Epoca postbelica - Tony Judt postbelica... · 2019-12-12 · Razboiul i-a trimis pe napolitani...
9
TOI\Y JT]DT EPOCA POSTBELICA O istorie a Europei de dupi Ig45 Traducere din limba englezl de GEORGIANA PERLEA LITE FIA Bucuregti 2019
Transcript of Epoca postbelica - Tony Judt postbelica... · 2019-12-12 · Razboiul i-a trimis pe napolitani...
TOI\Y JT]DT
EPOCAPOSTBELICA
O istorie a Europeide dupi Ig45
Traducere din limba englezl de
GEORGIANA PERLEA
LITE FIABucuregti
2019
Postwar. AHistory of Europe Since 1945'
TonY JudtCopyright @ 2005 TonY JudtToate drePturile rezervate'
Credit foto coperta @ Al Cocking, Getty Images
@lkEditura Litera
O.P. 53; C.P.2l2,sector 4, Bucuregti, RomAnia
tel.: 021 319 63 90; O3L 425 t6 L9;0752 548 372
e-mail: comenzi@litera'ro
Epoca postbelicd'. O istorie a Europei de dupd 1'945
Tony Judt
CoPYright @ 2019 GruP Media Litera
Pentru versiunea in limba romAni
Toate drePturil e t ezew ate
Traducere din limba englezd:
Georgiana Perlea
Editor: Vidragcu 9i fiiiCorector: Valeria Radu
CoPerti: Flori Zahiu
Tehnoredactare Ei prepress: Mihai Suciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei
JUDT, TONYEpoca postbelici: o istorie a Europei de dupi 1945 / Tony Judt;
traa. ain tU. englezdde Georgiana Perlea' - Bucuregti: Litera' 2019
rsBN 978-606 -33-4s24-1
1. Perlea, Georgiana (trad.)
94
Cuprins
Partea IDupi rizboi: L945-1953
Capitolul 1. Mogtenirea rlzboiului ...................33
Capitolul 2. Rdsplata. .....................71
Capitolul3. Reabilitarea Europei ................... 101
Capitolul 4.lf'{cordimposibil... ..............-...154
Capitohl EVenirea Rizbo iulu i Rece........... ..................... 19 4
Capitolul 6. in vAltoare................ ...................2..45
Capitolul 7. Rlzboaie culturale.... ...................?'86
Coda. Sfdrqitul batranei Europe ...376
Partea a [La
Prosperitatea qi neajunsurile eir 1953'L971
Capitolul 8. Politica de stabilitate................. .....................345
Capitolul 9. Iluzii pierdute..... ......396
Capitolul 10. Era bundstirii.. .......465
Post-scriptum. Povestea celor doud economii ....510
Capitolul 1 1. Momentul social-democrat........................... 518
Capitolul 12. Spectrul revoluqiei... ..................559
Capitolul 13. SfArgitul idilei...............................................603
Ne putefi vizita Pe
Partea a lILa
Actul final: 1971-1989
Capitolul 14. Speranqe risipite ""'643
Capitolul 15. Politica intr'o cheie nou[ " """""" " """ """' 686
Capitolul 16. O epoc[ de tranzigie' """"""""'7I4C"pitol,rl 17. Noul realism """""'759
Capitolul 18. Puterea celor fare de putere """793
Capitolul 19. Sfdrqitul vechii ordini""""' """'829
Partea a lVa
Dup[ ciderea comunismului: 1989-2005
Capitolul 20. Un continent fisionabil """""" 901
C"pitol,rl21. R[fuiala """""""""939Capitolul 77.YecheaEuropl - 9i cea Noua """""""""""990Capitolul 23. Feluritele EuroPe
Capitolul T4.Erropaca mod de viaq[ """"" 1094
Epilog
Sugestii de lecturi suplimentare """"""""' "' lI72'
Indice........ """""""'nZ5
Pentru lennifer
trz7
CnprroLUL 1
MosrrNrREA nAzsorulur
Lumea europeand nu a decdTut lent. Ahe ciuiliTagii s-au destrd"mat
;i s-au ndruit; ciuiliTagia europeand. a fost aruncatd" in aer.
