Nr 9 (39) septembrie 2014

ISSN

185

7-44

24

R e v i s t ă d e e t N o g R a f i e f o l c l o R ş i c u lt u R ă c o N t e m p o R a N ă

Realităţi Culturale

pavel popa Ochiul boului mdash floarea clasică a toamnei1 Calendar cronologic 3 tatiana coroi Corespunde nivelul de cunoştinţe cu certificatul de absolvire 7

victor pletosu Valea Botnei icircn opera lui Ştefănucă şi icircn prezent 8

sergiu bulgari Casa muzeu bdquoLa bunicildquo s Tudora r Ştefan Vodă 11

larisa breancic Reveniţi acasă cu impresii frumoase 12 angela ursache Mateuţi mdash loc sfinţit de cacircntec 13 Claca 22

elena burlacu La izvorul osoiencilor 14

mariana cocieru O viaţă icircnchinată valorificării folclorului 15

nicolae băieşu Folcloristul G Dem Teodorescu 17

gheorghe guriuc bdquoCu dragoste de pămacircnt şi ţarăldquo 18

ion domenco Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scump 19

maria muchi natalia bazan bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianăldquo 20

ludmila samarin Răsuflarea istorică ne aminteşte de strămoşii noştri 21

lilia fulga Cacircntă de răsună lunca 24

nicolaie dobrogeanu Etnologul Andrei Hacircncu 25

victor ghilaş Program 27

Program oPeraţional Comun romacircnia-ucraina-republica moldova Secţia Cultură Hacircnceşti

Pro

iec

tul

un

itat

e icircn

div

ersi

tate

Sc

hIm

burI

de

Art

ă șI

meș

teșu

gu

rI t

rAd

IțIo

NA

le p

eNtr

u t

INer

et

Pavel Popa redactor-şef

dr Varvara Buzilă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

dr hab Victor Ghilaş AŞM

Claudia Şerşun Ministerul Culturii

Mariana Cocieru AŞM

Veta Ghimpu-Munteanu Teleradio-Moldova

Veronica Caraulan Direcţia Cultură mun Bălţi

Gheorghe Nicolaescu Cabinetul metodic al Ministerului Culturii

Tudor GrigoriţăSecţia Cultură Ialoveni

Cristian Şarban design tehnoredactare

Proiectul bdquoRealităţi CultuRaleldquonr 9(39) septembrie 2014

Adresa mun chişinău str Bucureşti 68 of 313 314Tel (+373 22) 20-25-53Mob (069) 39 24 98 (P Popa)Fax (+373 22) 20-25-55E-mail popapavel55gmailcom notografprimgmailcom Ed

itura

bdquoN

otog

raf P

rim

ldquo sr

l

Tipo

grafi

a F

EP

Gra

fem

a Li

bris

srl

Co

lE

Giu

l d

E r

Ed

AC

ţiE

Program oPeraţional Comun romacircnia-ucraina-republica moldova Secţia Cultură Hacircnceşti

Proiectul unitate icircn diversitate mdash schimburi de artă și meșteșuguri tradiționale Pentru tineret

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

1

Ξ pavel popaInstitutul de Filologie al AŞM

Ochiul bOului mdash floarea clasică a toamnei

conform tradiției as-trologice simbolurile lunii septembrie sunt

piatra de safir arborii salcia placircn-gătoare lămacirciul verde măslinul și florile zoreaua nu-mă-uita și ochiul boului Icircn continuare vom icircncerca să evidențiem unele simboluri și semnificații ale florii Ochiul boului

Nu este un secret că din cele mai străvechi timpuri popoarele orien-tale au inventat o limbă chiar și o scriere a florilor redescoperită astăzi icircn ideogramele chinezești și icircn iero-glifele egiptene Asemenea popoare-lor orientale și grecii antici știau să folosească florile icircn scopul unor mai bune semnalizări a sentimentelor pentru a parastisi cacirct mai concret informații sau mesaje importante Peste timp limbajul respectiv s-a cristalizat icircntr-un cod al florilor

Simbolurile lunii septembrie

care putea fi modificat de oamenii care icircl foloseau pentru a comunica conținuturi secrete Potrivit acestui cod floarea Ochiul Boului promova următorul mesaj bdquoNu sunt convins de fidelitatea tardquo ndash semnificație osci-latorie icircn funcție de context

Matricea florii Ochiul Boului ndash plantă anuală din familia Astera-ceae se trage din China și Japonia Icircn Europa și pe meleagurile noastre a fost cunoscută aproximativ cu 250 ani icircn urmă Tulpina florii respecti-ve poate fi icircnaltă sau pitică frunzele spatulate romboidale sau lanceola-te cu marginile adacircnc dințate flo-rile cu marginea colorată icircn diferite nuanțe de diverse forme icircntinse li-niare ovoide răsucite sau tubulare

O caracteristică a florii Ochiul Boului cunoscută și cu numele Aster poate fi următoarea bdquoPlantă erbacee

decorativă cultivată pentru florile ei colorate icircn tonuri de roz și violetrdquo [1 p 74] a cărui efect decorativ expri-mat prin florile de diverse dimen-siuni și culori contribuie la crearea unei atmosfere specifice persoanei grupului de oameni sau unui loc anu-mit casă grădină cacircmpie etc sim-bolizează frumusețea prospețimea fragilitatea dar și pasiunea icircn crea-rea unor ornamente a căror valoa-re afectivă și intelectuală constituie tendința de a satisface unele dorințe necesități psihice ale omului

Numele florii Aster este icircntacircl-nit icircn limbile romacircnă engleză es-toniană franceză galiciană latină neerlandeză poloneză suedeză cu proveniența din greaca antică ἀστήρ (astiacuter) avacircnd semnificația de stea Icircn tradiția romacircnească această floare mai este numită (regional) ndash steluță șa Ochiul BouluiAster este consi-derată floare sacră datorită faptului că era socotită drept floarea zeiței grecești Venus - numele roman al zeiței grecești Afrodita zeița dra-gostei frumuseții și fertilității

Numele florii respective este alcătuit din două cuvinte

mdash Ochi (ochiul) bdquosimbolul cunoașterii și un principiu creator I se atribuie forțe magice fiind aso-ciat cu soarele și cu luna cu lumina divină ltgt semnificația ochiului ca organ al cunoașterii supreme al luminii și al științei divine este pre-zentă și icircn simbolica și imagistica religiei creștine unde apare bdquoOchiul Domnuluirdquo icircncadrat icircntr-un tri-unghi (semnul Sf Treimi) sau aure-olat de raze solarerdquo [2 p 122]

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

2

mdash Bou (boului) bdquoAnimal sa-cru la multe popoare de agricultorirdquo bdquoAnimal plăcut lui Dumnezeurdquo cum icircl consideră romacircnii (Tipol Hașdeu 280) lt gt se asociază cu bunătatea blacircndețea calmul truda și Sacrifici-alrdquo [2 p 23]

Despre apariția florii respective povestesc și unele legende Se crede că atunci cacircnd Fecioara (Virgo) a scuturat deasupra lui praful stelelor a apărut pe pămacircnt această floare Constelația Virgo sau Fecioara este cea mai mare constelație pe cer și reprezintă echinocțiul de toamnă Reieșind din cele exprimate mai sus floarea Ochiul boului este una din florile clasice ale toamnei

Potrivit mitului despre zeița Asterea care a placircns din durerea su-fletească produsă de lipsa stelelor pe pămacircnt se zice că din lacrimile ei vărsate cu această ocazie au apărut florile Ochiul boului

Altă legendă povestește că flo-rile purpurii de Ochiul boului au ră-sărit pe pămacircnt icircn urma unei magii făcute de vrăjitoarea Medea icircn locul icircn care i se scursese sacircngele soțului ei Theseus fiul regelui Atenei - Ae-geus care a omoracirct Minotaurul (creatură legendară cu corp de taur și cap de om) dar s-a sinucis pentru că și-a uitat făgăduința ndash la icircntoarce-re să puie pe catarg pacircnzele albe icircn locul celor negre ancorate la plecare

Icircntr-un mit roman una din dri-adele păzitoare peste pajiști păduri și poiene - nimfa Belides era res-ponsabilă de nașterea florilor Pen-tru a scăpa de admirația nestăpacirc-nitului zeu Vertumnus (divinitatea livezilor) Belides s-a transformat icircn floarea Ochiul boului

Simbolistica florii Ochiul bo-ului promovează farmecul grația

răbdarea iubirea pentru varietate eleganța amintirea credința pute-rea și dragostea Chinezii o conside-ră simbol al fidelității

Icircn timpurile străvechi se credea că dacă arzi frunzele florii mirosul produs icircn urma acestui proces alun-gă spiritele dăunătoare și șerpii

Planta Ochiul boului are floarea icircn formă circulară semnificacircnd uni-versul simbol al echilibrului simbo-lurile soarelui cerului al spiritului eternei reicircntoarceri al ciclicității aerului spațiului expansiunii sem-nul absolutului și are menirea de a menţine coeziunea dintre suflet și corp Coroana florii ndash simbol al cer-cului este caracterizată ca bdquosimbolul perfecțiunii omogenității mișcării imuabile și eterne care nu are nici icircn-ceput nici sfacircrșit ltgt simbolul pă-macircntului Este și simbolul timpului al veșnicei reicircnceperi redate icircn plan iconografic prin imaginea șarpelui ce-și mușcă coada ltgt simbolul dragostei creștine icircn centru fiind Dumnezeu ltgt La majoritatea po-poarelor lumii cercului i se atribuie o putere magică de apărarerdquo [2 p 36]

Floarea Ochiul boului are calități ideale pentru ornamentarea grădinii și a aranjamentelor florale de interi-or este una din cele mai frumoase flori ale toamnei care icircnflorește icircn perioada iulie-septembrie Datorită gamei ei de culori albastru roz roșu galben alb violet Ochiul boului este mult apreciata și iubită Culorile ei constituie punctul de atracție al plan-tei respective purtacircnd semnificații corespunzătoare

mdash alb reflectă curățenia nevinovăția și puritatea

mdash albastru exprimă seri-ozitatea răceala uneori suferința

mdash roz este simbolul prieteni-ei al tinereții

mdash galben reprezintă simbo-lul fericirii splendorii și măreției icircn versiunea mo-dernă mdash gelozia

mdash roșu semnifică pasiunea libertatea puterea dragos-tea aprinsă seriozitatea și icircndemacircnarea

mdash roșu-deschis mdash voința independența

mdash violet icircntruchipează cu-loarea regilor pasiunea romantismul și emoțiilor sugerează luxul bogăția și sofisticarea creează o at-mosfera artistică semnifi-că ceremonialul misterul icircnțelepciunea iluminarea (spirituala) nobilitatea spiritualitatea creativita-tea macircndria etc

Ochiul boului este planta cu o importanță valoroasă icircn fitotera-pie (phyton = planta + therapea = tratament) - știință străveche care folosește plantele medicinale icircn sco-pul vindecării Planta se mai numeș-te și Calistephus Compositae acest nume vine de la cuvintele grecești bdquocea mai frumoasărdquo și bdquocununărdquo pentru că are flori foarte frumoase Cel mai important efect terapeutic icircl au florile de culoare violet

Icircn medicina tradiţională se fo-losește pentru tratarea durerilor de cap și a insuficienţei cardiace pre-venirea oprirea hemoragiei uterine postnatale icircmpotriva răcelii pro-blemelor dermatologice oftalmolo-gice este un excelent tonic pentru femei fiind icircntrebuinţat contra du-rerilor menstruale Mai este util icircn tulburările digestive colici și gaze

bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 19992 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Culturale

Editura bdquoAMARCORDrdquo Timișoara 1994

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

3

Cal enda r Cr ono l og i cRubrică icircngrijită de Pavel PoPa

1 SEPTEMBRIE

1874 Nicolae Donici s-a născut la 113 septembrie 1874 Petricani Chișinău - d 1956 Nisa astronom romacircn ori-ginar din Basarabia A absolvit liceul Richelieru (1893) și Universitatea din

Odesa După absolvire (1897) pleacă la Sankt Pe-tersburg Icircn iunie 1936 conduce expediția romacircnă pentru studiul eclipsei totale de Soare din Tur-cia Din 1944 a locuit icircn Franța A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922) al societăților astronomice din Rusia (pacircnă la 1917) Germania și Franța membru al comitetului astro-nomic romacircn membru de onoare al Academiei Romacircne (1922 - 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra Portugalia Autor a peste 77 de publicații științifice Conacul său din Dubăsarii Vechi Criuleni se păs-trează și astăzi

1951 Nadejda cepraga s-a născut la 1 septembrie 1951 icircn s Răspopeni Şoldănești Studiază la Şcoala medie de muzică bdquoŞt Neagardquo (1971-1975) la Institutul de Arte bdquoG Musicescu

(1975-1982) Icircn anii 1973-1983 lucrează solistă icircn Orchestra Radioteleviziunii din Chișinău Premii la Festivalul bdquoPrietenia popoarelor (Paris 1972) la Concursul international al cacircntecului popular (Berlin 1973) Concursul tinerilor interpreţi (Ial-ta 1975) la Festivalul XI mondial al tineretului și studenţilor (Havana 1978) la Concursul de mu-zică ușoară bdquoTurnurile Vilniusului (1974) Artistă Emerită (1979) Artistă a Poporului (1988) 1999 - bdquoArtistă Emerită a Rusieirdquo 2003 - ordinul bdquoCrucea de Aurrdquo a Rusiei Icircn 2008 este decorată cu Ordinul bdquoEcaterina cea Marerdquo de gradul I

1957 S-a născut dl Gheorghe Guriuc șeful Secției de Cultură a raionului Orhei

1958 S-a născut dna Emilia Garbuz șefa Secției de Cul-tură a raionului Racircșcani

3 SEPTEMBRIE

1928 ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 s Horodiște Soroca scriitor Icircn 1945 absolvă cursurile de tractorist școala de silvicultură și Cursurile su-perioare (Institutul de Literatură bdquoM

Capsardquo) al US URSS Din 1960 pleacă la Moscova Publică primele povestiri la icircnceputul anilor 50 Volumele bdquoFrunze de dorrdquo bdquoBalade din cacircmpierdquo bdquoUltima lună de toamnărdquo bdquoPovara bunătății noas-trerdquo bdquoClopotnițardquo bdquoHorodișterdquo bdquoIcircntoarcerea țăracircnii icircn pămacircntrdquo bdquoBiserica albardquo bdquoToiagul păstorieirdquo șa A fost decorat cu titlul de Scriitor al Poporului Premiul de Stat al RSSM (1967) Membru de onoa-re al Academiei Romacircne al Academiei de Ştiințe a Moldovei La 26 august 2008 - Premiul de Stat și titlul bdquoLaureat al Premiului de Statrdquo

1942 Mihai cimpoi s-a născut la 3 septem-brie 1942 icircn s Larga A absolvit școala icircn satul natal Universitatea de Stat (1960-1965) A activat redactor la re-vista bdquoNistrurdquo Consultant la Uniunea

Scriitorilor Redactor la Editurile bdquoCartea Moldo-veneascărdquo și bdquoLiteratura Artisticărdquo Secretar literar la Teatrul Național și la Teatrul Poetic bdquoA Matee-vici Icircn 1987 - secretar al Comitetului de condu-cere al Uniunii Scriitorilor (1987) Președinte al US (1991-2010) Membru de onoare al Academiei Romacircne (1991) al Academiei de Ştiințe a Moldo-vei (1992) al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și al Organizației Mondiale a Scriitorilor PEN

4 SEPTEMBRIE

1881 George bacovia s-a născut la 417 sep-tembrie 1881 Bacău scriitor Icircnvață la Şcoala Militară din Iași (1900) Com-pune poezia bdquoPlumbrdquo (1902) Absolvă liceul din Bacău icircn 1903 Colaborează

la revista bdquoArtardquo de la Iași Icircn 1915 editează la Bacău revista bdquoOrizonturi noirdquo Icircn 1916 devine copist la Mi-nisterul Instrucţiunii Icircn iulie apare volumul bdquoPlumbrdquo Icircn perioada 1917-1919 e funcţionar icircn București Icircn

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Pavel Popa redactor-şef

dr Varvara Buzilă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală

dr hab Victor Ghilaş AŞM

Claudia Şerşun Ministerul Culturii

Mariana Cocieru AŞM

Veta Ghimpu-Munteanu Teleradio-Moldova

Veronica Caraulan Direcţia Cultură mun Bălţi

Gheorghe Nicolaescu Cabinetul metodic al Ministerului Culturii

Tudor GrigoriţăSecţia Cultură Ialoveni

Cristian Şarban design tehnoredactare

Proiectul bdquoRealităţi CultuRaleldquonr 9(39) septembrie 2014

Adresa mun chişinău str Bucureşti 68 of 313 314Tel (+373 22) 20-25-53Mob (069) 39 24 98 (P Popa)Fax (+373 22) 20-25-55E-mail popapavel55gmailcom notografprimgmailcom Ed

itura

bdquoN

otog

raf P

rim

ldquo sr

l

Tipo

grafi

a F

EP

Gra

fem

a Li

bris

srl

Co

lE

Giu

l d

E r

Ed

AC

ţiE

Program oPeraţional Comun romacircnia-ucraina-republica moldova Secţia Cultură Hacircnceşti

Proiectul unitate icircn diversitate mdash schimburi de artă și meșteșuguri tradiționale Pentru tineret

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

1

Ξ pavel popaInstitutul de Filologie al AŞM

Ochiul bOului mdash floarea clasică a toamnei

conform tradiției as-trologice simbolurile lunii septembrie sunt

piatra de safir arborii salcia placircn-gătoare lămacirciul verde măslinul și florile zoreaua nu-mă-uita și ochiul boului Icircn continuare vom icircncerca să evidențiem unele simboluri și semnificații ale florii Ochiul boului

Nu este un secret că din cele mai străvechi timpuri popoarele orien-tale au inventat o limbă chiar și o scriere a florilor redescoperită astăzi icircn ideogramele chinezești și icircn iero-glifele egiptene Asemenea popoare-lor orientale și grecii antici știau să folosească florile icircn scopul unor mai bune semnalizări a sentimentelor pentru a parastisi cacirct mai concret informații sau mesaje importante Peste timp limbajul respectiv s-a cristalizat icircntr-un cod al florilor

Simbolurile lunii septembrie

care putea fi modificat de oamenii care icircl foloseau pentru a comunica conținuturi secrete Potrivit acestui cod floarea Ochiul Boului promova următorul mesaj bdquoNu sunt convins de fidelitatea tardquo ndash semnificație osci-latorie icircn funcție de context

Matricea florii Ochiul Boului ndash plantă anuală din familia Astera-ceae se trage din China și Japonia Icircn Europa și pe meleagurile noastre a fost cunoscută aproximativ cu 250 ani icircn urmă Tulpina florii respecti-ve poate fi icircnaltă sau pitică frunzele spatulate romboidale sau lanceola-te cu marginile adacircnc dințate flo-rile cu marginea colorată icircn diferite nuanțe de diverse forme icircntinse li-niare ovoide răsucite sau tubulare

O caracteristică a florii Ochiul Boului cunoscută și cu numele Aster poate fi următoarea bdquoPlantă erbacee

decorativă cultivată pentru florile ei colorate icircn tonuri de roz și violetrdquo [1 p 74] a cărui efect decorativ expri-mat prin florile de diverse dimen-siuni și culori contribuie la crearea unei atmosfere specifice persoanei grupului de oameni sau unui loc anu-mit casă grădină cacircmpie etc sim-bolizează frumusețea prospețimea fragilitatea dar și pasiunea icircn crea-rea unor ornamente a căror valoa-re afectivă și intelectuală constituie tendința de a satisface unele dorințe necesități psihice ale omului

Numele florii Aster este icircntacircl-nit icircn limbile romacircnă engleză es-toniană franceză galiciană latină neerlandeză poloneză suedeză cu proveniența din greaca antică ἀστήρ (astiacuter) avacircnd semnificația de stea Icircn tradiția romacircnească această floare mai este numită (regional) ndash steluță șa Ochiul BouluiAster este consi-derată floare sacră datorită faptului că era socotită drept floarea zeiței grecești Venus - numele roman al zeiței grecești Afrodita zeița dra-gostei frumuseții și fertilității

Numele florii respective este alcătuit din două cuvinte

mdash Ochi (ochiul) bdquosimbolul cunoașterii și un principiu creator I se atribuie forțe magice fiind aso-ciat cu soarele și cu luna cu lumina divină ltgt semnificația ochiului ca organ al cunoașterii supreme al luminii și al științei divine este pre-zentă și icircn simbolica și imagistica religiei creștine unde apare bdquoOchiul Domnuluirdquo icircncadrat icircntr-un tri-unghi (semnul Sf Treimi) sau aure-olat de raze solarerdquo [2 p 122]

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

2

mdash Bou (boului) bdquoAnimal sa-cru la multe popoare de agricultorirdquo bdquoAnimal plăcut lui Dumnezeurdquo cum icircl consideră romacircnii (Tipol Hașdeu 280) lt gt se asociază cu bunătatea blacircndețea calmul truda și Sacrifici-alrdquo [2 p 23]

Despre apariția florii respective povestesc și unele legende Se crede că atunci cacircnd Fecioara (Virgo) a scuturat deasupra lui praful stelelor a apărut pe pămacircnt această floare Constelația Virgo sau Fecioara este cea mai mare constelație pe cer și reprezintă echinocțiul de toamnă Reieșind din cele exprimate mai sus floarea Ochiul boului este una din florile clasice ale toamnei

Potrivit mitului despre zeița Asterea care a placircns din durerea su-fletească produsă de lipsa stelelor pe pămacircnt se zice că din lacrimile ei vărsate cu această ocazie au apărut florile Ochiul boului

Altă legendă povestește că flo-rile purpurii de Ochiul boului au ră-sărit pe pămacircnt icircn urma unei magii făcute de vrăjitoarea Medea icircn locul icircn care i se scursese sacircngele soțului ei Theseus fiul regelui Atenei - Ae-geus care a omoracirct Minotaurul (creatură legendară cu corp de taur și cap de om) dar s-a sinucis pentru că și-a uitat făgăduința ndash la icircntoarce-re să puie pe catarg pacircnzele albe icircn locul celor negre ancorate la plecare

Icircntr-un mit roman una din dri-adele păzitoare peste pajiști păduri și poiene - nimfa Belides era res-ponsabilă de nașterea florilor Pen-tru a scăpa de admirația nestăpacirc-nitului zeu Vertumnus (divinitatea livezilor) Belides s-a transformat icircn floarea Ochiul boului

Simbolistica florii Ochiul bo-ului promovează farmecul grația

răbdarea iubirea pentru varietate eleganța amintirea credința pute-rea și dragostea Chinezii o conside-ră simbol al fidelității

Icircn timpurile străvechi se credea că dacă arzi frunzele florii mirosul produs icircn urma acestui proces alun-gă spiritele dăunătoare și șerpii

Planta Ochiul boului are floarea icircn formă circulară semnificacircnd uni-versul simbol al echilibrului simbo-lurile soarelui cerului al spiritului eternei reicircntoarceri al ciclicității aerului spațiului expansiunii sem-nul absolutului și are menirea de a menţine coeziunea dintre suflet și corp Coroana florii ndash simbol al cer-cului este caracterizată ca bdquosimbolul perfecțiunii omogenității mișcării imuabile și eterne care nu are nici icircn-ceput nici sfacircrșit ltgt simbolul pă-macircntului Este și simbolul timpului al veșnicei reicircnceperi redate icircn plan iconografic prin imaginea șarpelui ce-și mușcă coada ltgt simbolul dragostei creștine icircn centru fiind Dumnezeu ltgt La majoritatea po-poarelor lumii cercului i se atribuie o putere magică de apărarerdquo [2 p 36]

Floarea Ochiul boului are calități ideale pentru ornamentarea grădinii și a aranjamentelor florale de interi-or este una din cele mai frumoase flori ale toamnei care icircnflorește icircn perioada iulie-septembrie Datorită gamei ei de culori albastru roz roșu galben alb violet Ochiul boului este mult apreciata și iubită Culorile ei constituie punctul de atracție al plan-tei respective purtacircnd semnificații corespunzătoare

mdash alb reflectă curățenia nevinovăția și puritatea

mdash albastru exprimă seri-ozitatea răceala uneori suferința

mdash roz este simbolul prieteni-ei al tinereții

mdash galben reprezintă simbo-lul fericirii splendorii și măreției icircn versiunea mo-dernă mdash gelozia

mdash roșu semnifică pasiunea libertatea puterea dragos-tea aprinsă seriozitatea și icircndemacircnarea

mdash roșu-deschis mdash voința independența

mdash violet icircntruchipează cu-loarea regilor pasiunea romantismul și emoțiilor sugerează luxul bogăția și sofisticarea creează o at-mosfera artistică semnifi-că ceremonialul misterul icircnțelepciunea iluminarea (spirituala) nobilitatea spiritualitatea creativita-tea macircndria etc

