslui 7 2 4 1 7-7 10 p.

10. Ceahl\ul 7 2 3 2 7-8 9 p.

11. Steaua 7 2 2 3 8-10 8 p.

12. Farul 7 1 4 2 5-7 7 p.

13. FC Na]ional 7 1 2 4 6-11 5 p.

14. Poli Tim. 7 1 2 4 4-9 5 p.

15. FC Arge[ 7 0 4 3 4-8 4 p.

16. Univ. Craiova 7 0 4 3 3-8 4 p.

17. UTA 7 0 4 3 1-11 4 p.

18. Jiul 7 0 0 7 1-12 0 p.

CLASAMENT GENERAL1. Dinamo 26 20 5 1 50-15 65 p.

2. CFR Cluj 26 17 4 5 51-26 55 p.

3. Rapid 26 14 8 4 46-20 50 p.

4. Steaua 26 13 8 5 45-20 47 p.

5. Gloria 26 14 4 8 35-24 46 p.

6. O]elul 26 12 3 11 42-45 39 p.

7. FC Vaslui 26 10 8 8 32-36 38 p.

8. Poli Tim. 26 10 7 9 24-23 37 p.

9. Urziceni 26 11 4 11 24-23 37 p.

10. Poli Ia[i 26 9 9 8 31-29 36 p.

11. Pandurii 26 10 5 11 20-25 35 p.

12. Farul 26 6 10 10 25-28 28 p.

13. UTA 26 7 7 12 18-31 28 p.

14. U. Craiova 26 6 10 10 25-41 28 p.

15. Ceahl\ul 26 7 5 14 20-37 26 p.

16. Fc Arge[ 26 4 6 16 17-34 18 p.

17. FC Na]ional 26 4 6 16 19-41 18 p.

18. Jiul 26 3 5 18 10-36 14 p.

Etapa urm\toare (vineri, 20 aprilie - duminic\, 22aprilie): Jiul - FC Na]ional, Univ. Craiova - Urziceni, FCVaslui - CFR Cluj, FC Arge[ - Gloria, Steaua - Poli Ia[i,UTA - O]elul, Pandurii - Farul, Poli Timi[oara - Ceahl\ul,Rapid - Dinamo

Unirea Urziceni - PoliTimi[oara 2-0B. Stancu (32 [i 42)FC Na]ional - Pandurii Tg.Jiu 0-1I. Iordache (22 - din penalty)Gloria Bistri]a - Steaua2-0Zaharia (32), Abrudan (80)CFR Cluj - UTA 5-0Anca (16), Panin (20),Semedo (26 [i 82), Surdu(86)O]elul Gala]i - Univ. Craiova4-1Szekely (2), G. Paraschiv(27), Stan (45), Dina (90^2 -autogol) / Njock (55)Farul Constan]a - Rapid1-2Guri]\ (21) / B\doi (13 - dinpenalty), Buga (19)Dinamo - FC Arge[ 2-1D\nciulescu (22), Cl.Niculescu (90^3) / T\nas\(63)Poli Ia[i - FC Vaslui 2-0Bâlb\ (20), Onu] (45)Ceahl\ul Pt. Neam] - JiulPetro[ani 1-0Iencsi (60)

Liga I, etapa a 26-a

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43

Aparent sc\pa]i de Steaua,care tinde s\ r\m=n\ de c\ru]\,"ceferi[tii" din Cluj [i dinBucure[ti s-au angajat `ntr-ocurs\ infernal\ spre locul doi`n Liga I la fotbal, ultimapozi]ie premiat\ cu partici-parea `n preliminariile LigiiCampionilor. Palpitantab\t\lie `[i spore[te drama-tismul pe m\sur\ ce seapropie finalul sezonului.CFR Cluj a reu[it s\-[ip\streze mersul de TGV princampionat, bif=nd s=mb\t\ onou\ victorie, de data asta lascor, cu UTA, singuraforma]ie din Ardeal care ajucat vreodat\ `n CupaCampionilor. Echipa preg\tit\de italianul Cristiano Bergodiare prim-planul `n fa]aRapidului: cu cinci punctemai mult [i meciul direct pro-gramat pe propriul teren, laCluj. ~n plus, colonia por-tughez\ str=ns\ pe parcursulultimului sezon pare s\ fiintrat `ntr-o simbioz\ bun\ cujuc\torii rom=ni r\ma[i `n lot,iar echipa nu are sincope `nevolu]ii.

