jv,

11>32.siliuţconsilrnetnjT>at-olidulujSatnJle reJ>rtidujuvernPreJaduceJ Pa-IIn fadte de] a con| ida.

Na] finanj ®i danacord] talului •olidal la uralfermi] dor şlî cele tel deIcat la a pus poal puni ; cariii susl

i Că- nu la ’i An-|lescu,

32Anul al X C Y -le a Xr. 85

N1JM AR0L 2 Lei

« p m m

Braşov Miercuri 26 Octomvrie 1932

m i m $i i m m m v kL riATA LIBERI AŢEI BRAŞOV —

TELEFON 226Abonsment anual 8 <0 1<J Pentru «tr»!nătata 800 ld Anunţuri, wclam», dup* tarif,

Fondată la 1638 de @e@rge BariţiuA pare de tre i ori pe să p tă m â n i

„Lumea streină - spune d-1 Iorga - laudă şi râde în acelaşi timp de procesiunea irozilor ministeriali ai României*.Deşi târziu, dar totuşi recunoaşte şi apostolul dela Văleni ceea-ce a însemnat guvernarea ritmului nou !H Sa Regele Ia Cluj

Clujul, vechea capitală a Ar­dealului, a îmbrăcat Duminecă Ihaină de sărbătoare pentru a Cluj, 24 Oct.Al Vaida-Voevod, miniştrii Voicu Niţescu, Guşti, G . Crişan şi Ioan ^pp, de generalitate, de capii

I[iea|a şcoală Romaj ît dat îejdiej iin a- capiţ drej 1 intri•upânjeteri];em ispecj re dii mâna aniei' receriloiaxezej3 CI i |in< cerilor pregai regio , Toi- antro' anco* ine îi rantuliliaitai I

in), e** j

iim â]oasel- Ice.

Ldii «gricolf “ a 'e x p o X 'fru l;! Z l g t . r e » n o u h n S a T ^ u l 'lelor a rugunlor, vinurilor, pa- j Iu,5 plugărească ? * C“ N« - » • recIilor § sportivă organizată de că- Ire Comandamentul corpului VI ie Armată.Această întreită sărbătoare a idealului sa desfăşurat în mod r adevăr strălucit şi impresio- nt, dovedind din nou dragos­tea şi alipirea zecilor de mii ile cărturari şi ţărani întrunii» la ,Iuj fa|ă de iubitul Suveran, de Ilă parte preocupările serioase permanente ale conducătorilor pentru educarea şi cultura piu- jârimei noastre ca şi grija pă­rintească pe care o poartă la fu eî, Nf- Sa NP9ele fată de soar­ba (ărănimei noastre.După primirea strălucită fă- |uiă Duminecă Ia orele 11 a. m.gara Clujului Suveranului, icunjurat de sfetnicii Tronului,: autorită|ile civile şi militare frunte cu d l prim ministru Iu- u Meniu, fostul prim-ministru

torul Academiei de înalte studii agricole Mihail Şerban, de rec­torul universităţii Şlefânescu- Goangâ, de rectorul Academiei agricole din Bucureşti Busuio- cescu, de fostul ministru de a- gricultură /onescu-Sişeşti, de preşedintele soc. inginerilor a- gronomi A. N asta şi de repre­zentantul studentimei, s’au des­prins preocupările tot mai vă­dite pentru pregătirea temeinică a celor chemaţi să devină viito­rii conducători ai Jărănimei ca şi recunoştinja unanimă a poporu­lui românesc fajă de solicitudi- nea pe care M. S. Regele o arată fa|ă de agricultura româ­nească, cere face 80 la sută a păturei sociale.In numele Ardealului a luat cuvântul d l ministru al agricul turei Voicu Ni/eseu, rostind ur mătoarea cuvântare :

Uiscursul d-lui ministru V. NifescuCu largul sprijin al Stalului llelegăfor de datoriile ce-i inprobă, prin neobosita' stăruinţă [rectoratului şi a corpului pro- sora!, cu concursul tuturor Jelor iubitori de cultură şi în- pHeţiţi de binele tării, s’a ridi- Pt aci în inima Ardealului a- pst nou aşezământ de ştiinţă, pre astăzi se inaugurează sub l*lta oblăduire a Majesiăjii foastre.I Secundând şi complectând sila şcoală suroră din capi­ii9 tării, Academia Cluj, îşi va pehide largi porţile sale pen- a primi, spre deosebire de

tre şi de aceea repetăm şi în prezenja Măriei Voastre chema­rea către to|i cei cari vor ter­mina această şcoală, să-şi valo­rizeze cu stăruinţă capitalul a- dunat aci ori unde va fi nevoie. Absolvenţii acestei ^şcoli să nu se izoleze în birouri, ci să iasă

m largul ţarinilor, la lumina de soare pentru a învăja pe robo­te?11 gliei de a scoate cu truda şi deşteptăciunea lor din boga­tul sol al |ărli noastre rod cât mai ales şi cât mai îmbelşugat. Numai astfel această {ară cu 8070 muncitori de pământ, va putea înfrânge greutăţile vremi* or şi va reuşi să-şi deschidă larg drumul spre progres.Prezenta Majestătii Voastre la inaugurarea acestui aşezământ de studii agronomice noi o so­cotim drept un înalt îndemn la împlinirea sacrei misiuni ce se desprinde imperioasă din spi­ritul preocupărilor Majestătii VoastreArdealul neclintit în credinţa şi dragostea fată de Tron Vă e profund recunoscător pentru înalta onoare ce-i face{i patro­nând inaugurarea acestui lăcaş de învăţătură, pe care e deprins s’o preţuiască mai mult decât orice altă comoară.Păstrător statornic al memo­riei marelui Rege, care l-a reu­nit cu Patria mamă, el e fericit că are din nou prilejul să-şi probeze adâncul devotament fată de nobilul Fiu, căruia la titlul binemeritat de R ege al culturii el Jine să-i adauge şi pe acela de R ege al consolidării Na­ţionaleSă trăi|i Majestate şi Vă ru­găm să duceţi cu Măria Voastră asigurarea că cei ce se vor a- dăpa din izvorul de apă vie ce se desprinde din templul a că­rui deschidere o patronaji, Vă vor secunda cu tot sufletul în grijile şi munca neobosită ce depuneji pentru propăşirea Pa­triei noastre iubite.Tuturor le-a mulţumit M. SA RE­GELE rostind următoarea impresio­nantă cuvântare, care a fost subli­niată de aplauzele însufleţite ale asis­tenţei :

sărac pentru aceiaşi sfântă cauză şi aceiaşi idee.Rolul cel mare, cel înţelept, rolul cel patriotic este acela al conducătorilor acesfor înstitu- jiuni.După cât am putut avea Eu contacj cu d-voastră, pot să a- firm că sunt convins, că atât aci, cât şi la Bucureşti şi în celelalte şcoli de agricultură, corpul profesoral a început şi din ce în ce mai mult este con­vins de înalta sa datorie, atât de învăţători, cât şi de apostoli ai unei întregi opere de înălţa­re naţională.In aceste gânduri şi afirmând adânc încă odată. — atât acelo­ra cari învajă, cât şi acelora cari vor aplica cele învă{ate - întreaga Mea dragoste şi între­

gul Meu sprijin, urez acestei in- stiluţiuni, pe care o inaugurăm astăzi, să fie în adevăr un focar de raze sănătoase şi utile pen­tru întreaga ţară românească,•Terminându-se festivitatea inau­gurării Maj. Sa Regele împreună cu suita Sa şi mulţimea popo­rului a vizitat Catedrala orto­doxă şi bogata expoziţie, rămâ­nând deplin satisfăcut de cele văzute. După amiazi a asistat la concursurile sportive militare iar ^seara la o reprezentaţie de gală la Teatrul National.La ora 12 noaptea Maj. Sa şi Marele Voevod au părăsit Clujul plecând cu trenul regal spre Bucureşti.C or.

