Colegiul National ,,Ana Aslan’’

Specializarea: asistent medical de farmacie

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator: FARM.PRIMAR ORLEA MARIA

Sustinator: Carp Doinita

PROMOTIA 2009

1

Colegiul National " Ana Aslan "Specialitatea: asistent medical de farmacie

MEDICAMENTE IN ULCER GASTRIC SI DUODENAL

PROMOTIA 2009

2

MOTTO: „ Sanatatea seamana cu pacea.Te poti bucura de ea numai daca stii sa o aperi.” ION BORDEANU

3

Introducere

In cadrul medicatiei tubului digestiv medicamentele antiulceroase reprezinta grupul cel mai important atat prin numarul mare de produse farmaceutice cat si prin rata lor de prescriere si utilizare. Gastritele hiperacide, ulcerul gastric si mai ales cel duodenal sunt boli frecvent intalnite, la generarea acestor boli contribuind nu numai dezechilibrul intre factorii agresivi (acid clorhidric, pepsina) si factorii protectori ai mucoasei, ci si ingestia abuziva de substante iritante pentru mucoasa gastrica (bauturi alcoolice, cafea, medicamente antiinflamatoare, etc.) ca si factorii de stres. Studiul mai amanuntit al medicamentelor antiulceroase (proprietati fizico-chimice ale substantelor active, proprietati farmacocinetice, etc.) este util aistentului de farmacie atat pentru a da informatii cat mai complete pacientului (in limitele competentei), la eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala cat si pentru a putea decide – in anumite situatii si circumstante – asupra unor medicamente cu actiuni antiacida ce se pot elibera dim farmacie, la cererea pacientului.

4

CAPITOLUL I

NOTIUNI DESPRE ANATOMIA STOMACULUI

STOMACUL(ventriculus gaster) este segmentul cel mai lung al tubului digestiv.

ASEZARE:se afla in cavitatea abdominala,in partea stanga,sub diafragma,in loja gastrica(vezi figura nr.1) RAPORTURI:aflandu-se situat in regiunea supramezocolica, stomacul are in partea de sus, inainte si la dreapta, raporturi cu diafragma, ficatul si micul epiplon, la stanga cu splina, in jos cu colonul transvers, inainte cu peretele abdominal si inapoi cu pancreasul, rinichiul stang si splina. CONFIGURATIA EXTERNA:are forma literei ”J”,masurandcand este plin moderat 25cm.lungime,10cm.latime si 8cm.grosime.Capacitatea mijlocie atinge 1300ml.

STOMACUL-este un organ tubular in forma de „J” si reprezinta mai degraba o dilatatie a tubului digestiv,care se continua in partea de sus a esofagului, iar in partea de jos cu duodenul. Volumul lui este de cca. 30ml. la nou-nascut si creste pana la1.5-2ml. la varsta adulta.Este impartit in patru regiuni anatomice,care difera si ca structura microscopica (histilogica).

5

Regiunea fundului gastric este partea superioara a stomacului,care e in continuarea esofagului si care vine in contact cu diafragmul.Corpul stomacului este partea cea mai mare a stomacului.Anturul este reprezentat de portiunea orizontala,mai ingusta a stomacului.Canalul piloric este ultima si cea mai scurta regiune a stomacului,cea care face legatura cu duodenul si are in structura un muschi ingrosat care poarta denumirea de „sfincter piloric”, cu rolul de a permite evacuarea treptata in cantitati mici a stomacului.

6

CAPITOLUL II GENERALITATI PRIVIND ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Ulcerul este o afectiune ce apare pe mucoasa digestiva expusa contactului cu sucul gastric care contine acid clorhidric si pepsina.In stomacul normal se realizeaza un echilibru intre factorii ulcerogeni (acid clorhidric, pepsina, bila) si cei de protectie (mucus, troficitatea mucoasei influentata de circulatia sanguina la nivelul ei, aceasta conditionand secretia de mucus, producerea de bicarbonat la nivelul celulelor epiteliale si regenerarea celulara rapida) . Ulcerul apare cand este perturbat echilibrul mentionat prin cresterea factorilor agresivi (mai ales in ulcerul duodenal) si/sau prin diminuarea celor de protectie (mai ales gastric). In ulcerul gastric ar avea un rol si refluxul excesiv de secretie alcalina printr-o functionare neadecvata a pilorului. In ulcerul duodenal stomacul se goleste de doua ori mai repede decat la persoanele sanatoase. Au fost aduse argumente privind implicarea microorganismului Helicobacter pylori in patologia ulcerului.Germenul produce degradarea mucinei prin proteoliza. In ulcerul gastric ar interveni activarea brusca a anhidrazei carbonice cu

7

cresterea ionilor de hidrogen si depasirea capacitatii de transport si neutralizare intracelulara.

In patologia ulcerului pot interveni si factori de mediu (alimentatia nerationala,fumatul,stresul),factori genetici, psihici, alergeni, boli cronice.

8

CAPITOLUL III MEDICAMENTE ANTIULCEROASE

Tratamentul bolii ulceroase urmareste corectarea dezechilibrului dintre factorii agresivi si cei protectori ai mucoasei gastrice. Terapia ulcerului urmareste ca scop imediat inlaturarea durerii,grabirea cicatrizarii si prevenirea complicatiilor, iar ca scop indepartat, prevenirea recaderilor. Realizarea corecta a primelor doua obiective are repercursiuni asupra ultimelor. Trebuie subliniat faptul ca tratamentul nu este eficient in lipsa unui regim igienico-dietetic corect. Tinand seama de factorii care contribuie la aparitia ulcerului peptic, in mod logic exista doua categorii de mijloace terapeutice.

a) care reduc aciditatea gastrica si deci protejeaza mucoasa de factorii agresivi.

b) Care substituie sau stimuleaza mecanismele naturale de aparare ale mucoasei.

