LA PREISTORIA. La... · 2014-01-13 · La preistoria se spartesc te doi trac de temp: l Paleolitich...
34
1 LA PREISTORIA I storics ge à dat inom PREISTORIA (che fossa “dant de la storia”) a chel lonch trat de temp che scomenza da canche l’om l’é su la Tera e l fenesc canche vegn enventà la scritura. Da aló scomenza la storia. 2 500 000 5 000 0 PALEOLITICH NEOLITICH PREISTORIA STORIA aparizion prumes nasciment di prumes documenc de Crist omegn scric La preistoria se spartesc te doi trac de temp: l Paleolitich (temp de la pera veia) e l Neolitich (temp de la pera neva). Via per l Paleolitich l’om à emparà a se fèr sù èrc col scaèr la pera. I BESEGNES DI PRUMES OMEGN Vèrda delvers l schem, dò rejona con ti compagnes, tinùltima scrif ite te la tabela. magnèr se parèr se corir, se sciudèr se mantegnir inton BESEGNES PALEOLITICH ANCHECONDÌ magnèr se parèr sostes naturèles se corir, se sciudèr se mantegnir inton erbes da medejina BESEGNES PRIMARIES
Transcript of LA PREISTORIA. La... · 2014-01-13 · La preistoria se spartesc te doi trac de temp: l Paleolitich...
1
LA PREISTORIA I storics ge à dat inom PREISTORIA (che fossa “dant de la storia”) a chel lonch trat de temp che scomenza da canche l’om l’é su la Tera e l fenesc canche vegn enventà la scritura. Da aló scomenza la storia.
2 500 000 5 000 0
PALEOLITICH NEOLITICH
PREISTORIA STORIA
aparizion prumes nasciment
di prumes documenc de Crist
omegn scric La preistoria se spartesc te doi trac de temp: l Paleolitich (temp de la pera veia) e l Neolitich (temp de la pera neva).
Via per l Paleolitich l’om à emparà a se fèr sù èrc col scaèr la pera.
I BESEGNES DI PRUMES OMEGN Vèrda delvers l schem, dò rejona con ti compagnes, tinùltima scrif ite te la tabela. magnèr se parèr se corir, se sciudèr se mantegnir inton
BESEGNES PALEOLITICH ANCHECONDÌ
magnèr
se parèr sostes naturèles
se corir, se sciudèr
se mantegnir inton erbes da medejina
BESEGNES PRIMARIES
2
L’HOMO HABILIS Acà presciapech 2 milions e mez de egn, te l’ Africa, se à sparpagnà l’Homo habilis, che fossa àbile, bon de fèr. L’aea l cervel più gran che chel de l’australopitech e l’era più gran. L se fajea sù i èrc smacan na
pera te l’autra: a chesta vida i sasc (de selesc) i se spachèa e i doventèa taenc da na man demò. Con chesta pères taentes, i chopper, l’Homo habilis l spizèa bachec, l taèa la cèrn de la besties per se la magnèr, l grazèa la pels per se parèr dal freit, l ciavèa tel teren per tor sù fruc e reijes. L’Homo habilis l’era raiser: no l’aea na cèsa, l se tramudèa de séghit per chierir da magnèr. L vivea te pìcoi gropes de jent e l se fajea entener a moc e con sons scempies.
L chopper l’é n sas scaà demò da na man.
L’Homo habilis no l’é più conscidrà ominide, ma om. L’é
bon de se pissèr e fèr sù èrc per la vita de duc i dis e l sà zeche
da ge passèr ai descendenc.
3
PROA: L’HOMO HABILIS
Respon con D (dret) o F (falà). 1. L’homo habilis l’é l prum ejempie de om. ___ 2. “Habilis” vel dir che l’era bon de ciacolèr. ___ 3. L’era ciarnivor. ___ 4. L’aea l cervel manco svilupà che chel de l’australopitech. ___ 5. L se fajea sù èrc smacan n toch de legn te l’auter. ___ 6. L chopper l’era na pera taenta. ___ 7. L chopper l’é n sas scaà da doi mans. ___
8. Coi chopper l spizèa bachec. ___ 9. Coi chopper l taèa la cèrn de la besties per la chejer. ___ 10. Coi chopper l grazèa la pels per se parèr dal freit. ___ 11. Coi chopper l ciavèa tel teren per semenèr. ___ 12. L’era raiser. ___ 13. L vivea te pìcoi baic de legn. ___ 14. L se tramudèa de séghit per cognoscer jent neva. ___ 15. Da sera ge saea bel stèr a rejonèr coi etres. ___ 16. L vivea da soul te n cougol. ___ 17. L se tramudèa canche l’era catif temp. ___ 18. L vivea te pìcoi gropes de jent. ___ 19. L se fajea entener soraldut a moc. ___ 20. L’aea vèlch cognoscenza. ___ Encoloresc col medemo color i doi toc de frasa per la meter adum coche carenea.