Cuvântarea M. Sale RegeluiDomnule Rector, ( Nu trebue să uite nimeni,—-înainte de toate, {in să vă mul- | fie Profesor, fie student, — că Jumesc d-voastră şi acelora cari, I oricât a[ »«văţa în laboratoarele pe lângă ocrotirea şi sprijinul p® se Săsesc între aceste ziduri, ce vi s’a dat, aji ştiut face prin ' laboratorul cel mai ^spornic şi«la’ de agricultură de altădată, ™ . N oastră personală, prin j cc^ ™ i c ^ ş U n Îr ic ÎL o a fă - toii acei tinpri rnri fără îngrijirea Şl dragostea de msh- . iwca ş once ?cpaia

» “b l r . d e o ' E T n e n e ' “ l" " !« 1- ? e m e,o d .a ' s e c u lc g e °tojii întruniţi la această sărbă-fosebire de origină şi najio llitate vor veni aci pentru a se ţpârtăşi cu harul unei ştiinji, s cărei imperioasă utilitate Ijjlem cu tojii convinşi. I'ilrănepojii iobagilor de odi- fiară veni{i să se adape la a- r1 izvor de lumină, vor avea pri- rj'să dea de aci, din capitala Realului liber, şi din elte părji . larii răspunsul cel mai no- Jiilregiei vremurilor trecute: lip 9 lor o vor pune în L-9 teturora, lumina lor îşi va L rsa binefacerile pe toate o- Iţ | tării, ori de cine vor fi ferate , eşa cum soarele îşiialn 0z.e*e S0fe asupra pă- _e „ UV indiferent de neamu- l ' r f9ri ‘l iocuiesc.' Caesori §i studenji se vor tată a,ieasta Şcoală să fie ri- |riiQ aşezată pe treapta ■ ţ iocare de lumină, defi- Cu|[)nsacrate ca patrimonii Urei şi civilizaţiei umane.LUt!°as‘emţ jv. înaltul interes, pe ci tu lm '^Dr^e-*a*ea ^ oaslra ^ a* i miniea i 0Paşirii agriculturii noas- moşesc.

torească inaugurare.Academia aceasta din Ardeal, venind alături de sora ei mai bătrână din capitala ţării, are o menire cu lotul deosebită: me­nirea frumoasă de a pregăti pe aceia, cari mâine vor fi adevă­raţii îndrumători ai economiei noaslre naţionale, aceia cari, în fiecare zi şi în fiecare clipă de muncă, sunt chemaţi a îmbună­tăţi, a spori, a întări bogăţia unui întreg neam.Din cele ce au fost rostite a- ci astăzi, am deosebita bucurie de a constata, că pătrunde din ce în ce mai mult în sufletul, atât al conducătorilor cât şi al învăţăceilor, convingerea că ro­lul unuia care a trecut prin a- ceastă instilujiune de înaltă cul­tură, nu este acela de a rămâ­ne aşezat asupra unei hârtii la un birou oarecare, ci de a mun­ci cu brajele, cu sufletul şi cu minfea în mijlocul ogorului stră-

întreagâ avuţie de cunoştinţe, de mijloace; dar acestea, dacă nu se aplică acolo unde trebue, rămân sterpe, — sterpe pentru aceia cari învajă, sterpe pentru ţara întreagăDe aceia, d-lor, aş fi mul­

ţumit — şi ar fi pentru Mine o deosebită bucurie — dacă, pe lângă aceia cari vin aci a studia spre a îndeplini apoi funcţiuni incontestabil necesare pentru propăşirea acestei ţări, aş vedea ve­nind în această înaltă insti- tuţiune şi pe aceia, cari an un interes pur personal pentru agricultură, dacă ar veni şi proprietarii mari şi ţăranii şi aceia cari mâine vor avea un petec de pă­mânt, să înveţe aci. Astfel se va zămisli aci adevărata unitate naţională şi socială, învăţând şi cel bogat şi cel

D in expozeul d-lui prim ar dr. C V o icu , făcut în şedinţa din 20 O ct. a. c. a C o n siliu lu i M unicipal.Situaţia financiară a Munici­piului nu este din cele mai mulţumitoare. Capacitatea de plată a cetăţenilor, în urma ac­tualei conjuncturi pu{in favora­bile, s’a redus simţitor. Au scăzut în mod considerabil pre­ţul lemnului şi chiriile imobi­lelor, cari constituiau în trecut un principal venit al oraşului.Acest fenomen se resimte în toate ramurile de activitate, a- tât în comerţ, cât şi în indus­trie. Toate acestea au urmări destul de grave în viata econo­mică de toate zilele, resfrân- gându-se în mare parte şi asu­pra bugetului.încă din anul 1930, de când putem spune că a început să se întrevadă consecinţele aces­tui fenomen al crizei, serviciul nostru financiar a început să ia cuvenitele măsuri de precauţie, adaptând bugetul mersului cri- j zei, şi operând reduceri în bu- j get dela 131.000.000, cât era în i 1930, la 118.0U0.000, în 1931 la ‘104.000. 000 şi în 1932 la j85.000. 000; iar acuma se proce­dează la o nouă comprimare, încercând a s e reduce ta suma de 65.000.000,— pentru a ne pu­tea pune astfel la adăpost de orice surpriză.Cu toată această dureroasă operaţie, putem spune că s’au executat lucrări importante, ora­şul fiind întreţinut în bună stare şi nelăsând de dorit nici din punct de vedere sanitar.Pentru a ilustre că greută­ţile subzistă şi criza îşi face cursul, amintesc numai că până la data de 17 Octombrie a. c. contabilitatea arată că s’au în­casat efectiv numai 35.396.723 lei.

! .

Sigur, că încasările se măresc în ultimile luni ale exerciţiului bugeiar; totuşi suma încasată până în prezent ne indică că trebue să procedăm cu prudentă, reducând cheltuelile la strictul necesar. Că se purcede pru­dent, reiese şi din faptul că până în prezent din buget nu s’au angajat decât circa 55°/c, în care se cuprind toate chel­tuielile impuse de stat, precum

şi amortizarea împrumuturilor făcute.Greutatea adaptării bugetului, provine mai ales din faptul că în ultimii doi ani Administraţia Financiară nu varsă sumele ce ni se cuvin în mod legal. Ast­fel din cotele adiţionale .impuse la impozitele directe, — cu toată reducerea de aproape 30 & fă­cută faţă de suma comunicată nouă, — până în prezent în de­curs de 10 luni, nu ni s’au văr­sat decât circa 30“/« (încasat5.300.000. — din prevederea de14.000. 2- 0).Deasemenea din repartiza fon­dului comunal, redus pe anul 1932 cu peste SO“/*, nu ni s’a ordonanţat şi achitat nimica, iar pe 1931 am primit numai ordo­nanţele de plată.Chiria cazărmilor pe anul 1932, înscrisă în buget cu suma de2.300.000, ni s’a redus în mod unilateral la suma de 800.000. Cota din fondul pe spectacole nu ni s’a achitat din 1930, iar în prezent cotele par a ne fi repartizate infinit de mici fa{ă de încasările cari se realizează.In acest timp însă am preluat spitalul; de contagios}, ambula- toiul policlinic şi plata a 35 gardieni publici. Mai suntem o- bligaţi a plăti la Casa generală de pensiuni 3.606.000.— cu toate că în buget s’au luat numai Iei 2.418 801, conform hotărîrei co­mitetului Central de Revizuire ; pe urmă plata subvenţiei asigu­rate la legea învăţământului pri­mar, şcolilor minoritare, sume cari desechilibrează bugetul în lipsa de sursele necesare la ve­nituri.Plăţile cari ni se impun.Astfel în timp ce în decurs de un an s’a redus bugetul dela 131 milioane la 85 milioane, respective la 65 milioane, la cât se va comprima din nou ,— cu­prind toate amortizările de ca­pitaluri împrumutate şi rămăşiie de plată de peste 12 milioane, deci reducând bugetul ordinar şi lucrările edilitare, — ni se impun următoarele plăţi :

