Traian SANDU (nesc[t pe 9 ianuarie 1967 Ia Bucureqti, plecat din Ro-

miinia in 1977) este agregat li doctor habilitat in istorie contemporana, fost

student la Ecole normale supdrieure din Saint-Cloud, Fran[a. Actualmente,

profesor agregat in Studii europene la Universitatea Paris 3 Sorbonne Nou-

velle. Este autor al urei teze consacrate relaliilor internalionale (Le Systime de

sicuriti franfis en Europe cefitfe-o entale, I'exemple toumain (1919 n l%3),

Ed. I-'Harmattan, 1999) 9i al unei tezede habilitare pentru a conduce cerceteri

(Un fascisme roumain. Histoire de la Carde de fet Ed. Perrin, 2014) A fecut

parte din comisia de publicare a Documentelor diplomatice franceze pentru

anii'20 pe lAngi Quai d'Orsay. Totodata, este autorul unei lstolii a RomA iei

(Histoire de la Roumaflie), Ed. Perrin, 2008, tradusd iD bulgara (2010). Tocmai

p.egatelte o biografie a lui CeatLsescu, urmand se apara ia Ed. Perrin.

Simona MODREANU s a niscut Ia Iagi, in 1962, $i a absolvit Facultatea de

Filologie (Seclia franceziL englezil a Uliversitifii ,,Alexandru Ioan Cuza". Din

1990, predi la Facuitatea de Litere a aceleiasi universititi, unde conduce actual

mente Departamentul de limba qi literatura francezd. in I99Z a suslinut la Uni-

versitatea Paris VII tez a de doclotat Cioran oul'ironie coflme stratigie du refus...

de Dieu.in 1999-2001, a fost directoar€a Centtului Cultural Romdn din Paris,

iar intre anii 2008 Ei 2014 a fost directoarea Editurii Iunimea. Cirii publicate:

Eugine lonesco ou l'agonie de la signifance (2002), Le Dieu pMadoxal de Cioran

(2003), Cioran (2004), Lecturi homade (2006), Lecturi sede t4re (2Q10), Lecturi

inJidele (2014), Lecturi Jtuide (2018). Tradtcerir Thierry Magnin, ir tre ttiinld ;ireligie (2007): Pati Morand, lurnal inutil, vol. II (2009); Basarab Nicolescu, Ce

este realitatea? (2009); Jean-lacques Nattiez, Proust muzician (2011); Hervd Bel,

Noaptea lui Void (2013); Marius Daniel Pope scn, Culorile rAndunictt (2014);Joha

nn Chapoutot, Nazismul ti Antichitdtea (2016); Helene Cardona, Visul suJletelor

mele animale (2076).

Traian Sandu

I

wj,

t

ISTORIAGARZII DE FIE,R

UN FASCISM ROMANESC

EdiEia a II-a

Traducerc din Jrdncezd de Simono MODREANU

*&,cARTrERDin 1995, in toate librdriile bune

noiembrie lc28:.obor;r(.r in arenJ politi.;Cuprins

Prefard

Lista abrerierilor

Ifitroducere. Legionarismul: fascism arhaic sau revoluf ie

palingenezici modernd? ........ 13

Partea I

IMPOSIBILA GAZDUIRE A DINAMICII FASCISTE

iN ORGANIZATIILE TRADITIONALE(1919'1927)

1. Codreanu, un mediocru traDsfigurat de nostalgia belicoasi:

cum .e tabrica Lln conducalor ch.rri'malic

,,Orizontul de attePtare" al societdlii in 1919 ti un rdsPuns

al tinerei generdlii

Numeroasele orgafiizalii care se rerendicau de LaJascism

inaintea .redtti LANa ttql9 l92J) ............

Greva studenteascd antisenitd din 1922 ti crearea

I ANC Imattic le2J)............ .. . .. .. ..

2. Autonomizarea progresive a aripii tinere in cadrul LANC (1923 1927) 49

Charisma prin violenld d cuplului Mola-Codrea u: ote tatele

Legiunea dupigi masificarea

Criza politicd din noiembrie 1928:i inceputurile jocului politicdl Legiunii

(rcarca (;dr2ii de I ierCriza multiformd de Ia sfctttitul lui 1929 ti incepututile masifcdrii;

De Ia o intediclie la aha: primele succese electorale,

otitudinea dup(i yictoria lui Hitler (ianuarie 1931 decembrie 1933)...

Compania electorali ti o noud dizofuare a partidului ....-..........-...-........

Partea a III a

PARTIDUL MASIFICAT iN JOCUL POLITIC:CATRE PRELUAREA PUTERII?

78

9l

l5 (r934 1938)

5. Un proces incircat de promisiuni gi pericole (1934)

Asasinarea lui Duca;i victoria juridi.d

6.

7.

(decembrie 1933 - aPrilie 1931)

Efectul procesului: prelul sprijinului rcgal { sciziunea luiMihai SteLescu (mai - septembrie )934)

Legiunea sub presiuDea regeluiautoritari (1935 - aprilie 1936)

Reconstruclia fctladei politice si deschiLlerca circumspectdsprc Germaxia (decetnbtie 1931 mqttie 1935) ..................................... 109

Qi a lui Hitler de a colabora cu dreapta

105

112

138

138

142.