H.G. \7el1s, TheWar in the Air (1903)
Problema umand pe care rdzboiul. o lasd. in urmd,
e fdrd precedent - in fapt sau in imaginagie.Niciodatd stTuctuta uiefii nu a fost astfel distrusd, pulveriTatd...
Anne O'Hare McCormick
Toatd l.umea tdnjeste dupd miracole si vindecdri.Razboiul i-a trimis pe napolitani tnapoi tn Euul Mediu.
Norman Lewis, Naples'44
liuropa de dupi cel de-al Doilea Rdzboi Mondial era un adeviratnpcctacol al sirdciei gi dezolirii. Fotografiile gi documentarele vre-nrii infiligeazd cortegiijalnice de civili neajutorali traversdnd orageln ruini gi cAmpuri pustiite de bombardamente. Copii orfani se in-v0rt disperali pe lAngi pilcurile de femei epuizate care scormonescpe sr.rb cdritmizi. Deportafi ragi in cap gi prizonieri in pijamale vir-gntc privesc fix la camera de luat vederi, infometafi gi bolnavi. Pdni;l tramvaiele, propulsate qoviielnic pe ginele distruse de un curentrlectric ce se intrerupe des, par in stare de goc. Toli si toate - cuexecpfia notabili a trupegelor forfe de ocupalie aliate - sunt obositi,vlllguifi, extenuafi. Dacd vrem si infelegem cum a reuqit acelaqir'onl inent sfirdmat si se refaci atdt de repede in anii care au urmat,trcbuie si nuanfim aceasti imagine. Dar ea transmite un adevir
33
ToNv Juor
esenlial despre starea Europei in momentul in care Germania a
fost ingenuncheati' B"*p""tt se 2iryle,aula
capitul ptterllor' erau
'r;;ii- 9i nu e a"--i*"' Rizboiul european' inceput.cu inva-
darea Poloniei de cdtre Hitler in septembrte 1939 qi incheiat cu ca-
pitularea necondifio;ute u Gt""uniei in ma\1945'a fost un rdzboi
total, care a cuprins soldali gi civili deopotriv['
Ba chiar u fo* o"""pt'it"1a prepinderenf civill in llrile ocu-
pate de nazigti, di" F;;t" pini-in Ucraina gi din Norvegia pini
in Grecia' Lupta u'*uta propriu-zisi a avut loc dout la inceputul
Ei la sfirqitut connitttttui' In rest' a fost un rbzboi de ocupalie' de
;";;.#;';. ""ploutu" qi de exterminare' in care soldalii' trupe-
le speciale Ei pofiligtii au i"t"t **tol .zllnlcgi
insigi supravieluirea
zec\lordemilioaneatou-"t'icaptivi'inunele![ri'ocupaliaadu-rat aproape tot rezboiui; pretutinde"l':1 "
adus teaml 9i si'ricie'
Agadar, ,p'" atottUi're de Primul Rizhoi Mondial' al doilea -
rlzboiul lui Hitler - " ittt o experienli cvasiuniversali' $i a durat
mult: aproap. 9u'" uJ i" 1a'it" implicate pAni la sfArqit (Germania'
Marea Britanie)' In Cehoslovacia a inceput chiar mai devr^eme' in
octombrie 1938, cdnd nazigtii au ocupat regiunea sudetf in estul
Europei 9i i., nul"util; t-; sfdrqit odatn cu invingerea lui Hitler:
rizboiul civil qi J;;,,* A;matei Roqii s-au prerungit mult dupl
J"r-.*brurea Germaniei'
Desigur rizboaiele de ocupalie nu erau o raritate in Europa'
Dimpotrivl. erni"ti*-na'Uioioi de 30 de ani din Germania
