gazeta 23-1 martie prima - Il portale dell'immigrazione e ... · Costo della chiamata € 1,57 al...

$: gazeta 23-1 martie prima - Il portale dell'immigrazione e ... · Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 9, An V 2 - 8 martie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal$
GazetaRom=neasc\N

OU

A

În Italia prânzul nu e greu.

Numărul verde 800 834039www.Accor-Services.it

Per sapere

TUTTOTUTTOsui tuoi diritti

166.105.612www.stranieriinitalia.it

Dal lunedì al venerdì dalle 10.00 alle 19.00Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa

Nr. 9, An V 2 - 8 martie 2007 [email protected] s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 €

Life is www.vodafone.it

Vodafone One Nation.

Un tarif unic pentru a suna în ara ta i în Italia.

Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel. 0039 06 87410506, Fax 0039 06 87410528 Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

Voronin critic\ dinnou Rom=nia

Voronin (foto) acuz\Rom=nia de intoleran]afa]\ de “minoritateamoldovenilor”.

La Dinamo se`ncing spiritele

Liderul Ligii I estem\cinat de conflicteledintre antrenorul Red-nic (foto) [i elevii s\i.

Carte Verde pen-tru tractoare

Din 2007, ]\raniisunt obliga]i s\ pl\teas-c\ asigurarea interna]i-onal\ pentru tractoare!

pag. 27pag. 29pag. 41

Sorin Cehan

Pe 8 aprilie, cre[tinii orto-doc[i s\rb\toresc ~nviereaDomnului, `n aceea[i zi cucei catolici. Asocia]ia Rom=-nilor din Italia (ARI) a pre-g\tit pentru aceast\ s\rb\toareun proiect care ar putea intra`n istorie, dac\ va fi sprijinitde comunitatea rom=neasc\.Proiectul, intitulat “Pa[terom=nesc la Roma”, prevedecelebrarea slujbei din seara dePa[ti la Tor Vergata, `n acela[iloc unde Papa Ioan Paul al II-lea a `nt=mpinat `n anul 2000milioane de tineri veni]i din`ntreaga lume pentru a s\rb\-tori Jubileul.

Patriarhul Teoctist a fost`nc=ntat de aceast\ propunere[i a binecuv=ntat proiectul,promi]=nd s\ fac\ tot ce-i st\`n putere pentru buna luidesf\[urare.

Pe timpul slujbei, se asigu-r\ o conexiune televizata mul-tiplex între Roma (Tor Verga-ta), Mangalia, Catedrala Mi-tropolitan\ din Ia[i, BisericaM=n\stirii Neam] [i CatedralaS. Catherine din Bruxelles.

(detalii `n pag. 18 - 19)

Pa[te la Roma

Tfr, decizie important\ pentru pensieCorina Jiga dinVictoria: “Nuajunge s\ fiifrumoas\ pen-tru a reu[i”

Nu a avut norocul s\ se m\rite cu unavocat superbogat, ca Ramona B\descu,nici s\ fie so]ia lui Mutu, ca AlexandraDinu. Primele slujbe `n Italia au fost debaby-sitter [i de chelneri]\. {i totu[i areu[it s\ intre `n lumea bun\ a spectaco-lului din Italia. Corina a jucat al\turi deun mit al cinematografiei, Carlo Verdone.

pag. 2- 3

pag. 5

TomaBarb\ro[ie,poetul care`ngrije[te laFloren]abolnaviincurabili

Angajarea `n posturi publice

pag. 15

pag. 10

Carier\ `n filmul italianCarier\ `n filmul italian

Directorulartistic alFestivaluluiAnagnina dela Roma:“Suntemprofesioni[ti”

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie2 SPECIAL

28 ani, originar\ dinora[ul Victoria, jude]ulBra[ov, `n urm\ cu 10 ani avenit la mama ei, caremuncea deja la Roma. "Abiaterminasem liceul. La orelede dirigen]ie, c=nd eram

`ntreba]i ce vrem s\ facem `nvia]\, eu spuneam c\ vreaus\ fiu fotomodel.

Niciodat\ n-am luat prea`n serios acest vis". {i cumputea s\-l ia `n serios, c=ndabia venit\ la Roma, s-aangajat ca baby-sitter, apoichelneri]\ la barul unui clubsportiv. ~ntre timp, s-a`nscris la o [coal\ de dublarede filme, la care studia dic]ia[i recitarea, pe care se duceapeste jum\tate din salariu."Am `nceput apoi s\ lucrezla dublare de filme, mai mult

de desene animate, pentru c\la filmele mari nu aveamacces, din cauza accentuluicare `nc\ se sim]ea". ~n para-lel, s-a `nscris la o agen]ie defotomodele: "F\ceam preze-nt\ri la Roma, cea mai im-portant\ a fost o colec]ieFendi, am f\cut apoi un cata-log de lenjerie intim\".Aceast\ activitate i-a `ntre-deschis pu]in u[a cine-matografiei. "Am `nceput s\fac figura]ie `n filme [i `nproduc]ii de televiziune". Propuneri indecente?

"Destule. Mul]i produc\tori`mi spuneau: «vrei s\ facifilm? Vino la mine acas\». Credeau c\ dac\ e[tistr\in\, cazi imediat. P\rereamea este c\ dac\ e[ti o fat\frumoas\, te ajut\, dar nuajunge. Exist\ multe fete fru-moase, mult mai frumoase,mii, zeci de mii... Dac\ nu studiezi [i nu te per-fec]ionezi, frumuse]ea nu teajut\". A[adar, nimic special,reu[ea s\ adune 1.000 de euro pe lun\ [i visa la rolurimai importante.

O rom=nc\ face carier\ `n filmul italian

Nu a avut norocul s\ se m\ritecu un avocat superbogat, caRamona B\descu, nici s\ fie so]iede Adrian Mutu, ca AlexandraDinu. Primele slujbe `n Italia aufost de baby-sitter [i de chelneri]\.{i totu[i a reu[it s\ intre `n lumeabun\ a spectacolului din Italia.

Corina (nume de scen\ Corrine)Jiga a jucat al\turi de un mit alcinematografiei contemporaneitaliene, Carlo Verdone, `n filmul"Cel mai bun du[man al meu",`ntr-un rol de coprotagonist\, filmcare va fi lansat `n cur=nd [i `nRom=nia.

O rom=nc\ dinVictoria, al\turide Carlo Verdone`n cel mai bunfilm al anului2006 din Italia

Mai importante dec=t sin-gura replic\ pe care a avut-o`ntr-un film de televiziune:"Aveam de spus: «Drag\, vreis\ vii? (Tesoro, vuoivenire?)». Eram oricumfoarte fericit\ c\ spun aceareplic\". Mai importante [idec=t publicitatea la Trenita-lia `n care a fost distribuit\.

"~mi transpiraum=inile de emo]ie"

~ntr-o zi, agen]ia a trimis-oca hostess la un magazin deoptic\, transformat `n platoude filmare pentru un film allui Carlo Verdone, un actorroman considerat urma[ul luiAlberto Sordi. "Eram `nc\ la[coala de dublare. L-am v\zutpe Verdone, m-am dus la el [il-am `ntrebat: «Pot s\-]i las ofotografie [i un cv? Poatevreodat\ ai nevoie». Dup\dou\ luni m-a sunat [i m-a`ntrebat dac\ nu vreau s\ faco dublare pentru un film de-allui. Nu mi-a venit s\ cred.C=nd a `nceput filmul, m-asunat ajutorul de regizor, [imi-a spus: «C\ut\m o fat\pentru un rol. Nu vrei s\ daio prob\?». Probele au durat 2s\pt\m=ni, am dat trei probe,cu Verdone [i SilvioMuccino. Eram foarteemo]ionat\. ~mi transpiraum=inile. Am ob]inut rolul, decoprotagonist\." ~n acela[ifilm a jucat o alt\ rom=nc\,Ana Caterina Morariu.Film\rile s-au f\cut lasf=r[itul anului 2005,`nceputul lui 2006. "~n ultmii10 ani, a fost filmul italian cucel mai mare succes de pub-lic. A `ncasat 18 milioane deeuro `ntr-un an". Filmul a fost

lansat `n Statele Unite, laNew York [i Los Angeles(unde a c=[tigat [i un premiula un festival local), `n Fran]aa fost primit bine de public [ia c=[tigat premiul publiculuila ultimul festival de film dela Bastia - Corsica. "LaBastia am fost singurareprezentant\ a filmului. Amvorbit `n francez\ [i a trebuits\ improvizez, m-au `ntrebatde ce numele meu - Corinne -e fran]uzesc, [i le-am spus c\mama iubea cinematografiafrancez\ [i mi-a pus acestnume... C=nd 500 de per-soane s-au ridicat [i m-auaplaudat, la primirea premiu-lui, m-am emo]ionat ca laprimele probe pentru film".~n cur=nd, spune Corina, fil-mul va ajunge [i `n cine-matografele rom=ne[ti.

Succesul

Succesul i-a deschissaloanele lumii bune dinRoma. "Via]a mi s-a schim-bat destul de mult. Dac\acum doi ani a[ fi fost `ntre

oamenii pe care i-am cunos-cut acum, cred c\ a[ fi fostimpresionat\. Nobili, indus-tria]i, politicieni, saloaneleromane sunt foarte intere-sante, dar eu [tiu exact cinesunt [i c=t valorez".

Totu[i, o mic\ extrava-gan]\ o recunoa[te: "Sunt bol-nav\ cu `nc\l]\mintea, amacum acas\ 135 de perechi depantofi [i nu m\ pot ab]ine s\cump\r al]ii". Ar fi foarte`nc=ntat\ s\ joace `ntr-un filmrom=nesc, "dar eu nu cunoscpe nimeni `n Rom=nia. Mi-apl\cut foarte mult filmul luiPorumboiu [i cred c\ se poateface film de calitate acas\".Acum are de g=nd s\ produc\un scurt metraj, pentru care ascris scenariul. "Se nume[te"Il Tempo". Cred c\ a[ reu[is\-l fac cu 10.000 euro". Din2005 s-a `nscris la Academiade Teatru din Roma, cursuride 4 ani. A renun]at laprezent\ri de mod\, pentru c\

"am 28 de ani [i nu vreau s\exagerez". Mul]i regizori ocaut\, dar mai mult pentruroluri de str\in\ `n Italia. "Nuvreau s\-mi pun eticheta destr\in\, pentru c\ apoi m-archema numai la acest tip deroluri.

Este o regul\ nescris\, cinejoac\ `ntr-un anumit tip defilme, cum sunt telenovelele,toat\ via]a face numai asta. Egreu s\ treci de etichete". Nuvrea s\ vorbeasc\ de prop-unerile "interesante [i impor-tante" pe care le are acum,pentru c\ "poart\ ghinion".

Succesul de la Roma n-af\cut-o s\ uite de ora[ul natal:"Ora[ul meu, Victoria, este unora[ micu], lini[tit, dar cu per-soane cu mari valori morale.Nu l-a[ schimba nici cu ceamai mare metropol\ dinlume, pentru c\ tot ceea cesunt, ceea ce fac, totul a ple-cat de acolo. Nu exist\ viitorf\r\ trecut, iar trecutul meueste ora[ul Victoria".

Sorin Cehan

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3

“Vom lansa filmul [i `n Rom=nia

Corina Jiga [i Carlo Verdone, pe platoul de filmare

"Il Mio Migliornemico", 115min., comedieRegia [i scenariul:Carlo VerdoneProtagoni[ti:Carlo Verdone,Silvio MuccinoAgnese Nano, AnaCaterina Mora-riu, Corinne Jiga

"Il mio miglior nemico" (Du[manulmeu cel mai bun), filmul lui CarloVerdone, a fost lansat pe 10 martie2006. Filmul este o comedie dramatic\,care vorbe[te despre o leg\tur\ tat\-fiu.Corina a jucat `n film rolul Ramonei,cumnata lui Verdone (`n fil, Achille DeBellis).

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie4 LEGISLA}IE

Avans din Tfr

Subordonatul care a lucratcel pu]in 8 ani la acela[iangajator poate cere un avansdin Tfr, de maxim 70% dinTfr-ul pe care ar fi trebuit s\-lcear\ la încetarea raportuluide munc\. Plata în avans sepoate cere numai pentru:

cheltuieli medicale legatede interven]ii recunoscute destructurile publice;

achizi]ionarea primei casede locuit pentru titularulraportului de munc\ sau pen-tru copiii lui;

cheltuieli ce trebuiescsus]inute în perioadele deconcedii familiale (de exem-plu, pentru maternitate).

Alegerea

De la 1 ianuarie 2007,fiecare lucr\tor subordonatpoate alege dac\ s\ lase pro-priul Tfr acumulat la propriulangajator sau s\-l destinezeunui fond de pensii comple-mentar.

Tfr-ul ob]inut pân\ lamomentul `n care se facealegerea r\mâne mai departela angajator [i va fi lichidat lasfâr[itul raportului de munc\,reevaluat conform legii.

Lucr\torul trebuie s\ sepronun]e pân\ pe 30 iunie2007, dac\ raportul de munc\a `nceput `nainte de 1 ianuar-ie 2007. Cei angaja]i dup\aceast\ dat\ au 6 luni pentrua se decide.

În cazul lucr\torilor subor-dona]i înscri[i la o institu]iede protec]ie social\ obligato-rie de la 29 aprilie 2003,alegerea se face în manier\expres\ sau tacit\. În manier\expres\, prin intermediul unei

declara]ii scrise adresate pro-priului angajator, `n care sespecific\ dac\ Tfr-ul care seacumuleaz\ de acum `naintemerge la o form\ comple-mentar\ de pensie saur\m=ne tot la angajator.

În acest ultim caz, pentrulucr\torii din firme cu peste50 de subordona]i, întregulTfr este transferat de c\treangajator Fondului pentruacordarea Tfr-ului subor-dona]ilor din sectorul privat,gestionat în contul statului deINPS. Dac\ pân\ pe 30 iunie2007, lucr\torul nu exprim\nicio indica]ie, angajatorul

transfer\ Tfr-ul viitor uneiforme de pensii colective.

Comunicarea

Cu 30 de zile înainte descaden]a celor [ase luni utile`n care lucr\torul trebuie s\ sedecid\, angajatorul esteobligat s\ comunicelucr\torului care înc\ nu aprezentat nicio declara]ieinforma]iile privind forma depensii colectiv\ la care va fitransferat Tfr-ul viitor,

în cazul nepronun]\rii anga-jatului.

În cazul angaja]ilor subor-dona]i înscri[i la un institutde protec]ie social\ obligatorie înaintea datei de29 aprilie 2003, sunt valabileacelea[i reguli, dar esteprev\zut\ [i posibilitatea de a destina la forme de pro-tec]ie socil\ complementar\numai o parte din Tfr-ul carese acumuleaz\ de acum`nainte.

Andrea De Rossi

Ce este Tratamentul de sf=r[it de raport

În Italia, pensia este cu prevalen]\ denatur\ public\ [i este acordat\ deinstitu]iile de protec]ie social\ de stat sau [ide institu]ii de protec]ie social\ parastatale,case ala ordinelor profesionale [i private.

Exist\ forme diferite de pensie, deb\trâne]e, de vechime, de dizabilitate etc.Formele de pensionistice de retribu]ie lafinalul raportului de munc\ sunt pensia devechime [i de b\trâne]e.

Pentru lucr\torii subordona]i, pensia deb\trâne]e se ob]ine când se ajunge la limitade v=rst\, care `n prezent este de 65 de anipentru b\rba]i [i 60 pentru femei, [i sepl\tesc contribu]ii pentru minim 20 de ani.Pentru a ob]ine pensia de b\trâne]e, estenecesar\ încetarea activit\]ii de munc\ sub-ordonat\.

Pensia de vechime, în schimb, se poateob]ine înainte de a fi împlinit vârsta de pen-sionare. Actualmente, condi]iile necesarepentru pensia de vechime sunt 35 de ani deplat\ a contribu]iilor [i vârsta de 57 de ani.Dac\ înc\ nu s-a ajuns la 57 de ani, se poateob]ine oricum pensia de vechime, dac\exist\ 39 de ani de contribu]ie. {i pentru aob]ine pensia de vechime este necesar\`ncetarea activit\]ii de munc\.

Bonusul

Legea de reform\ a sistemului deprotec]ie social\ introduce un beneficiu par-ticular (a[a-numitul bonus) pentru lucr\toriiangaja]i `n sectorul privat care au acumulatsau vor acumula dreptul la pensia devechime pân\ pe 31 decembrie 2007, dardecid s\ continue s\ lucreze.

Cei care decid s\ r\mân\ la munc\,renun]ând la acreditarea contribu]iilor, cua[a-numitul bonus ob]in o cre[tere neimpoz-abil\ pe flutura[ul de salariu, egal\ cu con-tribu]ia de protec]ie social\, care este de32,7% din salariul brut pentru aproape to]ilucr\torii.

Bonusul este destinat celor care au acu-mulat sau vor ajunge s\ îndeplineasc\condi]iile pentru pensia de vechime.

Pentru lucr\torii autonomi, în schimb,regimul este acela[i cu al lucr\torilor subor-dona]i pentru pensia de b\trâne]e, dar pu]indiferit pentru pensia de vechime. Pensia devechime, pentru cei care exercit\ o activi-tate autonom\, se poate ob]ine dup\ 35 deani de contribu]ii [i vârsta de 58 de ani.Autonomii sub 58 de ani pot oricum ob]inepensia de vechime, dac\ au acumulat 40 deani de contribu]ii.

Pensia de b\tr=ne]e [i cea de vechime

Tratamentul de sfâr[it de raport, sau lichi-dare, prescurtat `n Italia cu sigla "Tfr" estesuma care revine lucr\torului angajat lasfâr[itul raportului de munc\. Tfr se adun\ `nfiecare an. Retribu]ia util\ pentru calculul Tfrcuprinde toate sumele pl\tite în cursul raportu-lui de munc\, cu excep]ia cazului `n care con-tractele de munc\ prev\d altceva. Valorile pusedeoparte sunt reevaluate, la data de 31 decem-brie a fiec\rui an, prin aplicarea unui procentfix de 1,5% [i a unui procent variabil, egal cu75% din cre[terea indicelui pre]urilor de con-sum, conform Istat.

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5

Aceasta-i `ntrebarea!

La[i s\ se acumuleze lichi-darea an dup\ an, a[a cum seîntâmpl\ acum, pentru a aveao rezerv\ de bani când seînceteaz\ munca sau s\investe[ti pentru a-]i construi opensie mai bun\? Aceast\alegere trebuie f\cut\ pân\ lafinelul lui iunie, de lucr\toriidependen]i ai firmelor private,categorie în care intr\ mareaparte a str\inilor din Italia.

Odat\ cu noul an a începuto reform\ care vrea s\ duc\ lacre[terea, al\turi de sistemulpublic care actualmente garan-teaz\ pensiile, a unui sistemcomplementar care s\ dea opensie suplimentar\ celor careînceteaz\ s\ munceasc\. Onecesitate dictat\ de o previz-iune nu prea fericit\: cine intr\acum în munc\ va puteaconta, ca b\trân, pe o pensiecu o valoare de sub 50% dinultimul s\u salariu.

Protagonistul acestei rev-olu]ii este Tratamentul deSfâr[it de Raport (Tfr, numitîn mod comun lichidare), aceaparte din retribu]ie care ast\zieste pus\ deoparte de angaja-tor, pentru a fi apoi restituit\lucr\torului când se întreruperaportul de munc\, cu excep]iaunor avansuri pentru cheltuieliextraordinare. Tfr-ul, pe lâng\faptul c\ cre[te cu vârstalucr\torului, este reevaluatanual pe baza unei rate fixe [ia cre[terii costului de via]\.

Pân\ pe 30 iunie 2007 (saula [ase luni de la o nou\ anga-jare), to]i lucr\torii angaja]i `nsectorul privat vor trebui s\

comunice în scris propriuluiangajator dac\ vor s\ men]in\situa]ia a[a cum este sau s\destineze de acum înainte Tfr-ul unui "fond de pensii", undeva fi investit pe pie]ele finan-ciare, pentru a se transformaapoi într-o pensie compemen-tar\. Se poate alege între fon-duri "închise" (sau "negoci-ate"), create de acorduri întresindicate [i asocia]ii [i desti-nate categoriilor specifice delucr\tori, [i fonduri "deschise"constituite de b\nci, societ\]ide intermediere imobiliar\,companii de asigurare [ifinanciare, sau poli]e specialede via]\ (echivalate fondurilorde pensie) oferite de compani-ile de asigurare. Toate acestefonduri sunt supuse unui con-trol public riguros, ce ar trebuis\ împiedice c\deri similarecelor care au distrus în ultimiiani unele fonduri de pensii dinStatele Unite (numele Enronv\ spune ceva?), devorândeconomiile a sute de mii de

persoane.

Acordul tacit

Pe lâng\ faptul c\ se d\ odirec]ie Tfr-ului, fondurile depensii pot fi finan]ate cu pl\]ivoluntare din partea lucr\toru-lui [i a angajatorului, pentru acre[te venitul. Pentru acestepl\]i sunt prev\zute [ifacilit\]i, cum ar fi posibili-tatea de a le sc\dea din venitulimpozabil, [i în general fon-durile se bucur\ de un regimfiscal mai convenabil fa]\ decel aplicat Tfr-ului tradi]ional.Dar ce se întâmpl\ dac\ nu seexprim\ nicio alegere? Sedeclan[eaz\ o form\ de acordtacit [i Tfr-ul este destinat fon-dului de pensie "închis" dincategoria din care face partelucr\torul (dac\ este mai multde unul, în acela în care esteînscris majoritatea lucr\torilordin firm\) sau, dac\ nu exist\fonduri închise, într-un fondspecial gestionat de Inps.Pentru lucr\torii angaja]iînainte de 29 aprilie 2003 esteprev\zut\ posibilitatea de adestina fondurilor de pensienumai o parte din Tfr, oricumnu mai mic\ de 50%, dar [i încazul lor, dac\ nu exprim\ o

alegere în scris pân\ la finelelui iunie, Tfr-ul ajungeautomat într-un fond de pen-sii.

Tfr-ul `n avans

Înainte de a face o alegereeste important s\ se ia în con-siderare c\ cine decide s\r\mân\ pe vechiul sistem, vaputea oricum, în oricemoment, s\ treac\ la fondurilede pensii. Cine îns\ decid\ s\destineze Tfr-ul fondurilor depensii (chiar [i prin formulaacordului tacit) va putea, dup\doi ani, s\ schimbe tipul fon-dului, dar nu va mai putea s\se reîntoarc\ la vechiul sistemde gestiune a Tfr-ului.

Dup\ aceast\ reform\, oricelucr\tor va putea oricum s\continue s\ cear\ o anticiparea Tfr-ului. Cine a optat pentruvechiul regim va putea s\ob]in\ dup\ cel pu]in opt anide la angajare pân\ la 70% dinceea ce a acumulat, dar numaipentru a cump\ra o cas\ saupentru a sus]ine cheltuielimedicale, în timp ce cine aales fondurile va putea s\cear\ imediat 75% pentrucheltuieli medicale.

Elvio Pasca

Ce fac cu lichidarea?Revenim asupra unui subiect extrem de

important pentru orice lucr\tor, [i anume pen-sia. Pân\ pe 30 iunie lucr\torii dependen]i tre-buie s\ decid\ dac\ s\ lase lichidarea (a[a-numitul Tfr - tratamenul de sf=r[it de raportde munc\) unde este sau s\ o investeasc\ înfonduri de pensii. Iat\ diferen]ele între oalegere [i cealalt\.

Evaluarea corectitudinii alegerii se va puteaface la momentul pension\rii. Cine a ales s\men]in\ regimul actual, va putea s\ ob]in\ dela angajator Tfr-ul acumulat pe parcursulanilor, cine îns\ a investit în fonduri de pensiiva putea s\ aleag\ dac\ s\ primeasc\ tot ceeace a ob]inut ca venit lunar (pensie complemen-tar\), sau s\ primeasc\ pân\ la 50% din capitalimediat [i restul ca venit lunar.

Ce este convenabil s\ faci? Potrivitexper]ilor, cine este deja aproape de momentulpension\rii, nu are nevoie s\-[i construiasc\ unvenit complementar, cu atât mai mult pentruc\ ar fi foarte mic pentru c\ Tfr-ul ar fi pl\tit

fondurilor de pensii numai câ]iva ani.Situa]iase schimb\ pentru tineri, din moment ce aniiviitori va continua s\ scad\ raportul între pen-sia "normal\" [i ultimul salariu, [i deci o com-pletare va fi important\ pentru a-[i garanta ob\trâne]e lini[tit\. {i rezultatele fondurilor pars\ recomande aceast\ cale (din ianuarie 2003în septembrie 2006, Tfr-ul s-a reevaluat la10.3%, fondurile închise cu 19,8%, celedeschise cu 23,9%), dar trebuie ]inut cont c\presta]iile fondurilor de pensii depind deevolu]ia pie]elor financiare [i deci ar putea s\se schimbe. Data de 30 iunie nu este îndep\r-tat\, dar înc\ mai este timp pentru a reflecta.

Ce este mai convenabil?

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie6 LEGISLA}IE

De la 1 martie, odat\ cuintrarea în vigoare a nouluicontract de munc\ domestic\,se vor schimba [i retribu]iileminime ale menajerelor [iîngrijitoarelor. Valorile pecare le g\si]i în tabele peaceast\ pagin\ sunt ordonatepe baza unei noi clasific\ri,care pleac\ de la colaboratoriidomestici încep\tori (nivelulA) pentru a ajunge la cei care,

dup\ o formare profesional\adecvat\, asist\ persoane cudizabilit\]i (nivelul DS). Pelâng\ aceasta, exist\ o dis-tinc]ie între convie]uitori,convie]uitorii part-time (unadintre nout\]ile introduse denoul contract), lucr\torii laor\ [i cei care asigur\ asis-ten]a sau prezen]a nocturn\.

De la 1 martie, to]ilucr\torii domestici vor fiîncadra]i în aceast\ clasifi-care, pe baza activit\]ilor pecare le desf\[oar\. Convie]u-itorii care primesc retribu]iiinferioare minimelor pre-v\zute de noul contract voravea dreptul la o m\rire careva intra la plat\ `n dou\tran[e: la jum\tatea luniiviitoare [i `n ianuarie 2008.

Elvio Pasca

Noile retribu]ii pentrumenajere [i îngrijitoare

Florin Petrina din Braæov a devenitcel de-al zecelea æi ultimul câætigåtor

al Campaniei de Loialitate Western Union

Ultimul câætigåtor al campaniei de loialitate Western Union 2006 “Cu WesternUnion, 10 VW Polo sunt în drum spre tine!” este Florin Petrina, de 23 de ani,din Braæov.