Ochiul boului este planta cu o importanță valoroasă icircn fitotera-pie (phyton = planta + therapea = tratament) - știință străveche care folosește plantele medicinale icircn sco-pul vindecării Planta se mai numeș-te și Calistephus Compositae acest nume vine de la cuvintele grecești bdquocea mai frumoasărdquo și bdquocununărdquo pentru că are flori foarte frumoase Cel mai important efect terapeutic icircl au florile de culoare violet

Icircn medicina tradiţională se fo-losește pentru tratarea durerilor de cap și a insuficienţei cardiace pre-venirea oprirea hemoragiei uterine postnatale icircmpotriva răcelii pro-blemelor dermatologice oftalmolo-gice este un excelent tonic pentru femei fiind icircntrebuinţat contra du-rerilor menstruale Mai este util icircn tulburările digestive colici și gaze

bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 19992 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Culturale

Editura bdquoAMARCORDrdquo Timișoara 1994

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

3

Cal enda r Cr ono l og i cRubrică icircngrijită de Pavel PoPa

1 SEPTEMBRIE

1874 Nicolae Donici s-a născut la 113 septembrie 1874 Petricani Chișinău - d 1956 Nisa astronom romacircn ori-ginar din Basarabia A absolvit liceul Richelieru (1893) și Universitatea din

Odesa După absolvire (1897) pleacă la Sankt Pe-tersburg Icircn iunie 1936 conduce expediția romacircnă pentru studiul eclipsei totale de Soare din Tur-cia Din 1944 a locuit icircn Franța A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922) al societăților astronomice din Rusia (pacircnă la 1917) Germania și Franța membru al comitetului astro-nomic romacircn membru de onoare al Academiei Romacircne (1922 - 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra Portugalia Autor a peste 77 de publicații științifice Conacul său din Dubăsarii Vechi Criuleni se păs-trează și astăzi

1951 Nadejda cepraga s-a născut la 1 septembrie 1951 icircn s Răspopeni Şoldănești Studiază la Şcoala medie de muzică bdquoŞt Neagardquo (1971-1975) la Institutul de Arte bdquoG Musicescu

(1975-1982) Icircn anii 1973-1983 lucrează solistă icircn Orchestra Radioteleviziunii din Chișinău Premii la Festivalul bdquoPrietenia popoarelor (Paris 1972) la Concursul international al cacircntecului popular (Berlin 1973) Concursul tinerilor interpreţi (Ial-ta 1975) la Festivalul XI mondial al tineretului și studenţilor (Havana 1978) la Concursul de mu-zică ușoară bdquoTurnurile Vilniusului (1974) Artistă Emerită (1979) Artistă a Poporului (1988) 1999 - bdquoArtistă Emerită a Rusieirdquo 2003 - ordinul bdquoCrucea de Aurrdquo a Rusiei Icircn 2008 este decorată cu Ordinul bdquoEcaterina cea Marerdquo de gradul I

1957 S-a născut dl Gheorghe Guriuc șeful Secției de Cultură a raionului Orhei

1958 S-a născut dna Emilia Garbuz șefa Secției de Cul-tură a raionului Racircșcani

3 SEPTEMBRIE

1928 ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 s Horodiște Soroca scriitor Icircn 1945 absolvă cursurile de tractorist școala de silvicultură și Cursurile su-perioare (Institutul de Literatură bdquoM

Capsardquo) al US URSS Din 1960 pleacă la Moscova Publică primele povestiri la icircnceputul anilor 50 Volumele bdquoFrunze de dorrdquo bdquoBalade din cacircmpierdquo bdquoUltima lună de toamnărdquo bdquoPovara bunătății noas-trerdquo bdquoClopotnițardquo bdquoHorodișterdquo bdquoIcircntoarcerea țăracircnii icircn pămacircntrdquo bdquoBiserica albardquo bdquoToiagul păstorieirdquo șa A fost decorat cu titlul de Scriitor al Poporului Premiul de Stat al RSSM (1967) Membru de onoa-re al Academiei Romacircne al Academiei de Ştiințe a Moldovei La 26 august 2008 - Premiul de Stat și titlul bdquoLaureat al Premiului de Statrdquo

1942 Mihai cimpoi s-a născut la 3 septem-brie 1942 icircn s Larga A absolvit școala icircn satul natal Universitatea de Stat (1960-1965) A activat redactor la re-vista bdquoNistrurdquo Consultant la Uniunea

Scriitorilor Redactor la Editurile bdquoCartea Moldo-veneascărdquo și bdquoLiteratura Artisticărdquo Secretar literar la Teatrul Național și la Teatrul Poetic bdquoA Matee-vici Icircn 1987 - secretar al Comitetului de condu-cere al Uniunii Scriitorilor (1987) Președinte al US (1991-2010) Membru de onoare al Academiei Romacircne (1991) al Academiei de Ştiințe a Moldo-vei (1992) al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și al Organizației Mondiale a Scriitorilor PEN

4 SEPTEMBRIE

1881 George bacovia s-a născut la 417 sep-tembrie 1881 Bacău scriitor Icircnvață la Şcoala Militară din Iași (1900) Com-pune poezia bdquoPlumbrdquo (1902) Absolvă liceul din Bacău icircn 1903 Colaborează

la revista bdquoArtardquo de la Iași Icircn 1915 editează la Bacău revista bdquoOrizonturi noirdquo Icircn 1916 devine copist la Mi-nisterul Instrucţiunii Icircn iulie apare volumul bdquoPlumbrdquo Icircn perioada 1917-1919 e funcţionar icircn București Icircn

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

1

Ξ pavel popaInstitutul de Filologie al AŞM

Ochiul bOului mdash floarea clasică a toamnei

conform tradiției as-trologice simbolurile lunii septembrie sunt

piatra de safir arborii salcia placircn-gătoare lămacirciul verde măslinul și florile zoreaua nu-mă-uita și ochiul boului Icircn continuare vom icircncerca să evidențiem unele simboluri și semnificații ale florii Ochiul boului

Nu este un secret că din cele mai străvechi timpuri popoarele orien-tale au inventat o limbă chiar și o scriere a florilor redescoperită astăzi icircn ideogramele chinezești și icircn iero-glifele egiptene Asemenea popoare-lor orientale și grecii antici știau să folosească florile icircn scopul unor mai bune semnalizări a sentimentelor pentru a parastisi cacirct mai concret informații sau mesaje importante Peste timp limbajul respectiv s-a cristalizat icircntr-un cod al florilor

Simbolurile lunii septembrie

care putea fi modificat de oamenii care icircl foloseau pentru a comunica conținuturi secrete Potrivit acestui cod floarea Ochiul Boului promova următorul mesaj bdquoNu sunt convins de fidelitatea tardquo ndash semnificație osci-latorie icircn funcție de context

Matricea florii Ochiul Boului ndash plantă anuală din familia Astera-ceae se trage din China și Japonia Icircn Europa și pe meleagurile noastre a fost cunoscută aproximativ cu 250 ani icircn urmă Tulpina florii respecti-ve poate fi icircnaltă sau pitică frunzele spatulate romboidale sau lanceola-te cu marginile adacircnc dințate flo-rile cu marginea colorată icircn diferite nuanțe de diverse forme icircntinse li-niare ovoide răsucite sau tubulare

O caracteristică a florii Ochiul Boului cunoscută și cu numele Aster poate fi următoarea bdquoPlantă erbacee

decorativă cultivată pentru florile ei colorate icircn tonuri de roz și violetrdquo [1 p 74] a cărui efect decorativ expri-mat prin florile de diverse dimen-siuni și culori contribuie la crearea unei atmosfere specifice persoanei grupului de oameni sau unui loc anu-mit casă grădină cacircmpie etc sim-bolizează frumusețea prospețimea fragilitatea dar și pasiunea icircn crea-rea unor ornamente a căror valoa-re afectivă și intelectuală constituie tendința de a satisface unele dorințe necesități psihice ale omului

Numele florii Aster este icircntacircl-nit icircn limbile romacircnă engleză es-toniană franceză galiciană latină neerlandeză poloneză suedeză cu proveniența din greaca antică ἀστήρ (astiacuter) avacircnd semnificația de stea Icircn tradiția romacircnească această floare mai este numită (regional) ndash steluță șa Ochiul BouluiAster este consi-derată floare sacră datorită faptului că era socotită drept floarea zeiței grecești Venus - numele roman al zeiței grecești Afrodita zeița dra-gostei frumuseții și fertilității

Numele florii respective este alcătuit din două cuvinte

mdash Ochi (ochiul) bdquosimbolul cunoașterii și un principiu creator I se atribuie forțe magice fiind aso-ciat cu soarele și cu luna cu lumina divină ltgt semnificația ochiului ca organ al cunoașterii supreme al luminii și al științei divine este pre-zentă și icircn simbolica și imagistica religiei creștine unde apare bdquoOchiul Domnuluirdquo icircncadrat icircntr-un tri-unghi (semnul Sf Treimi) sau aure-olat de raze solarerdquo [2 p 122]

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

2

mdash Bou (boului) bdquoAnimal sa-cru la multe popoare de agricultorirdquo bdquoAnimal plăcut lui Dumnezeurdquo cum icircl consideră romacircnii (Tipol Hașdeu 280) lt gt se asociază cu bunătatea blacircndețea calmul truda și Sacrifici-alrdquo [2 p 23]

Despre apariția florii respective povestesc și unele legende Se crede că atunci cacircnd Fecioara (Virgo) a scuturat deasupra lui praful stelelor a apărut pe pămacircnt această floare Constelația Virgo sau Fecioara este cea mai mare constelație pe cer și reprezintă echinocțiul de toamnă Reieșind din cele exprimate mai sus floarea Ochiul boului este una din florile clasice ale toamnei

Potrivit mitului despre zeița Asterea care a placircns din durerea su-fletească produsă de lipsa stelelor pe pămacircnt se zice că din lacrimile ei vărsate cu această ocazie au apărut florile Ochiul boului

Altă legendă povestește că flo-rile purpurii de Ochiul boului au ră-sărit pe pămacircnt icircn urma unei magii făcute de vrăjitoarea Medea icircn locul icircn care i se scursese sacircngele soțului ei Theseus fiul regelui Atenei - Ae-geus care a omoracirct Minotaurul (creatură legendară cu corp de taur și cap de om) dar s-a sinucis pentru că și-a uitat făgăduința ndash la icircntoarce-re să puie pe catarg pacircnzele albe icircn locul celor negre ancorate la plecare

Icircntr-un mit roman una din dri-adele păzitoare peste pajiști păduri și poiene - nimfa Belides era res-ponsabilă de nașterea florilor Pen-tru a scăpa de admirația nestăpacirc-nitului zeu Vertumnus (divinitatea livezilor) Belides s-a transformat icircn floarea Ochiul boului

Simbolistica florii Ochiul bo-ului promovează farmecul grația

răbdarea iubirea pentru varietate eleganța amintirea credința pute-rea și dragostea Chinezii o conside-ră simbol al fidelității

Icircn timpurile străvechi se credea că dacă arzi frunzele florii mirosul produs icircn urma acestui proces alun-gă spiritele dăunătoare și șerpii

Planta Ochiul boului are floarea icircn formă circulară semnificacircnd uni-versul simbol al echilibrului simbo-lurile soarelui cerului al spiritului eternei reicircntoarceri al ciclicității aerului spațiului expansiunii sem-nul absolutului și are menirea de a menţine coeziunea dintre suflet și corp Coroana florii ndash simbol al cer-cului este caracterizată ca bdquosimbolul perfecțiunii omogenității mișcării imuabile și eterne care nu are nici icircn-ceput nici sfacircrșit ltgt simbolul pă-macircntului Este și simbolul timpului al veșnicei reicircnceperi redate icircn plan iconografic prin imaginea șarpelui ce-și mușcă coada ltgt simbolul dragostei creștine icircn centru fiind Dumnezeu ltgt La majoritatea po-poarelor lumii cercului i se atribuie o putere magică de apărarerdquo [2 p 36]

Floarea Ochiul boului are calități ideale pentru ornamentarea grădinii și a aranjamentelor florale de interi-or este una din cele mai frumoase flori ale toamnei care icircnflorește icircn perioada iulie-septembrie Datorită gamei ei de culori albastru roz roșu galben alb violet Ochiul boului este mult apreciata și iubită Culorile ei constituie punctul de atracție al plan-tei respective purtacircnd semnificații corespunzătoare

mdash alb reflectă curățenia nevinovăția și puritatea

mdash albastru exprimă seri-ozitatea răceala uneori suferința

mdash roz este simbolul prieteni-ei al tinereții

mdash galben reprezintă simbo-lul fericirii splendorii și măreției icircn versiunea mo-dernă mdash gelozia

mdash roșu semnifică pasiunea libertatea puterea dragos-tea aprinsă seriozitatea și icircndemacircnarea

mdash roșu-deschis mdash voința independența

mdash violet icircntruchipează cu-loarea regilor pasiunea romantismul și emoțiilor sugerează luxul bogăția și sofisticarea creează o at-mosfera artistică semnifi-că ceremonialul misterul icircnțelepciunea iluminarea (spirituala) nobilitatea spiritualitatea creativita-tea macircndria etc

Ochiul boului este planta cu o importanță valoroasă icircn fitotera-pie (phyton = planta + therapea = tratament) - știință străveche care folosește plantele medicinale icircn sco-pul vindecării Planta se mai numeș-te și Calistephus Compositae acest nume vine de la cuvintele grecești bdquocea mai frumoasărdquo și bdquocununărdquo pentru că are flori foarte frumoase Cel mai important efect terapeutic icircl au florile de culoare violet

Icircn medicina tradiţională se fo-losește pentru tratarea durerilor de cap și a insuficienţei cardiace pre-venirea oprirea hemoragiei uterine postnatale icircmpotriva răcelii pro-blemelor dermatologice oftalmolo-gice este un excelent tonic pentru femei fiind icircntrebuinţat contra du-rerilor menstruale Mai este util icircn tulburările digestive colici și gaze

bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 19992 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Culturale

Editura bdquoAMARCORDrdquo Timișoara 1994

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

3

Cal enda r Cr ono l og i cRubrică icircngrijită de Pavel PoPa

1 SEPTEMBRIE

1874 Nicolae Donici s-a născut la 113 septembrie 1874 Petricani Chișinău - d 1956 Nisa astronom romacircn ori-ginar din Basarabia A absolvit liceul Richelieru (1893) și Universitatea din

Odesa După absolvire (1897) pleacă la Sankt Pe-tersburg Icircn iunie 1936 conduce expediția romacircnă pentru studiul eclipsei totale de Soare din Tur-cia Din 1944 a locuit icircn Franța A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922) al societăților astronomice din Rusia (pacircnă la 1917) Germania și Franța membru al comitetului astro-nomic romacircn membru de onoare al Academiei Romacircne (1922 - 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra Portugalia Autor a peste 77 de publicații științifice Conacul său din Dubăsarii Vechi Criuleni se păs-trează și astăzi

1951 Nadejda cepraga s-a născut la 1 septembrie 1951 icircn s Răspopeni Şoldănești Studiază la Şcoala medie de muzică bdquoŞt Neagardquo (1971-1975) la Institutul de Arte bdquoG Musicescu

(1975-1982) Icircn anii 1973-1983 lucrează solistă icircn Orchestra Radioteleviziunii din Chișinău Premii la Festivalul bdquoPrietenia popoarelor (Paris 1972) la Concursul international al cacircntecului popular (Berlin 1973) Concursul tinerilor interpreţi (Ial-ta 1975) la Festivalul XI mondial al tineretului și studenţilor (Havana 1978) la Concursul de mu-zică ușoară bdquoTurnurile Vilniusului (1974) Artistă Emerită (1979) Artistă a Poporului (1988) 1999 - bdquoArtistă Emerită a Rusieirdquo 2003 - ordinul bdquoCrucea de Aurrdquo a Rusiei Icircn 2008 este decorată cu Ordinul bdquoEcaterina cea Marerdquo de gradul I

1957 S-a născut dl Gheorghe Guriuc șeful Secției de Cultură a raionului Orhei

1958 S-a născut dna Emilia Garbuz șefa Secției de Cul-tură a raionului Racircșcani

3 SEPTEMBRIE

1928 ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 s Horodiște Soroca scriitor Icircn 1945 absolvă cursurile de tractorist școala de silvicultură și Cursurile su-perioare (Institutul de Literatură bdquoM

Capsardquo) al US URSS Din 1960 pleacă la Moscova Publică primele povestiri la icircnceputul anilor 50 Volumele bdquoFrunze de dorrdquo bdquoBalade din cacircmpierdquo bdquoUltima lună de toamnărdquo bdquoPovara bunătății noas-trerdquo bdquoClopotnițardquo bdquoHorodișterdquo bdquoIcircntoarcerea țăracircnii icircn pămacircntrdquo bdquoBiserica albardquo bdquoToiagul păstorieirdquo șa A fost decorat cu titlul de Scriitor al Poporului Premiul de Stat al RSSM (1967) Membru de onoa-re al Academiei Romacircne al Academiei de Ştiințe a Moldovei La 26 august 2008 - Premiul de Stat și titlul bdquoLaureat al Premiului de Statrdquo

1942 Mihai cimpoi s-a născut la 3 septem-brie 1942 icircn s Larga A absolvit școala icircn satul natal Universitatea de Stat (1960-1965) A activat redactor la re-vista bdquoNistrurdquo Consultant la Uniunea

Scriitorilor Redactor la Editurile bdquoCartea Moldo-veneascărdquo și bdquoLiteratura Artisticărdquo Secretar literar la Teatrul Național și la Teatrul Poetic bdquoA Matee-vici Icircn 1987 - secretar al Comitetului de condu-cere al Uniunii Scriitorilor (1987) Președinte al US (1991-2010) Membru de onoare al Academiei Romacircne (1991) al Academiei de Ştiințe a Moldo-vei (1992) al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și al Organizației Mondiale a Scriitorilor PEN

4 SEPTEMBRIE

1881 George bacovia s-a născut la 417 sep-tembrie 1881 Bacău scriitor Icircnvață la Şcoala Militară din Iași (1900) Com-pune poezia bdquoPlumbrdquo (1902) Absolvă liceul din Bacău icircn 1903 Colaborează

la revista bdquoArtardquo de la Iași Icircn 1915 editează la Bacău revista bdquoOrizonturi noirdquo Icircn 1916 devine copist la Mi-nisterul Instrucţiunii Icircn iulie apare volumul bdquoPlumbrdquo Icircn perioada 1917-1919 e funcţionar icircn București Icircn

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

2

mdash Bou (boului) bdquoAnimal sa-cru la multe popoare de agricultorirdquo bdquoAnimal plăcut lui Dumnezeurdquo cum icircl consideră romacircnii (Tipol Hașdeu 280) lt gt se asociază cu bunătatea blacircndețea calmul truda și Sacrifici-alrdquo [2 p 23]

Despre apariția florii respective povestesc și unele legende Se crede că atunci cacircnd Fecioara (Virgo) a scuturat deasupra lui praful stelelor a apărut pe pămacircnt această floare Constelația Virgo sau Fecioara este cea mai mare constelație pe cer și reprezintă echinocțiul de toamnă Reieșind din cele exprimate mai sus floarea Ochiul boului este una din florile clasice ale toamnei

Potrivit mitului despre zeița Asterea care a placircns din durerea su-fletească produsă de lipsa stelelor pe pămacircnt se zice că din lacrimile ei vărsate cu această ocazie au apărut florile Ochiul boului

Altă legendă povestește că flo-rile purpurii de Ochiul boului au ră-sărit pe pămacircnt icircn urma unei magii făcute de vrăjitoarea Medea icircn locul icircn care i se scursese sacircngele soțului ei Theseus fiul regelui Atenei - Ae-geus care a omoracirct Minotaurul (creatură legendară cu corp de taur și cap de om) dar s-a sinucis pentru că și-a uitat făgăduința ndash la icircntoarce-re să puie pe catarg pacircnzele albe icircn locul celor negre ancorate la plecare

Icircntr-un mit roman una din dri-adele păzitoare peste pajiști păduri și poiene - nimfa Belides era res-ponsabilă de nașterea florilor Pen-tru a scăpa de admirația nestăpacirc-nitului zeu Vertumnus (divinitatea livezilor) Belides s-a transformat icircn floarea Ochiul boului

Simbolistica florii Ochiul bo-ului promovează farmecul grația

răbdarea iubirea pentru varietate eleganța amintirea credința pute-rea și dragostea Chinezii o conside-ră simbol al fidelității

Icircn timpurile străvechi se credea că dacă arzi frunzele florii mirosul produs icircn urma acestui proces alun-gă spiritele dăunătoare și șerpii

Planta Ochiul boului are floarea icircn formă circulară semnificacircnd uni-versul simbol al echilibrului simbo-lurile soarelui cerului al spiritului eternei reicircntoarceri al ciclicității aerului spațiului expansiunii sem-nul absolutului și are menirea de a menţine coeziunea dintre suflet și corp Coroana florii ndash simbol al cer-cului este caracterizată ca bdquosimbolul perfecțiunii omogenității mișcării imuabile și eterne care nu are nici icircn-ceput nici sfacircrșit ltgt simbolul pă-macircntului Este și simbolul timpului al veșnicei reicircnceperi redate icircn plan iconografic prin imaginea șarpelui ce-și mușcă coada ltgt simbolul dragostei creștine icircn centru fiind Dumnezeu ltgt La majoritatea po-poarelor lumii cercului i se atribuie o putere magică de apărarerdquo [2 p 36]

Floarea Ochiul boului are calități ideale pentru ornamentarea grădinii și a aranjamentelor florale de interi-or este una din cele mai frumoase flori ale toamnei care icircnflorește icircn perioada iulie-septembrie Datorită gamei ei de culori albastru roz roșu galben alb violet Ochiul boului este mult apreciata și iubită Culorile ei constituie punctul de atracție al plan-tei respective purtacircnd semnificații corespunzătoare

mdash alb reflectă curățenia nevinovăția și puritatea

mdash albastru exprimă seri-ozitatea răceala uneori suferința

mdash roz este simbolul prieteni-ei al tinereții

mdash galben reprezintă simbo-lul fericirii splendorii și măreției icircn versiunea mo-dernă mdash gelozia

mdash roșu semnifică pasiunea libertatea puterea dragos-tea aprinsă seriozitatea și icircndemacircnarea

mdash roșu-deschis mdash voința independența

mdash violet icircntruchipează cu-loarea regilor pasiunea romantismul și emoțiilor sugerează luxul bogăția și sofisticarea creează o at-mosfera artistică semnifi-că ceremonialul misterul icircnțelepciunea iluminarea (spirituala) nobilitatea spiritualitatea creativita-tea macircndria etc

Ochiul boului este planta cu o importanță valoroasă icircn fitotera-pie (phyton = planta + therapea = tratament) - știință străveche care folosește plantele medicinale icircn sco-pul vindecării Planta se mai numeș-te și Calistephus Compositae acest nume vine de la cuvintele grecești bdquocea mai frumoasărdquo și bdquocununărdquo pentru că are flori foarte frumoase Cel mai important efect terapeutic icircl au florile de culoare violet

Icircn medicina tradiţională se fo-losește pentru tratarea durerilor de cap și a insuficienţei cardiace pre-venirea oprirea hemoragiei uterine postnatale icircmpotriva răcelii pro-blemelor dermatologice oftalmolo-gice este un excelent tonic pentru femei fiind icircntrebuinţat contra du-rerilor menstruale Mai este util icircn tulburările digestive colici și gaze

bibliografie1 Dicționar Enciclopedic Cartier Chișinău 19992 Ivan Evseev Dicționar de Simboluri și Arhetipuri Culturale

Editura bdquoAMARCORDrdquo Timișoara 1994

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

3

Cal enda r Cr ono l og i cRubrică icircngrijită de Pavel PoPa

1 SEPTEMBRIE

1874 Nicolae Donici s-a născut la 113 septembrie 1874 Petricani Chișinău - d 1956 Nisa astronom romacircn ori-ginar din Basarabia A absolvit liceul Richelieru (1893) și Universitatea din