155

din 1923 1921 ........... 49

55victorio charismdticd a lui Codreaflu: achitared in pracesul

o s a sinirii P r efe c tului M anci

Desprinderea Pdnd ld ruptura Lle LANC(primivara )925 - iunie 1927) ...... ... ....... ...... .. " " 58

Partea a II-a

LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL'DE I A SECTA IA MIgCAREA I ASCISTA

( 1927 l'.rJJ)

3. Flacira firi combustibil sau Legiunea str-ucturatd

inainte de criza dilt 1929

Efortul doctrinal ri orgdnizaliondl initial

;i getmand de rcgr pdre a dreptei

Cdtre tuptura de rege: Primii ptt;i spre Maniu

li tddicnlizarea anticnmarild (noiembrie 1935 - aprilie 1936) ............. ll8Partidul antisistem $i jocul indoielnic al dreptei denocrate(aprjlie 1936 decembrie 1937) .............................. 124

1935: rc.istefila Legiunii Ia prcsiunea regdld

inceputul rupLurii cu regele: violenle politice ti opliuni pto-AtA(aptilie 1936 innuarie 1937)

Refuzul colabordrii cu regele ;i rdzboiul deschis(id uarie 1937 februarie 1938)

125

t

t

Propaganda cu ocazia inmotmantdrii lui Mola si Marin ....................

inceputul rdzboiului deschb dtutre Carol al ll-lea ti Cadreanu ..........

Campania electorcli ti succesul ilin decembrie 1937 ...........................

inceputul lui 1938, nl epilog provizoriu: eliminarea Legiunii,A f Niolent pentru a se face cunoscut: sfir;itul lui 1927-1928 " 67

o victorie ir la Pyrrhus pentru n]onarhia autoritari 163

Partea a IV-a

RENA$TEREA PASARII PHOENIX:DE LA PROCESUL LUI CODREANU

LA ACCEDEREA LA PUTERE(APRILIE 1938 _ SEPTEMBRIE 1940)

9. Eliminarea fascistului de cdtre dictator:de la proces la asasinarea lui Codreanu (aprilie - noiembrie 1938) . ..

Proces frc dat, reprcsiuned elitei li tetlux militdnt(ap r ilie - noiembrie 19J8) ....................

Asasinarealui Codreanu (29 noiembtie 1938)

l0.AEteptandu-i pe nemti? Strategii de legitimare a Sefilor supravieluitori(decernhrie lqJ8. qeplembric lq40\ .. ..

Legitimdrea Prin Codreanu: o luPtd neincheiatd( oiembrie 1938 - scptenbrie 1939)

Legitinared Prin organizalie: VictoriLlui Horia Sina pe teren

(septembrie )939 Primtuarc 1940)

Legitimarea Prin Germania: numdrul ile ilu.ionistal lui Sima dupd int'ringetea Franlei (iunie sePtembrie 1910) ...... ... 204

Paltea a V-a

IMPACTUL LEGIUNII ASUPRA SOCIETAI,'II ROMANE$TI:

IDEI, ORGANIZARE, PRELUAREA PUTERII

Il.OcharismelbndatiPeindoctrinareaideologicS.............. ............ 2L9

Codreanu, ,,un element mediocru" trdnsfgurat de contett:

Partea a VI-a

LEGIUNEA LA PUTERES STATUL NATIONAL-LEGIONAR

SAU IMPOSIBILA DIARHIE SIMA ANTONESCU(SEPTEMBRIE 1940 - IANUARIE 1941)

l4.lmprobabiia cemagi verde a generaluiui AntoDescu:instalarea Statului natiooal legionar

l5.Imposibila coiaborare, in ciuda spetietorji evreiegtigi a arbitrajului gernlan

l6.,,Rebeliunea legionare": eiiminarea brutali a fasciftilolde catre Antonescu, cu aprobarea lui Hitler

Partea a VII-a

SUPARATOAREA MOSTTNTRE LEGIONARA iN TIM PL L

RAZBOIULUI SI DUPA RAZBOl: COLABORAREA

GERMANA, ANTISEMITISMUL GENOCIDAR

$I ANCRA]UL NATIONAL - POP U LI ST

lZ Legionarii reprimali in Romania, refugiali in Germania:

178

361

393

.colipe tu.; sau linutr in rezerv.?.......

ls.Regimul Antonescu, sau a[toritarismul antisemit dizolvatin infraDgerea germana

.10i

409

410

424

432

432

1941-1943: naliofialistul dutoritar imbdtat de ideologia Jascistd.... ....

1943 1944: militarul ti trezirea din hi?nozd

cum se JabrrA un tel chatis atic 219

224

262

279

279

285

320

320

322

328

19. Legionarismul de dupa LegiuDe, sau vesnica intoarcere

a populismului palingenezic

Recrutarea legionarilor de citre CIA

Instrumentared legionarilor in timpul perioadei alional-comu iste

5i occirLenta\of\e a\ui Ceaupescu................................. ....................... 434

Concluzie. Aporni athivelor sau teoriile confirmate?