L’Homo habilis à vivù no l stèsc semper tel medemo post.
La selesc l’é te l’Africa acà 2 500 000 de egn
L chopper l’é per chierir da magnèr.
Raiser vel dir che na pera scaèda demò da na man.
L’Homo habilis l’era raiser n muie primitif.
So lengaz l’era na pera n muie dura.
4
L’HOMO ERECTUS
Acà n milion e mez de egn, te l’Africa e te desvalives lesc de l’Asia e de l’Europa, se à svilupà l’Homo erectus, dit coscì percheche l stajea su dret. L’homo erctus l’era più gran che so antenat, l’aea l cef più gran,
donca l cervel più svilupà, giames più longes e sveltes, brac più muscolousc e forc. Pian pian l’à miorà la tecnica per scaèr la selesc e l’é stat bon de fèr peres taentes da doi mans, la amigdales, èrc che vegnìa duré desche cortìe, asces e rasciadoes. Con chesta èrmes l podèa copèr besties ence più grosses, per chest l’é doventà n bon ciaciador. L vivea te gropes raiseres olache duc fajea sia pèrt: i omegn jìa a ciacia, la fémenes coèa bàgoles, fruc, reijes. L’Homo erectus l’era bon de comunichèr con n lengaz scempie, fat de moc, sons e pecia paroles.
La amigdala l’era n sas taent da duta doi la mans. So inom vel dir màndorla.
5
LA DESCORIDA DEL FECH Béleche segur i prumes omegn cognoscea l fech, percheche bendeché ciapèa fech vèlch toch de savana africhèna a cajon de saetes o de lava di vulchegn. Aboncont, tel scomenz, i aea tema de chest vèlch de
lumenous e da bolifes che someèa vif. L prum a “ciapèr” l fech l’é stat apontin l’Homo erectus: l tolea sù sturions roenc da fesc crepé fora adinfal e l viventèa la fiama con erbes seces e legna. Ajache no l’era amò bon de envièr via l fech, l vardèa de l mantegnir semper vif e de l parèr da la pievia. Più tèrt l’à emparà ence a tizèr. Da chel moment la vita di omegn primitives la é mudèda: i podea se chejer la cèrn per la magnèr più bona e la digerir miec, se sciudèr, tegnir dalonc la besties fieres e fèr lum ti cougoi tel scur de la net. Ai omegn primitives ge saea bel se binèr dintornvìa l fech per se parèr dai perìcoi e per se contèr i fac del dì, donca l fech ge à dat l met de svilupèr l lengaz e la cognoscenzes.
L’om à entenù che per empeèr l fech bastèa
smachèr doi toc de selesc un contra l’auter. La bolifes,
che ruèa sul muschie sech o su la fórfola, les produjea la
fiames. L podea empeèr l fech ence col sfreèr doi pìcoi bachec de legn dur e sut. L sfreament sciudèa i legnes che tachèa fech a fórfola e erba secia.
6
PROA: L’HOMO ERECTUS
Segna con X la paroles che se referesc a l’Homo erectus. � doipé � cortìe � asces � raiser � lengaz scempie � fech � chopper � ciaciador � fèr lum � Africa, Asia, Europa � ominide � amigdala Vèrda i dessegnes e scrif sotite la doi vides per tizèr.
......................................... ........................................
......................................... ........................................
......................................... ........................................
......................................... ........................................
......................................... ........................................
......................................... ........................................ Respon. Coluns éi pa stac i vantajes che à abù l’om primitif dò che l’à cognosciù l fech?
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
............................................................................................
7
PROA: L’HOMO ERECTUS
Fenesc de scriver ite duran chesta paroles:
Homo erectus fech ciacia ominide adatament regoeta tribù èrc foes lengaz
L’Homo erectus l’é na sort de ........................... che l’é ruà su la
Tera acà n milion e mez de egn a presciapech. Chest nosc antenat
l’à fat na vera revoluzion tecnologica; l’é stat apontin el a descorir e
durèr l ........................... e l ................................
Chesta sort de ominide se à sparpagnà te n muie de lesc de nosc
pianet, moscian na gran capazità de ..................................... a
l’ambient.
Chel che fèsc più marevea l’é che amò anchecondì, olache la
condizions ambientèles no à lascià ruèr l progress, l’é .................
primitives che vif desche l’......................................: i soravif co
la .......................... e la ........................... de fruc, i stèsc te
sostes fates de ............................ e rames, i se fèsc si
...................