Odesa După absolvire (1897) pleacă la Sankt Pe-tersburg Icircn iunie 1936 conduce expediția romacircnă pentru studiul eclipsei totale de Soare din Tur-cia Din 1944 a locuit icircn Franța A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922) al societăților astronomice din Rusia (pacircnă la 1917) Germania și Franța membru al comitetului astro-nomic romacircn membru de onoare al Academiei Romacircne (1922 - 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra Portugalia Autor a peste 77 de publicații științifice Conacul său din Dubăsarii Vechi Criuleni se păs-trează și astăzi

1951 Nadejda cepraga s-a născut la 1 septembrie 1951 icircn s Răspopeni Şoldănești Studiază la Şcoala medie de muzică bdquoŞt Neagardquo (1971-1975) la Institutul de Arte bdquoG Musicescu

(1975-1982) Icircn anii 1973-1983 lucrează solistă icircn Orchestra Radioteleviziunii din Chișinău Premii la Festivalul bdquoPrietenia popoarelor (Paris 1972) la Concursul international al cacircntecului popular (Berlin 1973) Concursul tinerilor interpreţi (Ial-ta 1975) la Festivalul XI mondial al tineretului și studenţilor (Havana 1978) la Concursul de mu-zică ușoară bdquoTurnurile Vilniusului (1974) Artistă Emerită (1979) Artistă a Poporului (1988) 1999 - bdquoArtistă Emerită a Rusieirdquo 2003 - ordinul bdquoCrucea de Aurrdquo a Rusiei Icircn 2008 este decorată cu Ordinul bdquoEcaterina cea Marerdquo de gradul I

1957 S-a născut dl Gheorghe Guriuc șeful Secției de Cultură a raionului Orhei

1958 S-a născut dna Emilia Garbuz șefa Secției de Cul-tură a raionului Racircșcani

3 SEPTEMBRIE

1928 ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 s Horodiște Soroca scriitor Icircn 1945 absolvă cursurile de tractorist școala de silvicultură și Cursurile su-perioare (Institutul de Literatură bdquoM

Capsardquo) al US URSS Din 1960 pleacă la Moscova Publică primele povestiri la icircnceputul anilor 50 Volumele bdquoFrunze de dorrdquo bdquoBalade din cacircmpierdquo bdquoUltima lună de toamnărdquo bdquoPovara bunătății noas-trerdquo bdquoClopotnițardquo bdquoHorodișterdquo bdquoIcircntoarcerea țăracircnii icircn pămacircntrdquo bdquoBiserica albardquo bdquoToiagul păstorieirdquo șa A fost decorat cu titlul de Scriitor al Poporului Premiul de Stat al RSSM (1967) Membru de onoa-re al Academiei Romacircne al Academiei de Ştiințe a Moldovei La 26 august 2008 - Premiul de Stat și titlul bdquoLaureat al Premiului de Statrdquo

1942 Mihai cimpoi s-a născut la 3 septem-brie 1942 icircn s Larga A absolvit școala icircn satul natal Universitatea de Stat (1960-1965) A activat redactor la re-vista bdquoNistrurdquo Consultant la Uniunea

Scriitorilor Redactor la Editurile bdquoCartea Moldo-veneascărdquo și bdquoLiteratura Artisticărdquo Secretar literar la Teatrul Național și la Teatrul Poetic bdquoA Matee-vici Icircn 1987 - secretar al Comitetului de condu-cere al Uniunii Scriitorilor (1987) Președinte al US (1991-2010) Membru de onoare al Academiei Romacircne (1991) al Academiei de Ştiințe a Moldo-vei (1992) al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și al Organizației Mondiale a Scriitorilor PEN

4 SEPTEMBRIE

1881 George bacovia s-a născut la 417 sep-tembrie 1881 Bacău scriitor Icircnvață la Şcoala Militară din Iași (1900) Com-pune poezia bdquoPlumbrdquo (1902) Absolvă liceul din Bacău icircn 1903 Colaborează

la revista bdquoArtardquo de la Iași Icircn 1915 editează la Bacău revista bdquoOrizonturi noirdquo Icircn 1916 devine copist la Mi-nisterul Instrucţiunii Icircn iulie apare volumul bdquoPlumbrdquo Icircn perioada 1917-1919 e funcţionar icircn București Icircn

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

3

Cal enda r Cr ono l og i cRubrică icircngrijită de Pavel PoPa

1 SEPTEMBRIE

1874 Nicolae Donici s-a născut la 113 septembrie 1874 Petricani Chișinău - d 1956 Nisa astronom romacircn ori-ginar din Basarabia A absolvit liceul Richelieru (1893) și Universitatea din

Odesa După absolvire (1897) pleacă la Sankt Pe-tersburg Icircn iunie 1936 conduce expediția romacircnă pentru studiul eclipsei totale de Soare din Tur-cia Din 1944 a locuit icircn Franța A fost membru a Uniunii internaționale pentru studiul Soarelui a Uniunii Internaționale Astronomice (din 1922) al societăților astronomice din Rusia (pacircnă la 1917) Germania și Franța membru al comitetului astro-nomic romacircn membru de onoare al Academiei Romacircne (1922 - 1948 și din 1991 (post mortem) și doctor honoris causa a universității din Coimbra Portugalia Autor a peste 77 de publicații științifice Conacul său din Dubăsarii Vechi Criuleni se păs-trează și astăzi

1951 Nadejda cepraga s-a născut la 1 septembrie 1951 icircn s Răspopeni Şoldănești Studiază la Şcoala medie de muzică bdquoŞt Neagardquo (1971-1975) la Institutul de Arte bdquoG Musicescu

(1975-1982) Icircn anii 1973-1983 lucrează solistă icircn Orchestra Radioteleviziunii din Chișinău Premii la Festivalul bdquoPrietenia popoarelor (Paris 1972) la Concursul international al cacircntecului popular (Berlin 1973) Concursul tinerilor interpreţi (Ial-ta 1975) la Festivalul XI mondial al tineretului și studenţilor (Havana 1978) la Concursul de mu-zică ușoară bdquoTurnurile Vilniusului (1974) Artistă Emerită (1979) Artistă a Poporului (1988) 1999 - bdquoArtistă Emerită a Rusieirdquo 2003 - ordinul bdquoCrucea de Aurrdquo a Rusiei Icircn 2008 este decorată cu Ordinul bdquoEcaterina cea Marerdquo de gradul I

1957 S-a născut dl Gheorghe Guriuc șeful Secției de Cultură a raionului Orhei

1958 S-a născut dna Emilia Garbuz șefa Secției de Cul-tură a raionului Racircșcani

3 SEPTEMBRIE

1928 ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928 s Horodiște Soroca scriitor Icircn 1945 absolvă cursurile de tractorist școala de silvicultură și Cursurile su-perioare (Institutul de Literatură bdquoM

Capsardquo) al US URSS Din 1960 pleacă la Moscova Publică primele povestiri la icircnceputul anilor 50 Volumele bdquoFrunze de dorrdquo bdquoBalade din cacircmpierdquo bdquoUltima lună de toamnărdquo bdquoPovara bunătății noas-trerdquo bdquoClopotnițardquo bdquoHorodișterdquo bdquoIcircntoarcerea țăracircnii icircn pămacircntrdquo bdquoBiserica albardquo bdquoToiagul păstorieirdquo șa A fost decorat cu titlul de Scriitor al Poporului Premiul de Stat al RSSM (1967) Membru de onoa-re al Academiei Romacircne al Academiei de Ştiințe a Moldovei La 26 august 2008 - Premiul de Stat și titlul bdquoLaureat al Premiului de Statrdquo

1942 Mihai cimpoi s-a născut la 3 septem-brie 1942 icircn s Larga A absolvit școala icircn satul natal Universitatea de Stat (1960-1965) A activat redactor la re-vista bdquoNistrurdquo Consultant la Uniunea

Scriitorilor Redactor la Editurile bdquoCartea Moldo-veneascărdquo și bdquoLiteratura Artisticărdquo Secretar literar la Teatrul Național și la Teatrul Poetic bdquoA Matee-vici Icircn 1987 - secretar al Comitetului de condu-cere al Uniunii Scriitorilor (1987) Președinte al US (1991-2010) Membru de onoare al Academiei Romacircne (1991) al Academiei de Ştiințe a Moldo-vei (1992) al Uniunii Scriitorilor din Romacircnia și al Organizației Mondiale a Scriitorilor PEN

4 SEPTEMBRIE

1881 George bacovia s-a născut la 417 sep-tembrie 1881 Bacău scriitor Icircnvață la Şcoala Militară din Iași (1900) Com-pune poezia bdquoPlumbrdquo (1902) Absolvă liceul din Bacău icircn 1903 Colaborează

la revista bdquoArtardquo de la Iași Icircn 1915 editează la Bacău revista bdquoOrizonturi noirdquo Icircn 1916 devine copist la Mi-nisterul Instrucţiunii Icircn iulie apare volumul bdquoPlumbrdquo Icircn perioada 1917-1919 e funcţionar icircn București Icircn

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

4

1920 - șef de birou icircn Ministerul Muncii Icircn 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a icircn același minister Icircn 1925 - primul director al revistei bdquoAteneul culturalrdquo Icircn 1926 tipărește la Bacău volumele bdquoScacircntei galbenerdquo bdquoBucăţi de noapterdquo icircn 1934 - volumul bdquoPoeziirdquo icircn 1944 volumul bdquoOpererdquo icircn 1946 - bdquoStanţe burghezerdquo Moare la 22 mai 1957 la București

6 SEPTEMBRIE

1952 ioana capraru s-a născut la 6 sep-tembrie 1952 icircn s Cotihana Cahul A absolvit Şcoala de Iluminare Cultu-rală bdquoE Sacircrburdquo (1975) Soroca Şcola de muzică bdquoŞt Neagardquo (1982) și Insti-

tutul de Arte bdquoG Musicescurdquo din Chișinău A cacircn-tat cu orchestrele de muzică populară bdquoMiorițardquo (1971-1972) bdquoMugurelrdquo (1980-1990) bdquoLăutariirdquo (din 1990) A colaborat cu orchestrele bdquoLăutariirdquo bdquoPlai Moldovenescrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoMărțișorrdquo orches-tra Fraților Advahov Icircn prezent este solistă a or-chestrei de muzică populară bdquoPlai moldovenescrdquo Maestru icircn Arte (1993) Artistă a Poporulu (2009)

9 SEPTEMBRIE

1936 Nicolae Sulac s-a născut la 9 septem-brie 1936 icircn s Sadicircc Cahul Autodi-dact Cacircntăreț consacrat promotor al cacircntecului popular Icircn 1956 și-a icircnce-put cariera muzicală - solist al Capelei

corale bdquoDoinardquo Icircn anii 1960-1961 ndash solist al orches-trei cinematografului bdquoChișinăurdquo Icircntre anii 1961 ndash 1986 lucrează icircn componența orchestrelor popula-re bdquoMugurelrdquo bdquoFluierașrdquo bdquoLăutariirdquo Este deţinător al numeroaselor titluri onorifice și distincții 1964 minus Artist Emerit 1967 ndash Artist al Poporului 1982 ndash laureat al Premiului de Stat

1941 ion Suruceanu s-a născut la 9 sep-tembrie 1949 s Suruceni mun Chi-șinău Icircn 1964 este admis la Colegiul de Cultură Fizică si Sport pe care icircl abandonează icircn favoarea Colegiului

de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo Icircn 1968 - interpret de muzică ușoara icircn formaţia bdquoNorocrdquo Icircn 1986 de-vine solist al Filarmonicii al orchestrei de muzi-că simfonică și de estrada a Radioteleviziunii din Chișinău Icircn 2004 Ion Suruceanu este decorat cu bdquoOrdinul Republiciirdquo I s-au conferit titlurile bdquoAr-tist Emeritrdquo (1985) bdquoArtist al Poporuluirdquo (1990) bdquoMeritul Civicrdquo (1993)

13 SEPTEMBRIE

1957 Gavriil Gronic s-a născut la 13 sep-tembrie 1957 icircn s Grinăuți Edineț A absolvit școala medie de muzică din Bălți (1972-1976) Icircn anul 1975 a par-ticipat la concursul instrumentiștilor

din or Tiraspol ocupacircnd locul I Icircn anii 1982-1986 și-a făcut studiile la Institutul de Arte bdquoG Muzi-cescurdquo din Chișinău clasa trompetă Din anul 1979 G Gronic este solist-instrumentist al orchestrei de muzică populară bdquoFolclorrdquo Icircn anul 1999 i se confe-ră titul onorific bdquoMaestru icircn Artărdquo

14 SEPTEMBRIE

1906 Petre V Ştefănucă s-a născut la 14 septembrie 1906 icircn laloveni de lacircn-gă Chișinău mdash 12 VII 1942 lagacircrul sovietic pentru deţinuţi politic din Tatarstan creaţia sa a fost adunată

icircn Folclor și tradiţii populare 2 volume Chișinău 1991

1983 igor cuciuc s-a născut la 14 septem-brie 1983 icircn s Călinești Fălești A absolvit Colegiul de Muzică bdquoŞtefan Neagardquo și Academia de Muzică Tea-tru și Arte Plastice bdquoG Muzicescurdquo de

la Chișinău facultatea ndash canto popular Icircn prezent este solist al orchestrei de muzică populară bdquoFrații Advahovrdquo Icircn anul 2007 a obţinut trofeul Festivalu-lui-concurs bdquoNicolae Sulacrdquo Icircn 2009 a lansat albu-mul bdquoMi-ai dat o fetiță Doamnerdquo Icircn 2011 a lansat videoclipul la piesa bdquoMoldoveni veniţi acasărdquo

15 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Democraţiei

19 SEPTEMBRIE

1927 Angela Moldovan s-a născut la 19 septembrie 1927 Chișinău - cacircntăreață A absolvit liceul la Sucea-va apoi Conservatorul la Cluj De-butează icircn 1950 pe scena Operei din

Cluj Icircn anul 1953 devine solistă a Ansamblului bdquoBarbu Lăutarulrdquo Mai tacircrziu este acceptată icircn ca-drul Ansamblului bdquoCiocacircrliardquo A jucat icircn numeroa-se opere bdquoNunta lui Figarordquo bdquoRigolettordquo bdquoHaumlnsel și Gretelrdquo Repertoriul folcloric al Angelei Moldovan

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

5

este icircn mare măsură din culegerile personale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei

1948 Mihai Timofti s-a născut la 19 sep-tembrie 1948 icircn Chișinău - regizor actor și muzician bdquoMaestru icircn Artărdquo Icircn 1967 a absolvit școala muzicală bdquoEugeniu Cocardquo iar icircn 1971 - Conser-

vatorul de Stat bdquoG Musicescu rdquo Icircn perioada 1971 - 1981 lucrează la bdquoMoldova ndash Filmrdquo - regizor și ac-tor A montat circa 40 filme documentare și muzi-cale de scurt metraj S-a filmat icircn filmul bdquoLăutariirdquo

20 SEPTEMBRIE

1941 laura lavric s-a născut la 20 septem-brie 1946 s Costișa c Frătăuții Noi jud Suceava solistă de folclor muzi-cal din Bucovina Cariera i-a fost și icirci este marcată de o activitate concertis-

tică desăvacircrșită Titlurile cacirctorva creații muzicale ale Laurei Lavric bdquoTare-mi place ca să jocrdquo bdquoJoacă bădiță cu focrdquo bdquoVai de omul cel săracrdquo bdquoStruguraș mustosrdquo bdquoLa bătută măi băiețirdquo

21 SEPTEMBRIE

Ziua internaţională a Păcii

1947 Daria Radu compozitoare dirijor de cor s-a născut la 21 septembrie 1947 icircn s Redi- Cereșnovăţ Soroca A ab-solvit Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca (1965) Institutul de Arte

bdquoG Musicescurdquo (1975-1980) Activitatea dirijor de cor icircn s Răscăieţi Soroca apoi icircn Vorniceni Stră-șeni (1974-1978) icircn Sadova Călărași Debutează cu piesele Cantec de duminică (versuri de Gr Vi-eru) apoi Cantă-mă cat tanără mai sunt Pe stra-da Creangă Ultimul tango N-am nicio vină Eco-ul dragostei Moldova mea Romanţă pe o singură strună Intreabă-mă autoarea culegerilor de cacircntece pentru copii Clopoţelul de argint (1993) Ruga iezi-lor cei trei (versuri de Iu Filip) și Cantec de-nceput (text de I Ţurcanu) lansează CD-ul ABC-ul muzi-cii pentru copii (2006) Hai cu mine clopoţel (2007) A venit toamna (2010) participă la emisiuni tv și radiofonice a compus și imnuri Icircn anul 1991 D Radu participă la Concurs internaţional de roman-

ţă bdquoCrizantema de aurrdquo (Tacircrgoviște Romacircnia) - lo-cul I la compartimentul Interpretare locul III la compartimentul Creaţie și deţinătoare a trofeului bdquoIoana Radurdquo la Concursul bdquoCrizantema de argintrdquo Chișinău (1992) - Premiului I iar icircn 2011 la același concurs -Premiul II la secţiunea Creaţie Membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova Maestru Emerit icircn Artărdquo (1991) Ordinul bdquoGloria Munciirdquo

1970 S-a născut dna Ana-lucia culev șefa Departa-mentului Cultură a mun Chișinău

1977 Valy boghean s-a născut la 21 sep-tembrie 1977 icircn s Bumbăta Ungheni A absolvit Şcoala de muzică de la Cornești Ungheni A cacircntat icircmpreu-nă cu formaţia fraţilor săi bdquoAgheliardquo

icircn perioada anilor 1993-1995 apoi cu bdquoPanoramicrdquo ‒ 1995 iar icircn 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock bdquoX-bandrdquo Icircn anul 2002 se implică icircn pro-iectul bdquoAnotimpurile dragosteirdquo desfășurat sub egida Primăriei raionului Ungheni Icircn aceeași pe-rioadă este membru al formațiilor bdquoTrigonrdquo bdquoTrans-balkanicardquo bdquoThe Shinrdquo bdquoBogheanampBandrdquo Din 2010 și-a icircnceput cariera solo Primul său album solo bdquoDoar eardquo icircl lansează icircn anul 2011

23 SEPTEMBRIE

1941 Sofia Vicoveanca s-a născut la 23 septembrie 1941 icircn c Toporăuți jud Cernăuți cacircntăreață de muzică popularăA absolvit Şcoala Populară de Artă Suceava A fost angajată icircn

anul 1959 solistă de muzică populară la Ansam-blul bdquoCiprian Porumbescurdquo din Suceava Icircn anul 1965 icirci apare primul disc Din anul 1998 devine cacircntăreață la Ansamblul bdquoRapsozii Botoșanilorrdquo A scos 10 discuri personale și 6 icircn colaborare casete audio și video CD-uri Actriţă de film A publicat două volume de versuri bdquoDureri ascunserdquo (1996) și bdquoCu inima-n palmerdquo (2004) I-au fost decerna-te distincțiile bdquoMeritul Culturalrdquo (1973 1976) Medalia bdquoTudor Vladimirescurdquo (1975) Crucea Națională bdquoServiciul Credinciosrdquo (2002) Ordinul Național bdquoMeritul Culturalrdquo icircn grad de Mare Ofițer (2004) etc Cetățean de Onoare al localităților Su-ceava Rădăuți Siret Pojoracircta Ciocănești și Vicov (jud Suceava) al comunelor Ion Creangă din jud Neamț și Ciocacircrlău jud Maramureș

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

6

1952 Tudor Stăvilă s-a născut la 23 sep-tembrie 1952 icircn s Ciocacirclteni Orhei A absolvit Colegiul de Arte Plastice bdquoA Plămădealărdquo din Chișinău (1973) și Academia Naţională de Arte Plasti-

ce și Arhitectură din Kiev (1981) Director al Cen-trului SAIPC al AŞM Doctor habilitat (2004) pro-fesor cercetător (2010) A participat (1982-1986 ) la elaborarea și redactarea Enciclopediei bdquoLitera-tura și Arta Moldoveirdquo a programelor internaţio-nale privitor la Patrimoniul cultural (1995-1999) Bursier al UNESCO (Paris 1998-1999) Redactor-șef a revistei bdquoArtardquo (din 1998) Autor a peste 100 de articole știinţifice și a 10 monografii Mențiuni Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova (1999) Premiul Naţional icircn domeniul Artelor Pre-miul Asociaţiei Editorilor din Romacircnia (2000) șa

24 SEPTEMBRIE

1951 Nina crulicovschi s-a născut la 24 septembrie 1951 icircn reg Kurgan Ru-sia Absolvește Şcoală de muzică bdquoŞt Neagardquo (1972) Icircn anii 1973 ndash 1975 solistă icircn orchestră bdquoFluierașrdquo icircn

1975-1976 - icircn orchestră bdquoLăutariirdquo icircn formațiile de muzică ușoară bdquoOrizontrdquo (1977-1979) bdquoBucu-riardquo (1979-1982) și bdquoContemporanulrdquo (bdquoNoroc) (1983hellip1989) Icircn anul 1981 a participat la Festi-valul bdquoZorii Crimeiirdquo Ialta și a obţinut premiul III Maestru icircn Arte (1993) Este solistă de muzică ușoară pe scena Teatrului bdquoAl Davilardquo Pitești Ro-macircnia

25 SEPTEMBRIE

1913 Maria Tănase s-a născut la 25 sep-tembrie 1913 București interpretă de muzică populară Icircn mai 1934 se angajează la Teatrul bdquoCărăbușrdquo Din 1938 colaborează cu restaurantul

bdquoLuxandrardquo Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei acompaniată de ta-raful Ion Matache din Argeș a prezentat bdquope viurdquo un program de cacircntece romacircnești la bdquoOra satuluirdquo Pe 17 august 1938 cacircntă la icircncheierea cursurilor de vară ale Universității populare de la Vălenii de Munte (Prahova) unde istoricul Nicolae Ior-ga o supranumește Pasărea măiastră La16 apri-lie 1939 pleacă la la New York cacircntă cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și naistul Fănică Luca A avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cacircntece

Icircn 1955 - Premiul de Stat 1957 - Artist Emerit Icircn primăvara anului 1963 fiind icircntr-un turneu la Hunedoara află că este bolnavă de cancer la plă-macircni Icircntrerupe turneul rugacircnd-o pe Mia Braia să o icircnlocuiască Pe 2 mai ajunge acasă icircn București Se stinge din viață la Spitalul Fundeni pe 22 iunie 1963 la ora 1410

26 SEPTEMBRIE

Ziua limbilor Europene

30 SEPTEMBRIE

1955 Adam Stacircnga s-a născut la 30 septem-brie 1955 icircn s Zacircrnești Cahul La 12 ani icircncepe să cacircnte la trompetă apoi cacircntă alături de lăutarii din zona su-dului Bogdan Constantin Ion Mari-

novici și Mitișor Botgros Icircn anul 1985 a absolvit Institutul de Arte bdquoGavril Musicescurdquo Icircncepe acti-vitatea icircn orchestra de muzică populară bdquoLăutariirdquo Colaborează cu orchestrele bdquoMugurelrdquo bdquoBusuioc moldovenescrdquo și bdquoBarbu Lăutarulrdquo Majoritatea pie-selor lui Adam Stacircnga sunt dedicate lăutarilor A icircnregistrat un CD icircmpreună cu orchestra bdquoLăuta-riirdquo

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

7

Şcoala constituie o icircnaltă pira-midă a vieţii iar vacircrful realizărilor ei este TIMPUL Ridicacircndu-ne și cucerind cu succes obstacolele icircn-tacirclnite simţim că icircn urmă cresc și se icircntăresc noi aripi de cunoștinţe De aceea mă icircntreb de ce oare pășesc pragul colegiilor muzicale de racircnd cu copiii icircn spatele cărora sunt stu-dii un bagaj de 5-7 ani de aptitu-dini deprinderi muzicale și copiii fără pregătire specială

mdash NU Să nu credeţi că sunt icircmpotriva copiilor care nu au ab-solvit școala de muzicăarte Dar unde e logica La absolvirea cole-giului muzical toţi se icircnvrednicesc de același certificat Oare calitatea cunoștinţelor e aceeași mă icircntreb pe mine dar și pe DVS Sau 5 ani de studii la școala demuzicăartă +4 de colegiu = cu 0 ani de studii la școala de muzicăartă +4 de colegiu Dacă egalăm nivelul de cunoștințe al elevilor care au absolvit cu suc-ces școală de muzicăarte + colegiu muzical + academie de muzică cu nivelul de pregătire al acelor care au numai cursuri de pregătire pentru a putea susține examenele de intrare la Academia de Muzică + Academie de Muzică ori numai colegiu muzi-cal FĂRĂ școala de muzicăarte la bază Nu vă pare că nu ese la soco-teală nici matematic nici ca nivel de cunoștinţe ne mai vorbind de uti-lizarea profesională a cunoștințelor de zi cu zi