Surse ;i bibliografe

Indice ile nufie

Mullumiri 480

t

t

Zelatorii: respifigeri ideologice ti Proiect Politic

I.leile politice ale lui Codreaflu: Legiunea ca $coald

12.Complexul organizalional al legionarismultti

Ci p itanul si iondu.atori i legi o n ari

Me dtu| i a i nt re i de olo gi e

Cuibul ca noud Bisericdti masele polifizote:

l3.Preluareaputerii:rezultatsocio-politicalactiviteliilegionare..........

Mdsiicareo nitcdrii .

Metoda: revolufie, aleger i, sociolizare politicd

Sociogeografe militantd ti eleclorald:calculul,,rentabilitdlii militante" legio are

Povestea luptei pentru putere trece, la fasci$ti, ca 9i la celelalte formatiuni,

prin compromisul intre ideologie $i cristalizarea irl jurul Personalitilii con-

ducetorului. Cum s-a inchegat fenomenul chatismatic dinjurul personalitilii

lui Codreanu, iegit in evidenle din lotul candidalilor la conducerea mi$cdrii?

O abordare exclusiv pe linia ideologiei insiste pe revelaqia divina, viala exem

plard treite potrivit valorilor etice, aura misticd pe care o degaia prezenla sa,

promisiunea rizbunirii abuzurilor sistemului, propria sa convingere intimlde fiinli aleasa, capacitatea sa de a defini scopurile de atins $i, in sfargit,

recunoa$terea sa de cetre societatel.

in practica politica, cele trei pirghii de care se folosea in sinergie erau

violenta, opozilia subversiva fate de putere qi tentativa de a crea o organizatie

proprie. Astfel, violenla antisemite ii asigura fidelitatea active a tineretului

studentesc si licean la oraQ, ca 9i pe cea a tinerilor mentori locali care erau

invitatorii nationali$ti $i preolii de -tara. Pe de alti parte, aceasti violenle care

putea se i alieneze restul populaliei, lesa loc victimizarii 9i opozifiei fala de

puterea instituitd, atrigand astfel aspiratiile Peturilor Iargi, indeosebi urbane,

mai emancipate in raport cu puterea tradifionald; pozilionarea antisistem iiputea atrage simpatii 9i in randul lirinimii. in fine, aceasti largi mobilizare

i-a permis sd aibi un cuvant de spus in rindul organizafiilor de extremi

dreaptd 9i sd intereasci pozilia aripii tinere a LANC condusi de Codreanu,

in aqteptarea creerii Legiunii Arhanghelului Mihail in l92Z

t lordachi, Charisma, Politics an.l violellce, oP. cit.,p.72'83.

34

t.

Codreanu, un mediocru

I

transfigurat de nostalgia belicoas5:cum se fabrici un conducdtor charismatic

,Orizontul de agteptare" aI societdlii in 1919

gi un rdspuns al tinerei genera[ii

Dupi Primul R6zboi Mondial si pribugirea marilor imperii,monarhia constitutionale din Romdnia a beneficiat de circa zeceani pentru a-gi gdsi calea de inserare in modernizarea europeane,inainte de criza din 1929. Eufemistic vorbind, rezultatele au fostamestecate, desi ea a profitat de condi.tii internationale nesperate gi

in ciuda faptului ce gi-a oferit mtloacele - teoretice, cel pulin - deprogres in via,ta socio-economice gi politici printr-o democratieliberali. Irumperea poporului in cAmpul politic s-a efectuat gralieernancipirii electorale prin sufragiul universal, iar reforma agrariradicald trebuia sd asigure bunistarea unei populalii greu incercate.t)acd Romdnia igi dubla suprafata qi populalia - trecAnd de la 137.000

la 295.000 km'?9i de la 7,3 la peste 15 milioane de locuitori - greultribut de aproape 340.000 de morli - pletit mai curand epidemiilorrlc holeri 9i gripei spaniole decit luptelor -, le amintea {iranilor-solclali de datoriile pe care elitele conducitoare le contractaserd incccr ce-i privea. Ei se simleau de acum sursa legitimitdlii politice in{itra lor. Mai trebuia insi gisit reprezentantul politic adecvat pentrul irrcarna aceste mase populare in sfXrgit emancipate.

35

Charisma nu line, evident, de vreo calitate obiective 9i intrinsecia subiectului asupra cdruia se fixeazd fascinalia populari, ci de capa-

citatea sa. geniala de aitfel, de a concentra asupra propriei Persoanegi de a manipula aspiraliile unei pirli importante a societalii la

un moment dat. Analizele clasice ale lui Max Weber atribuie acest

fenomen nevoii de a re-vrdji o lume golitd de farmecul ei supra-

natural prin ralionalismul gtiinlific 9i progresul tehnic'. Romdnia

nu corespunde direct unei asemenea analize in ce priveqte masele

sale ldrinegti, care sufereau mai curind de pe urma inegalitlliistructurilor proprietelii agrare gi a fdrimilirii proprietalilor ce-a

urmat reformei agrare din 1921. Marii proprietari liber-schimbigti

ai Partidului Conservator, ca gi cei nalional-liberali industriaqi 9i

proteclionigti profitau, in moduri diferite, desigur, de exploatarea

unei lerenimi inci slab diferenliati pe un fond de siricie destul

de generalizat. ,,Orizontul de aEteptare" al maselor susceptibile sA

rdspundd chemirii unui conducetor charismatic, care ar fi vriiitdin nou, cu un discurs politic revolulionar gi spiritualist, o lume

