Farmacologie 06

7/30/2019 Farmacologie 06

http://slidepdf.com/reader/full/farmacologie-06 1/11

FARMACOLOGIE

CURS 6

Sistemul adrenergic

Domeniul adrenergic are 2 componente :1. Nervoasă2. Endocrin .ă

1. Componenta nervoas cuprinde neuroni şi sinapse ce folosesc caă neurotransmi tor urm toarele catecolamine :ţă ă

- noradrenalina (NA) sau norepinefrina – este neurotransmi tor laţă nivelul sinapselor simpatice terminale şi al unor sinapse dinSNC .

- adrenalina sau epinefrina (A) – ac ioneaz la nivelul unorţ ă sinapse din SNC

- dopamina – este mediator pe sinapse din creier (sinapsedopaminergice din sistemul limbic, sistemul extrapiramidal şihipotalamus ) şi sinapse din periferie (în teritoriul vaselorsplanhnice şi renale ).

2. Componenta endocrin cuprinde glanda medulosuprarenal , careă ă secret un amestec de A şi NA .ăCatecolaminele se sintetizeaz pornind de la L-tirozin ; în citoplasmaă ă neuronilor adrenergici şi a celulelor din MSR, tirozina este hidroxilat înă DOPA , iar aceasta este decarboxilat în dopamin . În veziculeleă ă granulare din termina iile axonale, prinţ hidroxilare dopamina esteβ transformat în noradrenalin ; prin N – metilarea NA se formează ă ă

adrenalina.NA este depozitat sub form inactiv în vezicule granulare la nivelulă ă ă termina iilor adrenergice. Veziculele din celulele din MSR care con in Aţ ţ sau NA au dimensiuni mai mari. La nivelul termina iilor simpaticeţ exist şi neurotransmi tori liberi într-o form protejat de inactivareaă ţă ă ă enzimatic . Impulsul nervos sau stimularea simpatic determină ă ă distrugerea granulelor de depozit şi eliberarea în fanta sinaptic deă NA . Se produc succesiv : depolarizarea membranei presinaptice cuinflux de ioni de Ca, exocitoza veziculelor şi eliberarea mediatorului .NA eliberat se fixeaz pe receptorii adrenergici de pe suprafa aă ă ţ membranei postsinaptice . Sunt declanşate reac ii chimice în lan careţ ţ

determin efectele corespunz toare asupra structurilor postsinaptice .ă ăReceptorii adrenergici se împart în 2 clase mari :

A. Receptori de tip - seα împart în 2 subclase:1. Receptori α1

2. Receptori α2

B. Receptori de tip – seβ împart în 3 subclase :1. Receptori β1

1



2. Receptori β2

3. Receptori β3

A. Receptorii de tip α1. Receptorii α1 – sunt receptori cupla i cu proteina Gq ce activeazţ ă

fosfolipaza C ; aceasta desface fosfatidil-inozitoul în ITP şi DAG .

ITP stimuleaz eliberarea de ioni de Ca din depozitele celulare .ăCuplarea mediatorilor cu receptorii α1 mai pot activa :

- Fosfolipaza A2 – hidrolizeaz acidul arahidonic şi ini iază ţ ă producerea de prostaglandine şi leucotriene .

- Fosfolipaza D – se formeaz acid fosfatidic .ăActivarea receptorilor α1 provoac efecteă α1 adrenergice :

- vasoconstric ie cutanat , pe mucoase , renal şiţ ă ă splanhnic .ă

- contrac ia capsulei spleniceţ- contrac ia musculaturii tractului genito-urinar.ţ

- midriaz prin contrac ia muşchiului radiar al irisului .ă ţ- relaxarea musculaturii tubului digestiv- hiperglicemie prin glicogenoliz şi gluconeogeneză ă