De ce certificatele de absolvire ale absolvenților de colegii de mu-zică Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice nu sunt clasificate conform nivelului de cunoștințe al fiecărui absolvent

Vrem icircn Europa Dorim să avem o generaţie cultă alcătuită din specialiști adevărați Dar cu părere de rău suntem făţarnici arătacircndu-le lor cum pot fi ocolite unele lucruri de bază demonstracircndu-le că pot fi angajați icircn cacircmpul activității peda-gogice icircn baza certificatelor de ab-solvire cu un nuvel de clasa a III-a a IV-a a școlii de muzicăartă

Atunci de ce majoritatea părinților a căror copii studiază la școlile de muzicăartă procu-ră instrumente muzicale le crează condițiile necesare asiguracircndu-le icircn acest mod un viitor frumos și demn de cetăţean al ţării Moldo-va - blajini icircnţelepţi dacă la icircnma-tricularea icircn colegii muzicale nu se ia icircn consideraţie un factor foarte important - certificatul de absol-vire a școlii de muzicăarte Sunt multe bdquode ce bdquoIcircmi veți răspunde că nimeni nu-i impune pe copii să studieze la școala de muzicăartă asta și-o doresc ei ș a m d DarToate aceste falsificări (după mine) duc la pieirea școlilor de muzicăarte a colegiilor de muzicăarte iar la Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice vor veni să studie-ze numai absolvenți fără treapta de bază ndash școala de muzicăarte și co-legiul de muzică pentru că egalarea și sărăcia au dus icircntotdeauna spre nimicire Atunci icircnchipuiți-vă că nu vor mai exista școlile de muzicăarte Liceul de muzică bdquoCiprian Po-rumbescurdquo Colegiul bdquoŞtefan Neagardquo și alte instituții de acest rang care contribuie substanțial la formarea adevărată a specialistului cu o cali-ficare icircnaltă Icircn lipsa acestor impor-tante instituții specialiștii adevărați

vor ține calea șomerului și a pribe-giei vor contribui la promovarea ar-tei altor popoare nu vom mai avea o orchestră simfonică Teatrul de Operă și Balet Sala cu Orgă orches-trele bdquoLăutariirdquo bdquoMugurelrdquo etc pen-tru că Academia de MuzicăTeatru și Arte Plastice nu va fi icircn stare să descopere atacirctea talente așa cum o fac instituțiile respective și nu va avea marea posibilitate de a educa adevărați specialiști icircn lipsa treptei fundamentale ndash școlile demuzicăarte + colegiile de muzicăarte

Sunt sigură că se vor corecta greșelile și vom putea icircncuraja și mai departe copiii să fregventeze școlile de muzicăarte să studieze arta frumosului obiceiurile strămo-șilor tradițiile plaiului natal

Cu mult respect

Tatiana coroi șefa filialei școlii de Arte bdquoV

Hanganurdquo din com Baimaclia Can-temir profesor de solfegii pian Grad didactic I

corespunde nivelul de cunoștinţe cu certificatul de absolvire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

8

Este icircndemnul savantului Petre Ştefănucă icircn studiul valoros Folclor din Judeţul Lăpuşna (1933) pentru noi actorii politicilor culturale din raionul Ialoveni spre conservarea valorificarea și revitalizarea culturii tradiţionale a folclorului sărbătorilor de familie și de calendar din văile racircu-rilor Botna și Ișnovăţ Metodologia de cercetare constă icircn faptul că studiem opera lui Ştefănucă și mergem pe ur-mele sale după cacircteva decenii orga-nizăm festivaluri de folclor și căutăm creaţiile populare vii adunate icircn opera folcloristului cu echipele de cercetare monografică pe teren Metoda știin-ţifică icirci corespunde academicianului Simeon Florea Marian după cum ne relatează cercetătorul Mircea Fotea la 1987 icircn monografia Simeon Florea Marian folclorist și etnograf

Din multitudinea de spectaco-le folclorice drept etalon demn de prezentat este Festivalul de folclor bdquoișnovăţ-botna-botnișoarardquo desfă-șurat la 13 iulie 2014 scuarul Casei de cultură Costești Organizatorii ONG bdquoLiman-Trdquo Primăria Costești Secţia Cultură Consiliul Raional Ia-loveni Ministerul Culturii al Repu-blicii Moldova și-au trasat drept scop valorificarea și ocrotirea tezaurului folcloric din localităţile raionului Ia-loveni așezate icircn cea mai rodnică și icircnsorită cacircmpie străpunsă de racircurile Botna și Ișnovăţ străjuită de dealu-rile bătracircne vegheată de catedrale-le pădurilor măreţe cu somptuoase cupole albastre Asemenea tablou descrie icircn anii 1930 ai secolului XX folcloristul de formaţie academică Petre Ştefănucă bdquoBotna străpunge partea de est și sud ndash est a Judeţului Lăpușna unde se despart regiunea Codrului din centrul Basarabiei de regiunea Cacircmpului Codrenii se ocu-pă mai mult cu livezile și viile iar plugărie fac icircn măsură mai mică La cacircmp e mai larg și mai mult pămacircnt pentru plugărie Aici se seamănă mai mult gracircu și porumbrdquo

Sărbătoarea a icircnceput cu o para-dă a portului popular de la racircul Bot-na pacircnă icircn inima satului Costești Se evidenţia o simbioză armonioasă icircn-tre cacircntecul veritabil și original por-tul tradiţional comunicarea folclori-că Om ndash Natură credinţa ţăranului icircn forţele vitale și purificatoare ale apei ndash elemente ale ecologiei umane sociale

Deoarece etnologul Petre Ştefă-nucă ne atenţionează asupra fenome-

nului pieriei industriei casnice pen-tru confecţionarea icircmbrăcămintei brodatului ţesutului croșetatului ndash dispariţiei portului popular icircn cadrul festivalului s-a organizat și Concur-sul Casa mare Fiecare formaţie ar-tistică a amenajat un colţișor de casă mare cu obiecte din zestrea sfacircntă a neamului ograda ţărănească cu focul dorului din vatră și cu o suită de jo-curi folclorice masa de sărbătoare cu bucate tradiţionale specifice vetrelor etnografice - fapt care a confirmat sincretismul și expresivitatea culturii populare a neamului nostru

Icircntr-adevăr costumele autentice ţesute de doamna Maria Cristea ndash Meșter Faur al R Moldova și purtate cu sfinţenie de membrii colectivelor artistice redau specificul ambianţei geografice frumuseţea și veșnicia na-

Ξ victor pletoSU doctorand Academia de Ştiinţe a Moldovei

VAlEA bOTNEi IcircN OPERA lui ŞTEFĂNucĂ Şi IcircN PREZENT

Culegerea materialului folcloric din Basarabia se impune cu atacirct mai mult astăzi cu cacirct mersul vertiginos al civilizaţiei urbanizează satele făcacircnd să dispară la generaţiile nouă tocmai aceste genuri de folclorrdquo

MOniCA BABuCMinistrul Culturii al R Moldova

LiLiAn pOpesCuPreședintele r Ialoveni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

9

turii icircn ținutul de centru a Basarabiei dar și un bdquomodus vivendi cogitandi sentiendi al omului tradiţiei arhaice al insului folcloricrdquo ndash precum icircl nu-mește savantul Ovidiu Bacircrlea

Evenimentul a fost deschis prin intonarea imnului festivalului de că-tre artiștii populari bdquoBotna Ișnovăţ Bravi ca niște fraţi Duc spre mare val cu val Apă de cristal Vrem să ne trăiţi Şi să să dăinuiţi Vă păstrăm mereu cu drag Pe acest meleagrdquo

Oaspeţii de onoare ai sărbătorii actorii dezvoltării culturii naţiona-le Vasile Bortă primar de Costești Tudor Grigoriță șef Secţie Cultură Ialoveni Lilian Popescu președinte-le raionului Ialoveni Monica Babuc Ministrul Culturii al R Moldova Oleg Volontir vice director Cen-trul Naţional pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial precum și domnii profe-sori Iulian Filip Tudor Colac de la Sectorul de Folcloristică Institutul de Filologie al AŞM care au susţi-nut revitalizarea acestui festival și au icircndemnat cetăţenii să ocrotească cu sfinţenie folclorul și natura așa pre-cum avem grijă de copiii noștri

Ciclul sărbătorilor calendaris-tice de vară a icircnceput cu secerişul transpus icircn scenă de ansamblurile folclorice bdquoGeto-daciirdquo și bdquoIzvorașrdquo acompaniaţi de fanfara bdquoRetrordquo din s Horești Secerișul gracircului icircncepe de cu zori Bărbaţii cosesc cacircntacircnd Botna Botna rară floare Ce frumos cobori la vale Cacirct de liniștită ești Cacircnd ajungi pe la Horești Femeile adună spicele și fac snopi pe care icirci leagă cu papură icircmpletită glăsuind Vine vara Secerișul lanului de gracircu Fetele seceră gracircul Nalt pacircnă la bracircu Primul snop femeile icircl leagă cu bracircn-aci roșu și rostuiesc Gracircușor icircnalt și gălbior Ești macircndru și voinic Cu pacircinica-n spicrdquo icircn semn ca să meargă bine secerișul și să fie roadă bogată La amiază nevestele așează masa și cinstesc bărbaţii spun glume și ghi-citori pe seama lor Sub un mal sunt două cozi de cal Ghici ce-i (Musteţi-

le) Secerișul se sfacircrșește cu organiza-rea concursului bdquoCel mai bun cosașrdquo care a secerat cele mai mult gracircu Icircn semn de apreciere femeile icircl leagă cu prosoape icirci dăruiesc pacircine și sare și icirci pun o cunună de spice pe umeri apoi cacircntă dansează și chefuiesc

Frumoasa tradiţie de a aduce frunzari icircn ajunul Duminicii Mari a fost icircnscenată de ansamblul folcloric bdquoCimbrișorrdquo din s Suruceni Sacircmbă-tă bărbaţii fac curat icircn gospodărie apoi pleacă la pădure și aduc frun-zari de tei de nuc corovatic cimbru macircna Maicii Domnului și le pun la porţi la ferestre la prag și icircn casă consideracircndu-se că anume icircn această zi au putere purificatoare și tămădui-toare care alungă Rusaliile și duhurile rele Femeile coc plăcinte icircn cuptor și pregătesc bucate pentru a doua zi Icircn ziua de Duminica Mare gospodarii pleacă la biserică icirci pomenesc pe cei adormiţi și dau de pomană cacircte o bdquolu-miniţărdquo de sufletul lor După serviciul divin se icircntorc acasă și sfinţesc cu agheasmă prin gospodărie primesc icircn ospeţie vecinii și rudele și-i așea-ză la masă unde se bea vin cu pelin Mesenii se icircndeamnă Poftim bracircnză și ceapă Să-mi văd fata măritată Şi plăcinte cu marari Să-i găsesc un gospodari Sărbătoarea se icircncheie cu veselie și joc Azi la noi e sărbătoare Duminica Mare Punem corovatică Pe la păretare

Cu credinţă și dragoste icircn zorii zilei de Rusalii ţipălenii curăţă iz-voarele ctitorite de moșii și strămoșii noștri Curăţitul facircntacircnilor de Ru-salii a fost adus icircn scenă de ansam-blul folcloric bdquoOleandrardquo din c Ţipa-la Pacircnă la răsăritul soarelui femeile stracircng frunzarii de la poartă și facircn-tacircnă icirci stropesc cu apă ca să alunge spiritele rele și icirci duc la racircu Apoi se duc la sfacircnta biserică să-i pomeneas-că pe cei adormiţi și să aducă aghias-ma care urmează să fie turnată icircn facircntacircnile curăţite astăzi Bărbaţii se adună să cureţe facircntacircnile și izvoare-le că de altfel se schimbă gustul apei și anul se face secetos Scot apa din

facircntacircnă cu ciubărul bdquoHai sus hai josrdquo și coboară un flăcău să cureţe talpa facircntacircnii Pun o sticlă cu vin la talpa puțului și icircl scot pe flăcău cinstindu-l cu vin de anul trecut apoi se cin-stesc icircntre ei Se toarnă aghiasma icircn facircntacircnă de trei ori icircn semnul crucii Icircntre timp femeile au pregătit buca-tele (sarmale cu frunză de curechi de arţar de vie plăcinte cu bracircnză cu cartofi cu curechi) le-au așezat pe iarbă verde și se laudă se ghion-tesc care este cea mai gospodină și gătește cel mai gustos Se dă de po-mană de sufletul moșilor care au pus temelia facircntacircnii colac prosop și lu-macircnare ceapă și usturoi se spune că bdquodacă mori și ajungi icircn iad te apuci de coada cepei și ajungi icircn rairdquo cană cu apă bdquoca să avem izvoare curate și nesfacircrșite și aici și pe aceea lumerdquo iar flăcăului care a curăţit facircntacircna i se dă ulcior și colac mare cu prosop Apoi sătenii se așează pe iarbă la masă cacircntă se veselesc se tot uită icircn facircn-tacircnă cum izvorăște apa scot apă ne-icircncepută și varsă icircn semnul crucii de trei ori de sufletul celor care au pus talpa facircntacircnii Se crede că bdquoicircn această zi dacă joacă soarele icircn apa neicircncepu-tă asemeni pruncului Isus Hristos icircn pacircntecele Sfintei Marii este semn că multe femei vor rămacircne icircngreunaterdquo Petrecerea sătenilor continuă cu dan-surile folclorice bdquoFrunza nuculuirdquo și bdquoOfiţăreascardquo cu cacircntecele de dragos-te și dor Dimineaţa pe răcoareCacircnd răsare macircndrul soare Cacircnd se urcă ceaţa-n nori Păsărele multe zborrdquo Dragă mi-i pădurea deasă Şi macircn-druţa mea frumoasă Cacirct pămacircntul ne-or căta Tot pădurea nu ne-a dardquo Cacirct a fost vara frumoasă N-am ieșit deloc din casă M-am tot macircngacirciat cu dorul Așteptacircndu-mi puișorulrdquo Sărbătoarea se icircncheie cu o icircnţelegere icircntre ţipăleni care gospodar va găz-dui petrecerea după curăţitul facircntacircnii la anul viitor

Ansamblul folcloric bdquoBotneniirdquo din s Bardar a organizat o Şezătoare oamenii adunați la casa unui gospo-dar icircncep lucrul spunacircnd glume și

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

10

icircntacircmplări din viaţă Femeile icircnvaţă fetele cum să ţese să croșeteze să icircmpletească să toarcă lacircnă ca să adu-ne zestre pacircnă icircn pod bdquoca să icircmbrace casa cacircnd s-or măritardquo Se aud flăcăii venind salută gospodarul și cer voie să se așeze lacircngă fete ca să le ajute bdquoca să sporească lucrulrdquo Fetele le răspund cacircntacircnd bdquoS-aude valea vuind Vine badea fluieracircnd Icircl cunosc pe fluierat Şi-aseară l-am căutatrdquo Gospodina pune de-ale gurii și după cacircteva pa-hare sorbite icircncepe veselia Femeile cacircntă

bdquoAstă seară stăm aiciPacircnă di-mineaţa Cu sătenii la un loc Că frumoasă-i viaţa Bine-i să trăiești Lacircngă cel pe care i-l iubeștirdquo iar flăcăii poftesc fetele la joc De remarcat că anume la șezători se icircnfiripă primele sentimente de dragoste icircntre tineri De aici pornesc viitoarele familii trai-nice

Spectacolul șezătorii a fost con-tinuat de ansamblul folcloric bdquoHai-duciirdquo și clubul femeilor icircn etate din s Costești cum femeile se icircntrec la pregătit zestre pentru ca să mărite fe-tele Povestesc noutăţile satului și icircn-tacircmplări hazlii pun bucate pe masă cinstesc Femeile se icircntrec cu bărbaţii la cacircntecele tinereţii dialogacircnd Gos-podinele bdquoFoaie verde busuioc Azi icircn sat la noi e joc Hai daţi macircnă lacircn-gă macircnă Să jucăm hora străbunărdquo Hai bade icircn sat la noi Nu-mi trebu nici car nici boi Nu vreau nici pă-macircnt nici casă Numai să mă ţii icircn braţerdquo Haiducii costeșteni răspund bdquoFoicică de dudău Macircndruţo din satul meu Of dorul tău M-apasă greurdquo Jos pe malul Prutului La casa ciobanului Acolo pasc oile icircn poieni

cu florilerdquo Iarba-i bună pentru miei Macircndra pentru ciobăneirdquo La fine-le obiceiului sătenii stabilesc icircn care gospodărie organizează șezătoarea viitoare

Ansamblul de copii fluieriști din c Ruseștii Noi a prezentat cacircteva me-lodii populare din folclorul copiilor Efectul de ceată de copii zglobii care se joacă Icircn pădure la Rusești E fru-mos ca icircn povești Ha-ţa-ţa picior de rac Ne-am suit pe un colac Şi cola-cu-i de mohor Ne-am suit pe un to-por Şi toporu-i de oţel Ne-am suit toţi pe-un viţel Şi viţelu-i fără mamă Ne-am suit toţi pe-o cacircrlană Şi cacircr-lana-i fără niţe Ne-am suit toţi pe-o căpiţă Şicirc căpiţa-i fără vacircrf Ne-am suit pe un sovacircrf Prezintă interes jocul bdquoMă sui icircn podrdquo Copii formea-ză un cerc fiind unul lacircngă altul pun pumn peste pumn și strigă bdquoM-am suit icircn pod Dar tigăiţa cu smacircntacircnă unde-i Icircn pod Dar unde-i podul L-a ars focul Dar unde-i focul L-a stacircns ploaia Dar unde-i ploaia Au băut-o macircţacirclirdquo de asemenea și jocul bdquoDe-a săritul peste fracircnghierdquo ndash 2 copii ţin funia de ambele capete și o icircnvacircrtesc Un copil sare iar ceilalţi copii strigă bdquoHopa Hopa pe lopată Fata babei se icircneacă Sari babă icircn pacircracircu Ca să vie racircndul meu Ciu-dă ciudă ciudă Ai macircncat măligă udă Ciudă ciudă ciudă Parcă ești o babă surdărdquo Apoi copiii continuă cu alt joc aranjacircndu-se icircn două racircn-duri faţă-n faţă la o anumită distanţă strigacircnd bdquoMai avem un joc minunat De la Solomon Icircmpărat Icircmpărate-mpărate daţi un soldate Pe cine Pe Ionrdquo Ion se desprinde din racircndul lui și fuge cu viteză spre racircndul din

faţă dacă icircl rupe atunci ia un soldat icircnapoi dacă nu rămacircne icircn acel racircnd Auzind cum cacircntă cucul copii strigă bdquoCucule Măria Ta Ne-nchinăm la dumneata Spune te rugăm Cacircţi ani de trăit avemrdquo Copii icircncep să numere cacirct cacircntă cucul

Cu un program artistic deosebit au icircncununat opera festivalului an-samblul folcloric bdquoLegendardquo s Me-reni r Anenii Noi și grupul folcloric bdquoСeвдаrdquo s Cazaclia r Ciadacircr-Lunga UTA Găgăuzia

Evidenţiem faptul că după fi-ecare obicei paparudele au avut o prezenţă pregnantă icircn scenă bdquoPa-parudă-rudă vino de ne udă cu găleata-leata peste toată ceata cu ciubărul ndash bărul peste tot poporulrdquo dar și ceata cu Caloianul bdquoIene-Iene Caloiene Ia cerului torţile Şi des-chide porţile Şi pornește ploile Să curgă șuvoaiele Umple-se pacircraiele printre toate văile Umple-se facircntacircni-le Să răsară gracircnele Florile verde-ţile Să crească facircneţilerdquo

Spre final juriul și-a anunţat de-cizia că ediţia 2015 a Festivalului de folclor bdquoIșnovăţ-Botna-Botnișoarardquo va fi găzduit de c Ţipala deoarece ansamblul folcloric bdquoOleandrardquo a evoluat icircn scenă pe o notă măreaţă de originalitate și autenticitate de icircn-toarcere la rădăcini

Spectacolul s-a configurat icircn forma unui inel compoziţional ce cuprinde icircn prolog lucrările de cacircmp (aratul cu boii semănatul) ciclul săr-bătorilor calendaristice de vară și icircn epilog evocarea recoltei pacircinii vorba ţăranului mdash

O zi de vară hrăneşte un an

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

11

casa muzeu bdquoLa bunicirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Ξ SergiU BUlgari specialist icircn domeniul turism DCTST Ştefan - Vodă

Cine oare din noi nu-și aminteote de copilăria năstrușnică de frumoasele zile petrecute prin gospodă-ria bunicilor cu casă icircn stil arhitectural popular Acolo la buni parcă era o altă lume totul era aranjat cu grijă prosoape lăicere covoare țesute lada cu zestre iconița acoperită cu grijă cu un prosop și așezată neapărat icircn colțul de răsă-rit al camerei Doar icircn sfacircnta casă a bunici-lor pe timp de arșiță simțeai o oază de ră-coare datorită lampacilor de argilă din care era construită și a stufului cu care era acope-rită Aici gus-tai din dulceața primelor cireși căpșuni a celor dintacirci piersici caise struguri O astfel de atmosferă icircși doresc să creeze Lilia Malancea și Tatiana Barbănea-gră din pitorescul sat Tudora de pe malul Nistrului unde ani la racircnd sau plămădit tradițiile obiceiurile și meșteșugurile Ideea a fost susținută de către Corpul Păcii SUA primăria s Tudora și Direcția Cultură Tine-ret Sport și Turism Ştefan ndash Vodă astfel icircntr-o gospodă-rie tradițională icircncet cu icircncet icircși prinde contur viitorul muzeu bdquoLa bunicirdquo deja de la poarta acestei gospoda-rii se vede lucrul meșterițelor datorită micii grădini de trandafiri icircngrădită cu un gărducean icircmpletit din nuiele Tot hoinărind prin viitoarea ogradă a bunicilor te duc gacircndurile la căsuța copilăriei unde adesea veneai să furi din cireșile bunicilor care abia se ciuleau și practic nu găsești deosebiri dintre acea gospodărie imaginară și aceasta de aici de la Tudora Aceleași mici geamuri aceleași mici perdele cu diverse elemente florale făcu-te cu ajutorul acului și a firului de ață aceleași ușulițe de lemn care la deschidere scacircrțacircie ademenindu-te să le pășești pragul tot mai des Chiar și pe creasta casei au rămas urmele meșterului cioplitor aceasta fiind orna-mentată cu un bold ce privește spre icircnaltul cerului stră-

lucind icircn razele de soare a amiezii ca un simbol al stracircn-sei legături a omenirii cu universul Interiorul locuinței este icircmpărțit icircn trei cămări una dintre care a fost deja amenajată ca fiind casa mare aici găsești adevărate ves-tigii țesute brodate manual prin tehnici tradiționale cu folosirea coloranților naturali

Se dorește ca muzeul să se con-ceapă ca un adevă-rat mini centru cul-tural al localității Tudora unde la săr-bători și icircn timpul liber cei ce iubesc folclorul tradiția și meșteșugul să se adune la șezători să icircngacircne un cacircntec popular și să prac-tice diverse meserii tradiționale Iată că prima activi-

tate a muzeului nu sa lăsat mult așteptată astfel icircn data de 25 iunie invi-tatul Gheorghe Răileanu profesor al Academiei de MuzicăTeatru și Artă Plastică a demonstrat icircn fața unui grup de copii tineri și lucrători din domeniul culturii din raionul Ştefan ndashVodă un master clas icircntitulat Po-vestea Ulcioruluirdquo De la cacircteva ore de teorie cu privire la confecționarea oalelor la toate etapele icircncepacircnd cu cea a pregătirii lutului și terminacircnd cu arderea vaselor sa trecut treptat la cea practică care a fost cea mai inte-resantă Confecționarea unui vas de către dl Răileanu a pornit de la un boț de lut bine frămacircntat cu consistența asemenea unui aluat tare după care icircncepuse farmecul adevărat al modelării acestuia la roata olarului - unealta principală a meșterului Prin rotirea roții și măiestria macircinilor lutul icircncet capătă o formă conică cilindrică pacircnă cacircnd ia naștere remarcabilul vas pe care se citește vocabularul măiestriei celui ce la zămislit Desigur că după cele văzute toți ardeau de nerăbdare să-și icircncerce puterile icircn modelarea lutului primii icircnsă au fost copii care cu mare drag au probăluit să-l frămacircnte și să-l adu-ne icircn diverse figurine Au fost și dintre cei care și-au ex-perimentat norocul la roata olarului care nu s-a dovedit