In cadrul acestor categorii se folosesc urmatoarele tipuri de medicamente:III.A Antiacide- reactioneaza chimic cu acidul clorhidric crescand ph-ul sucului gastric.III.B Inhibitoare ale activitatii secretorii acide a celulelor parietale din mucoasa gastrica prin interferarea controlului colinergic, histaminergenic, gastrinic si metabolic al acesteia, inhibitoare ale pompei protonice care impiedica trecerea acidului in canaliculul secretor al celulelor parietale.

9

III.C Protectoare ale mucoasei si stimulatoare ale regenerarii.III.D Alte medicamente utilizate in ulcerul gastric si duodenal.

- tranchilizante - antidepresive- beta-adrenolitice- spirulina

III.A ANTIACIDE Antiacidele reduc acidul clorhidric din cavitatea stomacului actionand local, direct, prin mecanism chimic (reactie de dublu schimb) sau fizic (absorbtie). Secundar cresterii valorii pH-lui la valori mai mari de 5 se produce o diminuare a activitatii proteolitice a pepsinei. Dupa proprietatea de solubilitate in apa si in acid clorhidric se impart in 3 grupe: 1. ALCALINIZANTE (Bicarbonat de sodiu, fosfat disodic, citrat de sodiu) solubile in apa si acid. Administrate in doze mai mari decat cele necesare pentru neutralizarea acidului din continutul gastric, produc o reactii alcaline a acestuia cu stimularea secundara a secretiei acide. Se absorb din tubul digestiv si modifica rezerva alcalina. 2. NEUTRALIZANTE (Carbonat de calciu, oxid, carbonat si trisilicat de magneziu, hidroxid si fosfat de aluminiu), insolubile in apa, dar solubile in acid. Administrate in exces nu modifica rezerva alcalina. 3. ABSORBANTE (Saruri de bismut, silicat de aluminiu si magneziu,bentonite) insolubile in apa si in acid. Au efect antiacid redus, actioneaza ca ”pansamente” ale mucoasei gastrice, formand un film protector la suprafata acesteia.

10

Dupa capacitatea de a se absorbi sau nu din tubul digestiv antiacidele se impart in doua grupe:1. SISTEMICE (alcalinizante)2. NESISTEMICE (neutralizante si absorbante). Dintre

nesistemice, carbonatul de calciu si derivatii de magneziu sunt partial sistemice.

Antiacidele sistemice (bicarbonatul de sodiu) se absorb din intestin putand fi cauza de alcaloza metabolica, atunci cand sunt administrate in doze mari. Alcaloza metabolica devine semnificativa clinic mai ales la bolnavii cu insuficienta renala. Antiacidele nesistemice formeaza in intestin saruri insolubile care nu se absorb; ele nu modifica echilibrul acido-bazic in organism. Antiacidele se administreaza obisnuit asociate intre ele sub forma de comprimate (orale sau pentru supt), pulberi sau suspensii. Unele preparate acide contin in plus saruri de bismut (protectoare pentru mucoasa) si beladona sau alte anticolinergice (care inhiba secretia si intarzie golirea stomacului). Administrarea antiacidelor se face tinand seama de influenta medicamentelor asupra secretiei si motilitatii gastrice. O schema rationala de tratament recomanda o prima doza la o ora dupa ingestia alimentelor cand efectul de tamponare al acestora diminueaza si secretia acida creste; o a doua doza se administreaza seara, la culcare. Se evita asocierea antiacidelor cu alte medicamente pentru a nu influenta absorbtia acestora. Antiacidele sunt indicate in gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, esofagita de reflux. Se administreaza pentru a calma temporar durerile epigastrice existente sau pentru a le preveni. Nu este dovedita grabirea cicatrizarii ulcerelor gastrice prin antiacide. In ulcerul duodenal grabirea vindecarii este conditionata de administrarea antiacidelor in doze si la intervale adecvate, pentru un efect tampon real. In afra de obtinerea unei capacitati tampon adecvate, la administrarea antiacidelor se tine

11

seama si de inlaturarea efectelor asupra tranzitului digestiv, asocierea derivatilor de aluminiu sau/si calciu (intarzie tranzitul) cu cei de magneziu (care grabesc tranzitul), fiind cea mai recomandata. Formulele frecvent folosite contin hidroxid de aluminiu si oxid de magneziu. Se pot asocia, cu beneficii variabile: celelalte antiacide, parasimpatolitice, pentru actiunea antispastica si inhibitoarele secretiei de acid clorhidric, intarziind, insa, golirea stomacului; dimeticona cu actiune protectoare a mucoasei si antiflatulenta; anestezice locale, pentru diminuarea durerilor iritative; acid alginic cu indicatie particulara in tratamentul refluxului gastroesofagian. Antiacidele sunt frecvent asociate cu antiinflamatoare (cortizonice si nesteroidiene) petru cresterea tolerantei gastrice.

1.COMPUSI DE ALUMINIU

HIDROXIDUL DE ALUMINIU-este un antiacid nesistemic cu actiune slaba si lenta.La beneficiul terapeutic poate contribui si capacitatea de legare a acizilor biliari din bila refulata, agresivi pentru mucoasa gastrica si esofagiana. Hidroxidul de aluminiu poate fi cauza de constipatie, ionii de aluminiu trivalenti inhiband motilitatea gastro-intestinala (in parte datorita actiunii astringente).

La folosirea hidroxidului de aluminiu trebuie avut in vedere ca acesta micsoreaza disponibilitatea pentru absorbtie a multor medicamente (tetraciclina,unele sulfamide,indometacin,clorpromazin,digoxina,propranolol s.a) iar administrarea acestora se face la distanta de priza de hidroxid de aluminiu.