Pe de alt\ parte, Rapid areatuul experien]ei [i al anver-gurii de echip\ mare `nRom=nia. Giule[tenii [i-aurevenit din pumn dup\ e[eculsuferit acas\ cu Steaua, 2-3, [iau bifat dou\ succese consec-utive `n deplasare. La val-oarea deja probat\ a lotului seadaug\ [i arbitrajele care, `nultima vreme, le-au fostfavorabile.

Bergodi: "Mai avem detras p=n\ la Lig\"

Fenomenul de la Cluj esteunicat pentru fotbalulrom=nesc al ultimilor 15 ani.Dup\ Universitatea Craiova,nici o forma]ie din provincien-a mai cutezat s\ contestesuprema]ia Capitalie a[a cumo face acum forma]ia din

inima Transilvaniei. Surprizade la prima vedere este `ns\perfect explicabil\ la o analiz\mai atent\. La CFR se`ntrunesc toate condi]iile real-iz\rii performan]ei: un patronserios, un buget sigur, con-ducere executiv\ competent\[i mult\ lini[te at=t din parteasuporterilor, c=t [i a celor caredau banii. Echipa s-a `nt\ritcontinuu pe parcursul ultim-ilor doi ani [i a beneficiat deneaten]ia "granzilor", carenici m\car acum, c=nd adevenit evident c\ ardeleniireprezint\ o for]\, nu-i iauprea `n serios.

Antrenorul italianCristiano Bergodi a fost adusla CFR dup\ ce echipa fusesep\r\sit\ brusc de DorinelMunteanu. Pentru tehnicianulcare mai antrenase, `n Liga I,pe FC Na]ional, echipa clu-jean\ a fost o provocare c\reiai-a f\cut fa]\. Bergodi spune

acum c\ perspectiva prelimi-nariilor din Liga Campionilornu-l sperie: "Am `nv\]atnumai lucruri bune laCoverciano. Dar CFR Clujmai are de tras p=n\ s\ ajung\la nivel de Lig\". ~ndelungataexperien]\ a lui Bergodi cafunda[ la Lazio, `n Serie A, `[ispune cuv=ntul acum, c=ndtoat\ lumea exult\ la Cluj:"Opt partide, at=tea c=te ne-aur\mas de jucat p=n\ la final,sunt multe. Sunt sigur c\Steaua [i Rapid n-au renun]atla lupt\. A[a c\ ne trebuiemult\ modestie pentru a reu[i.Juc\torilor le trebuie lini[tepentru a se putea concentraasupra partidelor. Eu `ncerc s\le asigur aceast\ lini[te.Pentru noi, locul doi ar valorac=t un titlu de campioan\!".

Bergodi n-are un secretanume pentru [irul de succeseal forma]iei sale: "Pierd multtimp la antrenamente pentru a

stabili tactica. Lucrez cu fun-da[ii, doar am fost [i eu ap\-r\tor `n Serie A… Oricum, eabsolut clar c\, dac\ ne vomcalifica `n Liga Campionilor,va trebui s\ c\ut\m juc\tori cuexperien]\ [i s\-i aducem laechip\".

Giule[tenii, la p=nd\

La Rapid, lucrurile nu suntprivite nici at=t de simplu,nici at=t de deta[at. ~n Giule[tie un cazan `n care fierb la focm\runt, deopotriv\, patron,antrenor, juc\tori [i suporteri.Echipa e mai valoroas\ dec=tCFR Cluj, dar n-are lini[te.Antrenorul R\zvan Lucescu e`ntr-un etern conflict mocnitcu patronul George Copos.Tehnicianul [i-a anun]atdeschis juc\torii c\ la var\ vap\r\si echipa, indiferent dac\va reu[i s\ prind\ sau nu loculdoi. Unii fotbali[ti ar vrea [i eis\ plece, nemul]umi]i c\ li s-apromis m\rirea contractelor,f\r\ ca acest lucru s\ sepetreac\. Ionel Ganea bate dinpinteni s\ fie titular, motivpentru care a [i avut un con-flict scurt, dar intens, cuR\zvan Lucescu.