considerata, normativ, ca prea mecanizati $i materialiste, poate deci

cu greu si se aplice unei lerenimi care folosegte incd, in vechiul regat

moldo-valah, plugul de lemn in locul celui metalic generalizat dinsecolul al XIIlea in Vestul european, gi care suferd incd de pelagriqi tuberculoze3. Ut il\zarea mutatis mutandis alui'MaxWeber Pentruaceste aspecte de exerciliu al unei Puteri charismatice se loveqte deci

aici de doui caracteristici ale conducdtorului charismatic pe care

Codreanu Ie cultiva totuqi: un orizont de agtePtare cu o puternice

componente economicd' 9i importanla domina{iei tradilionale'monarhice gi ecleziastice.

in mediul urban, existau totusi categorii intelectuale in numer totmai mare, sensibile la criza spirituali fn de sidcle gi crltice la adresa

filosofiei tradilionale care stetea la baza monarhiei constitulionale.

M^xwebe\ L'Ethique protestante et l'esPrit du caPitalisme. Suilti il'un essai,

Paris, Librairie Plon, 1964,341p.Bogdan Murgescu, Isto rie lofiatxeascd - istorie universala (600'1800)' Bucuretti,

Universitas, 1999,214p., p.94 s.

Max Weber, Economie et Soci6tl, I.I: Les Cattgoties de Ia sociologie, Paris,

Pocket, 1995, 411 p., p. 324.

Aceasta se sprijinea, tot potrivit categoriilor weberiene, pe dominatiabirocratici a statului modern, tradilionald in funclia regald gi religi-oase datorite supunerii Bisericii Ortodoxe autocefale fa,ti de putereapoliticd. Radicalizarea nationalisti a reacfiei impotriva occiden-talizerii prost asimilate a venit din partea miscirii conservatoare

Junimeqs. Aceasli aripe tanire a conservatorismului romdnesc, carecritica ,,formele feri fond" ale structurilor liberalismului occidentalartificial placate pe o Romdnie agrari, lipsitd de burghezie gi decultura politici a disculiei, promova un nalionalism protectionist,xenofob si apropiat de popor, care l-a influentat puternic pe tinirulAlexandru C. Cuza6.

Corneliu Zelea Codreanu, nescut pe 13 septembrie 1899, paresd fi avut origini etnice streine, cu un tate profesor de germani inHuqi, un mic oraq moldav, care s-ar fi numit ini{ial Iohan Zielinski,originar din Bucovina multietnicd apropiata, qi o mame de originebavarezi, Eliza Brauner. Degi tatdl siu a fost un activist nationalistpro-romin apropiat de Alexandru C. Cuza, personalitatea tiniruluiline poate de aceastd interoga{ie nelinigtite a nalionaligtilor central-europeni asupra originilor lor etnice veritabile in sdnul mozaiculuietno-confesional regionalT.

Experienla rizboiului a fost recuperate de generatia sa cu atatmai multa frenezie, cu cat aceasta nu luptase qi suferea din acestmotiv. Demobilizarea spiritelor nu a fost imediatd, iar in cele aleadolescentilor romantici, regretul era inci gi mai usturetor, datfiind cd rdzboiul fusese incoronat cu anexiuni avantajoase de carese puteau prevala inaintaqii lor. Iati amintirile lui Codreanu legatede formalia sa patrioticd qi de inceputul rdzboiului: ,,Fdcusem cinciani de liceul militar la Manestirea Dealului, la umbra capului luiMihai Viteazul. [...] De altfel, educalia militare de la Mdndstiremd va urmiri toatd viata. Ordinea, disciplina qi ierarhia, turnate lao virsti fragedi in sAngele meu, aleturi de sentimentul demnitefii

Zign Otnea, Junimismrl, Editura Pentru Literaturi, 1966.Florian $i Peiculescu,ldeea care ucide, op. ctf. li Cristian Sandache, Doctrifta)tdlio/1al crestinA ifl RomA4in, Bucure$ti, Paideia $tiinte, 1992llernard Michel, Nattons et nationalismes efi Europe centrale, XI,]i'. X* siicle,Pirris, Aubier, 1995, p. 9.

1.,

osteqegti, vor forma un fir roqu de-a lungul intregii mele activitiliviitoare. [. ..] Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavdnd decdt 17

ani, comandantul regimentului a refuzat sa mA primeasce voluntar."3

Cultul politic consacrat voievodului Mihai Viteazul' care unifi-case provinciile romineqti episodic, la inceputul secolului al XVII-lea, s-a combinat cu cultul Arhanghelului rdzboinic Mihail El iqi

afla una dintre principalele manifestiri in nalionalismul militaristqi elitist al Academiei militare de la ministirea Dealu' creati pe

modelul qcolii des Roches din Normandia, articuldnd nalionalism

conservator, religie gi educalie modernd de inalt nivel destinat unui

public inter-clase'g. Ea l-a gizduit intre 1912 9i 1916 pe tdnlrul Co-

dreanu, care s-ar fi impregnat acolo de acele tensiuni fertile intreun amestec ideologic modernist qi tradilionalist, o abordare sociali

cu bazd largi de recrutare dar elitiste in educalia sa, o combina.tie

de ritualuri militare instituite de statul modern qi religiozitate -precum adresarea cu termenii de ,,camataz1" 9i ,,cepitani" intretinerii elevi Si inaintagii 1or, referinla la ,,cuibul ;oimilor" care era

aceaste Academie, cultul inchinat Arhanghelului Mihail. Pind 9i inapelativele sale, experienla militare s-a dovedit matriciali pentru

viitorul Cdpitan legionar, care qi-a continuat studiile la $coala de

Infanterie de Ia Botoqani in 1917 gi 1918.

