Amedeo CARROCCI

ESEURI

Jurist, politolog A. CARROCCI

Glebus SAINCIUC

ESEURI

Amedeo CARROCCI

Chi[in=u – 2003

Dedic aceast= carte mamei melespirituale, redutabil cercet=tor ]n

domeniul istoriei,profesorul Maria Crescenza CARROCCI

AL PENSIERO

Eppure anche di te io scrivoo mio pensierche instancabil volidi tra le umane coseper sempre piu’ indagar,ma nulla ne ritrai.Tu il cor m’affliggiquando t’adombrie ti consumidietro parvenze strane,ma io, fidente,ancor ti seguoo mia parte sublime…Ma tu perche’ non scrutile vicende dell’umana vitae luce non mi fainel groviglio delle cose?Fremo con tenel vario cocente tentarrisentendo pur quanto tu fai,ma capace ancor non seiad acquietarla mia pena e il mio desio.Amicati le Deebenedici la vitae al volo preparatipiu’ grandeverso l’infinitoove affondar ti potraiper scrutarne il misterochiedendoaiuto e protezioneal volere di Dio.

A. CARROCCI (1893-1966)

Amedeo CARROCCI– un scriitor [ocant

Societatea de ast=zi se confrunt= cu o seriede probleme, at`t noi, c`t [i mai vechi, clasice.Este, probabil, o societate cu cele mai numeroaseprobleme din ]ntreaga istorie a civiliza\iilor. Or,aceste probleme cer o rezolvare urgent=, eficient=,durabil=.

Prin paginile pe care ni le propune, AmedeoCarrocci ]ncearc= s= expun= [i s= sintetizezeaceste probleme, combin`ndu-le cu variante ori-ginale [i abord=ri moderne de solu\ionare, anularesau dep=[ire a lor. Ne prezint= [i modalitatea,foarte intrigant=, de a le rezolva: prin con[tien-tizare, realizare. C=ci, sus\ine autorul, atunci c`ndcon[tientizezi un lucru, dispar toate aspectelenegative pe care le-a generat, fiindc= de ast=dat= ]l ]n\elegi, ]l controlezi. }\i constitui o viziune

8

proprie asupra tuturor problemelor. {i c`nd ai oviziune proprie, ai [i o p=rere personal=, un modindividual de a le percepe. Iar individualul este]ntotdeauna original. Viziunile originale, la r`ndullor, sunt categoric utile societ=\ii, pentru c=-i per-mit s= priveasc= la probleme dintr-un alt unghi,printr-o alt= prism=.

Dar o percep\ie, oric`t ar fi ea de nou=, nupoate rezista f=r= o baz=, inclusiv valoric= [i deidee. Amedeo Carrocci a izbutit s=-[i formezeaceast= baz= prin aprofundarea [i reorientareacelei clasice. Practic, ]i d= o nou= via\=, trec`nd-oprin sine, reformul`nd-o – c=ci nu ne putemopri doar la clasic=.

Specialist ]n ramura dreptului, autorul nu selimiteaz= doar la drept. Atitudinea lui este mode-lat= [i de sociologie, [i de economie, reprezent`ndo sintez= valoroas= a tot ceea ce au mai bunaceste domenii ale cunoa[terii. Aceast= atitudinepoate fi interpretat= ca, simultan, complex=, vast=[i profund=. Manifestarea ei parc= ne invit= (pefiecare dintre noi) s= ne form=m o atitudine,prezent`ndu-ne sau cadrul general al vreuneiprobleme, sau un aspect foarte concret al ei, unfragment esen\ial. Dar majoritatea lucrurilor pecare le propune autorul pot fi interpretate ]nambele moduri, at`t ca parte, element constitutival unei teme, c`t [i ca tem= separat= care merit=un studiu aparte.

9

Eseurile sunt orientate c=tre cele maistringente [i mai dureroase probleme ale societ=-\ii contemporane: provenien\=, scopuri, impera-tive, moral=, atitudine, educa\ie. Ele reprezint= o]ncercare de a determina criteriile fundamentaleale societ=\ii moderne [i post-moderne, pentruc=, actualmente, tr=im ]n epoca unei dezax=ritotale.

Instruirea [i educa\ia, ]n viziunea autorului,constituie generatorul fundamental de atitudinisociale. Sunt cele care formeaz= personalitateafiec=rui membru al societ=\ii, iar prosperitateaei depinde anume de aceste atitudini. Instruireaeste fundamental= pentru c= ea ]i creeaz= viito-rului cet=\ean primul set de valori, ce ]i va asigura[i crearea ulterioar= a altora.

Societatea, via\a social= este o alt= preocuparefundamental= a autorului. El propune o a[a-zis=„societate bun=”, care nu este dec`t o form= demanifestare a unor indivizi con[tien\i, fiecare, curolul [i locul lui ]n ea [i to\i ]mpreun= preocupa\imai mult de stabilirea unei fericiri globale. Aceas-t= „societate bun=” este o form= a societ=\ii civile,pe care autorul o aprofundeaz= ]ntr-un alt eseu(Societatea civil=).

Un alt aspect pe care ]l trateaz= AmedeoCarrocci este cultul banului [i rela\ia acesteiatitudini cu economia [i cultura. Concluziile pecare le trage sunt absolut [ocante.

10

De fapt, Amedeo Carrocci este mereu un autor[ocant. }i place s= zdruncine bazele practicputrede ale societ=\ii [i s= propun= indivizilorcare ]n\eleg acest lucru o alternativ=, axat= pe oconcep\ie profund= asupra lumii contemporane,a problemelor cu care se confrunt= ea [i a c=ilorde solu\ionare. Varietatea ideilor [i trat=rilorsugerate de autor are un sens, o explica\ie, unmotiv. Ele sunt ghidul care schi\eaz= cadrul gene-ral al acestei serii ce se anun\= ca foarte accesibil=[i foarte util=.

Ave\i ]n fa\=, prin aceast= carte, o mostr= deg`ndire critic=, de sim\ critic [i de analiz=profund= – iar toate aceste lucruri sunt absolutbinevenite ]n lumea contemporan=. O recomandcelor cu adev=rat interesa\i de crearea uneisociet=\i ]n care s= se simt= bine fiecare. Fiecares= aib= posibilit=\i de a se exprima [i de a crea.

Roger E. REYNOLDSA.B., Ph.D, Harvard University

J.D., The University of Chicago Law SchoolProfessor of Law. Pontifical Institute

of Mediaeval Studies and University of Toronto

11

Cuv`nt ]nainte

Am acceptat cu mult= bucurie s= prefa\ez olucrare ce trebuie neap=rat recomandat= publi-cului cititor din Republica Moldova. C=ci, der`nd cu toate celelalte c=r\i ale (deja bine)cunoscutului la noi avocat italian AmedeoCarrocci, aceast= lucrare se impune prin multecaracteristici pozitive, abord`nd probleme ce \inde cultur=, economie, politic=, societatea civil=,democra\ie etc. C=r\ile scrise [i publicate p`n=acum de domnul Carrocci demonstreaz= oprofund= cunoa[tere a subiectelor pe care le ia]n dezbatere. Mai mult chiar, el [tie s= aleag=subiecte sau seturi de materiale de importan\=major= pentru ziua de azi. Analizeaz= [i comen-teaz= ]ntr-un mod profesionist problemele dedrept, economie, politologie, le prezint= sub maimulte aspecte, propun`nd pentru compara\ie [i

12

viziunile savan\ilor sau cercet=torilor consacra\ipe care le combin= cu propriile viziuni.

Amedeo Carrocci scrie ]ntr-un mod accesibil,adres`ndu-se [i reu[ind s= se fac= ]n\eles de to\icei interesa\i de tematica prezentat=. E un lucrumeritoriu s= convingi ni[te oameni al c=rorinteres major era doar supravie\uirea, s= ]ncercea ]n\elege situa\ia pe care o tr=iesc [i, ]n consecin\=,s=-[i dea seama de cele mai eficiente metode dea se descurca ]n societate, ]n via\=.

Cartea de care vorbesc, intitulat= Eseuri, e ocontinuare demn= a principiilor [i preceptelorpe care le respect= cu tenacitate autorul.

}n ea autorul lanseaz= o viziune holist=, com-plet= asupra unor domenii percepute at`t ]ntrecut c`t [i ]n zilele de azi ca separate, caneav`nd dec`t leg=turi minime: drept, sociologie,politologie, economie. Cartea poate fi interpretat=[i ca ceea ce ar trebui, de fapt, s= reprezintefiecare dintre aceste [tiin\e – ceva total, nu izolat,ceva interdependent [i interdisciplinar – dar euprefer s-o consider drept generalizare a ceea ceinclud toate aceste domenii.

Suntem ]ntr-o epoc= a generaliz=rii (cea maimediatizat= generalizare a perioadei contem-porane fiind globalizarea cultural=). Experien\adomnului Carrocci ne ]nva\= c= generalizareapoate fi, uneori, deosebit de util=. Cu originalitateasa bine cunoscut=, autorul propune ]n Eseuri,

13

c`teva generaliz=ri ]n domenii specifice [i de interescomun.

O alt= defini\ie ce ar putea caracteriza, inter-preta aceast= carte ar fi „carte de cultur=”. Unmare savant [i cercet=tor definea cultura drepttotalitate a abilit=\ilor dob`ndite de individ camembru al societ=\ii. Sub acest aspect, cultura afost interpretat= ]ntr-un mod extrem de variat.}ndeosebi prin aceast= lucrare, Carrocci ar puteafi considerat reprezentant al viziunii largi privindcultura, viziune care, mai ales ]n actualitate, ]ncontemporaneitate, poate genera multe atitudiniconstructive, necesare [i utile. Autorul trateaz=domeniile cunoa[terii din perspectiv= general=a culturii, ]ncerc`nd s= le integreze ]ntr-un spa\iucultural ce s= permit= dezvoltarea societ=\ii pe ocale c`t mai dezirabil=.

Dintr-un alt punct de vedere, cartea poate fiinterpretat= ca o totalizare a ceea ce s-a f=cutsemnificativ ]n aceste domenii ]n trecut [i, ]nconsecin\=, un nou punct de pornire pentru trata-rea lor ]n continuare, ]n societatea contempo-ran=. Autorul propune, pe l`ng= analiza acestorspa\ii culturale sau domenii ale cunoa[terii [iun nou mod de a le interpreta [i a le aplica ]npractic=. Viziunea actual= a societ=\ii referitorla problemele ]n cauz= este una bazat= pe ni[teconcep\ii foarte bine cunoscute, cum ar fimercantilismul, comunismul, marxismul, capita-lismul, dar aceste moduri de a percepe nu au

14

fost niciodat= reale. Autorul, cu spiritul treaz pecare i l-am dedus [i din lucr=rile precedente,propune un fel de alternativ= la aceast= viziune,alternativ= bazat= pe o concep\ie clar= [i viabil=,pe ni[te principii pe care nu a[ vrea s= le enum=raici ca s= nu le stric cititorilor pl=cerea [i surprizade a le descoperi ei ]n[i[i.

Aceast= pluralitate de moduri ]n care poatefi interpretat= cartea este o m=rturie a calit=\iiei, c=ci ea nu poate fi [i nu se cuvine s= fieinterpretat= doar ]ntr-un singur mod sau ]ntr-un mod univoc. Ea merit= a fi analizat= [i perce-put= integru [i multilateral.

Voi ]ncerca s= analizez, sumar desigur, modulautorului de a trata problemele pe care le abor-deaz=. Ceea ce se cere relevat [i accentuat de labun ]nceput e faptul c= domnul Carrocci estenu doar un autor profund, ci [i unul amplu.Profunzimea este, prin defini\ie chiar, unilateral=.Autorul Eseuri ]ns=, pe l`ng= profunzimea ine-rent= unui studiu de o asemenea calitate, maieste [i cuprinz=tor – adic= nu trateaz= izolatproblema, ci o [i pune ]n rela\ie cu alte problemeesen\iale, probleme de ordin existen\ial. Mod-ern ]n stilul s=u de a scrie, Carrocci anuleaz= oserie de cli[ee foarte prezente ]n felul deexprimare al multor din autorii contemporani.Evit=, de exemplu, stilul bombastic, preten\ios –specific unei bune p=r\i din oamenii publici –[i ]l ]nlocuie[te cu un stil clar, c=ci autorul nu-

15

[i limiteaz= publicul la cei doc\i ]n materie,lucrarea lui fiind adresat= tuturor celor interesa\ide problemele prezentate, indiferent de gradullor de preg=tire. Amedeo Carrocci trateaz= acesteteme ]ntr-un mod natural, simplu, spontan, faptce confirm= c= le cunoa[te pe din afar=.

Fiecare problem= pe care o abordeaz= estetratat=, am impresia, sub aspect ternar:

1. analiza problemei. Domnul Carrocciargumenteaz=, la aceast= etap=, utilitatea pro-blemei respective ]n cotidian, explic= evolu\iasitua\iei care a generat-o [i, desigur, trece ]nrevist= viziunile referitor la problema ]n cauz=ale celor care au studiat-o anterior. Acest faptne ]nva\= c= este imposibil s= tratezi la nivelcalitativ o problem= pe care nu ai studiat-o, pecare nu o cuno[ti. La un anumit punct, aceast=prim= etap= trece ]n

2. ]n\elegerea problemei. Dup= ce esteanalizat= evolu\ia temporal= [i de idee a pro-blemei sau a cauzei respective, domnul Carroccipropune o viziune proprie referitor la problema]n cauz=, un punct de vedere absolut personalcare, de cele mai multe ori difer= de cele enun\ateanterior, dar care le completeaz=, le sintetizeaz=[i reu[e[te s= creeze un punct de vedere total,complex, ]ntreg. Odat= ce realizeaz= acest lucru,Amedeo Carrocci trece la

3. alegerea de solu\ii. Toate problemele abor-date ]n carte sunt, ]n acela[i timp, tratate [i la

16

modul general, [i la modul concret. Iar o abordareconcret= nu poate avea nici un fel de sor\i deizb`nd= f=r= propunerea de solu\ii. Solu\iilepropuse de autor sunt foarte nea[teptate, dar [iadecvate problemei pentru care sunt propuse.

}n general, aceste trei etape sunt ]ntrep=-trunse, sunt ]n rela\ie reciproc= [i nu au limitecerte, fapt ce constituie ]nc= o tr=s=tur= specific=a stilului autorului.

}n continuare, m= voi opri la c`teva temespecifice incluse ]n paginile acestei c=r\i.

}n primul r`nd, trebuie relevat=, desigur, pro-blema dreptului. }n acest domeniu domnulCarrocci este profesionist prin fire, prin voca\ie[i prin educa\ie. El trateaz= aici no\iunea dedrept din punct de vedere al con\inutului pecare ]l acoper=, dar [i etimologic, ajung`nd la oconcluzie deosebit de interesant=, dar pe care v=las s-o savura\i dumneavoastr= ]n[iv=.

O alt= tem= pe care o abordeaz= Carrocci ]naceste pagini este educa\ia, instruirea, de r`ndcu care analizeaz= ]n detaliu [i problema]nv=\=m`ntului ca principiu [i cea a ]nv=\=m`n-tului [i a instruirii publice. Autorul o trateaz=, ca[i mul\i al\ii, ca pe o necesitate vital=, dar diferen\ae ]n claritatea de g`ndire [i ]n argumentelepropuse, care sunt absolut justificate. El propunedou= alternative: instruire general= sau distru-gere general=. Autorul propune un fel de ]mbu-n=t=\ire a ]nv=\=m`ntului, prin uniformizarea

17

nivelului institu\iilor de stat cu cele private [iprin asigurarea cu ]nv=\=m`nt gratuit de nivel]nalt a straturilor defavorizate ale popula\iei.Acest lucru, consider= autorul, este absolut esen\ialpentru o \ar= care se respect=.