Aboncont i à na gran
cognoscenza de
l’ambient e na gran
capazità de
soravivenza che nos,
omegn de
anchecondì, aon
perdù fora.
8
LA GLACIAZIONS E L’HOMO SAPIENS
Tel Paleolitich, acà presciapech 700 mile egn, l’é stat de gregn mudamenc climatics: dò trac de temp n muie ciauc ruèa trac de temp n muie freic, a chi che i storics ge à dit glaciazions. Chisc trac de temp freic i é stac cater: la giacia corìa la maor pèrt de la tera e no demò i monc ma ence valèdes e pianures. Per chest se à mudà ence la
vegetazion e la besties: gregn bosć se à mudà te praarìes seces e freides e schiapes de rens, mamut e bisonc se spostèa te duta l’Europa a chierir da magnèr.
Te chest ambient, acà presciapech 300 mile egn, se à svilupà na neva raza de om: l’Homo sapiens, l’om che sà.
9
L’OM DE NEANDERTHAL Na sort de Homo sapiens l’é stat l’Om de Neanderthal, che stajea te l’Europa endèna l’ùltima glaciazion. I ge à dat chest inom percheche i prumes resć fòssii i é stac troé tel ruf Neander, te la Germania. A cajon del tempram freit i omegn de Neanderthal no aea a la leta fruc e bòzoles, per chest i era doventé
ciarnivores béleche deldut. I omegn jìa a la ciacia duc ensema endèna che la fémenes lurèa fora la pels de la besties copèdes per fèr massarìes per se parèr dal freit. I vivea te pìcoi gropes de families che se tramudèa de séghit per ge corer dò a la besties. Per se parèr dal freit i stajea a sosta te cougoi, ma scialdi i se fajea sù ìtenes provisories con bores, canes, osc e pel de mamut. Co la selesc, i osc e i corgn de la besties i se fajea sù èrc semper miores desche pontes de frizes,
asces e pontarei. Ajache i vivea te gropes, chisc omegn à svilupà ence n bon lengaz.
10
I omegn de Neanderthal l’é stat i prumes
che sepolìa i morc: i pièa i corpes sun costei, desche se i dormissa, e i li metea te fosses o nices ciavèdes tel crep. Chisc comportamenc fèsc entener che i aea na inteligenza svilupèda. Amò anchecondì no se sà coche i omegn de Neanderthal i à fat a sparir.
Scrif ite.
Endèna la ................................, l tempram l’era .................... e l’Asia e l’Europa se à corì de ............................... . I bosć se à mudà te ............................. seces. Jìa stroz schiapes de ........................................................................ Te chest ambient rie l’é ruà adalèrch na neva raza de om: ............................................................................................ Vèrda la sfesses del cef e laora desche n paleontologh. Che peste entener?
11
LA BESTIES
N muie de besties del temp de la glaciazions les é mortes fora, donca no les é più. Met adum vigni descrizion de chesta besties con sie retrat.
La tigra dai dents a śabia l’era n felin lonch béleche 2 metres. L’aea i dents da
soteie n muie lonc. La era fiera e pericolousa.
L rinozeront lanous l’era
erbivor e l vivea te schiapes. L’era lonch 3
metres e l pesèa 2
tonelèdes. L’aea na pelicia fita e de gregn corgn sul
mus.
L mamut l’era erbivor. L’era lonch 4 metres e l
pesèa 5 tonelèdes. L’aea l corp corì da n muie de
peil e sul mus doi longia zanes dobièdes de avorie.
12
L’HOMO SAPIENS SAPIENS
Acà 100 mile egn, te l’Africa, l’é ruà adalèrch na raza neva de om: l’Homo sapiens sapiens, che vel dir che l sà n muie de robes. L’Homo sapiens sapiens se à sparpagnà pian pian te dut l mond e demò acà 35 mile egn l’é ruà te l’Europa.
L’aea na parbuda béleche medema a chela noscia, n cervel deldut svilupà e l rejonèa n lengaz chièr e complet. A l’Homo sapiens sapiens i ge disc ence Homo de Cro-Magnon, che l’é l post te la Franzia olache i à troà si resć fòssii. Duc i omegn che anchecondì vif su la Tera i fèsc pèrt de chesta raza. I omegn de Cro-Magnon i à durà sia inteligenza per sodesfèr semper de più si besegnes e enventèr de neves èrc miores e percacenc. Con l’os i à fat la voia per cojir la massarìes e l langhier per pesćèr; co la pera i à fat pontes de asces, lances per la ciacia e i bulins, èrc che ge
somea ai pontarei, per staonèr la pels de la besties. Dò i à enventà ence l’archet, na èrma straordenèra da ciacia che ge dajea l met de tirèr la frizes zenza cogner se arvejinèr massa a la besties. Ence l’om de Cro-Magnon sepolìa si morc con zerimonies de sepoltura.