Florin Petrina a efectuat 5 transferuri de bani prin Western Union, la sucursalaBanca Româneascå din oraæul såu, în timpul campaniei care s-a desfåæurat înperioada 27 martie - 31 decembrie 2006. Astfel, Florin a devenit, prin tragere lasorœi, câætigåtorul celui de-al zecelea Volkswagen Polo din campania WesternUnion pe 2006.

“Vineri seara mi-am verificat e-mailul æi am gåsit un mesaj prin care eramanunœat cå am câætigat un VW Polo, în cadrul campaniei de loialitate WesternUnion. Am sunat imediat la numårul de contact pentru a verifica informaœia.Politicos ar fi fost så aætept pânå luni, dar nu mai aveam råbdare. Sunt foartefericit cå am câætigat”, spune Florin.

De 5 ani, Florin æi cele 3 surori ale lui primesc lunar bani prin serviciul WesternUnion® Transfer de Bani. În general, banii trimiæi de mama lor, care lucreazå înItalia, sunt folosiœi pentru nevoile zilnice.

Vestea câætigårii marelui premiu a luat prin surprindere atât familia lui Florin,cât æi pe prietenii apropiaœi ai acestuia.

“Mamei nu-i venea så creadå cå am câætigat. Eu sunt optimistul æi norocosulfamiliei. Surorile mele au participat ca æi mine la concurs, dar câætigåtorul amfost eu. Abia aætept så conduc noul meu Volkswagen Polo”, spune Florin.

Campania “Cu Western Union, 10 VW Polo sunt în drum spre tine!” s-adesfåæurat în perioada 27 martie - 31 decembrie 2006. Clienœii care au realizat înperioada campaniei 5 transferuri prin serviciul Western Union Transfer deBani® au primit o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD. Ultimul câætigåtor alcampaniei a fost desemnat, prin tragere la sorœi, în såptåmâna 22-28 ianuarie2007. Pentru a se numåra printre participanœi, clienœii au trimis sau au primit baniprin Western Union în perioada campaniei, prin oricare dintre locaœiile Agenœilor1) Western Union. Ei au primit un cupon care urma så fie ætampilat dupå fiecaretranzacœie, în spaœiul prevåzut special 2). Acest cupon trebuia completat cu cincitranzacœii efectuate pe durata campaniei.

Ultimul Volkswagen Polo Attractive din campania Western Union® a ajuns la Braæov

1) Locaœiile Agenœilor Western Union în România: Angelo Costa Ro SRL, Banca Româneascå Membrå a Grupului National Bankof Greece, Banca Transilvania, Bancpost, BRD - Groupe Société Générale, Poæta Românå, Raiffeisen Bank.

2) Pentru a intra în concurs clienœii au completat cuponul promoœional cu cinci ætampile. O ætampilå era primitå dupå fiecaretranzacœie, primire sau trimitere de bani, la oricare dintre locaœiile Agenœilor participanœi la campanie. Odatå ce cuponul a fostcompletat cu cele cinci ætampile, clientul primea o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD æi devenea participant la tragerea lasorœi pentru câætigarea unui Volkswagen Polo Attractive din cele 10, oferite timp de 10 luni, începând cu mai 2006.

Pentru a avea æansa de a câætiga unul din cele zece Volkswagen PoloAttractive, clienœii au completat, pe una din feœele cuponului, numele,adresa æi numårul de telefon la care puteau fi contactaœi. Cuponul completatera predat reprezentantului Western Union, care îl introducea în procesulde tragere la sorœi. Câætigåtorii au fost anunœaœi pe site-ulwww.transferdebani.ro.Cupoanele deteriorate, copiate sau falsificate nu au participat la promoœie.

În România, serviciul de transfer de bani Western Union este disponibil în peste3200 de locaœii ale Agenœilor. Participanœii au putut afla informaœii desprecampania Western Union atât de la locaœiile Agenœilor participanœi la campanie,cât æi de pe pagina web www.transferdebani.ro.

Noile minimeprev\zute deContractul Colectiv.Intr\ în vigoare de la 1martie, pe flutura[ul desalariu în dou\ tran[e.

TABELUL A - lucr\toriconvie]uitori (valori lunare) A 550,00 AS 650,00 B 700,00 BS 750,00 C 800,00 CS 850,00 D 1.000,00 ^ indemniza]ie 150,00 DS 1.050,00 ^ indemniza]ie 150,00

TABELUL B - lucr\tori conformart. 15, pct. 2 (valori lunare) B 500,00 BS 525,00 C 580,00

TABELUL C - lucr\tori neconvie]uitori (valori orare) A 4,00 AS 4,70 B 5,00 BS 5,30

C 5,60 CS 5,90 D 6,80 DS 7,10

TABELUL D - asisten]a nocturn\(valori lunare)

Autosuficien]i Neautosuficien]i BS 862,50 CS 977,50 DS 1.207,50

TABELUL E - prezen]a nocturn\(valori lunare)

Nivel unic 577,50

TABELUL F - indemniza]ii (valori zilnice) pr=nz [i/sau mic dejun 1,637 cin\ 1,637 cazare 1,416 total 4,69

TABELELE RETRIBU}IILOR MINIME


Aurora Silaghi, din Oradea,c\s\torit\ din 2005 cu MicheleSpada, de 43 de ani, un trans-portator auto din Marano, esteacum internat\ în spital. Dup\ce a luat via]a micu]ului cupatru lovituri de cu]it, a `ncer-cat s\ se sinucid\, înjunghiin-du-se în ficat. R\nile femeiinu sunt grave. Tragedia a avutloc într-o cas\ din centrul sat-ului Valgatara. Dup\ crim\,femeia [i-a avertizat so]ul,care era la munc\ la Imola,

prin telefon: "Michele, ]i-amucis copilul [i acum m\ omor[i eu". B\rbatul l-a sunat ime-diat pe tat\l s\u, care adescoperit trupul f\r\ via]\ alcopilului. În ultimul timp,între cei doi so]i erau tensiuniputernice. Michele ob]inuserecent de la Tribunalul pentruminori din Venezia ointedric]ie pentru ie[irea dinItalia a fiului, împiedicând-ope Aurora s\-l duc\ cu ea laOradea, în România. O inter-dic]ie care declan[at nebuniaîn mintea femeii, care-[i iubeacopilul ca pe ochii din cap.

"Este un fapt care a tulbu-rat întreag\ nostr\ mic\ comu-nitate - a spus primarul dinMarano Valpolicella, SimoneVenturini - Despre aceast\familie nimeni nu avea nimicde spus. P\reau ferici]i".

Mama criminal\, arestat\

Acuza]ia care i se aduceAurorei este de ucidere volun-tar\ cu circumstan]e agra-

vante. Femeia este la spital, `nstare de arest, p\zit\ de for]elede ordine. Aurora Silaghi s-aînchis în t\cere. Judec\torulpentru audien]a preliminar\ s-a dus la sec]ia de chirurgie aspitalului din Borgo Trento,dar femeia n-a scos nici uncuv=nt. Este în afara pericolu-lui, dar r\nile pe care ea îns\[i[i le-a provocat dup\ ucidereamicu]ului necesit\ o perioad\de recuperare. S-a lovit de treiori, în [old, `n piept [i în ficat[i tocmai acest\ lovitur\ dinurm\ a riscat s\-i pun\ via]a înpericol. În lini[te, sedat\ [iîntr-o stare pe care medicii onumesc de prostra]ie, femeia

nu vrea s\ vad\ [i s\ vorbeasc\cu nimeni.

Gestul s\u, spun investiga-torii, s-ar putea s\ fi fost gân-dit `nc\ de pe 7 februarie,când i-a sosit scrisoarea de laTribunalul pentru minori dinVenezia care îi interzisese s\-[iînscrie fiul pe pa[aport.

Dou\ lovituri au fostmortale

Se va face o expertiz\ psi-hiatric\ pentru a îndep\rtaorice dubiu legat de capaci-tatea de în]elegere [i de voin]\a mamei în momentul omu-ciderii. Autopsia a stabilit c\dou\ dintre lovituri au fostmortale pentru micu]ul Fabio.Trei lovituri au fost aplicate înzona din apropierea inimii [iuna, nu foarte profund\, în[old. Copilul a murit în câtevasecunde.

Oamenii din Valgataraspun despre Aurora Silaghi c\era solitar\, dar foarte ata[at\de micul Fabio, pe care îlducea adesea în bra]e pentruc\, spunea, a[a îi era maiaproape. O vecin\ [i-oaminte[te mereu singur\,plimb=ndu-se cu Fabio pestr\zile satului. "Vara aceasta,o perioad\ se vedea cu o pri-eten\ românc\, dar în ultimultimp a redevenit singuratic\.Era foarte ata[at\ de Fabio, uncopil lini[tit [i senin. I seîndulcea privirea când vorbeacu el. În alte momente p\reaîn schimb trist\". Pe tot terito-riul comunei Marano, ziua de21 februarie a fost decretat\ zide doliu cet\]enesc.

{i-a ucis pruncul, pentru c\nu-l putea lua `n Rom=nia

Un copil rom=n, terorizat de tat\l s\ubeat, care amenin]a, cu un cu]it `n m=n\, c\omoar\ toat\ familia, a avut prezen]a despirit de a chema poli]ia. S-a `nt=mplat pe25 februarie, la Scandici, `n provinciaFirenze.

Copilul s-a `nchis `ntr-o camer\ cumama [i bunica, terorizat [i cu ochii fixa]ipe clan]a u[ii, care putea s\ se deschid\dintr-o clip\ `n alta. Dincolo de u[\, tat\ls\u, `n stare de ebriet\te, urla [i b\tea cupumnii `n u[\, agit=nd `n acela[i timp uncu]it de buc\t\rie. Copilul, `n v=rst\ de 6ani, a luat celularul [i a chemat carabinierii:«Afar\ e t\ticul care vrea s-o omoare pem\mica, pute]i veni imedita?».

Copilul a dat operatorului centralei oper-ative adresa [i num\rul blocului. ~n c=tevaminute, la fa]a locului a sosit o patrul\.Militarii au urcat `n apartament [i, g\sindu[a deschis\, au intrat. La intrare era unb\rbat cu un cu]it `n m=n\, `n evident\ starede ebrietate. Carabinierii l-au dezarmat

dup\ o scurt\ lupt\ corp la corp [i l-au are-stat pentru rezisten]\ la un oficial public. ~ndormitor, carabinierii l-au g\sit pe copilul`n lacrimi [i pe cele dou\ femei care `ncer-cau s\-l calmeze. Nu era prima dat\ c=ndcopilul asista la certuri violente `ntrep\rin]ii s\i, dar de data aceasta "t\ticul"pusese cu]itul la g=tul mamei sale [iamenin]ase c-o ucide.

B\rbatul a fost dus `n `nchisoare, iarjudec\torul a validat arestarea,consider=ndu-l periculos `n libertate. M.I.,31 ani, rom=n f\r\ ocupa]ie, are antecedentepenale.

Un copil rom=n a telefonat la poli]ie:"Ajutor, tata vrea s-o omoare pe mama"

O românc\ de 30 deani [i-a ucis copilul,Fabio, de 13 luni [i aîncercat apoi s\ se sinu-cid\. S-a întâmplat îndup\-amiaza zilei de 20februarie la Valgatara,sat din comunaMarano Valpolicella, înprovincia Verona.Femeia, c\s\torit\ din2005 cu un italian, voias\ plece din Italia [i s\ia copilul `n Rom=nia.So]ul ei nu a fost deacord [i a ob]inut ointerdic]ie de plecare acopilului, de la unjudec\tor. Gestul femeiia [coat `ntreaga Italie.

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie8 ACTUALITATE

Roma, cartierul Trullo: agresiunerasist\ contra unui elev rom=n

Investigatorii cazului credc\ agresiunea contra unuirom=n de 15 ani a avut moti-va]ii rasiste. Victima este untip închis, rezervat, un marepasionat de calculator, abiasosit în [coal\, anul acesta.B\taia a avut loc `n ianuarie,dar s-a aflat abia acum. Exist\[i martori oculari care au fostaudia]i deja de c\tre investiga-tori confirmând agresiunea.Este vorba despre adolescen]icu vârsta cuprins\ între 14 [i15 ani, to]i elevi la Liceul{tiin]ific "Keplero" de pe Viadelle Vigne din cartierul ro-man Trullo, unde au mai avutdeja loc episoade de violen]\împotriva românilor. Cincielevi italieni au fost denun]a]ide c\tre agen]ii sec]iei IV dela Echipa Mobil\ din Romapentru infrac]iunile de lovire [iviolen]\ privat\. Procurorulurmeaz\ s\ cear\ trimiterea înjudecat\ a acestora.

20 contra 1

Potrivit unor informa]iipublicate de cotidianul "LaRepubblica", agresiunea aavut motiva]ii rasiste `nprimul r=nd, dar agresorii erauinvido[i [i din cauzaabilit\]ilor rom=nului în infor-matic\.

"Clasicul rasism artificial,derivat numai din lu\rilecopil\re[ti de pozi]ie, nespriji-nite de niciun tip de convin-

gere politic\ sau cunoa[tereistoric\, pare s\ fie la bazaunui episod de teribilism, carea avut loc la jum\tatea luniitrecute contra unui b\iatromân din partea a cinci cole-gi de [coal\, de vârsta sa",afirm\ "Il Messaggero".

Scânteia s-a aprins cu maipu]in de o lun\ în urm\, cândb\iatul român, de 15 ani, fiulunui zidar [i a unei casnice,foarte descurc\re] în informat-ic\, a încercat s\ intre într-ungrup al "durilor" din [coal\.Grupul a p\rut s\-l accepte înprimul moment, dar apoi auavut loc unele fric]iuni: b\iatula fost acuzat c\ intr\ pe site-urile blog ale prietenilor s\i [i,exploatându-[i capacit\]ile, acomis "acte de hackeraj".Grupul "durilor" a decis a-

tunci s\-i dea o lec]ie adoles-centului: 20 de elevi din grupl-au a[teptat `n fa]a casei.

Cinci au s\rit pe el, `n timpce ceilal]i s\teau deoparte [ifilmau scena cu telefoanele

mobile. B\iatul a fost b\tut,umilit [i filmat timp de câtevaminute în timp ce, aflat lap\mânt, încerca s\-[i protejezefa]a de pumnii [i picioareleagresorilor.

166.105.612 Stranieri in Italia

PENTRU O VIA}| PENTRU O VIA}|

~N ITALIA

Afl\ totulAfl\ totuldespre drepturile taledespre drepturile tale

EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA"

~}I R|SPUND IMEDIAT

de luni pân vineri, de la 10.00 la 19.00costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclus

LINI{TIT|LINI{TIT|LA ~NTREB|RILE TALE DESPRE:

Decretul fluxurilorPermisul de [edereSanatoriaExpulzareaViza de turismViza de studiuUniunea European\Re`ntregireaCartea de [edereCet\]enia

Reziden]aC\s\toriaPermisul de conducereConvertirea permisuluiAsigur\riAmenziPartita IvaDeclara]ia de venituri Contribu]ii menajere

B\iatul a sc\pat apoi de o a doua b\taienumai datorit\ unei profesoare care, dându-[i seama de problem\, l-a dus acas\ cuma[ina sa. B\iatul n-a spus nimic acas\, darla un moment dat [i tat\l lui [i-a dat seamac\ ceva nu e `n regul\.

Tat\l a v\zut urme de lovituri pe corpulb\iatului [i a descoperit [i c\ fiul lui umblacu un cu]it în ghiozdan. "{i \sta la ce-]i tre-buie?", l-a `ntrebat [ocat tat\l lui. "Pentru cas\ m\ ap\r, tat\, la [coal\ m\ bat mereu", ar\spuns b\iatul cu privirea în p\mânt.

Agresorii, tipicii "[mecheri" de periferie,skinhead de duminic\, apar]in unor familiinormale. Interoga]i în prezen]a avoca]ilor

lor, agresorii [i-au recunoscut faptele. Ceicinci adolescen]i denun]a]i au dat versiunidiscordante, explica]ii contrare, au povestitc\ au fost insulta]i [i provoca]i de rom=n.Niciunul nu a ar\tat nici o urm\ de regret.

De caz se ocup\ procurorul RobertoThomas, de la Procuratura pentru minoridin Capital\, care trebuie s\ ia decizia de a-itrimite `n judecat\ pe agresori. Reac]iadirectorului [colii, Antonio Panaccione, afost de a dezmin]i, definind, "false [i tenden]ioase" [tirile care vorbesc de rasismla [coal\: "Agresiunea nu a avut loc `n incinta [colii", s-a sp\lat pe m=ini directorul.

Cu cu]itul `n ghiozdan

20 de italieni i-au dat o lec]ie unui rom=n

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 9

Cine are dreptul

Revenim la subiectulaloca]iei pentru familie, pecare rom=nii din Italia o potprimi, chiar [i pentru mem-brii familiei din Rom=nia.Dup\ ce v-am prezentatprimele informa]ii, ob]inute`n urma unei anchete proprii,dup\ ce biroul ata[atului demunc\ de la AmbasadaRom=niei de la Roma ne-aoferit mai multe preciz\ri, v\prezent\m acum ultimelepreciz\ri ale MinisteruluiMuncii din ]ar\.

Potrivit Departamentuluipentru Munca în Str\in\tate,aloca]ia pentru nucleulfamilial este o presta]ie acor-dat\ de sistemul italian deprotec]ie social\, ce a fostinstituit\ pentru a ajutafamiliile lucr\torilor com-puse din mai multe persoane[i ale c\ror venituri sesitueaz\ într-o anumit\ limit\stabilit\ anual prin lege.

Elementele luate în calculpentru stabilirea cuantumuluiacestei aloca]ii sunt num\rulde membri din cadrul fami-liei [i venitul total al aces-teia, aloca]ia fiind acordat\numai dac\ suma veniturilorrezulate din retribu]ii salari-ale, pensie sau alte presta]ii,ce rezult\ din activitatealucrativ\ din cadrul nucleuluifamilial reprezint\ cel pu]in70 la sut\ din întregul venital familiei.

Aloca]ia pentru nucleulfamilial ("assegno per ilnucleo familiare") se solicit\pentru urm\torii membri defamilie: solicitantul aloca]iei,so]ul sau so]ia solicitantuluidac\ nu sunt desp\r]i]i legal,copiii [i nepo]ii pe caleascendent\ care nu auîmplinit 18 ani, încredin]a]ispre cre[tere, copiii majoricu handicap care, din motivefizice sau mentale, se afl\ înincapacitate de munc\, fra]ii,surorile [i nepo]ii solicitantu-lui, minori sau majori cuhandicap, dac\ sunt orfani deambii p\rin]i [i nu au dreptulla pensie de urma[.

Nivelurile aloca]iei

Potrivit DMS, toate acestepersoane fac parte din fami-lie chiar dac\ nu locuiescîmpreun\ cu solicitantul (cuexcep]ia copiilor naturali,recunoscu]i legal de ambiip\rin]i), nu se afl\ înîntre]inerea lui, sau nu suntreziden]i în Italia, pentru c\membrii de familie aicet\]eanului str\in au dreptulla aloca]ie dac\ sunt cet\]enicomunitari.

Nivelurile de venit [isumele de aloca]ie pentrunucleele familiale formatedin ambii p\rin]i sau un sin-gur p\rinte [i cel pu]in 1copil minor, dac\ aceastea

nu cuprind persoane cuhandicap, au fost modificatede la începutul acestui an.Astfel, pentru un venit famil-ial anual de pân\ la 12.500euro, aloca]ia lunar\ pentrunucleul familial este de137,5 euro în cazul unuinucleu familial compus dintrei persoane (doi p\rin]i [iun copil), 258,33 euro încazul unei familii cu doi

copii [i 375 de euro în cazulunei familii cu trei copii.

Dac\ venitul anual al fam-iliei este cuprins între12.500,1 euro [i 12.600 euro,aloca]ia lunar\ pentru poatefi de 136,73 euro pentrufamilia cu trei membri,257,25 euro pentru cele cupatru membri [i 374,04 europentru cele în care sunt treicopii.

Aloca]ia pentru nucleul familialpoate ajunge la 375 euro/lun\

Cet\]enii români [ibulgari care lucreaz\legal în Italia, inclusivcei ai c\ror membri defamilie sunt reziden]iîn ]ara de origine, potbeneficia, dup\ob]inerea unei autor-iza]ii, de aloca]ie pen-tru nucleul familial,valoarea acesteia fiindcuprins\ între 136,73[i 375 de euro.

Potrivit DMS, valoarea aloca]iei este inverspropor]ional\ cu venitul familial [i în plus, se prevede c\,în cazul unor familii numeroase, cu cel pu]in patru copiisau persoane cu statut similar aflate în între]inere avândvârsta de pân\ la 26 ani, pentru calcularea aloca]iei, inclu-siv persoanele cu vârste cuprinse între 18 [i 21 de aniîmplini]i, dac\ sunt studen]i sau ucenici, sunt asimilatecopiilor minori.

Pentru a beneficia de aceast\ aloca]ie, cet\]enii românipot prezenta la reprezentan]a Institutului Na]ional deProtec]ie Social\ (INPS) competent\ teritorial formularuleuropean. De asemenea, ei pot prezenta direct la angajator,formularele utilizate în acest scop, la nivel na]ional, dec\tre cet\]enii italieni.

Angajatorul trebuie s\ pl\teasc\ aloca]ia în baza cereriilucr\torului care demonstreaz\ c\ are acest drept, îns\, înanumite cazuri, angajatorul pl\te[te acest drept numai dac\lucr\torul a ob]inut o autoriza]ie din partea INPS.

Aloca]ia este pl\tit\ de c\tre angajator o dat\ cu salariul,iar pentru menajere, muncitori agricoli, [omeri, aloca]iaeste pl\tit\ direct de c\tre INPS.Pentru acordarea aloca]ieicopiilor [i persoanelor cu statut similar aflate în între]inere,cu vârste cuprinse între 18 [i 21 de ani, studen]i sau uceni-ci, este necesar s\ se primeasc\ o autorizare care este elib-erat\ de INPS, cu valabilitate de un an.

Documente necesare

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie10 MUNC|

Normativa european\

Articolul 39, paragraful 4al Tratatului consitutiv alComunit\]ii Europene sta-bile[te libera circula]ie amuncitorilor pe teritoriulUniunii, precizând în acela[itimp c\ acesta nu se aplic\ încazul muncii în domeniulpublic. La r=ndul s\u,Constitu]ia italian\ rezerv\,prin articolul 51, exclusivcet\]enilor italieni dreptul de aavea acces la posturile pub-lice. Articolul men]ionat maisus este revizuit `ns\ prinsentin]a nr. 149/79 a Cur]ii deJusti]ie Europene, care pre-cizeaz\ c\ aceast\ interdic]ienu trebuie în]eleas\ ca fiindtotal\. Cet\]enia r\m=neobligatorie doar pentru acelefunc]ii care implic\ în moddirect sau indirect exercitareaautorit\]ii publice [i pentrufunc]iile care garanteaz\ap\rarea intereselor statului.Aceste lucruri se refer\ lasitua]ia la nivel european.Oare cum se reflect\ ea încazul specific italian?

Noi ne vom ocupa aici denormativa italiana în vigoare.

Posibilitatea angajariistr\inilor în posturi publice destat este o chestiune de actu-aliate, amplu dezb\tut\ de alt-fel, dar din p\cate deloc clar\.Acest lucru se întâmpl\ dinmai multe motive, printre care[i caracterul fragmentar al dis-pozi]iilor în vigoare, dar [iinterpretarea neunitar\ a aces-tora din partea organelorcompetente.

De fapt, problematicaatinge aspecte ce ]in atât dedreptul muncii, de dreptulcivil [i de dreptul privat, cât [ide dreptul international [i decel comunitar.

Restric]ii

Legea italian\ pentru statu-tul lucr\torilor în sectorulpublic (nr. 165/2001) las\chestiunea obligativit\]iicet\]eniei în cazurile mai susmen]ionate pe seama unuiRegulament special, aprobatde guvernul italian prin decre-tul nr. 174/1994. Acesta enu-mer\ acele pozi]ii pentru ocu-parea c\rora este obligatorieposesia cet\]eniei italiene. Leenumer\m [i noi, în ordineaprev\zut\ în actul oficial:

A. posturile din adminis-tra]iile publice:

1. posturile de nivel înalt(dirigen]ial) ale administra]ieipublice;

2. posturile de directoradministrativ ale structurilorperiferice ale administra]iei destat, ale administra]iilorregionale, ale provinciilorprecum [i ale prim\riilor;

3. posturile de judec\torcivil [i militar, precum [i pos-turile de avocat [i de procuroral statului;

4. posturile civile [i mil-itare din administra]iaGuvernului, precum [i celedin administra]iile minis-

terelor de Interne, de Externe,de Justi]ie, al Ap\r\rii, deFinan]e si cele din GardaForestier\;

B. tipurile de functii carenu se pot încredin]a în lipsacet\]eniei italiene:

1. func]iile care comport\elaborarea, hot\rârea [i exe-cutarea deciziilor de autor-izare [i de restric]ie;

2. func]iile de control alelegitimit\]ii [i meritelor;

Liber acces

Al treilea punct al acestuiRegulament specific\ cecondi]ii trebuie s\ îndeplin-easc\ cet\]enii UE pentru aputea avea acces la func]iilepublice:

1. trebuie s\ beneficieze dedrepturile civile [i politice [iîn statele de apartenen]\ saude provenien]\;

2. trebuie s\ îndeplineasc\toate celelalte condi]iiprev\zute pentru cet\]enii ital-ieni, cu excep]ia cet\]eniei;

3. trebuie s\ aib\cuno[tin]e adecvate ale limbiiitaliene.

Exist\ totu[i diferen]e înaplicarea acestor prevederi,

gama de locuri de munc\ [i defunc]ii prev\zute în acestRegulament fiind foarteampl\. ~n mod evident, nutoate func]iile implic\exercitarea autorit\]ii, cum dealtfel nu toate sunt implicateîn ap\rarea intereselor statu-lui. A[adar, Regulamentul tre-buie aplicat cu mare aten]ie,condi]iile putând varia în modvizibil de la un caz la altul.

(continu\ la pag. 12)

Accesul comunitarilorla posturile publice

Rom=nii au devenit cet\]enicomunitari de la 1 ianuarie.Percepu]i ca un popor de zidari[i menajere, rom=nii au destulecapacit\]i de a face fa]\ `n slujbemai solicitante. Eventual `n

domeniul public, unde printradi]ie lucreaz\ numai italiani."Gazeta Rom=neasc\" a `ncercats\ afle ce [anse au rom=nii carevor s\ participe la concursurilepublice din Italia.