secolului al XVII-lea (cAnd armate]e $e mercenari trliau pe so-
coteala populaliei fo"ie, t"'o'izdnd-o) d[inuie inci' dupl 300 de
ani, in basme $i p"t"tt''i' i;ipu"iu anilor 1930' bunicile inci ii mai
linigteau pe copiii obraznici lu ameninlarea ci vine Napoleon' Dar
in cel de-al poiteu na'Uoi Mondial' experienla ocupaliei a fost de
o intensitate "pu*t,i" -are mesure din cauza atitudinii naziqtilor
fa1l de PoPoarele suPuse'
Armatele a" ot"pugit din trecut (suedezii in Germania seco-
lului aI XVII-lea, prusacii in Franla' dupl 1815) triiau pe seama
localniciloq p" tuit ii atacau sau ii omor": flt:":T:-uneori firi
nici un motiv. insl popoarele intrate sub stipAnire germanl dupi
34
Epoce posrsor,rcA
1939 ar fost fie puse in slujba Reichului, fie programate pentruexterminare. Acest lucru nu se mai intAmplase pe continent. Peste
m[ri, statele europene au subjugat sau aservit frecvent populafiileindigene din colonii si nu s-au dat in lituri de la torturi, mutilaresau ucidere in masi pentru a-gi forfa victimele sd se supund. Darla ei acasi, europenii nu mai vizuseri astfel de metode din secolulal XVIII-lea, cel pufin nu la vest de Bug gi Prut.
Al Doilea Rizboi Mondial a mobilizat pentru prima oari statuleuropean modern la capacitate maximd, in principalul scop dea cuceri gi de a exploata alli europeni. Ca si lupte gi si invingi,britanicii gi-au consumat pdni la epaizare resursele proprii: spresfirgitul conflictului, rizboiul inghilea mai mult de jumitatedin produsul nafonal brut al Marii Britanii. Germania nazistd,,
in schimb, a susfinut rizboiul - mai ales in ultimii ani - parazi-tAnd economiile statelor-victimi (ca gi Napoleon dupi 1805, darcu o eficienfi incomparabiln). Norvegia, firile de fos, Belgia,Boemia-Moravia gi mai ales Franfa au al'ut, impotriva voinlei lor,o contribulie semnificativi la efortul de rizboi german. Minele,fermele, ciile ferate qi fabricile lor erau exploatate intru satisface-rea nevoilor germane, iar oamenii munceau silit la producfia der[zboi - mai intAi acasi, apoi chiar pe pimdnt german. in septem-brie 1944, in Germania se aflau 7 487 000 de striini, majoritateaconstrAngi; ei constituiau2lo/o din forla de munci a ldrii.
Nazigtii au triit cdt de mult au putut de pe urma averilor victi-melor lor - de fapt, atAt de mult, incdt poporul german a inceputs[ resimti impactul restricliilor qi al lipsurilor provocate de rizboirrbia in 1944. PdnL atunci insi, conflictul militar ii afectase destulcle mult, mai intii prin seriile de bombardamente organizate deAliafi, apoi prin apropierea simultani a trupelor aliate, deopotrivldinspre est si vest. Abia in ultimul an de rizboi, in timpul scurtei qi
Irttensei campanii spre vest a Uniunii Sovietice, a avut loc cea maigravi distru ger e fizicit.