Un alt punct referitor la instruire pe care ]lsugereaz= semnatarul c=r\ii este rela\ia acesteiacu democra\ia. }n eseul intitulat chiar Instruiregeneral= sau distrugere general=, autorul spe-cific=: „Instruirea face democra\ia nu doar posi-bil=, ci [i esen\ial=. Ea nu face doar ca popula\ias=-[i con[tientizeze propriile drepturi, ci [i ofer=posibilitatea ca dolean\ele ei s= fie ascultate. To\i[tiu c= ]n cadrul autoritarismului este u[or s=-\isupui b=rba\i [i femei f=r= educa\ie, cu at`t maimult dac= ace[tia locuiesc ]ntr-o regiune rural=[i se supun aceluia[i st=p`n. }ns= acest fapt nuse poate produce acolo unde cet=\enii suntinstrui\i [i-[i cunosc drepturile. Acest lucru eevident ]n lumea contemporan=: nu exist= niciun stat cu cet=\eni bine instrui\i care s= se aflesub conducerea unei dictaturi sau, cel pu\in, s=nu se ]mpotriveasc= acesteia. }n \=rile s=race,]n schimb, cu popula\ie prea pu\in instruit=,dictatura este un fenomen comun […]. Demo-cra\ia este efectul natural al instruirii [i dezvol-t=rii economice. Asta se ]nt`mpl= pentru c= numai exist= nici un alt model practic de conducerea oamenilor care, datorit= culturii pe care au

18

primit-o, [tiu s= impun= statul s= le respecte drep-turile [i nu pot fi supu[i”.

Din eseurile domnului Carrocci se mai des-prinde [i o alt= tem=: banii ca aspect [i creatori aieconomiei. Autorul pune ]n valoare, ]n acestcontext, opiniile poetului american Ezra Poundcare, m-am convins, merit= un studiu mai profund.

Pound scria c= societatea contemporan= lui ecompus= din trei categorii esen\iale: bancheri,comercian\i [i chelneri (cam aceea[i situa\iedomne[te [i ]n zilele noastre). Autorul deducec= acest lucru se ]nt`mpl= din cauza cultuluiexcesiv fa\= de bani. Aceast= tem=, ca de altfel [i]ntreaga carte, este trecut= prin prisma viziuniiromano-cre[tine, o permanen\= ]n operele luiAmedeo Carrocci. Nu voi spune mai multe pentruc= totul este prea frumos spus de c=tre autor.

}n concluzie, cartea Eseuri merit= s= fie ]norice bibliotec= public= sau particular= ]n carec=r\ile sunt bine alese. Asta din c`teva motive:problemele tratate au o importan\= vital= pentrusocietatea actual=, cartea propune un mod eficientde a le solu\iona, stilul autorului este minunat [ia[a mai departe…

Mihail PLATON,Rector al Academiei de Administrare Public=de pe l`ng= Pre[edin\ia Republicii Moldova,

Doctor habilitat ]n [tiin\e economice,Profesor universitar

19

Introducere

A[ vrea ]nc= odat= s=-mi exprim gratitudineafa\= de cei care, ]n locuri [i ]n clipe diferite,m-au ajutat s= ]n\eleg c= ]nainte de a judecaun om, trebuie, mai ]nt`i neap=rat, s=-l cuno[tisau, ]n orice caz, s= accep\i ceea ce-l face„deosebit” de tine. Le sunt ]n special recunos-c=tor celor care – ]n calea mea de student, deom [i de avocat – m-au f=cut, prin provoc=rile[i convingerile lor, prin faptul c= erau „deose-bi\i”, s=-i accept cu mare ]ncredere [i bucuriepe „ceilal\i”. Profesorii de la Liceul Clasic [i dela {coala Muzical=, de la Universitate, cei caremi-au diriguit studiile academice (]n timpulc=rora m-am confruntat pentru prima oar= cu„problema culturilor [i religiilor”) au izbutit s=cultive ]n mine asemenea sentimente.

20

Nu e at`t de greu s= studiezi alte „reguli” [i„ideologii” cu un spirit nou, deosebit de cel altrecutului. Aceasta pentru c= respectul [i core-la\ia dintre culturi [i ideologii constituie un noupunct de vedere, unul specific mileniului III. Iat=de ce a[ vrea s= accentuez ]nc= o dat= asupraacestor convingeri ale mele.

Munca mea, desigur, nu este lipsit= de anu-mite demarca\iuni: unele derivate din experien\alimitat= ]n domeniul cercet=rii [tiin\ifice; altele– din amploarea temelor abordate, sau a inter-valului de timp la care m= refer. Propriu-zis,nu sunt un „obsedat de munc=”, ci un avocatcare, dintr-o pauz= ]n alta a activit=\ii profe-sionale, se duce la bibliotec= (doar cea a familieimele num=r= peste 13.000 volume) sau trecepe la Universitatea la care a studiat, deoareceprofesia cere s= fiu, pe c`t posibil, mai informat,mai ini\iat, mai sigur de mine.

Problema esen\ial= cu care se confrunt= uncercet=tor, [i deci [i subsemnatul, care s-adedicat interpret=rii evolu\iei societ=\ii civile dela un anume moment p`n= la contemporane-itate, nu const= doar ]n a trece prin sine miriadede momente istorice, c=ut`nd anume acele frag-mente pre\ioase care au jucat un rol esen\ialpentru via\a societ=\ii, ci [i ]n a analiza [irul deelemente care au constituit corpul viu al acesteisociet=\i. C=ci istoria sau imaginea unei societ=\i,a unei comunit=\i sau a unui stat nu e dec`t

21

suma istoriilor sau imaginilor tuturor indivizilorce ]l compun.

Acest material n-ar fi servit la ]n\elegereafenomenelor pe care le tratez dac= ]n acela[itimp, n-a[ fi ]ncercat s= elimin ceea ce \ine deefemer [i contingent ]n acest con\inut [i s= pun]n valoare factorii ce au determinat cursul eveni-mentelor.

Activitatea mea de a alege, prin studiu, fapteistorice ]ndep=rtate nu mi se pare mult mai greadec`t ]n\elegerea evenimentelor contemporane.De fapt, dac=, ]n primul caz se simte li psacunoa[terii unor elemente importante – care s-arfi putut pierde f=r= urm= – fapt ce ar puteagenera erori de apreciere, ]n cel de-al doilea,din contra, ]nse[i implicarea vie [i activ= ]nevenimente, cu o pasiune indispensabil=, nupoate s= modifice sau s= influen\eze cuget=rilecercet=torului contemporan.

Scopul esen\ial al acestei cercet=ri nu e doarde a-mi aduce obolul la patrimoniul culturalmoldav [i de a pune ]n lumin=, poate un picprea sumar, aspectele pozitive [i negative aleevolu\iei, sau de a analiza cauzele celor nega-tive [i a furniza ni[te elemente utile pentru studiu,ci, sper, mai cur`nd pentru a contribui laanularea lor.

Autorul

Iulian FILIP

I

O PROVOCARENOULUI MILENIU

Plece-se armele ]n fa\a togii,laurii ]n fa\a faptei de laud=

M.T.CICERO

24

Acest moment istoric irepetabil…

Istoria noastr= contemporan= a ajuns cumva,brusc, ]n fa\a unui proces mereu amplificat desocializare. Desigur, la ]nceputul mileniului, plinde numeroase evenimente, aflat aproape mereu]n incandescen\a a tot felul de zdruncin=ri, o ase-menea imagine a lumii constituie ast=zi elementuldecisiv al noului ]n tendin\a general= de dez-voltare a con[tiin\ei umane [i cet=\ene[ti. Fiecarea descoperit, pe nea[teptate pentru sine, o lume]ntreag= de oameni, organiza\ii, grupuri, popoare,religii, culturi referitor la care a avut doar o viziunevag=. Odat= cu trecerea timpului, am ajuns s=]n\elegem c= omul care, nu cu prea mult timp ]nurm=, era considerat total „format”, tr=ie[te, defapt, [i ][i continu= dezvoltarea ]ntr-o ]mbinarestr`ns= de schimb=ri istorice, geografice [i cultu-rale continui. Un observator atent, aflat chiar]n v`ltoarea societ=\ii contemporane (cultur=,economie, politic=, religie [.a.m.d.) con[tientizeaz=deja, la nivel intuitiv, c= multe mii de asemeneaoameni diferi\i, g=sind ]n\elegere reci proc=,creeaz= mereu o bog=\ie nemaiv=zut= a unuinou moment istoric [i, ]n ciuda oric=ror riscuri

25

[i dificult=\i, trec, plini de curaj, printre m=r=cinic=tre echilibru ]n lume [i unitate a umanit=\ii.De fapt, ]ntr-un timp foarte scurt, s-au constituitmodalit=\i de comunicare necunoscute ]nainte,s-a accentuat schimbul interna\ional, a crescutdinamica cre[terii economice [i extinderii pie\elor,realiz`ndu-se astfel dimensiuni interna\ionale,mondiale, ba chiar aproape universale, a[ zice.

Asupra tendin\ei oamenilor de a comunicaunul cu cel=lalt [i de a construi rela\ii politice aatras aten\ia ]nc= Aristotel. Dar pu\ini au ]ncercat]n trecut s= fundamenteze teoretic acesteprobleme. Dar era oare posibil acest lucru ]ntimpurile ]ndep=rtate, ]n spatele palisadei neu-tralit=\ii, izol=rii, evit=rii problemelor mondiale,hegemonismului cultural, politic [i religios? Ast=ziaceast= situa\ie nu e doar imposibil=, ci [i deneg`ndit. Noile condi\ii istorice ne-au for\at pefiecare s= tr=im ]mpreun= fiecare eveniment cea avut loc ]ntr-o regiune sau alta a lumii, ]ntr-oasemenea m=sur= ]nc`t orice ac\iune a noastr=,chiar cea mai elementar=, nu poate fi ]nghesuit=]n no\iunea de independen\=. Via\a cotidian= aomului depinde economic, politic, moral chiar decele mai ]ndep=rtate zdruncin=ri… Nu maiexist= conflicte care s= poat= fi numite regionale.

Astfel, ]n condi\iile actualei situa\ii obiectiveoamenii trebuie s= tr=iasc= ]ntr-o lume ]n carerela\iile de interdependen\= se dezvolt= din ce]n ce mai mult. Aceast= situa\ie reprezint= unul

26

dintre factorii esen\iali pentru planificarea [irealizarea unei noi lumi. Ea este real=, ]n ciudasublimatelor diferen\e dintre a[a-zisul Norddezvoltat [i Sud ]n stagnare. Ea se stabile[te,indiferent de existen\a sistemelor economice [imecanismelor politice [i sociale, ]n care cei puter-nici ]i dirijeaz= deseori pe cei slabi. Ea func-\ioneaz=, ]n ciuda diferen\ierii [i ]mp=r\iriigeopolitice ]n lumea ]nt`ia, a doua, a treia [i apatra, care submineaz= serios unitatea umanit=\ii.

Oamenii, d`nd la o parte vechile certuri [idiferen\ele profunde de opinii, refuz`nd ideeaimpus= a superiorit=\ii fa\= de al\ii, surprindcapacit=\i nemaiv=zute de descoperiri noi. Iarele genereaz= interes [i deschidere fa\= de dia-log. Sunt mul\i cei care, \in`nd minte efecteletragice ale unor idei vechi cum ar fi na\ionalismul,antagonismul de ras=, contrapunerea blocurilor,\=rilor [i ideologiilor formeaz=, ]n baza inter-dependen\ei, o nou= „viziune” asupra cre=rii ]ncomun a istoriei, implic`nd ]n acest proces [igrupuri pu\in numeroase. Aceast= viziunecurajoas= se orienteaz= tot mai mult asuprac=ut=rii de armonie [i de conlucrare a tuturorcelor ce sunt interesa\i de asta. Desigur, aici nue chiar at`t de simplu. Dar sunt convins c= exis-ten\a unui oarecare pesimism ]n mediul cul-tural [i politic nu va putea s=di ne]ncredere ]nsufletele celor care cred ]n pace general= [i ]ndragoste. Consider c= undeva, ]n cele mai ]nde-

27

p=rtate col\uri ale sufletului uman, se na[te unsentiment ]nc= nesigur cum c= ]n spatele cum-penei con[tiin\ei politice [i a sistemelor economice,diferen\elor culturale [i religioase, diferitelorinterpret=ri ideologice, concuren\ei teritoriale [iantagonismului ]ntre popoare, clase [i grupurisociale ia deja ni[te tr=s=turi palpabile noua epoc=istoric=. Va fi o lume total diferit=, orientat= spreviitor, o lume nu doar a ]n\elegerii reciproce [itoleran\ei, ci [i a speran\elor la scar= planetar=.

Pare utopic? Foarte posibil. Dar tot utopic=a p=rut rezolvarea unor asemenea probleme ]ntrecutul nu chiar ]ndep=rtat. Analogia cu altemomente grele ale istoriei noastre nu ne las= s=disper=m: lumea noastr= se dezvolt= ]n ciuda aorice. E tocmai momentul s= vorbim despre asta:sunt ]nc= proaspete ]n memorie virajele abrupteale istoriei, c`nd au ie[it pe avanscen= pleiadede oameni minuna\i. Cine nu-[i aminte[te numeleat`t de ]nc`nt=toare ale lui Kennedy, Hru[ciov,Martin Luther King [i Papa Ioan al XXIII-lea? Dar ast=zi nu e vorba de mari personalit=\i,cu toate c= meritele lor sunt indubitabile. }nsu[imomentul istoric ne face s= vorbim desprealtceva. Tr=im ]ntr-o alt= epoc=, ]n alte condi\ii,cu alte probleme. Mereu aprofundatainterdependen\= „for\at=”, amenin\area utiliz=riinecontrolate a armelor de distrugere ]n mas=,at`t pentru umanitate, c`t [i pentru planeta ]ns=[i,pericolul conflictelor de nivel planetar – iat= ce

28

le face pe ONU [i alte organiza\ii ce \in decomunitatea mondial= s= se a[eze la masatratativelor [i s= caute c=i pacifice de rezolvarea conflictelor. {i nu cred c= cineva poate s= nufie de acord c= suntem contemporanii unui mo-ment istoric deosebit, c`nd marile puterieconomice – SUA, UE, Rusia, China, Japonia, In-dia – au g=sit limbaj comun [i [i-au luat res-ponsabilitatea sor\ii lumii noastre, ]mplinind astfel]nc= o pagin= demn= de glorie a timpului nostru.

Momentul istoric al contradic\iilor

Anticip=rile pline de optimism ale unui viitornou [i mai bun pentru umanitate nu neelibereaz= nici ]n cea mai mic= m=sur= de analizaatent= a anumitor momente dispersate ale lumiicontemporane. Desigur, calea culturii [i politicii,de la nivel local [i provincial la nivel global maiare ]nc= mult timp pentru a trece de la timpurileconflictelor insolvabile la o anulare real= a acestei]ncord=ri. Pe de o parte, tr=im ]ntr-o lume cetinde c=tre o nou= civiliza\ie, capabil= s=-[iuneasc= toate resursele pentru a dep=[i prinnegocieri pa[nice situa\iile periculoase care, nucu mult timp ]n urm=, ar fi putut conduce laconfrunt=ri armate. Pe de alta, vedem dorin\aevident= a tuturor popoarelor s= caute, ]n condi\iide egalitate deplin=, c=i de a crea ]mpreun= istoria.

29

}ncord=rile [i contradic\iile ]nc= existente sebazeaz= pe gre[elile [i aprecierile trecutului, pedefectele inevitabile ale omului [i pe instabilitateaprocesului noii dezvolt=ri a culturii.

Nu trebuie s= uit=m c= atitudinea geloas=fa\= de propria cultur= [i ne]ncrederea fa\= detot ce face „altul” mai joac= ]nc= un rol funda-mental ]n rela\iile dintre popoare. Acum, f=r= apretinde la aprecieri istorice, dar analiz`nddezvoltarea istoriei pe parcursul mileniilor, la scar=mondial=, [i apreciind locul Occidentului ]nultimele patru secole, influen\a lui asupradetermin=rii destinului ]ntregii civiliza\ii, putemafirma plini de curaj c= no\iunea de hegemoniea culturii occidentale este una dintre cauzele cetrebuie s= predispun= toate popoarele la negocieripacifice.