D\m un exemplu pentrua ilustra aceste diferen]e:postul de tehnician dincadrul institu]iilor men]ion-ate în Regulament nuimplic\ în nici un caz exer-ci]iul autorit\]ii sau prezer-varea intereselor statului,prin urmare aceast\ pozi]ieeste deschis\ cet\]enilorUE.

Din aceasta perspectiv\,restic]ia la libera circula]iea lucr\torilor din adminis-tra]iile de stat prev\zut\ delegisla]ia european\ se apli-ca în func]ie de natura pos-tului de munc\, definit\ dela caz la caz. Deschiderealegisla]iei italiene laacceptarea `n s=nul admin-istra]iei publice acet\]enilor comunitari nutrebuie înteleas\ în modgre[it, ca fiind o înc\lcare aprincipiilor constitu]ionale.Principiul con]inut în arti-colul 51 al Constitu]iei adobândit `ns\ un sens mailarg, fapt motivat detendin]a la integrare euro-pean\, promovat\ de politi-cile Uniunii. ~ntr-adevar,cet\]enii UE nu sunt con-sidera]i de legea italian\ cafiind "str\ini". Ei suntcet\]eni "comunitari", `ntr-un sens mai larg.

Drumul integr\rii esteînc\ lung, dovad\ fiind [iaceste restric]ii în câmpulmuncii. Putem în]elege,prin urmare, c\ posturilecare nu apar în acestRegulament pot fi ocupatede cet\]enii celorlalte statemembre ale UE, `n acelea[icondi]ii care se aplic\ [icet\]enilor italieni.

Cet\]eniacomunitar\

În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 € în fiecare lun i niciun cost de reînc rcare.

Cu Vodafone One Nation este mai u or i mai ieftin s suni în ara ta deoarece cost cât un apel în Italia: numai 19 cen i pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pân la 100 € c tre numerele Vodafone Italia. Pentru fiecare apel, se aplic un tarif de conectare de 19 cen i. Pentru informa ii cu privire la planul tari-far i la rile în care se aplic tariful, sun la num rul multilingv 42942 sau mergi la un magazin Vodafone.

Tarifare la unit i de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. i în valoare de 9,5 cen i.

Vodafone One Nation. Un apel spre ara ta cost

cât un apel în Italia.

Life is

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie12 MUNC|

(continu\ de pag. 10)

Concursurile publice

~n Italia, accesul la func]iile pub-lice se face de obicei prin concurs.Pentru a participa la aceste concur-suri, persoana interesat\ trebuie s\întocmeasc\ un dosar care s\dovedeasc\ capacit\]ile necesareocup\rii func]iei respective. Dac\dosarul este corespunz\tor, se trece laproba de examen propriu-zis\.Examenul are de obicei o proba scris\[i una oral\. Rezultatele finale aleconcursului sunt publicate pe c\i ofi-ciale, iar atribuirea posturilor se faceîn func]ie de rezultatul ob]inut la con-curs.

Cet\]enii italieni [i ceilal]i partici-pan]i la concurs nu pot avea trata-mente diferite. Acest lucru este valabil[i `n ceea ce prive[te condi]iile demunc\ [i avantajele de ordin social [i

fiscal care deriv\ din ocuparea unuianumit post de munc\.

Totu[i, în cazul în care cet\]eanul"comunitar" are calificarea necesar\pentru ocuparea unei anumite func]ii,acesta nu trebuie s\ urmeze cursurilede calificare prev\zute pentru ceiproasp\t angaja]i. ~n aceast\ situa]ie,procedeele de angajare vor fi stabilitedup\ caz.

Numeroase func]ii din administra]iapublic\ cer un titlu de studiu specific.Cei interesa]i trebuie s\ se ocupe derecunoa[terea titlurilor de studiu pecare le au.

E necesar\ o decizie

~n dou\ domenii, posturile de statsunt deschise [i cet\]enilor din afaraUniunii Europene: lectorii de limbistr\ine, care sunt angaja]i indiferentde na]ionalitatea lor [i infermierii,care pot fi angaja]i în spitale pe baza

unui contract pe termen limitat. Dac\infermierul este angajatul unei cliniciparticulare, acesta poate stipula [i uncontract pe termen nelimitat.

Dac\ situa]ia cet\]enilor "comuni-tari" apare cât de cât mai limpede, ceaa lucr\torilor extraUE este cât sepoate de tulbure, normele în vigoarefiind contradictorii.

Poate este cazul s\ se ia o deciziela nivel politic care s\ reglementezeacest aspect al vie]ii publice, astfelîncât destinul multor vie]i s\ nudepind\ de sentin]e judec\tore[tiemise în mod izolat, f\r\ o viziune deansamblu asupra problemei.

Cristina Pozna

Comunitarii au accesdoar la anumite func]ii

Adio griului vechilor cantine, costisitoare pentru cel care le întreţine şi puţin apreciate de cei care sunt constrânşi să mănânce acolo. Tot mai mulţi lucrători iau masa cu Ticket Restaurant, bonul de masă pe care îl pot folosi unde şi când doresc.

Explozia a fost favorizată de un mecanism simplu şi convenabil.

Firmele care doresc să asigure mesele propriilor angajaţi pot să distribuie bonurile cumpărate de la Accor Service, lider în sector, care se pot utiliza în peste 95.000 de localuri cu care s-au încheiat a-corduri, răspândite în toată Italia. Bonurile pot fi acordate angajaţilor full-time sau part-time (chiar dacă în orarul de muncă nu este prevăzută pauza de prânz) şi, în general, tuturor lucrătorilor care au un raport de colaborare cu firma, deci şi celor care au un contract «pe proiect».

Avantajele sunt multe, atât pentru lucrător, cât şi pentru angajator. Ambii, în primul rând, economi-sesc: pe bonurile de masă, până la o valoare maximă de 5,29 euro pe zi, nu se plătesc nici taxe, nici contribuţii de protecţie socială, astfel încât la finele lunii sunt mai lejere pentru firmă costurile per-sonalului şi mult mai pline buzunarele lucrătorului. O facilitate care în schimb nu este prevăzută pentru indemnizaţiilede masă, care adesea sunt introduse în fluturaşul de salariu.

Angajatorul poate deduce în întregime costul pentru bonurile Ticket Restaurant din venitul pentru care va trebui să plătească taxele şi, pe lângă aceasta, îşi

simplifică viaţa. Nu trebuie să-şi asume to-ate costurile şi problemele legate de gestiunea unei cantine, se poate folosi de consultanţa experţilor de la Accor Services şi cu o singură factură lunară plăteşte bonurile de masă ale tuturor angajaţilor. Lucrătorul are în schimb posibilitatea de a alege zilnic barul, pizzeria, restaurantul sau alimentara în care să mănânce, pentru a se reîntoarce apoi la serviciu mai mulţumit.

Bonurile Ticket Restaurant a fost introduse în Italia la jumătatea anilor '70, când erau puţini lucrăto-rii care nu luau prânzul acasă. În 30 de ani, pe fondul noilor ritmuri de muncă şi a înlesnirilor intro-duse de lege, situaţia s-a schimbat net şi astăzi circa 2,5 milioane de persoane iau masa în afara ca-sei, utilizând aceste bonuri de masă. Printre ei sunt şi foarte mulţi lucrători imigranţi; aşa cum au crescut constant, ca număr, în ultimii ani, întreprinzătorii străini care în Italia au ales bonurile Ticket Restaurant, care graţie flexibilităţii lor pot garanta soluţii pe măsură şi firmelor mici, chiar ăi celor cu un singur angajat.

V-am stârnit curiozitatea? E uşor să vă informaţi şi nu costă nimic. Este de ajuns să sunaţi la numă-rul verde 800 834 039.

Prânzul costă mai puţin cu Ticket Restaurant.Sunt tot mai răspândite bonurile de masă, o alternativă mai convenabilă faţă de cantine şi indemnizaţii. Multe avantaje pentru lucrători şi angajatori.

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13

Alexandru Botezatu, ceinten]ii ai, ca directorartistic?

"Vom colabora cu arti[tiirom=ni din Roma, `n primulr=nd, iar `n perspectiv\ cucei din toat\ Italia. Subliniezc\ nu cu to]i, ci doar cu ceicare au valoare artistic\ [ireu[esc s\ `n]eleag\ obiec-tivele acestei manifest\ri cul-turale."

Ce oferi]i arti[tilor?"~n primul r=nd o scen\

unde s\ se manifeste [i deunde poate `ncepe succesullor la public. La urma urmei,publicul confirm\ un artist,nu organizatorii. Din punctde vedere organizatoric, sun-tem extrem de preg\ti]i.Scen\ [i instala]ii de amplifi-care profesionale, apartur\

audio [i video de cea maibun\ calitate pentru `nreg-istr\ri. Prin studioul Roma-nia, lans\m CD-uri, video-clipuri, DVD-uri, live laAnagnina, dar [i `n studiou.~ntr-o lun\ de c=nd am prelu-at partea artistic\ a mani-fest\rii, am adus pe scen\, pel=ng\ o mai veche cuno[tin]\a publicului din Anagnina,Ionica Stan de la ansamblulDoina Vrancei, o forma]iedin Foc[ani [i una din Ia[i. ~nacela[i timp am sus]inut unconcert [i cu trupa Tomis pecare am `nfiin]at-o cu 17 ani`n urm\."

Ce muzic\ se c=nt\ la festival?

"Se c=nt\ muzic\ pe careeu o numesc «de voie bun\[i petrecere», folclor foartemult [i alte genuri de muzic\rom=neasc\, a[a cum sec=nt\ la serb\rile care, celpu]in odat\, se organizau `nsatele rom=ne[ti, baluri saufeste c=mpene[ti, cum vre]is\ le spune]i. {i datorit\spa]iului care ne-a fost apro-bat, putem s\ ne manifest\m

ca `n Rom=nia, f\r\ teama c\deranj\m pe cineva sau nealung\ cineva. M=ncarea [ib\utura sunt tot ca laserb\rile c=mpene[ti, fripturi[i mici, bere [i vinurirom=ne[ti."

Av=nd `n vedere c\ spa]iuleste deschis, exist\ prob-leme de ordine public\?

"Ordinea public\ este]inut\ strict sub control deorganele de ordine ale aso-cia]iei, cu sprijinul celor aleprim\riei, vigilii.

Nu toler\m scandaluri saudezordini, dar `n acela[i timpfac un apel la participan]i, s\nu dep\[easc\ m\sura. S\ nubea acel pahar `n plus care le

poate strica ziua."

Ce program ave]i pentruviitor?

"~n fiecare duminic\, de laora 10 p=n\ seara la 18 aicise c=nt\ [i se danseaz\.Pentru zilele mai specialepreg\tim programe speciale.A[a va fi de Pa[ti, de Cr\-ciun, de zilele na]ionale aleRom=niei [i Italiei [i `n oricezi important\ din calendar.Pentru M\r]i[or [i 8 Martie,organiz\m pe 11 martie unmare spectacol `n cinstea fe-meii. ~i invit\m pe to]i so]iicare vor s\ fac\ un cadoufrumos so]iilor lor, s\ vin\ laAnagnina, pentru a petrecec=teva ore frumoase."

Alexandru Botezatu, directorul artistic al Festivalului Anagnina:

"Vom colabora cu arti[tii rom=nide valoare din Italia"

Ap\rut `n urm\ cu un an,Festivalul Anagnina a devenitun fenomen care nu mai poatefi ignorat de nimeni. Prezentatde nenum\rate ori `n presa ital-ian\ [i rom=neasc\, festivalul s-a

stabilizat odat\ cu intrareaRom=niei `n Uniunea Euro-pean\. De cur=nd, autorit\]ilelocale au acordat oficial auto-riza]ia asocia]iei Roma-nia dinRoma pentru organizarea

`nt=lnirilor muzicale rom=ne[ti`n fiecare duminic\. {i ca oricefestival care se respect\, a fostnumit [i un director care se vaocupa de partea artistic\ a manifest\rilor.

Festival Anagnina,organizare320 252 3816340 643 5758333 257 7971

Alexandru Botezatu, 38 ani, originar din Gala]i, la Romade trei ani, se va ocupa de tot ce `nseamn\ parte artistic\ laAnagnina Festival. Alexandru, Sandu pentru prieteni, esteliderul forma]iei Tomis din Gala]i, `nfiin]at\ `n 1990, cucare a scos p=n\ acum 20 de albume. Este `nc=ntat de rolulde director artistic al "Anagnina Festival", festivalul comu-nit\]ii rom=ne[ti din Roma [i Lazio.

Alexandru Botezatu are g=nduri mari la Roma

firmei tale cu Ticket Restaurant.Eşti un întreprinzător? Uşurează cheltuielile

Poate ne cunoşti deja, pentru că Ticket Restaurant este o realitate prezentă în toată lumea, chiar şi în ţara ta de origine. Tichetul de masă Ticket Restaurant este soluţia cea mai uşoară şi convenabilă pentru a contribui la cheltuielile de masă ale propriilor angajaţi şi colaboratori, chiar şi ale celor cu un contract part-time. Valabil intr-o vastă reţea de localuri afiliate (baruri, pizzerii, bufete, restaurante etc.), Ticket Restaurant permite organizarea în deplină libertate a pauzei de prânz, alegând în fiecare zi meniul preferat. Între afiliaţii noştri avem localuri cu bucătării de orice naţionalitate.În plus, Ticket Restaurant oferă multe avantaje şi economii concrete pentru societatea ta:

• scutire de impozite şi contribuţii sociale până la 5,29 euro de persoană pe zi;• deductibilitate totală a costurilor susţinute;• gestiune administrativă simplificată.

Descoperă imediat toate avantajele!

În Italia prânzul

nu e greu.

Se vorbeşte în italiană.Sună la numărul verde www.Accor-Services.itwww.Accor-Services.it


M\g\oaia imposibil\

I-am cerut lui TomaBarb\ro[ie s\ trimit\ laredac]ie un text, pe e-mail.Am primit o scrisoare, maimulte foi scrise de m=n\ [iargumente contra scrierii pecomputer. {i dintr-un simplucomentariu asuprar\sp=ndirii calculatoarelor,Toma Barb\ro[ie reu[e[te s\fac\ poezie: "«Scrie, pentruca florile g=ndului t\u s\r\m=n\, care altfel, le va luav=ntul», spunea c=ndvaNicolae Iorga, iar cei dingenera]ia mea a[a au f\cut,au scris. Vin b\ie]ii \[tia cum\g\oaiele lor pline desticl\ colorat\, plastic,cabluri, prize, antene,tastiere, mausuri [i alte cele[i nu ne mai spun s\ scriem,ci s\ clic\m, s\ tast\m, c-alt-fel r\m=nem de c\ru]\. Am`ncercat, chiar am om\g\oaie de-asta acas\, darnu m\ pot lipi de ea cum nuse lipe[te ghebosul deperete".

Asisten]a bolnavilorterminali

Toma, fost subofi]er sani-tar, este din Foc[ani,c\s\torit, un copil (o fat\,acum student\ `n anul I).Acum lucreaz\ la Floren]aca asistent medical. `ngri-jind la domiciliu bolnaviincurabili. "Asist bolnaviterminali de cancer caresunt l\sa]i acas\ de la spital,dup\ ce nu se mai poateface nimic. E o meseriefoarte dur\. Am un sufletnegru ca p\cura, pentru c\nu e u[or, am de-a face cutot felul de oameni. Dar dinpunct de vedere material ebine, pentru c\ am un venitcare, unit cu cel al so]iei, ne

ajunge s\ tr\im onorabil [is\ mai punem [i ceva deop-arte pentru Rom=nia.

Pentru c\ visul nostrueste de a construi ceva depe urma c\ruia s\ tr\imacolo, la Foc[ani. Niciodat\n-am g=ndit s\ r\m=nem `nItalia. De fapt, am puteaspune c\ suntem un soi denaveti[ti, eu [i so]ia mea.Venim aici vreo 9 - 10 lunipe an, muncim, facem cevabani [i apoi ne `ntoarcem `n]ar\ s\-i facem praf,bine`n]eles `n sensul bun alcuv=ntului."

Imitator al luiEminescu

De 7 ani duce aceast\via]\, `nainte [i `napoiFoc[ani - Floren]a, dar nuinten]ioneaz\ s\ se sta-bileasc\ `n Italia. Nu a`nchiriat nici o cas\ laFloren]a, ci vine direct lalocuin]a bolnavului pe care`l asist\ p=n\ moare, pentruca apoi s\ se mute `n altecase care, pentru acela[itimp de munc\. "Vreo 8-9luni pe an fac asta, dup\care m\ `ntorc acas\ s\ m\refac. Vrem doar s\ nevedem un pic sacii `nc\ru]\."

~n aceste condi]ii, TomaBarb\ro[ie `[i g\se[te timps\-[i cultive pasiunea pentrucuv=nt. "Citesc foarte mult,literatur\ italian\, orice-micade `n m=n\ mai de calitate[i printre pic\turi, din c=nd`n c=nd mai arunc pe h=rtie[i ceva versuri."

De mic copil era pasionatde poezie: "Scriu de la 16ani, de c=nd `l imitam peEminescu. Dar pe vremurin-am pupat `n fund partidul[i n-am putut s\ public.Abia `n 1998 am debutat cu

primele poezii, `n «V»,revist\ literar\ din Foc[ani.

Acum inten]ionez s\ pu-blic primul meu volum". Escump? "Cam 15 miloanem\ cost\, tipografie [ilansarea, pentru un tiraj decirca 300 de exemplare.Poezia nu se face pentrubani, pentru c\ dac\ era s\tr\iesc din scris, eram mortde mult. E pur [i simplu opasiune." Am primit laredac]ia "GazeteiRom=ne[ti" mai multepoezii `n manuscris, dincare am ales una pentrupublicare.

Toma Barb\ro[ie (foto), 45ani, recunoa[te c\ nu s-aobi[nuit cu scrisul pe com-puter. "Fac parte din vecheagard\, adic\ din Galaxia

Gutenberg, sunt obi[nuit cupixul [i h=rtia". Toma Bar-b\ro[ie este poet [i vrea s\`mp\rt\[easc\ lumii aceast\pasiune. Este infirmier [i

asist\ bolnavi de cancer `nultimul stadiu, la Floren]a.Afla]i cum se `mbin\ pasi-unea pentru poezie cuaceast\ meserie dur\.

Toma Barb\ro[ie, poetul care asist\bolnavii terminali la Floren]a

Constatare

Merg c\tre v=nt cu m=inilec\zute-n buzunare ca `n dou\pr\p\stii ad=nci [i goale, cuochiul r\mas la anul acesta cevine [i care `ntr-un an vadisp\rea, divin vis=nd

nemaitr\itulnemaifericitul rockde art\total\.

Imensitate oarb\ [i denecuprins privesc `n zare,chipuri

de o]el,de lemn,de piatr\,de p=nz\ de in:pesimism - nihilism,dou\ prietenii stelarepierdute `ntr-un oceande nevroz\ transparentp=n\ la inim\[i nervi.

Ca un fachir `n pia]anim\nui

m\ str=ng tot mai intens`n jurul eului acestaodios, mereu tot maiplin de-o ur\ce pare c-a-nceputs\ creeze.

Sub obi[nuin]elecartagineze, paleocre[tine saufranceze moderne, sufletuleste mereu acela[i - zeul tim-pului s\u.

Conteaz\ numai tu s\ aicurajul

s\ devii un animal,o culoare,un nor sau o for]\ obscur\ [i indi-

vid\`n plin\ expansiuneatunci c=nd `n]elegic\ nu mai e[tidec=t o biat\cartoaf\b\tr=n\.

Merg c\tre v=nt, teribilmenestrel de fantezie coral\,pl=ng\cios [i pasional `ntrebucuria unui moment

imposibil [i prea prezent[i grija orei ce urmeaz\ca un dans `n cercal Copilelor-Flori `n

Vinerea Marec=nd voi striga pierdut[i confuz ca o und\ de

flaut:acesta este Necunoscutul[i-acesta e[tichiartu!

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie16 OPINII

Gad Lerner cheam\Milano s\ discute desprecazul Opera - "]iganii izgoni]idin Opera", c\utând solu]iipractice pentru a ie[i cel pu]indin situa]ia de urgen]\. Multmai complicat este de în]elesde ce a fost posibil ca un grupde cet\]eni s\ se uneasc\ înnumele urii [i s\ câ[tige. Darîntrebarea a r\mas f\r\r\spuns.

Dezbatere inutil\

~n sala provincei dinMilano, Gad Lerner, uniculjurnalist italian cunoscut carea în]eles gravitatea cazuluiOpera - "când romii au deciss\ fug\, în acea zi s-a con-sumat o înfrângere a uman-it\]ii" - ar fi putut introducedezabaterea parafrazându-l peJohn Lennon: "Ce din primulrând pot s\-[i agite bijuteriile,ceilal]i din spate pot [i s\ bat\din palme".

Cei prezen]i, chema]i s\ segândeasc\ de ce nimeni nu ainterzis ca un grup rasist s\-iagreseze pe cei 70 de romi,printre care 37 de copii caremerg la [coal\, chiar dac\ nuau putut s\ interac]ioneze cuinvita]ii, au aplaudat. Nu aavut loc `ns\ o dezbatere. {inimeni nu a avut cu adev\rat curajul s\ reflectezeasupra "ceea ce am devenit

cu adev\rat".Cei care au luat cuvântul,

chema]i s\ reprezinte legen-dara burghezie iluminat\milanez\, care odat\ aveainima în mân\ [i mâna peportofel, au discutat despresolidaritate [i angajare [i,poate, au semnat ceva cecuripentru cauz\. Sper\m. În spe-cial pentru a-l ajuta pe donVirgilio Colemgna [i Casa sade Caritate, care [i-a deschislarg por]ile pentru a g\zduitemporar ]iganii izgoni]i cuviolen]\ de la periferiaOperei. Sunt parca]i în parculLambro, abandona]i depolitic\ (de dreapta [i de stân-ga), de institu]ii, de chestur\ [iprefectur\, care nu au mi[catun deget pentru a împiedicaasediul rasist [i violent.

Romii [i alegerile

Don Colmegno a fost atâtde pragamatic încât a inventat

un "pact de legalitate" pe cares\-l semneze ]iganii, prin cares\ se oblige s\ nu fure, s\ nufac\ mizerie [i s\ se poartefrumos cu femeile, ca [i cândnumai pentru ei nu ar fi deajuns legea italian\ egal\ pen-tru to]i.

Don Virgilio este cel careadmite c\ pragmatismul s\ueste ultima carte care r\mânede jucat în fa]a unei "limite"pe care acum se pare c\ to]iau acceptat-o, inclusiv admin-istratorii de stânga prezen]i însal\: "Dup\ Opera, nimeninu-i mai vrea pe ]igani, peacest teren se pierd alegerile".Numai în contralumin\ sevede ceea ce s-a întâmplat înjurul acelui câmp de romi."Duminica trecut\ - a povestitRiccardo Borghi, consilier peprobleme de cutur\ din Opera- i-am rev\zut pe cei caref\ceau pichetul ilegal.

Au organizat omanifesta]ie pentru a

s\rb\torii victoria, erauleghi[ti, militan]i ai An dar [ipersoane pe care pân\ acumle [tiam în voluntariatulsocial: erau pu]ini, tri[ti, aucâ[tigat dar sunt deprima]i".Socializarea - acea ac]iune de"a intra `n societate" desprecare vorbesc sociologii" - laOpera a avut drept catalizatorura împotriva ]iganilor. S\-]iaperi propriul teritoriuscuipând copiii însp\imânta]i,care mergeau la [coal\ escor-ta]i de poli]ie, a avut unaspect pozitiv: Opera a ie[itdin indiferen]\, televiziunileau vorbit despre ea, cet\]eniiau împ\r]it gr\tare [i b\uturide bucurie. Acum c\ ]iganiiau fost îndep\rta]i, s\rb\toareas-a terminat, dar r\mâneranchiuna.

Apocalips\ cultural\, cruz-imea prejudec\]ii [i boala teri-toriilor, pentru a folosi cuvin-tele sociologului MarcoRevelli, apropie dreapta [i stânga, "vie]ile s\pate" din Opera [i cele pline alecet\]enilor din Milano careconteaz\, care nici m\car nu ar visa "s\-[i ia ]iganiilâng\ cas\".

O dimensiune prepolitic\în fa]a c\reia politica nu a [tius\ fac\ altceva decât s\ plececapul, permi]ând ca la por]ileora[ului Milano s\ se con-sume un mic puci. Iat\ limitacare s-a dep\[it. Dac\ astaeste ceea ce am devenit, atun-ci pragmatismul [i operelecaritabile poate nu mai suntde ajuns.

sursa: Il Manifesto

Cazul de la Opera, comentat de presa comunist\

Cotidianul "IlManifesto" i-a ap\ratpermanent pe romi `ngeneral, [i pe cei de laOpera, care au fostobliga]i s\ plece, `nspecial. V\ prezent\mun fragment publicatpe 22 februarie decotidianul comunist.

O pancard\ a protestatarilor din Opera


Au sosit pe 21 decembrie.De atunci, cei 77 de romirom=ni au fost proteja]i per-manent de un cordon alpoli]iei, care i-a ap\rat deamenin]\rile [i de insulteleunui grup de cet\]eni din sat,care s-au declarat înc\ de laînceput împotriva taberei de]igani decis\ de prefectur\,cu acordul Prim\riei dinOpera.

P=n\ la urm\, romii auplecat. O parte vor merge laMilano, într-o comunitategestionat\ de don Colmegna,de recuperare a toxico-manilor [i a bolnavilor psi-hic. "Este o solu]ie tempo-rar\, pentru c\ familiile romenu mai reu[eau s\ suporteostilitatea [i violen]a cu careau fost primi]i de grupul demanifestan]i care asediazona cu corturi", spune donColmegna.

Romii au explicat [i ei,într-o scrisoare deschis\,decizia lor de a pleca: "Nesim]im ofensa]i, copiilorno[tri le este fric\, suntemobosi]i. Nu puteam nicim\car s\ ie[im din corturidin cauza insultelor [iamenin]\rilor. Îi mul]umimprimarului Ramazzotti, paro-hului Renato, acelor cet\]enicare au ar\tat solidaritate".