12

Hidroxidul de aluminiu se foloseste ca gel in suspensie apoasa,cate 5-30 ml sau ca gel uscat,cate 0.5g odata. Produse farmaceutice : ALU-PHAR-suspensie de uz intern ce contine hidroxid de aluminiu ALUMINIU HYDROXIDE compr. 500mg.Se adminstreaza inaintea meselor principale.

2.COMPUSI DE MAGNEZIU

OXID DE MAGNEZIU (MAGNESIA USTA ),HIDROXID DE MAGNEZIU,CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU SI TRISILICAT DE MAGNEZIU

Oxidul de magneziu este o pulbere amorfa,alba, cu densitate mica, cu gust slab alcalin, insolubila in apa,solubila in acizi diluati.Fixeaza bioxidul de carbon din aer trecand in carbonat.

Carbonatul bazic de magneziu este o pulbere alba,usoara, fara gust,insolubila in apa,solubila in acizi diluati cu efervescenta.

Trisilicatul de magneziu este o pulbere alba, fara gust,usor higroscopica, insolubila in apa,solubila lent in acizi minerali diluati cu formarea sarurilor de magneziu corespunzatoare si a oxidului de siliciu coloidal. Dupa indigestie compusii de magneziu reactioneaza cu acidul clorhidric trecand in clorura de magneziu. O parte din magneziu ( 5-10 % ) se absoarbe si se elimina renal, alta parte este excretata prin fecale. In prezenta insuficientei renale, magneziul absorbit se poate acumula in cantitati toxice, provocand fenomene de deprimare centrala. Oxidul de magneziu sau magnesia usta formeaza in apa hidroxid de magneziu, actionand ca atare. Hidroxidul de magneziu este un antiacid cu actiune relativ rapida, intensa si de durata medie.

13

Carbonatul de magneziu si trisilicatul de magneziu au efect antiacid mai slab, mai lent si mai durabil. Ionii de magneziu au proprietati laxative; de aceea preparatele de magneziu se asociaza obisnuit cu antiacide constipante. Pentru oxidul de magneziu dozele utile sunt de 150 mg – 1 g ca antiacid si 2 – 5 g ca laxativ.

Produse famaceutice:

MILK OF MAGNESIA – comprimate cu 300 mg magnesium hidroxydum. Se administreaza la adulti 2 – 4 comprimate pe zi. Se recomanda sugerea lenta a comprimatelor. MILK OF MAGNESIA – suspensie pentru uz intern. Este indicat ca antiulceros, antiacid, laxativ pentru adulti si copii. TRISILICALM – comprimante continand trisilicat de magneziu 0,500 g. Este indicat in ulcer gastric si duodenal. Comprimatele se sug la o ora si la 3 ore dupa mese sau la nevoie. Dozele mari pot provoca diaree. Nu se administreaza concomitent cu digoxina si tetraciclina deoarece diminueaza absorbtia intestinala a acestora.

3.COMPUSI DE CALCIU

14

CARBONATUL DE CALCIU

Carbonatul de calciu este o sare foarte putin solubila in apa, are actiune antiacida predominant nesistemica relativ rapida, intensa si de durata medie. Calciul precipita in intestin, cu consecinte constipante. O mica parte se absoarbe – tratamentul prelungit cu doze mari ( peste 8 g/zi ) provoaca hipercalcemie cronica ce poate fi periculoasa in prezenta insuficientei renale; hipercalciuria favorizeaza formarea calculilor renali. Carbonatul de calciu se administreaza in doze de 1 – 2 g odata asociat de regula cu alte antiacide pentru a evita dozele prea mari si constipatia. Carbonatul de calciu scade efectele unor medicamnete – daca sunt administrate concomitent: atenolol, anticoagulante, clorpromazina, fier, acid nalidixic, fenilbutazona, peniciline, sulfamide, tetracicline, vitaminele A si C. Alcoolul si tutunul scad efectul antiacid al carbonatului de calciu. Produse farmaceutice: ANTACID – comprimate cu carbonat de calciu 500 mg.

4. COMBINATII CU COMPUSI DE ALUMINIU, CALCIU SI MAGNEZIU

Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita, folosind doze ale fiecarui component care sunt tolerate. Asocierea calciului cu magneziu determina inlaturarea

15

reciproca a efectelor opuse asupra tranzitului digestiv (calciul intarzie, magneziul accelereaza) ALMAGEL – suspensie Aluminiu hidroxidat gel, magneziu hidroxidat gel, sorbitol.

ALMAGEL – A – suspensie Contine in plus fata de ALMAGEL benzocaina (anestezic cu actiune locala) Se administreaza oral 1 – 2 lingurite de 4 ori pe zi eventual si 1 – 2 doze in timpul noptii. Copiii pana la 10 ani 1/3 din doza adultilor. ANDREWS ANTACID comprimate Carbonat de calciu 600mg, carbonat de magneziu 125mg. Comprimatele se sug sau se sparg in gura 1 – 2 comprimate la nevoie. Maxim 12 comprimate in 24 de ore. Nu se recomanda la copii. RENNIE comprimate masticabile Carbonat de calciu 680mg, carbonat de magneziu 80mg. ANTACIDIN – comprimate Aluminiu hidroxid gel 500mg Magneziu hidroxid 300mg ANTIGAST – comprimate masticabile Carbonat de calciu 0,68g Carbonat bazic de magneziu

DICARBOCALM – comprimate Carbonat de calciu 0,48g Carbonat de magneziu 0,011g. Trisilicat de magneziu 0,006g