A[a-zisa superioritate cultural=, [i noi trebuies= accept=m asta, a devenit cauza aprecierilorridicate, atitudinii condescendente [i preten\iilorscandaloase. Etnocentrismul este [i o boal=, [iun p=cat pe teren cultural, noi abia ]ncerc`nds=-l trat=m cu mare greu. }ntr-adev=r, cine nuse ]mbie a z`mbi atunci c`nd ]ncepem a judecadespre normele de convie\uire, costumele, tradi\iilecultura, religiile popoarelor ce se diferen\iaz= denoi? Cine nu este [ocat de felul neobi[nuit devia\=, ]napoiere, primitivism, li ps= de caractercet=\enesc sau, cel pu\in, de ciud=\enie?

30

Aprecierile negative, adun`ndu-se mereu ]ninima fiec=rui om, pot juca mai apoi un rol decisiv]n crearea conflictelor.

}nc= un factor de ]ncordare, care nu trebuietrecut cu vederea, este legat de faptul c= insti-tu\iile interna\ionale de cooperare [i coordonarea noului moment istoric [i organiza\iile ce \inde problemele stabilirii p=cii sunt doar primele„]ncerc=ri” de a pune bazele viitoarei omeniriunite sub semnul iubirii generale [i conlucr=rii.}ntr-adev=r, pare c= ac\ion=m ]nc= sub presiuneaamenin\=rii unei catastrofe totale, nu dinconvingeri formate de mult timp.

Evident, toate aceste elemente, calea c=tre dia-log sau intensificarea interdependen\ei pot fipercepute nu doar ca mare vis al oamenilor debun= voin\=, ci [i ca ]ncerc=ri ascunse de a impuneo nou= hegemonie at`t de cei care au impus-o,c`t [i de cei care au suferit deja din cauza ei.

O nou= con[tiin\= social=?

Dialogul civiliza\iilor, acceptarea altor culturi,convingerea contemporanilor no[tri cum c= ]nlumea actual= exist= [i alte fiin\e ra\ionale, capa-bile s= comunice cu ei, sunt un nou fapt al isto-riei. Astfel, e vorba nu doar de a reg=si sau restauraceea ce a fost pierdut de istorie ci [i, ]n baza uneisitua\ii concrete, a [ti s= cite[ti istoria ]n diferiteperioade ale dezvolt=rii ei. Acum, evident, asist=m

31

la o autentic= schimbare a con[tiin\ei umane.Posibil, lumea noastr= trebuie s= se resemnezecu alegerea for\at= a interdependen\ei – stindar-dul timpului nou – [i pun`nd punct unei ]ntregiepoci de cuprindere a unor popoare str=ine, s=-[i g=seasc= lini[tea pe propriul teritoriu cuceritodinioar=, a[tept`nd viitorul nou, total necunoscut.}nc= un fenomen al contemporaneit=\ii: acestmoment istoric a coincis cu dezvoltarea impetu-oas=, asem=n=toare cu o explozie, a [tiin\ei despreom. Oare acest lucru este insuficient pentru aconcluziona referitor la li psa de sens a grada\ieiculturilor, etnocentrismului [i relativismului cul-tural? }n acela[i timp, doar un orb nu va observaavantajele evidente pe care le-a c`[tigat omenireadatorit= unirii culturilor.

Timpul [i cunoa[terea contureaz= apari\iaunei noi etape ]n procesul maturiz=rii con[tiin\eiumane. Factorii noului ]l nedumeresc pe cel care,]n noua realitate, nu vrea s= vad= ]nc= un ele-ment absolut valoros al culturii umane. Eigenereaz= ]ncredere celui care, urm=rind atentschimb=rile, descoper= ]n ele apari\ia singuruluiabsolut – omul, care are dreptul la via\= [i liber-tate, pur [i simplu pentru c= e om. Antropologiaafirm= c= ]ns=[i apartenen\a la umanitate este ovaloare de prim-rang [i este o justificare suficient=a demnit=\ii absolute a fiec=rui om separat [i afiec=rui popor. {i dac=, pe de o parte, identificareacu o cultur= de apartenen\= este un element

32

pozitiv, ]nt`i de toate pentru devenirea personali-t=\ii, pe de alt= parte poate trezi capacitatea la-tent= de a judeca alte culturi, diferite de ceaproprie, pentru c= aceasta este ]ntotdeaunaperceput= ca ideal=, celelalte fiind discriminate.

Mi se pare c= se formeaz= deja o sensibilitatedifuz= fa\= de acest nou mod de a vedea lucrurile.Oamenii au adunat experien\a necesar= [i potjudeca serios despre valoarea vie\ii, despre limitele[i posibilit=\ile propriei culturi [i despre propriilecerin\e politice. Ajung`nd la o asemenea concluzie,ei descoper= uimi\i cum cre[te num=rul popoa-relor necunoscute lor p`n= acum. Dup= aceastava ap=rea neap=rat necesitatea de a temperaagita\ia spiritului, deoarece vor fi inevitabilecompara\iile [i diferen\ierile dintre propriacultur= [i celelalte culturi. Evident, pe de o partese p=streaz= grandoarea planurilor „dezvolt=riiumane” propriu-zise [i, pe de alt= parte, necesi-tatea cre=rii unei singure „istorii comune” ]n cares=-[i g=seasc= locul toate componentele consul-tative ale umanit=\ii. De fapt, deja se face sim\it=trecerea de la suspiciune [i presiune multisecular=la respect pentru to\i cu trecere la orizonturinoi, nemaiv=zute p`n= acum. Se manifest= dejaevident noi tr=s=turi ale chi pului ]nnoit alumanit=\ii.

Niciodat= p`n= acum oamenii nu au ajunsat`t de aproape de ]n\elegerea faptului c= autar-hia cultural= conduce neap=rat la ]njosire spiri-

33

tual= [i stagnare ]n procesul dezvolt=rii con[ti-in\ei umane, l=s`nd o lacun= ]n canavaua unic=a civiliza\iei. S-a constituit o situa\ie total nou=,]n care oamenii, parc=, se re]ntorc la parabolaantic=, ce nu [i-a pierdut ]nc= valoarea peren=,cu corpul [i membrele sale (Menenio Agrippa).Omenirea se recunoa[te tot mai mult ]n calitatede organism enorm, cu membre corespunz=toare(oameni, popoare), r=sp`ndite ]n unica realitatede timp-spa\iu. Iat= de ce hot=r`rea rela\iilordintre privat [i comun se analizeaz= tot maides ]n dinamica cre=rii unei lumi unite ]n bazaexperien\ei [i resurselor fiec=rui popor ]n parte.

Astfel, se creeaz= convingerea c= aceast= nou=sintez= istorico-cultural= este rezultatul uniriinoilor evenimente ce se intersecteaz= ]ntre ele[i c= sursa noii con[tiin\e sociale, ap=rut= laaceast= intersec\ie, va deveni catalizatorul au-tentic al construc\iei noii societ=\i civile a celuide-al treilea mileniu. Desigur, aceasta e doar oantici pare a viitorului, o anticipare a noii etapeistorice, ]nc= inexistente, chemate s= creeze noifor\e motrice ale unit=\ii lumii, calea care numai are deja alternative.

O provocare pentru to\i

La masa discu\iilor interna\ionale apar totmai des „tovar=[i de idei” de pe toate conti-nentele, adep\i ai diferitor culturi [i sisteme poli-

Iulian FILIP

Iulian FILIP

36

tice, fiecare dintre ei fiind de deplin solidar cupropriul popor, propria pozi\ie politic= [ireligioas=. Ei realizeaz= clar motivele ac\iunilorlor [i bazele sigure ale propriei cunoa[teri alumii, dar ]mp=rt=[esc, f=r= rezerve, o nou= viziuneasupra lumii, ]n centrul c=reia se afl= omul, lumiiexistente dincolo de limitele propriei organiz=risocial-politice [i economice, propriului spa\iucultural. Ei pornesc, ]nt`i de toate, de la no\iuneaunit=\ii num=rului enorm de asemenea oamenidiferi\i [i irepetabili, dar egali, ]n acela[i timp,]n percep\ia propriei demnit=\i [i naturii familieiunice, parte component= a c=reia sunt.

Mul\i, ]n istoria trecut= de mult [i ]n ceacontemporan=, ]n tendin\a lor de a-[i realizapropriile planuri de dreptate social=, au c=zutdeseori ]n ispita de a g=si un \ap isp=[itor [i aarunca toat= responsabilitatea pentru e[ecurilesociale [i pun orice obstacole ]n calea schimb=riipe umerii altcuiva, uneori na\iune, ras=, clas= so-cial= sau chiar om separat. }n tendin\a lor de aob\ine un rezultat rapid ei au ]ncercat deseoris= rezolve problema prin metode for\ate. }ns=istoria ne ]nva\= c= asemenea experien\e, dup=suferin\e nenum=rate, i-au ]ntors ]ntotdeauna pecei care le-au promovat tocmai la ceea de la ceau ]nceput. Desigur, apelul la dialog poate p=reaun amuzament inutil ]n contextul multelorprobleme ]ncurcate cu care se confrunt= lumea.{i totu[i, ast=zi umanitatea dispune de toate

37

mijloacele necesare pentru a demonstra caracterulideii de a atinge scopul nu prin ur= [i nebunie,ci prin productivitatea dialogului, devenit sin-gurul mijloc nu doar de a salva omenirea deautonimicire, ci [i de a oferi economiei, politicii[i culturii posibilitatea de a atinge noi puncteale dezvolt=rii ei.

Din acest motiv, dialogul a devenit o provocarea timpului nostru nu doar pentru politicieni, ci[i pentru cei ce activeaz= ]n domeniul culturii,savan\i, pictori, lucr=tori ai mijloacelor de infor-mare ]n mas=, uniunilor europene [i de iluminareale noilor genera\ii ]n toate regiunile p=m`ntului.Un num=r mare de asemenea reprezentan\i ]ntoate structurile societ=\ii au concluzionat dejadespre importan\a primordial= a dialogului camecanism subtil de a anula ]ncordarea [i oferitorde speran\e pentru perceperea armonioas= a cul-turii – doar astfel putem ajunge la formareaunei uniuni unice, mondiale a popoarelor, unite]n atmosfera prieteniei, respectului [i ]n\elegeriireci proce.

Ml=di\ele noului sunt deja vizibile ]n oricedomeniu al vie\ii noastre.

Tot mai frecvent putem ]nt`lni pe scena poli-tic= economi[ti [i manageri cu o cultur= nou= [io nou= mentalitate ce tind c=tre decizii ce s=exclud= concuren\a s=lbatic=, succesul [i asi-gurarea din contul lipsirii [i ]nfr`ngerii altora.Noua genera\ie a oamenilor de afaceri g=se[te

38

treptat, prin intermediul dialogului, noi canalede difuzare a energiei, create de cerere [i ofert=,care dicteaz= c= „Dumnezeu este pia\a”, lu`nd]n considera\ie valorile general-umane, cu toatec= tendin\a c=tre ]nflorire a fost ]ntotdeaunasatisf=cut= groaznic de logica mors tua vita mea.

}n rela\iile politice [i militare dialogul adevenit baz= pentru speran\a c=, peste c`\iva ani,a vorbi despre r=zboi va fi la fel de inacceptabilca [i faptul de a propune ast=zi t`rguri de sclavi.Opinia public= mondial= [i, natural, majoritateacontemporanilor no[tri sunt convin[i de carac-terul idiot [i li psit de sens al rezolv=rii pe calemilitar= a problemelor dintre na\iuni, cu toatec= focarele confrunt=rilor militare ]nc= mai moc-nesc ]n orice col\ al lumii.

}n domeniul culturii, dialogul a generatconvingerea c= este insuficient doar dezghe\ulsau pur [i simplu prietenia str`ns=, cu at`t maipu\in necesar= fiind lumea ]n care s= domneasc=suspiciunea. El a pus bazele unei viziuni maipline [i mai de perspectiv= asupra lumii de cares-au p=truns deja intuitiv cei care au ]ncetat s=vad= ]n alte popoare, rase [i culturi un obiectal jafului, percep`ndu-le ca realitate vie, cu carepo\i stabili contacte. Prin dialog [i informarese poate trece de la atmosfera suspiciunii [iadversit=\ii la cultura dezarm=rii psihologice [icredibilit=\ii. }n ciuda dialogurilor diplomatice]nc= extenuate, care trec deseori ]n insinu=ri

39

violente sau declara\ii li psite de con\inut, nuputem nega c= pe terenul bun au c=zut dejasemin\ele nobile ale viitoarei unanimit=\i aomenirii rezolvarea problemelor care abia ierip=reau pur= utopie.

Iulian FILIP

II

SOCIETATEA CIVIL+

Bunul comun este mai bundec`t bunul unuia singur

Tomas din AQUINO

42

Cel de-al doilea r=zboi mondial [i eveni-mentele extraordinare din ultimele decenii alesecolului XX au pus cap=t totalitarismului. Estetotu[i util s= analizezi experien\a acumulat= [i]ntreb=rile [i formele specifice nu doar ([i nuexclusiv) sistemului totalitar, ci caracteristice [ipentru timpul nostru.

De la aparen\a statului de drept nu s-aueschivat nici regimurile ce au creat pentrupropriul popor situa\ia de obscurantism absolut.Li psit de orice determinare de con\inut [iconstruit ca legalitate pur=, statul de drept [i-acontinuat astfel existen\a echivoc=. Putem vorbic= dreptul constituie „forma” esen\ial= unic= a]ntregii activit=\i de stat; dreptul sau, mai cur`nd,legea statului este scoas= definitiv de sub influen\abisericii: ea nu mai este prins= ]n ramele str`mteale limit=rilor [i este ]n stare s= includ= con\i-nutul deciziilor adoptate de structurile politice.Dar, ]n acela[i timp, r=sp`ndindu-se ca indepen-dent= [i atotputernic=, legea ][i pierde demnitateaetic=. Nu respectul laic al legii, ci utilizarea luizilnic= [i pragmatic= ]n calitate de simplu in-strument. Noul tip de idolism func\ion=resc –religiozitatea – a molipsit toate structurile statului[i ]ns=[i via\a lui. El poate cere totul [i poateoferi totul, dar nimeni nu este gata s=-[i sacri-

43

fice avutul ]n folosul lui. Atunci c`nd pornescr=zboaie sau se realizeaz= situa\ii extraordinare,statul este for\at s= utilizeze surogate emo\ionaleca „patrie” [i „na\iune”.

Omniprezen\a statului determin= sarcinilefundamentale ale ordinii birocratice duble:persoanelor de r=spundere ale administra\iei destat [i func\ionarilor de partid. }n acest timp,at`t unul, c`t [i altul – ]n m=sura ]n care putereaexecutiv= e concrescut= cu cea a grup=rilor departid organizeaz= curente contrare: func\ionariide stat ][i g=sesc aplicarea for\ei lor ]n cance-lariile de partid ]n timp ce func\ionarii ce aup=r=sit aparatul de stat se stabilesc pretutindenila sec\iunile administrative superioare aleierarhiei de partid. Treptat, se dizolv= menta-litatea birocra\iei ministeriale, astfel decurg`nd[i curentul contrar al serviciilor [i impozitelorreci proce, ele pornind nu at`t de la stat, c`tde la un paria sau de la structurile de partidaflate la conducere.

Membrii claselor aflate ]ntre marele capital[i sindicatele lucr=torilor alimenteaz= mereubirocra\ia statal= [i cea de partid: mii de soli-citan\i se transform= astfel din inamici periculo[i]n ap=r=tori pasiona\i. Astfel se r=sp`nde[tespiritul birocratic, se fortific= mla[tina inaccesibil=a dragostei administrative de onoruri [i acarierismului, fricii [i servilit=\ii.