Este actul final al uneicontroverse care dureaz\ dela jum\tatea lunii decembrieanul trecut, când a fost evac-uat\ o tab\r\ abuziv\ dinMilano, de pe viaRipamonti. Prefectura dinMilano a decis s\-i muteprovizoriu pe romi la Opera,`n corturi ale protec]ieicivile. Primarul din Opera,Alessandro Ramazzoti, a fostde acord, consider=nd c\ erao "urgen]\ umanitar\". Dar

imediat ce a fost anun]at\realizarea taberei de corturila Opera, a început protestulcet\]enilor, agita]i dePoliticieni locali din LegaNord. La sf=r[itul unui mar[nocturn, au fost incendiatetoate corturile montate deProtec]ia civil\. Au fostaduse alte corturi, darcet\]enii au pichetat zi [inoapte tab\ra, insult=ndu-i [iamenin]=ndu-i pe romi [i pevoluntarii care-i asistau.Poli]ia a trimis trupe de pro-tec]ie a romilor.

Prefectura, `ngrijorat\

Prefectul Gian ValerioLombardi, dup\ evacuareataberei din Via Ripamonti, seangajase s\le g\seasc\ unad\post celor 77 de romi,pân\ la finele lui martie. I-adus la Opera, dar n-au fostde acord cet\]enii. DonColmegna atunci a decis s\-iduc\ la el `n comunitatea de

toxicomani. Pre[edinteleprovinciei, Filippo Penati acerut prefectului s\ garantezec\ nu se vor repeta scenelede la Opera, cu voluntarideveni]i obiectulamenin]\rilor [i invectivelor"unui grup l\sat prea multtimp s\-[i fac\ de cap" [i s\"depisteze [i pedepseasc\responsabilii josnicului actde incendiere a corturilor depe câmp".

Într-un interviu în “LaRepubblica", don Colmegnadeclar\: "Romii sunt laOpera de peste o lun\ [i cli-matul continu\ s\ seînr\ut\]easc\. Tab\ra esteînconjurat de poli]ie, trebuies\ ias\ [i s\ intre sub escort\pentru a evita agresiunile.Au avut loc manifesta]ii con-tinue, lansare de petarde,pancarte cu insulte, flutura[icu con]inut rasist, anun]uride noi manifesta]ii.Familiilor le este team\ (…)Am încercat s\ g\sim spa]ii

de dialog cu cei careprotesteaz\, dar în acestmoment nu era o alterna-tiv\(…) Zece familii se vorîntoarce în România, laS\lcu]a, pentru planul deasfaltare a str\zilor satului.Cine va r\mâne în Italia vamerge s\ munceasc\, vac\uta o locuin]\ adev\rat\.Copiii sunt deja to]i înscri[ila [coal\".

Romii din Opera au plecatDup\ o lun\ [i jum\tate de mani-

festa]ii ale cet\]enilor din Opera,sat de la por]ile ora[ului Milano,cei 77 de romi români au p\r\sitlocul, înainte de data prev\zut\. Arfi trebuit s\ plece pe 31 martie.Într-o scrisoare deschis\, romiipovestesc c\ sunt înfrico[a]i [i ofen-sa]i de manifesta]iile [i de

supravegherile din afara taberei:"Prea mult\ ostilitate, ceremrespect, pentru c\ suntem persoaneca [i ceilal]i". Cu acordul prim\rieidin Opera [i din Milano, s-aumutat în parcul Lambro dinMilano, unde vor fi g\zdui]i într-uncentru de recuperare gestionat dedon Virginio Colmegna.

Plecarea romilor de laOpera a fost salutat\ deLega Nord, care asus]inut tot timpul mani-festa]iile ostile alecet\]enilor. Iat\ ce scrie"La Padania", cotidianulLigii Nordului: «Cet\]eniidin Opera pot s\mul]umeasc\ înc\ o dat\Ligii Nord [i reprezentan-tului s\u din consiliu,Ettore Fusco, cel care depe 21 decembrie, cu unprezidiu continuu în prox-imitatea câmpului de romiamenajat de consiliu, a[tiut s\ ]in\ zilnic sub ten-siune înalt\ situa]ia de ile-galitate care se demara îndauna cet\]enilor.(…)

Pentru europarlamen-tarul Mario Borghezio afost vorba de o victoriezdrobitoare: "Este unmare rezultat al oame-nilor, care gra]ie sprijinu-lui nostru, nu au cedatniciodat\ [i nu s-au aple-cat în fa]a decizieidemen]iale care a fostluat\ de cei care admin-istreaz\ Opera, care autr\dat astfel încredereapropriilor cet\]eni. Acestrezultat ne face s\în]elegem c\ cine esteputernic învinge, patrio]iino[tri padani s-au b\tut cuhot\r=re [i au învins".»

La Padania: "LaOpera c=[tig\cet\]enii"

Romii de la Opera au plecat la Milano

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie18 ROM+NI ~N ITALIA

Scrisoarea ARI c\tre TeoctistPrea Fericite P\rintePatriarh,

Asocia]ia Românilor dinItalia (A.R.I.), cu sediul laRoma, înfiin]at\ în anul 2003,v\ transmite cele mai sincereur\ri de s\n\tate [i via]\ lung\,întru binele Bisericii OrtodoxeRomâne [i a milioanelor decredincio[i care o alc\tuiesc,de pe tot cuprinsulp\mântului, pe careîi p\stori]i cu atâtaîn]elepciune [iclarviziune.

Îndr\znim s\ neadres\m direct PreaFericirii Voastre [iv\ rug\m, cu sufle-tul curat, s\ ne ierta]iaceast\ cutezan]\,îns\ o facem într-unscop nobil, cre[tinesc [i,credem noi, spre bineleBisericii Neamului nostru.De aceea, v\ mul]umim chiarde la bun început pentruz\bava pe care ne-o acorda]i cuatâta generozitate [i n\d\jduimcu prisosin]\ la binecuvântareaPrea Fericirii Voastre.

A[a dup\ cum cunoa[te]i,comunitatea româneasc\ dinItalia, cea mai mare dintrecomunit\]ile de str\ini dinaceast\ ]ar\, este, în marea samajoritate, de religie cre[tin-ortodox\. Cei aproape un mil-ion [i jum\tate de românicre[tin-ortodocsi nu au, îns\, obiseric\ a lor, cele 55 de paro-hii ortodoxe române[ti fiindg\zduite în prezent de unelebiserici catolice sau, pur [i sim-plu, de cl\diri civile. Dinp\cate, Biserica Ortodox\Român\ nu este înc\ recunos-cut\ în Italia, de[i alte culte, cuun num\r mult mai mic decredincio[i, sunt recunoscute [i,în consecin]\, al\turi deBiserica Catolic\, au acces lacota de 8 la mie din taxeleplatite de italieni, careînsumeaz\ fonduri esen]ialepentru func]ionarea lor. Dup\cum ne-au adus la cuno[tin]\mai mul]i oficiali ai statuluiitalian, motivul principal alnerecunoa[terii BisericiiOrtodoxe Române în Italia -sprijin fundamental pentrumoralul imigran]ilor români -

este absen]a unor manifest\riimportante care s\ demonstrezec\ exist\ un num\r foarte marede credincio[i care ar aveanevoie de recunoa[terea ofi-cial\ a Bisericii lor.

Prea Fericitului ParinteTEOCTISTPATRIARHULBISERICII ORTODOXEROMÂNE

Cea mai bun\ ocazie pentrua demonstra Italiei c\ româniiortodoc[i sunt atât de mul]iîncât s\ merite o aten]ie multsporit\ [i s\ ob]in\ atât acordulde principiu, cât [i sprijinulnecesar pentru construirea înaceast\ ]ar\ a unor bisericiromâne[ti, este mareas\rb\toare a ÎnvieriiMântuitorului. De aceea, A.R.I.inten]ioneaz\ s\ organizeze îndata de 8 aprilie a.c., în colabo-rare cu Prim\ria Romei, cucare am stabilit bune rela]iiînc\ de la înfiin]area noastr\,un eveniment de mareamploare, pentru a s\rb\toriPa[tele Ortodox.

A[a dup\ cum PreaFericirea Voastr\ are [tiin]\,pân\ anul trecut, la Roma,exista parohia de la BisericaTre Fontane (de pe ViaLaurentina), care ajunsese oadev\rat\ Patriarhieromâneasc\ în Italia.

De Pa[ti, Biserica TreFontane devenea inima mani-fest\rilor române[ti. În searaSfintei Învieri, dup\ obiceiulnostru str\mo[esc, mii deoameni cu lumân\ri aprinse

spuneau tradi]ionalul "Hristos aînviat!" dup\ ce luau "lumina"de la preo]ii bisericii, momenturmat de procesiuni spectacu-loase pe Via Laurentina.Locuitorii [i numero[ii turi[tidin capitala Italiei aflau, astfel,atunci, c\ românii ortodoc[iexist\. Din anumite motive,ast\zi Biserica Tre Fontane numai este deschis\ românilor.Acum, în Cetatea Eterna mai

sunt doar c=teva parohiiromâne[ti, g\zduite în bis-erici catolice (de multe oriîn subsoluri sau îndependin]e), care nu facfa]\ nici pe departe fluxu-lui de români care doresca s\rb\tori Pa[tele.

A.R.I. a propus - [iPrim\ria din Roma a fostde acord, promi]ând tot

sprijinul necesar - organi-zarea unui Pa[te OrtodoxRomânesc la Roma, într-un locplin de semnifica]ii ecumenice,în zona Tor Vergata, unde PapaIoan-Paul al II-lea a întâmpinatmilioanele de tineri veni]i s\s\rb\toreasc\ Jubileul din anul2000. O adunare în acel locdeschis, cu ocazia Pa[telui, dezeci de mii de români cre[tin-ortodoc[i (pe care Asocia]ianoastr\ se angajeaz\ ferm s\-iaduc\), ar da dou\ semnaleimportante: c\ ortodoc[iiromâni reprezint\ o realitateimportant\ în Italia de ast\zi,de care nu se mai poate faceabstrac]ie, având nevoie derecunoa[tere, [i, în al doilearând, celebrarea Slujbei deÎnviere în aer liber ar scoate îneviden]\ nevoia acut\ decl\dire a unei biserici române[tila Roma.

Cât prive[te ideea slujbei înaer liber, recunoa[tem c\ ne-aminspirat dup\ a[a-zisul modelMangalia, pe care PreaFericirea Voastr\ îl cunoa[tefoarte bine, promovat, înc\ dinanul 2002, de PS TeodosieTomitanul, cu sprijinulAsocia]iei "Pro Familia" [i alPrim\riei ora[ului de la malulM\rii Negre.

În numele Asocia]ieiRomânilor din Italia,

Eugen Terteleac,Pre[edinte

Roma, 24 februarie 2007

Prea FericireaVoastr\,

V\ m\rturisim plini deemo]ie c\, poate, cea mai mareîmplinire pentru noi, româniipribegi din Italia, care nu ne-am uitat r\d\cinile [i nicicredin]a str\mo[easc\, ar fi fostca Sfânta Slujb\ a ÎnvieriiDomnului de pe câmpul de laTor Vergata s\ fie s\vâr[it\chiar de Prea Fericirea Voastr\,Întâi St\t\torul Bisericii noastreStr\mo[e[ti, îns\ avemcuno[tin]\ de importan]a [iistorica lucrare pe care opreg\ti]i pentru începutul luniiseptembrie, la Sibiu, [i care,suntem convin[i, v\ ocup\ ceamai mare parte a timpului. Înplus, mai cunoa[tem c\ demer-surile pentru o vizit\ a PreaFericirii Voastre la Roma, cuocazia Pa[telui din 2007, ar fitrebuit s\ înceap\ cu mult maimult timp înainte, pentru a seîncadra atât în uzan]ele diplo-matice, cât [i în cele inter-con-fesionale.

Îns\, dincolo de frustrareade a nu v\ avea în fruntea noas-tr\ la un astfel de m\re] eveni-ment precum va fi cel pe care îlpreg\tim, ni se vor umplesufletele de bucurie dac\ neve]i trimite binecuvântarea PreaFericirii Voastre prin intermedi-ul ~PS Iosif, MitropolitulB.O.R. pentru Europa Centrala[i de Vest, pe care v\ rug\m, cusmerenie cre[tineasc\, s\-l trim-ite]i s\ ne fie c\l\uzitor înlucrarea pe care am început-o[i, totodat\, s-o [i des\vâr[easc\,împreun\ cu un sobor de preo]icare s\-l înso]easc\.(...)

Suntem convin[i c\, astfel,vom putea da un semnal impor-tant autorit\]ilor din Italia [i dela Vatican, cu privire lachestiunea de neamânat arecunoa[terii [i sprijiniriiBisericii Ortodoxe Române înItalia, ]ara în care tr\iesc ceimai mul]i români din diaspor\.Noi n\d\jduim c\ tot PreaFericirea Voastr\ ve]i împliniaceste a[tept\ri fierbin]i alenoastre, cu prilejul istoriceiîntâlniri pe care o ve]i avea laSibiu, în septembrie, cu PapaBenedict al XVI-lea. A[a s\ neajute Dumnezeu!

Fiindu-v\ recunosc\tori pen-tru pre]iosul timp acordat citiriiacestor prea multe rânduri, nerug\m bunului Dumnezeu pen-tru s\n\tatea Voastr\ [i a tuturorcredincio[ilor BisericiiOrtodoxe Române.


Cu binecuv=ntareaPatriarhului

«Ast\zi, `n data de 27 feb-ruarie, proiectul “SfintelePa[ti La Roma” a primit obinecuv=ntare de la PreaFericirea Sa PatriarhulTeoctist, de care noi, cei de laARI suntem m=ndri [i nuvom precupe]i nici un efort `nrealizarea acestuia.

~nt=lnirea cu Prea FericitulP\rinte a avut loc ast\zi la ora11.00. ~mi era team\ c\ voig\si un Patriarh b\tr=n [ineputincios, a[a cum circul\vocile, `n schimb am g\sit unom plin de putere [i cu oinim\ mare, `n care intr\inclusiv rom=nii din afaragrani]elor.

Pe tot parcursul discu]iei,care a durat circa 45 minute,Prea Fericitul P\rinte ne-ademonstrat c\ [tie tot ce se`nt=mpl\ `n r=ndul rom=nilorde pretutindeni.

De mai multe ori a insistatcu `ndemnuri de unitate reli-gioas\, de sprijin pentru Bi-serica Ortodox\, exprim=ndu-[i `ndemnul de a cultiva [i `nr=ndul copiilor rom=ni n\scu]i`n str\in\tate, religia `n carene-am n\scut [i `n care tr\imchiar [i departe de cas\.»

Recunoa[terea

«Prea Fericirea Sa `[idore[te foarte multrecunoa[terea BisericiiOrtodoxe Rom=ne `n Italia [iconsider\ c\ prin proiectulnostru ("Pa[tele la Roma")vom avansa foarte mult

demersurile oficiale care sefac din partea GuvernuluiRom=n [i a Patriarhiei.

La invita]ia noastr\ de a fial\turi de noi `n noaptea deSfintele Pa[ti [i de a-ibinecuv=nta personal perom=nii din Italia, PreaFericitul P\rinte ne-a r\spunsglumind: "A[ face-o cu drag,dar sunte]i destul de mul]irom=ni `n Italia [i odat\ cuvenirea mea la Roma, ar veni[i mai mul]i".

~ndemnul Patriarhului afost [i acela de a nu uitar\d\cinile [i locurile natale [ic\ dac\ nu reu[im s\ ne inte-gr\m bine `ntr-o alt\ societate,este bine s\ ne `ntoarcemacas\. }ara are nevoie de noi.

Teoctist ne-a rugat s\ ìavem mereu `n aten]ie [i `nac]iunile noastre pe rom=niibasarabeni, care sunt tot

cre[tini ortodoc[i [i suntrom=ni de-ai no[tri.»

Rom=nii fac onoare]\rii

«Ne-a spus cu m=ndrieapoi c\ afl\ de la Prea ~nal]iiBisericii Catolice din Italia cucare colaboreaz\ c\ rom=niifac onoare ]\rii [i ca audevenit un element de baz\ `neconomia Italiei.

~n final s-a discutat desprerealizarea proiectului. Ne-a`ndemnat s\ facem lucrurilecu mult\ chibzuin]\ [i s\demonstr\m prin aceast\`nt=lnire din ziua Pa[teluimarea pasiune religioasa carese ascunde `n fiecare dintrenoi. A spus c\ `[i dore[te mults\ ne salute `ntr-un duplexdirect de la Patriarhie, deunde Prea Fericirea Sa ne vaspune "Hristos a inviat!", iarnoi de la Roma ì vomr\spunde "Adev\rat a `nviat!"

Prea Fericitul Parinte s-aangajat s\ discute cu ~naltPrea Sfin]ia Sa MitropolitulIosif imediat, `n cursul zileide ast\zi, despre proiectul"Pa[te rom=nesc la Roma" [ine-a asigurat c\ ì va cere s\ne sprijine.»

Eugen Terteleac,pre[edinte ARI

Proiectul "Pa[te rom=nesc la Roma"Pa[tele ortodox se s\rb\tore[te

`n acest an odat\ cu cel catolic.Rom=nii din Italia au intrat `nUniunea European\, dar credin]alor nu este `nc\ recunoscut\ cum secuvine `n Italia. Asocia]iaRom=nilor din Italia (ARI) sepreg\te[te pentru organizarea unuiPa[te ortodox rom=nesc la Roma lacare sunt invita]i s\ participe c=t

mai mul]i rom=ni, pentru a atrageaten]ia Italiei c\ aici exist\ un mil-ion de cre[tini ortodoc[i care aunevoie de recunoa[terea bisericiilor. Pre[edintele ARI, EugenTerteleac, a avut o `nt=lnire cuPatriarhul Bisericii OrtodoxeRom=ne, Prea Fericitul Teoctist,care a binecuv=ntat proiectul [i a`ncurajat asocia]ia s\-l duc\ la bun

sf=r[it, cu ajutorul preo]ilorrom=ni din toat\ Italia. EugenTerteleac `mp\rt\[e[te cititorilor"Gazetei Rom=ne[ti" primeleg=nduri de dup\ `nt=lnirea cuPreafericitul. V\ prezent\m [iscrisoarea Asocia]iei `naintat\Patriarhului, `n care se explic\ `ndetaliu inten]iile [i motivele acestuiproiect unic.

Asocia]ia Rom=nilordin ItaliaVia del Fringuello,N° 50 A, 00169RomaTel. (0039)0623260216Fax. (0039)06263162E-mail: [email protected]

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie20 FLAGRANT

B\taie s=ngeroas\ `ntrerom=ni [i africani la Termini

Motivul înc\ier\rii nu esteînc\ clar [i poate nici nu con-teaz\. Unii spun c\ româniile-ar fi furat o sum\ mare debani africanilor, doi b\rba]iînal]i din Camerun, al]ii sus]inc\ "unul dintre cei de culoare"era "pu]in ame]it". Detaliicare vor folosi magistratului.De necrezut este `ns\ furia,lupta s\lbatic\ corp la corp,panica care i-a cuprins pe to]imartorii oculari. Avertiza]i depasageri, paznicii caresupravegheau sta]ia s-au pre-cipitat pe peron, gândindu-sec\ pot opri b\taia. Nimic def\cut. Pari [i bare de fier, foar-fece [i cu]ite erau vânturate cape un câmp de b\t\lie din altetimpuri. Un paznic a fostr\nit. O femeie, folosind celu-larul, a chemat carabinierii:"Veni]i repede, aici e unm\cel!".

Carabinierii au în]eles ime-diat c\ nu era vorba despreobi[nuita ceart\ dintre be]ivi.Când au sosit carabinierii,înc\ierarea continua. Nu s-auoprit nici m\car când au v\zutuniformele. "Au continuat s\se bat\ ca s\lbaticii [i cândam sosit noi. Unul vântura obar\ de fier, un altul un par,un altul avea în mân\ o foar-fec\ sau ceva asem\n\tor:parc\ erau nebuni. Pumni,picioare, salturi. Pasagerii,dându-[i seama c\ ar puteaajunge la mijloc, fugeau`ngrozi]i de pe peron".

Rom=nilor [i africanilor nule pas\ c\ sunt în mjloculmul]imii. "La un moment dats-au auzit urlete bestiale -poveste[te Amalia B., unadintre pasagerele audiate camartor de c\tre carabinieri -.M-am întors: un tip cu fa]ar\v\[it\, probabil unul dintreafricani, era la câ]ivacentrimetri de mine. Încercas\ se apere cu mâinile de unuldintre ceilal]i care îl urm\rea,presupun un român, carevroia s\-l loveasc\ cu o rang\de fier. Am fugit practic to]i.O femeie chiar s-a împiedicat[i a c\zut. Dar nu se [tia exactîn ce direc]ie s\ o lu\m, pen-tru c\ ace[ti tipi, urm\rindu-se, se mi[cau în zig-zag.

P\reau ni[te animale s\lbat-ice". Dup\ o intervenie `nfor]\, carabinierii au arestat[ase persoane: to]i la Regina

Coeli, judeca]i în procedur\de urgen]\. Acuza]ia este deînc\ierare cu circumstan]eagravante.

Pumni [i picioare, lovituri cu r\ngi [isânge, b\t\u[i care se urm\reau prinmul]ime, pasageri obliga]i s\ fug\.Sâmb\t\ 24 februarie, la Termini, în sta]iade metrou cea mai controlat\ a re]elei, la 8diminea]a, pe peronul Liniei B "direc]iaRebibbia", au avut loc scene de co[mar.O înc\ierare s=ngeroas\ între un grup de

circa zece persoane, români [i africani, atulburat mul]imea care a[tepta metroul."Str\inii se urm\reau cu pari [i bare defier smulse de la co[urile de gunoi - a spuscarabinierilor unul dintre martori -.P\reau fiare s\lbatice, c\rora nu le p\sade nimeni [i nimic. Nu mai p\rea c\ sun-tem `n Italia".

www.stranieriinitalia.it

Portalul imigra]iei~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

Rom=ni [iafricani, aresta]idup\ ce s-au`nc\ierat `ntr-osta]ie de metroudin Roma [i aucreat panic\printre c\l\tori

Jefuitorul cu seringa carea terorizat zile întregi zonaFiumara din Genova a fostarestat. Este un român de 34de ani, L.D.V., pe care cara-binierii din Sampierdarena l-au acuzat de comiterea adou\ jafuri folosind seringa,în dou\ magazine din centrulcomerical Fiumara [i un altreilea jaf într-o farmacie.Dup\ ce a fost arestat,românul a confirmat totul,dar a m\rturisit [i alte fapte.

Românul [i-a începutraidurile pe 25 ianuarie, cânda jefuit magazinul PharmaShop amenin]ând casiera cuo sering\ murdar\ de s=nge:prada, 90 de euro. Pe 5 feb-ruarie, scena s-a repetat înmagazinul Coronel Tapiocca,dar prada a fost mai consis-tent\: 514 euro. Gra]iem\rturiilor, carabinierii au`ntocmit un portret robotfoarte detaliat. Dup\ altec=teva zile, un bandit care

sem\na cu portretul robot ajefuit farmacia din piazzaSenarega, fugind cu 1.700 deeuro. Dar cercul a început s\se strâng\: într-o sear\, cara-binieri l-au v\zut pe rom=nlâng\ o farmacie din zonaMaddalena [i l-au arestat.Probabil L.D.V. urma s\ deao nou\ lovitur\: în buzunaravea dou\ seringi murdare des=nge [i peste 500 de euro înnumerar, a c\ror provenien]\nu a putut s\ o explice.

Jefutorul cu seringa, arestat la Genova

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21

Alarm\ general\

Numai în luna februarie,zeci de români au fost aresta]ipentru furturi de cupru, `ntoat\ Italia.

La Bari au furat traversede la o fabric\ [i de la un blocabandonat de la periferiaora[ului. Poli]ia a arestat pe22 februarie patru românicare `nc\rcaser\ deja 200 kgde cabluri de cupru `ntr=oma[in\.

O alt\ opera]iune, îndiminea]a zilei de 23 februar-ie. Al]i patru cet\]eni români,dintre care unul minor, au fostprin[i în flagrant delict. Înce-puser\ deja s\ `ncarce bare decupru dintr-un fost hotel dinBari. Investigatorii nu excludexisten]a unei organiza]ii înadev\ratul sens al cuvântuluispecializat\ în furtul de cupru."Românii aresta]i în utimeleore ar putea face parte dintreexecutan]ii unor grupuri maibine organizate", au afirmatresponsabili de la Chesturadin Bari.

Tot pe 23 februarie, laRoma, carabinierii au arestattrei cet\]eni români de 31,24[i 21 de ani. Cei trei trans-portau cuprul furat cu oma[in\ la r=ndul ei furat\.

Militarii i-au oprit pe vialePalmiro Togliatti [i audescperit c\ transportau sulurimari de cupru cu greutatea depeste o ton\. Banda urma s\descarce cuprul într-o zon\unde ar fi fost ulterior topit `nlingouri [i apoi plasat pe pia]ala negru. Materialul a rezultata fi furat de la liniile feroviareale Capitalei.

În aceea[i zi, Poli]ia fer-oviar\ din Toscana a arestattrei români, între 25 [i 47 deani, care au sustras 400 de kgde cupru, de la o central\electric\ a re]elei feroviare, laSesto Fiorentino.

Pagube importante

Sâmb\t\, 24 februarie, unalt român, de 31 de ani, a fostdus în închisoare la ReginaCoeli: furase circa 300 de kgde cabluri [i ]evi de cupru, dela diferite linii feroviare aleCapitalei, înc\rcându-le labordul unui autoturism furatcu câteva zile înainte.Carabinierii l-au blocat [i l-auarestat, dup\ o scurt\urm\rire, în zona TorSapienza, la 5 diminea]a.

Pe 19 februarie, au fostaresta]i doi români laColleverde din Guidonia(Roma): intraser\ pe un[antier pe Nomentana, t\indlan]ul por]ii [i au înc\rcat într-o ma[in\ 300 de kg de cabluride cupru, cu o valoare decirca 10.000 de euro. Cei doiho]i, Dorin Teslevici [i EmilVasilescu, de 39 [i 41 de ani,au demontat fire electrice,]evi [i cabluri cu cupru dininstala]ii, utilaje de [antier [i

macarale. Au strâns 300 kg decupru, l\sând utilaje de sutede mii de euro inutilizabile.

Ho]i [i în Basilicata: pe 14februarie, la Matera, 4cet\]eni români au fost ares-ta]i pentru furt calificat. Aufost g\si]i în posesia a 800 dekg de cupru, furate dinprovinciile Potenza [i Matera.

În ianuarie, pentru furturide cupru, au fost arestatenumai la Roma 17 persoane,dintre care 15 români.