13
Vèrda l dessegn e proa a l descriver a ousc ensema con ti
compagnes.
Vèrda polito i retrac e scrif ite coche l’Om de Cro-Magnon durèa chisc èrc.
L bulin servìa a ............................. .............................. .............................
L grazadoi servìa a ............................. .............................. .............................
La voia servìa a ............................. .............................. .............................
La lancia servìa a ............................. .............................. .............................
L langhier servìa a ............................. .............................. .............................
L lincin da pesćia servìa a ............................. .............................. .............................
14
NASC L’ÈRT L’Om de Cro-Magnon ne à lascià sui parees di cougoi pitures e grafic n muie bie. Chesta òperes moscia semper scenes de ciacia olache mamut, bisonc, cerves e autra besties vegnìa trapassé da lances o ciapé te teneta dai ciaciadores. Per depenjer, l’Om de Cro-Magnon l durèa colores naturèi che l se fajea con grumes de tera (per l chécen, l śal e l bianch), ciarbon (per l neigher), e calcar (per l bianch)
majené e empasté con èga o gras de bestia. Per depenjer l durèa i deic o zeche penìe fac sù con pei de besties. I grafic era fac col staonèr l crep con peres dures. Béleche de segur chisc depenc aea n segnificat magich: i cognea servir a garatèr la ciacia e a tegnir dalonc l perìcol de se fèr del mèl o esser copé. Vèrda polito l retrat sunsora de la pitures troèdes tel cougol de Lascaux (Franzia) fates presciapech acà 17 000 egn, dò rejona con ti compagnes proan a responer a ousc: Coluna besties cognósceste pa? Che èi pa durà, pèrto tia, i omegn a fèr chisc depenc? Perché arèi pa fat chesta pitura?
La paleta de n pitor de la Preistoria: penel de legn,
ciarbon e minerèi fregolé e mescedé a èga, bulins e cortìe per staonèr l crep.
La pitures troèdes ti cougoi de
l’Homo sapiens sapiens l’é la pruma fontènes visives de la storia de l’om.
15
VITA SOZIÈLA
L’Om de Cro-Magnon vivea te gropes metui adum da clan, gropes de families. Béleche de segur vigni grop aea n capo, che l’era stat cernù fora per sia esperienza e sia forza. La jent se spartìa i doeres per ge fèr front miec ai besegnes de la vita de duc i dis.
La fémenes vardèa via i fies e les jìa a coer sù bòzoles, fruc e reijes,
endèna che i omegn se cruzièa de la ciacia.
Chesta jent podea troèr alberch te cougoi
naturèi, a soreie e no massa dalonc da ruves,
olache i podea pesćèr co la mans o coi
langhieres fac de os. Per ge jir dò a la besties
i fajea de lonc viajes, coscita i se fajea sù
acampamenc de tendes o ìtenes de dasces te la
neva teres.
Da sera i se binèa dintornvìa l fech a rejonèr de ciacia. L besegn de endrezèr i doeres e de comunichèr sentimenc e esperienzes à
engaissà semper de più la comunicazions.
16
LA PERA SBECHÈDA
Scrif ite la paroles che mencia: metan dessema sia pruma letres vegnarà fora l’inom de la pera sbechèda de l’Homo erectus.
1. Sacotenc resć n muie emportanc i é stac troé tel continent
.............................................
2. N carateristich mamifer preistorich con de longia zanes, l’era l
.............................................
3. I omegn de Neanderthal l’é stat i prumes a sepolir i morc.
Chest fèsc entener che i aea na ............................ svilupèda.
4. Tel Paleolitich, acà presciapech 700 mile egn, l’é stat trac de
temp n muie ciauc e dò trac de temp n muie freic: la
.............................................
5. L’Homo erctus doura l fech per se ................................ da la
besties fieres.
6. I ominides l’é stat i più antiches .................................. de
l’om.
7. L’Homo erectus à la grasala loghèda più en ju de si antenac e di
etres mamiferes, chest ge à dat l met de svilupèr l ..................
8. L’Homo erectus l’era belebon ..................... e muscolous.
Met adum con colores desvalives vigni conquista preistorica con sia funzions.
Se sciudèr Fèr lum
FECH
Ciavèr Se entener
Cojinèr LENGAZ Se defener
Comunichèr Rejonèr
ÈRC DE PERA
Smizacolèr Taèr
17
OMEGN SAPIENC E N MUIE SAPIENC
Met adum con colores desvalives i toc de pensier per meter ensema la informazions su l’Homo sapiens.