2. Receptorii α2 – sunt cupla i cu proteine Gi ce inhibţ ă adenilatciclaza şi duce la sc derea concentra iei de AMPc .ă ţReceptorii α2 sunt de 3 feluri : presinaptici, postsinaptici, extrasinaptici(nesinaptici).Efectele activ rii receptoriloră α2 presinaptici - inhib eliberarea deă noradrenalin .ăEfectele activ rii receptoriloră α2 postsinaptici :

– relaxeaz musculatura neted a tractuluiă ă gastrointestinal

– stimularea secre iei salivareţ – inhibarea secre iei de insulinţ ă – inhibarea secre iei de reninţ ă – sc derea intensit ii procesului de lipoliz la nivelulă ăţ ă

adipocitelor.Receptorii α2 extrasinaptici – se g sesc la nivelul placheteloră sanguine , iarstimularea lor produce agregare plachetar .ă

B. Receptorii adrenergici – sunt cuplaβ i cu proteinele Ga, iarţ

activarea lor provoac stimularea adenilatciclazeiă→

se formeaz oă cantitate crescut de AMPc care activeaz proteinkinaze adenilată ă dependente .1. Efectele stimul rii receptoriloră β1 :

- stimuleaz activitatea cardiac , cu creşterea contrac ieiă ă ţ miocardice şi tahicardie.

- stimularea SNC , anxietate- lipoliz şi creşterea concentra iei acizilor graşi liberi în sânge.ă ţ

2



2. Efectele stimul rii receptoriloră β2 :- relaxeaz musculatura neted bronşic cu bronhodilata ieă ă ă ţ- relaxeaz musculatura netedă ă a tractului genito-urinar.- creşte secre ia de renin , insulin şi glucagonţ ă ă- relaxeaz musculatura neted vascular ( din muşchii stria i )ă ă ă ţ

- provoac tremor al extremit ilor .ă ăţ- stimuleaz gluconeogeneza hepatic , glicogenoliza hepatică ă ă

şi muscular cu creştă erea glicemiei .3. Efectele stimul rii receptoriloră β3 - sunt mai pu in cunoscute ;ţ

provoac lipoliz cu eliberare de acizi graşi din esutul adipos .ă ă ţCatecolaminele sunt inactivate prin biotransformare sau prin recaptarede c tre neuronii adrenergici .ăRecaptarea NA se face prin transport activ cu ajutorul a 2 sisteme transportoare :

1. Primul sistem trece NA din lichidul extracelular în citoplasma neuronilor adrenergici.

2. Al 2-lea este o ATP-az proton dependent , trece NA dină ă

citoplasm în veziculele de depoză it.Bioinactivarea catecolaminelor este realizat de 2 sisteme enzimaticeă principale :1. Catecol-O-metiltransferaz (COMT), care se g seşte în citoplasm .ă ă ă

COMT transform NA sau A din lichidul extracelular şi NA sau A dină sânge, în normetanefrin ( în cazul NA ) şi metanefrin ( în cazul A ).ă ă În continuare, aceşti 2 produşi intermediari , sub ac iunea MAO suntţ transforma i în acidul vanililmandelic ( acid 3 metoxi 4 hidroxiţ mandelic ) , ce va fi eliminat prin urin .ă

2. Monoamin oxidaza (MAO) care se g seşte la nivelul mitocondriiloră din butonii presinaptici. MAO dezanimeaz oxidativ NA , rezultândă

acidul dihirdroximandelic. Acidul dihirdroximandelic estetransformat sub ac iunea COMT în acid valinilmandelic, ce se vaţ elimina prin urin .ă

În intestin, catecolaminele administrate pe cale oral , sunt inactivate înă mare parte prin reac ii catalizate de sulfataze ale florei intestinale .ţ