Nr. 8 4 - -1932

1. Subvenţia specială pentru Casa generală de pensiuni lei 2.418.801.2. Plata a 35 gardieni publici lei 946.800.3. Subvenţia Spitalului Mâr- zescu lei 300.000.4. Spitalul de contagioşi lei 532.800.5. Ambulatorul Policlinic lei 372.180.6. Subvenţii şcolilor minori­tare lei 912.500.Total lei 5.483.081.Evident, că avem obligaţia de a susţine spitalele şi a face şi operă socială; şi nu înţelegem să protestăm contra acestui fapt.Totuşi, date fiind împrejurările menţionate mai sus, va trebui să procedăm cu toata prudenţa, astfel ca să putem eşi din a- ceasiă sdruncinare economică fără a resimţi prea mult conse­cinţele, cari numai cu mari e- forturi pot fi evitate.Pentru asigurarea încasărei cotelor adiţionale am luat mă­suri ca cu concursul unui func­ţionar al nostru, pe care l’am pus la dispoziţia Administraţiei financiare, să putem ajunge în posesia sumelor ce ne compet şi din cari până în prezent am primit de abia lei 5.138.618 în loc de cel puţin 10 milioane, prevederile bugetare fiind de lei 14.600.000, şi acestea reduse cu circa 3 milioane, cât erau faţă de prevederile anterioare, j de 30 milloane'îei înscopul clădirii abatorului comu

viitor urmând a achita restul de 500.000.2. Repararea abatorului vechiu lei 350000.3. Repararea împrejmuirii obo­rului vechiu lei 60.000.4. Construirea caselor de vamă lei 301.000.5. Parcarea şi amenajarea promenăzilor lei 200.000.6. Repararea drumului Poienii lei 120.000.7. Construirea garajului de autobuze lei 1.000.000.8. Comandarea a 6 autobuze noui lei 1.800 000.Amintim apoi că suni în curs lucrările Uzinei electrice, care este tot o operă a Consiliului nostru din 1930.In ce priveşte plata sumelor impuse nouă peste prevederile legale de cătră Casa de pen­siuni şi procentul, ce trebue să plătim drept subvenţie specială după salariile pe 1932, cari se urcă la 17 milioane şi am fost impuşi după salarul plătit în 1931 şi care se urcă la 24 mi­lioane, precum şi pentru plata cotelor adiţionale, cotelor fon­dului comunal, — am făcut cuve­nitele demersuri şi sperăm că vom obţine şi rezultatul dorit.Cu această ocazie ţin să vă aduc la cunoştinţă, că Societa­tea electrică Aseea, cu ocazia tratativelor duse tot în 1930 de noi, ne-a promis acordarea unuiLucrări în curs de executare.Din aceste date se poate con­stata în ce împrejurări puţin măgulitoare, am preluat condu­cerea Municipiului la 8 Oct. a. c. şi ce efort trebue să depunem pentru remedierea acestor stări. Totuşi, întru-cât ne găsim aici, chemaţi de dorinţa unanimă a cetăţenilor pentru a contribui la progresul oraşului, chiar în a- ceste momente puţin favorabile, dela reinstalarea noastră sub formă de Comisie interimară în Iunie a. c. am hotărât executa­rea următoarelor lucrări, cari sunt în curs de executare:1. Canalizarea străzii Dârste Ig. 800 mtr. 1. lei 600.000, anul

nai. Cu ocazia încheierii con­tractului intervenit sub Comisia Interimară din Maiu 1931 nu s-a dat destulă importanţă acestui împrumut, astfel că şi din cauza stării financiare şi poate şi din cauza neîncrederii inspirate de cei cari incidental au ajuns în administraţia municipiului, S o ­cietatea Electrică, prin contrac­tul încheiat a impus anumite condiţii pe ceri credem că nu le putem accepta în întregime. Urmează deci să începem tra­tative cu Societatea şi sperăm să ajungem la condiţiuni accep­tabile de ambele părţi.

In legătură cu deschiderea sanatorului de tuberculoşi în Braşov, primim din partea me­dicului judeţean d-1 dr. Pom- piliu Nistor, următorul articol :

Domnule R edactor 1Faţă de campania pornită în contra înfiinţării sanatorului de tuberculoşi în Str. Cloşca, vă rog să daţi publicităţii urmă- j ioarele rânduri ale mele :1. Şi eu am fost pentru în­fiinţarea sanatorului, atât în co­mitetul Societăţii Profilaxiei Tu­berculozei, cât şi în jConsiliuj de igienă al oraşului, unde încă în primăvară, fiind prezenţi a- proape toţi membrii, s'a discu tat această chestiune şi cu una­nim itate, inclusiv cu voturile celor: ce au lucrat contra înfiin­ţării, s’a statorit, principiar, că înfiinţarea acestui în localul din Str. Cloşca, nu prezintă nici un pericol de contagiune tubercu­loasă, nici pentru braşovecheni în general, nici pentru vecină­tate în special; şi că locul este dintre cele mai potrivite ca aşe­zare pentru bolnavii ce vor fi internaţi.2. Repetând, că a trebuit să lipsesc dela şedinţa Consiliului în care s’a discutat şi s’a dat aviz defavorabil înfiinţării, ţin să declar, că eu nu mi-am bschim- bat această părere, cu rizicul de a nemulţumi în primul rând pe conlocuitorii mei de cartier.Căci convingerea mea este şi astăzi că :3. Senatorul, cu măsurile ce trebuesc luate şi pentru cari senatorul este perfect utilat, nu poate fi în nici un caz s trică-

cios şi nu poate produce con- tagiul vecinătăţii.In tot cazul, faţă de tubercu- lizarea generală din timpul co­pilăriei a populaţiei în oricare oraş, şi în Braşov în special, comorm experienţelor ştienţi- fice; faţă de numărul mare al tuberculozei active, încuibate în întregul oraş; faţă de nu­mărul mare al tuberculoşilor cari vin să se caute în Braşov şi în împrejurime, prin case particulare, prin vile, prin sana­torii şi în spitale, unde se pri­mesc cazuri direct contagioase, — prezenţa acestui sanator, nu mai poate constitui o primejdie Din contră: prin scoaterea bolnavilor din mediul lor am­biant, cu disciplina ce se în­vaţă în un astfel de sanatoriu, în care bolnavul învaţăj cum să se comporte, cum să se fe rească de agravarea boalei, cum să scuipe, cum să-şi desinfec teze scuipatul, cum să tuşească şi cum să respire, ca să nu fie primejdios, prezenţa lui cât mai aproape, cercetarea lui cât mai frecventă chiar de bolnavi am bulatori, ar fi chiar un factor important în contra lăţirei tuber­culozei.Iar oprirea înfiinţării unui ast fel de sanator din pură aver siune estetică a celor ce au terenuri sau case prin jur sau îşi fac preumblările pe acolo, nu o înţeleg; mai ales că acea aversiune nu s’a manifestat faţă de alte sanatorii şi vile, în cari tuberculoşii stau neconturbaţi şi se preumblă nestingheriţi.4. Susţin, că locul ales, 'ca poziţie, instalaţie, aer, scutire de