Suporterii i-au cerut pentruprima oar\ lui Lucescu juniors\ plece de la echip\ dup\e[ecul cu Steaua.

Rapid a ar\tat `ns\ for]\ degrup [i a str=ns apoi [asepuncte din tot at=tea posibile.

Trenuri de mare vitez\CFR Cluj [iRapid "bag\c\rbuni" `n cursacontracronometruc\tre cap\tul delinie visat: LigaCampionilor

Specific grup\rii de l=ng\ Podul Grant,starea de spirit coincide cu ultimul rezultat.Dup\ ce a spus c\ antrenorul a pierdutmeciul cu Steaua [i c\ Rapid nu mai are nicio [ans\ la locul doi, patronul Copos [i-aschimbat ideile la finalul partidei c=[tigatecu Farul: "Suntem `n grafic. Mergem s\c=[tig\m, de-acum `ncolo, toate meciurile.Cine e mai bun, s\ ia locul doi!".

Conduc\torii rapidi[ti s-au dovedit maiabili dec=t cei dinamovi[ti [i au reu[it s\ob]in\ ceea ce [i-au dorit `naintea derby-uluicu liderul. Pedepsi]i pentru incidenteleprovocate de suporteri la meciul cu Steaua,giule[tenii au convins Comisia de Disciplin\s\ nu mute jocul cu Dinamo la 150 de kilo-metri distan]\, a[a cum s-a procedat p=n\

acum. Instan]a FRF a ales o alt\ sanc]iune,disputarea meciului cu por]ile `nchise.Rapidi[tii sunt mul]umi]i de faptul c\ m\carvor juca acas\, dac\ nu vor avea [i fanii departea lor.

Antrenorii [i fotbali[tii `[i cenzureaz\acum declara]iile, cu to]ii anun]=nd c\ arde-lenii de la CFR sunt mari favori]i la loculdoi. Cu to]ii spun `ns\ c\ nu renun]\ lalupt\. "Principala noastr\ contracandidat\ nue CFR, ci chiar Rapidul! Rat\m u[or, prim-im gol din ocaziile rare ale adversarilor…La finalul campionatului trebuie `ns\ s\ neputem privi `n ochi [i s\ spunem c\ am f\cuttot ce s-a putut. Chiar dac\ avemaccidenta]i, cei valizi trebuie s\-[i dea via]ape teren", a men]ionat R\zvan Lucescu.

Copos: "Suntem `n grafic"

Bergodi a adus CFR Cluj pe pozi]ia a doua

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie44 PUBLICITATE

ROMA...NIAMagazin de produse rom=ne[ti la Roma

Via ErasmoGattamelata, 133

(l=ng\ Largo Preneste)

Primul depozit en gross de produsealimentare [i b\uturi rom=ne[ti laROMA v\ ofer\ o gam\ diversificata deproduse la pre]uri interesante.

Prin magazinul nostru Roma...nia, sit-uat `n Via Erasmo Gattamelata, 133,puteti achizi]iona [i la pre] cu am\nuntulprodusele noastre (c=rna]i, salamuri,br=nz\ cu sm=nt=n\, carne de mici,

varz\ murat\, cozonaci, pl\cinte cubr=nz\, pufarine, eugenia etc.)

tel./fax 06 21700815 cell. 340 7968281

393 9205588

e-mail [email protected]/romania

CED|M ACTIVITATE

Restaurantrom=nesc

P.le Governo Provvisorio, 6Milano

tel. 02 2613124cel. 329 2147753

Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma, Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528 e-mail: [email protected]

Editore: STRANIERI IN ITALIA srlVia Virgilio Maroso, 50 00142 RomaTel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528

www.stranieriinitalia.com, [email protected]