Exist substan e medicamentoase care activeaz sau blochează ţ ă ă receptorii adrenergici, reprezentând agoniştii sau antagoniştii dindomeniul adrenergic .L-dopa administrat ca medicament merge pe calea transform rilor ceă ă duc la formarea catecolaminelor. La bolnavii cu parkinson , dopaformeaz în creier dopamin şi corecteaz deficitul de dopamin careă ă ă ă d manifest rile motorii specifică ă e bolii.Cocaina , care blochez recaptarea NA în termina iile simpatice ,ă ţ creşte disponibilul de NA pentru receptorii adrenergici , având efectsimpatomimetic.Imipramina împiedic recaptarea NA în neuronii din creier , m rindă ă disponibilitatea NA în fanta sinaptic .ă

3



A. Simpatomimeticele = stimulante adrenergice = adrenomimetice .B. Simpatolitice = blocante adrenergice = adrenolitice .C. Alcaloizii din secara cornut .ă

A. Simpatomimeticele

Sunt substan e care provoac efecte asem n toare celor ale stimul riiţ ă ă ă ă nervilor simpatici ac ionând agonist la nivelul sinapselor simpaticeţ terminale .Marea majoritate a simpatomimeticelor au în structura lor un nucleufeniletilaminic. La catecolanime ( adrenlin , noradrenalin ) şiă ă izoprenalin , la nucleul feniletilaminic se mai adaug 2 grup ri OH-ă ă ă fenolice în pozi iile 3 şi 4 . Aceste grup ri permit fixarea la receptoriiţ ă adrenergici determinând efectele α şi adrenergice.βLipsa unui OH- reduce efectele , mai ales pe cele , iar absenβ a ambilorţ OH- ( la amfetanim şi efedrin ) confer propriet i simpatomimeticeă ă ă ăţ

indirecte. 1. Simpatomimeticele directe – ac ioneaz direct asupra receptorilorţ ă

adrenergici α şi membranari ; unele au efecte predominant ,β α altele au efecte predominant adrenergice.βEfectele sunt poten ate priţ n :

- denervarea simpatic (împiedic captarea şi inactivarea înă ă termina iile nervoase , şi creşte suprafa a receptoareţ ţ disponibil ).ă

- cocaina ( împiedic recaptarea şi respectiv inactivarea ).ă- rezerpina ( realizeaz denervare simpatic de natură ă ă

chimic )ă2. Simpatomimeticele indirecte – p trund în termina iile simpatice şiă ţ

elibereaz NA în fanta sinaptic , ac ionând prin intermediul ei .ă ă ţ Efectele lor sunt micşorate prin : denervare simpatic , cocaină ă ( scade permeabilitatea membranei presinaptice lasimpatomimeticele indirecte ) şi rezerpina ( epuizeaz depozitele deă NA ).

Dup ac iunile farmacologice, simpatomimeticele se împart în 3ă ţ grupe :

I. Simpatomimetice cu spectru larg de activitate , care

ac iuniţ α şi adrenergice.βII. Simpatomimetice folosite ca antihipotensive şi

vasoconstrictoare – cu ac iuniţ -adrenergiceα şi β1-adrenergice .

III. Simpatomimetice folosite ca : bronhodilatatoare ,vasodilatatoare şi relaxante uterine , care au ac iuniţ β2

adrenergice.I. Simpatomimetice cu spectru larg de activitate :

4



Adrenalina (epinefrina)- efecte :- vasoconstric ie în teritoriul cutanat, al mucoaselor şi splanhnicţ

.- vasodilata ie pe musculatura striat , cerebral şi coronar .ţ ă ă ă- stimuleaz propriet ile cordului .ă ăţ

- efect bronhodilatator - relaxeaz musculatura neted digestiv , cu excep iaă ă ă ţ sfincterelor .