A l’Homo sapiens che à vivù te l’Europa i ge dijea Om de Neanderthal
ma staif e fort.
L’era ponchie percheche l vivea te
gropes de jent.
L’à svilupà l lengaz a sepolir i morc.
L fajea lances e cortìe taenc
da l’inom de la val Neander, te la Germania, olache l’é stat troà si resć.
L’é stat l prum om per jir a ciacia de besties granes.
Fenesc de scriver l schem co la informazions su l’Homo sapiens
sapiens.
HOMO SAPIENS SAPIENS
L se à sparpagnà ................................................
........................
L’é vegnù adalèrch ....................................................
presciapech.
L stajea te ......... ................................................
........................
L’aea na parbuda ................................................
........................
L’era bon de fèr ................................................
........................
L depenjea ........ ................................................
........................
18
TRIS DEL PALEOLITICH
Che ne èl pa lascià sui parees di cougoi
l’Om de Cro-Magnon?
Chi él pa stat i prumes a sepolir i
morc?
Chi él pa stat a descorir l fech?
Tel Paleolitich, acà presciapech 700 mile
egn, l’é stat mudamenc climatics:
dò trac de temp n muie ciauc ruèa trac de temp n muie freic.
Co èi pa inom?
Perché pa l’Homo habilis no él più
conscidrà ominide, ma om?
Perché pa la jent de
Cro-Magnon se spartìa i doeres?
Colunes éles pa la besties del temp de la glaciazions che é mortes fora donca e
no les é più?
Perché pa l’archet, enventà da l’Homo sapiens sapiens, él
na èrma straordenèra da
ciacia?
Che él pa l chopper? E la amigdala?
Pitures e grafic n muie bie.
I omegn de Neanderthal
L’Homo erectus
Percheche l’é bon de se pissèr e fèr sù èrc per la vita de duc i
dis e l sà zeche da ge passèr ai
descendenc.
Per ge fèr front miec ai besegnes de la vita de duc i dis.
La tigra dai dents a śabia, l rinozeront lanous e l mamut.
Percheche l dajea l met de tirèr la frizes
zenza cogner se arvejinèr massa a la
besties.
L chopper l’é n sas scaà demò da na
man. La amigdala l’é n sas taent da duta doi la mans. So inom vel
dir màndorla.
19
L’EVOLUZION DE L’OM
HOMO HABILIS HOMO ERECTUS HOMO SAPIENS HOMO SAPIENS
SAPIENS
ÈRC E ÈRMES
L durèa peres dures scaèdes da na man, i ........................., per ...................... ...........................
Co la peres scaèdes l se fajea ............... ............................. ............................ ............................
L’era bon de se fèr con selesc, osc e corgn de animèl ............................ ............................
L se à pissà n’èrma fondamentèla per la ciacia, l’ ................ ma l se fajea ence ............................
SE PROCACÈR
LA MAGNADIVA
L se tramudèa per chierir ................... ............................. e ..........................
L’era n bon............. ma l binèa sù ence ............................ ............................
L jìa béleche semper a ......................... percheche per l freit ............................
L se spartìa i doeres: ........................ ............................ ............................
VITA
SOZIÈLA E USANZES
L’era raiser percheche .............
............................
.............................
............................
L’era amò .............. e l vivea te ............
............................
............................
...........................
L vivea te pìcoi gropes de families.
L’era ..................... L sepolìa ............... ............................
L vivea te .............. organisé e l ...........
i morc. L ne à lascià sui parees di cougoi ............ e .............
LENGAZ
L comunichèa ............................ ............................
L durèa n lengaz .............. con sons, ...........................
Ajache l vivea coi etres, l’aea svilupà n ............... lengaz.
L durèa n lengaz ............................ ............................
1
LA RÌSOLA
Encoloresc e rejona.
2
PROA Scrif sot l dessegn de che raza de om che se trata.
Ramapitech ............... .............. ............ .............. .............. .............. ............ .............. ............... Met adum vigni retrat co la raza de om che carenea.
Segna con X la responeta dreta. � La Preistoria l’é n trat de temp che l’é en esser amò anchecondì. � La Preistoria l’é l trat de temp che l’era dant che l’om rue
adalèrch su la Tera. � La Preistoria l’é l trat de temp che vegn dant de la storia.