vânturile dela sudvest, cele mai frecvente la noi, este destul de bun pentru un sanator, fără a fi ideal; în tot cazul superior sanatoriilor de pe valea Timi­şului sau din oraş, şi cel P11!'” egal cu al celor din Bucureşti, Cluj sau alte oraşe, chiar din streinătate. In tot cazul, dacă a- cest sanatoriu scoate pe bol­navi din familia lor, oprind in­fectarea acestora, prin mijloa­cele moderne de tratament, şi chiar prin aeroterapia curentă,— îi pune în o cu mult mai bună posibilitate de a se în­griji, hrăni şi vindeca decât a- casă; în nici un caz însă sena­torul nu va putea produce, prin el însuşi, o înrăutăţire a boalei.5. Am fost pentru înfiinţarea acestui sanator numai atunci, când am văzut că sanatorul mare în Valea Timişului, este o dorinţă menită să rămâie pla­tonică pe mulţi ani înainte; când am văzut că nu este o altă posibilitate mai practică şi mai repede, de a avea un în­ceput de sanatoriu.Cred că sanatorul, şi dacă e mai mic, — cu posibilităţi de mărire, — deschis azi, e mai preţios pentru sănătatea publică, decât peste vre-o 10 ani mult mai mare; căci tuberculizarea populaţiei din oraş şi judeţ creşte în mod constant şi sigur; şi.până atunci "pierdem tot mai multă energie tânără; iar mai târziu când va creşte gene­raţia vaccinată, poate că nici nu vom mai avea nevoie strin­gentă de sanatorii.Este regretabil, că această chestiune, care trebuia să ră­mână pur de ştiinţă şi adminis­traţie, interesând organele le­gale: Primăria, Consiliul de i- gienă şi Ministerul Sănătăţii, a fost coborâtă în arena opiniilor populare, 1 şi a dus la sce­nele regretabile din faţa sana­torului.Este uşor a alarma poporul şi a-1 înfricoşa cu primejdii, după mine imaginare; dar să-şi dea seama cei-ce au făcut po­sibile acele scene, că cu acest sistem vor avea ei însuşi mai întâi să regrete coborârea ches­tiunilor de acest fel în arena pasiunilor populare.Rog să creadă pe toţi cei-ce, cu bună credinţă şi desintere- saţi s’au alarmat, că înfiinţarea Sanatorului, nu este deloc pri­mejdioasă nici vecinilor, nici oraşului, nici societăţilor cari îşi pot petrece liniştit pe fru­mosul loc din vecinătate ; şi este foarte salutară tuturor ace­lor cetăţeni, cari au avut nenorocul de a se îmbolnăvi.Şi nu-mi pot închipui că toţi aceştia şi ar lua pe suflet îm­piedecarea singurei acţiuni p o ­zitive din acest oraş în această direcţie, îndată ce le va fi pie­rit teama nejustificată care i-a îndrumat să protesteze; şi nu-mi pot închipui, că din pur estetism vor împiedeca ajutorarea se­menilor lor bolnavi.

Concomitent cu lucrările c e ­lui al 41-lea congres de chirur­gie generală, în zilele de 7 şi 8 Octomvrie, s-a ţinut, în marele amfiteatru al Facultăţei de me­dicină din Paris, cel de al IH-lea congres de chirurgie reparato­rie, p lastică ş i estetică.Sufletul acestui congres a fost desigur destoinicul organizator şi propovăduitor al chirurgiei estetice în Franţa : Doctorul Dartigues, ajutat de d-rii : Cla- oné, Cousin, etc.Preşidenţia de onoare a fost , um v^aiap au vor.oferită unui comitet de chirurgi bit despre „grefele lui Drwp««

ţiuni de plastică şi chirurnio r paratorie a unui penis ; j e‘ doua, asupra ameliorărei ^ ? larelor şi a gurei. axi’Atât ştiinţa acestora, cât m • ales arta lor neîntrecută, au f-1 cut obiectul unei vii manifest«’ ţiuni de simpatie pentru repre’ zentanţii corpului nostru mp dical. ne‘Au urmat apoi, în ziua a doua a congreselui, comunicări in|e. resante^ale câtorva medici ro!mâni. Drii : Traian Oruescu Aurel Dragoş din Galaţi aucelebri, dintre cari spicuim nu mele profesorului Eastman Shee- han din New York, al D rului Horno Alcorta din Saragoza, al profes. bucureştean Ioan Jianu, organizatorul unui serviciu ad­mirabil la Spitalul Colţea din Bucureşti, etc.Venerabilul profesor Sebileau a deschis şedinţa şi după cu­vântările ocazionale şi elocinte ale organizatorilor, urmă intere­santa comunicare a ilustrului profesor d n New York. In faţa ecranului, filmul în colori el pro­fesorului Eastman Sheehan, — executând câteva operaţiuni din cele mai grele de chirurgie, plastică şi estetică — în condi- ţiunile cele mai perfecte — ob­ţinând rezultatele cele mai uimi­toare — stârni admiraţiunea ge- | nerală. Bunăoară, ilustrul şi di­baciul chirurg isbuti să redea mobilitatea unei paralizii faciale unilaterale, să înlocuiască de minune cartilagiul unui nas mân­cat de sifilis cu cicatricele unor arsuri profunde, să restaureze prin grefa Wolpe şi pedicularea tubuleră a frunţei, şi altele.Operaţiunile sale constau pur şi simplu în înlocuirea părţilor bolnave prin piese combinate ridicate tot dela bolnav. Astfel, muşchii,"care trebuie să redea mobilitatea maxilarului paralizat, sunt scoşi dintre muşchii abdo­menului, cartilagele din coaste, etc.De asemenea a stârnit ad- raţiunea tuturor congresiştilor, prezentarea diverselor fotografii ale operaţiunilor reuşite, execu­tate de marele nostru chirurg D-rul Ioan Jianu. Profesorul dela facultatea noastră de medicină a prezentat întâiu o comunica- care însoţită de fotografii, asu­pra unei foarte reuşite opera­

şi „Ies orteils en marteau*. ia Doctorul Racoveanu din Bucu reşti a adus o contribuţiune ori ginală asupra chirurgiei estetice a nasului.Pe lângă numeroasele perso nalitâţi din lumea medicală fran ceză şi străină, asista de dai aceasta, şi un public enorm, dor nic să cunoască mai de aoroap atât binefacerile cât şi progre sele uimitoare ale chirurgiei m deine.Paris, Octomvrie 1932,Ion V. T. Stănescu.

Dr. Pompiliu Nistor,medic primar judeţean.

t e livretelor militarPublicaţiune.Se aduce la cunoştinţă tuturo oamenilor, cari fac parte di cadrele armatei, complectaşi, r zervişti, miliţieni, dispensaţi me dical şi susţinători de famili aflaţi pe teritoriul Municipiul Braşov, că viza livretelor mili tare, certificatelor de dispens medicală şi a recepiselor d plata taxei militare începe la Noembrie 1932 şi se executai Cercul de Recrutare Braşov.Ordinea de prezentare poate vedea în publicaţiunile fişate la poarta Chesturei Po {iei şi a Primăriei Municipiul Braşov, iar informaţiuni dela late se pot obţine la biroul litar al primăriei, str. Regele rol No. 53, etajul II, cameraBraşov, la 21 Oct. 1932.Primar: Secretar general:

Dr. Voicu. Socaciu.