- relaxeaz vezica şi contract sfincterul vezical .ă ă- midriază- creşte glicemia , metabolismul oxidativ şi valorile

metabolismului bazal .- creşte secre ia de ACTH ( deci şi secre ia corticosuprarenalei )ţ ţ

.Are o molecul instabil , uşor oxidabil ; administrat oral, esteă ă ă ă distrus în mare parte , în tubul digestiv şi în ficat. Injectat subcutanată ă

se absoarbe lent din cauza vasoconstric iei locale . În organism esteţ inactivat prin ac iunea COMT şi MAO şi prin recaptare .ă ţReac ii adverse – substan cu poten ial toxic ; dozele terapeuticeţ ţă ţ injectate subcutanat pot provoca anxietate, palpita ii, leşin ; dozeleţ mari → hipertensiune brutal , accidente vasculare , aritmii grave, până ă la fibrila ie ventricular . Injectat produce uneori ischemie local prinţ ă ă ă vasoconstric ie excesiv .ţ ăAdministrare – injec ii subcutanate 0,25-0,5 mg ( se foloseşte solu ia 1ţ ţ la mie ). Mai rar se foloseşte calea i.v. şi se injecteaz lent 0,1 - 0,5 mgă cu mult pruden .ă ţăUtilizarea terapeutic este limitat datorit ac iunii brutale şi aă ă ă ţ

spectrului larg. Principala indica ie este şocul anafilactic, urm rindu-seţ ă stimularea inimii, creşterea tensiunii arteriale, bronhodilata ie,ţ îndep rtarea edemului mucoasei traheobronşice. În tratamentul crizeiă de astm bronşic este utilizat în injec ii subcutanate. În aplica ii locale ,ă ţ ţ este folosit în scop decongestiv şi antihemoragic .ăEfedrina – este un alcaloid a c rui structur chimic presupuneă ă ă prezen a unui oxidril alcoolic, a unui substituent metil la carbonulţ alα catenei laterale şi la gruparea amino ; nu con ine oxidrili fenolici .ţAceste particularit i fac ca molecula s fie solubil , s treac uşor prinăţ ă ă ă ă membrane, s nu fie degradabil la nivel intestinal ; are efecte nervosă ă centrale şi durat prelungit de ac iune . Ac ioneaz prin mecanismă ă ţ ţ ă

indirect, eliberând noradrenalin din termina iile simpatice , şiă ţ ac ioneaz în mic m sur pe receptorii adrenergici .ţ ă ă ă ăEfecte :

- vasoconstrictor , cu creşterea tensiunii arteriale ; efectul estelent , cu durat mare şi mai pu ină ţ intens decât cel al adrenalinei .

- stimuleaz inimaă- provoac stimulare psihomotorie cu îndep rtarea senza iei deă ă ţ

oboseal .ă

5



- bronhodilatator mai pu in intens decât adrenalina .ţNu poate fi folosit timp îndelungat : dup 7-10zile apar fenomene deă ă tahifilaxie (se explic probabil prin epuizarea depozitelor de NA).ăReac ii adverse – anxietate, insomnie, uneori palpita ii .ţ ţAdministrare – subcutanat ( fiole de 10 mg şi 50 mg ) , oral

( comprimate a 50 mg ), local pe tegumente şi mucoase ( solu ii 1 %)ţ ca decongestiv. Se foloseşte limitat în tratamentul unor st riă hipotensive, astm bronşic , în miastenia gravis.

II. Simpatomimetice folosite ca antihipotensive şi vasoconstrictoare

Noradrenalina ( norepinefrina ) – efectul principal este vasoconstric iaţ adrenergic . Efecte :ă

- vasoconstrictoare în teritoriile cutanate, ale mucoaselor şisplanhnice cu consecin e hipertensive.ţ

- efectul cardiac este mic, deoarece efectul cardiostimulator de

tip β1 este în mare parte mascat prin reflexe cardioinhibitoare( declanşate de creşterea tensiunii arteriale ) şi prin rezisten aţ periferic crescut .ă ă