Rezboiul a lisat totuqi o impresie amestecate. Binecunoscutul sen-

timent de inutilitate al generaliei romantice, obligate sA supraliciteze

pe spatele generaliei plrinlilor victoriogi, este exacerbat de blocarea

dorinlei de reyanqi, pentru ci rdzboiul fusese victorios, expansio-

nismul exclus dupd enormele satisfaclii teritoriale 9i imperialismul

imposibil, Rominia neavAnd fo4a de a dezechilibra regiunea. Toliacegti factori, ca gi prezenla a numeroase minorititi centrifuge qi/

sau socialmente concurente, au determinat tineretul astfel formatqi exaltat sa-gi intoarcd, dinamismul spre ,,dugrnanul" din interior.

Dincolo de figura tradilionali a evreului, asupra cireia vom reveni,

duqmanul desemna gi inaintagii, generalia rdzboiului, care avea

legitimitatea conferiti de victoria fructuoasi qi carierele aferente.

Codte^nu, Pefitru legionori, oP. cit., p. 10-11.

Iordachi, ,,Godt chosen warriors...", loc. cit., p.329 338.

Ceea ce generalia tdndri ii reprogeazi celei precedente este faptulci a fdcut rdzboiul in numele unor valori exterioare spiritualitd(iiromineqti - statul-naliune de tip francez, sufragiul universal gi

reforma agrari pentru a evita revolu{ia, ca in Rusia -, in vreme ce

noua generalie trebuie si se bati pentru motive mult mai profundeqi si reprezinte altceva. Mircea Eliade, considerat liderul gi teore-ticianul acestei tinere ,,generalii 1927", a recunoscut-o inse multinainte de convertirea sa legionari din 1936: ,,E un adevir istoricfaptul renagterii spirituale a unui popor dupd o crizi puternici.[...] Rodul cel dintii al acestui fenomen - suntem noi."'o Odaticw Schimbarea Ia fald a Romhniei, Cioran iqi integreazi abordareaPrimului Rizboi Mondial in reflec_tia asupra destinului minor almicii puteri romanegti. in capitolul intitulat ,,Rizboi gi revolulie",el reia ideea rizboiului de agresiune ca singuri experienld a vieliiintense din partea marilor natiuni, pe care o opune absen.tei spi-ritului imperialist la romini: ,,Atet timp cat un popor n-a purtatun rdzboi de agresiune, el nu existd ca factor actiy al istoriei."rrCodreanu linea acelagi discurs hobbesian revizut de darwinismulsocial la congresul studenlesc de la Brdila, in 1930: ,,Voiesc si spunce nu existi in naturi <pacea> pe care o cante toli poelii ti literalii,nu existi decdt o singurd realitate, mare, crudi, superbd: rdsboiul."t'1

Experienla matriciale a rizboiului se regeseqte in mimetismulviitoarei organizalii fasciste. O enumerare a declaraliilor care asimi-leazd armati gi Legiune, ca gi punctele de similitudine intre Legiunegi institulia militari ar fi fastidioasi, intr-atat de mult a calchiat omigcarea pe aceasta din urmi. Inventarul il la Prdyert - cumvadecontextualizat aici... - a fost intocmit de Dana Beldiman, atatin aspectele sale ideologice, cat !i in cele disciplinare qi,,stilistice",dar qi sociale, in termeni de impact al propagandei legionare asu-pra militarilo/3. Ea pune astfel in evidenle disciplina, respectul

Mircea Eliade, ,,O generaiie", Cuvantul stuilentesc din 4 decembrie I92Z inFlorian gi Petculescu, ldeea care uciile..., op. ctt., p. 186-188, aici p. 187.

C\ora'], Schimbarea la Jatd a RomAniei, op. cit., p.88.Codreanr,, Circuldri..., op. cit., p. 9-10.DanaBeldim n,Armata $i Mitcatea legionard, 1927-1942 Bucuresti, Institutulnational pentru studiul totalitarismului, 2002, 272 p.

38

ierarhiei, spiritul de sacrificiu, spiritul de trup5, mdrturisirea de

credinli, drapelul, monarhia, credin{a ortodoxi, anticomunismul

Ei structura organizafionali printre acele elemente militare pe care

Legiunea le vehicula in sdnul societdlii civile ln termeni ideologici

gi psihologici. in ce privegte dimensiunea materiali, vizuald, a inscrierii de cetre Legiune a memoriei de rizboi in societatea anilortreizeci, gisim reluarea clasici a instrucliei militare, a salutului, a

uniformei gi gradelor. Totugi, dace educalia militard 9i exPerienla

de rizboi au fost fundamentale in multe privinle - incepind cu

Codreanu -, si amintim ce acest mimetism se exercita imPotriYa

statului Si nu poate fi asimilat cu definilia totodate Paramilitari 9i

centrati pe stat a fascismului, dati de Michael Mann.