16

Comprimatele se sug sau se sfarama, se iau cate 1-2 comprimate la 1 – 3 ore dupa mese. MAALOX HEART BURN RELIEF – suspensie si comprimate. Hidroxid de aluminiu Carbonat de magneziu Bicarbonat de potasiu Aroma de menta Se administreaza 1 – 2 comprimate sau linguri la aparitia durerilor sau la ½ ora dupa masa. Suspensia se agita inainte de intrebuintare. MAGEL – suspensie Hidroxid de aluminiu Hidroxid de magneziu MALUCOL – comprimate masticabile Hidroxid de aluminiu Hidroxid de magneziu MALUGEL – suspensie Hidroxid de aluminiu Hidroxid de magneziu Sorbitol MALUGEL B – contine in plus benocaina NOVALOX – comprimate masticabile si suspensie Aluminiu glicinat Oxid de magneziu SILICOLACT – comprimate Trisilacat de magneziu Hidroxid de aluminiu TALCID – comprimate masticabile su suspensie Contin alumino – magneziu hidrozi – carbonat hidratat, sare complexa insolubila in apa.

17

Se administreaza 1 – 2 comprimate sau 1 plic suspensie de 3 – 4 ori pe zi la 1 – 2 ore dupa mese, inainte de culcare sau la aparitia senzatiei dureroase. GELUSIL si GELUSIL LAC comprimate si suspensie. Contin silicat hidratat de aluminiu si magneziu.

5.ANTIACIDE CU BICARBONAT DE SODIU BICARBONATUL DE SODIU ( Hidrogenocarbonat de sodiu )

Este o sare alcalina solubila, este un antiacid sistemic cu actiune rapida, intensa si de scurta durata. Bicarbonatul de sodiu alcalinizeaza urina. Riscul alcalocei este semnificativ cand se administreaza indelung in doze mari. Prin continutul mare in sodiu, poate fi daunator la bolnavii cu insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala si insuficienta renala. Dozele obisnuite ca antiacid gastric sunt de 0,5 – 4g odata fara a depasi 16/zi (8g/zi la batrani). Se foloseste substanta singura sau asociata cu alte antiacide in formule magistrale. FR X prevede ”pulberea alcalina” sau ”pulberea pentru solutia Bourget” care contine bicarbonat de sodiu, fosfat de sodiu si sulfat de sodiu, in cantitati respective de 6,4 si 2g. Intreaga cantitate se dizolva intr-un litru de apa si se bea cate 150 – 20Og cu cel putin 1/2 ora inainte de masa. Are o actiune antiacida si slab coleretica, fiind utila pentru drenarea blanda a cailor biliare. Preparate industriale:

18

ULCEROTRAT – comprimate continand bicarbonat de sodiu, azotat bazic de bismut, carbonat bazic de magneziu, coaja de crusin, radacina de calam – prin ultimele doua componente avand actiune laxativa. Se administreaza 1 – 2 comprimate la o ora si la 3 ore dupa mese si la nevoie.

6. ANTIACIDE, ALTE COMBINATII SARURI DE BISMUT Se folosesc:a. carbonat bazic de bismut ( bismuthi subcaarbonas ) b. azotatul bazic de bismut ( bismuthi subnitras )

Sunt pulberi insolubile in apa, cu absorbtie redusa din tubul digestiv. Au actiune slab absorbanta si astringenta si efect protector mecanic asupra mucoasei digestive. Cu hidrogenul sulfurat din intestin formeaza sulfura de bismut neagra care coloreaza fecalele.

Sarurile de bismut se folosesc ca antiacide singure sau in asociere 0.3 – 1,2 – 2 g o data, iar ca pansamente 5 g de 2 ori pe zi, cu cel putin ½ ora inainte de masa, in suspensie apoasa extemporanee. Produse farmaceutice industriale: ULCEROTRAT. BENTONITELE Sunt silicati de aluminiu hidratati naturali. Au actiune antiacida slaba si sunt protectoare ale mucoasei gastrice.

19

GASTROBENT – contine bentonita coloidala, oxid de magneziu, carbonat de magneziu, sorbitol, glicocol, xilina ( anestezic local ). Se administreaza 3 – 4 linguri pe zi. ACIDUL ALGINIC – obtinut din alge, este un protector al mucoasei gastrice si absorbant. Produsul NICOLEN – granule; contine alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, trisilicat de magneziu.

7.ANTIACIDE CU ANTIFLATULENTE CARBOPHOS – comprimate. Contine carbune vegetal, carbonat de calciu, fosfat de calciu, arome naturale. Este indicat in tulburari dispeptice, meteorism abdominal, arsuri epigastrice. DI-GEL – comprimate masticabile si suspensie. Contine hidroxid de aluminiu, hidroxid de magenziu, carbonat de calciu, dimeticon, arome naturale. EXTRA MAALOX PLUS – comprimate si suspensie cu trei arome diferite. Contine hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu, dimeticon. EPICOGEL – suspensie – contine hidroxid de aluminiu,

hidroxid de magneziu, dimeticon. GASTRALGINE – comprimate masticabile. Contine dimeticon, hidroxid de aluminiu, aluminiu glicinat, magneziu trisilicat.

20

8. ANTIACIDE CU ANTISPASTICE Antispasticele pot fi utile in asociere cu antiacidele, contribuind la calmarea dureriloe epigastrice care au si o componenta spastica si la diminuarea modestea a secretiei de acid clorhidric. CALMOGASTRIN – comprimate. Contine hidroxid de aluminiu, extratct de Beladonna. WESHUNIN – comprimate. Contine carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu, oxid de magneziu, trisilicat de magneziu, extract de Beladonna, alte extracte din plante, clordiazepoxid.