Efecte adverse – dozele mari pot creşte mult tensiunea arterial cu riscă de accidente cerebrale , cardiace, vasculare . În cazul perfuzieiprelungite, întrerupte brusc, poate surveni hipotensiunea arterial .ă Provoac uneori fenomene ischemice , în regiunea venei în care esteă perfuzat . Pentru evitarea acestui fapt , este necesar infiltrareaă ă local de fentolamin care împiedic vasoconstric ia .ă ă ă ţAdministrare – nu se administreaz oral ( este polar ) ; seă ă administreaz în perfuzie intravenoas lent ( solu ie 4 mg la 1000 ml )ă ă ă ţ

.Este util în tratamentul colapsului .ăFenilefrina şi etilefrina – sunt amine simpatomimetice , necatecolice, cumolecule stabile . Ac ioneaz predominant dţ ă irect. Au efecte α1

adrenergice vasoconstrictoare. Efectul este de durat mai lung .ă ăSe administreaz – subcutanat, intramuscular, intravenos, mai ales înă hipotensiune şi colaps . Fenilefrina se administreaz şi oral în st rile deă ă tensiune ortostatic .ăNafazolina ( rinofug ) – este un derivat sintetic cu efecte similare cucele ale efedrinei ; se aplic local în solu ii de 1 la mie , ca decongestivă ţ nazal . La copii se evit administrarea, deoarece se poate absorbi înă cantit i crescute prin mucoasa nazal , cu deprimarea SNC. Seăţ ă foloseşte maxim 7-10 zile datorit fenomenelor de tahifilaxie .ă Ac ioneaz prin eliberarea de NA .ţ ăEste indicat mai ales în rinitele acute seroase .ăDopamina – catecolamin ce stimuleaz atât receptorii adrenergici câtă ă şi pe cei dopaminergici din periferie .Efecte :

6



- creşte for a contractil a miocardului crescând debitul cardiacţ ă ( efect β1 adrenergic )

- scade rezisten a periferic , producând vasodilata ieţ ă ţ mezenteric şi renal ( efecte dopaminergic ).ă ă

- dozele mari m resc rezisten a periferic total prin efectă ţ ă ă

vasoconstrictor adrenergic .αSe foloseşte sub form de perfuzie i.v. mai ales în şoc cardiogen.ăDobutamina – este un derivat de dopamin care stimuleaz selectivă ă receptorii β1 adrenergici .Se foloseşte în perfuzie i.v. în şoc sau insuficien cardiac .ţă ă

III. Simpatomimetice folosite ca : bronhodilatatoare , vasodilatatoare şirelaxante uterine – au ac iuniţ β2 adrenergice fiind utile în astmulbronşic , afec iuni vasculospastice periferice sau în iminen a de avortţ ţ sau de naştere prematur .ăStructural, con in un substituent voluminos la gruparea amino care nuţ permite fixarea pe receptorii .αIzoprenalina ( bronhodilatin ) – este un bronhodilatator cu efect intensşi durat relativ scurt . Se administreaz în inhala ii ( aerosoli ) sauă ă ă ţ sublingual în combaterea crizei de astm. Datorit efectuluiă cardiostimulator ( are şi efecte β1 ) se foloseşte injectabil în blocuriatrioventriculare , insuficien cardiac .ţă ăReac ii adverse : palpita ii, tulbur ri de ritm .ţ ţ ăSalbutamolul şi fenoterolul – sunt compuşi necatecolaminici cu efectebronhodilatator (au predoninant ac iuneţ β2 adrenergic ; ac iuneaă ţ β1

cardio stimulatoare este mai slab ). Molecula este stabil ; efectulă ă

este durabil . Principala indica ie este astmul bronşic .ţSalbutamolul este util şi ca relaxant uterin .

B. Simpatolitice

Sunt substan e care inhib func ia sinapselor adrenergice. Suntţ ă ţ clasificate în :A. Blocantele adrenergice ,sau inhibitoare adrenergice sau adrenolitice

- blocheaz direct receptorii adrenergici, împiedicând astfel efecteleă substan elor simpatomimetice şi efectele stimul rii simpaticului .ţ ă

B. Neurosimpatolitice sau blocantele termina iilor adrenergice –ţ

ac ioneaz pe termina iile simpatice periferice şi epuizeazţ ă ţ ă depozitele de NA sau împiedic eă liberarea mediatorului chimic .