HOMO HABILIS HOMO ERECTUS HOMO SAPIENS HOMO SAPIENS SAPIENS
3
PROA Scrif ite la informazions che mencia. I omegn del Paleolitich vivea de ....................., pesćia e regoeta
de .................... salvèresc. I era ............................. e i jìa a
sosta apede i crepes, ti ......................... o i se fajea sù
.............................................................. I à emparà a se fèr e
durèr èrc de ............................ scaèda. Dant i à emparà a durèr e
mantegnir l ......................., dò a l’empeèr. I se corìa con la
.................................. de la besties. Col jir del temp i à emparà a
se fèr èrc semper miores, baic e guants semper più gustégoi, a
sepolir si morc e a depenjer ....................................................
Met adum ogne cauja con so efet.
CAUJES EFEC
I omegn vivea de ciacia e regoeta di
fruc.
Gregn bosć se aea mudà te praarìes seces e freides.
L’era n muie freit. I omegn se aea sparpagnà
te duc i continenc.
Gropes de omegn jìa a ciacia ensema.
I omegn i era raiseres.
L livel di mères l’era manco fon.
I omegn aea svilupà l
lengaz.
Respon D (dret) o F (falà). Tel Paleolitich i omegn e la fémenes: ___ coltivèa i ciampes
___ i era raiseres ___ i se fajea èrc de selesc e osc de besties ___ i binèa sù bàgoles e fruc, i jìa a ciacia e a pesćia ___ i jìa a sosta te cougoi o i se fajea sù ìtenes sorides da desfèr ___ i stajea te gregn vilajes ___ i aea massarìes de lèna ___ i durèa l lat de la besties per fèr l formai
4
PROA: A CIACIA Met adum vigni dessegn con sia descrizion.
Dò che la era ruèda te teneta, la bestia vegnìa copèda con lances e peres.
I omegn ciavèa de gran bujes che i corìa con foes e rames: l’era la tenetes per i grosc mamut.
La bestia vegnìa strozeèda dal grop fin a l’acampament.
Dò aer troà la bestia, i la sprigolèa con versc, braies e fócoles e i la fajea jir envers la buja.
Fenesc.
Nesc antenac desfrutèa béleche duta la bestia che i aea ciapà. I durèa... la cèrn per ............................................................................. la pel per .............................................................................. i osc per ............................................................................... i corgn o la zanes per ...............................................................
5
PROA: TROA CHEL DE MASSA Te ogne grop de paroles del Paleolitich descancela la parola de massa e scrif sotite l perché.
1. Ciacia – agricoltura – pesćia – regoeta 2. Fruc naturèi – pesc – cèrn – lat 3. Cougoi – tendes – cèses – ìtenes 4. Frizes – voies – langhieres – śabies 5. Cadrìe – osc – pera – legn 6. Mamut – dinosaures – bisonc –cinghiai
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
Scrif n test sul temp de la pera veia duran chesta paroles:
pera – ciacia – regoeta – raiseres – fech èrc – cougoi – èrt – lengaz
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
6
PROA Encoloresc col medemo color per meter adum coche carenea.
EVOLUZION Prumes èrc de pera.
CHOPPER Peigher mudament di esseres vivenc.
CLAN Pera n muie dura.
PALEOLITICH Peres taentes a forma de màndorla.
SELESC Temp de la pera veia.
AMIGDALA Grop de families.
Scrif ite ti posć vec la paroles che te troes anter cheles scrites chiossot:
erectus fech mamut habilis om sepolir
delvers Neanderthal sbechèr chopper èrt
L’Homo ......................... l’é ruà adalèrch su la Tera presciapech
acà doi milions e mez de egn e l’é conscidrà l prum ver .................
L’era bon de sbechèr la pera per se fèr èrc grejes, che à inom
..........................
L’Homo .......................... l’é ruà su la Tera presciapech acà un
milion e mez de egn, l’à miorà la tecnica de ........................ la
selesc e l’à emparà a empeèr l ........................
A l’Homo sapiens ge vegn dit ence om de
...................................... L’é ruà su la Tera presciapech acà 300
mile egn, l jìa a la ciacia de grosc mamiferes, desche i
......................... e béleche de segur l’é stat l prum om a
................................ i morc.
L’Homo sapiens sapiens l’é ruà presciapech acà 100 mile egn. L
rejonèa ........................ e con el l’é nasciù l’ ......................
7
PROA: NESC ANTENAC PIÙ MODERGN
Encoloresc de pomaranc la cornijes che se referesc a l’Om de Neanderthal e de vert cheles che se referesc a l’Om de Cro-magnon.
La pruma pedies les é acà 40 000 egn.
So inom vegn cà dal lech te la Franzia olache l’é stat troà i prumes osc de chesta raza.
L’é l prum a sepolir i morc.
L’é l prum om a jir a ciacia en grop per ciapèr gran besties desche rens e mamut.
L’é staif e fort.
L dessegna sul crep.
L rua adalèrch presciapech acà 130 000 egn e l mor fora acà 35 000 egn.