Reclama este sufletal merţului. „Gazeta Trans vaniei“ pablică cele m ieftine anunţuri şi reclam

Vinuri naturale vechila pivniţile

„B A c H U S “Str. Neagră No. 14

dela Lei 13 -1 6Ţuică naturală de prune lei 26

R A C H I Ude vin lei 24

O Ţ E T de vin Iei 10 Apă minerală lei 6

Poftiţi să vă convingeţi.

Nicolae Bărbuceanu.

TIPOGRAFIA VICTOR BRANISCEfosta Tipografie A. Mureşianu : B ran isce & Comp.

ATELIER RENOVAT ŞI BOGAT ASORTAT CU LITERE NOUI DE ORICE CARACTER.

Execută urgent orice lucrări tipografice în limba r o mâ n ă , germană, şi maghiară ca :

Ziare, reviste, buletine, cârti, br oş ur i , bilete de

orice soi, pro­grame etc.

A f i ş e î n o r i c e m ă r i m e ş i c u 1 o a r a

S i n g u r a tipografie mare

românească în Bra­şov cu personal esclusiv ro­

mânesc. — L e g ă t o r i e de cărţi de r e g i s t r e , c a r n e t e etc. — P r e ţ u r i

c o n v e n a b i l e ş i e x e c u t a r e p r o m p t a’Comande se primesc în localul Tipografiei : Stada PrUH* dului No. 15 şi la Administraţia ziarului „ O aze. Transilvaniei“ , Piaţa Libertăţii.

* 85 - M M g a z e t a t r a n s il v a n ie iPRIMARIA MUNICIPIULUI BRAŞOV24265 -1932.ef*- st. Civ.uletineie de înscriere

la B ir o u ! P o p u la ţ ie i— O R D O N A N Ţ A . —Noi» Primarul Municipiului Bra-ţ JAvând în vedere prescripţii­le legii asupra controlului strei- ilor, controlul unora din stabi- mentele publice şi pentru în-

intarea biroului de populajie, ecum şi cele ale Regulamen- lui acestui birou ;Având în vedere Decretul- ege Nr. 4001—1923 şi ordinul cular Nr. 75786 -1923 S. al jnisterului de Interne (Dir. om.) cari prevăd eliberarea în od obligatoriu a Buletinului de scriere Ia biroul de populaţie odei tip cu fotografie, precum facerea vizelor anuale pe anii 530-31 şi 1932 de cătră Bi- ul central de populaţie al Mu- 'cipiului ;Considerând că majoritatea pulaţiei Municipiului nu po- dă carnetul Md. tip. şi nici za anuală pe ultimii trei ani ; In virtutea drepturilor confe- le nouă de art. 160 din L. O . L.Dispunem :Art. 1. Toţi locuitorii români streini, cari au reşedinţa pe ritoriul acestui municipiu, se r prezenta Ia Biroul Central populaţie, situat în localul hesturei Poliţiei Braşov, Piaţa bertăţii Nr. 13, în ordine alfa- etică în zilele arătate în drep- fiecărei litere de mai jos, ntru a-şi face viza anuală pe Uimii trei ani 1930, 1931 şi 952, în schimbul unei taxe le­le de 10 lei pentru fiecare an. Art. 2. Toţi locuitorii stabili, mâni şi streini, bărbaţi şi fe- ei, cari au împlinit vârsta de ani şi cari se găsesc pe te- oriul acestui Municipiu şi nu sedă Buletinul de înscriere Biroul populaţiei format 8 V2/II cu fotografie, eliberat de iroul central de populaţie Bra- v, în ultimii trei ani (1930, 31 şi 1932), sunt obligaţi a prezenta cu o declaraţiune mplectată cu toate datele per- nale, şi care se poate ridica la biroul de populaţie în ace- aşi zile şi în aceeaşi ordine abetică ca la art. 1 , odată cu ezentarea la viză anuală, so- itând eliberarea acestui bu*i.

1 acest scop vor aduce cu ! două fotografii format car- izife, bust, pe fond alb, cu ul gol şi executate artistic; se admit fotografii făcute la ut, precum şi un extras de tere, livretul militar cu ul- a viză (pentru bărbaţi) şi ori alt act de stabilirea perfectă denlităţii şi a antecedentelor, ografiile nu vor fi în nici un 1 mai mari de 6 cm. lung şi ;m. lăţime.laxa unui carnet model tip e de 10 lei plus timbrul le- Jde 9 lei.Sunt scutiţi de a se prezenta '"ai militarii în termen, trupa 3radaţii, elevii din internatele tare şi condamnaţii din în­sori.td. 3. Orice altă persoa- aflatâ vremelnic şi care

va rămânea mai mult’ de 3 zile pe teritoriul municipiului se va prezenta deasemenea la biroul populaţiei, unde va fi înscris ca flotant în schimbul taxei de 10 lei, eliberându-i-se un buletin temporar.Art. 4. Toţi proprietarii de case, chiriaşii lor, hotelierii pre­cum şi acei cari dau camere mobilate cu luna sau ziua, sunt datori a anunţa imediat pe acei pe cari îi găzduesc şi rămân mai mult de 3 zile pe teritoriul oraşului, cunoscând că contrariu, pe lângă că le vor plăti ei taxa de mai sus, vor suferi şi rigo­rile legii.Art. 5. Toate instituţiunile pu­blice şi particulare (fabrici, so­cietăţi, birouri), magazine de ori ce fel şi patronii meseriaşi sunt datori a înştiinţa la biroul central de populaţie în termen de 3 zile pe toţi amploiaţii şi lucrătorii ce-i au. De asemenea şi stă­pânii pe servitorii lor.Art. 6. Toate strămutările de domiciliu, fie că se fac în inte­riorul oraşului, fie în alt oraş sau comună, se vor anunţa cu 48 ore înainte de strămutare.Art. 7. Conform art. 77 din regulamentul biroului de popu­laţie, toţi acei cari nu se vor conforma dispoziţiunilor cuprin­se mai sus relative la înscrieri, vize anuale, mutaţii anunţări etc. vor fi trimişi la judecată şi a- mendaţi dela 500—1000 lei de­finitiv şi executoriu, cu aplica­rea art. 28 din codul penal şi fără aplicarea art. 60 din ace- laş cod.Art. 8. Cu executarea acestei ordonanţe se însărcinează bi­roul central de populaţie a! Mu- cipiului Braşov, iar contraven­ţiile se vor stabili de toţi ofi­ţerii şi agenţii de poliţie ai Che- sturei Municipiului Braşov.Prezentarea la viză ş i elibe­

rarea buletinelor d e înscriere la Biroul de populaţie se va face la Biroul central de popu­laţie din localul Chesturei Poli­ţiei Municipiului Braşov între orele 8 —12 şi 16—19 în ordi­nea următoare:Litera A. în zilele 2—5 No* emvrie 1932.Litera B. în zilele de 7 şi 9 —12 Noemvrie 1932.Litera C . în zilele de 14—16 Noemvrie 1932.Litera C s . în zilele de 17—19 Noemvrie 1932.Litera Cz. în zilele de 21—25 Noemvrie 1932.Litera D . în zilele de 26—28 Noemvre 1932.Litera E. în zilelele 29—30 Noemvrie 1932.Litera F. în zilele de 1—3 şi 5—6 Decemvrie.Litera G . în zilele de 7—9 j Decemvrie 1932.Litera H. în zilele de 10 şi 12—14 Decemvrie 1932.Litera I. în zilele de 15—17 Decemvrie 1932.Litera J. în zilele de 19 22 Decemvrie 1932.Litera K. în zilele de 28 -3 0 Decemvrie 1932.