Direttore responsabile: Sergio TalamoDirettore editoriale: Sorin Cehan

Collaboratori: Gabriela Iordan, OanaIura[cu, George Sima, Mascia

Salvatore, Stefano Camilloni, ElvioPasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[,

Viorica Nechifor, Crina Suceveanu,Georgiana Baciu, Cristina Pozna

Grafica:Carmen G\tej

Pubblicità: ISI Etnocommunication srlVia Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,

Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606Fax 06 8741 0528

[email protected]

Distribuzione:Messaggerie Internazionali

Via Manzoni, 8 - 20089 RozzanoNumero Verde: 800 827 112

Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz

Stranieri in Italia srlTel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528

[email protected]

Stampa:POLIGRAFICA GAETA

di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13,Nettuno

Ziarul rom=nilordin Italia

CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)

DDrr.. PPeett rruu

CCoovvaaccii

NNoouu\\ aaddrreess\\ RRoommaa::

Metrou A - CorneliaLargo Boccea

Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim)

Tel. 06-66019505, Cell. 347-3493913

RReedduucceerr ii 5500 %% ppeennttrruu rroomm==nnii

AGENZIAAGENZIA DI SERDI SERVIZIVIZId i i n g . G E Td i i n g . G E T AA B R E H U IB R E H U I

cell. 329 2597879, fax 06 7696 8373, email. [email protected]

Traducerea [i legalizarea oric\rui tip dedocumente, inclusiv a permisului de conducere;

Traducerea documentelor [colare pt. `nscrierea copiilor la[colile italiene; traduceri medicale, juridice;

Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia;Preg\tirea [i depunerea dosarelor pentru cet\]enie;Schimbare certificate de na[tere [i c\s\torie model vechi;Ob]inerea [i apostilarea actelor emise `n România;Ob]inerea cazierului judiciar italian sau altor certificate

italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.;Preg\tirea documentelor pentru ob]inerea de

credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia;Probleme legale: cauze civile [i penale;Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere

certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie.

Telefona]i pentru a ob]ine

o programare!

NOUNOU:Bilete de avion(BlueAir, etc)

ROMA, Via CornelioGallo, 5, 00175

(Metro A - Porta Furba)

FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM),

Via Piemonte 12, 00010

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45

A B O N A M E N TA B O N A M E N T L AL A

Cost anual: 90 euroPlata: cont curent po[tal

nr. 50655786Titularul contului:

Stranieri in Italia srl~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i -

- Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru detelefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a deplat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]is\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii:

email: [email protected] 87410592, fax: 06 87410528

“MUNCĂ ŞI IMIGRARE”SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA

Oficiu legal pentru muncă şi imigrare, se ocupă de problemele cetăţenilor străini din Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării

Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon:06.90287518 / 329. 30.17.294 Fax 06. 62201358

00185-Roma, Via Gaeta, n°19 ( Zona Stazione Termini )Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30 – 18,30

Duminica numai cu programări 10,00 – 14,00

În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma

Informaţii – Orientare – Consultanţă – Asistenţă – Reprezentanţi- drepturile şi obligaţiile legale ale cetăţenilor

români pe teritoriul Italiei;- comunitari şi drepturile familiale; - drepturi legale în urma concedierilor nelegale

(13^,14^, concediu, TFR);- cauze de muncă – contribuţii pensie;-alocaţii pentru copii şi persoanele în întreţinere,

şomaj;- consultanţă şi asistenţă juridică pentru cauze

civile şi penale;- consultanţă şi asistenţă pentru deschiderea unei

societăţi (partita IVA).- cetăţenie;- căsătorie, divorţ, documente necesare;- documente necesare pentru şederea (documenti

di soggiorno) în Italia;- recunoaşterea titlului de studiu;- asistenţă pentru un loc de muncă;- procuri notariale;- traducerea şi legalizarea oricărui tip de document;- informaţii privind procurarea şi înscrierea certifi-

catelor de naştere şi căsătorie.