Dar acest tip de [tiri nu serefer\ numai la români. Pe 22februarie, în Veneto, a fostoprit\ o band\ de opt romi,care urma s\ ia cu asalt ofirm\ din Pianiga specializat\în comer]ul cu aluminiu [icupru. Banda a fost intercep-tat\ de o patrul\ de cara-binieri care, pentru a-i opri per\uf\c\tori, a tras mai multefocuri de mitralier\.Recurgerea la armamentuldin dotare a fost necesar\pentru a r\spunde tentativeide a for]a barajul for]elor deordine din partea uneia dintrecele dou\ ma[ini la bordulc\rora se îndep\rtau ho]ii. Aufost aresta]i trei r\uf\c\tori:Dr\gan Marinkovici, 40 deani, Zoran Jovanovic, 42 ani[i Libero Halilovic de 28anni. Romi bosniaci.

La Riccione, pe 20 febru-arie, a fost arestat AlessandroMezzalira, un tân\r italian de23 de ani, care încerca s\ furestre[ini de cupru de la unelelocuin]e în faz\ deconstruc]ie.

La Torino au fost aresta]ial]i opt italieni: [ase dintre ei,titulari ai unor firme special-izate în reciclarea metalelor [idoi toxicomani. La Roma aufost aresta]i patru italieni careaveau o baz\ operativ\ detriere a cuprului furat, `ntr-uncentru de recuperare a materi-alelor feroase, `n zonaMagliana. Carabinierii aurecuperat 1,5 tone de cupru, furat de la un stabili-ment din Siena.

Furtul de cupru, care

love[te mai ales c\ile ferate,este stimulat de cerereaenorm\ care vine din ]\rileorientale, China [i India `nprimul r=nd. Pre]ul unei tonede cupru a ajuns la 9.000 deeuro [i la pia]a neagr\ ho]iireu[esc s\-l vând\ la pre]uriastronomice, chiar dac\ estevorba de marf\ furat\. Pia]ailegal\ chinez\ este printrecele mai importante. Cuprulajunge pe coastele orientaleascuns pe nave comerciale.

Fenomenul a ajuns la oasemenea r\spândire, încâtfor]ele de ordine au avutnevoie de sprijinul unor trupede interven]ii de la Polfer(poli]ia Feroviar\). Româniifur\ mici cantit\]i, dar mareaafacere este controlat\,potrivit poli]iei, de criminali-tatea organizat\, de mafie.

Furturi de cupru, rom=ni`n topul arest\rilor

Cuprul, a[a-numitul"aur ro[u", este met-alul cel mai c\utat înultimul timp, nunumai `n Italia, ci `n`ntreaga lume. Valoa-rea sa pe pia]a euro-pean\ a ajuns laaproape 9.000 de europe ton\ [i face obiec-tul, `n ultima vreme, anumeroase furturi.Printre numero[iiautori de furturi, ceimai mul]i suntromânii, în cea maimare parte de etnierom. Dar sunt [i ital-ieni. Oricum, marileafaceri care se învârtîn jurul cuprului nueste controlat\ de ceicare taie cabluri pen-tru a recupera pre-]iosul metal.

Nu numai români

Carabinierii recupereaz\ zilnic tone de material furat

Gazeta Rom=neasc\ 2 - 8 martie22 ACTUALITATE

Criza

Semnalele unei crize exis-tau deja de câteva zile. Dup\manifesta]ia de la Vicenza,ceva `n cadrul majorit\]ii s-arupt. La Vicenza, pe 17 febru-arie, 200.000 de cet\]eni aumanifestat împotriva extin-derii bazei militare americaneEderle. Cazarma Ederle estesediu al Setaf (SouthernEuropean Task Force), încadrul c\rei opereaz\ a 173-abrigad\ de para[uti[ti SUA,unitate angajat\ în Irak cu treiani în urm\ [i în Afghanistancu doi ani `n urm\. La c=]ivakilometri distan]\ se afl\ aero-portul civil [i militar DalMolin, unde ar trebui s\ fieridicat\ contestata "Ederle 2",noua baz\ care ar trebui s\g\zduiasc\ alt personal albrig\zii 173.

Dublarea m\rimii bazeimilitare din Vicenza ar însem-na o înt\rire a prezen]ei mil-itare a Statelor Unite în Italia[i, conform celor care seopun, ar reconfirma rolulItaliei de "enorm port aerianamerican" din zona Medi-

teranei. Guvernul a fost deacord cu extinderea bazei,motiv=nd prin necesitatearespect\rii angajamentelorinterna]ionale. {i pentru aevita, a[a cum a afirmat min-istrul de Externe MassimoD'Alema, un act de ostilitatedeschis\ fa]\ de Sua. Ar fi fostde ajuns manifesta]ia de laVicenza, la care au participatelectori ai Uniunii, pentru aface nesigur\ pozi]ia Guver-nului. Dar lucrurile au fostamplificate de respingereamo]iunii prezentate deD'Alema `n Senat, pe 21 fe-bruarie, cu privire la prezen]atrupelor italiene `n Afganis-tan. Mo]iunea a c\zut cu nu-mai dou\ voturi, a ob]inut 158[i avea nevoie de 160. Decisi-ve pentru respingerea mo]i-unii au fost senatorii pe via]\Andreotti, Cossiga [i Pinin-farina, dar [i doi senatori aimajorit\]ii, Rossi [i Turigliat-to. Respingerea mo]iuniiechivala cu imposibilitateamajorit\]ii de a se pune deacord `n chestiuni esen]iale depolitic\ extern\. Practic, `ninteriorul majorit\]a ii exist\

foarte multe pozi]ii, de multeori ireconciliabile, careblocheaz\ guvernarea.Romano Prodi s-a decis ime-diat s\ mearg\ la Quirinale [is\-[i prezinte demisia.

A doua [ans\

Existau trei posibilit\]i:declan[area alegerilor antici-pate, acceptarea demisiei [iformarea unui guvern Prodibis sau cu un alt premier [i,`nfine, o verificare amajorit\]ii `n Parlament. Dup\consult\ri cu toate partideleparlamentare, pre[edintele

Giorgio Napolitano a respinsdemisia lui Prodi [i a cerut overificare `n Parlament,printr-un vot de `ncredere. LaCamer\, guvernul are omajoritate confortabil\, laSenat sunt `ns\ probleme.Prodi a pus [i el condi]ii celordin coali]ie, 12 puncte care nusunt negociabile, `ncerc=nds\-i domoleasc\ pe reprezen-tan]ii st=ngii radicale care auprovocat, de fapt, aceast\criz\. Votul de `ncredere dinparlament era `n curs `nmomentul `nchiderii edi]ieinoastre.

Melania Giacò

Criza guvernuluiProdi - 9-10 aprilie 2006: au loc

alegerile legislative, princi-palii contracandida]i fiindcoali]iile conduse de SilvioBerlusconi, de centru-dreapta,[i de Romani Prodi.

- 11 aprilie: rezultateleofciale consfin]esc victoriacoali]iei conduse de Prodi carea ob]inut 342 de locuri dintotalul de 630 din CameraDeputa]ilor [i 158 de locuri înSenat, din totalul de 315, omajoritate fragil\. Victoriaeste contestat\ de Berlusconi.

- 17 mai: Prodi formeaz\Guvernul.

- 23 mai: Guvernul Prodiob]ine votul de încredere înParlament.

- 26 mai: Prodi anun]\retragerea trupelor italiene dinIrak, opera]iune încheiat\ la 1decembrie.

- 25 iulie: Guvernul ob]inevotul de încredere în privin]aproiectului de buget pe 2006[i a m\surilor de liberalizare aeconomiei.

- 27 iulie: Coali]ia ob]ineun nou vot de încredereprivind men]inerea trupeloritaliene în Afganistan gra]iesus]inerii forma]iunilor dedreapta. Extrema stâng\ s-aopus prezen]ei militare înAfganistan.

- 18 august: Prodi ob]ineacordul Guvernului s\u pentrudislocarea de trupe în Liban(2.500 de militari).

- 7 septembrie: un senatorde centru-stânga p\r\se[te

coali]ia. Majoritatea nu maidispune decât de un singur votîn plus fa]\ de opozi]ie.

- 29 septembrie: Prodiob]ine la limit\ consensulmini[trilor în privin]a unuibuget de austeritate pentru2007.

- 2 decembrie: circa unmilion de manifestan]iprotesteaz\ la Roma fa]\ deproiectul de buget, la apelulliderului opozi]iei, SilvioBerlusconi.

- 1 februarie: opozi]ia dedreapta pune forma]iunile decentru-stânga în minoritate înSenat cu ocazia unui vot sim-bolic în privin]a extinderiiunei baze militare americanela Vicenza, proiect refuzat destânga radical\.

- 8 februarie: Guvernuladopt\ un proiect de lege înprivin]a drepturilor per-soanelor heterosexuale sauhomosexuale care tr\iesc înconcubinaj. Ministrul Justi]iei,Clemente Mastella, refuz\ s\voteze.

- 17 februarie: cel pu]in80.000 de persoane mani-festeaz\ împotriva extinderiibazei de la Vicenza dup\ ceGuvernul Prodi aprob\ aceast\m\sur\.

- 21 februarie: Guvernul nureu[e[te s\ ob]in\ majoritateaîn Senat în privin]a politiciiexterne. Prodi î[i prezint\demisia, dar Napolitano cerevotul de `ncredere alParlamentului.

Principalele evenimentepolitice ale guvern\rii Prodi


~nt=lnire Becali - Berlusconi

Lovitur\ de imagine

Miercuri 21 februarie, GigiBecali a venit `n Italia, `nacela[i timp echipa lui pleca laSevilla, unde avea s\ piard\meciul din Uefa. Becali a fostinterpelat la Bucure[ti cuprivire la scopul c\l\toriei `nItalia, dar acesta a anun]atdoar c\ se va `nt=lni cu un per-sonaj important: "M\ `nt=lnesccu un om la care chiar [i [efiide stat ajung greu", a spusBecali. "Omul" era Berlusconiiar Becali a venit cu interesepolitice la fostul premier alItaliei. Potrivit preseirom=ne[ti, latifundiarul din

Pipera a luat masa [i a discutatpolitic\ [i fotbal cu patronulechipei AC Milan. "Pre[edin-tele PNG s-a rugat deBerlusconi s\ îl sprijine dinpunct de vedere politic, îns\ s-a mul]umit pân\ la urm\ s\câ[tige câteva puncte la capi-tolul imagine, prin simplaprezen]\ în casa lui Berlusconide la Roma", se spune `ntr-o[tire Antena 3. "Finan]atorulStelei i-a cerut lui Berlusconis\-l sprijine din punct devedere politic, spun=ndu-iacestuia c\ simplul fapt c\ aacceptat s\-l primeasc\reprezint\ mult capital politic[i de imagine", afirm\ [i"Jurnalul Na]ional".

"Mi-a ar\tat poze cuBush [i Putin"

Dan Pavel, sfetnicul political patronului Stelei, a afirmatc\ Becali [i-a c=[tigat `nBerlusconi un aliat de n\dejde."A fost o `nt=lnire lung\ [ifoarte cald\. DomnulBerlusconi [tia foarte multe

despre domnul Becali", adeclarat Dan Pavel pentru"Cotidianul".

Conform aceluia[i ziar, lid-erul Forza Italia i-ar fi promispatronului Stelei c\ `[i vafolosi influen]a `n familiacre[tin-democrat\ european\,astfel `nc=t PNG s\ se afiliezec=t mai repede la PPE.

"V\ pot spune c\ m\ vaajuta s\ intru în familia popu-lar\ european\. V\ pot spunec\ a fost fericit, probabil c\ de-aia a fost înt=lnirea a[a depl\cut\, prieteneasc\ pentrufaptul c\ el a spus, este o ziistoric\, ast\zi, ai venit cunoroc, cade Guvernul acum",

a declarat Becali la `ntoarcerea`n ]ar\. "Am stat o or\ [ijum\tate la Berlusconi acas\,`n Palatul Grazioli. Am discu-tat despre politic\. Mi-a ar\tatpoze de-ale lui cu Putin, cuBush [i cu Clinton. Mi-a spusc\ va veni, `n var\, la mineacas\, `n Pipera. Mi-a zis c\sper\ s\ devin un mare con-duc\tor. C=nd va veni la minevrea s\ vad\ pozele mele cuBush, cu Putin [i cu Clinton. Aspus c\ m\ vede ca pe el c=ndera t=n\r. I-am spus c\ sunt aldoilea `n sondaje dup\pre[edintele Rom=niei [i m-a`ntrebat cine e pre[edinteleRom=niei. M-a întrebat cine ecel mai bun fotbalist român,iar eu i-am raspuns: «Finulmeu, R\doi!». Nu mi-a facutnicio propunere de transfer. Peundeva ar fi `nsemnat o jignirela adresa mea. Adic\, vin latine invitat [i tu vrei s\ mi-l ieipe finul meu..."

Translator la discu]iile din-tre Becali [i Berlusconi a fostAlexandra Dinu, fosta so]ie alui Mutu.

Chiar `n seara `ncare Romano Prodiluase drumul dealuluiQuirinale, pentru a-[iprezenta demisia,[eful opozi]iei dinItalia, SilvioBerlusconi [i-a f\cuttimp s\-l primeasc\, lare[edin]a sa privat\din Roma, pe GigiBecali, patronul Stelei.

Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\acas\?

Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie24 ACTUALITATE

Rom=nii, cei mai neferici]i cet\]eni ai UE

Pe primele locuri sesitueaz\ ]\ri ai c\ror cet\]enise declar\ aproape to]i ferici]i(Danemarca - 97%, Olanda -95%, Belgia, Irlanda, Suedia- 94%), în timp ce ultimelelocuri sunt ocupate de nouintratele în Uniune, România[i Bulgaria, cu doar 60%,respectiv 39% dintre locuitoriferici]i. Dintr-o serie de 12aspecte ale vie]ii de zi cu ziincluse de autorii studiului închestionar, europenii s-auar\tat foarte mul]umi]i demajoritatea dintre ele (casa încare locuiesc - 92%, calitateavie]ii - 87%, siguran]a loculuide munc\ - 85%, s\n\tate -84%, transport - 78%, ser-viciile medicale - 77%), cele

mai mici nivele de satisfac]iefiind întrunite de siguran]a înceea ce prive[te pensiile(42%) [i oportunit\]ile deangajare pe plan local (38%).

Standardul de via]\, de neinvidiat

În ceea ce prive[te satis-fac]ia fa]\ de standardul devia]\, România [i Bulgariaocup\ din nou ultimele dou\locuri, cu o medie de 63%,respectiv 31%, în condi]iileîn care în Luxemburg [i înDanemarca aceasta este de95% , în Suedia [i Olanda de94% [i în Marea Britanie de93%. La capitolul încredereîn ceea ce prive[te pensia,

România (cu 47 de procente)se situeaz\ peste mediaUniunii Europene (42%), sur-clasând state ca Luxemburgul(41%), Fran]a (32%), Polonia(31%) sau Germania (25%).Din studiu reiese c\ cel maiimportant lucru pentrucet\]enii Uniunii estes\n\tatea (99%), urmat\ defamilie (97%), prieteni [icuno[tin]e (95%), religia [ipolitica ocupând, cu câte 52,respectiv 43 de puncte,ultimele locuri. În cazulRomâniei, religia ocup\ unloc mult mai important(82%), în timp ce politicaeste considerat\ important\de doar 21% dintre respon-den]i. Aspectele care îi pre-

ocup\ cel mai mult peeuropeni sunt [omajul (36%),costurile vie]ii (35%), pensi-ile (30%), criminalitatea(26%), sistemul sanitar (26%)sau terorismul (25%).

Din cel mai recentEurobarometru datpublicit\]ii la Bruxelles reiesec\ cet\]enii Uniunii Europenesunt ferici]i, 86% dintre ei

afirmând c\ sunt mul]umi]i cumediul în care î[i duc via]a dezi cu zi. Rom=nii, `ns\, suntcei mai nec\ji]i. Acest studiuvine, parc\ s\ contrazic\

ini]iativa Ministerului deExterne, care s-a g=ndit s\promoveze Rom=nia ca ]ara `ncare bucuria de a tr\i estereprezentativ\.

Cu PinCard emis de TELE2 Europa,vorbeşti până la ultimul minut.

PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal, în variante de 5,10,20 şi 50 euro.

• Fără impuls la răspuns• Toate minute adevărate de conversaţie

• Asistenţă gratuită multilingvă

Pentru informaţii, sună la numărul verde 800.951080 sau scrie la [email protected]


Blaga: Avem o ]ar\foarte sigur\!

Ministrul de Interne,Vasile Blaga, a precizat c\bilan]ul ministerului este unulpozitiv pentru c\ România areu[it s\ securizeze frontierelecu 7 luni înainte de termenullimit\ dat de UniuneaEuropean\. În plus, Româniaa fost singura ]ar\ unde nu s-au înregistrat crime lacomand\, ]ara noastr\ fiinduna dintre cele mai sigure dinEuropa, a subliniat Blaga.Asta în condi]iile în caretehnica MAI este înc\ înve-chit\, pentru modernizarea eifiind nevoie de 800 de mil-ioane de euro.

T\riceanu: "Poli]ia eprea tolerant\ cuinfractorii!"

Pe de alt\ parte, premierulC\lin Popescu T\riceanu adorit s\ puncteze problemeleministerului de Interne. El acriticat atitudinea tolerant\ apoli]iei fa]\ de grup\rileinfrac]ionale, care ajung s\ seextind\ a[a încât sunt aresta]icâte 300 de membri ai uneibande odat\. În plus, preamul]i oameni reu[esc s\p\r\seasc\ ]ara ilegal. AiciT\riceanu l-a dat exemplu peOmar Hayssam. {eful execu-tivului a subliniat totodat\ c\

MAI trebuie s\ se concen-treze pentru ca România s\adere la spa]iul Schengen în2012, dar [i pe înt\rireacapacit\]ii administra]ieilocale de a absorbi fondurileeuropene.

B\sescu: "{i d\-i [ilupta]i cu corup]ia!"

În discursul s\u de labilan]ul Ministerului deInterne, Traian B\sescu nu auitat de lupta anticorup]ie [ide domeniul energiei. "Suntcazuri pe care le vedem pub-lic la televizor. Statul înc\ nufunc]ioneaz\ liber de influ-en]e. Institu]iile statului nusunt libere de influen]a legat\de fenomenul corup]iei", carese manifest\ la nivelul decizi-

ilor luate de prim\rii,institu]iile centrale, marileregii. Fenomenul "distor-sioneaz\ decizia economic\ [iinfluen]eaz\ libera competi]ie[i [ansele egale. Institu]iiletrebuie s\ func]ioneze pebaza legii, nu a influen]elor",spune [eful statului.

Pre[edintele a evitat s\ deaexemple, îns\ a dorit s\insiste "pe problema legat\ deenergie, lucr\ri publice,modul cum se fac achizi]ii însistemul de s\n\tate". Pe dealt\ parte, [eful statului a]inut s\ felicite poli]ia rutier\pentru fermitatea cu care a

aplicat noul Cod Rutier, îns\a atras aten]ia poli]i[tilor dela circula]ie c\ trebuie "s\foloseasc\ un mod deadresare care s\ fie prietenospentru cet\]ean". Pre[edinteleB\sescu a ]inut din nou s\condamne lentoarea descen-traliz\rii din România, maiales în înv\]\mânt [i s\n\tate.

În plus, B\sescu sus]ine c\trebuie m\rit\ viteza derezolvare a dosarelorîntocmite de poli]ia judiciar\.Asta cu toate c\ recunoa[te c\num\rul actual de procurorieste insuficient pentrurezolvarea rapid\ a dosarelor.

B\sescu: "Statul `nc\ nufunc]ioneaz\ liber de influen]e"

Traian B\sescu [iC\lin PopescuT\riceanu au statmar]i, 27 februarie,din nou al\turi, pen-tru prima dat\ de laemisiunea de la postulpublic de televiziune,când s-au acuzat reci-proc c\ sprijin\grupuri de interesedin domeniul energiei.Cei mai importan]ioameni în stat au par-ticipat împreun\, darseparat, la [edin]a debilan] a Ministeruluide Interne pe 2006.Nu [i-au vorbit deloc[i au evitat s\ sepriveasc\.

V\ transfer îngrijorareamea c\ statul înc\ nufunc]ioneaz\ liber de influ-en]e. Institu]iile statului nusunt înc\ libere de influen]alegat\ de fenomenulcorup]iei."

Traian B\sescu

“

De[i pre[edintele [i premierul au stat unullâng\ cel\la]i la bilan]ul MAI, privirile celordoi nici m\car nu s-au întâlnit.

Amintim c\, pre[edintele Traian B\sescu adeclarat, mar]i, 20 februarie, la TVR1, c\ pre-mierul T\riceanu [tie despre presiunile la caresunt supuse companiile din energie, de mafiadin sistemul energetic [i l-a acuzat pe [efulexecutivului c\ nu face nimic pentru stopareaacestui fenomen.

Premierul T\riceanu a declarat, la emisi-unea de la postul public de televiziune, c\pre[edintele B\sescu [i-a dep\[it atribu]iilecând a decis s\ adreseze ministrului economieio recomandare referitoare la compania Alro.Imediat dup\ aceast\ afirma]ie a premierului,pre[edintele a intervenit în emisiune, prin tele-fon, spunând c\ premierul confund\ situa]iilecelor dou\ bile]ele, respectiv biletul trimis deT\riceanu c\tre B\sescu pentru firmaPetromidia [i cel trimis de B\sescu c\tre min-istrul {ere[ pentru firma Alro. "Domnule prim-ministru, scuza]i-m\, dar v\ rog s\ nu mai

min]i]i. Am pus rezolu]ia pe memoriul de laAlro, companie care spune ca are contract pe10 ani pentru 75% din energie [i la fiecare antrebuie s\ mearg\ cu valiza de bani laMinisterul Economiei pentru a ob]ine cele25% pentru a nu opri produc]ia, [i am spus s\se ]in\ cont de interesul Guvernului [i dac\ sepoate de interesul na]ional", a spus B\sescu.B\sescu a afirmat c\ Alro era împiedicat\ s\ob]in\ prelungirea de contracte de companiiprecum Eneryz Holding [i Va Tech, companiicu care T\riceanu ar fi interferat pe vremeacând era ministrul economiei în guvernareaCDR. {eful statului a afirmat c\ T\riceanu [tiade inform\rile legate de valizele de bani dusela Ministerul Economiei.

În replic\, premierul T\riceanu a declarat c\B\sescu este cel care minte [i dac\ [tia despreaceste situa]ii din sectorul energetic ar fi trebuits\ informeze procuratura. T\riceanu a afirmatc\ în cazul Alro s-au f\cut interven]ii dinpartea fostului consilier preziden]ial, TheodorStolojan, [i presiuni la Hidroelectrica.

T\riceanu [i B\sescu, [oarecele [i pisica

Ministerul de Interne “a raportat”activitatea din 2006


PNL afirm\ c\ nu e interesat s\ conduc\ singur guvernul

De[i spune c\ nu va fi onegociere strict pe algoritmpentru ocuparea posturilor,vicepre[edintele PNL consid-er\ c\ noua formul\ guverna-mental\ trebuie s\ se bazezeîn continuare pe pozi]iilepartidelor din coali]ie [i aoamenilor pe care acestea îiau ca speciali[ti.

Restructurarea nu esteîns\ deocamdat\ decât unconcept la nivel de proiect,dar chiar [i a[a specula]iile [ichiar amenin]\rile nu s-aul\sat a[teptate.

Biroul politic al PNL adecis c\ subiectul restruc-tur\rii va fi abordat în detal-iu dup\ ce premierul C\linPopescu T\riceanu va contu-

ra o formul\ definitiv\ cares\ fie ulterior analizat\ încadrul conduceriiforma]iunii.

Acest lucru se va întâm-pla probabil s\pt\mânaviitoare, spune vicepre[edin-tele PNL Teodor Mele[canu.

Amenin]\ri cumo]iune de cenzur\

Mele[canu este de p\rereîns\ c\ se va merge cel maiprobabil pe formula dejaexistent\, mizându-se pesprijinul parlamentar al dep-uta]ilor [i senatorilor PNL,PD, UDMR [i al grupuluiindependen]ilor.

Un guvern monocolor,reprezentat numai de mini[triPNL este cerut insistent dePartidul Conservator.

Motivul ar fi tocmai c\ unGuvern restructurat tot dup\

actualul [ablon nu ar maiavea sus]inere parlamentar\.

Lderii PC au amenin]atchiar cu o mo]iune de cen-zur\ dac\, pân\ pe 12 martie,premierul nu se prezint\ cuun proiect în sensul dorit dePartidul Conservator.

Deocamdat\, principalulpartid de opozi]ie, PSD,sus]in\tor de altfel almo]iunii simple ini]iate dePC pe tema justi]iei, vrea unguvern care s\ reprezintestructura parlamentului.

Ideea principal\ este îns\aceea de comasare a maimultor ministere - o ideeavansat\ [i de vicepre[edin-tele PNL Teodor Mele[canu.

În variantele vehiculatepân\ acum se vorbea dereducerea ministerelor de la22 la 14 sau 16-17 [irenun]area la vicepremieri [imini[trii delega]i.

Comasarea ar putea afectaîns\ în mare m\sur\ PD-ulcare ar trebui s\ acceptepierderea mai multor porto-folii [i implicit solu]iile pro-puse de liderul PNL. PartidulDemocrat a refuzat s\comenteze pe aceste subiect.

Vicepre[edintelePNL, Teodor Mele[-canu (foto), a declarat,luni, 26 februarie, c\PNL nu este interesats\ conduc\ singurguvernul [i c\ nouaorganizare va fi nego-ciat\ cu partenerii deAlian]\.

CINE SUNTEM

UNAR (Ufficio NazionaleAntidiscriminazioni Razziali) - OficiulNa]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarci-na de a controla [i de a garanta principulegalit\]ii tratamentului pentru oricine estevictima unei discrimin\ri sau a uneimolest\ri, cauzat\ de propria origineetnic\ sau rasial\. Oficiul este un punct dereferin]\ pentru to]i cei care doresc s\-[i vad\ protejate propriile drepturiîmpotriva oric\rei forme de discriminarerasial\.

A TREIA S|PT|M+N| DE AC}IUNECONTRA RASISMULUI(18-25 martie 2007)

~n scopul sensibiliz\rii opiniei publice,UNAR a organizat cea de-a treia edi]ie aS\pt\m=nii de ac]iune contra rasismului,care se va desf\[ura de la 18 la 25 martie2007 [i va cuprinde o serie de ini]iative `nlumea [colii, a universit\]ii [i, `n primulr=nd, `n cea a sportului.