Atunci c`nd func\iile statale solicit= unanumit nivel de competen\=, sau aplicarea anu-

44

mitor mecanisme [i utilaje, birocra\ia statal=]ncepe s= posede cunoa[tere special= [i se dezvolt=]n tehnocra\ie. Nu putem vorbi despre incom-patibilitatea spiritului birocratic cu cel tehno-cratic: primul e fortificat de cel de-al doilea, odat=ce aparatul func\ion=resc poate manevra cup`rghii tainice pentru a stabili avantaje [i privi-legii pentru anumite persoane. Masa creeaz= unobiect de venera\ie [i respect din tehnocra\i,chema\i s= lucreze pentru binele tuturor; ea estegata s= recunoasc= ]n ei acea calitate elitar=,care ]nc= ieri a fost refuzat= aristocra\iei sauminorit=\ilor intelectuale. Acesta este, posibil,singurul loc ]n care masa, mereu m`ndr= denum=rul ei, ][i ]nclin= capul ]n fa\a cunoa[teriitehnice [i a competen\ei, [i manifest= toleran\=fa\= de superioritatea [i independen\a tehnocra-\ilor. Uimirea, a[teptarea [i teama cu care prive[teomul din strad= la „specialist” conduc la distru-gerea auto-aprecierii propriei competen\e ]ntoate domeniile [i induc un nou criteriu care,d`nd peste cap aceea[i regul= a totalit=\ii saumajorit=\ii, aduce la putere o conducere format=doar din speciali[ti.

Am amintit despre aceste nuan\e nu pentrua realiza vreun tablou istoric sau sociologic ci,mai cur`nd, pentru a determina situa\ia societ=\iicivile [i a-i sublinia importan\a juridic=.

Am amintit deja despre faptul c= prezen\astatal= ]n sfera economic= d= un motiv struc-turilor birocratice, ]n dependen\= de nivelul

45

competen\ei lor, s= ia rolul sau s= aib= inten\iade a lua rolul structurilor tehnice. Al=turi de ele,]n rela\iile ]n permanent= schimbare de con-flict sau de complicitate apar mari ]ntreprinderiprivate care posed= at`t putere economic=, c`t[i monopol tehnologic. Acest fenomen a devenitdeja obiect de studiu pentru sociologii filosofi,]n principal adep\i ai [colii anglofone [i ai celeigermane. Ei sunt de acord ]n a observa [i aafirma insistent c= se manifest= tot mai evidenttragedia timpurilor noastre: puterea economico-tehnologic= a dob`ndit acum o r=sp`ndiremonstruoas=, at`t ]n spa\iu, c`t [i ]n via\a fiec=-rui individ. {i a trecut demult de limitele na\iona-le [i a luat dimensiuni mondiale: ]ntreprinderilese unesc [i se contopesc, se fortific= [i se concen-treaz=. Ele scap= din m`inile acelora[i proprie-tari, plictisi\ilor de\in=tori de cote nominale ]ncapital, ]n acela[i timp de\in=torii puteriigrup`ndu-se ]n cete de conduc=tori, m= refer laclasa ce \ine ]n m`ini [i conduce cunoa[tereatehnologic=.

Ideea planului-tip sau programei ra\iona-lismului de producere p=trunde treptat ]n via\aprivat= a oamenilor. Trec`nd de limitele oficiilor,ea p=trunde neap=rat ]n c=min, influen\eaz=opinia [i alegerile familiilor, ocup= [i domin=timpul liber (adic=, doar „eliberare” temporar=de munc= grea de la fabric= [i din birou. Plani-ficarea creeaz= [i, ]n acela[i timp, satisface nece-sit=\ile, transform= lucr=torii ]n consumatori,

46

li pse[te de individualitate [i automatizeaz= oricemagazin de m=rfuri cotidiene. Asist=m (hai s=fim de acord cu Smith) la un nou proces deneutralizare: ]n timpul neutralit=\ii vizibile aeconomiei se na[te neutralitatea puterii biro-cratice [i tehnologice. Atunci c`nd e nevoie decompeten\= deosebit= [i cunoa[tere specific=,politica, ]n calitate de posesoare a competen\eigenerale, nu va avea practic nimic de spus. }nfa\a speciali[tilor, diletantul poate doar t=cea,a[tepta, se poate mira.

Criza hr=ne[te natura unui stat democratic.Independen\a cet=\eanului, obligat s= se supun=legilor la acceptarea c=rora partici p= [i el,implicarea, ca modalitate de hot=r`re [i controlde jos sunt at`t de ridicate la nivel de absolut,]nc`t [i-au pierdut sensul [i eficien\a. Economia,sub acoperire tehnologic=, ]ntoarce pu\in c`tepu\in neutralitatea care-[i pierduse c`ndvapozi\ie sub presiunea sistemului educativ contem-poran ]n comunitatea social=. Toate formelede independen\=, aparent, nu mai sunt acelea[i.Ele s-au dezis de politica deschiderii puterii„opiniei publice”, ce-[i g=se[te expresia ]n ritua-lurile periodice de alegere, [i de la via\a privat=,simplificat= de mecanismul repetat al rela\iiloreconomice. Rezolv`nd aceste probleme, sociologii[i filosofii oscileaz= ]ntre introvertirea natural=[i critica democra\iei, ]ntre descoperirea erotis-mului [i omagierea utopiilor religioase.

47

Nu am vrea at`t s= tindem a analiza toateaceste fenomene, c`t a ]ncerca s= atragem asupralor aten\ia. Ele-[i continu= dezvoltarea ]n struc-turile statului [i dreptului. Pu\ini pot protestacontra caracterului inepuizabil al unui vas ]ncare fiece fenomen apare cu o regularitateuimitoare. Lipsit de determin=ri de con\inut,dreptul include [i aduce la norm= ideologii [iposibilit=\i, aparatul birocratic [i centreletehnologice. Totul ajunge la ordine, dac= echilibruleste ]n general posibil.

Dar cel ce studiaz= dreptul nu-[i g=se[te, totu[i,lini[tea. {i nu pentru c= un economist, teore-tician al ra\ionaliz=rii [i fabric=rii, l-a dep=[it]n ra\ionamente. Mai cur`nd e vorba de altceva:statul de drept, am impresia, [i-a pierdut proprialogic=, sau a descoperit un sistem de judec=\itotal nou, diferit de cel precedent. Situa\ia deautonomie [i heteronomie se intersecteaz= [i seamestec=, dispar [i apar din nou. Statul [i socie-tatea civil= nu au limite certe: socializarea statului[i statalizarea societ=\ii sunt formule care, credeu, pot descrie [i explica aceste fenomene sau s=le aduc= la scheme supra-simplificate. Asta [idevine un avertisment referitor la sarcina fiec=ruicercet=tor al dreptului: de a oferi o ]n\elegere]n limitele dreptului, deja nu at`t pentru ar=spunde la ]ntreb=rile timpului nostru, c`t doarpentru a g=si baza de drept a acelora[i ]ntreb=ri.

Iulian FILIP

III

ECUA|IAECONOMIE # CULTUR+.

“DEMOCRA|IA ECONOMIC+”

Nimic nu este acoperit, care nu se va descoperi[i ascuns, care nu se va cunoa[te

LUCA 12:2

50

E firesc oare, ca un poet s= fie preocupat deeconomie, de o “disciplin= tenebr=”? C`nd ]ntre-b=m astfel, parc= am ]ntreba dac= un poet dintimpurile numite de Sombart “epoc= a econo-miei” se poate interesa de lume, de via\a celordin jur, de sine, de starea sa material= [i spiri-tual=, de munca sa, de propriul destin.

Nu voi aborda aici aspectul economic al artei,al pie\ei de desfacere, aspectul utilitar al artei;voi ]ncerca s= evit polemicele desf=[urate ]n jurulacestor probleme, chiar dac= sunt con[tient defaptul c= ele comport= un sens major. }n acestcontext, de mare folos poate fi cartea Economiapolitic= a artei, semnat= de redutabilul criticenglez de arte plastice, Ruskin sau recent ap=ruta[i foarte interesanta lucrare, Sunetul, ]n careautorul ei, J. Attali, pune ]n discu\ie aspecte aleproblemei economiei politice a muzicii.

De[i nu e corect a minimaliza importan\aproblemelor organizatorice, structurale, financiare[i de pia\=, trebuie, totu[i, s= ]n\elegem naturaacestor rela\ii pre\ioase, deseori neclare, dar care]ntrunesc esen\a primordial=, relevant= pentrurealitatea noastr= prin expresia lor artistic=, prinpoeticul lor. Acest adev=r a fost afirmat ]n mod

51

categoric ]nc= de Bertolt Brecht, ]n lucrareaIulius Cezar.

Tot Brecht, prin replica unui personaj dinOpera de trei parale se ]ntreab=, de parc= ne-ar]ntreba [i pe noi: “Ce poate fi mai oribil cafurtul unei b=nci?” Aspectul economic comport=,]n acest context, ca [i ]n Negu\=torul din Vene\iaal lui Shakespeare, un sens aproape satanic.

Rela\iile dintre economie [i cultur= devinmai deschise odat= cu apari\ia capitalismului in-dustrial, a economiei clasice, a sistemului care(cu toat= oribilitatea lui social=) devine un sis-tem dominant, gra\ie poten\ialului bun=st=rii [ial bog=\iei.

Ezra Pound ne aten\ioneaz= c= economia nue doar esen\a poeziei: mai degrab= ea este o lucrare[tiin\ific= separat=, cu un scop bine delimitat.

}n principiu, g`ndirea economic= se bazeaz=pe etic= [i pe voin\=. Pound concepe economia,pe care o calific= “ortoepica”, drept expresie epis-temologic= a naturii [i se str=duie[te s= creezeun sistem lingvistic [i logic care, ]n plan strict[tiin\ific, poate fi opus economiei clasice, domi-nante ]n lume.

}n lucr=rile sale, poetul tinde s= determinesensul termenilor economici fundamentali. Temacentral= a crea\iei sale e cea a “nes=buin\ei”care, dup= cum sus\ine el ]nsu[i, reprezint= plataiminent= posibilit=\ii de cump=rare, f=r= a pro-duce sau f=r= a-\i fr=m`nta min\ile privitor la

52

problema flexibilit=\ii producerii (Ezra Pound,Munca [i nes=buin\a).

Analiza [i cercetarea no\iunilor e orientat=c=tre constituirea unui dic\ionar de termenispeciali, de interes incontestabil. Acest dic\ionarar putea avea o importan\= deosebit= pentru solu-\ionarea unor probleme ce \in de aspectul unit=-\ilor b=ne[ti.

Pound face trimitere la regulamentul cuprivire la cusurul fundamental al teoriei econo-mice marxiste – lipsa teoriei unit=\ii b=ne[ti. Elne aminte[te c= Marx afirma ]n lucr=rile sale c=unitatea b=neasc= completeaz= produc\ia, esteexpresia aproape net= a eviden\ei [i utiliz=rii eica instrument de transformare a m=rfii ]n bani.Astfel, Pound demonstreaz= c= sistemului indus-trial ]i este caracteristic= dihotomia (dihotomie– compatibilitatea sau incompatibilitatea a dou=p=r\i ale unui ]ntreg) dintre economia natural=[i cea monetar=.

Ini\ial, structurile financiare s-au constituitca [i componente ale produc\iei, apoi s-a creatun fel de perete ]ntre produc=tor [i consumator,fapt ce a cauzat marea criz= din 1929. Referindu-se la acest caz, Pound sus\ine: “E mare contra-dic\ia dintre americanii care produc [i cei carenu pot cump=ra ceea ce au produs primii. Aceastascoate ]n vileag efectul denaturat al dezechi-librului ce reiese din structurile financiare

53

hiperbolizate”. Insistent [i accentuat, Poundscoate ]n eviden\= manifestarea dihotomiei.

Poetul a dedus procesul de schimbare afunc\iei banilor care, ]ncetul cu ]ncetul, din in-strument al activit=\ii economice s-au transformat]n simbol al puterii, sesiz`nd [i con\inutul feti[istal rela\iilor publice.

}n afirma\iile sale, Pound se bazeaz= pe a[a-numitele izvoare “eretice” ale analizei economice[i financiare, f=c`nd trimitere la c`\iva autori,aprecia\i la r=scrucea dintre secole, dar mai ales]n anii ’20-’30 ai secolului trecut [i neglija\ipe nedrept sau respin[i de [tiin\a economic=oficial=. E vorba de un grup de economi[ti, adep\iai unei mi[c=ri ce ar putea fi numit= “critica”,de[i ei nu f=ceau parte din gruparea criticilormarxi[ti ai capitalismului.

Ace[tia, ]n principiu, se refereau la analizacritic= a neoclasicilor [i se axau pe “legea despredesfacere” a lui Sky, care considera c=, mai devre-me sau mai t`rziu, cererea g=se[te oferta cuvenit=[i creeaz= mecanisme de reglare economic=automat=.

Crizele comerciale [i de produc\ie, repetateperiodic, lipsite de caracter catastrofal (cum odoreau marxi[tii) au demonstrat c=, de fapt, nufunc\iona automatismul “legii de desfacere”.

Crizele nu afectau cererea produc\iei, carecre[tea odat= cu sporirea capacit=\ii de producere,dar au avut o influen\= benefic= asupra sistemului

54

de deservire, incapabil s= consume surplusul pro-duc\iei ]n mas=.

Expansiunea colonial= care, la etapa ini\ial=era apreciat= ca un panaceu din cauza capacit=\iireduse de achitare era incapabil= s= lichidezefenomenele de criz= din economie.

{tiin\a economic= oficial= nu era apt= s=aprecieze ]n mod adecvat problemele existente,]n acest mod fiind, de fapt, amenin\ate bazeleeconomiei clasice.

Marxi[tii revolu\ionari calificau capacitatearedus= de plat= drept consecin\= a exploat=rii [is=r=cirii permanente, c=ci, conform opiniei lor,acest fenomen era o particularitate indispensabil=a sistemului capitalist, a deform=rii care putea filichidat= odat= cu destr=marea sistemului indus-trial capitalist.

}ntre [coala clasic= [i cea marxist= exista unspa\iu intermediar, care fusese ocupat confortabilde teoriile unor reprezentan\i ai [tiin\ei. Primiierau preocupa\i de problema cererii. Ea ]i interesamai mult dec`t obiectele de consum, dec`tproblemele asigur=rii unei dinamici a economieicontemporane.

Neoclasicii [i marxi[tii ]i calificau drept“eretici” pe ace[ti autori ai teoriei economice,numindu-i chiar “prokeynesieni”, deoarece ]nsu[iKeynes ]i studia, aprecia [i cita.

}n Teoria general= Keynes se referea, deexemplu, la Silvio Jezel, predecesorul “cererii

55

efective” [i primul autor ce aborda problema“acumul=rii” [i rela\iilor b=ne[ti.

Conform lui Jezel (Bani liberi), banii “liberi”apar odat= cu ]ncetarea remuner=rii intereselor[i, ]n consecin\=, ][i pierd valoarea. Acest sistemreprim= “acumularea” (deoarece nimeni nu vaacumula [i p=stra banii care ][i vor pierdevaloarea). Astfel, banii devin din nou un instru-ment al schimbului, pierz`ndu-[i func\ia de“rezerv= pre\ioas=”: se pierde profitul [i divi-dendele, pre\urile coboar= odat= cu sporireacostului, adic= a “cererii reale”. Astfel, se pro-duce excluderea componentei financiare specu-lative din practica economic=.

O mare rezonan\= a avut-o asupra acesteiteorii ideea inginerului elve\ian Klifford HueDouglas, cunoscut sub numele de Douglas (tat=l),autorul proiectului Creditul social. El afirma c=adev=rata bog=\ie a societ=\ii, care se compunedin venitul c`[tigat este nedreapt=, deoarece ]nea e deja prezent= infla\ia cauzat= de abuzulunor structuri bancare ce au privilegiul de aoferi credite.

Antreprenorii erau nevoi\i s= ridice pre\urile,pentru a rambursa cheltuielile investite ]nactivele bancare, chiar dac= aceste active repre-zentau ni[te investi\ii doar ale fondului de baz=.

Pentru a evita acest mecanism de “abuzare”,Douglas a elaborat a[a-zisa teorie a “credituluisocial”, care s-a r=sp`ndit mai ales ]n anii ‘30.

56

Sistemul Creditului social prevedea formareab=ncilor comerciale ce apar\ineau muncitorilor.Prin ele, ]ntreprinderile puteau achita salariul,cotiza\iile [i dividendele. Tot prin intermediulacestor b=nci statul putea transfera acelora[i]ntreprinderi anumite sume procentuale folositepentru compensa\iile profitului ratat la pre\ulstabilit de stat, mai mic dec`t costul produsului.