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

12

a fi cu succes este și firesc nu știu cine ar putea deveni meșter icircn ale olăritului peste noapte Icircnsă cine știe sunt persoane care prind din zbor unele meșteșuguri De fapt scopul vizitei dlui Răileanu a fost de a selecta cacircteva persoane cu calități de meșteșugar icircn modelarea oalelor și de ai instrui icircn vederea renașterii și reanimării vechiu-lui meșteșug astfel ospeţia dată este prima din șirul de musaferii care urmează a fi făcute Nu ar fi de mirare dacă printre tudoreni sar găsi și din cei cu sacircnge de olar probabil că icircn trecut această icircndeletnicire era dezvoltată prin părțile locului fiindcă muzeul a reușit să adune de la localnici o serie de vase de lut de diferite forme care le-a icircnrolat icircntr-o expoziție Pentru viitoarele activități meșteșugărești ale muzeului au fost procurate chiar și două roți a olarului dar și un cuptor de ardere a vase-lor de lut Este un bun icircnceput care suntem convinși va

avea continuitate muzeul icircși propune să dezvăluie pu-blicului cacircteva dintre secretele procesului de creație din satul Tudora din trecut și prezent De la meșteșugarii de altădată la modernism păstrarea obiceiurilor și tradițiilor a modului de viață autentic icircn ritmul naturii

Dezvoltarea acestei instituții ar da posibilitatea să lărgim gama activităților axate pe evenimente culturale și turistice tabere de vară pentru copii cu practicarea țesutului cusutului icircncondeiatul ouălor olărit Sperăm cu certitudine că crearea muzeului La bunicirdquo va adu-ce un impact pozitiv asupra dezvoltării localității Tudora mai ales icircn aspectul cultural etnografic icircn care strămoșii noștri au pus mult suflet și măiestrie dea racircndul veacuri-lor acest patrimoniu al neamului moldovenesc necesită păstrat și transmis generațiilor viitoare dar și prezentat icircntr-un mod intact celor ce ne vizitează pitorescul plai

Icircn urma colaborări de mai mul-ţi ani icircntre Secţia Cultură și Turism a Consiliului Raional Criuleni și Consiliul Judeţean Caraș-Severin prin Centrul Judeţean pentru Con-servarea și Promovarea Culturii Tradiţionale icircn perioada 7 ndash 12 iu-lie icircn staţiunea de pe Valea Cernei a avut loc cea de-a Xxxxiv-a ediţie a Festivalului internaţional de fol-clor bdquohercules-2014rdquo băile hercu-lane la care au participat formaţii de dansuri populare din 13 ţări precum

Serbia Mexic SUA Macedonia Ucraina Taiw Georgia Bulgaria Turcia India Ungaria Romacircnia și R Moldova Tradițional Festivalul Inimilor aduce la Timișoara forma-ţii folclorice din icircntreaga lume iar oamenii sunt icircncacircntați să-i admire pe dansatori și cacircntăreți evoluacircnd icircn costume superbe specifice zonelor etnografice de unde vin

Ca și la ediţiile precedente și cea din acest an a debutat cu parada for-maţiilor urmacircnd traseul zona Blo-

curi ndash parc Vicol locul unde au avut loc și spectacolele Platoul din fața Teatrului de vara din Parcul Rozelor a fost suprasolicitat pacircnă la refuz de către iubitorii de folclor care au so-sit aici pentru a urmări spectacolul susținut de Ansamblul Timiș al Ca-sei de cultura Timișoara icircn prima zi a festivalului

Jocul și cacircntecul promovat de ansamblul de muzică și dans po-pular bdquoLozioarardquo CRCT bdquoG Sacircrburdquo și formaţia folclorică bdquoCavalerii Armonieirdquo din s Boșcana Criu-leni au fost apreciate cu căldură și aplauze furtunoase de privitori

Dansul bdquoCoasardquo a frapat spectatorii și membrii colectivele artistice din ţările străine prin temperamentul lui icircndemnacircndu-i pe toţi să icircncingă o horă mare icircn faţa scenei

Noi moldovenii suntem un neam harnic săritor la nevoi Arta noastră populară portul naţional tradiţiile de veacuri icircmi pare că-s cele mai frumoase și irepetabile De acea ne macircndrim cu succesele dansatorilor ansamblului Lozioara coregraf Natalia Coreţchi care a cu-

bdquoReveniţi acasă cu impresii frumoaserdquoΞ lariSa Breanic CRCT Gr Sacircrburdquo Criuleni

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

13

cerit publicul spectator Icircn ziua de icircnchidere mdash 13 iulie

a avut loc o masă rotundă cu direc-torul Festivalului și oficialităţile or Timișoara unde au fost invitaţi re-prezentanţii tuturor ţărilor mdash con-ducători de grup și colectiv icircnsoţiţi de cacircte o pereche de dansatori S-a făcut schimb de cadouri și discur-suri A fost icircnmacircnat trofeul și Di-ploma de Excelenţă a Festivalului S-a menţionat că Festivalul an de an adună tot mai mulţi prieteni icircn jurul său aceasta e menirea și scopul lui

După o deplasare icircndelungată ne-am icircntors acasă cu bine rămacirc-nacircnd cu amintiri frumoase și succe-

se mari de neuitat impresionaţi de munţii icircnalţi povacircrnișele icircnzăpezite și serpentinele din Carpaţi

Băile Herculane un orășel tu-ristic cu multe pensiuni și hoteluri ne-a bucurat de cazare frumoasă de trei stele și bucate tradiţionale romacircnești ca la mama acasă Am avut ocazia să ne plimbăm cu barca pe apele Dunării am vizitat o pește-ră seculară ne-am odihnit la piscina cu apă lecuitoare izvoracirctă din șapte izvoare Este de neuitat frumuseţea trandafiriilor din Parcul Rozelor ndash Teatrul de Vară Timișoara scena mare unde au avut loc evoluările co-lectivelor

Icircn acest context venim cu un mesaj frumos de mulțumire către dl Vitalie Rotaru Președintele raionu-lui Criuleni dna Valentina Bobeico șef Secţie Cultură și Turism pentru susţinerea și aportul financiar la de-legarea ansamblului bdquoLozioarardquo și nu icircn ultimul racircnd dlui Gheorghe Ţunea directorul Festivalului inter-naţional de folclor bdquoHercules-2014rdquo ed a Xxxxiv-a or Băile-Herculane dlui Pavel Dehelean Festivalul Ini-milor Sărbătoarea folclorului Mon-dial ediţia a Xxv-a or Timișoara pentru invitaţie și primirea căldu-roasă a solilor criuleneni

Duminică 10 august 2014 s-a desfășurat spectaco-lul aniversar Mateuți un loc sfințit de cacircntecrdquo 25 ani de activitate ai formației folclorice Comoara satuluirdquo din s Mateuți Evenimentul a fost onorat de Mihail Macircrzenco primar de Mateuți și de vicepreședintele raionului Rezi-na dna Livia Scutaru

Formația folclorică Comoara satuluirdquo constituită din trei generații Junirdquo(copii) tineri veterani ndash promo-tori consacrați ai folclorului mateuțean este o părticică

Mateuți - loc sfințit de cacircntecFolclorul constituie una din componentele

esențiale a lăzii cu zestre a poporului nostru

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati) BP Mateuți

componentă a culturii locale Parti-cipantă la multe activități raionale și republicane dar și cacircștigătoare a diverselor diplome mențiuni și premii colectivul continuă să im-presioneze publicul prin originali-tae A fost fondată la primul său de-but - 11 august 1989 predecesorul conducător artistic - dl Ion Botnari actualul diriguitor - dna Eufrosenia Ursachi directorul Căminului de cultură dna Vera Ştirbu Se spune că o aniversare este o icircmplinire care icircncununează opera regretăm că la această icircmplinire nu i-am avut alături pe precedenții protagoniști

interpreți ai formației plecați icircn lumea celor drepți care au depus suflet și dăruire de sine Sofia Donica Sava Berghi Toader Donica Gheorghe Ştirbu

Cu multă dragoste și cu ocazia aniversării formației domnii Livia Scutaru și Mihail Micircrzenco au oferit di-plome și cadouri atacirct veteranilor Tamara Cazac Ion Botnari Ioana Cazac Liudmila Ştirbu cacirct și membrilor actuali ai ansamblului - Eufrosenia Ursachi Vera Ştirbu Eufrosenia Cazac Tatiana Ursachi Angela Țurcan Se-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

14

rafima Cazac Liuba Ursachi Tatiana Donica Zinaida Donica Eugenia Barbă Stela Straistă Angela Ciolan Vladimir Scutaru Mihail Macircrzenco Mihail Ciolpan Vladimir Melnic Nicolae Şeremet Andrei Donica Formația primește scrisori electronice de icircncacircntare pe pagina de facebookbmateutibkru de la admiratorii farmecului tezaurului popular le place repertoriul artis-tic bogat specific locului natal și desigur interpretarea Ca dovadă la cele spuse din cele peste 50 de cacircntece din repertoriul său formația a delectat spectatorul cu 22 din ele La facircntacircna cu ulucrdquo Bădișorul meu cel dragrdquo Ionel din dealul marerdquo La morișca cea de josrdquo Frun-ză verde de cireșldquo Zice lumea ș-așa esteldquo Fa Ileanăldquo Bate vacircntul doruluirdquo Nu mă bate mamărdquo bdquoFrunză ver-de-a bobuluirdquo bdquoMă vorbesc vecinelerdquo culese din Mateuți de la dna Anastasia Şinkevici și regretații Toader Doni-ca Sava Berghi - Oameni dragi frumoși și bunirdquo iar

veteranul folclorului mateuțean dna Tamara Cazac participantă la Festivalul concurs național al cacircntecului popular Nicolae Sulacrdquo a interpretat cacircntecele Spu-ne-o vorbă de sorocrdquo Primăvară primăvarărdquo și Dacă lumea n-ar fi reardquo Deasemenea solista formației An-gela Țurcan a tacirclcuit melodiile bdquoPrietenii mei dragirdquo bdquoLa facircntacircna părăsitărdquo apoi a urmat dna Ioana Cazac cu po-ezia Piatră neagrărdquo și cacircntecul bătracircnesc Balada unui soldatrdquo iar cacircntăreața Tanea Ursachi a intonat creația Părințiirdquo Eufrosenia Cazac - Bade-al meu tare-i fru-mos numai că e rușinosrdquo și Ghiță a mamei Gheorgherdquo

Am savurat o atmosferă de nedescris de parcă am călătorit icircn trecut unde valorile culturale aveau o icircnsem-nătate considerabilă

Dorim formației folclorice comoara Satuluirdquo mult succes icircn activitate să ne bucure cu datine și cacircn-tece strămoșești icircncă mulți ani icircnainte

La finele lui cireșar la Horești r Fălești baștina surorilor Osoianu a avut loc Festivalul concurs al dinas-tiilor artistice bdquoLa izvorul osoienci-lorrdquo ediția a III-a 2014 organizat de Ministerul Culturii Centrului Național de Conservare și Promo-vare a Patrimoniului Cultural Ima-terial Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei Consiliul raional Fălești Primăria Horești și Asociația obștească bdquoHoreșteniirdquo Au partici-pat 12 dinastii

la izvorul osoiencilorΞ elena BUrlacU șefa bibliotecii publice

Recitaluri de excepție au fost oferite de frații Bacircnzari ndash interpreți de muzică populară horeșteni și su-rorile Osoianu La acest eveniment a participat și dinastia artistică Bur-duja din s Țareuca Rezina Dna Ana Burduja și-a adunat fiicile gi-nerii nepoatele rudele cumetrii și au pregătit un program artistic con-form cerințelor regulamentului fes-tivalului Icircn urma evoluării dinastia Burduja s-a icircnvrednicit de Diplome de laureat din partea Ministerului

Muncii Protecției Sociale și Famili-ei premiu special din partea Consi-liului raional Fălești juriului Două trofee o fotografie și un disc al suro-rilor Osoianu

Alături de dinastia Burduja a participat și meșterul popular Elena Coval Creațiile ei au fost apreciate cu diplomă și un premiu bănesc

Acest festival după cum au mărturisit organizatorii dar și președintele juriului dl Tudor Co-lac constituie un factor important de influențare pozitivă asupra pro-movării și repunerii icircn circuitul național al folclorului autohton cu-les și interpretat de cele mai talenta-te dinastii din republică

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

15

Cea de a 80-a filă din calenda-rul vieţii omului de știinţă Nicolae Băieșu i-a oferit icircn dar două apariţii editoriale fundamentale și prodigi-oase pentru dezvoltarea etnologiei moderne Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă (Tipologie Cor-pus de texte etnografice și folclorice) (primul volum din lucrarea amplă prestigioasă Tezaurul folcloric al romacircnilor din Moldova Ucraina și Federaţia Rusă) și Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folcloru-lui Omagiu ndash 80 Timpul a demon-strat că predilecţia pentru patrimo-niul cultural imaterial al romacircnilor de pretutindeni l-a determinat pe renumitul folclorist să-și dedice via-ţa icircntreagă cercetării acestui imens panteon Cele peste 800 de lucrări știinţifice ale etnologului dezvălu-ie cacircteva domenii preferenţiale de cercetare istoria folcloristicii tra-diţiile etnofolclorice ale sărbătorilor calendaristice folclorul copiilor ș a Volumul pe care ni-l propunem să-l prezentăm icircn racircndurile ce urmează este dedicat icircn exclusivitate vieţii și activităţii știinţifice de peste 50 de ani ai folcloristului Nicolae Băieșu doctor habilitat icircn filologie profe-sor universitar cu prilejul icircmplinirii vacircrstei de 80 de ani

Lucrarea Nicolae Băieșu ndash o via-ţă icircnchinată valorificării folclorului din seria Personalităţi marcante a aparut la editura Profesional Service icircn volum de 436 pagini și reprezintă o antologie de studii și articole se-

O viaţă icircnchinatăvalorificării folclorului

lectate și semnate de distinsul pro-fesor evocatoare icircn ceea ce privește preocupările și predilecţiile știinţi-fice ale acestuia Icircn articolul intro-ductiv semnat de acad M Cimpoi remarcăm că factorul definitoriu și bdquostimulator al conștiinţei identarerdquo manifestate bdquoicircn folclorul nostru icircn-tr-un mod ilimitat geografic și tem-poral nereferindu-se la vreun cen-tru totemic sau un act primordialrdquo [1 p 9] sesizat de Nicolae Băieșu bdquoicircl constituie sărbătorirea zilelor unor sfinţi icircn care se angajează toţi cei ce poartă numele acestora ltgt obiceiurile legate de naștere de pre-parare a bucatelor ltgt tradiţiile principale etnofolclorice păgacircne sau creștinerdquo [1 p 8] etc Or lui Nico-lae Băieșu icirci aparţine cu precădere meritul de a fi studiat fundamental bdquocreaţiile populare calendaristice care sunt expresia conștiinţei iden-titare a poporului nostrurdquo [1 p 12]

Icircn continuare vedem icircnserat ta-belul cronologic cu date referitoare la viaţa și activitatea știinţifică a cer-cetătorului dar și a celor dragi

Deosebit de interesantă este sinteza lui Tudor Ciobanu și Mihai Tașcă privind Neamul Băieșu din lo-calitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin unde fiind confirmată de di-verse acte istorice este demonstrată genealogia familiei Băieșu Aceasta icircși are icircnceputul din secolul al XVI-II-lea și este reprezentată grafic icircn-tr-o anexă la sfacircrșitul articolului bdquoNeamul Băieșu din Caracușenii Vechi are legătură probabil cu fa-milia lui Dacircnga hatmanul care de-ţinea facircntacircni de păcură Prima listă a locuitorilor din această localitate a fost icircntocmită icircn anul 1774 odată cu organizarea catagrafiei din anul respectiv Documentul menţionează

că icircn Caracușenii din ţinutul Hotin stăpacircnit de contele Cantemir erau 132 de gospodării din care una era a lui Nacul Băeșu și alta a lui Ştefan Băeșul (Moldova icircn epoca feudalis-mului Vol VII Partea II Chișinău 1975 p 177)rdquo [2 p 25]

Aceeași concordanţă de idei o urmărește și articolul lingvistului Maria Cosniceanu cu referire la ex-plicarea etimologică a numelui Băie-șu bdquolucrător muncitor icircntr-o mină și lucrător care servește la o baie publică ltgt ambele sensuri indicacircnd o icircn-deletnicire o ocupaţierdquo [3 p 27]

Cele mai multe detalii despre viaţa și activitatea distinsului profe-sor le descifrăm din secvenţele auto-biografice pe care ni le oferă cu atacircta icircngăduinţă protagonistul De aici aflăm particularităţile exponenţiale ale vieţii bucuriile și deopotrivă regretele pe care le-a avut de-a lun-gul anilor folcloristul N Băieșu

Antologia prezentată icircn racircndu-rile care urmează este structurată icircn patru capitole I Studii articole recenzii ale cercetătorului II Moște-nire din știinţele despre folclor și et-nografie (Folcloriști Interpreţi de fol-clor Elemente de folclor și etnografie icircn operele unor scriitori) III Tradiţii etnofolclorice ale sărbătorilor calen-daristice și IV Analize Aprecieri Referinţe critice

Prima secvenţă constituie un compendiu ale celor mai reprezen-tative expresii știinţifice privind folclorul literar al romacircnilor din Republica Moldova și Ucraina și unele observaţii referitoare la cul-tura populară a romacircnilor de la est de Nistru de Bug din nordul Cau-cazului evident cu incursiuni isto-rice mărturii documentare și studii revelatorii Ca o conștientizare a

Ξ Mariana cocierU cercetător știinţific Institutul de Filologie al AŞM

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

16

identităţii naţionale se pretează arti-colul Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria Nordul Bucovinei Transcarpatia material motivaţional al proiectului funda-mental cu același titlu care are ca obiectiv ndash bdquonecesitatea intensificării activităţii folcloriștilor privind pu-blicarea celor mai valoroase creaţii populare ale romacircnilor din Republi-ca Moldova din Ucraina Federaţia Rusărdquo [4 p 75] O primă realizare și este apariţia editorială menţionată mai sus (Obiceiurile și folclorul săr-bătorilor de iarnă) Vor urma și altele Celelalte articole din respec-tiva secţiune sunt recenzii ale unor publicaţii cu caracter etnologic precum și dezbateri ale unor pro-bleme de o stringenţă maximă de exemplu Prin lichidarea Institutului de Etnografie și Folclor se lovește icircn destinul neamului romacircnesc

Al doilea capitol icircntrunește ma-teriale de sinteză privind contribuţia a peste 50 de folcloriști interpreţi de folclor scriitori etc la prosperarea știinţei despre folclor și etnografie prin relevarea celor mai importante momente din activitatea etnologi-că a fiecărui om de cultură studiat Meritul autorului constă icircn prezen-tarea unor personalităţi ale culturii romacircnești uneori prea puţin studi-ate iar includerea și a unor imagini foto stimulează și mai mult interesul de a cunoaște valorile naţionale și pe acei care au contribuit la prosperarea lor A publicat articole despre preo-cupările etnofolcloristice ale lui Gh Asachi Gh Sion C Stamati-Ciurea O Nacco I Creangă T Burada G Dem Teodorescu M Eminescu Gr Tocilescu M Friedwagner E Niculi-ţă-Voronca E Sevastos A Gorovei Gh V Madan Gh T Kirileanu S T Kirileanu M Bacircrcă I Buzdugan P Caraman P Chioru D Balaur B Chiroșca T Gălușcă N Pleșca Gh Bogaci G Ceaicovschi-Mereșanu A Amzulescu Gr Botezatu A Hacircncu M Brătulescu I Bejenaru G Mun-

tean V Gaţac I Datcu I Diordiev D Blajinu E Junghietu Gr Bostan I Oprișan L Berdan A Hropotin-schi T Colac L Hanganu etc

Icircn cea de-a treia parte sunt sin-tetizate cacircteva studii care dezvoltă subiectul sărbătorilor calendaristi-ce Evident s-au adus icircn prim plan aspecte mai puţin cunoscute publi-cului interesat pentru a se evita re-iterările cu alte studii ale autorului

Reflecţii asupra celor publicate de folcloristul Nicolae Băieșu prin aprecieri și critici ale specialiștilor din domeniu sunt icircnmănuncheate icircn cel de al patrulea capitol Valoa-rea știinţifică a lucrărilor editate de protagonist a sporit mai ales prin interpretarea și compararea moșteni-rii culturale romacircnești cu cele ale al-tor popoare fapt menţionat de către nume notorii din Romacircnia Ucrai-na Federaţia Rusă Analiza compa-rativistă a obiceiurilor și tradiţiilor populare romacircnești a argumentat interesul faţă de specificul imanent al patrimoniului cultural naţional icircn contextul celui european și chiar mondial Impresionează profunzi-mea aprecierilor exprimate folclo-ristului de personalităţi renumite ale etnologiei moderne graţie dăruirii de sine pentru salvgardarea moște-nirii culturale a poporului nostru bdquoNicolae Băieșu este unul dintre cei mai temeinici cercetători ai obice-iurilor noastre calendaristice avacircnd icircn spate o veritabilă operă știinţifică icircn cuprinsul căreia icircntacirclnim cacircteva lucrări de referinţă ce au marcat la timpul lor evoluţia investigaţiilor icircn acest domeniu al culturii popularerdquo (dr Ion Cuceu Cluj Romacircnia) [5 p 376] bdquofolclorul după cum consta-tă N Băieșu contribuie nu numai la formarea universului de cunoștinţe despre lume al copiilor ci și cultivă la ei calităţi morale icircnalte caracte-ristice poporului ltgt de dezvoltare a gacircndirii și vorbirii de formare a conștiinţei etice a generaţiei icircn creș-tererdquo (dr Grigore Bostan Cernăuţi

Ucraina) [6 p 347] bdquoCu erudiţia sa unanim recunoscută și cu experienţa icircndelungată de cercetător al fenome-nului popular icircn cadrul său naturalrdquo bdquoNicolae Băieșu [este ndash n n] unul dintre cei mai distinși etnologi din Basarabia ltgt Studiile care-l repre-zintă mai bine sunt cele care tratează cu consecvenţă sărbătorile populare teza sa de doctorat Folclorul obiceiu-rilor de Anul Nou apoi cea de doctor habilitat Studiu istoric ndash comparat al folclorului calendaristic icircn Republica Moldova și icircn localităţile romacircnești din Ucraina și cea mai amplă lucra-re a sa icircn acest domeniu Sărbători domnești (icircnchinate Maicii Domnului și Macircntuitorului) (I 2004 II 2007)rdquo (dr Iordan Datcu București Romacirc-nia) [7 p 403] etc

Antologia se finalizează cu cele mai reprezentative imagini privind viaţa și activitatea renumitului om de știinţă S-a icircncercat prin aceas-tă lucrare să se sintetizeze cele mai revelatorii momente din activitatea lui Nicolae Băieșu ca cele multe să nu sfacircrșească aici dar să perpetueze icircntr-o imensă mobilizare a valorilor naţionale romacircnești

REFERiNŢE bibliOGRAFicE1 Cimpoi M Conștiinţa identita-

ră icircn folclorul nostru (glosată de Nico-lae Băieșu) Icircn Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchinată valorificării folclorului Oma-giu ndash 80 Chișinău Profesional Service 2014 436 p

2 Ciobanu T Tașcă M Neamul Băieșu din localitatea Cărăcușenii Vechi ţinutul Hotin Icircn Idem

3 Cosniceanu M Băieșu ndash nume de familie Icircn Idem

4 Băieșu N Tezaurul folcloric al romacircnilor din Basarabia Transnistria nordul Bucovinei Transcarpatia Icircn Idem

5 Cuceu I Cercetător preocupat de obiceiurile calendaristice Icircn Idem

6 Bostan G Valoarea educativă a folclorului copiilor Icircn Idem

7 Datcu I Nicolae Băieșu la 75 de ani Icircn Idem

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

17

Pedagogul și folcloristul G Dem Teodorescu elev al lui B P Hașdeu s-a născut la 25 August 1849 la București icircn familia nevoia-șă a unui constructor de case

Micul Teodorescu a icircnceput să icircnveţe icircn 1855 mai icircntacirci la biserica bdquoSfinţii Voievozirdquo apoi la o școală primară bucureșteană Din 1859 a urmat cacircţiva ani gimnaziul bdquoGheor-ghe Lazărrdquo apoi s-a transferat la li-ceul bdquoMatei Basarabrdquo din București