S\pt\m=na se va deschide duminic\ 18martie cu edi]ia XIII a Maratonului Romei,care `n acest an, cu ocazia Anului Europeanal oportunit\]ilor egale pentru to]i, a adoptatsloganul oficial "S\ `nvingem orice dis-criminare". To]i concuren]ii vor g\si `nsetul de concurs, primit `n momentul`nscrierii, tricoul galben al Campaniei con-tra discrimin\rilor.

~n aceea[i zi, lumea sportului se va unicontra rasismului: toate echipele campi-onatului de fotbal din Serie A vor intra peteren sub sloganul "Scoate rasismul `n afarajocului" (Metti il razzismo fuori gioco), `ntimp ce juc\torii echipelor din campionatelede baschet [i voley `[i vor ar\ta adeziunea

la S\pt\m=n\ `mbr\c=nd, `naintea meci-urilor, tricoul campaniei.

Evenimentul central al S\pt\m=nii va fiConferin]a european\ "Equal opportunitiesfor all in education and employment", orga-nizat\ `n colaborare cu European TrainingFoundation, care se va ]ine miercuri 21martie la Spazio Etoile, `n piazza SanLorenzo in Lucina, la Roma.

Finalul S\pt\m=nii va fi duminic\ 25martie cu ziua campionatului de cricket`ntre comunit\]ile asiatice care tr\iesc `nItalia, pentru a se `ncheia, seara, cu un con-cert al Orchestrei din Piazza Vittorio, `n viadei Fori Imperiali la Roma.

Pentru mai multe informa]ii desprediferitele `nt=lniri ale S\pt\m=nii, consulta]isite-ul www.pariopportunita.gov.it sauadresa]i-v\ Secretariatului UNAR, la nr. 0667792267.

NUM|RUL GRATUIT ÎMPOTRIVADISCRIMIN|RII RASIALE:800.90.10.10

UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit800.90.10.10, activ zilnic, de la orele 10.00la 20.00. Centrul de contact este disponibilîn italian\, englez\, francez\, spaniol\,arab\, rus\, român\, chinez\ mandarin\ [ifurnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijinvictimelor discrimin\rilor rasiale. Sunând lanum\rul verde, pute]i semnala denun]uri [ipute]i depune m\rturii cu privire la fapte, evenimente, proceduri [i ac]iuni care prejudiciaz\, pe motive de ras\ sau deorigine etnic\, egalitatea tratamentului din-tre persoane. Centrul de contact procedeaz\,atunci când este posibil, la rezolvareacazurilor sau, prin intermediul expertizelorOficiului, înso]e[te subiectul discriminat `ntutelarea drepturilor sale.

Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale


Voronin `ncinge spiritele: "~n România,sunt 10 milioane de moldoveni"

"Moldoveniinu figureaz\ printreminorit\]ile etnice"

Voronin a precizat c\ "`nRom=nia, din p\cate, listaetniilor permise este strictlimitat\, toate minorit\]ilena]ionale posibile sunt enu-merate `n legisla]ie.Moldovenii nu figureaz\printre acestea. {i acesta, dinc=te `n]eleg eu, este ast\ziprincipalul obstacol pentrulegalizarea moldovenilor [i aculturii lor `n Rom=nia. Estevorba despre legalizarea aces-tui drept pentru o popula]ie decirca 10 milioane de per-soane, care locuiesc `nMoldova rom=neasc\", adeclarat Voronin.

Cet\]eniamoldoveneasc\acordat\ moldovenilordin Rom=nia?

~n acela[i timp, pre[edin-tele Republicii Moldova asusu]inut c\ va lua `n consid-erare examinarea "problemeiacord\rii, `n regim facilitar, acet\]eniei noastre moldove-nilor din Rom=nia. Va fi ofoarte bun\ modalitate de a-iatrage `n Republica Moldova

pe to]i moldovenii dinRom=nia care doresc sincer s\ajute statul moldovenesc,c\rora nu le este indiferentviitorul acestui stat. Pe de alt\parte, cet\]enia noastr\ va fiun serios sprijin juridic pentrumoldovenii rom=ni `nap\rarea identit\]ii lor".

Comunit\tea moldove-nilor din Rom=nia,`ntre p=rjoale [i chiftele

Toate aceste declara]ii alepre[edintelui Voronin `[i aupunctul de plecare `n vizita pecare o delega]ie a"Comunit\]ii Moldovenilordin Rom=nia (CMR)" a f\cut-o la Chi[in\u. Reprezentan]iiComunit\]ii au fost primitichiar [i `n Parlamentul de laChi[in\u, unde au sus]inut c\sunt discrimina]i `n Rom=nia.Ace[tia au dat [i exemplul c\,dac\ se duc la Bucure[ti [i cerp=rjoale, nu li se dau [i li sespune s\ cear\ chiftele.

Organiza]ia [i-a propus s\apere drepturile minorit\]iimoldovenilor din Rom=nia [is-a `nscris, `n ianuarie 2007,la Judec\toria Ia[i. Parchetul adeclarat `ns\ recurs `n data de12 februarie. CMR este con-dus\ de un consilier local dinHu[i, Claudiu Alexa.

Comunitatea are ca scop"ap\rarea drepturilor [i lib-ert\]ilor fundamentale alecet\]enilor rom=ni care auoriginea etnic\ moldove-neasc\ [i de a asigurareprezentarea lor pe plan local[i central". Iar, pentrup\strarea identit\]ii na]ionale,culturale [i spirituale acet\]enilor rom=ni de etniemoldoveneasc\, ComunitateaMoldovenilor din Rom=nia vaorganiza manifest\ri care s\reflecte cu consecven]\ valo-rile culturii [i spiritualit\]iimoldovene[ti, se mai arat\ `nstatutul acestei structuri.

{eful statului moldovean, aavut numai cuvinte de laud\la adresa reprezentan]ilorCMR: "Pe mine m-a uimitsinceritatea acestor oameni,curajul lor, dorin]a lor de arestabili echitatea istoric\ `nprivin]a moldovenilor, a lim-bii moldovene[ti [i a istorieimoldovene[ti `n Rom=niamodern\. Cunoa[tem cu to]ii

destul de bine c\ `n Rom=niazilelor noastre, p=n\ nudemult, nu era chiar at=t desimplu s\-]i declari pe fa]\identitatea moldoveneasc\", aexplicat Vladimir Voronin.

Voronin [i preten]iile

Despre rela]ia RepubliciiMoldova cu Rom=nia,pre[edintele Voronin consid-er\ c\ este bun\ [i [i-a expri-mat speran]a c\ autorit\]ile dela Bucure[ti vor sprijiniinten]iile Chi[in\ului."Atitudinea noastr\ fa]\ devecinul din Vest este at=t debun\ [i tolerant\, `nc=t mul]idintre oficialii no[tri trec cuvederea faptul c\ limba destat este predat\ `n [coli subnumele de limba rom=n\, iarp=n\ anul trecut istoria ]\riinoastre se numea IstoriaRom=nilor. Noi avem case alelimbii rom=ne [i ale culturiirom=ne, avem licee rom=ne[ti[i ziare rom=ne[ti.

Voronin acuz\ Rom=nia de intoleran]\ fa]\ de moldoveni

Pre[edintele Republicii Moldova, VladimirVoronin a acuzat, de cur=nd, autorit\]ilerom=ne de intoleran]\ fa]\ de ceea ce elnume[te "minoritatea etnic\ a moldovenilor"din Rom=nia. De asemenea, oficialul moldoveana criticat atitudinea autorit\]ilor de la Bucure[ticare nu recunosc aceast\ minoritate, compus\,dup\ spusele sale din "10 milioane demoldoveni din Moldova rom=neasc\".

Membrii fondatori ai "Comunit\]ii Moldovenilor dinRom=nia" au anun]at, luni, 26 februarie, c\ vor declan[a pro-cedurile de autodizolvare a asocia]iei, dup\ ce ace[tia au iscatun adev\rat scandal `n urma interven]iei `n ParlamentulRepublicii Moldova. Pre[edintelui Asocia]iei "ComunitateaMoldovenilor din Rom=nia", Claudiu Alexa, a sus]inut cuaceast\ ocazie c\ moldovenii din Rom=nia sunt discrimina]i,st=rnind astfel scandal la nivel diplomatic.

Diversiune

Încercarea puterii de la Chi[in\u de a încuraja a[a-zisacomunitate etnic\ moldoveneasc\ din România a provocat îns\critici din partea mai multor politicieni din RepublicaMoldova. "Voronin a pierdut controlul asupra situa]iei econom-ice [i din ]ar\, s\r\cia bate la u[\ [i înainte de alegeri seîncearc\ iar\[i s\ se sustrag\ aten]ia de la problemele cu care seconfrunt\ zi de zi, încercându-se s\ se clarifice câ]i moldovenitr\iesc în România?", a declarat Liderul PPR, NicolaeAndronic.


Comisia European\cheam\ Rom=nia la raport

Purt\torul de cuv=nt alCE, Friso Roscam Abbing,spune c\ „vom urm\ri `nmod special cele patruobiective reglementate foarteclar [i vom `ntocmi p=n\ `niunie un raport. Atunci vomcomenta... nu despre numesau despre evenimentelepolitice interne aleRom=niei, ci despre fapte”.

Ce obiective [i-aasumat Guvernul

~n baza deciziei CE din13 decembrie 2006 care sta-bile[te un mecanism decooperare [i verificare a pro-greselor Rom=niei `n priv-in]a obiectivelor viz=ndreforma judiciar\ [i lupta`mpotriva corup]iei, raportulva fi prezentat de Rom=nia`n fiecare `n an p=n\ `n datade 31 martie, timp de 3 anide la data intr\rii `n vigoarea Tratatului de Aderare laUniunea European\ - 1 ian-uarie 2007.

Pe baza acestui raport cuputere juridic\ [i aconstat\rilor f\cute deComisie, articolul 2 dinaceea[i decizie a CE prevedec\ Executivul de la Bruxellesva comunica Parlamentului[i Consiliului `n prima partea lunii iunie propriile con-stat\ri. Comisia se oblig\ s\raporteze cel pu]in o dat\ la[ase luni [i ori de c=te orieste nevoie despre situa]iadin sistemul judiciarrom=nesc.

~n cazul `n care Rom=nianu `ndepline[te cele patruobiective men]ionate `ndecizia adoptat\ la 13decembrie 2006, atunci

Comisia poate aplica m\suride salvgardare.

Ce s-a f\cut [i ce nu `n cele patrudomenii monitorizate?

La aspecte negative, se`nscrie avizul negativ datpropunerii de modificare aLegii privind unele m\suripentru accelerarea combat-erii corup]iei. PropunereaGuvernului stipula caurm\rirea penal\, `n cazurilede corup]ie, s\ fie efectuat\`n termen de un an, cu posi-bilitatea prelungirii acestuiacu `nc\ [ase luni.

~n situa]iile `n careurm\rirea penal\ nu ar fi fostfinalizat\ cu trimiterea `njudecat\ prin rechizitoriu,cauzele pendinte s-ar fi trim-is instan]ei pentru verificare.Motiva]ia CSM, [i anume c\introducerea acestor termenear institui o „presiune psiho-logic\” asupra organelor deurm\rire penal\, presiunecare ar influen]a negativexercitarea rolului activ dec\tre acestea [i implicit araduce atingere scopuluipenal, nu se justific\, av=nd`n vedere timpul deja foarteextins `n care se propuneasolu]ionarea dosarelor deurm\rire penal\. ~n privin]alegii Agen]iei deMonitorizare, senatorii nusunt dispu[i s\ o adopte preacur=nd, `n ciuda ultimeloreforturi ale Guvernului [i a

cererii pre[edintelui CE, JoseManuel Barroso, `n timpulvizitei de la Bruxelles cuTraian B\sescu. Din proiec-tul de lege al Agen]iei a fosteliminat\ atribu]ia de a con-trola incompatibilit\]ile, ceeace contravine deciziei CE cuprivire la ANI.

Dosare se ]in la "dospit"

~n ceea ce prive[teultimele dou\ condi]ii, maiprecis continuarea luptei`mpotriva corup]iei la nivel`nalt [i administrativ, rezul-tatele concrete sunturm\toarele: DepartamentulNa]ional Anticorup]ie a trim-is `n judecat\ `n 2006, 7 par-lamentari, 2 secretari de stat[i un membru al guvernului.

De asemenea, s-au trimis`n judecat\ [i dosare „mari”ale unor oameni de afacerib\nui]i de fapte de corup]ie,`ns\ instan]ele judec\tore[ti

nu func]ioneaz\ cu celeritate(`ntr-un dosar celebru, s-au`nregistrat nu mai pu]in de 7termene de am=nare, acor-date cu mare lejeritate deinstan]a investit\). Purt\torulde cuv=nt al ComisieiEuropene pe Justi]ie [iAfaceri Interne, FrisoRoscam Abbing, spune c\„punctul de referin]\ alComisiei Europene estedecizia Comisei din 13decembrie 2006, care sta-bile[te mecanismele decooperare [i verificare pentruRom=nia `n domeniul lib-ert\]ii, securit\]ii [i justi]iei.Ce vom urm\ri `n mod spe-cial `n privin]a Rom=nieisunt cele patru obiectivereglementate foarte clar [ivom `ntocmi p=n\ `n iunieun raport. Atunci vomcomenta... nu despre numesau despre evenimentelepolitice interne aleRom=niei, ci despre fapte”.

HotNews.ro

Printre m\surile impuse de ComisiaEuropean\ se num\r\ inclusiv posibilitatea castatele membre s\ nu recunoasc\ [i executesentin]ele judec\tore[ti [i mandatele dearestare (emise pentru cet\]eni europeni).Este vorba de a[a numita clauz\ sectorial\ pejusti]ie, aplicabil\ `n cazul `n care unul dintreurm\toarele patru obiective nu sunt atinse deRom=nia:

Mai mult\ transparen]\ [i eficien]\ `nfunc]ionarea Consiliului Superior alMagistraturii, precum [i monitorizarea

impactului Codurilor de Procedur\ Civil\ [i Penal.

Al doilea obiectiv este `nfiin]area Agen]ieiNa]ionale de Integritate `n scopul verific\rii declara]iile de avere, incompati-bilit\]ilor [i conflictelor de interes ale demni-tarilor.

~n al treilea r=nd, continuareainvestiga]iilor impar]iale `n cazurile decorup]ie la nivel `nalt.

A patra cerin]\ este prevenirea [i combat-erea corup]iei la nivelul administra]iei locale.

Comisia poate s\ activeze clauzele de salvgardare

P=n\ la 31 martie,Comisia European\a[teapt\ de la Rom=-nia primul raportprivind progresele`nregistrate `n justi]ie.~n cazul `n care Ro-m=nia nu `ndepline[tecele patru obiectivemen]ionate `n deciziaadoptat\ la 13 decem-brie 2006, Comisiapoate aplica m\suri desalvgardare.


Valabilitate doar`n spa]iul UE

De remarcat este faptul c\[oferii care vor dori s\ circulecu automobilul propriu `nstate din afara UE vor trebuis\ `[i cumpere Carte Verde,ca [i p=n\ acum, deoarecenoua poli]\ RCA are valabili-tate doar `n spa]iul UniuniiEuropene. De fapt, mai exact,RCA va fi valabil\ `n toatestatele Comunit\]ii Europene,la care se adaug\ [i Islanda,Norvegia, Liechtenstein [iElve]ia. Toate acestea suntmembre ale AcorduluiMultilateral de Garantare(MGA). Acest lucru`nseamn\ c\, `n cazul unuiaccident, desp\gubirea esteasigurat\ de aceast\ poli]\,doar pe teritoruiul UE.

CSA cere societ\]ilor s\respecte tarifeleavizate

Reglement\rile cu privirela unificarea RCA cu CarteVerde, au fost f\cute deComisia de Supraveghere aAsigurarilor (CSA). Deasemenea, membrii ai acesteiComisii au men]ionat c\acele companii de asigur\ricare practic\ RCA ar trebui s\aib\ publicate deja, pe site-urile proprii, tarifele valabilepe primele trei luni din 2007.

Gheorghe Cismaru,vicepre[edintele CSA, a pre-cizat c\ "societ\]ile de asi-gur\ri sunt obligate s\respecte tarifele RCA publi-

cate [i avizate de Comisia deSupraveghere a Asigurarilor.Bonusurile acordate se supor-ta din cheltuielile de pro-movare a companiilor".

Reprezentan]ii pie]ei deasigur\ri spun c\ pre]ulpoli]elor RCA va fi diferit dela o companie la alta, dar nuau putut preciza cu exactitatecat va costa o poli]\ din 2007.Pe de alt\ parte, Albin Biro,membru al Comisiei deSupraveghere a Asigur\rilor aprecizat c\: "Este greu de estimat c=t vacosta o poli]\ de asigurareobligatorie valabil\ din 2007.Cel mai greu de stabilit pre]ulle va fi companiilor de asig-ur\ri care p=n\ acum nu auv=ndut [i asigur\ri CarteVerde".

Carte Verde pentrutractoare

Normele Comisiei deSupraveghere a Asigur\rilor(CSA) arat\ c\ noua poli]\RCA va fi `ncheiat\ [i de pos-esorii de "vehicule cupropulsie proprie, inclusivtramvaie, precum [i remorci,semiremorci sau ata[e tractateori netractate".

Acelea[i norme mai sta-bilesc faptul c\ achizi]ia RCAse face "pentru un autove-hicul aflat `n eviden]aautorit\]ii de `nmatricularesau, dup\ caz, de `nregistraredin Romania".

Mai mult, din acest an, nunumai tractoarele rutiere vor

pl\ti RCA ([i implicit CarteVerde), ci [i cele agricole.

Pentru un tractor rutier cuo capacitate mai mic\ de 45CP costul unei asigur\ri RCAa crescut `n 2007 fa]\ de2006 `n medie cu circa 35-40%, un nivel aproximativegal cu cel cu care s-a majo-rat [i pre]ul poli]elor pentruautomobile, `n aceea[iperioad\.

Cartea Verde pe aceea[i linie cu rovigneta

Decizia cu privire la RCA[i Carte Verde, este comentat\de Adrian R\dulescu,pre[edintele Ligii Asocia]iilorProduc\torilor Agricoli dinRom=nia. Acesta face oanalogie `ntre "Cartea Verdepentru tractoare [i rovignetape care ]\ranii cu tractor tre-buiau s\ o pl\teasc\ pe un ande zile, cu toate c\ nu circu-lau dec=t o luna-dou\ pe an.Ne-a trebuit un an `ntreg cas\ convingem autorit\]ile deacest lucru. Inten]ion\m s\facem demersuri pentru caposesorii de tractoare s\ numai fie nevoi]i s\ pl\teasc\ [iCarte Verde, doar nu se duc

la plimbare cu tractorul `n Europa", a precizatpre[edintele.

Spre exemplu, `n prezent,firmele de asigur\ri, solicit\`n medie pentru o poli]\ RCAplus Carte Verde pentru untractor cu o capacitate maimic\ de 45 CP, precum celeconstruite la Brasov, 130RON, pentru un tractor decapacitate mai mare seajunge la 609 RON, `n timpce pentru un autotractor cusemiremorc\, nu mai pu]in de1.944 RON.

Dar, scumpirile vor contin-ua, pentru c\ firmele de asig-ur\ri au afi[at deja tarifele [ipentru 2008, iar pe ]\raniiposesori de tractoare `i a[tept\o nou\ majorare, chiar dac\nu pot pleca la plimbare cutractorul [i semiremorca peautostr\zile din UniuneaEuropean\.

Armonizarea cu legisla]ia comunitar\

Reprezentan]ii CSA sus]inc\ este vorba de aplicareaunor directive europene, `ns\pentru vehiculele care nu potp\r\si ]ara: tractoare, tram-vaie, troleibuze - firmele deasigurari, trebuie s\ creasc\tarifele la RCA doar cunivelul infla]iei, nicidecummajorarea s\ fie aceea[i ca laRCA-ul pentru automobile.Totodat\, membrii ai CSA auad\ugat c\ "la calcululmajor\rilor tarifelor de prim\RCA pentru acest an, careinclude [i Cartea Verde, asig-uratorii nu au avut `n vedereextinderea acoperirii externea poli]ei din acest an, cinivelul cre[terii limitelor dedesp\gubire".

De anul viitor, [oferii `[i vor putea achizi]iona asigu-rarea RCA printr-un simplu click, `n fa]a calculatorului.Companiile trebuie s\ pun\ la punct modificarea formatu-lui poli]ei RCA, valabil\ de la 1 ianuarie 2007, `n vedereaadapt\rii pentru emiterea acesteia [i `n sistem informatizat.Acestea vor avea o viniet\ deta[abil\, ce va fi aplicat\ peparbrizul autovehiculului, `ntr-un suport de plastic.

Integrarea aduce contopirea RCA cu Cartea Verde

Cartea Verde se va aplica [i pentru tractoarele agricole

Integrarea `nUniunea European\aduce schimb\rimajore [i `n cazulasigur\rilor auto.~ncep=nd cu luna feb-ruarie, [oferii rom=nicare vor cump\ra oasigurare de R\spun-dere Civil\ Auto(RCA), valabil\ 12luni, vor pl\ti maimult deoarece, primade asigurare va in-clude [i Cartea Verde,pentru perioada core-spunz\toare.

România în directRomânia în directAjunge un SMSAjunge un SMSlala 482505482505

PENTRU ACTIVARE

TRIMITE UN SMSLA 482505 I SCRIE:

PENTRU A TE ABONA

TRIMITE UN SMSLA 482505 I SCRIE:

OROSCOPO(1 sms pe zi)

SPORT(2-4 sms pe zi)

NEWS(2-4 sms pe zi)

ALLNEWS(news+sport)

ALLNEWS LIGHT(2 sms pe zi)

Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON)

Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), ac-quario (v rs tor), pesci (pe ti)

Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la 482505 i scrie ORO <SEM-NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11

Pentru dezactivare trimite un SMS la 482505 i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off)

*Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de € 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus , € 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de € 0,15 iva incluspentru fiecare SMS primit, € 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de € 3 iva inclus pe lun , € 5 iva incluspentru serviciul ALLNEWS. Pentru informa ii, trimite email [email protected], de la 9 la 18.

(pl te ti la fiecare SMS primit*) (plata lunar anticipata*)

Powered by


Publica]ia britanic\ pre-cizeaz\ c\ num\rul exact alromânilor [i bulgarilor caretr\iesc în Marea Britanie nueste cunoscut cu exactitate,fiind cel mai probabil deordinul zecilor de mii. "TheSunday Times" reaminte[teîns\ c\ numeroase persoanecalificate - medici, anali[ti -au venit din România [iBulgaria pentru a munci înMarea Britanie în urm\ cu anide zile.

În 2006, ambasada MariiBritanii de la Bucure[ti aeliberat 36.000 de vize [iaproximativ 3.500 de permisede munc\ dintre care jum\tateerau pentru muncitorisezonieri în agricultur\.Ambasada Londrei la Sofia aeliberat în aceea[i perioad\24.900 de vize [i 645 de per-mise de munc\. Printre acestevize se num\r\ [i cele eliber-ate pentru studen]i, turi[ti [ioamenii de afaceri. Înprezent, românii [i bulgarii numai au nevoie de vize ci doarde permise de munc\.

2 milioane de rom=nimuncesc`n Regatul Unit

Ministerul Muncii dinRomânia estimeaz\ c\ aproxi-

mativ dou\ milioane deromâni, circa 20 la sut\ dinfor]a de munc\, se afl\ deja lamunc\ în state UE. Circa 15la sut\ dintre ace[tia suntangaja]i legal. Imigran]ii dinstatele balcanice prefer\ deobicei statele mediteraneene,Spania [i Italia fiind alegerilelor preferate.

Un subiect mai pu]incunoscut dar a c\rui impor-tan]\ pe termen lung estedeosebit\ îl reprezint\revenirea tot mai multorromâni în ]ara de origine,comenteaz\ "The SundayTimes", subliniind c\ de[i în2005 produsul intern brut pecap de locuitor în România afost de 34,7 la sut\ din mediaeuropean\, în ultimii doi aniBucure[tiul a cunoscut o dez-voltare uluitoare iar economiaa crescut cu opt procente în2006.

Asemenea Berlinului, dup\c\derea Zidului, Bucure[tiuleste acum un uria[ [antier,apreciaz\ publica]ia britanic\,ad\ugând c\ numeroasecartiere de locuin]e sunt înconstruc]ie, unul dintre aces-tea fiind proiectul B\neasa învaloare de 1,2 miliarde deeuro.

"Eticheta de state balcanicenu a autat prea mult România

[i Bulgaria", apreciaz\ JoeCook, fondatorul companieiCook Communications, careare filiale la Sofia [iBucure[ti. "Sunt ]\ri s\race.

Dar lucrurile se schimb\ înbine. Exist\ mai multe opor-tunit\]i decât niciodat\ pentrucei tineri [i talenta]i", aad\ugat el.

"The Sunday Times": Imigran]ii români autot mai multe motive pentru a reveni în ]ar\"

Copii, femei îns\rcinate [i cu bebelu[ii în bra]e. Esteultima mod\ de cer[etori care au ajuns în ultimeles\pt\mâni în zona pie]ei Walthamstowla din Londra,potrivit cotidianului "The Guardian". Comercian]ii dinzon\ cred c\ este vorba de cer[etori de etnie rom\, dinRomânia. Ei au o cu totul alt\ p\rere despre români [i spunc\ "nu sunt oameni lene[i ca ace[tia".

"Zona pie]ei a fost luat\ cu asalt de cer[etori în ultimeles\pt\mâni. Am v\zut femei ce st\teau la cer[it, având copiiîn bra]e. La oficiul de reclama]ii al pie]ei s-au primitnumeroase sesiz\ri privind minori de 7,8, 9 ani, dar [i ado-lescen]i ie[i]i la cer[it. Este foarte important ca oamenii s\nu le mai dea bani, pentru c\ nu fac altceva decât s\-i încu-rajeze", a precizat sergentul Denise Canderton, de la sec]iade poli]ie din High Street.

Numero[i comercian]i au declarat ca au v\zut indivizice supravegheau femeile [i copii trimi[i la cer[it, iar lasfâr[itul zilei colectau banii de la ace[tia, fapt confirmat [ide autorit\]i, care spun c\ este vorba de o întreag\ re]ea.

De cele mai multe ori, oamenii au concep]ia gre[it\ c\persoanele aduse de trafican]i ar fi imigran]i ilegali. Mul]ivin din ]\ri europene [i au forme legale de munc\, îns\,odat\ ajun[i pe teritoriul Marii Britanii, situa]ia se schimb\.Cele mai multe persoane sunt aduse din Polonia, Lituania[i România.