ln ochii contemporanilor, impactul rizboiului nu se mi,sura intermeni de profit gi pierdere industriali, nici in funclie de valoareattctl a bunurilor nafionale in 1945 fa$ de 1938, ci iB distrugerea
35
ToNv Juor
palpabill a comunitililor 9i a mediului inconiuritor' De aici tre-
buie s[ incepem p.t'i"' a inqelege trauma din spatele imaginilor
pline de tristele 9i deznidejd" rci'" au atras atenlia observatorilor
in 1945.Foarte puline erau oraqele europene' mari sau mici' care au
scipat din rizboi neatinse' Printr-un acord tacit sau din purl
intAmplare, centrele istorice ale unor oraqe europene-celebre -
Roma, Venelia, Praga, Paris' Oxford - nu au fost vizate' Dar in pri-
mul an de rizbbi bombardierele germane au 1as'
gaqul |ltterd-1m';;d
"p"i in Anglia, unde au d'istrus oraEul industrial t:u-t'*tt'
in timpul invaziei din Polonia 9i' ulterior' in Iugoslavii :trYlSS'Wehrmachtul a nimicit in cale nenumirate oraqe maimici' In cen-
trul Londrei, mai "l;;l;;"tle sirace din preajma docurilor din
EastEnd,cartiereintregiaufostvictimeleblitzkrieg-'iluigeJman.Dar cele -ui -u'i fugube materiale 1u
fost provocate d11m
paniile de bombari *[-,E uprecedent ale Alialilor in 1944-1945
si de inaintar.u rr.ole'oti a irmatei Roqii' din Stalingrad pAni la
f#j.ffiil;, f"4;i; aeriene americane au eviscerat oraqele-
port Royan, r. H*'"li Cu""' Peste Hamburg' Koln' Diisseldori
Dresda gi alte cAteva zeci de oraqe germane' avioanele britanice
qi american" uo iu"Jui" pr""n uio:*t in est' oraqul bielorus
Minsk a fost distrus"it' p'opotlie de 8O%; Kiev' capitala Ucrainei'
era o ruini moc"ind i" nita'i' iar VarEovia' canit{1 Poloniei' a
fost distruse qi i"tt;aiati sistematic in toamna lui 1944' stradi
cu stradi qi casd cu cas[' de armata germani in retragere' Cdnd
rizboiul s-a terminat in Europa - in mai 1945' c?nd Berlinul s-a
predat, in fine, er-uta Roqii,iupd c3' ! ultimlt 11'i:::ltjt"t"40 000 de tone at oU"" j' din capitala Germaniei nu mai rlmise-
seri decAt grimez\de metal contorsionat Ei ruine fumeginde' Trei
sferturi diritre clidiri erau nelocuibile' . t , ,, ^t c^+n,
Oraqele nimicite erau dovada cea mai clarl (9i mai fotogeni-
ci) a devastarii 9i au devenit emblema universall a nenorocirii
provocate de rizboi' intrucdt cele mai afectate au fost clidirile de
locuinfe, lisind f#;;;"tt o mu\ime de oameni (circa 25 de
milioane in U,titttu So"Ltica qi alte 20 de milioane in Germania'
36
ToNY Junr
dintre care 500000 numai in Hamburg)' p"i'-ul.tl.tf."l l:::T"'cu dlrdmituri era urn"ttt'"u cea mai vie a rlzboiului recent ln-
cheiat. Dar nu Ei 'i;;;;;' in Europa occidentali' transportul 9i
comunicaliile erau g'1" uftttute: din cele i2 000 de locomotive din
Franla antebelici, i" ito-""tol capitulirii Germaniei numai 2 800
mai erau in funcgiun".-tt"r," strizi,linii de cale ferati qi poduri
fuseseri aruncate in aer - de cltre nemlii aflali in retragere' de
Alialii care avansao''lo a" Otzistenla francezi.' P:""1:::tTi:flota maritima comercial 6fuancez|fusese scufundati' Intr-un srn-
;;;;li ;t' - tg +s),Franla a pierdut 500 000 de locuinle'
insd france'ii -';;";i b'ritanicii' belgienii' olandezii (care