A. Blocantele adrenergice directe

1. Blocantele adrenergiceα - împiedic ac iunileă ţ ale adrenalinei prin blocarea electivα aă

receptorilor specifici

7



- împiedic vasoconstric iaă ţ α1 adrenergic , dar nu şiă vasodilata ia vasoadrenergic .ţ ă

- majoritatea blocantelor adrenergice provoacα vasodilata ieă ţ prin diminuarea controlului simpatic vasomotor .

- favorizeaz tahicardia datorit bloc rii receptoriloră ă ă α2, cu

eliberare crescut de NA care ac ioneaz asupra receptoriloră ţ ă β adrenergici.

Tolazolina –este derivat imidazolic .Efecte :

- blocheaz receptoriiă adrenergici cu vasodilataα ieţ- stimuleaz inima, prin ac iuneă ţ adrenergicβ indirect .ă ă- stimuleaz musculatura neted digestiv prin ac iuneă ă ă ţ

parasimpatomimetică- stimuleaz secre ia gastric prin ac iune histaminic .ă ţ ă ţ ă

Reac ii adverse – sunt relativ frecvente : de exemplu, tahicardia reflexţ excesiv .ă

Contraindica ii – sunt numeroase ; de exemplu : ulcer, cardiopatieţ ischemic .ăIndica ii – în afec iuni vasculospastice.ţ ţFentolamina (regitina) – este derivat imidazolic ; este utilizat cavasodilatator în afec iuni vasculospastice . Se foloseşte în diagnosticulţ şi tratamentul feocromocitomului (hipertensiunea arterial provocată ă de aceast tumor secretoare de catecolamine este sc zut specific deă ă ă ă fentolamin ).ăReac ii adverse : hipotensiune excesiv ; contraindica ii la persoaneleţ ă ţ cu ateroscleroz .ăPrazosin – este un blocant α1 adrenergic electiv care provoacă

vasodilata ie şi hipotensiune. Nu determin tahicardie reflex ( nuţ ă ă blocheaz ră eceptorii α2). Este folosit ca antihipertensiv .

2. Blocantele adrenergiceβÎmpiedic selectiv efecteleă ale substanβ elor simpatomimetice şi aleţ excit rii fibrelor simpatice . Ele ac ioneaz antagonist competitiv şiă ţ ă blocheaz receptoriiă adrenergiciβ de la nivelul structurilor efectoare inervatede simpatic .Structura chimic : nucleu benzenic , caten lateral alchil aminic ; caă ă ă ă şi stimulantele adrenergice au un substituent voluminos la grupareaβ

amino care permite fixarea electiv de receptoriiă . Blocantele seβ deosebesc de stimulentele adrenergice prin substituenβ ii la nucleulţ aromatic .Principalele efecte sunt :

- pe inim : bradicardieă → se diminueaz ac iunea stimuliloră ţ simpatici şi al catecolanimelor ; se micşoreaz automatismulă sinusal şi cel ectopic, este întârziat conducereaă atrioventricular , este m rit perioada refractar a fibreloră ă ă ă

8



miocardice .- scad presiunea arterial ; mecanismul antihipertensiv nu esteă

bine precizat ( se presupune c blochează ă adrenergic uneleβ forma iuni din SNC, având drept rezultat sc derea tonusuluiţ ă vasomotor periferic ); La sc derea tensional poate contribuiă ă

diminuarea debitului cardiac ( prin privarea inimii de controluladrenergic cardiostimulator ) ca şi sc derea activit ii reninei .ă ăţ- efect antianginos – se diminu frecven a şi intensitatea crizeloră ţ

dureroase la bolnavii cu angin pectoral (scade controlulă ă adrenergic al inimii cu micşorarea contractilit ii şi aăţ frecven ei sinusale .ţ