Statul ar fi putut s= achite nemijlocit divi-dendele, care se puteau transforma ]n salarii.}n acest mod, cu timpul, muncitorii ar fi pututdeveni produc=tori nemijloci\i. Adep\ii teoriei“creditului social” au sus\inut mi[carea politic=ce a ]nvins la alegerile din 1935 ]n provinciacanadian= Albert. Dar aplicarea teoriei pe unspa\iu aparte a fost imposibil=, c=ci ]mpotriva eia pledat guvernul sau Sovietul Suprem. Teorialui Douglas (tat=l) sus\inea ideile “prokeyne-siene” [i aborda problema compens=rii reduceriiposibilit=\ilor de cump=rare din contul struc-turilor bancare [i major=rii taxelor procentuale.}n rezultat, s-a produs majorarea pre\ului [i mic-[orarea salariului. }n acest mod, teoria “cereriiefective”, a anticipat determinarea lui Keynes,pe care acesta a propus-o peste c`\iva ani ]nTeoria general=.

Pound a mai fost – chiar ]naintea lui Keynes– preocupat [i de problema cererii efective. Ell-a criticat pe Marx pentru c= acesta n-a \inutcont de dou= neajunsuri-cheie ale capitalismului

57

modern. C=ci, afirm= Pound, “Money is not com-modity” – “Banii nu sunt marf=”. El i-a numitpe Duglas [i pe Jezel „economi[ti ce au ]ncheiatepoca lui Marx”.

Bun=starea depinde de ridicarea nivelului detrai. Sistemele financiare [i bancare saboteaz=de multe ori schimb=rile [i ac\ioneaz= pe postde “diavoli”. Capitalul, inclusiv cel bancar, ]nesen\= nu este chiar at`t de r=u atunci c`nd emanevrat corect. Atunci c`nd cheltuim baniipentru a procura anumite bunuri, ei nu maiconstituie un capital. C=ci “Odat= primi\i, baniitrebuie imediat cheltui\i, altfel ]i pierzi”.

Pound reac\ioneaz= [i la propunerea lui Jezelprivitor la func\ionarea imediat= a sistemuluimonetar [i includerea banilor ]n func\ia natu-ral= a schimbului [i a parametrului de valoare.

Nu “profitul” trebuie s= fie contradictoriu,ci procentele sau “economiile”. Banii nu suntmarf=, la fel cum nici munca nu este marf=. Aces-tea sunt principiile la care Pound revine frecvent]n lucr=rile sale, ]ncep`nd cu Abecedarul econo-miei, prima edi\ie a c=ruia a v=zut lumina tiparului]n 1933. Pound considera c= banii trebuie s=confirme existen\a valorilor reale.

Schimbarea acestei func\ii, a[a-numita “[coal=bancar=”, care vedea ]n b=nci posibilitatea cre=riiinstrumentului de achitare, presupune o delimitareclar= ]ntre economia monetar= [i cea deproduc\ie. Pound utilizeaz= elementele-cheie ale

58

mistific=rii insuficien\ei ]n raportul dintreno\iunile marf=-bani. El analizeaz= problemainsuficien\ei banilor; dezv=luie modul de mani-pulare (tipic teoreticienilor sistemului industrial-financiar capitalist) care rezid= ]n stimulareacondi\iilor insuficien\ei acolo unde ea, practic,li pse[te, pentru a stimula interesul [i a da posibi-litate veniturilor benefice “s= se coac=” [i, astfel,manipul`nd p`rghiile gospod=re[ti, s= dirijezeputerea politic= [i economic= a respectivei \=ri.

Auriti consider= c= simbolul monetar care,tradi\ional, a creat insuficien\a m=rfurilor estemoneda sonor= (aurul), considerat= de to\i dreptnorm=, pentru faptul c= ea contribuie la resta-bilirea rezervei f=r= limite, ]n cantit=\i discutabile,determinate de b=ncile guvernatoare (adic= deb=ncile \=rilor-hegemon).

Gra\ie acestui sistem, b=ncile centrale priveaz=de independen\= b=ncile coloniale (adic= b=ncile\=rilor subjugate), ultimele fiind li psite delibertatea de a decide de sine st=t=tor modul deasigurare a suportului financiar privind dezvol-tarea economic= a \=rilor din care fac parte. }ncazul ]n care un atare suport e comensurabilcu volumul rezervei valutare, un rol important]l au b=ncile guvernatoare.

Devine deosebit de actual= [i stringent=problema restan\ei \=rilor ]n curs de dezvoltare.Sistemul axat pe spirala insuficien\ei mijloacelorfinanciare poate deveni un bumerang pentru

59

acelea[i \=ri-hegemon. Orice caz de limitare amasei lichide poate genera conflicte financiaref=r= precedent.

O consecin\= indiscutabil= a acestei st=ri oconstituie li psa p`rghiilor financiare ]n a[a-numitele \=ri ]n curs de dezvoltare (cum e [iMoldova), sortite s= “se ]ngloade“ ]n datorii,devenind jertf= a intereselor str=ine, moment care]nr=ut=\e[te situa\ia de debitor neachitat al res-pectivei \=ri.

Pound a prezis o atare situa\ie, pe care acalificat-o ca “nedreapt=” [i paradoxal=.

“A men\iona c= \ara nu se poate dezvolta desine st=t=tor din li ps= de finan\e (afirmase uninterlocutor din Moldova, care n-a dorit s=-[idivulge identitatea) ]nseamn= a sus\ine c=drumurile nu se pot construi din cauza li pseide kilometri”.

Ideea bel[ugului (conform opiniilor ideologiceeconomice ale lui Pound [i Marx) a influen\at,se pare, concep\ia economic= a poetului americancare se referea la operele altor economi[ti (Dou-glas-tat=l [i bavarianul Jezel).

Ideile necugetate, pur utopice, de[i con\in oanume cultur= economic= critic=, respect=, totu[i,canoanele academice generale [i apreciaz= ]naltelevalori liberale.

Acesta-i sensul esen\ial al no\iunii deeconomie canonic=.

60

Pound, de[i s-a pronun\at ]mpotriva trans-fer=rii banilor cu scopul de a spori cantitatealor, ]n realitate n-a negat, ]n numele unui idealne-economic irealizabil, economiile, dezvoltareafor\elor de producere. El s-a referit la economiapur func\ional=, care nu trebuia s= exproprieze,exploateze, extirpeze creatorii de bunuri (oame-nii), ca veniturile astfel ob\inute s= apar\in= unuigrup mic de oligarhi. Pentru Pound, poet [i omde cultur=, eliberarea economiei de creditori, devenitul nemeritat ]nseamn=, de fapt, eliberareaadev=ratelor for\e de producere, transformarealor ]ntr-un catalizator al progresului civic, uman[i social.

IV

SUVERANITATEA {I BANII

Banii aduna\i te slujesc ca un sclav sau ]\iporuncesc ca un domn

HORATIUS

Iulian FILIP

63

Banii nu sunt un instrument simplu, precume s=p=liga. Ei ]mplinesc dou= func\ii primordiale:reprezint= m=sura costului pe pia\= [i constituiep`rghia ce asigur= procurarea m=rfii. Cam ]nacest mod, folosind o formul= tran[ant=, define[tepoetul Ezra Pound banii, ]nvestita sa lucrareMunca [i nes=buin\a. Milano, 1972.

Fiecare unitate de m=sur= corespunde obiec-tului pe care trebuie s=-l m=soare. Metrul posed=lungime, pentru c= m=soar= lungimea, banii aucalitatea de cost, deoarece m=soar= costul. E deciclar c= banii nu sunt doar o simpl= unitate acostului, dar [i a costului fiec=rei unit=\i, c=ci,conform opiniei generale creeaz=, ]n mod conven-\ional, pre\ul de cost din contul acelora[i finan\e[i, f=r= mare efort, le ]nlocuie[te, prin ac\iunileilicite ale unui grup de oameni.

Anume din aceast= cauz=, au suferit cumplitmulte comunit=\i na\ionale. Mai ales atunci c`ndpre\ul valorilor materiale a fost stabilit din contulvalorii muncii depuse la producerea acestor valori,oamenii nefiind preg=ti\i s= con[tientizeze imensacantitate a pre\urilor nule, ap=rute ]n momentulstabilirii unit=\ii b=ne[ti. Ignoran\a a creat oconcep\ie eronat= privitor la imposibilitatea

64

stabilirii pre\ului conven\ional pur (f=r= chel-tuieli) [i, respectiv, la imposibilitatea de a-l procuragratis.

Deci, s-a constatat c= prin acaparare, se potcrea posibilit=\i minunate de a tr=i din contulfinan\elor create de ceilal\i cet=\eni. Tot astfel,din contul bel[ugului se pot forma marile mistereale c=pitanilor businessului bancar. Dar ]nacela[i timp, na\iunile sau chiar guvernele pot]mprumuta bani de la b=nci ]n momentul emisiei.{i nu gratis, cum ar fi logic, ci din contul compen-s=rii restan\ei. }n asemenea circumstan\e, uni-tatea b=neasc=, care ]n momentul emisiei trebuiatransmis= ]n proprietatea comunit=\ilor na\ionale,devine valoare material= conven\ional=, purt`nddenumirea de “obiectul restan\ei”. Comunit=\ilena\ionale procurau doar acea parte a propriet=\iicare nu avea acoperire, situa\ie ce ar putea fiasemuit= cu cea a debitorului, care e proprietaral averii p`n= ]n momentul ]n care restituieaceast= avere st=p`nului, adev=ratului proprietar,adic= b=ncii centrale.

Ca s= explice aceast= a doua form= a pro-priet=\ii, speciali[tii ]n domeniul suveranit=\iimonetare utilizeaz= un termen de argou, repre-zentat prin cuv`ntul roman dominio (domi-na\ie), considerat de ei fundament al“c=m=t=riei” [i al “camatocra\iei”, dar pe carepoetul Pound a avut curajul s-o renege cu toat=expresivitatea harului s=u. Din lucr=rile sale,

65

adresate monetarismului, se desprinde o atitudinemai mult religioas= dec`t [tiin\ific=. El analizeaz=problemele ca un proroc [i se pronun\= ]nfavoarea protej=rii oamenilor de la influen\a for\ei]ntunericului. Pound constata c= societateacontemporan= lui era constituit= din trei cate-gorii fundamentale: bancheri, comercian\i [ichelneri. }n acest sens, discursul lui C. Ventura:“Maledictus in plebe sit captans annonam”con\inea un mesaj adresat nou=, mesaj care ne]ndeamn= s= nu trecem nep=s=tori pe l`ng= pro-blemele majore ale timpului ce-l tr=im.

Nu e incidental faptul c= debitul [i creditul,circulante ]nc= din antichitate, au constituit bazanoilor porunci ale celor doi posibili st=p`ni aiomului: Dumnezeu [i Mammona: “[…] trans-mite-ne nou= datoriile noastre precum [i noi letransmitem debitorilor no[tri…”, ,,[…] s= v=binecuv`nteze Dumnezeu (Prive[te ]n p=r\icititorule, pentru adep\ii lui Mammona,Mammona este Dumnezeu. (Pentru noi acela[ilucru ]nseamn= Satana) c`nd ve\i deveni credi-torii tuturor popoarelor lumii [i debitoriinim=nui”. }ns=[i faptul c= unii conduc=tori(hr=p=re\i) au acceptat al doilea principiu e om=rturie elocvent= c= Mammona a devenitst=p`nul lumii contemporane. C=ci, ]ntr-adev=r,exist= deja creditori ai ]ntregii lumi [i debitoriai nim=nui, fiin\e umane sau for\e oculte dincealalt= lume, care ac\ioneaz= f=r= a cere com-

66

pensa\ii, f=r= a face return=ri. Pentru c=, ]nmomentul emisiei, banii se cheltuiesc sub form=de ]mprumut [i pentru c= transformarea lor ]n]mprumut este ]ntotdeauna o prerogativ= aproprietarului. Banca este recunoscut= drept pro-prietar al banilor, valoarea acestora fiind creat=de societate. E clar c= valoarea banilor nu estedeterminat= de cel ce emite [i imprim= semneb=ne[ti, ci de cel care accept= banii drept mijlocde plat= [i drept unitate de cost.

Toate popoarele sunt private de unitateab=neasc= proprie chiar din momentul c`ndaceasta se emite. Deci, ele sunt li psite [i desperan\a vreunei compens=ri, sunt puse ]n situa\iade a suporta pagube [i se pot pomeni jertfeincon[tiente ale unei excrocherii de propor\ii,fenomen ce a generat r=d=cini ad`nci ]n istorie.{i nu ]nt`mpl=tor Mammona care, ]n limbaarmean= veche ]nsemna “bani”, a devenit unprincipiu al acestei lumi.

Poetul Ezra Pound ar putea fi ]nscris ]npanteonul marilor eroi care au relevat adev=rataesen\= a puterii suverane, ]ncerc`nd s-o sensi-bilizeze prin cultur=. Mesajul lui consoneaz= cucele mai bune tradi\ii ale bisericii romano-catolice, care s-a pronun\at ]ntotdeauna ca adver-sar al acestui principiu al lumii actuale. Iat= dece, for\ele oculte ]l reprezint= pe Pound ca peun dement dezolat, ]i ridiculizeaz= pe cei ce nuvor [i nu accept= s=-l conceap= astfel.

67

Poate fi un lucru firesc ca adep\ii [tiin\elorsociale s= accepte concluziile noastre modeste,care i-ar ajuta s= formuleze moduri (]n exclu-sivitate noi) de abordare a vie\ii politice [i juridi-ce, care ar avea un rol substan\ial ]n democra\iiletinere, precum e cea din Moldova.

Dac= am ]ncerca s= transpunem mesajul luiPound ]ntr-o form= sintetic=, am ]n\elege c=, dinpunct de vedere moral, reforma sistemului mone-tar constituie o prioritate mult superioar= tezelor[tiin\ifice. Din momentul cre=rii unit=\ii b=ne[ti,ea devine norm= general=, iar comuniunilena\ionale devin proprietari ai banilor. Ei devinproprietari [i nu debitori ai propriilor finan\e!Alegerea strategic= este ]ntotdeauna simpl= [ievident=, pentru c=, dup= cum accentuasem [imai ]nainte, nu cel care imprim= [i emite banicreeaz= valoarea unit=\ii b=ne[ti, ci cel care ac-cept= aceast= valoare ]n calitate de mijloc deplat=, adic= comunitatea cet=\enilor. Aceasta [inumai aceasta ar trebui s= fie unicul proprietar[i st=p`nul absolut al mijloacelor b=ne[ti. Altfelspus, omenirii ]i este sortit s= r=m`n= un debitorve[nic, care pl=te[te bani, [i sub aspect cantitativ,[i sub aspect temporal. Ast=zi, antreprenorul careproduce mai mult= marf=, r`vne[te a-[i m=ricapitalul circulant, ]ncearc= s= creeze produc\iesocial=, dar, ]ncetul cu ]ncetul, se “]ngload=” ]ndatorii. Sporirea avu\iilor reale, gra\ie c=roraomenirea cap=t= posibilitatea s= se dezvolte

68

perpetuu e, ]n realitate, o denaturare sau, de multeori, se reduce la zero, din cauza obiectivelor discu-tabile, necontrolate, ale c=m=tarilor contemporani.

Pentru genera\ia actual= nu exist= problem=mai important= dec`t reforma monetar=. Poetul,citat anterior, la timpul s=u, ne avertiza c= einadmisibil a nu cunoa[te asemenea probleme,c=ci ele supun riscului ]ns=[i existen\a civili-za\iei. O societate constituit= numai din ban-cheri, comercian\i [i chelneri, reprezint= f=r=]ndoial=, o imagine sinistr=, lugubr= a unei socie-t=\i barbare.

V

CUM VECHIUL P+CATA DEVENIT FENOMEN SOCIAL

Du[m=niaeste ura care a[teapt= prilej de r=zbunare

M. T. CICERO

Iulian FILIP

71

Ce este invidia? Provenind de la lat. invidere,cuv`ntul invidie exprim= sentimentele dedezam=gire, necaz, nemul\umire ale unei persoane,manifestate fa\= de cineva care este fericit, tr=ie[temai bine, a atins succese mai mari.