CONSULATUL GENERAL ALROM+NIEI - ROMA

Via del Serafico, 69 – 75, 00142 Telefon: 06.51.53.11.55, 06.51.96.52.66,

06.51.96.52.68Fax: 06.51.53.11.51www.roembit.org

email: [email protected]

CONSULATUL GENERAL ALROM+NIEI - MILANO

Via Gignese, 2, 20148 Telefon: 02.400 74 018

www.consulatmilano.comFax: 02.400 74 023

email: [email protected]

VRE}I S| AVE}I SUCCES ~N AFACERI?

PUBLICITATE ~NGAZETA

ROM+NEASC|

telefon: 06 87410591telefon: 06 87410591

fax: 06 87410527 fax: 06 87410527

[email protected]@stranieriinitalia.it

ISI Financial SpA, important Societate a Grupului ISI - Angelo Costa operativ în sectorul creditelor

ipotecare, împrumuturilor personale, cesiunilor cincimii i asigur rilor, caut pe tot teritoriul na ional

AGEN I PENTRU ACTIVITATE FINANCIARIANALI TI DE CREDITE

de inserat în propria structur aflat într-o puternic i rapid expansiune.

Societatea pune la dispozi ia propriilor

agen i un important num r de clien i,

deja fideliza i cu alte servicii ale Grupului

(money transfer i telefonie). Activitatea se

va desf ura la magazinele conduse de

ace tia.

PENTRU FIGURA DE AGENT

se ofer tratament economic procentual la nive-

lurile maxime i cursuri de formare gratuite.

PENTRU FIGURA DE ANALIST

se ofer angajare pe timp nedeterminat (Sec-

torul Comer ).

Potrivit normelor în vigoare, oferta se adreseaz ambelor sexe. (L903/77).

Trimite i curriculum vitae la

ISI Financial SpA, Via Vittor Pisani 22, 20124 Milano,

e-mail [email protected],

autorizând tratamentul datelor personale conform legii 675/96.

Gazeta Rom=neasc\ 20 - 26 aprilie46 MONDEN

Exper]ii publica]ieiamintite consider\ c\ averealui }iriac se ridic\ de fapt la1,9 miliarde de euro, banirezulta]i din profitabile afac-eri imobiliare, relateaz\ uncotidian central.

Primul rom=n intrat `nTopul Forbes al celor maiboga]i oameni din lume, Ion}iriac este pe cale s\-[itreac\ `n cont cel de-aldoilea miliard de euro.Afirma]ia este f\cut\ de nouarevist\ "Money Express" pebaza unor calcule provenitedin informa]ii oficiale, dar [idin evalu\rile realizate despeciali[tii `n investi]ii.Potrivit anali[tilor, activelede]inute de fostul maresportiv se plaseaz\, la oraactual\, `ntre 1,75 [i 1,9 mil-iarde de euro. O diferen]\considerabil\ fa]\ deestim\rile revistei "Forbes",care acredita ideea c\ omulde afaceri posed\ doar 1,1miliarde euro, dar [i fa]\ decele ale revistei "Capital",care l-a pozi]ionat `n 2006pe }iriac pe locul doi `n

topul celor mai boga]irom=ni, dup\ omul de afac-eri Iosif Dr\gan. Dac\ averealui Dr\gan a fost estimat\ la1,6 miliarde de euro, rezult\c\ Ion }iriac a devenit `nprezent cel mai bogat rom=n.

A pierdut din afacerilecu ma[ini

Cre[terea averii fostuluimare sportiv este pus\ peseama strategiei acestuia dea-[i repozi]iona afacerile `nzona imobiliar\, alegere ce s-a dovedit a fi una de succes,`n condi]iile `n care busines-sul auto, unde }iriac a fostputernic implicat, s-a depre-ciat `n urma pierderii dreptu-lui exclusiv de a importa `nRom=nia marcile Daimler-Chrysler.

Investi]iile anun]ate deholdingul }iriac se situeaz\`n prezent la nivelul de 850milioane de euro, consider-at\ a fi deja o bun\ platform\pentru atingerea celui de-altreilea miliard.

~n acela[i timp, Ion }iriacse mai poate m=ndri cu fap-tul c\, la 68 de ani, se afl\ pelocul 10 `n Topul Forbes al

burlacilor miliardari.