Estra che la pera l laora ence l legn e i osc de la besties.
So inom vegn cà da la val de Neander te la Germania.
Sia parbuda la é béleche valiva a chela de l’om modern.
8
PROA: L’OM CIACIADOR
Scrif ite ti posć vec la paroles dretes che te troes anter cheles scrites chiossot:
cougoi – besties – pera – ciacia – pesćia – baic – paleolitich – sbechèa – se corir –archec e lances– lizies e taentes – nerves –
ciamorc e ors – selesc – raiseres
Per mile e mile egn l’om se à enjignà la magnadiva con la
....................., la .......................... e la regoeta de fruc, erbes e
reijes.
L jìa a ciacia con ........................................................ fates con
selesc guzèdes leèdes a bachec con ............................. de
besties.
L vivea te pìcoi gropes ................................., l se tramudèa per
ge jir dò a la ............................. Tel scomenz l jìa a sosta ti
.........................., dò l’à emparà a se fèr sù i
.............................. con rames, dasces e pel. La pel de la besties
servìa ence per ................................, l durèa soraldut pel de
.....................................................
A chest temp de la preistoria ge vegn dit temp de la
........................ percheche l’om durèa soraldut la pera per fèr
asces, cortìe, pontes de lances e de frizes.
Al trat de temp più dalonc ge vegn dit .......................................,
l’om ................................ la peres les smacian con n’autra trop
più dura: la ......................
Più tèrt con chesta l’om à emparà a spizèr miec la peres, les sfrean
anter de eles fin a les fèr ..........................................
9
LA VITA SENESTRA DEL TEMP DE LA PERA Lec l test e respon a la domanes.
Cotant vivéei pa i omegn del Paleolitich? .....................................
............................................................................................
Perché pa i morìa da spes? .......................................................
............................................................................................
Perché pa te chel temp la malatìes era n muie pericolouses?...........
............................................................................................
Coluns éi pa stat i efec de chel temp freit?...................................
............................................................................................
Vèrda l retrat e respon.
Che él pa raprejentà te
chest retrat?
....................................
....................................
Colun èrt él pa dessegnà?
....................................
De che materièl éreles pa la pontes de la frizes?
............................................................................................
De che materièl érei pa fac i archec?
............................................................................................
I storics, aldò de l’ejam di resć di omegn del Paleolitich, i é bogn de ne dèr n muie de informazions su la vita senestra de chisc nesc antenac. Podon donca saer che i omegn del Paleolitich vivea 30-40 egn e che da spes i morìa percheche i vegnìa taché da na bestia fiera, o zaché da n serpent o, enscinamai, per la puntura de un di tenc insec velenousc che vivea te chel temp. Nesc antenac no era bogn de se curèr e coscita i morìa per malatìes che scialdi vegnìa cà dal paz o dal pech magnèr. Amò apede, per
lonc trac de temp l tempram l’era n muie freit; per chest la piantes no crescea, la besties era semper de manco e i omegn padìa la fam.
10
PROA: DUC A LA CIACIA
Vèrda delvers i retrac: l’é na scena de ciacia, troèda su n parei de n cougol te la Spagna. Respon con X.
La besties del retrat l’é:
� besties salvères
� besties de cèsa
I ciaciadores i é:
� da soi
� en grop
I ciaciadores:
� i é dejarmé
� i doura èrmes
Colunes? .............................................
Apede l cerf masćio dai gregn corgn, cotanta fémines e pìcoi este
bon de veder? .........................................................................
La besties:
� les é cetes
� les se mef
Da che l’enténeste pa? ..............................................................
..............................................................................................
A to veder, perché pa i cerves córei envers i omegn?
� I cerves ge taca ai ciaciadores.
� I cerves vegn mané envers i ciaciadores da etres omegn che i li
sprìgola.
11
PROA
1. Che vélel pa dir “cronologìa”?
1. “Cronologìa” vel dir ...............................................................
2. Colun aveniment èi pa durà i storics per se orientèr su la linia del
temp?
2. I storics, per se orientèr su la linia del temp, i à tout desche pont
de referiment ..........................................................................
3. Che él pa n centené (sécol)? E n milené? E n quadrimester? E n
meis? E n an?
3. N centené .............................., n milené ..............................,
n quadrimester .............................., n meis .............................,
n an .......................................................................................
4. Che él pa la preistoria?
4. La preistoria l’é ....................................................................
..............................................................................................
5. Che él pa la storia?
5. La storia l’é .........................................................................
..............................................................................................
6. Coluns él pa i besegnes primères de l’om?
6. I besegnes primères de l’om l’é: .............................................
..............................................................................................