Litera L. în zilele de 3 —5 «i 8 -1 0 Ianuarie 1933.Litera M. în zilele de 11 — 14 şi 16—17 Ianuarie 1933.Litera N. în zilele de 19__21Ianuarie 1933.Litera O, Q_. în zilele de 25 şi 25 -28 şi 30 Ianuarie 1933.Litera P. în zilele de 1—4 şi 6—7 Februarie 1933.Litera R. în zilele de 8—11 Februarie 1933.Litera S. în zilele de 13-14 Februarie 1933.Litera Ş. în zilele de 15-17 Februarie 1933.Litera Sch. în zilele de 18 şi 20—21 Februarie 1933.Litera Sz. în zilele de 23—25 Februarie 1933.Litera T. în zilele de 27—28 Februarie 1933.Litera Ţ. în zilele de 1 - 3 Martie 1933.Litera U. în zilele de 4 şi 6 - 8 Martie 1933Litera V. în zilele de 9—12 Martie 1933.Litera W. în zilele de 13—15 Martie 1933.Litera Z, Y. în zilele de 16 -18 Martie 1933.Braşov, 18 Octomvrie 1932.Primar : Secretar general :Dr. Voicu. Emil Socaciu.

O norat Tribunal,Prin sentinţa de omologare No. Cop. 358/1951 ni s a acor­dat în mod definitiv concorda­tul preventiv pentru achitarea datoriilor noastre către creditorii chirografari.S’a admis cota de 60 /o a da­toriilor noastre, plătibilă în ter­men de doi ani,“în rate semes­triale egale decursiv socotite dela data sentinţei de omolo­gare definitivă.Sentinţa de omologare s a pronunţat în ziua de 20 Aprilie 1931 şi a rămas definitivă în ziua de 26 Aprilie 1931.Până în prezent au fost sca­dente două rate, pe care le am achitat deşi cu multă greutate.La 26 Octombrie 1932 ar urma să bchităm a treia rată concor- datară către creditori.Ori, cum criza economică şi financiară s a agravat şi se a- gravează în mod conţinu, evi­dent că şi conjuncturile comer­ţului de manufactură sunt cât se poate de nefavorabile.Având în vedere dispoziţiunile legei despre concordat preven­tiv din „Monitorul Oficial“ No. 246 din 20 Octombrie 1932, şi în special art. 47 din această lege, prin care se acordă debi­torilor concordatari facultatea să ceară termenul de graţie pre­văzut în sus zisa lege,Prin avocatul nostru justificat cu procura de sub A) cu onoare Vă .rugăm să binevoiţi a dis­pune îndeplinirea procedurei prevăzută la art. de mai sus şi după terminarea ei:A ne acorda termenul de gra­ţie, prorogând termenul de plata a ratelor trei scadente la 26 Octombrie 1932 pentru 26 Aprilie 1933, iar a ratelor patru sca­dente la 26 Aprilie 1933, pentru 26 Aprilie 1934, acordându-ne facultatea ca în caz de posibi­litate, să putem achita aceste j rate şi înainte de acest termen , de graţie.Firma Solomon Scbul succesor.Pentru conformitate: ss. Burefea. 604 1—:

Pagina 3

C I N E M A „ASTRA“

Dela 25 Octomv.

1

Clive Brook, Claudette Colbert*kin

O M U L D E I E R IO dram ä dureroasä si captivaatä de Berthold ViertelV Iv E ! V i ET A R Z A N ?Primăria Municipiului Braşov.No. 24925—1932 Serv. ad-tiv.

Concurs.In conformitate cu dispozi­ţiunile statutului funcţionarilor pu­blici şi cu autorizaţia Comisiunii speciale dela Ministerul Finan­ţelor, comunicată cu ordinul Ministerului de Interne No. 8286—1932, — se publică din nou un concurs, complectarea postului de fagotist 1; vacant la orchestra oficială a acestui Mu­nicipiu;Reflectanţii a ocupa acest post bugetar cu drept la pen­siune, vor înainta acestei pri­mării, până cel mai târziu la data de 25 Noembrie 1952, ce­rerile lor timbrate şi însoţite de următoarele acte :1. Extras de naştere; 2. Cer­tificat de studii şi calificaţie muzicală; 3. Certificat de cetă­ţenia română; 4. Certificat me­dical; 5. Dovadă de satisfacerea serviciului militar; 6. Declaraţie de limbile ce cunoaşte; 7. Cer­tificate de practică în orchestre simfonice.Nu pot fi angajate persoane, cari nu sunt majore, sau cari au trecut peste vârsta de 40 ani.Concurenţii sunt obligaţi a se supune la un examen de probă înaintea unei comisii speciale a primăriei, iar cel care va fi nu­mit, dobândeşte calitate defini­tivă numai după un an de func­ţionare.Salarul postului este de lei 3100 lunar, brutto, plus chiria şi ajutorul familiar competent.Braşov, la 20 Octomvrie 1932.Primar:Dr. C. Voicu.Secretar General: 608 1—1 E. Socaciu.

oiio în comuna B o d : una casă, şură-grajd şi pe hotar una tablă de 5 jugăre a- rător. Adresa: E. Gabor, Bra­şov, str. Iuliu Maniu Nr. 42.605 1 - 34 strunguri auto­mate 6 strungurirevolver, 5 strunguri paralele, alte diverse maşini, frezat, gău­rit, tras, speciale, vinde bună în­voială, cauza inutilizării I. A. R. Braşov.Reflectanţii pot cere relaţiunl sau vizite orice zi de lucru di­mineaţa Uzina Avioane Braşov.609 1 - 1Gulia 1 Magazinul lim m pentru funcţionarii şl uUlLuuul lucrătorii fabricei de avioane I. A. R. Braşov se va concesiona cu începere dela i Noemvrie a. c. Amatorii se pot adresa Direcjiunei Uzinelor ia Braşov în ori ce zi de lucru, în­tre orele 7—13, spre a primi informaţiunile necesare.603 i —5Ucenici se primesc Ia Institutul car­tografic „ U N I R E A “ Braşov» 594 Str. Lungă No. 20. 1—3JW1 Ai I i i £ înra5Saela fabrica de Ceramică din Cristian, se află de vânzare cu preţ convenabil, la firma P. Murz» Cristian. 593 1—2

A V I ZAm onoarea a aduce la cunoştinţa onoratului public,că am deschisatelierul de Croitorie de bărbaţiîn Braşov, Str. Şirul Inului No. 28 actuala Piaţa Libertăţiiunde voi executa costume după ultimul jurnal de modă precum şi costume de sport, uniforme şcolare, cu preţu­rile cele mai moderate.Rog onoratul public să binevoiască a’mi da con­cursul, asigurându’l de un serviciu prompt şi conştiincios.Cu distinsă stimă:

Petru Stoica.530 4-161 . la care vă gândiţi,

Pentru T O C l l i a găsiţi la Mătăsăria ţ ţ e & v e T i H "

Pt>eţui*i d e F a b r i c i ,

D. BEBBECARS t r a d a V oew odul fflihaï 7»

V o ile G e o rg e «ta C r ê p e S a ta in G e o r g e t te D ia g o n a l C r ê p e Rftengol G e o r g e t te S s t a i n C r ê p e d e C h in e T ifiis e t c . e t c .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr 85--1932

Regele despre reducereataxelor universitareMaj. Sa Regele primind Du­minecă la Cluj delegaţia studen­ţilor, cari au prezentat Suvera­nului un memoriu cu privire la doleanţele studenţilor în legă­tură cu suprimarea şi reducerea taxelor, le-a spus în esenţă ur­mătoarele :Guvernul meu va face toate posibilităţile pentru a da între- gei studenţimi putinţa de-a stu­dia în raport cu nevoile zilei de astăzi.Studenţimea trebue să fie pă­trunsă de realităjile vremurilor de acum. .