pierduseri 219 000 aJ"tiu'" inundate de nemli Ei rdmlseseri in
1945 doar cu 4[o/oit"* U"taele' canalele 9i ciile ferate dinainte
de rizboi), danezii, "orvegienii (care au pierdut t+U.o-dt'1capita-
lul nalional i,, to"oilt"-p"Gt gt""u"t) gi thiut italienii - nu iqi
d[deau seama cit de norocogi erau prin comparalie. Adeviratele
orori ale razboiului avuseseri loc in Est' Nazigtii ii trataseri pe
europenii din Vest cu oarecare respect' deqi doar ca sl-i-poatl
exploata mai bine, iar occidentalii le-au iniors favoarea' frcind
relativ puline "f"'tt'J-atl sabota sau de a opri maqina de rizboi
germani. in no'opu ae Est qi Sud-Est' nemlii au fost fbri mild" 9i
nu doar pentru cit partizanli lt-uo opus. acolo o rezistenll crunti'
ffi;t (indeosebi in Grecia' Iugoslavia qi Ucraina)'
Agadar, """"ti;;;^ -"ittii1" ale ocupaliei germane' ale
avansului sovietic Ei luptelor partizane.au fost de o cu totul alti
naturi decAt exper;il;r-a.JJottti i" Vest' In Uniunea Sovietici'
70000 de sate qi ii00 a. orage au fost distruse in timpul tlzbo-
iului, precum 9i 32 OOO a" fabrici Ei 65 000 km de cale ferati' ln
Grecia, doun treimiii" nota mariiime comerciali' vitali pentru
\ar6, afost nimicite,;;t-t*" din p[duri distruse qi 1000 de sate
rase de pe fala pa-i"'JJ i" pa'uitl' politica nemlilor de a stabili
taxe de ocupalie #;iit ;" tt"oit" armatei germane (qi nu de
."p""io"" i" pfuta a Creciei) a dus la cresterea inflaliei'
Iugoslavia " p"C"Jt oh'dinpodgorii' 50% din geptel' 60% din
drumurile naqio"al", ilsyo dinplmAnturile arabile 9i din podurile
38
Epocn PosTBELICA
de cale feratd, o locuinli din cinci si o treime din capitalul indus-trial gi aga limitat - precum gi 10% din populalia de dinainte de
rinboi. in Polonia, trei sferturi din cdile ferate erau inutilizabileqi o fermi din gase imposibil de exploatat. Majoritatea ageziriloromenegti funcfionau cu greu, degi numai Vargovia era completdistrusi.
Aceste cifre gocante reflecti insi doar un aspect al tablouluirealitdlii: fundalul sumbru. Cu toate acestea, pagubele materialesuferite de europeni in cursul rizboiului, oricdt de dezastruoase,nu insemnau nimic pe lAngi pierderile umane. Se estimeazi ci,lntre 1939 gi 1945, 36,5 milioane de oameni au murit din cauzarizboiului (citt toatd populafia Franlei in 1939) - iar acest numdrnu include morlile din cauze naturale sau numirul copiilor care
nu au mai fost concepuli ori n[scu!i, atunci sau mai tdrziu, dincauza rlzboiului.
Rata mortahtelii din Primul Rizboi Mondial, degi extrem de
ridicati, pileEte pe lAngi numirul stupefiant de morfi din cea de-adoua mare conflagralie (iar cifrele de mai sus nu includ victime-le americane, japoneze sau de alti nafionalitate noneuropeani).Nici un alt conflict din istorie nu a ucis atit de mulli oameniintr-un timp atAt de scurt. Cel mai frapant este numirul de civilinecombatanli uciqi: cel pulin 19 milioane, adici mai mult de jumi-tate dintre morfi. Victimele civile au depigit pierderile militare inURSS, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Grecia, Franfa, Olanda, Belgia
Ei Norvegia. Numai in Marea Britanie gi Germania au murit maimulti soldaqi decdt civili.