Organiza]iile umanitare încearc\ s\ gr\beasc\ Guvernulpentru a semna Conven]ia Consiliului Europei privindm\surile împotriva traficului de fiin]e umane.

Londra: Un nou val de cer[etori din Est

Teama provocat\ de aderarea României [iBulgariei la UE pare mai degrab\ o problem\legat\ de mentalitatea britanicilor decât deambi]iile cet\]enilor celor dou\ state,comenteaz\ "The Sunday Times" în edi]ie elec-tronic\, subliniind c\ cet\]enii acestor dou\state încep s\ revin\ acas\.

Marea Britanie ar putea primi muncitori rom=ni

Marea Britanie ar putea ridica, la începutul anuluiviitor, restric]iile la accesul românilor [i bulgarilor pe pia]amuncii! Previziunea optimist\ îi apar]ine ministrului bul-gar al Muncii [i Politicii Sociale, Emilia Maslarova. Ea sea[teapt\ ca guvernul britanic s\ înl\ture restric]iile pentrubulgari atunci când va evalua efectul lor, la începutul lui2008. Agen]ia bulgar\ de pres\ Focus adaug\ c\ este pu]inprobabil ca britanicii s\-[i deschid\ pia]a muncii doar pen-tru bulgari, nu [i pentru bulgari, nu [i pentru români.


Instan]a Judec\toriei Pite[ti a decis,vineri, 23 februarie, punerea în liber-tate a fostului deputat GabrielBivolaru.

Magistra]ii au avizat favorabil cer-erea de eliberare condi]ionat\ depus\în urm\ cu o s\pt\mân\ de fostul dep-utat PDSR. Gabriel Bivolaru nu va fieliberat imediat, procurorii având ladispozi]ie cinci zile pentru a facerecurs împotriva deciziei.

Bivolaru avea de executat 5 ani dedeten]ie pentru fraud\. Judec\toriaPite[ti a luat aceast\ decizie în urmapropunerii f\cute, la sfâr[itul lunii ian-uarie, de Comisia de eliberarecondi]ionat\ a PenitenciaruluiColiba[i. Comisia l-a considerat peGabriel Bivolaru un de]inut model.

Tun de 50.000 de milioane de euro

Fostul deputat PSD GabrielBivolaru a fost condamnat, în 22 mar-tie 2004, la cinci ani de închisoare,pentru prejudicierea BRD cu aproape50 de milioane de euro.

Potrivit rechizitoriului, în perioada1991-1994, Gabriel Bivolaru [i so]iasa au înfiin]at zece firme, prin care auob]inut mai multe credite, pe care le-au folosit în alte scopuri decât celedeclarate. So]ia sa a fugit din

România imediat dup\ ce au începutcercet\rile din dosar.

Bivolaru a fost încarcerat la 1aprilie 2004. El a mai fost la un pasde eliberare în vara anului trecut. În13 iulie 2006 a primit aviz favorabilpentru eliberare condi]ionat\ dinpartea Comisiei speciale de laRahova, unde era încarcerat la aceavreme. Îns\ instan]ele bucure[tene auinfirmat acest aviz, dup\ ce la dosar aap\rut un raport care amintea de maimulte recompense nejustificate decare a beneficiat Bivolaru în timp cese afla la penitenciarul din DrobetaTurnu Severin.

În timpul s\rb\torilor de iarn\ din2005, Gabriel Bivolaru a reu[it s\-iaduc\ în Penitenciarul de la DrobetaTurnu-Severin pe interpre]ii demanele Adi de la Vâlcea [i ValiVijelie, pentru a sus]ine un spectacol.

Conform raportului Comisiei spe-ciale de la Penitenciarul Coliba[i, exe-cutarea pedepsei lui Bivolaru urmeaz\s\ expire în 31 martie 2009.

Bivolaru: "Sistemul penitenciar este "represiv [i criminal"

Gabriel Bivolaru a criticat dur, laie[irea din închisoare, practicile [i condi]iile din sistemul penitenciar

românesc."Sistemul este represiv [i criminal,

nu te las\ s\ faci nimic, s\ te exprimi,s\ ai accest la informa]ie, la ap\rare,la tot ce trebuie s\ ai acces", adeclarat Gabriel Bivolaru, care aad\ugat c\, dup\ eliberare, va aveamijloacele legale s\ lupte "cu toateacele presiuni" exercitate asupra lui înînchisoare.

Despre condi]iile de deten]ie de laPenitenciarul de Maxim\ Siguran]\(PMS) Coliba[i, Bivolaru a spus c\"sunt la fel ca peste tot, în toate peni-tenciarele"'.

"Din p\cate, lumea nu vrea s\ vad\aceste lucruri. Supraaglomerare, lips\de intimitate, lips\ de via]\ personal\,de asta ai parte în penitenciare", aspus Gabriel Bivolaru, precizând c\ astat [i în celule cu peste 70 dede]inu]i.

"Adio" politic\!

Gabriel Bivolaru a anun]at c\ [i-ag\sit de lucru [i c\ a renun]at definitivla politic\.

"Voi munci la o firm\, s\-mi câ[tigexisten]a", a declarat Bivolaru, care a]inut totodat\ s\ dezmint\ zvonurileprivind inten]ia de a p\r\si ]ara.

Întrebat dac\ inten]ioneaz\ s\ intredin nou în politic\, Bivolaru a negat,spunând c\ acest gen de activitate numai prezint\ niciun interes pentru el.

Gabriel Bivolaru a fost eliberatFostul deputat PDSR

Gabriel Bivolaru (foto) a fosteliberat condi]ionat dinPenitenciarul Coliba[i, la pro-

punerea conducerii acesteiinstitu]ii. Decizia a fost luat\de Tribunalul Arge[, în pofidaopozi]iei procurorilor care ar fi

vrut ca Gabriel Bivolaru s\-[iisp\[easc\ în întregime pedeap-sa de cinci ani de închisoarepentru fraud\.


Totodat\, [i muncitoriiagricoli din fermele vândutepot primi o pensie anual\ de4.000 de euro. Valoareamaxim\ a sprijinului este de180.000 de euro pentrude]in\torii de ferme [i de40.000 de euro pentrumuncitorii agricoli. Sumapoate fi acordat\ pentrumaximum 15 ani, excep]ief\când persoanele de peste70 de ani. De[i criteriile deeligibilitate nu sunt deocam-dat\ cunoscute în detaliu,coordonatele generale aleacestei m\suri sunt trasatedeja. "În loc s\ ies la pensiela 65 de ani, ies la 55, cu 10ani mai înainte, dar trebuies\ cedez ferma unui tân\r.Este important cine o preia,pentru c\ trebuie s\ fie oexploata]ie viabil\, care s\produc\ pentru pia]a.Oricum, m\sura nu se vaadresa fermelor de semisub-zisten]a.", explica CorneliaHarabagiu, director pentrudezvoltare rural\ înMinisterul Agriculturii, pen-tru un cotidian central.

Trei variante de transfer de proprietate

Deocamdat\, potrivitproiectului Planului Na]ionalde Dezvoltare Rural\,agricultorul care solicit\ pen-sionarea timpurie trebuie s\aib\ minimum 55 de ani (sau10 ani mai pu]in decât vârstalegal\ de pensionare) [i s\ filucrat în agricultur\ cel pu]in10 ani. Exist\ trei posibilit\]iprin care agricultorii î[i potvinde fermele: unui tân\r sub40 de ani, aflat la prima pro-prietate agricol\; unuiagricultor mai tân\r de 50 deani; unei persoane juridiceprivate, care va prelua pro-

prietatea în vederea m\ririisuprafe]elor proprii. Pe dealt\ parte, muncitorul agricoltrebuie s\ fie înscris într-unplan de ajutor social, s\ filucrat în ultimii 5 ani -jum\tate din activitate - înagricultur\ sau în ultimiipatru ani s\ fi lucrat mini-mum doi ani în proprietateatransferat\.

Programul e aplicabilcel t=rziu `n 2010

Programul de pensionaretimpurie ar urma s\ înceap\în 2008, dar lipsa unui cadrujuridic adecvat ar puteaîntârzia aplicarea m\suriipân\ cel mult în 2010, cândexist\ un termen-limit\ fixatde UE. "Nimeni nu neîmpiedic\ s\ fim mai rapizi[i programul s\ fie aplicatdin 2008", explic\ CorneliaHarabagiu. În plus, pension-area anticipat\ se poatespune c\ interac]ioneaz\ cuprogramul de rent\ viager\,cu care nu poate merge înparalel, conform punctuluide vedere al UniuniiEuropene.

De[i programul de rent\

viager\ intr\ sub inciden]aajutorului de stat, Româniapoate aplica acest programînc\ trei ani dup\ dataader\rii.

O motiva]ie a acesteisitua]ii este c\ programul ademarat abia în 2005 [i nu areu[it s\ produc\ efectelescontate. Prin programul derent\ viager\, ]\ranii de peste62 de ani primesc anual 100sau 50 de euro/ha de la statdac\ î[i vând, respectiv,arendeaz\ terenul. Pân\acum, renta viager\ acomasat circa 100.000 ha.Practic, programul de rent\viager\ va fi adaptat subforma pension\rii anticipate,explic\ speciali[tiiMinisterului Agriculturii.

Deocamdat\, nu estefoarte clar cine va primibanii pentru pensii [i pe cecriterii. M\sur\ e foarte greude implementat deoareceînc\ nu e stabilit\ o defini]iea fermei, explic\ MihaelaLuca, consilier al ministruluiAgriculturii.

Una dintre variante pre-supune ca banii s\ se alocedup\ venitul anual ob]inut dec\tre ferm\. NormeleUniunii Europene stabilescajutorul statului în func]ie deUnitatea de DezvoltareEconomic\ (UDE). Mai pre-cis, o exploata]ie agricol\ de1 UDE are un venit anual de1.200 de euro. Iar pension-area anticipat\ ar urma s\ seaplice proprietarilor deferme de peste 6 UDE,respectiv cu un venit de7.200 euro.

Deocamdat\, acest sistempare greu de aplicat înRomânia, unde suntem abiala înregistrarea exploata]iilor."Se poate merge [i f\r\UDE, doar pe tipul de ferm\- vegetal\ sau zootehnica -sau `n func]ie de num\rul dehectare. Avem în vedere [i ometod\ mai simpl\ de apli-care", explic\ CorneliaHarabagiu. Num\rul de ben-eficiari [i impactul progra-mului vor depinde de criteri-ile de eligibilitate.

UE d\ pensii mari fermierilor frunta[iO nou\ m\sur\ prev\zut\ `n Planul Na]ional

de Dezvoltare Rural\ inten]ioneaz\ s\ ajute at=tfermierii tineri care au nevoie de p\m=nt, c=t [i]\ranii care trebuie s\ se retrag\ `n lini[te.Proprietarii de ferme, care au activit\]i comer-ciale, pot ob]ine o pensie de pân\ la 18.000 deeuro pe an, cu condi]ia s\ cedeze afacerea uneipersoane mai tinere.

Pentru aceast\ m\sur\, Uniunea European\ d\ 120 mil-ioane de euro, alte 30 milioane de euro urmând s\ fie alo-cate de la bugetul de stat. În total, 150 milioane de euro arurma s\ fie distribuite fermierilor care au reu[it, la momen-tul 2010, s\ fac\ exploata]ii comerciale viabile cu cifre deafaceri de peste 7.000 de euro pe an [i aleg s\ ias\ dinafaceri. Este de men]ionat c\ banii primi]i pentru pension-area anticipat\ nu îi exclud pe cei primi]i de la cump\r\torpentru ferm\ în sine. Îns\, dac\ ministerul alege s\ trans-forme renta viager\ în pensionarea anticipat\, va trebui s\modifice [i valoarea rentei, astfel încât s\ nu fie dis-crepan]e majore între veniturile oamenilor `n func]ie demomentul vânz\rii propriet\]ii.

Se anticipeaz\ pension\ri de 150 milioane de euro


Lavinia {andru a ar\tatc\, în urma unor întrevedericu reprezentan]ii românilordin str\in\tate, a aflat c\ace[tia au trimis "zeci" depeti]ii c\tre autorit\]ile dinRomânia, pentru rezolvareaproblemelor cu care se con-frunt\, care nu au primitnici un r\spuns.

Ea a men]ionat, printreaceste probleme grave decare se lovesc românii dindiaspora, greutateadobândirii documentelor de[edere, taxele mari de laconsulate [i lipsa de profe-sionalism a func]ionarilordin aceste institu]ii, situa]iacopiilor n\scu]i în aceste]\ri, care nu suntînregistra]i, sau a muncito-rilor care mor în acccidenteprofesionale [i de care nur\spunde nimeni, etc.

B\t\lia pe voturiledin diaspora

Lavinia {andru a ar\tatc\, în lipsa ministrului deExterne, a trimis o scrisoarec\tre Ministerul de Externe[i Departamentului pentruromânii de pretutindeni,pentru a i se r\spunde "înce stadiu se afl\ rezolvareaproblemelor puse pe tapetde-a lungul anilor, dereprezentan]ii românilor dindiaspora". "Dac\ TraianB\sescu nu se gr\be[te s\accepte vreun ministru deExterne, fie el [i AdrianCioroianu, asta nu înseamn\c\ românii din diaspora tre-buie l\sa]i în grija altorstate, pentru c\ pe ace[tiromâni îi doare în cot c\ luiTraian B\sescu nu îi placochii lui Cioroianu", aar\tat Lavinia {andru. Ea amai precizat c\, în momen-

tul în care va fi numit unnou ministru de Externe, îiva pune în fa]\ aceste pro-bleme [i îi va da un termens\ le rezolve, iar mai apoi îlva interpela în Parlament.

Vicepre[edintele PIN i-acriticat [i pe politicienii dinRomânia, care se întâlnesccu românii din diapora, î[ideschid birouri parla-mentare [i "le transmitacestora ce boi sunt al]ipoliticieni din alte partide",în contextul în care se

apropie alegerile pentruParlamentul European [i aunevoie de voturile lor.

"Politicienii români merg[i duc b\t\lia din Româniaîn diaspora, în dorin]a de a

câ[tiga cât mai multevoturi. Pe milioanele deromâni din afara grani]elor,statul i-a uitat [i i-a abando-nat cu bun\ [tiin]\", a ar\tat{andru.

Lavinia {andru cere MAE s\ explice cum seimplic\ în problema românilor din diaspor\

Vicepre[edintele PIN Lavinia {andru (foto) aanun]at, duminic\, 25 februarie, c\ a trimis oscrisoare Ministerului de Externe [i Departa-mentului pentru românii de pretutindeni, încare dore[te s\ afle în ce stadiu se afl\ rezol-varea problemelor românilor din diaspora.

Pre[edintele B\nciiCentrale Europene tem-pereaz\ optimismul europe-nilor care a[teapt\ cre[terisalariale. Europa nu `[i per-mite salarii mai mari, dac\dore[te s\ dea de lucru tutur-or cet\]enilor s\i.

„Modera]ia salarial\ este [iva r\m=ne important\ nudoar `n Germania, ci `n toat\Europa. O cre[tere moderat\a costurilor for]ei de munc\ afost factorul cheie `n reduc-erea [omajului pe parcursulultimilor ani”, a declarat

Jean-Claude Trichet (foto),pre[edintele B\ncii CentraleEuropene.

Pledoaria sa pentru cal-marea preten]iilor salariale `nstatele membre ale UniuniiEuropene vine pe fondul pre-siunilor crescande din ultimavreme. Este sezonulnegocierii contractelor colec-tive de munc\, iar acest lucruse face pe deplin sim]it.Sindicatul german IG Metall,reprezent=nd circa 2,4 demilioane de salaria]i, pre-seaz\ `n direc]ia major\riisalariilor cu 6,5%. NiciRom=nia nu este ocolit\ defebra revendic\rilor.Sindicate cum sunt cel de laAutomobile Dacia Pite[ti sauMetrorex `ncearc\ negociereaunor salarii mai bune pentrumembrii lor. Socoteala aces-tora nu se potrive[te `ns\ cucea a B\ncii CentraleEuropene, al c\rui obiectivprincipal `l reprezint\ stabili-tatea pre]urilor, ca [i condi]iea cre[terii economice [i areducerii [omajului `nUniunea European\.

Gradul `n care BCEreu[e[te s\ `[i ating\ obiec-tivul este contestat at=t delideri politici ai statelor mem-bre c=t [i de cet\]eniiobi[nui]i. Primii repro[eaz\BCE rigiditatea extrem\ apoliticilor, considerate opiedic\ pentru cre[terea eco-nomic\ [i pledeaz\ pentruadoptarea unei politici simi-lare celei a FED.Cei dinurm\ constat\ pe buzunarelelor exact contrariul obiectivu-lui declarat prioritar de c\trebanc\. Introducerea monedeieuro a determinat cre[tereapre]urilor, deci ]inta de stabil-itate nu a fost atins\.

Acestei percep]ii publiceasupra succesului mandatuluiBCE, Jean-Claude Trichet `id\ replica, afirm=nd diplo-matic c\ „de la introducereaeuro, infla]ia este ]inut\ subcontrol” [i c\ „oamenii potconta pe faptul c\ BancaCentral\ European\, `mpre-un\ cu b\ncile na]ionale dinstatele membre, urm\rescasigurarea stabilit\]iipre]urilor”.

Banca Central\ European\ spune "pas"cre[terilor salariale


Tradi]ia m\r]i[orului la rom=niRom=nii s\rb\toresc

venirea prim\verii `ntr-unmod unic, la `nceputul luniimartie. Dup\ vechiul calen-dar roman, 1 Martie eraprima zi din an [i se celebras\rb\toarea "Matronalia" lacare se desf\[urau serb\rilelui Marte, zeul for]elornaturii, al prim\verii [i alagriculturii. 1 Martie, esteasociat de rom=ni cu sper-an]a, optimismul, credin]a `nmai bine [i sporul `n toate.Martie este momentul `ncare oamenii `ncep s\ cauteprimul ghiocel, ca semn alvenirii prim\verii cuadev\rat. Acest triumf alre`nvierii [i regener\rii esteinvocat prin M\r]isorul carese d\ruie[te celor dragi, camic semn care s\ aduc\ feri-cire [i noroc.

Ce este m\r]i[orul?

Semnifica]ia m\r]i[oruluia r\mas aceea[i de-a lungultimpului: este un simbol alprim\verii, al revenirii lavia]\. Acesta aduce optimism[i credin]\. Forma lui s-aschimbat `n timp. La `nceputm\r]i[orul era simbolizatprintr-o moned\. Mai t=rziuap\rea sub forma unor micipietre de r=u vopsite `n alb [iro[u `n[irate pe o a]\. Acum

m\rgelele frumos colorate,ceramic\ [i florile le-au luatlocul.

Originile m\r]i[orului

La originile m\r]i[orului astat o moned\ de aur sau deargint, la care se ata[a osfoar\ f\cut\ din dou\ firer\sucite, una ro[ie [i altaalb\, ce semnificau luptavie]ii asupra mor]ii, as\n\t\]ii `mpotriva bolii [icare era purtat\ `n general depersoanele sensibile (copiii[i fetele tinere).

Cel dint=i m\r]i[or

Legenda m\r]i[oruluispune c\: Umbl=nd cu oileprin p\dure [i torc=nd l=nadin furc\, Baba Dochia ag\sit o par\, i-a f\cut un ori-ficiu [i a legat-o cu un fir dea]\, iar asta se `nt=mpla `ntr-o zi de 1 Martie [i de atuncis-a extins obiceiul.

Obiceiuri de m\r]i[or

~n trecut, `n Moldova [iBucovina copiii [i fetele pur-tau o moned\ de aur sauargint legat\ la g=t timp de12 zile dup\ care o prindeau`n p\r [i-o ]ineau astfel p=n\la `nflorirea primului pomsau p=n\ la sosirea berzelor.Altele ag\]au m\r]i[orul peun trandafir, iar cu moneda`[i cump\rau br=nz\, pentru aavea o fa]\ alb\ [i frumoas\tot anul.

Astazi m\r]i[orul sepoart\ 12 zile [i apoi se aga]\`ntr-un pom t=n\r. Dac\pomului `i va merge bineatunci cu siguran]\ [i cel ce alegat a]a de m\r]i[or acolo vaavea parte de un an bun, cus\n\tate [i succese.

Scoaterea m\r]i[orului,conform ritualurilor, are unscop bine `ntemeiat: s\marcheze astfel tranzi]ia din-tre sf=r[itul iernii [i noulanotimp care `ncepe. Iar,

dac\ de 1 M\r]i[or e vremefrumoas\ atunci va fi o pri-mavar\ luminoas\.

M\r]isorul de ast\zi

~n zilele noastre,m\r]i[orul este un simbol alprim\verii, iar realizarea luia devenit o adevarat\ oper\de art\. Oamenii ofer\ cupl\cere de 1 Martiem\r]i[oare celor pe care `iiubesc, ca simbol aladmira]iei lor, ca respect [istim\ pentru doamne [idomni[oare.

~ns\, majoritateam\r]i[oarelor prezente petarabele din Rom=nia, nusunt dec=t ni[te kitsch-uri,acestea fiind produsul com-bina]iilor nefericite de mate-riale sau stiluri.

M\r]isorul, laitmotivpentru politicieni [isocietatea civil\

"M\r]i[orul anticorup]ie"a fost mitingul planificat demai multe organiza]ii alesociet\]ii civile pentrusus]inerea ministruluiJusti]iei Monica Macovei, cudou\ zile `nainte de 1 Martie- ziua m\r]i[orului.

{ase organiza]ii ale soci-et\]ii civile, sus]inute de oserie de politicieni (`n spe-cial cei de la PartidulDemocrat) au apelat latradi]ia [i la apropierea aces-tei s\rb\tori denumindini]iativa lor "M\r]i[orAnticorup]ie", [i [i-au pro-pus s\ sus]in\ lupta anti-corup]ie dus\ `n special deministrul Justi]iei.

Acest demers este sus]inutde democra]ii, care au s\ritdin nou `n ap\rarea ministru-lui Justi]iei. "MonicaMacovei are sus]inerea nece-sar\ pentru ca problemaschimb\rii din func]ie s\ nuse pun\. O sus]inere a soci-et\]ii civile este o dovad\ c\aceasta nu are aceea[i per-cep]ie ca o parte a claseipolitice", a declarat Ioan Oltean, vicepre[edinteal Partidului Democrat.

M\r]i[oarele [i cadourilesunt pentru toate gusturile [ipentru toate buzunarele, `ns\pre]urile difer\ `n func]ie dezona de unde este cump\ratcadoul, de materialul folosit[i de ambalaj. M\r]i[oareletradi]ionale precum co[arul,trifoiul cu patru foi sau pot-coava pot fi cump\rate cu0,50-1,0 lei, dac\ sunt dinplastic, [i cu suma de 5-15lei dac\ sunt placate cu aur.Persoanele care opteaz\pentru bijuteriile din argintau de unde alege, `ns\ pre]uldifer\ `n func]ie delucr\tur\. Un inelu[ cost\`ntre 5-20 de lei, o br\]ar\

7,5-30 de lei, o pereche decercei cost\ 6-25 de lei, iarun lan]i[or cu pandantivcost\ 18-40 de lei.

Media investi]iei comer-cian]ilor de m\r]i[oare dinCapital\ este de 2.000 delei. }in=nd cont c\ au fosteliberate peste 2.000 deautoriza]ii, investi]iile `nm\r]i[oare se ridic\ la peste1,1 milioane euro. Cumfiecare comerciant are unadaos de cel pu]in 50% pel=ng\ pre]ul de cump\rare alproduselor, veniturile com-ercian]ilor de m\r]i[oare vorajunge la peste 1,6 milioanede euro.

Pre]uri

©2006Western

UnionHoldings,Inc.

Toatedrepturile

rezervate.

LA WESTERN UNIONPLOU| CU PREMII!Trimite bani ^n România sau Republica Moldova prin Western Union [i po]icâ[tiga!~ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007 banii transfera]i prin WesternUnion ^n România sau Republica Moldova ^]i pot aduce 10.000 de Euro [imulte alte premii ^n bani!• Trimite dou\ transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica

Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul dincele 100 de carduri cadou ^n valoare de 500 de Euro.

• Trimite trei transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova,

de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 50 de

carduri cadou ^n valoare de 1.000 de Euro.

To]i participan]ii au [ansa s\ câ[tige marele premiu de 10.000 de Euro!Nu trebuie decât s\ suni gratuit la num\rul de telefon 800 189933, spunedatele personale [i informa]iile referitoare la primele dou\ transferuri debani Western Union [i intri ^n promo]ie. Apoi, la fiecare transfer, sun\ [ispune datele personale [i cele ale transferului de bani.Mai multe transferuri prin Western Union, mai multe [anse de câ[tig!

* P\stra]i formularele transferurilor de bani Western Union pentru validare, pentru a putea intra ^n posesia premiului. Campania este valabil\pentru toate transferurile de bani din Italia c\tre România sau Republica Moldova realizate ^ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007. Vor fi trei trageri la sor]idiferite ^n func]ie de num\rul de intr\ri pe care l-a]i avut. Participan]ii pot câ[tiga un singur premiu.Mai multe detalii sunt disponibile ^n loca]iile agen]ilor participan]i la promo]ie sau pe www.transferdebani.ro.Linia gratuit\ de telefon este disponibil\ de luni pân\ sâmb\t\ de la 08:00 la 20:00.

��

��

��

��

��

��

Câ[tig\:

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 37

Afluxul de muncitori imi-gran]i din Marea Britanie aprodus o cre[tere economic\[i a ajutat la men]inerea subcontrol a infla]iei, f\r\ a sub-mina oferta de locuri demunc\ pentru cet\]enii bri-tanici, potrivit unui studiu,citat de "The Guardian".

Raportul, realizat dePricewaterhouseCoopers,intervine într-un moment deintensificare a dezbaterilorprivind impactul pe care îl

poate avea imigra]ia asupraeconomiei britanice.

Marea Britanie este unadintre cele trei ]\ri care aupermis libera circula]ie afor]ei de munc\ din cele optstate din fostul spa]iu soviet-ic, care au aderat la UniuneaEuropean\ în 2004, printrecare Polonia, Ungaria,Slovacia [i Estonia.Majoritatea imigran]ilor dinaceste noi state membre UE,estima]i la o jum\tate de mil-ion, s-au deplasat în MareaBritanie, chiar dac\ uneledate arat\ c\ jum\tate dintreei au revenit în ]ara de origine.