Numeroasele orgdnizalii care se revendicau

de la fascism inaintea credrii LANC (1919-1923)

Tentalia teleologicd este puternici in aceastd fazd de decantare,

cu riscul de a urma in mod artificial emergenfa stelei viitoruluiCdpitan Codreanu in detrimentul tuturor celorlalli - numeroqi -candidali gi ai organizaliilor lor. Prin urmare este indispensabil

si li se redea locul cuvenit divergilor actori, descriind diferenlele

structurale qi competitia intre personalitali gi grupuscule pinS la

inceputul clarificirii introduse prin crearea LANC in 1923, 9i mai

ales prin aripa ei tdndrd, condusi de Codreanu.inci din 1919, structurile in care se ilustreazd Codreanu se

disting prin efort de comunicare, ton direct, control inilial asuPra

evenimentelor de actualitate pentru a aluneca aPoi spre tematici

mai generale. Pentru a ne convinge ci prefascismul lui Codreanu

nu este o reconstruc\ie a posteriori, e suficient sd comparim primele

documente pe care le propune culegerea despre totalitarismul de

dreapta in Romdnia. Statutul organizaliei Fri{iei de Cruce - inaintede preluarea ei de Codreanu - regrupeazd un anumit numir de

elemente ideologice gi organizalionale in mod evident prefasciste,

cum ar fi scopul ,,educaliei nalionale gi morale a maselor largi ale

poporului" intr-un spirit de ,,armonie sociali", de ,,largh intindere

a cultului istoric, artei gi literaturii gi a congtinlei nalionale", de

40

eliminare a politicii de partid, de organizare a societalilor de sportgi de tir, ca gi a organizaliilor feminine gi de tineret, cu o conducere

centralizatiu.in altceva conste diferenta fundamentald dintre Frilia de Cru-

ce gi Garda Congtiinlei Nalionale, cireia Codreanu i s-a alituratpractic de la inceputurile ei. Prima furnizeazi un text cu tonalitatejuridic6, ingirdnd articole gi incheind cu semndturile celor trei co

pregedinli ai ei. Pe scurt, e un text programatic plicticos. Or, iatiprimele fraze din apelul Girzii Con$tiinfei Nalionale: ,,Fra.tilor, dupd

ani de groaznice lupte, iumea sdrbbtoregte Pacea intre neamuri. l. ..]

Dar iati cA din Resdrit se aud glasuri de ure care vddesc nizuinladugmanilor de a ne sfAgia prin invrijbire gi neinlelegeri intre noi"r5.

Urmarea acestui text mobilizator este ritmati de relansarea

apelului c{tre,,fra{ii meseriaqi gi muncitori", citre,,fralii soldali"qi citre ,,fra{ii lerani", contracard,nd astfel propaganda bol;eviciprin propriile sale mijloace populiste Ei unanimiste. Scopul expliciteste anunlul ci ,,in jurul nostru s a format o gardd nalionale care

vegheazd gi care va lupta': salvarea naliunii Printr-o singuri migcare

politici este astfel anunlatA. Semnatura nu este nominale, e o Iunglliste de organizalii corporative gi asociative care dddeau imPresia ce

reprezinti ansamblul societilii. in aceeagi zi, Garda publica articoh'rl

,,Scopul nostru", care desemna dugmanul in persoana striinilor care

propagar.r revolulia'6 in aceasti Moldovd care fusese ocupati de ar-

mata lariste aliatd, inclusiv in momentul dizolvdrii ei revolu!ionare,

antimilitariste 9i antimonarhice. Articolul atregea atenlia asupra

faptului ci societatea civild pe care se Presupunea ci o reprezenta

Garda, congtiente de pericole, hotirdse se cheme ,,in ajutor piturileintelectuale". Acest apel la salvatorul intelectual se inscrie in traditiatrezirii nalionale a secolului al XIX-lea. Or, lumea intelectuali dinMoldova acelei epoci insemna mai cu seami Universitatea, in sAnul

cireia profesorul antisemit Cuza avea o influen16 considerabili, in-

\currLti dl.. op. ' /1.. doc. nr. Lp. l8l 185.

Apel publicat in Conttiinla la Ia$i Pe 30 august 1919, Ibidem, doc nt.2,p. 186'18B.

,,Scopul nostru", publicatin Con;tiil1fd din 30 august 1919, Iridem, doc. nr. 3,

p. I89-190.

+,

deosebi asupra tdndrului Codreanu. Muncitorul Constantin Pancu,fondator al Partidului Socialist Na(ional Cregtin cu program popu-list relatiy de stanga, se didea astfel de la bun inceput deoparte infafa lui Codreanu. Dincolo de respingerea revolutiei bolgevice, Gardas-a raliat in mod natural antisemitismului lor, initial nuanlatrT, lafel ca toate treseturile care urmau se se accentueze rapid dupi ra-dical izarea luptei sociale ;i etnice.