}ntotdeauna cel ce invidiaz= e b`ntuit deg`ndul c= anume el e li psit – pe nedrept – deaceste bunuri sau, dac= le posed=, ar fi vrut s= lefoloseasc= doar el. Anume ]n aceast= ipostaz=se manifest= invidia de secole, fiind din punct devedere al moralei catolice unul dintre cele [aptep=cate capitale, ca o contra-pondere pentruvirtutea numit= dragoste de aproapele.

Din punct de vedere psihologic, persoana careinvidiaz= trece prin ni[te chinuri cumplite.Sufer= din cauza speran\elor ne]mplinite, dincauza planurilor e[uate, din cauza obstacolelor[i vicisitudinilor pe care nu le-a putut dep=[i ]ncalea spre scopul propus. Ea se chinuie pentruc= al\ii, av`nd acelea[i premise [i tr=ind ]ncondi\ii sociale similare sunt, ]n ochii ei, mainoroco[i [i au reu[it s= mearg= ]nainte. Doaracest ra\ionament este suficient pentru a g=siconcep\ii fundamentale [i a realiza o analiz= so-ciologic= a no\iunii de invidie: componentul

72

teologic al ac\iunii sociale strategice, influen\eiasupra ambian\ei, criteriile de succes.

Am pomenit deja despre morala catolic= [idespre p=catele capitale. Ele sunt [apte la num=r[i toate \in de sfera emo\ional=. }n afar= deinvidie, mai exist= m`ndria, avari\ia, voluptatea,l=comia, ura [i indolen\a. }n toate ele, dac= tela[i ]n voia pasiunilor, exist= elementul (efemer[i impermanent) ]mplinirii sau satisfac\ieiegoiste. Nu putem spune acela[i lucru [i despreinvidie. Invidiosul sufer= mereu. }n momentelede invidie nu simte nici m=car o umbr= demul\umire, doar chinuri [i suferin\e. Dac= invidiadepinde de caz, suferin\a ]l b`ntuie pe invidiospermanent. (Nu degeaba Dante a v=zut suferinziiinvidio[i de pe P=m`nt a[tept`nd Purgatoriul.Nu-i amenin\a, a[a cum s-ar fi putut a[tepta,]ntunericul Infernului, de unde nu mai exist=]ntoarcere. Ei st=teau, ]nghesui\i unul ]n cel=lalt,]n ciuda urii arz=toare pe care i-o purtauaproapelui ]n timpul vie\ii, iar pleoapele lor eraucusute cu fire de fier pentru c= le deschideauprea tare atunci c`nd era vorba de binele altora[i le ]nchideau c`nd trebuiau s=-[i vad= lipsurile).

De ce? Probabil din cauz= c= invidia se ]nca-dreaz= ]n anumite limite. {i dac= via\a este a[acum este, adic= ]n permanent= dezvoltare, atunciaceast= dezvoltare nu poate s= nu generezener=bdare [i neacceptare fa\= de tot ce poate]mpiedica activitatea social=. Aceast= atitudine

73

trebuie avut=, ]nt`i de toate, fa\= de neputin\aproprie, care [i trebuie perceput= ca limitare sauobstacol. }n lipsa con[tientiz=rii limitelor, ner=b-darea [i setea de superioritate devin ele ]nselelimite [i, lu`ndu-le ]n considera\ie mobilitatea,devin factor social insesizabil, dar ra\ional.Aceast= situa\ie devine, neap=rat, un indice alpropriei neputin\e fa\= de al\ii. Iat= din ce motivaceast= neputin\= pare absolut ra\ional=, fiindpoate acceptat= anume din acest motiv.

Astfel, dac= invidia este ira\ional=, atunci sim-plul ra\ionament, care ar putea aprecia posibi-lit=\ile [i mijloacele de a atinge scopurile propuse,poate li psi de surse atitudinea sumbrilor invidio[i(]ndeosebi a celor care se simt infinit de bineatunci c`nd fac nepl=ceri celor pe care ]i ur=sc).Evident, ]n sistemele sociale ]n care persoanaeste calificat= mai mult dup= ceea ce a ob\inutdec`t ]n baza calit=\ilor individuale, un asemeneara\ionalism este ]ntotdeauna mai greu [iincapacitatea se transform= ]ntotdeauna ]n necazgenerat de propria situa\ie, cre`nd astfel invidiafa\= de al\ii. }n aceste sisteme sociale apreciereaeului propriu rezult= deseori din opinia public=(aprecierile altora) [i mediul social impune oconcuren\= ]ncordat= [i conduce la compara\iinepl=cute, ]n care cresc at`t succesul, c`t [i e[ecul,at`t lauda, c`t [i denigrarea. Se ]njose[te chiarno\iunea ]ns=[i de ajutor reciproc [i regenerareasistemelor sociale orientate spre friendly.

74

Societatea kantian= a unei comunicativit=\i neco-municative iese ]n avanscen=, [i victoria cuivase pierde ]n situa\ia ]nfr`ngerii altuia. }n con-cluzie, scade nivelul aprecierii generale a realiz=riiprincipale a eticii sociale care, [i ]n alte cazuri,f=r= caracter cognitiv, nu se poate lipsi de normaesen\ial= a respect=rii unora [i alterum nonlaedere.

}n via\a real=, invidia manifestat= ]n grupurimici, cum ar fi la sat, ]n localit=\ile mici, mai alesprintre oamenii de [tiin\= (cunoscutul caz cuvestitul chirurg) nu prinde nic=ieri r=d=cini maitrainice ca ]n mediu feminin. {i, ]ntr-adev=r, celemai clasice exemple de invidie sunt legate desexul frumos. Ne vine imediat ]n minte repre-zentarea invidiei ca femeie ce st= ]n pragul unuisalon, femeie asupra c=reia sunt orientate privirilepline de uimire ale b=rba\ilor [i cele la fel depline de invidie ale femeilor. }nc= nu cu mult ]nurm= obiectul esen\ial al concentra\iei fru-moaselor doamne era b=rbatul, acum ]ns= l-a]nlocuit succesul profesional. Ast=zi, c`nd femeileau ie[it din „paradisul” domestic, ajung`nd ]nmediu social [i de serviciu, obiectul concuren\eilor se schimb= perpetuu. Alberto Moravia spuneaundeva c= invidia e un fel de minge de cauciuc:oric`t de ad`nc ai ]mpinge-o sub ap=, oricum seva ridica la suprafa\=. }n ce prive[te sexul frumos,putem spune c= dac= gelozia este recunoscut=de societate [i nu poate deveni cauza unui scan-

75

dal prea mare (ba chiar din contra, ]i provoac=b=rbatului) o pl=cere tainic=, atunci invidia ]ntrefemei, la serviciu [i ]n mediu profesional provoac=deseori un sentiment de ru[ine. Iat= de cetrebuie s= se ascund= sub mantia mincinoas= arela\iilor prietene[ti.

}n povestea Alba-ca-Z=pada, frumoasa [iperfida mam= vitreg= e plin= de invidie dup=discu\ia cu oglinda magic=, motiv pentru a-[iosp=ta copila cu un m=r veninos. }ncercarea dea-[i omor] rivala din invidie st= la baza multormituri ]n care conflictul se termin= cu otr=virea.S= ne amintim de zei\a discordiei (oare nu anumeaceasta este cauza r=zboiului troian), care dinmotivul c= nu a fost invitat= la una din s=rb=toria aruncat m=rul discordiei, cre`nd astfel ne]n-credere, ur= [i vr=jm=[ie printre celelalte zei\e.

Exist= ]nc= o poveste despre prin\esa dinp=durea adormit=, victim= a magiei unei altevr=jitoare rele [i invidioase, pe care tat=l fetei auitat s-o invite la botezul copilei.

}n toate aceste cazuri, invidia este prezentat=ca partici pant= ]n cadrul rela\iilor conflictuale]ntre femei; e aproape imposibil a realiza o]n\elegere reciproc= din cauza acestui sentiment.{i, ]ntr-adev=r, ]n zilele noastre, ]n\elegerea reci-proc= ]ntre femei, dincolo de pura solidaritatefeminin=, nu se ]nt`lne[te prea frecvent. }n epocafeminismului militant, patosul rudeniei ]ntre femeia devenit ca un fel de cortin= pentru concu-

76

ren\=, adversitate, vr=jm=[ie, un obstacol de netre-cut pentru stabilirea rela\iilor de ]ncredere. Secreeaz= impresia c= agresivitatea feminin= iesedin nou pe prim-plan, lu`nd forma a tot felul detorturi [i p`re, chiar dac= regulile sociale existente]ncearc= s-o \in= sub control. Uneori ea aparesub masca expansivit=\ii provocatoare, orientat=pe calea ]n[el=toare a unor z`mbete evident lipsitede compasiune, complimente prost ]n\elese, lingu-[iri exagerate, care servesc deseori doar ca moda-litate de a ascunde ambi\ii iluzorii [i tr=d=ri. Asta[i este forma pur feminin= de minciun= [i, deseori,devine punctul vulnerabil principal.

Invidiosul se consider= jignit ]n mod nejus-tificat de c=tre situa\iile ce ]l ]nconjoar= (Dumne-zeu, soarta, oamenii, evenimentele, faptele etc.).El se av`nt= ]n c=utarea drept=\ii, cu toate c=,de fapt, nu vrea deloc dreptate scris cu majuscul=.

}ntr-adev=r, ce pot avea ]n comun dreptatea[i vaietele sau suferin\ele invidiosului, care selamenteaz= cu am=r=ciune din cauza sor\ii saua Atotputerncului. Ce se poate a[tepta de la unnenorocit, care se pl`nge din cauza nedrept=\ii[i se coace ]n mod strident [i dezlegat din cauzaintereselor lui m=runte, c=lc`nd ]n picioarenormele general acceptate, acceptate ca st`lpi aidrept=\ii na\ionale obiective (at`t social=, c`t [ipersonal=)? Nu-l b`ntuie oare jalnica dorin\=de a se bucura de via\= din contul nefericirii

77

altui om, devenit obiect al invidiei (succes, bani,putere)?

Ceva total diferit de invidie este sentimentuldrept=\ii sau situa\ia ei predestinat=! Pentru arealiza acest lucru, trebuie s= [tii s= diferen\iezipersonalul de social, s= vezi dincolo de lungimeapropriului nas, s= ]n\elegi punctul de vedere alaltuia, renun\`nd la ceea ce [tii despre tine ]nsu\i,presupun`nd [i, ]n final, [tiind a te pune ]n situ-a\ia celui invidiat.

Poate fi oare continuat= discu\ia desprenedreptate ]n forma ]n care tocmai am prezen-tat-o? Sigur c= nu, odat= ce procesul form=riiinvidiei ][i are r=d=cinile nu ]n ]ncrederea, ci]n ideea de a s=v`r[i acte de violen\= prin inter-mediul mecanismului minciunii. {i dac= ar fi s=realiz=m o analiz= profund=, am putea vedea doardorin\e m=runte, crescute din dispre\, necunoa[-tere a altora [i mizantropie, care percepe rela\iilesociale doar deformat [i, din acest motiv, totalnedrepte, sau considerate ca justificate doar decei care ]mp=rt=[esc viziunea invidiosului. Defapt invidiosul nu lupt= deloc pentru dreptate,c=ut`nd doar norocul, av`nt`ndu-se nu ]nc=utarea egalit=\ii, ci ]n c=utarea de privilegiipersonale.

Cea mai slab= parte a procesului form=riisentimentului de invidie devine evident= atuncic`nd invidiosul se retrage pentru a-[i constituipropriul fragment de comunitate. Astfel, el consti-

78

tuie un singur „eu” ]n locul marelui „noi”, unsingur „eu”, care tr=ie[te ]n ne]ncredere [i ur=,capabil s= distrug= nu numai o petrecere la carenu a fost invitat (b=tr`nul Eros din mitul grec,care merge ]n urm=), dar [i orice fel de sus\ineresocial=, cum ar zice istoricul american DonHerzog.

Invidia este coloana vertebral= a noii discordii,cod genetic al ne]ncrederii, hibrid de stagnare [iconservatism. Total diferit de no\iunea dedreptate! Oare po\i descoperi semin\ele [iml=di\ele invidiei la un intelectual burghez,capabil s= tr=deze interesele propriei clase [i s=-[i stabileasc= idealuri contrare propriilor interese]n favoarea unei drept=\i sociale care s=func\ioneze [i asupra celor s=raci [i asupri\i?Oare po\i descoperi semin\ele [i ml=di\ele invi-diei ]ntr-un misionar ce a refuzat via\a lini[tit=trec`nd la medita\ii despre divinitate [i larug=ciuni, [i plecat ]ntr-o \ar= ]ndep=rtat=, pentruca, risc`ndu-[i via\a, s= trateze, s= salveze b=rba\i,copii, femei ce zac ]n boli groaznice, s=r=cie, foamesau ]n condi\ii de r=zboi civil? Sigur, acesta eun cu totul alt stil de via\=, care exclude egoismulm=runt, ce predic= renun\area la tendin\a dea-[i ]nc=lzi doar propriul loc [i capabil s= g=seasc=interes [i frumuse\e [i ]n al\ii [i, uneori, s=-i [iiubeasc= (e vorba de altruism).

}ncerc=rile de a-i conferi invidiei o func\iesocial= progresist=, o func\ie ]n dezvoltarea

79

demonstra\iei (de exemplu, cazul lui BertrandRussel) sau ]ncercarea de a o conecta la ideea deegalitate [i dreptate nu pot satisface pe nimeni.Shoek este neconving=tor c`nd consider= invidiao for\= revolu\ionar= distrug=toare. E completgre[it! Nietzsche vorbea foarte exact despre acestesenza\ii, spun`nd c= ele nu sunt altceva dec`t oform= de invidie, acutizat= de sentimentul umilirii.Plin= de tendin\a de a ap=sa [i a purta pic=, ea semanifest= involuntar al=turi de o dorin\= aprig=de revan[=.

Pe l`n= asta, invidia nu poate fi numit= feno-men carstic, care acumuleaz= mereu energie,pentru a exploda mai apoi, arunc`nd ]n aer valo-rile constituite [i distrug`nd statu quo tradi\ional,cu at`t mai mult c=, a[a cum am ]ncercat s=explic=m, ea nu este deloc o for\= progresist=,creatoare sau revolu\ionar= ci, mai cur`nd, dincontra: o for\= conservatoare [i reac\ionar=, ceconduce la stagnare [i la nivelarea primitiv= atuturor.

Un actor public invidios, ]n individualismuls=u exagerat [i cu o p=rere lugubr= privitor latot ce \ine de via\a altora, tinde s=-[i p=streze cuorice pre\ propriile privilegii (nici m=car nuadmite g`ndul c= al\ii i-ar putea fi egali). Sautinde, ]n mod m=runt, s= g=seasc= sau ceea cedeja nu este, sau un nou privilegiu, pe care ]lfolose[te deja. Cei boga\i [i cei ce men\in puterea(uneori atotputernicia) sunt deseori numi\i

80

instan\a de dreptate a claselor asuprite, dar nueste deloc a[a. De fapt, e vorba de urm=toareaetap=, calitativ=, de transformare a unor senti-mente pur personale (av`nd uneori [i o nuan\=de invidie) ]ntr-o for\= colectiv=, ce s= conduc= latransformarea mi[c=rilor ]n ceva total diferit.Posibil, anume asta [i devine cauza revolu\iei [igeneratorului de energie social=, ce are ]n comuncu invidia doar foarte pu\in sau chiar nimic.

E posibil ca sub ochii no[tri s= se produc=devenirea unei personalit=\i puternice [i auto-determinarea unor noi forme de solidaritate. Astanu \ine de indivizi care, prin natura lor, nu potdeveni o verig= de leg=tur=. Ei nu pot fi nicistrat, nici clas=; predestina\i s= r=m`n= nomazieterni ]n locuin\e primitive li psite de ferestre.Ei se uit= unii la al\ii c`ine[te, ]n\eleg`ndu-[iincapacitatea de a se uni sub stindardul drept=\iiobiective. Un asemenea grup (sau mas=) deinvidio[i va fi mereu dezbinat de o critic= perpetu=ad`nc=; din orice concep\ie acceptabil= de drep-tate, el ][i va extrage avantaje [i venit personal,dar nu va izbuti a-[i stabili ni[te principii deesen\=.