III.B. INHIBITOARELE SECRETIEI GASTRICE ( ANTISECRETOARE ) Secretia gastrica acida poate fi inhibata medicamentos prin: 1. substante parasimpatolitice de felul atropinei care diminueaza controlul parasimpatic;2. blocantele H2 – histaminergice, de tipul ranitidinei, care impiedica actiunea excitosercretoare a histaminei; 3. substante antigastrinice ( proglumidul ) ;4. inhibitoare ale anhidrazei carbonice ( acetozolamida );5. inhibitoare ale pompei protonice ( omeprazol );

21

B.1. PARASIMPATOLITICELE Parasimpatoliticele sau anticolinergicele administrate in doze obisnuite, inhiba secretia de acid clorhidric cu 40 – 50 %. Diminueaza de asemenea tonusul si perisaltismul gastric. Cu intarzierea golirii stomacului si prelungirea efectului antiacidelor – asocierea cu antiacidele provoaca o usurare simptomatica, grabeste vindecarea ulcerului gastric si duodenal si scade in mica masura frecventa complicatiilor si a recurentilor. Dozele eficace provoaca frecvent efecte nedorite: uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, dificultate de a urina. Desi minore, acestea sunt deserori suparatoare si fac ca tratamentul de durata sa fie greu de acceptat. Glaucomul cinstituie o contraindicatie. Intarzierea golirii stomacului este dezavantajoasa la bolnavii cu obstacol piloric si la cei cu esofagita de reflux. ATROPINA – are efect antisecretor putin selectiv si de durata relativ scurta ( 3 -5 ore ). Reactiile adverse sunt frecvent suparatoare. Pot fi utilizate si preparate de Beladonna. BUTIL SCOPOLAMINA

- Scobutil - Scopantil

- Buscopan - UscosinEste antispastic ( mai ales asupra tubului digestiv ). Scade volumul si aciditatea sucului gastric, secretia salivara si pancreatica. PROPANTELINA – are actiune antisecretorie si antispastica. Este indicata in ulcer gastric si duodenal asociata cu antiacide.

22

PIRENZEPIN - Gastrozepin - Gastrizin

Este anticolinergic selectiv cu efect inhibitor al secretiei gastrice acide si de pepsina, indicat in ulcer gastro-duodenal, curativ si in tratament de intretinere. Dozele mari pot provoca reactii adverse atropinice – uscaciunea gurii, tulburari de vedere.

B.2. ANTIHISTAMINICELE H2

Antihistaminicele H2 blocheaza electiv receptorii H2 din mucoasa gastrica, implicati in secretia acidului clorhidric. Indicatia majora a antihistaminicelor H2 este ulcerul duodenal evidentiat endoscopic sau radiologic. Cicatrizarea se obtine in 60 – 90 % din cazuri in 4 - 6 saptamani. S-a recomandat si administrarea prelungita pentru evitarea recaderilor, folosind jumatatea din dozele curative. In ulcerul gastric antihistaminicele H2 mai pot fi administrate asociate pentru tratamente scurte cu antiinflamatoare nesteroidiene pentru a preveni actiunea ulcerigena a acestora. Reactiile adverse ale antihistaminicelor H2 sunt digestive ( fenomene dispeptice, pancreatita ), neuropsihice (cefalee, astenie, somnolenta, confuzie), cutanate (eruptii diverse), cardio-vasculare ( bradicardie, hipotensiune ), renale (nefrite). Prin scaderea aciditatii gastrice antihistaminicele H2 pot modifica absorbtia unor medicamente.

23

CIMETIDINA Este indicta numai in ulcere confirmate. In ulcerul duodenal, se obtine disparitia durerilor dupa cateva zile si cicatrizarea dupa 4 saptamani la 60-90% din bolnavi. In ulcerul gastric efectele sunt mai reduse. Intrucat substanta nu modifica „terenul ulceros”,nu se poate vorbi de o „vindecare”prin cimetidina, bolnavii prezentand recaderi in decurs de un an de la intreruperea tratamentului. Procentul recaderilor poate fi scazut prin administrarea unei singure doze zilnice de intretinere, de 400mg. mai multe saptamani. Cimetidena nu se administreaza in sarcina si nici in cancer gastric.

Produse farmaceutice industriale: ALTRAMET-comprimate filmate si fiole

CIMEDINE-comprimate si comprimate filmate CIMEHEXAL-comprimate filmate

CIMESAN –comprimate filmate CIMETIDIN –comprimate CIMETIDINA –comprimate CIMETIDINE-comprimate HISTODIL-comprimate TAGAMET-comprimate Cimetidina se administreaza in ulcer duodenal, 200mg de 3 ori pe zi, la mese si 400mg seara, la culcare sau 800mg intr-o singura priza, seara. Durata tratamentului este de 4 saptamini sau mai mult, functie de evolutie. Cimetidina se poate administra si intravenos, mai ales in hemoragii digestive.

24

RANITIDINA Este un antihistaminic H2 mai activ ca inhibitor al secretiei gastrice decat cimetidina. Se apreciaza ca produce mai putine reactii adverse. Ranitidina este indicata in : ulcer gastric, ulcer duodenal, prevenirea recaderilor in ulcer, esofagita de reflux, prevenirea hemoragiilor gastro-duodenale la bolnavi cu risc de ulcer de stress.Dupa 4 saptamani de tratament se obtin vindecari in 75-95% din cazurile de ulcer duodenal. Produse farmaceutice industriale: GERTOCALM- comprimate filmate LUMERAN –fiole MED RANITIDIN-comprimate NOVO-RANITIDINE-comprimate filmate RANIBERL- comprimate RANISAN- comprimate si fiole RANITIDIN –comprimate si comprimate filmate RANITIN- comprimate ULCORAN- capsule ULTIDIN – comprimate ZANTAC-comprimate filmate, comprimate efervescente, fiole In ulcer duodenal se administreaza 150mg de 2 ori pe zi la 12 ore interval, dupa mese. Se pot administra si 300mg intr-o singura priza, seara. In multe cazuri tratamentul dureaza 4 saptamani.