Iatd cum igi descrie Codreanu intrarea in politicd, sub semnulurgenlei: ,,Cdnd m-am aruncat in cea dintAi lupti, n-am fecut-oin urma vreunui indemn din partea cuiva. Nici in urma vreuneiconsfetuiri, a vreunei hotirdri prealabile cu executarea cereia ag

fi fost eu insircinat [...] N-aq putea se definesc cum am intrat inlupti. Poate ca un om care, mergdnd pe stradi cu grijile, nevoile gi

gdndurile lui, surprins de focul care mistuiegte o casd, igi aruncihaina gi sare in ajutorul celor cupringi de fliciri."t8

Debutul lui Codreanu intr o organizalie politicd s-a efectuat decila Iagi, in 1919, intr-o atmosferi de agitalie revolulionare, in sanulGirzii Congtiinlei Nationale, apoi al Partidului Socialist NationalCregtin al lui Pancu, una din tresdturile acestuia fiind forla fizice de

care ficea uz in,,ciocnirile intre cele doui tabere, ciocniri inerente,sangeroase, erau aproape zilnice"re, care au durat pdni in primivaralui 1920. Aceasta nu inseamni neapdrat un raport automat de la cau-

zi la efect intre pericolul comunist gi nagterea fascismului romAnesc.

Aqa cum am remarcat fi in alte cazuri de victorie a acestui tip demiEcare, ea nu survine imediat dupe manifestarea unui pericol co-munist. Motivele sunt simple: categoriile socio-politice tradilionalesunt cele care delin pdrghiile puterii publice, care sunt in mesurise reaclioneze, qi nu formaliunile politice sau paramilitare recente,conduse de tineri necunosculi sau de transfugii cunosculi ai parti-delor tradilionale. in cel rnai bun caz, ele se pot incadra in rezistenlagenerali sau pot organiza grupuri locale de impact confidenlial,precum cel al liceenilor lui Codreanu in martie i919, in Moldova.

t? Ibidem, doc. . 4, p. 190-191.ts CodJeanr, Pefltru legionari, op. .it.,p.64.te Ibidem,p.16.

Aiuns in 19i9 ca tenar student in lagi, capitala moldavi, Codrea-

nu a regesit efervescenfa intrelinutd de proximitatea evenimentelor

din Rusia. Pe 9 februarie 1920 el a publicat un apel cdtre ,,muncitoriicare au trecut sub steagul cel rog al dugmanului"'0 pentru a-i face sd

se intoarci in leagdnul nafional, asimilAndu i pe evrei 9i comunis,ti,

pe un ton mobilizator cu nuanle apocaliptice. Ironia a ficut ca

studen-tii nalionaligti se se pronunle impotriva grevei studenlilor

basarabeni de stdnga in primdvara lui 1921. Or, mai pulin de doi ani

mai tArziu, prima fazi a mobilizirii prefasciste trebuia sd se incheie

cu o lungd grevi de un an inceputi in decembrie 1921, validAnd

adoptarea acestor metode de Protest de citre studenlii nalionaligti.

in perioada imediat urmitoare, violenlele au dus la exmatri-

cularea lui Codreanu din Universitate, in iunie 1921, dar C.uza a

continuat si-i atribuie diplome in sdnul Facultelii de Drept al cireidecan era. Prin urmare, importanla sancliunii a fost limitati, iar

violenlele au reinceput in anul urmetor, in contextul disculiilor dinjurul noii Constitulii, care acorda, intre altele, cetelenie evreilor.

Declanqatorul l-a constituit contestarea, de citre ziarele de stdnga, a

menlinerii lui Codreanu in Universitate, ceea ce a dus Ia incinerarea

oficiosului Partidului Nalional Jdrbnesc, Aurora' gila lrimiterea injudecatd a lui Codreanu pentru violenlele aferente verii 1922'zt O

a doua perioadd de acalmie de cateva luni a coresPuns cu apariliajurnalului Nalionalul la care colaborau Cuza qi Codreanu 9i cu o

cdl6torie a lui Codreanu la Berlin pentru un stagiu de studii' inrealitate pentru ,,a studia orgamzarea. acliunii antisemite de citrestudenlimea germani" gi austriaci". Aceasta i-a deschis calea cAtre

co-organizarea unei prime migcdri prefasciste romanegti.

Codreanu, ,,Un cuvant cAtre muncitorii romani care au trecut sub steagul cel

rog al duqmanului", Conttiin{a din 9 febrnatie 1920, Scurtu 9i al., oP. .if ' doc.

.5,p. 192 197.

Iridem, documentele t6 pene la 19 din 18 mai 1922,21 mai1922,15 rlunle 1922

$i I l].llie 1922, p. 250-252.

Rapoarte ale Siguranlei din 11 sePrembrie 1922, Ibidem, doc ^r.21,

p.253 254

$i din 7 Ei 17 noiembrie 1922,Ibiden, doc. rr.24 9i 25' p.256-257t ai,cl' doc.24,

p. 256.