Invidio[ii nu au nici scop, nici scopuri, nu auprogram comun, le r=m`ne doar cearta interioar=[i faptul de a se ataca unul pe cel=lalt.

Efectul invidiei nu e pur [i simplu tendin\ade a-[i satisface dorin\a ci, mai cur`nd, o ]ncercarede a-i ]mpiedica pe al\ii s= [i-o realizeze, sau de a

81

nu-l l=sa pe altul s=-[i exprime respectul. A ucidedemnitatea altuia, iat= princi piul esen\ial aloric=rei alegeri etice. Spre deosebire de alte-rum non laedere, faptul aminte[te de acel „Cala-brache” cu c=r\i de joc fran\uze[ti, joc ]n caretrebuie s=-\i ]mpiedici adversarul s= ]nving=, nus= ]ncerci a c`[tiga tu ]nsu\i.

Cu toate acestea, principiul este stabilit denatura ]ns=[i [i, ]n timpurile noastre, el se dife-ren\iaz= prin ni[te caracteristici exclusiv indi-viduale. Nu are sens s= vorbim, a[a cum sevorbe[te deseori, despre „invidia colectiv=” saudespre invidia „de clas=”. Totu[i, anume formade produc\ie [i rela\ii, ]ntrebuin\area mijloacelormateriale ale capitalului genereaz= o doz= (maimare sau mai mic=) de invidie sau chiar creeaz=invidio[i. }n acest sens, Daniel Bell afirm= c=societatea burghez= este o institu\ie a invidiei.Am abordat deja aceast= tem=, ]ns= trebuie s=mai revenim la ea, deoarece o bun= parte alibert=\ii sociologice o vizeaz=, dar n-a cuprins-oniciodat=, ]ntr-o form= at`t de detaliat=.

Nietzsche, Rimmel, Weblen au abordat ]ntr-o m=sur= mai mic= aceast= problematic=, uneorichiar subliniind, ]nt`i de toate, mecanismele celemai reprezentative din punct de vedere estetic,poate un pic superficiale, dar importante socio-logic, ale form=rii invidiei. Nu doar vechiul prov-erb „Mai bine invidie dec`t comp=timire” esteun imperativ categoric al clasei avute, c=ci maicur`nd „evidenta ]nvechire” a lui Weblen sau

82

„f=urirea” frivol= [i inutil= a lui Rimmel devinuneori un fel de justificare personal= a situa\ieisociale a burgheziei europene [i nord-americanedin secolul XIX.

Avu\ia [i luxul – iat= diriguitorii noii exploziide invidie. Moda ]ns=[i, cum spunea Rimmel, ][iaduce primul obol [i, ]n consecin\=, amplific=sentimentul invidiei, stabilind un fel de concu-ren\= ]n tendin\a de a se separa, precum remarcapeste ani Bordeau.

Sociologii ce analizeaz= problema concuren\ei[i imita\iei au remarcat, de fapt, c= o persoan=separat= consider`nd c= ac\ioneaz= ]n societateabsolut individual, ]i imit=, de fapt, pe ceilal\i.Iat= de ce sarcina [tiin\elor sociale este de astabili caracterul iluzoriu al individualit=\ii anu-mitor indivizi ]n structurile sociale. Imita\iatrebuie interpretat= ca lege esen\ial=, care i-apermis lui Tardet s= sus\in= c= la na[terea socie-t=\ii este important=, nu at`t con[tiin\a, c`tprestigiul, care ]i for\eaz= pe unii s=-i imite peal\ii. Punctul de vedere harismatic al lui Tardeteste [i el elocvent, a[a cum evident= este [idiferen\ierea clar= a individului obi[nuit,]ntotdeauna gata s= copie pe cineva ]npersonalitatea lui extraordinar=, adus= dreptexemplu bun de urmat, ]n special ]n contextulvirajelor abrupte ale dezvolt=rii sociale.

VI

INSTRUIRE GENERAL+SAU DISTRUGERE GENERAL+?

R=m`i de-a pururi copil dac= nu [tiice s-a ]nt`mplat ]naintea na[terii tale

M. T. CICERO

Iulian FILIP

85

Despre nimic nu se discut= ast=zi mai multca despre rolul instruirii ]n societatea contem-poran= [i, ]n particular, despre importan\a eipentru progresul economic. Drept confirmarepoate servi [i faptul c= atunci c`nd se vorbe[tedespre cheltuielile pentru ]nv=\=m`nt, ]n Europase face referire la „investi\iile umane”. Or, scopuloric=ror investi\ii e de a ob\ine venit. Astfel,instruirea devine un aspect, ba mai mult chiar, oparte valoroas= a politicii economice. }ntr-osocietate dezvoltat= aceast= certitudine cap=t= oimportan\= primordial=.

Nu ]ncape ]ndoial=, c= instruirea este ]ntr-ostr`ns= corela\ie cu economia. Se [tie demult c=un sistem bun de instruire, al=turi de o re\eabun= de transporturi [i de o conducere bun=formeaz= factorii princi pali [i ineren\iprogresului economic. }n lumea modern=, ceamai mare parte a industriei func\ioneaz= bine,pentru c= ]n ea sunt angaja\i muncitori ce nu[tiu carte, dar care sunt perseveren\i [i disci-plina\i, care s-au eliberat de cur`nd de frustr=rilesociale [i de singur=tatea vie\ii de la \ar=. Multeramuri de produc\ie, ce solicit= munc= anevoioas=,s-au mutat din acest motiv ]n zone industriale

86

]n care mu[chii [i supu[enia garanteaz= eficien\aeconomic=.

Dar, ]n \=rile dezvoltate, instruirea continu=s= joace unul din rolurile-cheie ]n economie.Economia contemporan= solicit= for\= de munc=eficient= [i accesibil=. Ramurile de produc\ie cese extind rapid, ce sunt bazate pe tehnologie,art=, design, turism, industrie [i profesiunile ce\in de teatru, mod= [i cultur= necesit= personalcalificat. }n plus, instruirea preg=te[te [i stimu-leaz= inovatorii care, la r`ndul lor, satisfac inte-resele [i setea de distrac\ie a popula\iei instruite.Instruirea, mai scurt-spus, reprezint=, prin esen\asa, un factor economic important.

Referindu-m= la instruire, repet ]nc= o dat=c= scopul ei esen\ial este de a presta serviciieconomiei. Tocmai datorit= implic=rii sale ]ndezvoltarea economic=, instruirea are nevoie desus\inere financiar=. Dar, se cere specificat unlucru. O societate bun= nu poate admite ca, ]nzilele de azi, instruirea s= serveasc=, ]nt`i de toate,economiei. Rolul politic [i social al instruirii estemult mai larg, [i acest fapt este suficient ca eapur [i simplu s= existe.

E de ajuns s= amintim despre rolul major pecare ]l are instruirea ]n men\inerea p=cii [i lini[tii]n societate. Ea este unica speran\= a claselornevoia[e [i defavorizate de ]mbun=t=\ire acondi\iilor de trai.

87

O anumit= stratificare economic= a societ=\iieste, f=r= doar [i poate, inevitabil=. C=ci, practic,este imposibil a ne imagina o societate f=r= clase.}n orice caz, pentru civiliza\ie [i pentru stabi-litatea politic=, societatea trebuie s= ofere oame-nilor posibilitatea real= de a trece din clasele dejos ]n cele superioare. F=r= asemenea posibilit=\ie imposibil a evita nemul\umirea general=, carepoate cauza p`n= [i revolt= social=.

Anume acest gen de ascensiune permite, ]nEuropa, minorit=\ilor, uneori revoltate sau izolatedin cauza semnalmentelor na\ionale ale emi-gran\ilor, s= se despart= de nemul\umiri, furie [iuneori, de trecutul criminal [i s= se implice, ]nmod pa[nic ]n via\a societ=\ii care le-a pus ]nfruntea economiei [i politicii. Aceast= ascensiune,chiar dac= se produce pe parcursul unei sau amai multor genera\ii, a devenit posibil= doardatorit= instruirii. Oamenii slab instrui\i suntpredestina\i pentru ocupa\ii plicticoase, dificile[i monotone, ba chiar [i la [omaj, precum deseorise [i ]nt`mpl=. O ]mbun=t=\ire a condi\iei lor eposibil= doar prin intermediul instruirii. Nimicnu poate fi ]mbun=t=\it dac= nu exist= instruire.De multe ori oamenii recurg la criminalitate [icruzime pentru a-[i ridica nivelul condi\iei lorde via\=. E posibil a se face, ba chiar trebuief=cut un singur lucru: a se oferi o instruire maibun= celor ce tr=iesc ]n condi\ii foarte rele. Defapt, anume ace[tia au cea mai mare nevoie de

88

mijloace materiale pentru schimbarea proprieilor vie\i.

}ntr-o societate civilizat= instruirea solu\io-neaz= ]nc= cel pu\in dou= probleme. Prima arfi contribu\ia fiec=rui individ la auto-conducere,cu ajutorul propriului intelect; cea de-a dou= –posibilitatea acestuia de a se bucura pe deplinde via\=. Auto-conducerea, democra\ia sunt, f=r=]ndoial=, obiective greu de atins. Sistemul simplude proprietate agrar= cerea pu\in de la stat.Conduc=torilor, ca [i celor condu[i le era suficientun nivel intelectual relativ mic. }ns=, odat= cuprogresul economic [i cu responsabilitatea so-cial=, concomitent= lui, cre[te, ca func\ieexponen\ial=, dificultatea [i complexitateaproblemelor cu care se confrunt= conducerea.Solu\ionarea lor necesit= mai multe c=i: prezen\aunui electorat bine informat [i preg=tit intelectualpentru ]n\elegerea problemelor create sau oferireade ]mputerniciri (mai mari sau mai mici)statului [i birocra\iei lui, fapt ce ar permiterezolvarea acestor probleme. Se mai poate faceapel la ignoran\= [i analfabetism, dar aceasta vaconduce, neap=rat, la distrugerea structurii politice[i sociale.

De fapt, dilema ar fi urm=toarea: instruiregeneral= sau distrugere general=.

Nu afirm nimic nou. Toate for\ele democra-tice se tem de „realiz=rile” ignoran\ei.

89

Faptul c= ]n Europa se manifest= cele maiextremiste grup=ri de integrali[ti [i voluntarireligio[i demonstreaz= c= aici un procent semni-ficativ de popula\ie e dispus= s= sprijine cata-clismele politice [i sociale. Dar gra\ie instruirii,aceast= minoritate se men\ine ]n limitelera\ionalului.

Exist=, ]ns=, [i alt=, mult mai sensibil= rela\ie]ntre instruire [i democra\ie. Instruirea facedemocra\ia nu doar posibil=, ci [i esen\ial=. Eacontribuie nu doar la con[tien\izarea propriilordrepturi, ci ofer= popula\iei [i posibilitatea cadolean\ele ei s= fie auzite. To\i [tiu c= ]n cadrulautoritarismului este u[or s= supui femei [i b=r-ba\i neinstrui\i, mai ales dac= ace[tia sunt risipi\iprin regiunile rurale [i au un singur st=p`n.Or, acest lucru nu se poate ]nt`mpla acolo undecet=\enii sunt instrui\i [i-[i cunosc drepturile.Acest moment e bine relevat ]n zilele noastre:nu exist= nici un singur popor cultivat [i bineinstruit ce s-ar afla sub puterea dictaturii sau,cel pu\in, nu s-ar ]mpotrivi acesteia. }n \=riles=race, cu popula\ie analfabet=, dimpotriv=,dictatura este un fenomen obi[nuit.

Ast=zi, oamenii s-au deprins c= democra\iaeste un drept firesc al individului. Sigur c= da.Dar ea mai e [i un efect firesc al instruirii [iprogresului economic. Asta pentru c= nu exist=un alt model practic de conducere a oamenilorcare, gra\ie culturii pe care au primit-o, [tiu s=

90

impun= respect pentru drepturile lor [i nu selas= nedrept=\i\i. A[adar, repet: instruirea faceposibil= democra\ia [i, al=turi de progresul eco-nomic, o face necesar=, ba chiar inevitabil=. Darutilitatea instruirii nu se termin= aici.

Instruirea, ca nimic altceva, face via\a maiplin= [i mai demn=. Ea deschide fiec=rui om ofereastr= prin care acesta s= simt= farmeculcuv`ntului, artei, muzicii, ]i arat= diversitatea [imonotonia lumii. }n toate timpurile, oamenii decultur= realizau c= ei sunt prin ceva mai boga\ica al\ii. Dac= instruirii i s-ar oferi mai multeposibilit=\i, acest „ceva” s-ar r=sfr`nge asupratuturor.

Cu ani ]n urm= se considera ([i se mai consi-der= [i azi) c= progeniturile familiilor ]nst=rite[i privilegiate din punct de vedere social trebuies= se bucure de o instruire mai calitativ=. Dealtfel [i mai costisitoare. Pe acest fondal s-auconstituit ]n Europa [colile [i colegiile private.Speran\a ]n ]mbun=t=\irea calit=\ii vie\ii viitoarea studentului justifica pre\ul achitat pentru instruire.

C`nd ]ns= s-a descoperit inechitatea sistemului,s-a conferit un statut democratic institu\iilor ce,p`n= atunci, serviser= drept privilegiu doar pentruelitele ]nguste, aceste institu\ii devenind mai acce-sibile prin instituirea de burse sociale [i pentrureprezentan\ii claselor defavorizate. }n acela[iscop, dar cu investi\ii mai modeste, vechile stateeuropene au organizat o re\ea a universit=\ilor

91

de stat, considerate azi cele mai bune [i maicalitative institu\ii de ]nv=\=m`nt din lume. }nele studiaz=, totu[i, reprezentan\ii categoriilorsociale bine asigurate. Celor s=raci, desigur, nu lise ofer= acces la universit=\ile de stat, pentru c=,de multe ori, [colile primare [i superioare nudispun de resurse suficiente [i nu pot asiguras=racilor instruirea necesar=. }n SUA, pare-se,se ]nregistreaz= cea mai dur= discriminare: unii,ca lege fireasc= a lucrurilor, se pot bucura dinplin de via\=, al\ii sunt lipsi\i de aceste drepturi.

A[adar, rolul instruirii ]n \=rile civilizate estedestul de clar. Orice copil trebuie s= aib= posibi-litatea [i s= fie obligat a frecventa [coala, supu-n`ndu-se legilor [i disciplinei ei. Obliga\ia [idisciplina sunt lucruri indispensabile; o socie-tate bun= nu trebuie s= lase copiilor libertateade a alege ]ntre instruire [i distrac\ii infantile.Dep=[ind aceast= etap=, sistemul de instruire artrebui s= ajute tuturora a se realiza conformpropriilor aptitudini [i tendin\e. Dar pentruasemenea lucruri se cer finan\e din parteastatului. Sistemul de impozitare a veniturilor,cheltuielilor, utilizarea obiectelor luxoase, carefinan\eaz= existen\a [i dezvoltarea unui sistemeduca\ional solid, accesibil pentru to\i cet=\eniieste una dintre cele mai importante realiz=ri aleunei societ=\i civilizate. Profitul economic ob\inut]n baza unor asemenea investi\ii este indubitabil,ca s= nu mai vorbim de capitalul politic pe care

92

]l vor ob\ine politicienii. Dar cea mai mare vic-torie ar constitui-o, totu[i, ob\inerea posibilit=\iide a duce o via\= mai plenar=, mai plin= de sens[i mai demn=, atingerea c=reia poate fi asigurat=doar de instruirea general=.

Desigur, nu ar trebui s= existe vreo problem=]n cazul ]n care ar exista colegii, universit=\i,[coli particulare [i religioase: e o manifestare alibert=\ii unei societ=\i libere. Ele ]ns= nu trebuies= devin= un instrument de asigurare cu instruiremai bun= [i mai mult= doar pe cei ce-[i potpermite acest lucru!

}n societatea contemporan=, prestigiul [iremunerarea economic= a profesiei de pedagogtrebuie s= fie comparabile cu importan\a extrem=a instruirii. Sfera ]nv=\=m`ntului trebuie s=-iatrag= [i s=-i sprijine pe cei mai buni.