Pacircnă la absolvirea liceului (1861) a fost nevoit să-și asigure existenţa lucracircnd ca mic funcţio-nar la un minister Timp de șapte ani (1861-1868) a muncit la redacţia ziarului Romacircnul unde publica fol-clor și poezii personale

Din 1868 a urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din București iar icircn 1875-1877 a făcut studii de specializare la Uni-versitatea din Paris Icircn 1877-1879 a fost profesor de limba și literatura romacircnă la liceul bdquoSfacircntul Savardquo iar din 1879 și pacircnă la sfacircrșitul vieţii (la 51 de ani neicircmpliniţi ndash 20 august 1900) ndash la liceul bdquoMatei Basarabrdquo A mai deţinut postul de ministru al instrucţiunii publice (1891) redac-tor al publicaţiilor de satiră și umor Ghimpele și Sarsailă a colaborat la Albumul macedo-romacircn Columna lui Traian ș a

Ξ nicolae BăieşU doctor habilitat

Folcloristul G DEM TEODOREScu(165 ani de la naștere)

Dragostea lui G Dem Teodo-rescu pentru creaţia poetică popu-lară s-a manifestat icircncă din copi-lărie cacircnd a luat contact cu multe piese folclorice auzite de la părinţi rude sau prieteni ai familiei Mai tacircrziu folcloristul G Dem Teodo-rescu scria bdquoDin pruncie legănat icircn cacircntece populare ademenit de-al lor farmec și de-a lor plăcută armo-nie pe nesimţite mi s-a icircntipărit icircn memorie tot ce auzisem la părinţi la rude la prieteni de iubirea lor n-am scăpat la tinereţe și scriind numai pentru mine m-am pomenit cuprins de o neicircnlăturată pasiunerdquo (Citat după Bistriţeanu Al Prefaţă Teodorescu G Dem Poezii po-pulare București 1957 p 10)

Cunoștinţele teoretice iniţiale despre folclor G Dem Teodores-cu le-a moștenit de la icircntemeietorii folcloristicii romacircnești M Kogăl-niceanu A Russo V Alecsandri A Odobescu și icircn special de la B P Hașdeu

Din icircndemnul și cu ajutorul lui B P Hașdeu a elaborat și a editat icircn 1874 lucrarea teoretică Icircncercări critice asupra unor credinţe datine și moravuri ale poporului romacircn (pre-faţată de A I Odobescu) Icircn acest debut editorial G Dem Teodorescu interpreta datinele icircn primul racircnd cele calendaristice și folclorul re-spectiv la popoarele est-romanice icircn spiritul exagerat al școlii latinis-te Astfel referindu-se la tradiţiile colindei tacircnărul folclorist afirma cu multă convingere că de la Saturna-liile romane bdquonouă ne-a rămas co-lindul copiilor icircn noaptea de Ajunul Crăciunului urările de icircmbelșugare cacircntecele numite colinderdquo (p 10) Ideea că anume calendele romane au stat la baza colindei a fost susţi-nută ulterior de o serie icircntreagă de

cercetători din sec XX (E Niculiţă-Voronca T Papahagi T Corneliu-Focșani ș a) Totodată se știe că tradiţiile ritualice inclusiv colinda la est-romanici sunt cu mult mai vechi decacirct stratul latin

bdquoPlugușorul o datină din cele mai frumoase și cele mai antice re-prezintă icircn ziua de azi ndash după păre-rea lui G Dem Teodorescu ndash sărbă-torile romanice numite opalii care aveau loc după saturnaliirdquo (p 58)

Icircnsă după icircntoarcerea sa de la Paris (1877) unde a făcut cunoș-tinţă mai icircn de aproape cu mișca-rea folcloristică icircn icircntreaga Europă G Dem Teodorescu și-a revăzut opiniile sale primare menţionacircnd eroarea generală a școlii latiniste Lucrul acesta icircl vedem mai ales icircn lucrarea sa Noţiuni despre colinde-le romacircne (1879) Icircn 1885 G Dem Teodorescu a editat culegerea clasi-că icircn sensul adevărat al cuvacircntului Poezii populare romacircne la care a lucrat icircncepacircnd cu anii 1864-1867 pe cacircnd era ziarist fără studii uni-versitare Cartea cuprinde circa 40 de mii de versuri majoritatea culese icircn Muntenia și icircntr-o cantitate mai mică icircn Moldova Ovidiu Bacircrlea scria că această bdquofaimoasă colecţie ltgt oscilează mereu icircntre profilul unei colecţii regionale și cel al unui corpus folcloric cel puţin pentru cacircteva speciiltgt Ea e fructul unei munci icircndelungi și stăruitoare pen-tru a da la iveală ceea ce are mai ales un popor talentat Dar meritul covacircrșitor al colecţiei stă icircn valoarea inegalabilă a o bună parte din mate-rialele publicate Icircndeosebi colindele și baladele dau la iveală variante pe deplin rotunjite de o mare vigoare epică lăsacircnd icircn urmă variantele din alte colecţiirdquo (Teodorescu G Dem Poezii populare romacircne București

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

18

1985 p 367) Pe lacircngă colinde și ba-lade culegerea conţine și alte creaţii poetice de calendar oraţii de nuntă epos eroic descacircntece doine jocuri ale copiilor ghicitori ș a

Folclorul cacircntat inclus icircn co-lecţie a fost cules icircn mare parte de la vestitul lăutar din Brăila Petrea Creţul Şolcan (bdquonorocul nostru marerdquo) pe care G Dem Teodores-cu l-a icircntacirclnit icircn vara anului 1883 la băile de la Lacul Sărat Acolo talen-tatul interpret i-a dictat folcloristu-lui timp de cacircteva zile circa 15 mii de versuri mai ales bdquocacircntece vechirdquo Meșterul Manole Oaia năzdrăvană Iovan Iorgovan Corbea Badiul Do-brișan ș a Dar G Dem Teodorescu a reprodus icircn culegerea sa și creaţii poetice din colecţiile lui A Pann V Alecsandri S Fl Marian T T Burada ș a Spre deosebire de alţi

premergători alcătuitori de culegeri folclorice G Dem Teodorescu a grupat textele literare populare con-form criteriului vacircrstei interpreţilor de creaţii anonime (copilăria ado-lescenţa bătracircneţea)

Alcătuitorul a susţinut repro-ducerea fidelă icircn folclor a limbii populare fiind icircmpotriva cantităţii mari a creaţiilor poetice publicate de calitate joasă Era pentru ideea bdquoA ne mulţumi cu puţin și bunrdquo

G Dem Teodorescu a indicat la unele piese variantele publicate și icircn alte colecţii fiind după cum menţiona folcloristul O Papadima primul care s-a ocupat de proble-ma variantelor Teodorescu a făcut unele comentarii privind geneza și circulaţia anumitor creaţii folclori-ce Compartimentele textelor icircn co-lecţie sunt precedate de prezentări

ce constituie micromonografii ale genurilor și speciilor poetice respec-tive Toate acestea demonstrează ca-racterul știinţific al culegerii Poezii populare și erudiţia alcătuitorului ei

G Dem Teodorescu e și auto-rul următoarelor studii Cercetări asupra proverbelor romacircne Cum tre-buie culese și publicate (1877) Petre Creţul Şolcanul (1883) Viaţa și acti-vitatea lui Anton Pann (1891) Aces-te și alte cercetări ale autorului sunt actuale și astăzi prezentacircnd interes pentru diferite categorii de cititori

Referinţe bibliografice1 Iordan Datcu Dicţionarul et-

nologilor romacircni Ediţia a III-a revăzu-tă și mult adăugită București Saeculum JO 2006

2 Nicolae Băieșu ndash o viaţă icircnchi-nată valorificării folclorului Chișinău Profesional Service 2014

Icircn scopul altoirii sentimentului patriotic a dragostei și macircndriei pen-tru patrie neam și strămăși promo-vării patrimoniului cultural imateri-al Secția Cultură Orhei icircn colaborare cu casele (căminele) de cultură din raion au organizat la 6 iulie curent la estrada de vară a s Chiperceni Festi-valul concurs raional bdquocu dragoste de pămacircnt și țarărdquo consacrat come-morării marelui domnitor al Mol-dovei Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Chipul bravului mușatin se păs-trează ca o iacoană icircn sufletul popo-rului care i-a ridicat monumente de granit dar și de cuvinte de acorduri muzicale pe cacirct de frumoase pe

bdquocu dragoste de pămacircnt și ţarărdquopatriotismul nu este nu-

mai iubirea pamacircntului pe care te-ai născut ci mai ales iubirea trecutului fără de care nu există iubire de țară

atacirct de durabile de perene care au icircnfruntat secole ca să ajungă pacircnă la noi Sărbătoarea a icircnceput cu in-terpretarea corului unit a cacircntecului bdquoCacircnd a fost să moară Ştefanrdquo

Şi pentru că despre patrie nu putem vorbi cu cuvinte deșarte cu cele mai icircnălțătoare cacircntece poezii și voie bună au venit colectivele vo-cal - corale din localitățile Chiper-ceni Voroteț Biești Şercani Pohre-beni Izvoare Cucuruzeni Hacircjdieni

Piatra care au adus icircn scenă creații autohtone de o valoare nedefinită

Programul Festivalul a fost icircn-tregit cu un meci de fotbal icircn cadrul cupei raionului iar copii și tinerii s-au distrat la topogan

Secția Cultură mulțumește Administrației Publice Locale lu-crătorilor de cultură tututor celor care au contribuit la buna organiza-re și desfășurare a Festivalului

Ξ gheorghe gUriUc șef Secţie cultură Orhei

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

19

Actuala cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului fol-cloric bdquola vatra horelor bucurienerdquo ce se desfășoară cu o consecvenţă de invidiat icircn satul Bucuria r Cahul cu susţinerea Consiliului raional Сahul a administraţiei publice locale a unor oameni cu suflet mare din terito-riu a icircntrunit colective de cacircntece și dansuri din raionul Cahul dar și din cele vecine - Cantemir și Comrat - care conservează dezvoltă și promovează cele mai de valoare tradiţii ale neamului nostru scoţacircnd din anonimat noi și noi talente Publicul spectator care a admirat de astă dată icircn premieră artiștii amatori afară icircn faţa Casei de cultură din Bucuria au avut parte și de cacircteva surprize evoluarea colectivului din satul Huluboia Cahul de et-nie cehă a fraţilor Ion și Veaceslav Bacircnzari care i-au bu-curat cu un buchet de melodii săltăreţe icircndemnacircndu-i icircn pofida caniculei la dans

Şi de astă dată tradiţional festivalul a icircnceput cu hora prieteniei și a bucuriei icircn iureșul căreia s-au prins de la mic la mare - artiști amatori din diferite localităţi cahulene cantemirene din raionul Comrat dar și locu-itori ai satului Bucuria pentru care desfășurarea icircn luna lui gustar a acestei treceri icircn revistă a creaţiei populare a devenit ceva firesc o adevărată sărbătoare a cacircntecu-lui și dansului portului tradițional de sărbătoare meș-teșugurilor bătracircnești din sudul ţării noastre or parti-cipanţilor le-a fost oferită ocazia să admire și iscusinţa meșterilor populari din Bucuria Zacircrnești și alte sate pe care au savurat-o icircn cadrul expoziţiei organizată chiar icircn mijlocul naturii

Gheorghe Raicu directorul Casei de cultură din s Bucuria organizatorul acestei valoroase activităţi care a reușit de-a lungul anilor să formeze icircmpreună cu soţia și cele două fiice și o dinastie folclorică avea să menţio-neze următoarele

mdash Mă bucur nespus de mult că am reușit și de astă dată ndash cu suportul material al APL locale de nivelul I și II

a sponsorilor - să avem un număr impunător de partici-panţi de diferite vacircrste - de la copilași pacircnă la maturi toţi icircmpătimiţi de vraja cacircntecului și dansului nostru popular de această horă a prieteniei și bucuriei Nu pot să trec cu vederea și faptul că icircn aceste ansambluri avem multe di-nastii Sunt macircndru să remarc că icircn pofida tuturor gre-utăţilor ne-au sosit 13 colective din diferite localităţi care ne-au bucurat cu o evoluare de excepţie formația bdquoLă-crimioarardquo al Societăţii nevăzătorilor din Cahul ansam-bluri și interpreţi din Congazcic UTA Gagauz-Yeri Toţi au demonstrat incontestabil creaţia populară cacircntecul și dansul care ne unește ne luminează ne dau noi speranţe ne fac mai puternici ași zice chair nemuritori Precum era și de așteptat majoritatea formațiilor au prezentat programe noi inedite este icircmbucurător faptul că au venit și meșteri populari care au acoperit cu o aură deosebită armonia și farmecul festivalului valorile noastre neperi-toare că i-am avut alături pe fraţii Bacircnzari de la nordul republicii cărora le plac mult tradiţiile de la sud

Racircnd pe racircnd colectivele artistice urcau pe scenă pentru a-și demonstra măiestria cacircntecului și dansului popular Primii ca de obicei au concertat artiștii ama-tori din localitate care au cules numeroase aplauze Conducătorul artistic al căminului cultural din Bucuria Dumitru Cicanci ne-a relatat bdquoEste o adevărată avere folclorul tradiţiile și obiceiurile noastre pe care icircncer-căm astfel să le transmitem generaţiilor ce vin inclu-siv prin acest festival prin muzeul satului activităţile cultural-artistice această neasemuită zestre a neamului care este păstrată la Bucuria cu sfinţenie din generaţie icircn generaţie și pot spune cu toată fermitatea că anume această continuitate stă ca un zid icircn calea uitării a dis-pariţiei valorilor noastre naţionale ne menţine ca neam ne duce faima icircn lumerdquo

Lidia Donea conducătorul ansamblului bdquoSălcioarardquo din Taraclia-de-Salcie Cahul adăugă copleșită de emoţii

Decacirct cacircntecul şi jocul n-am nimic mai scumpTezaurul folcloric al neamului Text și imagini ion DoMenco

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

20

mdash Avem icircn ansamblul nostru femei de diferite pro-fesii ne vine cam greu să atragem icircn ansamblu tineri dar participăm la toate festivalurile din raion fiind con-vinși că numai prin activitate permanentă mai menţinem aprinsă această misterioasă flacără a tradiţiilor datinelor și obiceiurilor populare

Natalia Bolocan conducătorul ansamblului bdquoGliardquo sHănăseni Cantemir

mdash Am adus la festival melodii și jocuri populare cacircntece și dansuri din bătracircni dar pe care nu le dăm ui-tării și pe care le-am prezentat cu diferite ocazii icircn satele și orașele noastre dar și icircn Romacircnia icircn alte ţări Ţinem la ele căci le-am preluat de la părinţi bunei și străbunei avem o datorie faţă de icircnaintași sunt opere artistice cre-ate de popor unele-anonime dar de o valoare incontes-tabilă demnă de apreciere Ași dori să menţionez faptul că icircn comuna noastră avem mulţi artiști amatori rapsozi populari cu renume și acest fapt ne insuflă icircncredere spe-ranţă icircn tendinţa și dorinţa noastră de a conserva și pro-mova tezaurul folcloric

Sergiu Eremia șef-adjunct Secţia Cultură Cahul membru al juriului festivalului concluzionă icircn final

mdash Probabil este imposibil de redat prin cuvinte ace-le culori vii atacirct de plăcute luminoase buna dispoziţie atmosfera ce a dominat pe tot parcusrul zilei la Bucuria Vreau să le mulţămesc organizatorilor sponsorilor icircm-pătimiţilor de frumos care au sosit icircmpreună cu artiștii amatori la acest frumos Festival Oameni de diferite pro-fesii - lucrători de cultură profesori educatori lucrători agricoli medici etc au cacircntat au dansat ne-au descreţit frunţile veselindu-se alături de copii tineri adolescenţi cărora le transmit această dragoste faţă de folclor tradiţii și obiceiuri populare Pe toţi ne unește cacircntecul și dansul dragostea de creaţia populară tot ce ne-a rămas de la bu-nei și străbunei Este foarte bine că APL susţine aceste ini-ţiative la Cahul organizacircndu-se probabil cele mai multe activităţi cultural-artistice din republică

Icircn final organizatorii au icircnmacircnat participanţilor diplome și premii și au dansat o horă a prieteniei a bu-curiei pentru toţi acei care nu-și uită tradiţiile populare

Biblioteca Publică icircn colabora-re cu Centrul de Cultură Zacircrnești Cahul icircnregistrează din an icircn an tot mai multe realizări importante Ast-fel icircn acest an au fost organizate di-verse activităţi culturale printre care și Biblioteca la aer liber

La data de 29 iulie 2014 orga-nizatorii au transformat parcul Ca-sei de cultură icircntr-o bibliotecă la aer liber cu genericul bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquo Biblio-tecara Maria Muchi le-a oferit dori-

bdquoAm să prind o zi de vară cu o carte icircn poianărdquoBiblioteca la aer liber

Ξ natalia Bazan directorul Centrului de cultură Zacircrnești Cahul Ξ Maria MUchi bibliotecara BP Zacircrnești Cahul

torilor posibilitatea de a citi și răsfoi peste 100 de cărţi povești enciclo-pedii ziare și reviste etc

La prima ediţie a bibliotecii la aer liber printre vizitatori au fost și copiii de la grădiniţa bdquoAndrieșrdquo din localitate icircmpreună cu directorul instituției respective Lilia Puică și educatorul Mariana Ţacircu

Parcul bibliotecii la aer liber le-a oferit vizitatorilor o expoziţie de carte cu genericul bdquoVine uite de de-parte și poate neauzit să transforme visul poate icircntr-o carte cu detoaterdquo butoiașul cu cărţi bdquoBiblioteca din grădinărdquo exprimată printr-o etaje-ră cu cărţi bdquoLectură la iarbă verderdquo dintr-o valiză cu cărţi coșuleţe cu povești bdquoCacircnd nu descoperim mun-ţii hai să citim icircntr-un hamac o carte la biblioteca la aer liberrdquo unde copiii au avut posibilitatea de a citi o carte icircn hamac bdquoPopas muzicalrdquo lacircngă cort oferit de Centrul de cul-tură icircn frunte cu directorul Natalia

Bazan conducătorul artistic Vasile Filip și membrii ansamblului etno-folcloric bdquoOpincuţardquo la care copiii icircmpreună cu maturii s-au icircncins la hora mare surprize dulci din partea organizatorilor

Această activitate a produs sen-timente de satisfacţie sufletească atacirct copiilor cacirct și celor maturi Spe-răm că și icircn continuare se va păstra frumoasa tradiţie de promovare efi-cientă a activităţii bibliotecii pentru a atrage noi utilizatori

Prin acest eveniment cultural am avut ca scop Atragerea la lec-tură formarea interesului necesită-ţii faţă de carte și respectiv crearea personalităţii copilului icircncepacircnd cu o vacircrstă preșcolară Cunoașterea obi-ceiurilor și tradiţiilor locale a infor-maţiilor despre comunitatea noastră Să se icircmprietenească să citească să se relaxeze să se bucure de o zi de vară călătorind icircn lumea poveștilor

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

21

Cobacirclea - veche vatră răzeșească vestită prin stejarul și biserica arhaică ctitorită de Ştefan cel Mare Odată la doi ani aici se desfășoară Festivalul republican de muzică și dans popular bdquoLa umbra stejaruluirdquo Cacircteva documente și legende confirmă că satul Cobacirclea a existat mai icircnainte de anii de domnie a lui Ştefan cel Mare Istoricii au diferi-te ipoteze referitoare la originea numelui bdquoCobacircleardquo Con-form uneia dintre ele bdquocobacirclărdquo semnifica o formațiune statală adică cei ce s-au așezat icircn acele locuri cunoșteau despre existența unei formațiuni statale cu capitala icircn acel loc s-au că au vrut ca numele localității lor să sim-bolizeze o fomațiune ceea ce nu pare să aibă referințe cu originea numelui satului Cobacirclea Potrivit altei legende un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe bdquocobacirclărdquo după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pacircrăiaș s-a oprit cu traiul pe acelea locuri Oamenii trecacircnd pe acolo reparau după necesitate la el roțile Ast-fel cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu bdquoCobacirclardquo unde erau icircntacircmpinați cu vorbe bune Mai tacircrziu ținacircnd cont de faptul că locul era situat pe un drum comercial icircn acea zonă se mai așezaseră și alți oa-meni care pregăteau mese pentru trecători cai de schimb locuri de odihnă etc

Repere istoriceLocalitatea este atestată documentar la 18 februarie

1456 Satul are 2 biserici Una din ele este identificată cu

cele mai vechi monumente ale culturii religioase din Re-publica Moldova care icircmpreună cu Stejarul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt are o vacircrstă de 750-800 de ani și formea-ză un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional Biserica de piatră de la Cobacirclea menționa regretatul arhitect Robert Curț este unică iar așa clădiri nu mai putem găsi icircn toată Republica Moldova

Icircn Cobacirclea există cacircteva monumente cel mai vechi este stejarul lui Ştefan cel Mare - monument ocrotit de stat monumentul ostașilor căzuți icircn timpul celui de-al II-lea război mondial bustul lui Ştefan cel Mare și Sfacircnt și clopotnița bisericii separată de edificiul central e un fel de arc de triumf o intrare icircn curtea bisericii fiind inspirată de Porțile Sfinte din Chișinău monument este chiar biserica construită din dorința și contribuția lui Nicolae Catargiu Şi iată pe aceste locuri interesan-te pitoresti unde răsuflarea istorică ne amintește de stramoșii noștri circa 20 de collective artistice atacirct din R Moldova cacirct și de peste hotare au demonstrat cu multă macircndrie arta tradițională a poporului său

La acest festival care este la cea de a XII ndasha ediție oaspeți de onoare au fost actorul Mihai Volontir Mi-nistrul Culturii - Monica Babuc deputați oameni de artă etc Ei au fost icircntacircmpinați la Căminul cultural de către primarul s Cobilea Ion Malacirci și conducerea raio-nului după care a urmat parada tradițională a portului popular pe strada centrală La umbra stejarului lacircngă bustul lui Ştefan cel Mare a fost prezentat monologul domnitorului adresat urmașilor care a pus amprenta sa icircn sufletul și inima vizitatorilor festivalului icircn interpre-

Răsuflarea istorică ne amintește de strămoșii noștri

Ξ lUDMila SaMarin

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

22

tarea artiștilor de la Teatrul bdquoVasile Alecsandrirdquo din Bălţi după care a urmat un serviciu divin susținut de către soborul de preoți icircn frunte cu blagocinul de Şoldănești Vasile Rotari care a oficiat un te-deum de pomenire a Marelui Domnitor al Moldovei - Ştefan cel Mare și Sfacircnt

Sărbătoarea a continuat la estrada de vară bdquoStejărelrdquo unde toate colectivele artistice au prezentat programe interesante

Specialiștili de la Direcţia Cultură Tineret și Sport au menţionat că spre deosebire de ediţiile precedente la cea curentă au participat mai multe tarafuri fanfare și an-sambluri de dansatori din țară printre ele formațiile de dans popular bdquoBracirculețrdquo din or Sacircngerei coregraf ndash Ale-xandru Balanici bdquoVatrardquo din s Racovăț Soroca coregraf ndash Mihai Chiriliuc bdquoCiuleandrardquo de la Universitatea Pe-dagogică de Stat bdquoIon Creangărdquo mun Chișinău coregraf ndash Ion Bencheci bdquoStejarii lui Stefanrdquo s Cobacirclea coregraf ndash Sergiu Bahnă și bdquoBondițardquo s Sestaci din r Soldanești bdquoMoștenitoriirdquo coregraf ndash Ina Pinzari or Şoldănești an-samblurile de muzică și dans popularbdquoFloricicardquo din or Rezina dirijor ndash Maria Ciolan coregraf ndash Tatiana Lu-pov fanfarele bdquoDumbrăvițardquo din s Vertiugeni Florești conducator ndash Tudor Dumbravă din s Seliște Orhei conducator ndash Boris Scripcari fanfara de fete bdquoGheorghe Ticurdquo din s Holercani Dubăsari conducator ndash Nico-lae Zalauc bdquoDumbravardquo Consiliul rational Şoldănești icircnsoțită de grupa de majorete coregraf ndash Ina Pacircnzari conducător ndash Grigore Zănoagă orchestrele de muzica populara - bdquoBusuioc moldovenescrdquo dirijor- Anatol Vițu

or Sacircngerei bdquoDoina Nistruluirdquo din Soroca dirijor ndash Ion Alexei bdquoPoiana Codruluirdquo din or Telenesti dirijor ndash Andrei Midoni bdquoTrandafiriirdquo dirijor Ion Lupu Consiliul raional Şoldănești ansamblul folcloric bdquoBusuiocrdquo din s Cobacirclea conducator ndash Dina Gorn