25

FAMOTIDINA Este mai activa decat cimetidina si efectele adverse sunt mai reduse decat cimetidina.

Produse farmaceutice industriale: FAMODAR – comprimate FAMODIN- comprimate FAMOGAST- comprimate si comprimate filmate FAMOSAN- comprimate FAMOTIDINA- comprimate filmate QUAMATEL- comprimate si pulbere pentru solutie injectabila ULCERAN- comprimate ULFAMID- comprimate In ulcer gastro-duodenal, se administreaza 40 mg seara sau 20 mg de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 4 – 6 – 8 saptamani.

NIZATIDINA Este un non antagonist al receptorilor histaminergici H2.Inhiba semnificativ secretia gastrica acida, reducand volumul secretor gastric si continutul in pepsina.Nizatidina, administrata fie in doza unica.( la culcare ) fie in doze fractionate ( dimineata si seara ) inhiba semnificativ secretia gastrica acida ducand la disparitita rapida a a durerii legate de ulcer. Prezentare farmaceutica

26

AXID- capsule si fiole Se administreaza in ulcerul duodenal, in ulcerul gastric benign, prevenirea recidivelor in ulcerul duodenal si in esofagia de reflux.

B.3. SUBSTANTE ANTIGASTRICE PROGUMIDA este un derivat de acid izoglutamic. Are proprietati antisecretorii si favorizeaza cicatrizarea ulcerului.Se administreaza oral si injectabil. ( Nu este prevazut in nomenclatorul de produse farmaceutice utilizate in tara noastra ).

B.4. INHIBITOARE ALE ANHIDRAZEI CARBONICE ACETAZOLAMIDA actioneaza ca inhibitor al carbonanhidrazei, enzima importanta pentru secretia ionilor de hidrogen de catre celulele parietale. Administrata la doze relativ mari, inhiba secretia gastrica. La bolnavii cu ulcer gastric si duodenal a fost semnalata disparitia durerii si grabirea vindecarii leziunii. In afara proprietatii antiulceroase, acetazolamina are efect diuretic slab, diminueaza presiunea intraoculara in glaucom, poate fi utila ca adjuvant in epilepsie ( in micul rau ), efecte atribuite de asemenea inhibarii carbonanhidrazei.

B.5. INHIBITOARELE POMPEI DE PROTONI Inhiba secretia gastrica in faza finala. Sunt antiulceroase de rezerva, indicate pentru ulcere rezistente la alte

27

medicamente. Sunt contraindicate in sarcina si in perioada de alaptare.

OMEPRAZOL Se acumuleaza in celulele parietale si la nivelul canaliculului secretor, inhiband H ( + ) , K ( + ) , ATP- aza, care funtioneaza ca pompa protonica. Efectul este specific si de lunga durata. Au fost semnalate rezultate terapeutice superioare in ulcerul gastric, unde grabeste vindecarea si previne recaderile. Se administreaza oral, o singura doza pe zi, 2 – 4 saptamani, in ulcer duodenal si maximum 8 saptamani in ulcer gastric. Doza este de 20 mg pe zi, in cazuri grave 40 mg pe zi. Ca reactii adverse: cefalee, greata, meteorism, eruptii cutanate, diaree sau constipatie. Preparate farmaceutice industriale: EPIRAZOLE – capsule 20 mg LOSEC – capsule de 10 si 20 mg, pulbere liofilizata inj. 40mg/ml OCID – capsule 20 mg ODASOL – capsule 20 mg OMERAN – capsule 20 mg OMEZ – capsule 20 mg ULTOP – capsule 20 mg HELICID – capsule 10 mg, 20 mg OMEPRAZOL – capsule 20 mg ORTANOL – capsule 10 mg, 20 mg, 40 mg RISEK – capsule 20 mg ULZOL – capsule 20 mg GLAVERAL – capsule 20 mg

28

PANTOPRAZOL Ca si omeprazolul, se administreaza oral o data pe zi (40mg), in ulcer gastric si duodenal. Durata tratamentului nu va depasi 8 saptamani. Produse farmaceutice industriale: CONTROLOC – comprimate 2Omg,40mg.

LANSOPRAZOL Are aceleasi indicatii terapeutice si reactii adverse ca si omeprazolul. Doza uzuala este de 30 mg o data pe zi. Produse farmaceutice industriale: LANZAP – capsule 30 mg LANZUL – capsule 30 mg LANOL – capsule 15 mg, 30 mg LASOPROL – capsule 30 mg LEVANT – capsule 15 mg, 30 mg LANSOPRAZOL – capsule 15 mg, 30 mg LANSOGASTROP – capsule 30 mg LANZOL – capsule 15 mg, 30 mg

ESOMEPRAZOL NEXIUM – comprimate 20 mg, 40mg

29

III. C. PROTECTOARE ALE MUCOASEI SI STIMULATOARE ALE REGENERARII

Mucoasa gastrica si duodenala pot fi protejate de agresiuni chimice si mecanice prin formarea unei pelicule protectoare sau prin stimularea secretiei de mucus protector.