Cele mai importanteafaceri marca }iriac

• De]ine 49% dinDaimler-ChryslerAutomotive Rom=nia carecomercializeaz\ m\rcileMercedes-Benz, Smart,Chrysler, Jeep, Dodge [iFuso

• Este asociat cu grupulgerman Allianz `n domeniulasigur\rilor, dar [i cu Metro

`n comer]ul tip cash&carry.• De]ine din 1998 compa-

nia '}iriac Air', care opereaz\curse charter.

• S-a asociat cu LEG [iRiofisa, importan]i dezvolta-tori `n proiecte imobiliare

Ion Ion ar puteamo[teni o parte dinuria[ul imperiu

Proaspe]ii c\s\tori]i IonIon }iriac [i MariaMarinescu ar putea mo[tenio parte din fabuloasa avere alui Ion }iriac estimat\ laaproximativ dou\ miliardede euro. Cei doi tineri aufost v\zu]i pentru prima oar\`mpreun\ manifest=ndu-se caun cuplu de `ndr\gosti]i ime-diat dup\ prezentarea demod\ a Mariei, de la careIon Ion n-a lipsit [i care aavut loc `n urm\ cu o lun\.Dup\ numai dou\ s\pt\m=ni,cei doi [i-au anun]atc\s\toria `n direct la emisi-unea Mihaelei R\dulescu.Maria Marinescu (28 de ani),fiica vitreg\ a lui MihaiBujor Sion, fost consul alRom=niei `n SUA, a mai fostlogodit\ cu Bobby P\unescu[i cu fotbalistul Cristi Chivu,iar Ion Ion (30 de ani) a avuto lung\ rela]ie cu IleanaLazariuc.

Ion }iriac: avere de2.000.000.000 de euro?

Fostul tenismen Ion}iriac (foto) are oavere mult mai maredecat cea estimat\ depublica]ia "Forbes",potrivit calculelorf\cute de revista deafaceri "MoneyExpress".

Cristian }ân]\reanu (foto)[i-a serbat împlinirea a 63 deani cu mare fast. Nici nu seputea altfel, având în vederec\ magnatul de la Corbeancaeste considerat de mul]i unveritabil "baron" al petrecer-ilor de pomin\...

Osp\]ul - pentru care mag-natul a scos din buzunar a-proape 25.000 de euro - aînceput sâmb\t\, 14 aprilie,în renumitul "Paradis Verde"de la Corbeanca. Au partici-pat mai to]i prietenii omuluide afaceri - în jur de 350. In-vita]ii au fost delecta]i cumâncare aleas\, cu b\utur\fin\ [i cu mult\ muzic\.

Cadou de la so]ie: 3stripteuze

Evenimentul nu a fost îns\lipsit de peripe]ii. La unmoment dat, din cauza scân-teilor care au s\rit de la arti-ficii, iarba uscat\ din p\dureasituat\ lâng\ proprietateamagnatului a luat foc. Din

fericire, incendiul a fost evi-tat [i petrecerea a putut con-tinua.

{i a continuat cu un cadoucât se poate de inedit. Treistripteuze! }\n]\reanu s-a bu-curat de cele trei frumuse]i,pipâindu-le sânii [i luându-leîn bra]e. C\ doar, deh!, o sin-gur\ dat\ face omul 63 deani. Mul]i dintre noi ar puteafi surprin[i de gestul omuluide afaceri, ]inând cont c\ estec\s\torit [i s-a distrat cufetele chiar în fa]a consoartei.Ei bine, mariajul so]ilor dinCorbeanca nu este deloc unulconformist. Îns\[i so]ia,Manuela - renumit\ pentruastfel de cadouri inedite.

}ân]\reanu, aniversare cu stripteuze

20 - 26 aprilie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP 47

BerbecDac\ nu sunte]i

implicat afectiv,acum v\ esteteam\ c\ dac\ v\lega]i sentimental

de o persoan\ cunoscut\ decur=nd v-a]i putea pierde liber-tatea pe care o iubi]i at=t demult.

taurIndiferen]a

este mai readec=t ura!A[adar, `ncerca]is\ v\ reg=ndi]iatitudinea fa]\ de acea persoan\pe care acum ave]i inten]ia de ao scoate din via]a dvs, mai multsau mai pu]in binemeritat!