Fondatorii festivalului acum 26 ani au fost Tu-dor Colac pe atunci directorul Centrului National de Creație Populara Serghei Argatu - pe acel timp condu-catorul gospodariei agricole și Grigore Zanoagă - fostul și actualul șef al Directiei de Cultura Şoldănești

Cu un repertoriu ales s-a prezentat și fanfara din satul Chetriș jud Iași Romacircnia conducator artistic Adrian Ardeleanu Spectatorii au fost impresionaţi și de prestaţia artiștilor ansamblului de muzică și dans popular bdquoUkrainskie uzoricircrdquo or Şargorod reg Viniţa Ukraina Sala improvizată icircn mijlocul pădurii icircnconju-rată de stejari-seculari era icircmpodobită cu lucrarile in-edite ale meșterilor populari confecționate din pănușe cu țesături și broderii Prezentă la manifestație Moni-ca Babuc Ministrul culturii a oferit diploma de onoare Consiliului raional Şoldănești și Secţiei Cultură Tineret și Sport pentru organizarea evenimentului

Desfășurat bienal festivalul are drept scop promo-varea cacircntecului și dansului folcloric veșmacircntului tradi-tional dar și maiestria meșterilor populari

Festivalul a fost organizat cu suportul finanicar al administrației raionului Ministerului Culturii primări-ei satului și al unor sponsori individuali

O dimineață icircncacircntătoare de vară La gardul din nuiele formația sătească cacircntă două cacircntece bdquoIonel din dealul marerdquo și bdquoMă vorbesc vecinilerdquo

Vera mdash Oameni buni da știți că Ion și Ileana azi au clacă

Serafima mdash Care Ion și IleanăEufrosenia mdash Ion și Ileana a lui Ştefan care au

fost ridicați și deportați icircn SiberiaVladimir mdash La noi la Mateuți e obiceiul așa bdquoUnul

pentru toți și toți pentru unulrdquo Hai să-i ajutăm oameni buni pe Ion și Ileana că-s oameni de sat gospodari

Vera mdash Vă poftim pe toți la clacă Poftiți săteniitrimiteți-l pe Toader cu calul prin măhăli Hai să facem un lucru bun că cel ce face bine ajunge bine

(se aude doba chiote chemacircnd lumea la clacă)

Stăpacircna ileana mdash Ai adus lutul dar paiele te-ai uitat icircs ude cacirct trebuie Văd că bate toba icircn sat precis că vin cu toții să ne ajute că numai noi am pornit azi claca ne-a ajuta Dumnezeu ce să faci dacă așa ne-a fost dat să ridicăm casă la străini icircn Kurgan apoi să revenim la noi icircn sat

(pregătesc locul sacii coșarca)Vladimir mdash He-he-hei Măi Ioane și Ileană tare

loc frumos v-ați mai ales pentru căsoaie aproape de pă-dure lacircngă Nistru a-a-ha pe locul bunelului Se vede că v-a plăcut apa de aici la noi este o vorbă bdquoCine bea apă din Mateuți la Mateuți rămacircnerdquo Eu iată că v-am adus o furcă

(nănașii aduc icoana cu prosob o batistă legată iar icircn ea gracircu și sare monede fasole semințe de floarea soa-

clAcAScenariul ritualului

Ξ angela UrSache (Ştirbu-Stamati)

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

23

relui iar nănășelul cu o căldare de lemn cum era pe vre-muri

Nănașa mdash Ileană ține icoana și prosobul să-l atacircrnați icircn casă cacircnd o fi casa gata spre răsăritul soa-relui Aprind o lumnărică sau niște tămacircie fiecare ce are merg cu ea de la stacircnga din colț pacircnă la colțul din dreapta la fondalul temeliei apoi pe linie spre fondalul temeliei de la stacircnga spre colțul din dreapta pacircnă reve-nim din colțul din care am icircnceput e ca un opt mare Să aveți liniște la infinit icircn suflete Să vă fie cu sfințenie Aghezmuim locul cu busuioc și agheazmă de la Bobo-tează Să fie contra duhurilor rele Ia firicelul de busuioc și să-l prinzi la icoană Presurăm de la colțul din dreapta gracircu și sare ca să vă fie gospodăria trainică și icircn belșug Icircn colțul celălalt presurăm semințe de floarea soarelui să vă fie casa luminată ca soarele Icircn istlalt loc presu-răm fasole ca să vă fie casa plină de oaspeți Iar icircn acest colțișor vă presurăm monede banii la bani trag se spu-ne că banii nu aduc fericirea icircncă și cum aduc mai ales icircn ziua de astăzi

Nănașul mdash Ține Lenuțo o căldare ți-am adus fără căldare eu icircs ca fără macircini tare bun lucru la casă Văd că ați pregătit de cu seară un vraf ca să se moaie paiele acum vom turna și lutișorul și putem icircncepe claca

(icircmprăștie lutul)Vladimir mdash Hai icircntr-un ceas bun Cu ajutorul lui

Dumnezeu să isprăvim și pe Tine Doamne să te slăvim Să ne ajute Dumnezeu

(momentul sacru icircși fac cu toți semnul crucii) (icircncep a veni vecinii la clacă )Tatiana mdash Bună ziua și Doamne ajută Văd că icircncă

soarele nu-i sus Mai avețiNănașul mdash Am macircntuit de icircnceput am știut că vor

mai veni macircini de ajutor și v-am lăsat și vouă de lucru să nu vă supărați

Tatiana mdash Icircți dăruiesc un țol țesut de mama Dum-nezeu s-o ierte Tare priceput meșter mai era zi și noap-te țesea Să-ți prindă de bine Dă eu să vă arăt cum se frămacircnt lutul

Zina mdash Ți-am adus un burluieș să-ți fie de folos Ţine-l atent că nu-i deșert Azi se-așteaptă zi frumoasă văd că cerul e senin

Eufrosenia mdash Ceasuri bune Leanca da eu ți-am adus o strachină cu făină veți face o vărzare și-ți macircn-ca-o cu Ion

Serafima mdash Da noi cu Andrei v-am adus două furci vor prinde bine icircn gospodărie Am adus și noi cu ce suntem bogați dacă la noi tata e meșter popular Rog să le primiți icircn dar de la noi dar mai icircntacirci dați să le trudim oleacă

(bărbații iau furcile și icircncep a aduna facircnul)(se aude toba unul aduce paie altul căldarea cu

apă celălalt transmite lutul altul icircncepe a unge casa )Vera mdash Frosea hai vină și-mi arată cum să fac

colțurile la ferestre drepte s-o răzmuiet lutul ista nu știu ce nu se ține

Eufrosenia mdash Lasă-l puțin să se icircntărească Totul la timpul lui Măcar bine că nu e a ploaie

Zina mdash oleacă de lut aiciAndrei mdash Cui icirci mai trebuiesc paieNicolai mdash Aici pune că am pornit gurarile pentru

horn așa atacirct e destulSerafima mdash Oleacă de apă mai aduceți Vera mdash Uite ce de bine se primește dacă icirci icircnceput

cu suflet ca să nu deochem hai să tragem o cacircntareZina mdash CareEufrosenia mdash Aista-mi place tare mie bdquoCrești pă-

dure și te-ndeasărdquo (lucracircnd clăcașii cacircntă cacircntecul apare stăpacircna cu

ulciorul cu apă și șervețelul lucrătorii icircși spală macircine-le apoi se așterne țolul și prosobul se așează masa cu bucate pe el două femei atacircrnă prosoabele moldovenești pe fondalul scenei pe lăicer stăpacircnul ndash icoana iar stăpacirc-na aprinde candela și-și face semnul crucii mulțumind Domnului icircn tăcere )

Nănașul mdash Iată că s-o făcut lucrul Ochii sperie dar macircinele bucură

Stăpacircna ileana mdash Bodaproste oameni buni cu ajutorul lui Dumnezeu și cu puterea satului vom avea și noi casă icircn racircnd cu lumea Să aveți sănătate și să vă binecuvacircnteze Dumnezeu Fie casa unde-o fi ea tot mai bine-i la baștina ta Să veniți vă rog să ne-ajutați la bol-dit podul icircn magazie Acum vă poftim pe toți la masă

(stăpacircna Ileana ia cacircteva plăcințele și servește lumea din sală icircn acest moment scena nu rămacircne goală stăpacirc-nul cu oaspeții se așează la masă )

Stăpacircnul mdash Poftiți la masă Şi blagoslovește Doamne masa asta Tatăl Nostru care este icircn ceruri Sfințească-se Numele Tău și Icircmpărăția Ta Precum icircn ceruri așa și pe pămacircnt Pacircinea noastră cea de toate zilele Dă-ne nouă astăzi Şi ne iartă nouă greșelile noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri Şi ne izbăvește de cel viclean și nu ne băga icircntr-o ispită Că a Ta este Voia Icircmpărăția și Puterea Icircn numele Tatălui a Fiului și a Sfacircntului Duh Amin

(revine și stăpacircna Ileana lumină icircnserată vorbele se icircndesesc pacircnă la stingerea totală a luminei din scenă oda-tă cu corul mixt din voci bărbătești și femeiești mixate)

Remarcă Vraf mdash loc adacircncit cu sapa icircn pămacircnt pentru a răz-

muia paiele

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

24

Al treilea an la racircnd a răsunat lunca icircn cadrul Festivalului con-curs raional al cacircntecului și dan-sului folcloric bdquocacircntă de răsună luncardquo ediția III care s-a desfășurat icircn s Facircntacircna Albă

Organizatorii mdash Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț de comun acord cu primăria comuna Parcova au avut drept scop pe lacircngă obiectivele principale ale festivalu-lui de a constitui o zi de sărbătoare omului de la sat Am spune-o cert că s-a reușit Timp de 5 ore locuitorii s Facircntacircna Albă cacirct și oaspeții au avut posibilitatea să viziteze expozițiile lucrărilor meșterilor populari din raion Ne-a bucurat cu prezența și meșterul de onoare a raionului Va-lentina Guțu care ne-a prezentat frumusețea portului popular

A deschis festivalul dna Aurelia Mitreniuc șefa Direcției Icircnvățămacircnt și Cultură care a menționat importanța păstrării tezaurului fol-cloric de tacircnăra generație și implica-

rea ei icircn viața culturală a satuluiCu un cuvacircnt de salut a venit

icircn fața celor prezenți și gazda mdash dl Marcel Snegur primarul com Par-cova care a icircnmacircnat tuturor colec-tivelor oaspeților de onoare sim-bolica s Facircntacircna Albă și a motivat fericirea că s-a născut icircntr-un sat unde se pune icircn preț nu numai va-loarea materială dar și cea spirituală

A salutat participanții și dna Diana Dicusaricirc directorul Centru-lui Național de Conservare și Pro-movare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI) Chișinău

Şi-au demonstrat măiestria 19 colective artistice - formații fol-clorice și ansambluri de dans din localitățile raionului

Juriul - specialiștii CNCPPCI au apreciat autenticitatea valoarea și prezentarea scenică a repertoriu-lui precum și portul popular

Laureații concursului au fost Premiul mare ndash formația folclorică bdquoColindardquo or Edineț

locul i ndash formația folclorică bdquoLa castelrdquo s Gordinești

locul ii ndash formația folclorică bdquoAlboteancardquo s Gordinești

locul iii ndash formațiile folclorice bdquoSălcioarardquo s Gașpor și bdquoTacircrnovean-cardquo s Tacircrnova

Premiul special - formația fol-clorică bdquoSemănătoriirdquo or Cupcini

Laureații și premianții festiva-lului au fost icircncoronați cu diplome simbolica sărbătorii premii și bucle-tul manifestării artistice respective

După tradiție icircn recital au evo-luat deținătorii premiului mare la ediția II-a a Festivalului - formația folclorică bdquoCiobănași de la miorirdquo s Parcova

comparativ cu edițiile prece-dente ediția a iii-a a Festivalului nu a dus lipsă de spectator poate din motivul că icircn localitatea dată se mai păstrează suflul tradițiilor și obiceiurilor populare

cacircntă de răsună luncaΞ lilia FUlga

sp principal Direcția Icircnvățămacircnt și Cultură Edineț

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

25

Cunoscutul etnolog Andrei Hacircncu s-a născut la 3 iulie 1929 icircntr-o familie de ţărani din comuna Mateuţi jud Orhei (astăzi icircn r Rezina)

Şcoala primară a făcut-o icircn satul natal studiile me-dii generale ndash icircn orășelul Rezina (1947-1951) iar cele superioare ndash la Facultatea de Istorie și Filologie a Uni-versităţii de Stat din Chișinău (1951-1957) A absolvit aspirantura la Institutul de Limbă și Literatură al Aca-demiei de Ştiinţe a Moldovei (1961) Icircn 1962 a susţinut teza de doctor cu tema Balada populară bdquoMioriţardquo

A fost cercetător știinţific inferior (din 1961) apoi superior (din 1979) la institutul nominalizat (astăzi In-stitutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe)

Chiar de la icircnceputul activităţii sale știinţifice A Hacircncu a efectuat numeroase cercetări de teren icircnre-

gistracircnd o cantitate impunătoare de materiale etno fol-clorice (referitoare la toate genurile și speciile creaţiiei noastre populare) icircn raioanele Republicii Moldova și icircn localităţi romacircnești (unele de acum deznaţionalizate) din regiunile Cernăuţi Transcarpatia Odesa Nikolaev (Ucraina) ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă) Astfel dumnealui a contribuit la formarea fondului etnofolclo-ric al Arhivei Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a Repu-blicii Moldova

Etnologul prin vocaţie A Hacircncu s-a ocupat cu pre-dilecţie de următoarele teme istoria folcloristicii la mol-doveni de la icircnceputuri pacircnă astăzi geneza genurilor și speciilor creaţiei populare orale studierea baladelor a complexului etnofolcloric de trecere (a momentelor cardinale icircn viaţa omului ndash nașterea căsătoria nunta moartea icircnmormacircntarea) a sistemelor de clasificare a operelor populare orale

A Hacircncu este unul din autorii primului curs de creaţie populară icircn Basarabia ndash Schiţe de folclor mol-dovenesc (1965) A realizat prima istorie a folcloristicii noastre (capitol icircnserat icircn lucrarea sus-numită) Evi-dent icircn condiţiile regimului sovietic icircn Basarabia nu s-a putut scrie și publica o istorie mai completă a folclo-risticii pentru că mulţi etnologi folcloriști (P Ştefănu-că Gh Madan ș a) erau etichetaţi ca bdquoicircnvăţaţi romacircni burghezirdquo bdquoreacţionarirdquo Icircn compartimentul respectiv A Hacircncu a introdus elemente noi de periodizare a folclo-risticii termenul prefolcloristică noţiunea de rădăcini ale folcloristicii Mai amplu este capitolul Din istoria folcloristicii (coautori ndash Gr Bostan V Cirimpei) icircn lu-crarea Creaţia populară (Curs teoretic de folclor romacirc-nesc din Basarabia Transnistria și Bucovina) (1991) A Hacircncu s-a dedicat cu deosebită pasiune studierii funda-mentale a mult discutatei capodopere folclorice Mioriţa A adus dovezi elocvente că balada icircn cauză a luat naștere in perioada de tranziţie de la societatea gentilică la cea a feudalismului (sec VIII-IX)

Harnicul folclorist A Hacircncu a lucrat mult și a con-tribuit esenţial la rezolvarea problemei diferenţierii spe-ciilor eposului cacircntat neritualic numit mai icircnainte am-biguu baladă Icircn realitate avem aici trei specii cacircntecul istoric balada și eposul epic eroic Icircn această minuţioasă și complicată cercetare A Hacircncu a colaborat cu folclo-riștii V Gaţac Gr Botezatu ș a

ETNOlOGul

ANDREi hAcircNcu(85 de ani de la naștere)

Ξ nicolae DoBrogeanU

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

26

Folcloristul căruia icirci consacrăm articolul de faţă combate ideea că la icircnceput a fost cacircntecul epic eroic după el urmacircnd balada iar mai apoi ndash cacircntecul istoric Aceasta este după părerea lui A Hacircncu o teorie neade-vărată bdquocaracteristică pentru folcloristica rusă și sovie-ticărdquo Pare icircndreptăţită afirmaţia omagiatului nostru că iniţial legenda și cacircntecul ţineau locul istoriei (existau legende istorice și cacircntece istorice)

A Hacircncu a creat o teorie nouă și cu privire la ra-porturile romacircno-slave evidenţiind originalitatea majo-rităţii creaţiilor etnofolclorice romacircnești Mai icircnainte se vedeau icircn fond numai influenţele slave bdquobinefăcătoarerdquo asupra culturii romacircnești nu se spunea că influenţele lingvistice nici pe departe nu icircnseamnă că ele sunt pre-zente și icircn materialele reale folclorice etnografice Bu-năoară dacă icircn adevăr avem termenul drușcă (drujca) (la nuntă) de origine slavă nu de la ucraineni sau de la ruși ne-a venit și noţiunea respectivă (druștele la nun-tă) Pentru asemenea afirmaţii icircndrăzneţe și chiar peri-culoase ndash icircn anii 1970-1980 ndash A Hacircncu a fost discutat la diferite nivele pedepsit iar monografia sa Poezia ritua-lurilor de familie (1981 216 p) care abia văzuse lumina tiparului a fost nimicită (din tot tirajul care a fost ars au rămas doar cacircteva exemplare) autorul a fost icircnvinuit de filoromacircnism falsificator al istoriei RSS Moldovenești

Cercetările etnologului A Hacircncu au fost expuse amplu icircn monografiile culegerile sale de studii și artico-le Balada populară bdquoMioriţărdquo (1967) Eposul baladic la moldoveni (1977) Probleme de geneză a creaţiei popu-lare moldovenești (1991) Genurile și speciile folclorului romacircnesc (2002)

Icircntr-un studiu special A Hacircncu aduce argumen-te icircn susţinerea opiniei lui B P Hașdeu că așa-numitul cacircntec ucrainean Dunăre Dunăre de ce curgi tulbure a fost iniţial o creaţie populară romacircnească avacircnd circu-laţie și icircn zona nord-vestică a Romacircniei unde locuiește o populaţie mixtă de romacircni și ucraineni

A Hacircncu a participat activ la elaborarea și editarea corpusului Creaţia populară moldovenească (icircn 16 vo-lume) este autorul tomurilor Balada (1976) Folclorul obiceiurilor de familie (1979) (icircn colaborare)

Este coautorul seriei de culegeri folclorice editate pe zone Au apărut 8 culegeri Folclor din părţile codri-lor (1973) Folclor din Bugeac (1982) Folclor din nordul Moldovei (1983) etc Ultima culegere din această serie este Folclor romacircnesc de la est de Nistru de Bug din nordul Caucazului (icircn 2 volume 2007 2009) Pentru cu-legerea Cacirct icirci Maramureșul (1993) A Hacircncu icircmpre-ună cu colegii săi s-a icircnvrednicit de premiul bdquoSimeon Florea Marianrdquo al Academiei Romacircne

Icircn colaborare cu Gr Botezatu a icircntocmit și a editat culegerile de texte folclorice Dicţionar de proverbe și

zicători romacircnești (București-Chișinău 2001) Cacircntece istorice (București-Chișinău 2002)

Savantul despre care vorbim astăzi cu ocazia jubile-ului dumisale a adus contribuţii reale și la valorificarea moștenirii icircn domeniul știinţei despre creaţia populară A scris despre preocupările folcloristice ale lui S Fl Marian B P Hașdeu T Burada P Ştefanucă ș a A ripostat prin articole dure ndash după cum se cuvine icircn asemenea cazuri ndash falsificatorilor istoriei limbii literaturii folcloristicii etnografiei (A Lazarev V Zelenciuc V Stati ș a)

Cu prilejul icircmplinirii vacircrstei onorabile de 85 de ani colegii de la Academia de Ştiinţe icirci urează lui Andrei Hacircncu mulţi ani cu sănătate fericire

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

27

Programul pe care icircl propunem este expresia unei viziuni privind viitorul Institutului Patrimoniului Cul-tural icircn perioada anilor 2014-2018 avacircnd drept scop principal consolidarea dezvoltarea cercetării știinţifice icircn domeniul arheologiei etnologiei artei și culturologi-ei promovarea acestor domenii ale cunoașterii la nivel naţional și internaţional și nu icircn ultimul racircnd eficienti-zarea creșterea performanţei știinţifice și sporirea pre-stigiului cercetătorului icircn societate Soluţiile pe care le propunem sunt acelea de a conștientiza și de a avansa o veritabilă cultură a cercetării știinţifice

La elaborarea prezentului program am ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie ale știinţei academice icircn următoarea perioadă de timp cu ori-entarea ei pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a știinţei și inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo Strategia naţională de dezvoltare Moldova 2020rdquo și valorificarea noilor oportunități oferi-te de programul-cadru european Horizont 2020rdquo ca in-strument cheie de implementare a iniţiativei emblematice a Uniunii Europene ce icircși propune să contribuie la dez-voltarea unei societăți libere democratice bazate pe cu-noaștere Toate acestea impun o abordare responsabilă a managementului instituţiei de cercetare care să servească nu doar intereselor știinţei dar și obiectivelor societăţii icircn ansamblu pe termen mediu și lung

Evaluarea obiectivă a realităţii economice sociale și culturale din ţară relevă faptul că odată cu semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană oportu-nităţile de asimilare a valorilor occidentale și icircn con-secinţă de icircmbunătăţire a calităţii actului știinţific icircn Republica Moldova sunt evidente Deschiderile oferite și valorificarea lor inteligentă ar asigura ţării noastre o dezvoltare durabilă

Icircn același timp ne propunem să continuăm lucru-rile bune icircncepute icircn anii precedenţi obiectivul central constacircnd icircn realizarea unui echilibru corect icircntre can-titatea și calitatea produsului știinţific icircntre rezultatul

Motto Prin știință spre cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural național

P R O G R A Mde activitate a candidatului la postul de director al

institutului Patrimoniului cultural al AŞM

dr hab Victor GhilAŞ

știinţific și impactul lui socio-cultural icircntre performan-ţa profesională și recunoașterea ei de către societate Icircn acest sens vom adopta și vom promova un set coerent de măsuri stimulative menite să susţină mediul știinţific instituţional să icircncurajeze efortul creativ al cercetătoru-lui și să-i ofere o perspectivă favorabilă de a persevera pe calea deschiderii de noi orizonturi icircn cunoaștere

Programul iniţiat este creat și propus pentru o construcţie pe 4 ani o construcţie viabilă primenitoa-re bazată pe priorităţi pe valorile corectitudinii și res-ponsabilităţii pe comportament proactiv pe intervenţie transformatoare și icircn același timp centrat pe aspecte conceptuale strategice și faptice cu accent pe continu-itate pe conceperea și pilotarea schimbărilor icircn funcţie de provocările apărute pe parcurs

1 consideraţii introductive Abordare conceptuală11 Societatea contemporană icircn care se icircncadrea-

ză ireversibil omenirea este definită ca o societate a cu-noașterii și icircn același timp ca o societate a organizaţii-lor (P F Drucker)

12 Societatea cunoașterii este societatea icircn care producerea și consumul de informație este cel mai im-portant tip de activitate informația fiind recunoscu-tă drept resursă principală iar mediul informațional icircmpreună cu cel social și cel cultural ndash un mediu de existență a omului

13 Una din coordonatele de bază ale societății cunoașterii este dimensiunea ei culturală care presu-pune un impact decisiv asupra cercetării conservării și dezvoltării patrimoniului cultural material și imaterial

13 Un rol determinant icircn afirmarea societăţii cu-noașterii icircl au organizaţiile bazate pe cunoaștere ele marcacircnd convergenţa icircntre două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organi-zării - icircntr-o construcţie socială unitară pentru ideile de competenţă colectivă acţiune inteligentă și performanţă durabilă

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

28

14 Organizația bazată pe cunoaștere se regăsește icircn cadrul a două abordări complementare care icirci explică esența a) pornind de la factori tehnologici și b) pornind de la factori organizaţionali (manageriali)