Reac ii adverse : pot agrava astmul bronşic, pot avea efecteţ d un toare la bolnavii cu insuficien cardiac ; este necesară ă ţă ă ă pruden în asocierea cu insulina sau antidiabeticele de sintezţă ă ( pentru c inhibi iaă ţ adrenergicβ mascheaz simptomele vegetativeă ă ale reac iilor hipoglicemice ).ţ

Propranololul (Inderal) – este principalul blocant .βEfecte :- antiaritmic, antianginos şi antihipertensiv .- nu produce coronarodilata ie (împiedic tahicardia de efort);ţ ă- nu produce vasodilata ieţ- scade secre ia de renin ;ţ ă- are şi ac iune chinidinic (deprim miocardul prin ac iuneţ ă ă ţ

direct .ăReac ii adverse – risc de deprimare cardiac excesiv , producere deţ ă ă blocuri de conducere, tulbur ri ale metabolismului glucidic .ăContraindica ii – la astmatici, bradicardici, diabetici, în caz de blocuri.ţ

Administrare – se administreaz obişnuit pe cale oral ( cu doze zilniceă ă între 40-240 mg în func ie de indica ii şi de bolnav) ; se administreazţ ţ ă şi injectabil.Metoprolol, Atenolol – sunt blocante selective; la doze terapeuticeβ blocheaz mai ales receptoriiă β1 ; sunt indicate în cazul unui risc crescut debronhoconstric ie (exemplu: bolnavi care sufer de angin şi astmţ ă ă bronşic).

B. Neurosimpatoliticele – sunt simpatolitice indirecte care blochează termina iile adrenergice periferice ; împiedic , prin mecanisme diverse,ţ ă eliberarea NA în fanta sinaptic . Scad sau anuleaz r spunsul laă ă ă

stimularea nervilor simpatici, inhib ac iunea simpatomimeticeloră ţ indirecte , deoarece împiedic eliberarea de NA . Poten eaz ac iuneaă ţ ă ţ simpatomimeticelor directe realizând o denervare sinaptic de natură ă chimic .ă-metildα opa – substitue dopa ducând la formarea metil noradrenalinei ,α

un fals mediator. Acesta ac ioneaz la nivelul unor structuriţ ă α adrenergice din creier şi determin inhibarea simpaticului periferic cuă consecin e hipotensive. Ac ioneaz şi asupra receptorilţ ţ ă or persinaptici

9



α2 inhibând eliberarea mediatorului adrenrgic.-metiltirozinaα – împiedic formarea catecolaminelor .ă

Guanetidina – este un derivat de guanidin cu structur cuaternar deă ă ă amoniu.Are propriet i neurosimpatolitice datorit împiedic rii eliber rii NAăţ ă ă ă

prin termina iile simpatice, unde se acumuleaz şi stabilizeazţ ă ă membrana presinaptic . Datorit paraliziei periferice a simpaticului,ă ă guanetidina diminueaz controlul vasomotor tonic şi reflex. Este folosită ca antihipertensiv în forme avansate de hipertensiune arterial . Esteă un medicament greu de mânuit terapeutic , deoarece exist oă diferen mic între doza eficace şi cea care produce colaps ortostatic .ţă ă Contraindica ii – insuficien coronarian , ateroscleroz cerebralţ ţă ă ă ă avansat ( hipotensiunea poate sc dea periculos presiunea de perfuzieă ă în teritoriile ischemice ), insuficien renal , insuficien cardiac .ţă ă ţă ăRezerpina (Hiposerpil, Raunervil) – este alcaloid indolic cu ac iuneţ inhibitoare asupra termina iilor simpatice şi asupra unor termina iiţ ţ