GemeniO "`nt=lnire

de gradul trei"cu un [ef foartede sus sau un as`n profesia dvs.

v\ va face s\ v\ sim]i]i mici [ine`nsemna]i, lipsi]i de str\lucire[i de putere. Unii dintre dvs. a]iputea reac]iona prin a refuza s\mai munci]i.

RacVe]i fi al\turi

de un membru alfamiliei care treceprintr-un momentdestul de dificil.

Fi]i pu]in mai diplomat deoare-ce a]i putea provoca reac]iinedorite. Rela]ia de cuplu esteexcelent\.

LeuEste momen-

tul ca `n via]apersonal\ s\ lua]ifr=iele `n m=n\ [is\ v\ impune]i oschimbare a unor aspecte ce v\deranjeaz\ `n mod vizibil. Nueste `ns\ cazul s\ investi]i preamult `n imaginea dvs. fizic\.

Fecioarã~ncepe]i

s\pt\m=na moro-c\no[i [i `ng=n-dura]i, f\r\ chefde via]\ [i `n niciun caz cu chef

de munc\. Primi]i ve[ti `n leg\-tur\ cu o persoan\ t=n\r\ dinfamilie, cu reu[ita acesteia la unexamen sau un interviu.

BalantãVe]i fi foarte

furios [i agitatdac\ v\ ve]i afla`n postura de anegocia aspecte

financiare. ~n plan sentimental,da]i dovad\ de maturitate `ng=ndire, ceea ce nu poate fidec=t un semn de bun augur.

ScorpionO comunicare

excelent\ cu opersoan\ dinanturaj v\ poateaduce satisfac]iineb\nuite. Sunte]i dispu[i s\-iasculta]i p\surile, dar [i s\ dis-cuta]i despre planuri de viitorimportante.

SãgetãtorPartenerul t\u

va fi `n orice felvrei, dar nucomod. Rela]iavoastr\ va lua o

noua `ntors\tur\ datorit\ umoru-lui t\u. Trebuie s\ v\ asigura]ic\ a meritat timpul [i efortul.V\ ve]i `nt=lni cu cineva care v\va face o propunere interesant\.

CapricornNu va fi dificil

s\ ob]ine]i in-forma]iile sau fa-vorurile care v\sunt necesare

pentru ca afacerile sa mearg\bine. V\ ve]i procura informa]iide ultim\ or\ pe baza c\rora v\ve]i fundamenta noile proiectele.

VãrsãtorVi se pare c\

lucrurile devinmai grele dec=tde obicei. Nu ac-ceptati prea mul-te compromisuri. ~n plan senti-mental `ncerca]i s\ v\ ascunde]itr\irile [i s\ nega]i tot ceea cenu pute]i ar\ta partenerului.

PestiS-ar p\rea c\

va trebui s\ lua]itaurul de coarne[i s\ v\ rezolva]itoate problemele

restante (indiferent de naturalor). Ini]iativele dvs. au mari[anse de succes. Profita]i c=tmai mult de aceast\ conjunctur\favorabil\.

,

22 00 -- 22 66 aa pp rr ii ll ii ee

DE LA TRIMISUL NOSTRU

D-

-

-

800 900 300

Credit imobiliar

-

ISI Financial S.p.A. - Iscr. UIC n. 38317

800.900.300Numero Verde

©2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.

DEPARTE DE ACAS|?CU WESTERN UNION E{TI APROAPE DE AI T|I

Prin re]eaua sa extins\ care acoper\ peste 600de localit\]i din România

Serviciul de transfer de bani Western Union este diponibil `n România prin:

Gazeta - Il portale dell'immigrazione e degli immigrati in ... · Costo della chiamata € 1,57 al...

Documents

Transcript of Gazeta - Il portale dell'immigrazione e degli immigrati in ... · Costo della chiamata € 1,57 al...