Pentru studenţii valoroşi, gu- I

vernul va lua măsuri ca e i s ă s e bucure d e scutiri d e taxe.D-l ministru Guşti care se afla de fajă la această audientă e chemat pe d-nul Ştefănescu- Goangă, rectorul Universităţii, cu care a luat înţelegere ca taxa de frecvenţă s ă f i e supri­mată.înainte de a fi primiţi în au­dientă de Suveran, reprezentan­ţii studenţilor au fost primiţi şi de d-l Iuliu Maniu în saloanele gării, premierul asigurând pe studenţi de tot sprijinul său.

Educaţia tineretului.• • • •

II.Situa|ia cea mai îngrijorătoare o prezintă tineretul femenin, în faja căruia se desvălue un ori­zont nebulos, fără Jintă, fără o- rientare şi fără garanţie.Munca ei, sacrificiile băneşti pentru studii, efortul pentru asi­gurai ea unui viitor, îi pregătesc poarta deschisă spre câmpul sterp al şomajului. Studenta se vede silită, din prima zi când trece pragul universităţii, să re­curgă la toate mijloacele spe­culative, ori cât de necinstite, pentru a putea câştiga simpatia unui profesor, care în afară de a-i înitsni trecerea examenelor, să-i pregătească un loc, atât de greu azi de găsit la terminarea studiilor. Prin aceasta prestigiul studentei scade pe zi ce merge.In Japonia, femeile îşi au uni­versitatea lor, aparte, înfiinţată de ele dinfr’o raţiune bine jus­tificată.Să luăm în considerare şi fe­tele lipsite de mijloace, orfane, fără protecţie. Căsătoria pentru ele este o iluzie. Mizeria totală, ce se anun|ă progresivă, înlătură posibilitatea familiei legale. Pen­tru multe singurul mijloc de e- xistenjă le rămâne, tentata tine­reţii lor în floare, ca să le a- runce în mocirla desfrâului şi a degradării morale. Fabricele nu mai contează pentru marele surplus de bra(e. Munca îşi pierde valoarea prin şomajul ce o proclamă. Asociaţiile „ pentru protec{ia fetelor tinere“, trebue să-şi intensifice activitatea.Stalul, după cum ştim, pentru a-şi echilibra socotelile, în criza ce o încearcă, desfiinţează in- stltuţiile şi posturile ce-i împo­vărează bugetul.învăţământul însă nu trebue să sufere. Lumina nici odată nu este prea multă; ea formează pe om, societatea, viitorul ome­nirii şi al civilizaţiei, pe cetă­ţenii de mâine.Paul Duproix zice, în (Kant şi Fichte, şi Problema educaţiei): »Cetăţenii de mâine, acei, cari vor torma elementele dirigui­toare, şi acei cari vor trebui să ţină piept ori căror atacuri e- venluale, îndreptate împotriva pământului sfânt strămoşesc, lă­sat lor moştenire de înaintaşii lor, după atâtea grele sforţări de tot felul, cetăţenii patriei d e mâine, acei cari vor fi martori, probabil, la schimbările reale şi relativ definitive, trebue să fie bine pregătiţi, formaţi, organi­zaţi şi instruit', îndemnaţi şi de­prinşi spre munca pozitivă — singura lozincă a viitorului“.Nu e de ajuns că tineretul să fie pregătit numai pentru muncă, ci să i se dea posibilitatea muncii cu preferinţă înaintea altora. In cazul de fe{ă, singura soluţie pentru a strânge şcolarii rămaşi pe dinafară de şcoală, — şi a creia posturi studen)imei cu di-

de E cat. G ârneaţă.plome, este încurajarea inijia* tivei private pentru înfiinţarea de şcoli particulare, cu drepturi egale în baza unui concurs al elevilor, în care statul să inter­vină numai cu programul şi controlul aşa precum este or­ganizat în bună parte învăţă­mântul din Anglia. Cunosc o serie de şcoli particulare din

Basarabia, trecute Ia stat, spre marea nemulţumire a populaţiei, care era deprinsă cu o organi­zaţie a lor specifică şi foarte bună. Această dispoziţie nu a satisfăcut interesele generale ci numai ale unor persoane, cari au putut influenta forjele politice din acele locuri.S a dovedit din trecut că şcoa- lele particulare au realizat cu drept cuvânt educejia morală, atât de trebuitoare mai ales ti­neretului şcolar de aslăzi, care excelează în sporturi şi dansuri sălbatice.Trecem timpuri neînchipuit de grele. încordarea preocupărilor noastre zilnice nu trebue să ne sustragă însă dela marea grijă a viitorului najiunei noastre, care se concentrează în elementul perfectibil, în tineretul său pe care l-am lăsat să ajungă până la margini de prăpastie.Ş t i r i p o l i t ic e . Tratativele pentru încheierea pactului de neagresiune româno-sovietic vor fi duse direct de d-l ministru Titulescu, care se va întâlni în curând cu d 1 Litvinow, repre­zentantul sovietelor.— D-l Titulescu a avut o în­trevedere cu d l Duca punând j pe acesta în cunoştinţă cu poli­tica externă pe care o va face. ■ — Astăzi are loc o importantăconferinţă a miniştrilor dela de- I partamentele economice.Dela Uniunea foştilor voluntariC o m u n ică ri a le B iroului central— D ecoraţia voluntarilor.Domnii preşedinţi a Despărţă- mintelor judeţene sunt ruga(i a ne înainta de urgentă tabloul voluntarilor, cari cu ocaziunea serbărilor din 8 Iunie a. c. au primit medalia „Ferdinand“ fără brevet şi tabloul voluntarilor, cari au primit brevetul fără me­dalie. Aceste tablouri ne sunt necesare pentru a putea inter­veni la Ministerul Apărărei Na­ţionale ca brevetele şi medalii­le neprimite de camarazii deco­raţi, să fie distribuite la 1 D e­cembrie a. c. cu ocazia deco- rărei voluntarilor propuşi prin tabloul HI. suplimentar.Despărtămintele judeţene vor înainta şi lista voluntarilor de­coraţi, cu domiciliul necunoscut, pentru a putea fi urmăriţi şi pu­blicaţi în gazeta noastră.— îm proprietărirea volun­tarilor. In urma rapoartelor so­site suntem informaţi că orga­nele agricole în cele mai mul­te judeţe n’au dat ascultare or­dinelor primite dela Ministerul

de Agricultură cu referire la îm­proprietărirea voluntarilor şi fac fel de fel de greutăţi. Pentru a pune capăt abuzurilor şi sabo­tărilor săvârşite, d 1 Ministru Dr. Voicu N iţescu a numit pe ca­maradul nostru P etre Andreie- viciu, fost voluntar în Siberia, ca director general al cadastrului în Ministerul de Agricultură.D-l director Andreievici va controla prin oficiile cadastrale toate rezervele de stat, astfel că va putea arăta situaţia adevăra­tă pe judeţe a tuturor terenuri­lor disponibile, iar în contra a- gronomilor si consilierilor agri­coli, cari au prezentat rapoarte şi situaţii false, D-l Ministru Dr. Voicu Nijescu va lua măsuri se­vere, suspendând sau destituind din post pe cei vinovaţi.Toţi camarazii cari eu cunoş­tinţă de abuzuri, ascundere de terenuri etc. sunt invitaţi a ra­porta urgent Biroului Central, pentru a putea interveni Ia cei în drept de a pedepsi aceste a- buzuri.