C.1. SARURILE DE BISMUT Sarurile de bismut insolubile, administrate la ulcerosi, pot creste proportia vindecarilor in primele 4 – 6 saptamani de tratament. Efectul a fost atribuit formarii unei pelicule protectoare de proteinat de bismut, prin coagularea proteinelor la suprafata leziunii ulceroase. In plus, intervine probabil si proprietatea de a lega pepsina si o actiune antiacida slaba. Dozele mici ( 5 g o data ) au efect constipat, dozele mari ( 20g ) au efect laxativ. Scaunul capata o culoare neagra ( simuleaza melena ) prin sulfura de bismut formata in intestin. Bismutul este de obicei lipsit de toxicitate in dozele mici, obisnuite. Dozele mari, in anumite conditii chiar dozele obisnuite ( in prezenta sindroamelor oclusive si insuficiente renale) pot provoca un sindrom neurologic grav, cunoscut sub denumirea de encefalopatie mioclonica. Preparatele folosite obisnuit in ulcer sunt carbonatul bazic de bismut, fosfat de bismut si subnitratul de bismut administrate in doze de 5 g de 2 – 3 ori pe zi pe stomacul gol. Ultimul dintre preparate trebuie utilizat cu grija deoarece dozele mari pot provoca fenomene de intoxicatie cu nitriti, manifestate prin methemoglobinemie si colaps.

30

SUBCITRATUL DE BISMUT COLOIDAL Este mai eficace si mai bine suportat. In contactul cu acidul clorhidric din stomac se formeaza oxiclorura de bismut care protejeaza nisa ulceroasa si favorizeaza cicatrizarea. Este activ numai in prezenta nisei. Subcitratul de bismut poate fi asociat cu amoxacilina + metronizadol ( Helicocin ) pentru a imbunatati rata de eradicare a Helicobacter pylori. Se administreaza 240 mg de 2 ori pe zi, dimineata si seara sau 120 de mg de 4 ori pe zi cu jumatate de ora inainte de masa si la culcare. Tratamentul dureaza 4 saptamani prelungit cu maximum 4 saptamani la nevoie. In timpul tratamentului cu subcitrat de bismut se exclude laptele din alimentatie. De asemenea se exclud antiacidele cu jumatate de ora inainte sau dupa bismut. Produse farmaceutice industriale : CITRAT BAZIC DE BISMUT – drajeuri 120 mg DE – NOL – comprimate 120 mg

C.2. SUCRALFAT Complex al hidroxidului de aluminiu si esteri octasulfurici zaharozei. Este o pulbere alba, insolubila in apa, solubila in aicizi si alcani. In mediu acid formeaza un complex cu proteinele de la nivelul nisei ulceroase si realizeaza astfel un strat protector fata de actiunea acidului clorhidric, pepsinei si sarurilor biliare. Nu este antiacid.

31

Este indicat in ulcer gastric si duodenal in faza evolutiva, obtinandu-se in 4 – 6 saptamani cicatrizari la procente asemanatoare cu antihistaminicele H2. Ar fi mai eficace in ulcerul duodenal. Nu se admiknistreaza decat la bolnavii cu nisa ulceroasa. Nu se asociaza cu antiacide sau antihistaminice H2. Se administreaza oral 1 g de 4 ori pe zi cu jumatate de ora inainte de mese si la culcare.Comprimatele pot fi inghitite intregi cu apa, supte sau sub forma de suspensie in jumatate de pahar cu apa. Efectul advers cel mai frecvent este constipatia. Rareori greturi, hiposalivatie, urticarie. Produse farmaceutice industriale: ALUSULIM – comprimate 1 g GATROFAIT – comprimate 1 g SUCRALAN – comprimate 1 g SUCRAPHIL – comprimate 1 g VENTER – comprimate 1 g si granule suspendabile 1g/plic.

III.D. ALTE ALIMENTE UTILIZATE IL ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

D.1. HELICOCIN 1 comprimat filmat oval cu 750 mg amoxicilina 1 comprimat filmat rotund 500 mg metronidazol Ambele substante sunt active pe Helicobacter pylori.

32

Preparatul este indicat in gastrica cronica activa indusa de Helicobacter pylori, asociat cu antiulceroase ( antihistaminice H2, sucralfat, omeprazol ). Nu se recomanda asocierea cu substante ce reduc peristaltismul ( anticolinergice ). Se administreaza un comprimat de 3 ori pe zi, inainte de masa timp de 12 zile. Cele 2 comprimate trebuie luate una dupa cealalta. Tratamentul nu se repeta inainte de a verifica sensibilitatea bacteriei. Dintre antibiotice mai este activa pe Helicobacter pylori si claritomicina ( KLACID ).

D.2. MISOPROSTOL – prostaglandina Are actiune antisecretoare si citoprotectoare gastrica. Este indicat in ulcer gastric si duodenal evolutiv si in agresiunea gastro-duodenala a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Se administreaza oral 200 mg de 4 ori pe zi, 4 – 8 saptamani. Produse farmaceutice industriale : CYTOTEC – comprimate 200 mg

D.3. METIONINA Aminoacid esential indicat in ulcer duodenal. Se administreaza oral, 1 g de 3 ori pe zi. Produse farmaceutice industriale: ULCOSTOP – capsule 250 mg

D.4. PLANTE GALOV G – comprimate continand extracte de: tataneasa, galbenele, sunatoare, sovarf si ulei de fenicul. Preparatul este indicat ca adjuvant in gastrite, antispastic.

33

HIRAMNITAN – capsule continand ulei de catina si alfatocoferol acetat. Este indicat ca adjuvant in gastrite si ulcer digestiv. SPIRULINA – Spirulina platensis este o microalga albastra-verde. Contine: proteine, lipide, glucide, minerale, acizi nucleici, steroli, vitamine ( B12, A, E ). Se foloseste sub forma de comprimate, singura sau asociata. Indicatii: energizant, adjuvant in diabet, anemii, hepatita cronica, gastrite, pancreatite, glaucom. Administrata la bolnavii cu ulcer gastric si ulcer duodenal, spirulina a influentat putin durerea, nu a modificat secretia gastrica si a favorizat cicatrizarea mai putin decat alte antiulceroase moderne (cimetidina, ranitidina, subcitrat de bismut). Continutul ridicat in acizi nucleici poate determina cresterea uricemiei si aparitia litiazei renale. Aceste efect nefavorabil poate fi evitat prin ingestia zilnica a cel mult 1 g acizi nucleici ( 45 g spirulina ).