Greva studenleascd antisemitd din 1922

;i crearea LANC (martie 1923)

Situa.tia din Romdnia l-a rechemat la scurtd vreme in tara. LaCluj, sub impulsul lui Ion Mo{a, influentat mai curand de AcliuneaFrancezd23, o miscare de protest impotriva prezentei studenlilorevrei a luat nastere la sfArgitul lui noiembrie 1922; guvernul gi

opozitia isi pasau responsabilitatea manipulirii ei qi a unei politici a

riului cel mai mare in contextul dezbaterii asupra Constitutiei. S aextins rapid la cele patru universitdJi ale lirii gi a constituit soclulactiunii omogene a tinerei generatii nalionaliste. intr-adevLr, Cuza a.

fdcut imediat apel la incetarea violen{elor2a, ceea ce nu i a impiedicatpe tineri sd continue. intreaga generalie veche cizuse de acord sd

dezamorseze aceasti miscare gi si evite aparilia unei opozitii tinere,radicale gi autonome, cdci discursul na{ionalist instituise gcoala ingeneral qi universitatea in special ca fier de lance al Rominiei noi.Inamovibilul ministru nalional liberal al Instructiei, ConstantinAngelescu, 9i-a exprimat clar nelinigtile cu ocazia dezbaterii inAdunare despre violenlele antisemite'zs. 9i dace mai era vreo urmdde lndoiali, Ion Mota qi a asumat ridicarea problemei intr un articoldin 22 decembrie, care inaugura migcarea studenleascd sustinandviolenla gi neascultarea civild prin exemplul lui Iisus care ii alungipe zarafi din templu: ,,Departe de a greqi, cerul e cu noil [...] Cauzanoastrd e asadar dreaptd gi sfdnti. Sfinte ne vor fi qi sacrificiile"':6.Tinira generalie se erija in unic gi radical justiliar social gi iqi arogadreptul de a transgresa legile in numele unei morale superioare,fondatd pe o transcendenti ale cirei norme le impunea singuri.Lupta sa mergea mult dincolo de revendicirile studenlegti de ordin

Florin Turcanu, ,,La originile Gnrzii de Fier, doui scrisori ale lui Ion Mola citreCharlesMaurras",inStudiapolitica,ReNistaRomdnAde$tiintdPoliticit,vol.,nr. 2, 2002, p. 539-54,1.

,,in jurul agiialiilor studenleqti din IaSi", Viitor l dir 10 decembrie 1922, inScurtu Ei al., op. cit., d,oc. nr. 29, p. 26)-262.Ibidem,p.289.,,Cauza noastri e juste in orclinea morali gi serveste progresul social", Dacianoud d,in 22 de.embtie 1922, Ibidem, d,oc- nr. 31, p.264-267.

socio-economic, care fuseserb de altfel in buni misuri satisfacute

de putere incd de la inceputul migcdrii - cu excePlia acelui numerus

clarsrs in universitAli.Lui Codreanu !a revenit misiunea de a furniza organizalia

destinate se primeasci acest dinamism. in ciuda afirma{iilor sale

ulterioare, care minimalizau importan!a cdletoriei in Germania

asupra concepliei sale desPre o migcare structuratd, documentele

relatand plecarea sa imbricaserd deja caracterul unei ,,cdlitoriide studiu" al organiza{iilor nalionaliste germane, in scopul unui

transfer de model organizalional. La intoarcerea sa, svasticile au

inflorit pentru a-i marca pe adeplii unei viitoare migceri nenescute

inci, dar gi pentru a strange fonduri menite si-i asigure autono-

mia: ,,De asemenea, se obserye ce mulli tineri din oraE poarti ca

ace de cravati insigne, semnul distinctiv al asociatiei antisemite.

Aceste insigne ar fi fost aduse de citre studentul Zelea Codreanu,

care in timpul cat a stat la Berlin, in contact cu studentii germani

nalionaliqti gi antisemili, a studiat organizarea lor, cu scopul de a

forma qi aici centre studen,tegti, dupd modelul de acolo. Insignele

se vAnd in scop de a spori fondul de propagandi antisemiti etc."'z7

Chiar inainte de crearea LANC, exista la Iaqi, in mediile universi-

tare, o Uniune Cregtine de Aparare Nafionali, cu imPortanla doctri-

nari mai mult decit organizalionalb; membrii acesteia, determinali

de Codreanu, sunt cei care au trecut la structurarea migcirii'z3.

Crearea LANC, duminice 4 martie 1923, s-a fecut in Mitropoliadin Iagi, dupi slujbn, 9i a purtat marca recrutirii sale in Principalprintre ,,subsemnalii profesori ;i studenli ai celor patru Universitbli

Iaqi, Bucuregti, CIuj, Cernduli"; dupi jurdmdntul fali de valorile

traditionale ale Bisericii qi regelui, a urmat cel fald de organizalie:

,,Jurim credinli drapelului Ligii Apnrnrii Na!ionale Creqtine cu

semnul svasticii care este simbolul strivechii noastre ddinuiri, a

Raport al Inspectoratului General de Potilie Si de Siguranla Chisineu din 20

[eb ]arle 7923,Ibidem, doc. nr. 36, p. 311. A se vedea 9i relatarea pe care o face

cu ocazia ir'Iterogatodului siu ce-a urmat proiectului de atentat din octombrie

1923 (doc. nr.72 din 3l octombrie 1923).

Nota Serviciului special de siguranlA din 5 mariie 1923, Ibidem' doc. nr. 38,

p.312-3I3.

{F=