Plata pensiilorpe Oct. 1932Administraţia financiară din Braşov ne trimite următorul comunicat:Se aduce la cunoştinţa pen­sionarilor din oraşul Braşov că plata pensiilor cu bonuri p e luna

O ctom brie 1932, va avea loc la Administraţia Financiară în zilele de mai jos, în ordinea urmă­toare:In 27 Octombrie a. c. lit. A, B.In 28 Octombrie a. c. lit. C, D.In 29 Octombrie a. c. lit. E, F.In 31 Octombrie a. c. lit. G, H.In 1 Noombrie a. c. lit I, J.In 2 Noembrie a. c. lit. K, L.In 3 Noembrie a. c. lit. M, N.In 4 Noembrie a. c. lit. L, P, Q_.In 5 Noembrie a. c. lit. R, S.In 7 Noembrie a. c. lit. T, U. "V.In 9 Noembrie a. c. lit. W, X, Z.Plata se va face în modul ur­mător :1. Pentru invalizii de război, orfanii de război şi văduvele de război şi militari în genere plata se va face în zilele de mai sus la ghişeul Percepţiei II Braşov.2. Pentru to(i ceilalţi pensio­nari, plata se va face la ghişeul casieriei Administraţiei Finan­ciare.

Plata nu se va face decât după ce bonurile vor fi vizate de bi­roul pensiilor, iar pensionarii sub ofiţeri se vor prezenta la o nouă viză la Biuroul Pensiilor în conformitate cu ordinul Casei Pensiilor No. 56.756—932, chiar dacă s’a primit viza pe luna Septembrie a. c Plata se va face numai celor în drept sau pe baza de pro­curi autentificate de notarii publici.Cunoscătorii preîeră, numai

vmurile de la„DEALU ZORILOR “46 Strada C astelu lu i 46 (Piaţa de legume)

B B A Ş 0 Ffiind ne turele, bun şţ alese.Bodega „DEALU ZORILOR"o fe ră g u stă r i, p aten ti ş l m ăncări

z iln ic p roaspete. Notâţi-i bine adresa.

U l t i m e ş t i r

Inspectarea percepţiilorD-l ministru Madgearu aplică pedeps

Bucureşti, 25 Oct. — D-l Virgil Madgearu, ministru h nanţe însoţit de d-nii: Tăutu, inspector general financiar la o tală şi Tănăsescu inspector, a făcut o inspecţie inopinanr după amiază la circumscripţia 2 a fiscală. Timp de două ore ■ cercetat amănunţit scriptele şi rolurile percepţiei. Cu această S1 zie s’au constatat numeroase nereguli. a °cPentru a da un exemplu, d 1 ministru Madgearu a aplic t loc pedepse tuturor funcţionarilor găsiţi vinovaţi. Astfel pere6 rul şi controlorul şef, au fost pedepsiţi cu pierderea salariu]^ 15 zile ; celor şase controlori ii s’au dat amendă salariul zile, iar contabilului i s’a rejinut salariul pe 5 zile. peAsemenea inspecţii vor fi făcute zilnic de d-l ministru de-------------- — x---» - — — ------- -- ----- v* i «uiiii5iru Qpnanţe, la toate percepţiile şi administraţiile financiare din Ca tală. Deasemeni, inspecţiile vor continua şi la administraţiile nanciare din ţară.Revizuirea funcţionările

Îc: miide:

La Ministerul de finanje a avut Ioc eri o conferinţă între Virgil Madgearu ministrul departamentului cu directorii de sonal ai ministerelor, caselor autonome, regiilor publice şi dire (iilor speciale.S a discutat chestiunea revizuirii funcţionarilor.Ministrul de finanje a cerut ca toate departamentele să ti mită până la 1 Noembrie tablouri conţinând numele funcţionările numiţi din 1924, până în prezent. rjTablourile acestea vor trebui să cuprindă pe funcţionar alb cari au fost numi[i ilegal, indicându-se viciile de formă şi cele c sel fond. In special ministerele sănătăţii, instrucţiei şi armatei n an trebui să indice atât pe funcţionarii definitivi, cât şi pe cei supl spi mentari şi diurnişti.Aceste lucrări sunt necesare operei de comprimare a bug tului, care poate evita o nouă reducere de salarii. Ele mai su necesare şi pentru ca în bugetul viitor să se poată trece cifi le exactă a personalului.Hotărârile definitive pentru suprimarea funcţionarilor găsi ilegal numifi, vor fi luată de o comisiune specială, care va iunc iia tiona pe lângă ministerul de finanfe.Problema monarhică în GermaniaBerlin, 24 (Rador). — Cancelarul von Papen a ţinut azi postul de radiofuziune din Berlin un discurs în care a declar că chestiunea monarhiei în Germania nu este actuală.Această chestiune, a spus d-sa, nu a fost şi nu este disc tată de guvern, care acum are cu totul alte griji.Forma de stat a Germaniei, a declarat d-l von Papen, o chestiune internă a poporului german, şi care se va solutioi fără influenta străinătăţii.

I N F O R M A Ţ I U N

sc.

nală|i

pct©J.

Exprim ăm profunde m ul­ţumiri părintelui Dr. Dumitru Mânu, vice-preşedintele Came­rei, pentru merinimoasa contri­buţie lunară de Iei 2< 00 pentru susţinerea ziarului „Gazeta Tran­silvaniei“ . Gestul fruntaşului no­stru politic în aceste vremuri atât de grele pentru ziaristica Ardealului, aşează într-o fru­moasă lumină dragostea Iui faţă de cel mai vechiu organ de pu­blicitate românesc al Ardealului.

. sat acte şi s-au înaintat Parchl I tului Tribunalului Braşov împr i ună cu individa.

M S a E lena, mama Marelui Voevod Mihai, a sosit elaltăeri în ţară.Situaţia agrico lă s’a îmbu­nătăţit. In urma ploilor abun­dente din ultimele zile, arăturile au fost reluate cu multă inten­sitate, în toată Jara. Se speră să se însămânţeze o întindere nor­mală la semănăturile de toamnă.Senator al consiliilor comu­nale din judeţul Vlaşca a fost ales Duminecă cu majoritate de voturi d-nul Grigorie Filipescu. Candidatura d-lui Gr. Filipescu a fost sprijinită de organizaţia P. N. Ţ. din jud. Vlaşca.Furturi. Doamna Margareta Schuster din Str. Patriarhul Mi- ron Nr. 7 reclama contra servi­toarei sale Szosz Iolan din co­muna Zăbala jud. Treiscaune pentru furtul a două pulovere în valoare a 200 lei. S-au dre-

— Orban Iuliu din slra Curmăturei Nr. 38, reclamă Raduly Ştefan din str. Curmi tura Nr. 32 pentru furtul ufl ceas în valoare de 1500 1< S-au dresat acte şi s-au înan tat împreună cu individul P81 chetul Tribunalului BraşovIci

Medic primar Dr. AUxaflj dru Dobrescu, sp e c ia lis t '1J chirurgie, boale de gură denlistică, s a mutat în Piaţl Libertăţii Nr. 10 (locala Băncii Marmorosch BlankJj Consultaţiuni între orele 3- d. a. 1-Or. L H. HIESilm edic sp ecia list de spd0 caută şi tratează prin

RA ZE X (Roentgen)iiifti»*» Viol**** 1Diaterm ie, Ultra-Viol««»»renţi electrici.b oalele de plămâni, stom ac, ficat, rinichi, 1_ . m > r Ifi 1--- -- -PIAŢA LIBERTĂŢII ia Consult 3 —6

Vinsrea «i dai

Redactor-şef ş i girant': Victor Bram80®’