adrenergice din creier .Efectul se datoreaz epuiz rii depozitelor de adrenalin prină ă ă împiedicarea transportului activ, care asigur captarea mediatorului înă granulele de depozit . Este folosit ca antihipertensivă → provoacă hipotensiune arterial datorit diminu rii controlului simpatică ă ă vasomotor . De asemenea , are ac iune tranchilizant şi neurolepticţ ă ă datorit epuiz rii depozitelor de catecolamine şi serotonin din SNC .ă ă ă Reac ii adverse : hipotensiune excesiv , sedare .ţ ăSe administreaz în injec ii intramusculare în urgen e ; în cazulă ţ ţ administr rii orale efectul hipotensiv este slab, se instaleaz lent, şiă ă este de lung durat .ă ă

Disulfiram – scade depozitele de catecolamine.Clonidina – stimuleaz electiv receptoriiă α2, provoac inhibi ieă ţ simpatic , împiedicând eliberarea de NA .ă

C. Alcaloizii din secar cornută ă

Alcaloizii din secara cornut reprezint o grup aparte printreă ă ă substan ele care ac ioneaz în domeniul adrenergic. Unii alcaloizi suntţ ţ ă agonişti par iali , iar sunt antagonişti , interesând atât catecolanimeleţ cât şi serotonina.Aceşti alcaloizi au o structur chimic asem n toare : un nucleuă ă ă ă

tertraciclic şi o molecul de acid lisergic .ăSe împart în 2 grupe chimice :

1. Ergopeptinele sau alcaloizi peptidici : ergotamina, ergotoxinaşi un derivat de sintez – bromocriptina.ă

2. Amide ale acidului lisergic : ergometrina, metilergometrina,metisergida şi lisergida (LSD). Ultimele 3 substan e suntţ ob inute prin sintez .ţ ă

Aceşti alcaloizi au un spectru larg de ac iune:ţ

10



- stimulant şi blocantă ă adreneα rgice- stimulant şi blocant serotoninice ( în func ie de doz )ă ă ţ ă- stimulant dopaminergic centrală ă ă- vasoconstrictoare- oxitocinică

- emeticăAcest spectru larg este explicat prin asem narea structural aă ă alcaloizilor cu aminele biogene.1. Ergopeptinele

a. Ergotamina – are în principal ac iune vasoconstrictoare,ţ predominant în teritoriul carotidian . Vasoconstric ia seţ datoreaz stimul riiă ă adrenergiceα şi a receptorilorserotoninergici . La doze mari provoac vasoconstric ie marcat ,ă ţ ă cu risc crescut de ischemie acut . La doze toxice are şiă propriet i blocanteăţ adrenergice .αEste utilizat în tratamentul accesului de migren .ă ă

b. Dihidroergotamina – are efect vasoconstrictor în teritoriulcarotidian, fiind indicat în tratamentul migrenei . De asemenea ,ă contractă electiv venele → este util în hipotensiunea ortostatic şi înă profilaxia trombozei venoase.

c. Dihidroergotoxina – are efect blocant adrenergic, producα ândvasodilata ie, în special în teritoriul cerebral şi îmbun t indţ ă ăţ metabolismul neuronal . Este folosit în tulbur ri de memorieă ă senile.

d. Bromocriptina – produce stimulare dopaminergic central , fiindă ă folosit în tratamentul bolii Parkinson.ă

2. Amidele acidului lisergic

a. Ergometrina şi metilergometrina – cresc tonusul musculaturiiuterului, prin stimulare aα drenergic , acest efect fiind folositoră în profilaxia metroragiilor postpartum.

b. Metisergida – provoac vasoconstric ie în domeniul carotidiană ţ prin stimulare adrenergic şi serotoninergic . Este folosit înă ă profilaxia acceselor de migren .ă

c. Lisergida sau LSD – are propriet i psihotomimetice,ăţ halucinogene , prin ac iune antiserotoninic şi stimulantţ ă ă dopaminergic la nivelul SNC.ă

11

Farmacologie 06

Documents

Transcript of Farmacologie 06