Nu se gtie exact cifi civili gi-au pierdut viala pe teritoriultJniunii Sovietice, degi, cel mai probabil, este vorba de peste 16
milioane (dublul numiLrului de soldali sovietici ucigi pe cdmpul de
IrrptS, dintre care78000 numai in bitilia Berlinului). Pe teritoriul(:{lre insemna inainte de r|zboi Polonia au murit aproximativ 5
tnilioane de civili; in Iugoslavia 1,4 milioane, in Grecia 430 000, inlrrnnfa 350000, in Ungaria 270000,in Olanda 204000,in Rominia200000. Dintre acegtia,5,7 milioane erau evrei gi 221000 rromi(cele mai mari procente fiind in rdndul polonezilor, olandezilor
39
ToNv Juor
gi maghiarilor)' Printre cauzelemorlilor civile se num[r[: extermi-
,rur.u in masi, in lagire 9i pe cAmpuri de execu(ie ce se intindeau
de la Odessa la Marea naliici; bolile, malnutrilia 9i infometarea
ipro"o.ut" sau nu); impuqcarea gi arderea ostaticilor de cltre
Wehrmucht,ArmataRoqieqipartizaniidetoatefelurile;represa-liile impotriva ceti{enilor tipsili de apirare; bombele' obuzdle 9i
luptele de infanterie, in Est pe toati durata rizboiului' iar in Vest
de' la debarcarea din Normandia (iunie 1944) pdn|la moartea
lui Hitler (mai 1945); mitralierea cu sAnge-rece a colo.anelor de
refugiali gi exploatarea pini ia ultima suflare a muncitorilor-sclavi
din irdustriu d" ur-utttent 9i din lagirele de prizonieri'
Cele mai mari pierdeti militare s-au inregistrat in Uniunea
Sovietici: 8,6 milioane de membri ai armatei' Armata germani a
inregistrat4milioanedevictime,Italiaapierdut400000desoldali,marinari gi personal aviatic, iar RomAnia 300000' majoritatea
cdzrtlip" irot tnl de Est' in lupta cu armatele Axei' Daci ne rapor-
tam ia populalia totali, Austiia, Ungaria' Albania 9i Iugoslavia au
."i"J, pi"ta"tit. cele mai semnificative' Daci linem cont de nu-
mlrul total de morli - civili 9i militari la un loc -' cele mai afectate
ToNv Juor
s-a abltut asupra acestei regiuni odati cu invazia sovietici nu are
termen de comparali"1" n#opu moderni' ln anumite zone' jude-
cind dupi dovezile existente' soldalii sovietici nu au crulat birbat'
femeie sau copil.'. Ruqii"' au cisipit populalia autohtoni ca pe
,rra-au hoardelor asiatice"'
Victime au cizut mai ales adullii cle sex masculin (care mai
rimiseseri) 9i femeile de orice vArsti' in primele trei.slptimdni
de ra intrarea Armatei Rogii in viena, clinicile qi medicii vienezi au
f"r.g*",87000 de violuri comise de ruqi' $i mai multe femei au
fost violate in Berlin pe durata mafqului sovietic' majoritatea intre
2 gi 7 mai,cu o sdptbmini inaintea capitullrii germane' Ambele
cifre sunt, .o ,igo'u"Jl, subestimbri 9i nu includ nenumiratele
uiu.ori asuPra femeilor din satele austriece' poloneze Ei germane
aflate in calea forlelor sovietice'
Comportamentul Armatei Roqii nu era un secret' Milovan
Djilas, colaborator apropiat al lui Tito in armata iugoslavl de par-
tizani Ei, pe atunci' t'omunist fervent' a abordat subiectul cu insuqi
Stalin. Rispunsul dictatorului' consemnat de Djilas' e-revelator:
,Iu, care egti scriitor, t'" poli si infelegi suferinla din sufletul omu-
lui? Nu poli sa-l i4"i;gii" tAaut"t cire a trecut prin foc 9i pari ci