7. Olà él pa stat troà i resć umans più antiches? De chi érei pa?
7. I resć umans più antiches i é stac troé ...................................
e i era de ................................................................................
..............................................................................................
8. Via per la preistoria i omegn ge à metù n muion de temp a se
evolver. En órden de temp i prumes omegn de chi che aon sapia
12
l’é: l’Australopitech, l’Homo habilis, l’Homo erectus, l’Homo sapiens
e l’Homo sapiens sapiens.
Colunes él pa la carateristiches prinzipales de ogneun de chisc?
8. L’Australopitech troèa sosta ..................................................,
l magnèa ...............................................................................,
l’era bon de .............................................................................
L’Homo habilis troèa sosta ........................................................,
l magnèa ...............................................................................,
l’era bon de .............................................................................
..............................................................................................
L’Homo erectus troèa sosta ......................................................,
l magnèa ...............................................................................,
l’era bon de .............................................................................
..............................................................................................
L’Homo sapiens troèa sosta ......................................................,
l magnèa ...............................................................................,
l’era bon de .............................................................................
..............................................................................................
L’Homo sapiens sapiens troèa sosta ...........................................,
l magnèa ...............................................................................,
l’era bon de .............................................................................
..............................................................................................
9. Co vegnìel pa durà l fech?
9. L fech servìa per ..................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
13
PROA
1. Che vélel pa dir “Paleolitich”?
1. “Paleolitich” vel dir ...............................................................
2. Perché pa i omegn del Paleolitich érei raiseres?
2. I era raiseres percheche ........................................................
3. De che se cruzièei pa i omegn?
3. I omegn ..............................................................................
4. De che se cruzièeles pa la fémenes?
4. La fémenes ..........................................................................
5. Che magnèei pa?
5. I magnèa ............................................................................
..............................................................................................
6. Co se regolèei pa?
6. Si guanc ..............................................................................
..............................................................................................
7. Coluna pèrts de la besties vegnìel pa durà? Spiega.
7. ..........................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
8. Con che materièi se fajéel pa i èrc?
8. I èrc era fac de ...................................................................
9. Che se fajéei pa co la selesc?
9. Co la selesc i se fajea ...........................................................
..............................................................................................
10. Perché fajéel pa la pitures sul crep?
10. ........................................................................................
14
PROA A SUMÈR
Fenesc de scriver ite l schem.
OM DEL PALEOLITICH
Alimentazion
L magnèa ................ .............................. La descorida del fech à mudà l met de magnèr percheche
..............................
..............................
..............................
Èrc e materièi
L se fajea erc ..................... ........................................ ................................................................................
Abitazion
L stajea ............................. ...............................................................................
Guant
L tempram freit à obligà omegn e fémenes a .......................... ........................................... ...........................................
...........................................
Vita sozièla
L fajea pèrt de gropes organisé. I omegn ............................. .............................., la fémenes ............... ...............................
Tecnica de ciacia
L jìa a la ciacia ensema coi etres omegn coscita ................................. .................................................................. .................................
15
L TEMP DE LA PERA NEVA Scomenza n nef trat de temp: l Neolitich. Te chest trat de temp l’om à fat n muie de progresc emportanc.
2 500 000 10 000 5 000 0
PALEOLITICH NEOLITICH
PREISTORIA STORIA
aparizion prumes nasciment
di prumes documenc de Crist
omegn scric Acà presciapech 10.000 egn, a la fin de l’ùltima glaciazion, l clima te l’Europa l’é doventà più temprà e l’à fat deslebeèr la giaces e vegnir sù de gregn bosć e praarìes frutouses. Vèlch bestia, desche l mamut e l rinozeront lanous, i é morc fora, enveze etres, desche i rens e i bisonc, i se à tramudà più a nord. A so post se à sparpagnà n muie de neva razes de besties, più mesties e manco agressives: la feides, la ciaures, i bues, la
gialines, i cians , i musciac e i porcìe. Te la praarìes crescea piantes neves con semenzes magnadives, desche l’orc, l forment, l far. L clima più temprà à mudà n muie la vita di omegn: vèlch grop à seghità a ge jir dò a la pedies de la besties, etres se à adatà a viver te la praarìes e i é doventé stàboi, donca no più raiseres. A chest trat de temp ge vegn dit Neolitich, che fossa “temp de la pera neva”: l’om sbechèa la peres, dò l les sfreèa per les fèr lizies e l les durèa per se fèr sù neves èrc.
Respon con D (dret) o F (falà). Tel Neolitich: ___ se à sparpagnà neva razes de besties. ___ i omegn era raiseres. ___ l’é cresciù de neva piantes co la semenzes bones da magnèr.
lama de ascia