34

CAPITOLUL IVFORME FARMACEUTICE PREPARATE IN FARMACIE

INDICATE IN HIPERACIDITATE GASTRICA SI IN ULCER GASTRIC SI DUODENAL

Dintre formele farmaceutice realizate la receptura in farmacie, indicate in hperaciditate gastrica si ulcer gastric si duodenal, sunt pulberile compuse nedivizate, de uz intern. Ele contin: antiacide, protectoare ale mucoasei, antispastice, sedative, anestezice locale. Iata cateva exemple de formule magistrale:

1. Rp / Carbonat de calciu Azotat bazic de bismut aa 30,00 g Bicarbonat de sodiu 25,00 g Oxid de magneziu 10,00 g Clorhidrat de novocaina 0,75 g Extract de beladonna 0,15 g M.f pulv. D.S. intern 3 x 1 lingura pe zi dupa mese

Prepararea acestei pulberi se face triturand extractul de beladonna cu o mica cantitate de bicarbonat de sodiu; se omogenizeaza si se adauga restul de bicarbonat de sodiu.Se adauga apoi treptat bicarbonatul de calciu si azotatul bazic de bismut si la sfarsit oxidul de magneziu. Se trece prin sita VII si se omogenizeaza din nou la mojar.

35

Incorporarea ingredientelor prevazute in prescriptia de mai sus se face potrivit regulilor generale de la prepararea pulberilor ( in ordinea crescanda a cantitatilor si in ordinea descrescanda a densitatilor ).

Oxidul de magneziu fiind o pulbere usoara, foarte afanata, usor dispersabila, se incorporeaza la sfarsit in pulberea compusa. Pulberea compusa obtinuta se introduce intr-o cutie de carton sau material plastic corespunzatoare pe care se aplica eticheta cu modul de intrebuintare.

Pulberea compusa obtinuta are actiune antiacida calmanta si se utilizeaza ca pansament gastric.

2. Rp / Oxid de magneziu 25,00 g Bicarbonat de sodiu 20,00 g Carbonat de calciu 10,00 g Oleozahar de menta 5 gtt

M.f. pulv.

D. S. Intern, 3 lingurite pe zi

In prescriptia de mai sus este prevazut oleo zaharul de menta. Oleozaharurile sunt amestecuri de uleiuri volatile si zaharoza pulverizate ( sita VII ) in proportie de 1 picatura ulei eteric la 2 g zaharoza.

36

Se prepara initial oleozaharul de menta, triturand 5 picaturi de ulei de menta cu 10 g zahar. Separat se tritureaza si se amesteca bicarbonatul de sodiu cu carbonatul de calciu, se adauga oleozaharul de menta si la sfarsit oxidul de magneziu.

Pulberea obtinuta se introduce intr-o cutie ermetic inchisa, pentru evitarea volatirizarii uleiului eteric.

Se eticheteaza cu eticheta pentru uz intern si se mentioneaza modul de administrare.

Pulberea compusa obtinuta are actiune antiacida, antispasmotica si este indicata ca pansament gastric.

3. Rp / Extract de beladonna 0,15 g Fenobarbital 0,30 g Clorhidrat de papaverina 0,50 g Oxid de magneziu 15,00 g Hidrogenocarbonat de sodiu 25,00 g M.f. pulv. D.S. intern 3 x 1 lingurita pe zi dupa mese

37

Se tritureaza extractul de beladona cu o cantitate de bicarbonat de sodiu, se adauga apoi fenobarbitalul si papaverina, se omomgenizeaza si se aduce restul de bicarbonat de sodiu.

Se adauga apoi treptat oxidul de magneziu. Pulberea obtinuta se trece prin sita VII si se omogenizeaza din nou la mojar.

Se ambaleaza corespunzator si se aplica eticheta pentu uz intern specificandu-se modul de intrebuintare.

Are actiune antiacida, calmanta, antispastica.

38

BIBLIOGRAFIE

1. FARMACOTERAPIE PRACTICA – DUMITRU DOBRESCU ED.MEDICALA 1989

2. FARMACOLOGIE - VALENTIN STROESCUED.ALL 2001

3. AGENDA MEDICALA '98 - EDITURA MEDICALABUCURESTI 1998

4. PRODUSE FARMACEUTICE - DAN GEORGESCU ED.NATIONAL 2001

5. MEMOMED 2008 - ED.MINESANBUCURESTI 2003

6. TEHNICA FARMACEUTICA - IONESCU STOIAN ED.DIDACTICA SI PEDAGOGICA

BUCURESTI 1974

7. TEHNICA FARMACEUTICA - VICTOR STANESCU ED.MEDICALA 1983

39

CUPRINS

INTRODUCERE................................................4

CAPITOLUL I – NOTIUNI DESPRE ANATOMIA STOMACULUI.............................5CAPITOLUL II – GENERALITATI PRIVIND ULCERUL GASTRO – DUODENAL...................7CAPITOLUL III – MEDICAMENTE ANTIULCEROASE ...........................................9 III.A – ANTIACIDE.............................10 III.B – INHIBITOARELE SECRETIEI GASTRICE (ANTISECRETOARE)....................21 III.C – PROTECTOARE ALE MUCOASEI SI STIMULATOARE ALE REGENERARII ...........................................30 III.D – ALTE MEDICAMENTE UTILIZATE IN ULCERUL GASTRO – DUODENAL ..........................................32

CAPITOLUL IV – FORME FARMACEUTICE PREPARATE IN FARMACIE INDICATE IN HIPERACIDITATE GASTRICA SI IN ULCER GASTRO – DUODENAL...........35

BIBLIOGRAFIE................................................39

40