," ai.rr.url.u o fem"f, sau Eterpeleqte un fleac?"' + -,--ln felul lui grotesc, Stalin avea pe jumltate dreptate' In armata
sovietici nu existau fermisii. Infanterigtii Ei tanchiEtii au intors
soarta luptei in trei ani teribili' printr-o serie neintreruptl de
marguri 9i betelii in vestul Uniunii Sovietice' prin Rusia Ei Ucraina'
Pe parcurs, au avut parte de dov-1zi consistente ale atrocitililor
comise de nemli. f'itu-t"tot aplicat de Wehrmacht prizonieri-
lor de r[zboi,.i"itiio', partizanilor 9i' in general' oricui le iegea
in cale (cdnd au ";;;; spt'e Volga' pAni la porlile Moscovei qi
Leningradului, precum qi inapoi' in retragerei * t"1"li1"*tAtt-
geroasi) lisase "'-t uaa"ci pe fala pimAntului 9i in sutletul
oamenilor.CAnd Armata Roqie a ajuns' in sfdrqit' in Europa Centrali'
soldalilor epuiza\iii '-u
utatut o alti lume' Contrastul dintre Rusia
;i t;;, frrr.r. dintotdeauna puternic - larul Alexandru I regreta
42
Epoca PosrBELrcA
odinioard ci i-a l5sat pe rugi si vadi cum tr[iesc occidentalii -gi se accentuase pe durata rizboiului. in timp ce soldafii germanisemdnau distrugerea si moartea in Est, Germania rimisese pros-per[ - in asemenea misurd incAt populalia civili nu a resimlit cos-
tul conflictului decAt spre sfArqit. Germania din timpul rizboiuluiera o lume urband, electrificati, cu alimente, haine, magazine,bunuri de consum, cu femei gi copii relativ indestulafi. Pentrusoldatul sovietic, diferen(a fali de patria lui distrusi trebuie si fifbst incomensurabiii. Nemlii sdvArgiser[ fapte cumplite in Rusia;
ocum era rAndul lor si sufere, sd Ii se ripeasci averea gi femeile.Ou consimlimdntul tacit al comandanfilor, Armata Rogie s-a
clezlinluit asupra populaliei civile din teritoriile germane proaspdtocupate.
In drumul siu citre vest, Armata Rogie mai violase gi pridase(aici, denumirea pradd de rdzboi se potrivegte, din pdcate, perfect)ln Ungaria, Romdnia, Slovacia qi Iugoslavia, insi cel mai mult au
rtvut de suferit femeile din Germania. in zona germani ocupatielc sovietici s-au niscut in 1945-1946 intre 150000 gi 200000 de
,,bebeluqi ruqi", cifri care nu ia in calcul avorturile secrete, soldatec:u moartea fbtului nedorit gi, adesea, a mamei. Pruncii adugi pe
lume se adiugau numirului tot mai mare de copii orfani gi firirrrlipost: ruinele umane ale rizboiului.
La sfhrgitul anului 1945, numai in Berlin existau 53 000 de copiiklrir familie. Giardini del Quirinale din Roma au devenit celebre ca
krc temporar de intilnire pentru miile de copii italieni mutilali,tlcsfigurali gi,,nerevendicali". Cehoslovacia eliberati numira49000 de orfani, Olanda 60000, Polonia aproximativ 200000, iarIugoslavia probabil 300000. Printre copiii mici erau pufini evrei;eci care au supraviefuit exterminirii gi pogromurilor din anii de
rilzboi erau biiefi aflali la vdrsta adolescenfei. La eliberare, ln la-grlrul Buchenwald au fost gdsili in viali 800 de copii; la Belsen -rhritr 500, dintre care unii scipaseri chiar de margul morlii de laAttschwitz.
()ine supraviefuise rizboiului lupta acum si supravieluiasciprlcii. Gralie intervenliei rapide gi eficiente a nou-createi Agenfii
43