15 Abordarea managerială tratează organizația ba-zată pe informaţii ca reprezentacircnd modelul organizaţio-nal al secolului al XXI-lea și icirci preconizează principalele caracteristici componenţa dominată de profesioniști numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică asigurarea coordonării prin mijloace de factu-ră non-autoritară - standarde norme reguli de coope-rare etc (PFDrucker)

Icircn această ordine de idei munca știinţifică de cer-cetare care urmează să fie desfășurată icircn Institutul Pa-trimoniului Cultural icircn perioada anilor 2015-2018 se va icircncadra icircn Direcţia strategică Patrimoniul național și dezvoltarea societățiirdquo direcţiile știinţifice priorita-re constituindu-le Epistemologia fenomenelor istorice artistice culturale Studierea și valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional arheologic etnografic și artistic din Republica Moldova Cercetarea proceselor de adaptare a comunităţilor umane la noul mediu cultural

2 Misiunea institutului Patrimoniului cultural (iPc) 21 Desfășurarea activităților de cercetare icircn do-

meniile fundamentale ale științei și culturii (materiale și spirituale) de interes public național cultivarea și pro-movarea științei (arheologică etnologică culturologică a artelor) și a culturii naționale susținerea și promovarea excelenței icircn domeniul științelor menționate promova-rea societății cunoașterii bazate pe știință și inovare

22 Totodată misiunea asumată de către IPC ur-mează a fi concepută ca o joncțiune a educaţiei prin formarea profesională a capitalului uman a cercetării știinţifice prin producerea cunoașterii și a inovării ca una din dezideratele majore ale societăţii bazate pe cunoaștere Icircn același timp prin dimensiunea cultu-rală cercetarea icircn domeniul de referință icircși va păstra importanţa primordială icircn cultivarea identităţii naţio-nale a coeziunii sociale și a unei culturi instituţionale distincte

23 Misiunea IPC urmează a fi proiectată pe urmă-toarele coordonate definitorii

mdash formare și perfecționare icircn domeniul funda-mental al arheologiei artelor etnologiei culturologiei concepute ca un nex indestructibil al educaţiei prin (a) dezvoltarea profesională a capitalului uman a cercetă-rii știinţifice (b) producerea cunoașterii și a inovării ca una din sarcinile primordiale ale societăţii bazate pe cu-noaștere (c) stimularea unui sistem dinamic continuu integrativ de pregătire a potențialului uman (training-uri cursuri de specializare sau stagii doctorale post-

doctorale) dedicat științei culturii naționale societății și altor beneficiari

mdash cercetare științifică icircn domeniul de referință și valorificarea rezultatelor icircn programe naționale și euro-pene de cercetare-dezvoltare sau icircn cadrul acțiunilor de parteneriat

mdash aprofundarea dialogului cu mediul universitar uniunile de creaţie și societatea civilă schimbul de opi-nii pe problematici circumscrise domeniului cu parte-neri interni și externi

mdash afirmarea constantă a comunităţii academice naționale ca for științific furnizor de cunoștințe utile societății bazate pe cunoaștere și promotor de știință icircn comunitate icircntru realizarea aspirațiilor societății moldo-vene icircn contextul valorilor europene

mdash colaborare cu autorităţile statului prin elabora-rea de studii analize evaluări pentru Președinție Parla-ment Guvern și alte instituții publice naționale

3 Viziunea privind rolul esențial al institutului Patrimoniului cultural

31 Producerea transmiterea diseminarea și utili-zarea de cunoștințe care se desfășoară după patrulaterul algoritmic al cunoașterii cercetare dezvoltare inova-re transfer către beneficiar

32 dezvoltarea unor concepții care definesc rolul științelor arheologice etnologice culturologice și a arte-lor icircn contextul noilor realități formularea soluțiilor și a căilor de acțiune pentru modernizarea actului științific de cercetare-dezvoltare

33 crearea stimularea icircmbogățirea cunoașterii fo-calizate pe domeniile de referință icircn spațiul flexibilității transparenței performanței profesionale adaptabilității la piața cunoștințelor din domeniu parteneriatul coo-perarea comunicarea cu societatea civilă elemente care asigură suportul societății informaționale

4 Angajamentul Mă angajez ca (a) elementele programului mana-

gerial structura ritmul și axul ideatic ale Institutului Patrimoniului Cultural să fie construite icircn spiritul tra-diţiei academice (b) să transform modul de organizare și funcţionare a instituţiei pentru ca acestea să sprijine concret activitatea cercetătorilor sectoarelor secţiilor centrelor dar și să valorifice la nivelul excelenţei toate rezultatele acestora icircntr-un parteneriat care sa reprezin-te corect interesele tuturor verigilor de cercetare știinţi-fică (c) să contribui la eficientizarea și modernizarea in-stituţională prin dezvoltarea unui sistem de cercetare dinamic și modern (d) icircn activitatea managerială icircmi asum principiile autonomiei instituţionale libertăţii academice răspunderii publice transparenţei și efi-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

29

cienţei administrative disponibilitatea pentru un dia-log permanent cu membrii colectivului (e) voi fi corect echidistant cu toţi colaboratorii institutului voi spune adevărul și vom lucra icircmpreună (f) nu promit mai mult decacirct pot face (e) voi respecta echitatea și deontologia profesională

5 Probleme-cheie icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural51 Hiatusuri privind inventarierea și documentarea

patrimoniului cultural național (material și intangibil) 52 Informație deficitară privind patrimoniul cul-

tural mobil 53 Penurie informațională icircn domeniul metodo-

logiilor științifice de protejare conservare restaurare și valorizare a patrimoniului cultural național

54 Cunoștințe intuitive privind procesele interet-nice din Republica Moldova neacoperite științific

55 Deficiențe sursologice și științifice fundamen-tale privind patrimoniul cultural național

56 Suport informațional și științific lacunar icircn do-meniul artelor naționale

57 Insuficiența studiilor privind teoria și practica activităților de salvgardare a patrimoniului cultural pe-riclitat

58 Lipsa suportului științific de protejare con-servare și punere icircn valoare a patrimoniului cultural național

59 Insuficiența surselor de cunoștințe și informații noi cu caracter universal și tematic icircn domeniul de re-ferinţă (dicționare enciclopedii lexicoane lucrări inter-disciplinare șa)

510 Absenţa fondurilor pentru documentarea salv-gardarea și conservarea patrimoniului cultural al ţării

6 Repere icircn organizarea activităţii de cercetare știinţifică

Activitatea știinţifică icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural va cuprinde două diviziuni principale

a cercetarea știinţifică fundamentală care va ocupa poziţia centrală icircn ansamblul investigaţiilor constacircnd icircn căutarea producerea și promovarea cunoașterii știinţifi-ce și a cunoștinţelor știinţifice fundamentale (teorii re-pere conceptuale soluţii teoretice) icircn domeniul arheolo-giei artelor etnologiei și culturologiei Stabilind aceste postulate am reieșit din faptul că cercetarea știinţifică fundamentală are o dubla natură cultural-civilizatoare Prin cunoașterea știinţifică și prin cunoștinţele știinţifi-ce fundamentale pe care le produce cercetarea știinţifică fundamentală este icircn primul racircnd un element esenţial de cultura iar prin aplicabilitatea acestora icircn metodici și tehnici de predare icircnvăţare educare socializare etc

ea este un element esenţial de civilizaţie Totodată cer-cetările știinţifice fundamentale vor avea un caracter orientat urmărind icircn special producerea de cunoștinţe știinţifice relevante altor zone ale cercetării umanistice (istorice filosofice pedagogice antropologice socio-logice șa) precum și promovarea acestora către zona cercetării aplicate

b cercetarea știinţifică aplicată va avea și ea o pon-dere substanţială icircn ansamblul investigaţiilor instituţio-nale urmacircnd să icircnglobeze cunoștinţele știinţifice fun-damentale și cunoștinţele empirice icircntr-un produs finit (manuale materiale cu caracter didactic recomandări metodice expertize știinţifice șa)

7 Obiective majore icircn domeniul cercetării patrimoniului cultural71 Articularea programelor de cercetare ale In-

stitutului pentru anii 2015-2018 icircn concordanţă cu obiectivele Strategiei de dezvoltare a cercetării-inovării 2020 Moldova cunoașteriirdquo cu orientarea pe direcţiile strategice definite la nivel naţional prin Strategia de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2020rdquo precum și cu obiectivele din programul-cadru european Hori-zont 2020rdquo

72 Dezvoltarea suportului știinţific icircn vederea va-lorificării patrimoniului arheologic etnologic și artistic al ţării icircn toată diversitatea lui

73 Sporirea capacităţilor de cercetare inventariere pe baze știinţifice avansate și punere icircn valoare a patri-moniului cultural naţional și local

74 Valorificarea știinţifică prin mijloace moderne a patrimoniului cultural național (material și imaterial) pentru creșterea vizibilităţii acestuia icircn societate

75 Crearea (completarea) bazei de date electroni-ce ale patrimoniului cultural național ndash digitizarea pa-trimoniului național (arheologic mobil de for public comemorativ etnologic folcloric artisticaudiovizual și vizual etc)

76 Soluționarea problemei de sporire a capacităţii institutului de furnizare a noilor cunoștințe prin forma-rea unor nuclee și centre de excelenţă icircn profilurile de cercetare prioritare (arheologie etnologie culturologie artă) care ar constitui surse interne de competenţă și expertiză știinţifică de icircnalt nivel corelate cu cerinţele strategice de dezvoltare pe termen lung

77 Acoperirea exigențelor reprezentative pentru misiunea institutului privind valorificarea prin ediții re-stitutive valorificarea științifică prin cercetări monogra-fice a problemelor fundamentale din domeniul științelor de profil umanistic (moștenirea culturală etnografică artistică și procesele culturale etnice artistice contem-porane din Republica Moldova icircn context național și eu-

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

30

ropean procesul globalizării culturale și tendințele aces-teia icircn societatea moldovenească contemporană șa)

78 Asigurarea circulaţiei produsului știinţific din do-meniul patrimoniului cultural naţional icircn mediul social

Vom urmări ca toate aceste deziderate să fie reali-zate prin icircntărirea potenţialului instituţional utilizarea eficientă a resurselor umane și financiare formarea și educaţia profesională continuă icircntărirea capacității de prospectare prealabilă cu estimarea corectă a evoluţiei dezvoltării cercetării și inovării icircn domeniu

8 Direcţii de acţiunePentru realizarea obiectivelor schiţate mai sus icircn

cazul icircn care voi fi ales icircn funcţia de director al Insti-tutului vor fi propuse și vor fi icircntreprinse următoarele acţiuni

81 Desfășurarea icircn cadrul Institutului Patrimo-niului Cultural a analizei SWOT icircntru (a) identificarea soluţiilor necesare dezvoltării instituţionale viitoare cu radiografia potenţialului uman instituţional și de infra-structură cu punerea icircn lumină a punctelor tari și slabe icircn relație cu oportunitățile și perspectivele de dezvoltare existente icircn sfera științei și inovării la momentul actual (b) stabilirea unui model de management coerent efici-ent și competitiv (c) folosirea elementelor de analiză icircn planificarea activităților ulterioare ale domeniului

82 Reconfigurarea modului de organizare a actului de cercetare știinţifică prin implementarea sistemului de planificare integrată care vizează convergența obiec-tivelor cu resursele alocate icircn raport cu prioritățile și direcțiile prioritare de activitate știinţifică ale institutu-lui

83 Stabilirea principiilor de evaluare a calităţii și eficienţei actului de cercetare știinţifică icircn baza indica-torilor scientometrici (de produs rezultat și eficienţă)

84 Evaluarea proceselor de integrare culturală a populaţiei din Republica Moldova icircn mediul cultural naţional și european

85 Investigarea patrimoniului artistic din Republi-ca Moldova icircn contextul cultural regional și european cu referire la domeniul artelor vizuale și audiovizuale icircn perioada post-totalitară

86 Efectuarea cercetărilor știinţifice a patrimoniu-lui cultural aflat icircn pericol de dispariţie

87 Valorificarea știinţifică a patrimoniului cultural naţional prin elaborate tematice (Atlasul etnografic al Republicii Moldova Istoria artelor (pe domenii) Albu-me de patrimoniu cultural naţional Registre ale patri-moniului cultural al ţării (situri arheologice monumen-te istorice de for public comemorative etc)

88 Icircntregirea misiunii Institutului Patrimoniului Cultural cu o dimensiune de formare profesională con-

tinuă și de atestare periodică a cercetătorilor Participa-rea cercetătorilor la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală și creșterea performanţei icircn cariera știinţifică

89 Motivarea cadrelor știinţifice recunoașterea rolului social al acestora prin respectarea demnităţii și autonomiei profesionale

810 Icircncurajarea iniţiativei cercetătorilor icircn desfă-șurarea și elaborarea demersului știinţific după modelul centrelor europene de cercetare

811 Icircnfiinţarea unor poli de competitivitate și pro-movarea schimburilor știinţifice icircntre subdiviziunile de cercetare din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural și cele din străinătate

812 Atragerea și susţinerea tinerilor cercetători813 Perfecţionarea organigramei instituţionale și

a paradigmei funcţionale a institutului icircn scopul op-timizării activității de cercetare și a managementului instituțional

814 Identificarea modalităţilor de armonizare de conjugare a principiilor formulei structurale a Institu-tului ndash static și flexibil aplicarea acestuia din urmă fiind determinată de punerea icircn aplicare a proiectelor de cer-cetare ca formă principal de organizare a investigaţie ști-inţifică alegerea (angajarea) cercetătorilor prin concurs

815 Atragerea surselor financiare extrabugetare prin implicarea unor sponsori din sectorul privat a partenerilor din străinătate și locali (persoane fizice și juridice) care dispun de astfel de resurse Identificarea și asocierea cu sponsori care au ca misiune susţinerea știinţei umanistice

816 Modernizarea infrastructurii știinţifice prin noi achiziţii și dotări necesare cercetării de performanţă (spaţii de muncă birotică papetărie hacircrtie articole din hacircrtie instrumente de scris consumabile pentru impri-mante cu jet de cerneală laser multifuncţionale)

Reieșind din ideile expuse avem convingerea că realizarea acţiunilor schiţate icircntru atingerea obiective-lor trasate ar favoriza crearea unui cadru organizatoric și instituţional a unui spirit de cercetare inovatoare icircn care ar putea să se găsească și să se aplice metode teh-nici și proceduri de lucru menite să optimizeze cerceta-rea și mai apoi să promoveze și să valorifice rezultatele știinţifice la diferite nivele și icircn diferite medii de activita-te va stimula desfășurarea unui set de activităţi culturale cu impact social pe termen lung

Dr hab Victor GHILAŞ

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

31

FEP Grafema Libris srlCod fiscal 1003600038636Contdecontare 22244011092Cod plătitor TVA 0402143BC ldquoEnergbankldquo SA m Chişinău fil Centrucod bancar ENEGMD 22895

Notograf Prim srlCod fiscal 1009600037527

Contdecontare 222490100004601BC ldquoFincombankldquo SA fil Nr 1 Chişinău

cod bancar FTMDMD2X735

mun Chişinău str Bucureşti 68 etajul 3 of 313

telfax (022) 202-555 202-553 mob 069-39-29-09 069-022-237

Prestări serviCii PoligrafiCe

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

ISToRIE TEoRIE aRTE

1 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa I-II) L Ţurcanu A Ţurcanu

192 p 50

2 Abecedarul muzicii şi solfegiul (Clasa III-IV) L Ţurcanu A Ţurcanu

122 p 50

3literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii I-II de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

236 p 50

4literatura Muzicală (pu şc ArteMuzică) (anii III-IV de studii) S Badrajan A Rojnoveanu S Rotaru

278 p 50

5Arta Muzicală din RM Academia de Ştiinţă a Moldovei Institutul Patrimoniul Cultural

952p 200

6 Muzică etnică tradiţie şi valoare V Ghilaş 296 p 20

7 Icircnvăţămacircntul Muzical icircn Moldova Gleb CiaicovskindashMereşanu 276 p 20

8 Estetica romanţei (studiu) Andrei Tamazlacirccaru

178 p 20

MElodII folcloRIcE

8Alină dorule alină (Cacircntece şi melodii populare din Moldova şi Bucovina) Dumitru Blajinu

352 p 150

PaRTITuRI oRchESTRE PoPulaRE

9Melodii de pe coline volii (partituri pentru orchestre de muzică populară) Serghei Ciuhrii

152 p 30

PaRTITuRI coRuRI

10 Ţine-mă dorule lin (piese corale) Eugen Mamot 116 p 30

11 cacircntece de dor (pentru diverse formaţii vocale) V Nevoie 74 p 30

12 Plaiul meu (coruri) Victor Nevoie 126 p 30

13 Nouă azi ne-a răsărit (colinde de Crăciun) 146 p 30

Nr Denumire Pagini Preţ (lei)

14 Nu poţi da timpul icircnapoi(romanţe) Ianoş Ţurcanu Svetlana Badrajan 58 p 20

15 Mi-e dor de-o seară cu romanţe (romanţe) Galina Furdui 620 p 150

cacircnTEcE şI vERSuRI

14 Şi icircngerii ca omul placircng (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 190 p 20

15 Gacircnduri ţesute-n suflet (cacircntece şi poezii de autor) Maria Stoianov 200 p 20

MonogRafII cElEBRITăţI

16 Grigore Grigoriu (viaţa şi creaţia mdash album) Ion Proca 248 p 100

17 Nicolae Sulac (Mai aproape de departe) Ion Proca 264 p 30

un veac de dor matern (viaţa şi activitatea maetrsului Ion Dolănescu) Ion Proca

304 p 100

19 Poiana cu heruvimi (figuri ilustre scriitori actori) Ion Proca 248 p 40

BElETRISTIcăla Oină (roman) Ion Proca 160 p 20

20 Din cartea copilăriei (poezii pentru copii) Traianus 16 p 5

21 Alfabetul Vesel (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 32 p 10

22 ce ascund cuvintele (poezii pentru copii) Ianoş Ţurcanu 36 p 30

23 carte de dragoste (poezii) Ianoş Ţurcanu 180 p 2024 Viespea (povestiri) Ion Gorgan 92 p 10

25 cetatea de cuvinte (Antologie Scriitori Soroceni) Petre Popa 680 p 70

26 cinegetica (dicţionar explicativ) Tudor Colac 300 p 70

literatură de sPeCialitate şi BeletristiCă

Nr Denumirea Pagini Preţ (lei) Telefon

1 culegere de creaţii corale a compozitorilor romacircni Vol IElena Condorache 120 p 50 067373576

Rea

lită

ţi C

ultu

rale

bull N

r 9

20

14

32

Nr do

Raionul Municipiul

Nr abonaţi

Instde

cultură

Responsabil de ediţie (zonal)

Icircn funcţie de proporţia abonaţi-instituţii de cultură1 Bălţi 41 23 Vera Caraulan (0231) 25 083

Icircn funcţie de numărul abonaţilor1 Ialoveni 64 61 (0268) 26 004

3 edineţ 42 92 Rodica Popa (0246) 22 648

4 orhei 44 127Gheorghe Guriuc (0235) 22 648Lidia Sitaru (0235) 23 684

5 Ungheni 41 126 Eugenia Baroncia (0236) 22 648

6 Făleşti 38 122 Grigorie Budu (0259) 22 648

7 Călăraşi 32 90 Sergiu Cojocaru (0244) 20 840

8 Criuleni 32 61Valentina Bobeico (0248) 22 323Maria Rapcia

9 Racircşcani 34 99 Emilia Garbuz (0256) 22 64810 Şoldăneşti 36 64 Grigore Zănoagă (0272) 24 31011 Hacircnceşti 33 118 Ion Tulbu (0269) 23 07012 Străşeni 27 71 Vera Schirliu (0237) 22 24413 Glodeni 27 69 Vecislav Barat (0249) 22 64814 Căuşeni 22 84 Fiodor Garaba (0243) 22 48615 Nisporeni 21 68 Aurelia Andronache (0264) 23 71116 anenii Noi 16 72 Vasile Moroşanu (0265) 24 34917 Rezina 21 73 Angela Racu (0254) 24 41218 Briceni 18 68 Ilie Zagorciuc (0247) 22 64819 Teleneşti 21 97 Pavel Casian (0258) 22 64820 Soroca 19 125 Grigore Bucătaru (0230) 23 12421 Cimişlia 17 74 (0241) 22 64822 Floreşti 17 11923 Dubăsari 14 34 Valentina Semionov (0248) 44 75324 Cantemir 14 92 Nicolae Efticov (0273) 22 64825 Cahul 13 103 (0299) 22 25526 Ştefan-vodă 20 67 Valentina Uţă (0242) 22 64827 Drochia 11 81 Petru Ababii (0252) 22 64828 Donduşeni 13 48 Liuba Dănuţă (0251) 24 27229 leova 7 70 Mihai Suruc (0263) 24 17530 Sacircngerei 12 99 Valeriu Rusu (0262) 21 89831 Chişinău 12 6832 ocniţa 7 68 Ludmila Belonoşca (0271) 21 42933 Basarabeasca 4 25 (0297) 21 04334 Taraclia 1 5235 UTaG (Ceadacircr-lunga) 0 81

TAblOul REPublicAN DE AbONARE lA REViSTA bdquoREAliTĂŢi culTuRAlErdquo NR 9 (39)

total tiraj 811 ex

Nrdo

Registre Case de cultură Şcoli de muzică

Preţ (lei)

1 Registrul de evidenţă a activităţii Casei de Cultură (anexa nr 2 Regulamentul-tip)

14

2 Registrul de evidenţă a activităţii formaţiei artistice de amatori (aprobat Ministerul Culturii nr 102 din 26 aprilie 2007)

14

3 Registrul general de evidenţă a reuşitei elevilor (pentru director)

14

4Registrul de evidenţă a şarjei pedagogice pentru profesori şi corepetitori

14

5 Registrul de evidenţă a probelor de admitere 9

6Registrul frecvenţei şi reuşitei elevilor la disciplinele de grup

7

7 Catalogul frecvenţei şi reuşitei al elevilor (individual)

5

8 Planul individual 59 Cartea de evidenţă a lecţiilor asistate 10

10 Proiect de lungă durată pentru disciplinele de grup 5

11Registrul proceselorndashverbale colocvii concerte aca-demice expoziţii examene

10

12 Registrul proceselorndashverbale ale consiliilor profesorale 1013 Registrul proceselorndashverbale ale şedinţelor secţiilor 10

14Registrul de evidenţă a frecvenţei profesorilor la serviciu

10

15 Certificate (de absolvire) (copertă tare bumvenil) 25

Nrdo

Documente pentru biblioteci publice Detalii Preţ

(lei)

1 Registrul mişcarea fondurilor A4 150 p ofset 142 Registrul inventar A4 200 p ofset 25

3Caiet de evidenţă a activităţii bibliotecii

A4 60 p ofset 14

4Caiet de evidenţă a documente-lor recepţionate icircn schimbul celor pierdute

A4 50 p ofset 9

5 Fişa cititorului A5 ofset 1+1 0106 adaos la formularul cititorului A5 ofset 1+1 0107 Fişa catalog (liniată) 7x11 ofset 0058 Fişa catalog (curată) 7x11 ofset 0039 Fişa cărţii 8x11 ofset 005

10 Fişa evidenţei zilnice A4 ofset 01811 Fişa de evidenţă a ziarelor 8x11 ofset 00512 Fişa de evidenţă a revistelor 8x11 ofset 005

13 Despărţitoare catalog (de centru) carton 250 g ştanţate 05

14 Despărţitoare catalog (de dreapta) carton 250 g ştanţate 05

15 Despărţitoare catalog (de stacircnga) carton 250 g ştanţate 05

16 Despărţitor de poliţă carton tare 417 Fişa de icircnscriere la bibliotecă carton 220 g 0218 Fişa contract carton 220 g 04

Adresa or Chișinău str București 68 of 313 314Tel (+373 22) 22-37-86 20-25-53TelFax (+373 22) 20-25-55E-mail notografprimgmailcom grafemalibrisgmailcom

editura bdquonotograf primldquo srl Tipografia Fep Grafema Libris srl

dIPloME de la 5 lei per exemplar + designInvITaţII de la 3 lei per exemplar + designafIşE de la 1 leu per exemplar + designBuclETE de la 8 lei per exemplar + design EcuSoanE de la 1 leu per exemplar + designcăRţI dE vIzITă de la 1 leu per exemplar + design

Casa m

uzeu bdquoLa bun

icirdquo s Tudora r Ştefan-Vodă

Realităţi CultuRale septembrie 2014

Festivalul de folclor bdquoişnovăţ-Botna-B

otnişoarardquo s costeşti ialoveni 13 iulie 2014