Odat= ce ne consider=m societate civilizat= enecesar a con[tietiza dou= aspecte extrem de prac-tice. Unu: dispropor\ionalitatea dintre resurselefinanciare cheltuite cu mult= u[urin\= pe tele-viziunea, urm=rit= cu mult= aten\ie de copii [ibanii aloca\i [colilor [i salariz=rii profesorilor.Doi: deosebirea dintre u[urin\a cu care sedob`ndesc bani pentru ]ntre\inerea aparatuluibirocratic sau militar [i greutatea cu care seg=sesc ace[ti bani pentru finan\area sistemuluiinstructiv-educativ.

A[adar: instruire general= sau distrugeregeneral=?

VII

FUNDAMENTUM REGNI

Nu ]n pasiune, ci ]n ac\iune st= binele [i r=ulpentru o fiin\= ra\ional=, care tr=ie[te ]n societate,

dup= cum virtutea ori viciul ei nu st= ]n ce simteea, ci ]n ce face.

Marc AURELIU

Iulian FILIP

95

La prima vedere nu e chiar greu s= determinice ]nseamn= o societate bun=: fiec=rui membrual ei, indiferent de sex, ras= sau provenien\= etnic=,trebuie s= i se ofere posibilitatea de a-[i construio via\= demn=. Bine]n\eles, e necesar s= se \in=cont [i de diferen\ele ce vizeaz= aptitudinile fizice[i intelectuale, structura emo\ional=, precum [ide premisele obiective care, f=r= ]ndoial=,presupun niveluri de realizare [i eficien\e con-forme acestor factori. Ace[tia, cu certitudine, nupot fi nega\i. Dar societatea nu poate devenibun= peste noapte: e un proces care se carac-terizeaz= prin tinderea c=tre un ideal. Acestideal ]ncerc s=-l propun prin eseul de fa\= [isper c= Moldova va continua s= tind= spre el.

}ntr-o societate bun= nu poate fi ]mpiedicat=afirmarea personalit=\ii, sub motivul c= ar existarealit=\i ce nu pot fi dep=[ite. Fiecare membrual societ=\ii trebuie s= conteze pe bun=stareaeconomic=. }nainte de a intra ]n via\a social=,tinerii au, f=r= ]ndoial=, nevoie de sus\inere [i deautodisci plin= dar, ]nt`i de toate, de o educa\iece s= le permit= s= ob\in= [i s= utilizeze acesteposibilit=\i. Nimeni nu trebuie li psit de ea pemotive de stare social= sau situa\ie material=:dac= instruirea nu poate fi asigurat= de familie,

96

atunci societatea este datoare s= asigure ]nv=-\=m`ntul [i sprijinul corespunz=tor.

Rolul [tiin\elor economice ]n societatea bun=este de prim-rang, iar determinismul economic –o for\= ce nu poate fi evitat=. Sistemul economical unei societ=\i bune trebuie s= func\ioneze bine[i s= aib= efect asupra tuturor. Doar atuncifiecare individ va avea posibilitatea s=-[i ating=scopurile, mici sau mari.

Pe an ce trece societatea e obligat= s= acordeo aten\ie deosebit= cre[terii economice reale [iperpetui, cre[terii efective [i continui a produc\iei[i asigur=rii implic=rii popula\iei ]n munc=.Aceast= cerin\= r=spunde necesit=\ilor [i aspi-ra\iilor celor ce tind c=tre atingerea bun=st=riieconomice. }n opiniile economi[tilor, ca [i ]ncele ale oamenilor simpli, ]mbun=t=\irea perpetu=a nivelului de trai, s-a considerat ]ntotdeaunaun indice bun. }n afar= de aceasta, pe fondaluldezvolt=rii economice progresive e important casocietatea s= asigure implicarea ]n munc= [i s=garanteze asigurarea material= a fiec=ruia. Pentrua realiza cre[terea nivelului de implicare ]nc`mpul muncii [i cre[terea produc\iei, economiatrebuie s= se extind=. Stagnarea economic= nupoate fi acceptat=, cu at`t mai inacceptabil= fiindtendin\a c=tre ea ]n cadrul unei societ=\i bune,de orice argument nu s-ar folosi ap=r=torii ei.Drept justificare, printre altele, ace[tia deseori

97

propun lipsa infla\iei [i sus\inerea la nivel statala progresului economic perpetuu.

At`ta timp c`t personalitatea nu are posibi-litatea s= se autorealizeze, at`ta timp c`t nu va fiasigurat= lini[tea social=, stagnarea economic= [is=r=cia comport= efecte sociale enorme [i nega-tive. Dac= oamenii sufer= din cauza [omajului,dac= sunt li psi\i de mijloace [i nu au speran\ede viitor, ei evadeaz= din aceast= realitate dur=prin alcoolism, narcomanie [i violen\=. Efectelepractice ale acestei realit=\i sunt cre[tereacriminalit=\ii [i nemul\umirea social=, tendin\aneajutorat= de a distruge aceast= stare de lucruriprin for\=. Faptul conduce la instabilitate [is=r=cie. Azi ]n Italia, ca [i ]n alte state avansate,cartierele cu cele mai active straturi ale popula-\iei [i suburbiile pasive ale ora[elor sunt relativlini[tite. }n acela[i timp, acolo unde domne[temizeria [i violen\a, situa\ia e cu totul alta. Aicinu mai trebuie s= vorbe[ti de amenin\are –amenin\area e o realitate. Dar oare mai are senss= se vorbeasc= despre aceasta c`nd mult= lumecrede altfel? Mul\i sunt gata s= alarmeze socie-tatea referindu-se la diferen\ele lingvistice, rasiale,etnice – numai nu la s=r=cie.

Aceea[i situa\ie se constat= [i la nivel inter-na\ional. }n Africa, Asia [i America Central=,oropsi\ii se ucid unii pe al\ii, ]n timp ce popoarele\=rilor mai bogate convie\uiesc pa[nic ]n inte-rior [i ]n rela\iile dintre ele. }n anii ’20-’30

98

criza economic= a fost generat= de nazismul carea avut efecte catastrofale asupra Germaniei. Nucu mult timp ]n urm=, dup= c=derea comunis-mului, au survenit instabilitatea [i problemeleeconomice, a ]nceput haosul ]n Moldova [i ]nalte republici ex-sovietice.

Acest fapt trebuie s= serveasc= drept lec\iepentru sistemul politic actual [i pentru elitaconduc=toare. Criminalitatea [i dezordinea so-cial= la nivel na\ional sunt un efect al s=r=ciei,al structurii perverse de clase, ]n care nimeninu rezolv= asemenea probleme. To\i sper= c=poli\ia va lua m=suri, c= vor fi izolate elementelecriminale, fapt la fel de inutil ca [i lupta contracomer\ului cu droguri, fiin\e umane [i a prosti-tu\iei. O hot=r`re mai uman= [i, posibil, maipu\in scump=, de perspectiv= ]ndep=rtat= poatefi g=sit= doar atunci c`nd va fi lichidat= mizeria,surs= adev=rat= a haosului social.

O economie stabil= [i puternic= e ]n stares= creeze condi\ii pentru crearea unei societ=\ibune. }ns= aici apare un „dar” care ar putea fievitat. Chiar [i ]n cele mai favorabile condi\iivor exista oameni care nu vor putea sau nu vorvoi s= se includ= ]n procesul comun. }ntr-osocietate bun= nimeni nu poate r=m`ne f=r=mijloace de existen\=, f=r= un acoperi[ deasupracapului, s= se li pseasc= de ajutor medical [i dealte comodit=\i ale societ=\ii actuale. Aceste

99

lucruri sunt politic inadmisibile ]n condi\iile uneieconomii dezvoltate [i bogate.

Dac= e s= ne referim la cei ce nu se potimplica activ ]n via\a social= din pricina v`rstei,aceast= problem= este demult solu\ionat= ]ntr-osocietate bun=. Situa\iile de acest fel sunt ]nafara oric=rei discu\ii. Dreptul oamenilor v`rst-nici la asigurarea cu pensie este realizat ]n toate\=rile de frunte.

Dar asta e insuficient. Trebuie s= lupt=m pen-tru grupurile sociale c=rora sistemul economicnu le asigur= suficiente mijloace materiale. Unexemplu tipic ]l constituie mamele minore: nicispaima de viitor, nici lipsa bunurilor materialepentru mam= [i copil nu le pot sugera ra\iune]n rela\iile sexuale, precum nici discu\iile sensi-bilizatoare ale psihologului nu pot impune plani-ficarea na[terilor. Mai este nevoie [i deactivizarea politicii de sus\inere a celor ce sufer=de probleme fizice [i mentale, motiv din care nuse pot angaja la munc=. }nc= nu e rezolvat= niciproblema celor care nu au un serviciu [i suntli psi\i temporar de venit. Trebuie s= se \in=cont de to\i cei ajun[i ]n asemenea condi\ii [is= li se asigure minimumul pentru trai. Nu eru[ine s= ceri ajutorul [i chiar s= fii ]ntre\inutde stat. Cei nevoia[i sufer= [i f=r= asta, pentrufaptul c= sunt respin[i de societate.

Cea mai slab= verig= o constituie cet=\eniineangaja\i nu din motiv de v`rst=, de li ps= de

100

specializare sau pentru c= nu au aceast= posi-bilitate, ci, pur [i simplu, pentru c= nu vor s=munceasc=. Asemenea indivizi vor exista mereu.Nu este nimic ce i-ar determina mai bine dec`timplicarea ]n rela\iile de munc= (]ntr-adev=r,acum ei sunt considera\i o clas= de oameni foarteharnici): pe asta se [i bazeaz= lipsa dorin\ei lorde a ]mp=rt=[i vicisitudinile claselor inferioare.

Nu ]ncerc=m a judeca nedorin\a lor de a lucra,motivat= de oboseal=. }n societatea noastr=structurat= pe clase inactivitatea nu e considerat=social inacceptabil=, dac= ei i se dedau straturilesuperioare ale societ=\ii. Din contr=, ]n mediulcelor boga\i [i asigura\i acest lucru este chiaracceptat, at`t ]n plan individual, c`t [i social.Torshtein Weblen, ]n vestita sa lucrare Teoriaclasei active consider= lenea lor agreabil= dreptceva prestigios, drept o diferen\iere social= a celorboga\i. Pe l`ng= asta, se [tie c= cei care lucreaz=intelectual, inclusiv academicienii, au deseorinevoie de odihn=, uneori suficient de ]ndelungat,pentru a-[i restabili energia intelectual=. Trebuies= manifest=m o atitudine tolerant= fa\= de lipsadorin\ei de a lucra la orice treapt= a sistemuluinostru economic, indiferent sub ce form= s-arprezenta aceasta.

}ntr-o societate bun= nimeni nu trebuie s=moar= de foame sau s= r=m`n= f=r= acoperi[deasupra capului. R=m`ne ]n vigoare cerin\aesen\ial=: a asigura un anumit venit material [i

101

posibilitate de a lucra tuturor celor care vor s=lucreze. Rezolvarea acestei probleme este ]nstr`ns= dependen\= de dezvoltarea economic=general=. S-ar putea refuza sus\inerea de c=trestat a [omerilor. Dar chiar [i la un nivel bun alimplic=rii ]n c`mpul muncii se va men\ine mereunecesitatea de organizare a unui sistem princare ar fi sus\inu\i to\i. Trebuie acceptat ca ine-vitabil faptul c= anumi\i oameni oricum nu vorvoi s= lucreze. }ntr-adev=r, sus\inerea material=a celor care nu doresc s= munceasc= poate ficonsiderat= de cea mai ]nst=rit= parte a societ=\iidrept insult=. Cu at`t mai mult c= ace[tia nu sepot pl`nge de li psa adep\ilor. Dar e totu[i inac-ceptabil s=-i condamni la ]nfometare pe cei carenu vor s= lucreze. Desigur, se va g=si cineva cares= se revolte c= acest welfare state le va serviunora drept pricopseal=, c=ci o alt= variant= derezolvare a situa\iei nu exist=.

O societate bun= nu tinde c=tre egalizareaveniturilor, pentru c= acest scop e de neatins [imai este [i inutil. Exist= oameni al c=ror unicscop este venitul, bog=\ia, pozi\ia social=, ei tinz`ndla realizarea ei maxim=, al\ii, ]ns=, nu au asemeneaaspira\ii. Lucr=torii Bursei din Milano determin=calitatea vie\ii ]n baza veniturilor; un poetautentic, de exemplu, marele literat [i bunul meuprieten Ion Had`rc=, ale c=rui poezii [i a c=ruiatitudine le admir sincer, sau, cel pu\in, unul care

102

se consider= ca atare, are alte criterii. Esen\a libert=-\ii const= ]n admiterea acestor sisteme diferite.

Pe de alt= parte, exist= surse de venit pecare o societate bun= nu le poate admite. Unuldintre cele mai evidente aspecte ale sistemuluieconomic actual este propunerea numeroaselorposibilit=\i de ]mbog=\ire personal= care suntinacceptabile din punct de vedere social sau careprejudiciaz= economia. }n trecut, se bucura demare considera\ie bog=\ia dob`ndit= prinmonopol asupra pie\ei. Mai t`rziu, acela[i lucruse asigura ]n baza excrocheriilor, jafului, insidertrading, leverage-out (ob\inute deseori ]n bazacreditelor pentru cump=rarea ac\iunilor subgaran\ia partici p=rii la procesul muncii de la]ntreprinderi), opera\iuni care au generat maridatorii ]ntreprinderilor [i, ]n consecin\=, [omaj.La aceast= list= pot fi ad=ugate veniturile condu-cerii supreme a diferitor ]ntreprinderi care, ]nbaza inaccesibilit=\ii lor [i controlului deplinasupra membrilor consiliului administrativ, ][istabilesc onorarii personale c`t se poate de mari,sub ni[te motive permisibile doar cu mult timp]n urm=. }n consecin\=, bog=\ia a crescut ]nbaza vinderii m=rfurilor periculoase pentru s=n=-tatea societ=\ii [i d=un=toare mediului ]ncon-jur=tor.

Societatea civil= trebuie s= aleag= doar formade sporire a bog=\iei ce s= nu poat= d=una socie-t=\ii [i s= fie acceptabil= pentru to\i. Energia [i

103

ini\iativa unui individ care [i-a stabilit drept scopunic ]mbog=\irea personal= pot fi, totu[i, utilepentru economie. Dar ele pot deveni [i pericu-loase pentru societate. }n fa\a unei societ=\ibune st= o cerin\= grea, deseori auto-contradic-torie, dar important=: s= se fac= alegerea corect=[i s= se ac\ioneze ]n conformitate cu ea. Vecheaexperien\= a privatiz=rii s=lbatice a d=unat enorm,la fel de distrug=toare [i d=un=toare fiind [iproiectele li psite de sens cu participarea unorinvestitori lipsi\i de mijloace. A[a cum s-a remar-cat deja, nu exist= reguli universal valabile, pentruaceast= aren= fiind aproape inutil s= invociprinci piile liberalismului, libertarianismului,capitalismului sau socialismului. Se manifest=iar=[i ]n prim-plan vechiul adev=r: alegereatrebuie f=cut= ]n mod inteligent [i f=r= a teag=\a de o doctrin= sau alta.

Iulian FILIP

105

APENDICE

Iulian FILIP

107107

108108

109

CUPRINS

Un scriitor [ocant 7

Cuv`nt ]nainte 11

}ntroducere 19

I O provocare noului mileniu 23

II Societatea civil= 41

III Ecua\ia economie # cultur= 49

IV Suveranitatea [i banii 61

V Cum vechiul p=cata devenit fenomen social 69

VI Instruire general=sau distrugere general=? 83

VII Fundamentum regni 93

VIII }n c=utarea Europei (apendice) 105

EPICUR

111EPICUR

Editor:Rodica Ermelinda TELEMBICI

Traducere [i adaptare:Valentina COSMESCU

Desenele:Iulian FILIP

Procesare computerizat=:Marin BULAT

Toate drepturile de reproducere, inclusiv par\ial=,apar\in exclusiv autorului

© Amedeo CARROCCI, 2003

Web site: www.moldova.itE-mail: socogen@@@@@officine.it

ISBN: 9975-9698-3-6CZU 323/324(478)C 26