Britanicii n-au avut de pierdut

Studiul arat\ c\ afluxul deimigran]i a produs sc\dereainfla]iei [i a ratei dobânzilor,prin cre[terea ofertei de for]\de munc\ în concordan]\ cucererea. {i Trezoreria a sub-liniat efectul benefic al imi-gra]iei, pe care o citeaz\drept un motiv-cheie pentrucre[terea economic\ viitoare,

estimat\ de la 2,5 la sut\, la 2,75, potrivit ultimuluiraport prebugetar din decem-brie.

Raportul arat\ c\, în pofi-da afluxului de for]\ demunc\ imigrant\, nu au exis-tat efecte adverse asupraposibilit\]ilor de angajare amuncitorilor britanici."Muncitorii (imigran]i) tinds\ fie mai degrab\ productivi[i au umplut importantegoluri pe pia]a muncii dinMarea Britanie mai degrab\decât s\ înlocuiasc\ munci-torii britanici", a declaratJohn Hawksworth, econo-mist în cadrul PwC.

Beneficiile imigra]iei

{i domeniul finan]elorpublice a înregistrat beneficiica urmare a afluxului demuncitori imigran]i, potrivit

studiului. Majoritatea imi-gran]ilor au vârste cuprinseîntre 18 [i 34 de ani cu o rat\mare de angajare spre deose-bire de echivalen]ii britanici,reducând astfel cuantumulajutoarelor sociale.

Beneficiile subliniate deHawksworth contrasteaz\îns\ cu opinia lui RichardLambert, director general alorganiza]iei angajatorilor,care a declarat anul trecut c\Guvernul ar trebui s\ fie rez-ervat fa]\ de introducereaunei politici a por]ilordeschise pentru noii munci-tori din România [i Bulgaria,care au aderat la UE la 1ianuarie 2007. Lambert aavertizat c\ for]a de munc\imigrant\ ar putea însemnac\ nivelele de competen]\ alebritanicilor nu sunt destul deridicate [i ar putea d\unacoeziunii sociale.

Londra: Afluxul de imigran]i salt\ economia

Imigra]ia r\mâne pentru Jean Marie Le Pen cauza prin-cipal\ a r\ului Fran]ei. Frontul na]ional se preg\te[te s\ilustreze un program pentru preziden]iale [i "Le Mond" aanticipat unii pa[i: La Pen consider\ c\ imigra]ia st\ lacauza tuturor problemelor franceze. Aceste probleme ar fi[omajul, lipsa locuin]elor, deficitul siguran]ei sociale,delincven]a, datoria public\ [i altele. Primul pas pentrupre[edintele FN este s\ activeze o politic\ de "inversare afluxurilor migratorii", de "st\vilire a oric\rei alte noi imi-gra]ii" [i de "asimilare a celor care accept\ obiceiurile [idatoriile noastre care deriv\ din drepturile acordate".Permisele de [edere ar trebui reduse (cartea care d\ dreptulla [edere ar avea o durat\ de trei ani fa]\ de cei zece actu-ali, inclusiv c\r]ile deja eliberate). ~n plus, angajatorii careangajeaz\ imigran]i ar trebui s\ fie penaliza]i, [i ace[tia nuar mai avea dreptul la ajutoare sociale. Asupra monedeieuro - un alt punct al campaniei sale - nu mai propunescoaterea acesteia, ci cere o reform\ a BCE, în timp ce,pentru UE vrea o renegociere a tuturor tratatelor, reven-dicând o Europ\ cu state suverane cooperante pe anumitesubiecte de interes comun.

Le Pen: "Imigra]ia, cauza tuturorr\ut\]ilor"

Sunt buni [i imi-gran]ii la ceva! Un stu-diu publicat de cotidi-anul "The Guardian"relev\ faptul c\ munci-torii str\ini au adusMarii Britanii ocre[tere economic\,estimat\ de la 2,5% la2,75%. Unde maipunem [i faptul c\ imi-gran]ii au ajutat [i lamen]inerea sub controla infla]iei... Iar oficaliide la Londra spun c\nu vor imigran]i!Afluxul de muncitori adus la sc\derea rateidobânzilor, princre[terea ofertei defor]\ de munc\ în con-cordan]\ cu cererea.

Muncitorii str\ini sunt productivi [i reu[esc s\ ocupegolurile de pe pia]a muncii. Imigran]ii nu înlocuiesc munci-torii britanici, ci ocup\ locurile libere de pe pia]\.

Îns\, cu toate acestea, Marea Britanie strânge cu u[amuncitorii români [i bulgari. Regatul Unit a permis liberacircula]ie a for]ei de munc\ dup\ aderarea la UniuneaEuropean\ în 2004. Numai c\, la 1 ianuarie 2007, o dat\ cuaderarea României [i Bulgariei la Uniunea European\,Marea Britanie [i-a schimbat punctul de vedere [i a anun]atrestric]ii pentru muncitorii imigran]i. Cred oare oficialii bri-tanici c\ românii no[trii nu sunt productivi?

De[i sceptici, britanicii c=[tig\ de pe urma imigran]ilor

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie38 EXTERNE

Cei care solicit\cet\]enie britanic\ ar trebuis\ fac\ în prealabil munc\în folosul comunit\]ii pen-tru a se familiariza cuinstitu]iile [i locuitorii ]\rii,a apreciat mar]i, 27 febru-arie, ministrul de finan]eGordon Brown, care va fiprobabil urm\torul premieral Marii Britanii.

"În orice dezbaterena]ional\ despre acordareacet\]eniei pe viitor,este(...)just s\ avem învedere s\ cerem b\rba]ilor[i femeilor care vor s\

devin\ cet\]eni britanici s\fac\ munc\ în folosulcomunit\]ii", a declaratministrul la un seminardespre identitatea britanic\.

Potrivit lui, aceasta le-arpermite viitorilor cet\]enibritanici s\ se "familiar-izeze cu un mare num\r deinstitu]ii [i persoane din]ar\, înainte de a beneficiade avantajele cet\]eniei".

"Avem teste decet\]enie: 24 de întreb\ridespre stilul de via]\ dinMarea Britanie timp de 45de minute. Avem de aseme-

nea o ceremonie de acor-dare a cet\]eniei. (...)Darcredem c\ pentru c\ exist\atât de mult\ mobilitateîntre na]iuni [i ]\ri [i nesim]im foarte mândri c\suntem britanici, trebuie s\punem mai mult accentulpe faptul c\ cet\]enia estemai mult decât un test, maimult decât o ceremonie", aad\ugat el.

Brown aprecia, în iunie2006, c\ imigran]ii care seinstaleaz\ Marea Britanietrebuie s\ înve]e limbaenglez\ [i sugerase o

modalitate de constrângereîn acest sens. Propunereabeneficiaz\ de sus]inere, aspus Brown, reamintind dereforma cursurilor deeduca]ie civic\ anun]at\ la25 ianuarie de ministruleduca]iei Alan Johnson,care pune accentul peno]iunea de identitate [i pevalorile britanice.

Munc\ în folosul comunit\]ii pentru a primi cet\]enia britanic\

BISCUI I INTEGRALI “DOLCIANDO &

DOLCIANDO”g 700

la kg Euro 1,41

PRAJITUR CU CACAO“DOLCIANDO & DOLCIANDO”g 350

la kg Euro 2,43

BALSAM CU TALC“DEXAL”L 2

la L Euro 0,40

€€00,,99991,29

€€00,,85850,99

€€00,,79790,99

FIORENTINE FOI DE PL CINT

“DOLCIANDO & DOLCIANDO”g 250 la kg Euro 6,60 €€11,,65651,85

OREZ CU GHEBE / MILANEZ / ASPARAGUS “SOLO BONTÀ”g 175

la kg Euro 3,37

€€00,,59590,75

PUNG MARE MOZZARELLA“LAND”g 125x4

€€11,,9595 €€00,,7575 €€00,,7979

NAPOLITANE CACAO “DOLCIANDO & DOLCIANDO”g 300

SUC PORTOCALE 100% “PUERTOSOL”L 1

DETERGENT LICHID MARSIGLIA “DEXAL”L 1,5

CUMP R TURI INTELIGENTE

€€11,,2525EUROSPIN CEL MAI MARE DISCOUNT ITALIAN CU PESTE 600 PUNCTE DE VÂNZARE

PENTRU A AFLA PUNCTUL T U DE VÂNZARE CEL MAI APROPIAT, VIZITEAZ SITE-UL NOSTRU WWW.EUROSPIN.IT

OFERT DE LA 1 LA 10 MARTIE

... I CÂTEVA EXEMPLE DIN OFERTA NOASTR

Ofe

rta e

lim

itat

la a

chiz

iia

de c

antit

i pentr

u u

z fam

ilia

l -

Pre

urile

i cara

cte

risticile p

ot

varia f

r p

reaviz

i din

cauza u

nor

ero

ri t

ipogra

fice

i/sau o

mis

iuni

L1129/2

007 -

Foto

gra

fiile a

u v

alo

are

pur

ilustr

ativ

Imigran]ii ar trebui s\ efectuezemunc\ în slujba comunit\]ii înaintes\ primeasc\ cet\]enia britanic\, vasus]ine, la un seminar privind speci-ficul britanic, Gordon Brown, min-istrul de finan]e de la Londra [iviitor succesor al premierului Tony

Blair. Comentariile lui Brown vin încontinuarea afirma]iilor sale con-form c\rora to]i noii veni]i în MareaBritanie trebuie s\ înve]e engleza,iar statul britanic s\ aib\ propria zide celebrare a identit\]ii salena]ionale.

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39

SUA: Jocul "V=n\toare de clandestini"provoac\ polemici aprinse

Nu este tocami ovân\toare de vulpi, dar pu]inmai lipse[te. "Vân\toareaimigrantului clandestin" afost pus\ în scen\ destuden]ii republicani de laNew York University(NYU), provocând polemiciaprinse [i un mar[ de protestpe str\zile din Grande Mela.Ini]iativa de la NYU CollegeRepublicans prevedea ca unvoluntar care avea la gât opancart\ cu înscrisul "imi-grant clandestin" s\ mearg\pe str\zile din GreenwichVillage, unde este sediucampusul universit\]ii.Participan]ii la joc trebuiaus\-l depisteze [i s\-l cap-tureze: un premiu i-ar firevenit înving\torului.Safari-ul antiimigrat la NewYork a înregistrat o sut\ deadeziuni pe site-ul on-line alclubului. V\zând polemicile,s-au prezentat s\ participenumai 10 curajo[i. Printreace[tia, Wesley Chan, tân\rrepublican de 19 ani descen-dent din emigran]i dinChina: "Str\bunii no[tri autrebuit s\ stea la rând, [i s-ausupus unui lung proces denaturalizare. De ce ast\zi artrebui s\ fie mai simplu?", i-a întrebat pe protestatari.Mult mai mul]i decât

"vân\torii" erau de fapt man-ifestan]ii împotriva ini]iativeicare au defilat pe str\zile dinVillage, separa]i de"vân\tori" de un cordon alpoli]iei. Clubul studen]ilorconservatori s-a ap\ratsus]inând c\ scopul acesteiac]iuni a fost de a provoca odezbatere.

"Simpul fapt c\ nu vremca ace[ti clandestini s\ poat\înc\lca legile noastre, nu neface rasi[ti", a declarat SarahChambers, 21 ani, pre[edinteal tinerilor republicani.Aceast\ tez\ nu a fost diger-at\ de NYUinc.org, un grupradical care a organizat unmar[ de protest împotrivavân\torii [i care a avut rolulde "a educa comunitateadespre rolul constructiv pecare îl au imigran]ii în soci-etatea american\ de ast\zi".Safari-ul antiimigran]i nueste primul organizat de ungrup de studen]i universitariconservatori.

~n 2006, evenimente simi-lare au fost promovate laUniversitatea din Michigan,Michigan State University [ila Penn State University dinPhiladelphia. Din cauzaprotestelor, atât MichiganState cât [i Penn State auanulat ini]iativa.

Polonia: Guvernul se mobilizeaz\ pentru a ajuta emigran]ii

Guvernul din Var[ovia a prezentat pe 21 februarie unprogram de sus]inere a cona]ionalilor din str\in\tate. Planulnumit "Mai aproape de munc\, mai aproape de Polonia" afost pus la punct cu ajutorul a nou\ ministere diferite [iprevede prelungirea programelor de deschidere a con-sulatelor, la fel [i cre[terea num\rului atât a func]ionarilor,cât [i a consulatelor în sine. Nu a fost înc\ specificat dac\asemenea schimb\ri vor fi aplicate în toate statele membreUE sau numai acolo unde num\rul de emigran]i polonezi -Regatul Unit [i Irlanda în primul rând - este deosebit deconsistent. "Avem resursele financiare necesare pentru aduce mai departe un asemenea proiect", a declarat într-odeclara]ia la Radio a lui Przemyslaw Gosiewski, membru alConsiliului de mini[tri.

Ora[ul californian Escondido a aprobat, printre mii depolemici, o lege care impune celor care închiriaz\ o cas\s\ se asigure c\ viitorul chiria[ nu este un imigrant ilegal.Controversata ini]iativ\ a fost aprobat\ cu trei voturi ladou\, în timp ce în exterior sute de persoane demonstrauîmpotriva legii. Ora[ul Escondido, situat la 80 de km lanord de grani]a cu Mexicul, are aproximativ 140.000 delocuitori, dintre care o treime sunt hispanici.

"Aceasta este o zi istoric\ pentru Escondido", a declaratconsilierul comunal Sam Abed. "Suntem mândrii c\ ne-amcondus ]ara spre ap\rarea na]iunii" a ad\ugat Abed. Legeaimpune proprietarilor de case s\ prezinte la autorit\]ilelocale documetele necesare pentru a demonstra c\ per-soanele care le-au `nchiriat locuin]ele au intrat legal înStatele Unite. M\sura a fost definit\ "rasist\" de c\tre criti-ci, iar comunitatea hispanic\ a manifestat împotrivaaprob\rii sale.

California: Clandestinii au acces interzis la `nchirierea de case

Noul Guvern olandez, care a depus jur\mântul decur=nd, se confrunt\ cu o controvers\ privind dublacet\]enie, de care beneficiaz\ doi dintre membrii s\i,relateaz\ BBC News Online. Doi dintre politicienii carevor face parte din guvern, Nebahat Albayrak [i AhmedAboutaleb de]in dubl\ cet\]enie: olandez\ [i turc\, respectivmarocan\, iar partidele de dreapta din opozi]ie vor s\ pun\cap\t practicii privind dubla cet\]enie. Disputa nu a ocolitnici familia regal\, ministrul în exerci]iu al Integr\rii, RitaVerdonk, declarând c\ prin]esa Maxima, so]ia primuluimo[tenitor, ar trebui s\ renun]e la cet\]enia argentinian\.Ahmed Aboutaleb, de origine marocan\, va de]ine func]iade ministru adjunct pentru Afaceri Sociale, iar NebahatAlbayrak, care are [i cet\]enie turc\, va fi ministru adjunctal Justi]iei. Numirea celor doi musulmani în func]ii guver-namentale a generat dezbateri aprinse în Parlament pe temadublei cet\]enii [i a provocat, potrivit sondajelor, sc\dereapopularit\]ii viitorului Executiv.

Controverse în Olanda, privind dublacet\]enie

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie40 SPORT

Primul meci disputat `nLiga I de Steaua `n 2007,soldat cu o remiz\ alb\, 0-0la Oradea (stadionul dinGhencea este suspendat), cuUTA, a aruncat `n aersitua]ia [i a[a tensionat\ de lagruparea "ro[-albastr\".Dup\ 0-2 la Bucure[ti [i 0-1`n Spania, cu FC Sevilla, `n"16"-imile Cupei UEFA, celde-al treilea meci f\r\ golmarcat l-a f\cut pe patronulGigi Becali s\-[i piard\r\bdarea. Latifundiarul acriticat public, f\r\ re]ineri,jocul slab al echipei sale.Mai mult: duminic\, laOradea, Gigi a p\r\sit sta-dionul val-vârtej cu ojum\tate de or\ `nainteafluierului de final, la dou\minute dup\ ce finul s\u,Mirel R\doi, fusese eliminat.Latifundiarul a criticat durjocul practicat de Steaua [i s-a amestecat brutal `n prob-lemele antrenorului, c\ruia i-a dat indica]ii tactice.Patronul clubului a b\tut cupumnul `n mas\ [i i-a spuslui Ol\roiu c\ finul s\u tre-buie s\ joace numai funda[central! Prin ultima indica]ie,Becali `ncearc\ s\-i sub-

mineze antrenorului autori-tatea [i s\-l oblige s\ plecesingur. "Mirel R\doi a jucatbine la Sevilla ca funda[central [i trebuie s\ joacenumai pe acest post! I-amspus lui Oli c\ am [i eu odorin]\, s\ joace Mirelfunda[ central, [i nu m-aascultat. M-a deranjat c\ num\ respect\. {i Dumnezeu l-a b\tut, fiindc\ n-am `nvins[i Mirel a luat ro[u. Dac\juca acolo, nu mai era elimi-nat. Am plecat de sup\rarec\ Ol\roiu n-a f\cut ceea cei-am cerut eu, c\ n-a respec-tat cuvântul meu. Nu vreaus\-[i bat\ joc nimeni de finulmeu", a ]ipat Becali.

"S\ d\m acatiste la biseric\"

Chiar dac\ a jucat slab `nmeciul cu UTA, Steaua ar fitrebuit s\ câ[tige. Arbitrii s-au pus `ns\ de-a curmezi[ul,anulându-le "ro[-alba[trilor"dou\ goluri valabile. "Ne-aufurat dou\ puncte care poatevor costa milioane de euro.M-a sunat Mircea Sandu [imi-a prezentat scuze, dar i-am spus c\ el trebuie s\rezolve aceast\ problem\, aarbitrilor. Ce ne mai r\mânes\ facem? S\ d\m acatiste labiseric\, fiindc\ dac\ se`ntâmpl\ ceva cu vreun arbi-tru, poate se `nva]\ to]iminte.

Vinovat a fost arbitrulcare a furat (n.r. - asistentulSebastian Gheorghe, fiul luiConstantin Gheorghe -"Suceav\"), tat\l s\u, care l-a`nv\]at s\ fure, [i comunistulde Copos. E mâna lor. Peste20-25 de ani, când vor muri\[tia - "Suceav\", Copos -, sevor termina fur\ciunileastea", s-a r\]oit latifundiarul.

Oli e cel mai bun

Criticat [i de suporteri,Oli are de partea lui doarrezultatele din al doilea man-

dat `n Ghencea. ~ncompara]ie cu Zenga [iProtasov, predecesorii s\imult mai aprecia]i `nGhencea, tehnicianul `nvârst\ de 37 de ani are per-forman]e mai mari pe planinterna]ional, dar [i pe planintern.

Steaua a ob]inut, `nultimii doi ani [i jum\tate,dou\ titluri de campioan\na]ional\, o Supercup\ aRomâniei, dar, cel maiimportant, a prins trei"prim\veri" europene con-secutive, stabilind un nourecord pentru echipele declub din România.Performan]ele `nregistrate `nultimele trei particip\rieuropene au fost ob]inutesub conducerea a treiantrenori: Walter Zenga,Oleg Protasov [i CosminOl\roiu. Dintre ace[tia,ultimul a bifat cele maiimportante realiz\ri: un titlude campioan\, o Supercup\ aRomâniei, calificarea `n gru-pele Ligii Campionilor [i osemifinal\ de Cupa UEFA.

Cu toate acestea, supor-terii nu-l au la inim\. ~n ves-tiar, Mirel R\doi are puteridiscre]ionare, chiar dac\ numai joac\ nimic de o bun\bucat\ de vreme. PatronulGigi Becali `i d\ ap\ lamoar\ finului s\u, iar acumpare dispus s\ renun]e la ser-viciile lui Ol\roiu, chiar dac\n-o spune direct. "Am maispus-o, pe Oli nu-l dau afar\.Dar dac\ pleac\ el, ce pot s\-i fac?", a sugerat Gigi.

Situa]ia pare s\ capetelogic\ dac\ ]inem cont defaptul c\ Gic\ Hagi estev\zut tot mai des pe lâng\Becali [i la meciurile echipeiSteaua. Mai mult, rudele luiGigi Becali insist\ pe lâng\acesta s\-l schimbe peOl\roiu cu Hagi. Pe listaneagr\ e [i directorul execu-tiv Mihai Stoica, scaunulacestuia urmând, `n viziuneafamiliei latifundiarului, s\ fieocupat de Gic\ Popescu.

Steaua: Hagi antrenor,Popescu - pre[edinte?

Cei doi fo[ti lid-eri ai na]ionaleiRomâniei suntsus]inu]i de rudelelui Gigi Becali,care-i cer latifundi-arului s\-l schimbepe Ol\roiu

~n ultima perioad\, Hagi este tot mai ata[at de Gigi Becali

Toate aceste evenimente, grefate pe jocul prost alforma]iei [i pe lipsa de inspira]ie a antrenorului, indic\pecetluirea soartei lui Ol\roiu. Acesta din urm\ a cedatdeja nervos. Pe parcursul partidei cu UTA a f\cut maimulte crize de nervi. La vestiare a lovit cu pumnii `n u[avestiarului [i a urlat: "Nu mai suport! Nu mai suport! Nuse poate a[a ceva! Toat\ lumea e `mpotriva noastr\!".Aceasta este, de fapt, o obsesie mai veche a lui CosminOl\roiu, care acuz\ aproape de fiecare dat\ o conspira]ie`mpotriva echipei sale. Nu departe de aceast\ idee(`ntre]inut\ la Steaua de Mihai Stoica) este, de altfel, [iR\zvan Lucescu, antrenorul de la Rapid. Acesta `[imen]ine, de asemenea, juc\torii `n tensiune, vorbindu-ledespre faptul c\ toat\ lumea, inclusiv propriul patron,George Copos, `i pânde[te [i le vrea r\ul.

"Nu mai suport!"

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41

Denis {erban a plecat de la Dinamo!Dinamo tr\ie[te, `n aceste

zile, `ntre extreme [i para-doxuri. Pe de o parte, primaetap\ a sezonului deprim\var\ le-a adus"câinilor" o nou\ majorare aavansului [i a[a astronomicfa]\ de Steaua, echipa clasat\pe locul secund. Dup\ ce"ro[-alba[trii" s-au `mpiedi-cat de UTA la Oradea, scor0-0, iar Dinamo a b\tut luni`n "Groap\", 1-0 cu Jiul,pr\pastia dintre lider [iurm\ritoarea sa a ajuns la 15puncte! E aproape imposibilca, din aceast\ postur\,"câinii ro[ii" s\ mai poat\pierde titlul [i, o dat\ cu el,participarea, `n premier\, `ngrupele Ligii Campionilor.

Pe cât de uluitoare, peatât de mare, performan]a n-a adus, a[a cum era de a[tep-tat, lini[tea [i entuziasmul `n{tefan cel Mare. Mar[ul tri-umfal din campionatascunde hibe pe care nu se[tie cum le vor surmontaconduc\torii clubului dinFloreasca. ~ns\[i victoria cu1-0 `n fa]a Jiului (o echip\ `ndescompunere, aflat\ pelocul 17 `n clasament) avenit greu [i târziu,mul]umit\ unui juc\tor -C\t\lin Munteanu - pe careantrenorul Mircea Rednic avrut s\-l dea afar\ ast\-iarn\.

Rednic face ordine

Pe lâng\ ineficien]a atacu-lui - Claudiu Niculescu [iIonel D\nciulescu n-au mar-cat `nc\ nici un gol `n celetrei meciuri oficiale dispu-tate pân\ acum -, survenit\dup\ plecarea lui IonelGanea la Rapid, mai sunt [ialte lucruri de r\u augur.Conduc\torii n-au reu[it s\aduc\, peste iarn\, juc\toricu adev\rat de top. Maimult, ecuadorianul DarwinCaicedo, venit dou\ zile laDinamo, a plecat `n ]ara sapretextând c\ are un necaz `nfamilie [i dus a fost.Antrenorul Mircea Rednic s-a certat cu mai mul]ijuc\tori, care l-au acuzat c\nu e sincer. Angolezul Ze

Kalanga a `ntârziat lareunirea lotului [i a fostamendat, Rednic criticându-lapoi pentru evolu]iile salefoarte slabe. Africanul s-asup\rat [i, dup\ ce a fostschimbat cu Jiul, a refuzat s\bat\ palma cu antrenorul.

Denis {erban, `n Cotroceni

O nou\ [i grav\ pierdereeste cea a lui Denis {erban,omul care a b\tut aproape deunul singur Steaua ast\-toamn\, marcând golul vic-toriei `n minutul 91, dup\ cea driblat [ase adversari.Furios c\ nu mai este titular,mijloca[ul a p\r\sit echipa [il-a atacat dur pe Rednic. El

urmeaz\ s\ evolueze pân\ lavar\, sub form\ de `mpru-mut, la FC Na]ional.

Leg\tura dintre antrenor [ijuc\tor s-au rupt definitivdup\ meciul-retur cu BenficaLisabona, din "16"-imile definal\ ale Cupei UEFA."Denis nu m-a satisf\cut cuprezen]a lui `n joc", l-amu[truluit Rednic pe fotbal-ist. La meciul respectiv,Denis {erban a fost schimbatla pauz\. Dup\ ce a plecat,Denis {erban [i-a c\utatechip\. Petric\ Buduru, ofi-cial la Dinamo [i socrul luiDenis, l-a contactat pe SorinCâr]u, antrenor la FCNa]ional, iar acesta s-a ar\tat`ncântat s\-l aib\ `n lot peDenis {erban, mai ales c\

"bancarii" trag din greu pen-tru a evita retrogradarea `ne[alonul secund. Fiindc\perioada de transfer\ri s-a`ncheiat pentru forma]iile dinLiga I, trupa din Cotroceni `lva legitima pe Denis {erbanla AFC Clinceni, "satelitul"Na]ionalului.

Fotbalistul s-a dezl\n]uit`mpotriva lui Rednic:"Sâmb\t\ am avut o discu]iecu antrenorul [i am decis s\p\r\sesc cantonamentul. N-avea rost s\ mai r\mân laDinamo.

N-am mai suportat s\ staurezerv\, s\ m\ bage Rednic`n echip\ atunci când avea elchef! Faptul c\ am fost`nlocuit la pauz\ `n returulcu Benfica a pus capac tutur-or nedrept\]ilor pe care mile-a f\cut! M-au deranjat maimulte lucruri. Nu meritam s\fiu schimbat cu Benfica.Chiar nu meritam! A[a con-sider eu. ~mi pare r\u c\plec, dar nu puteam s\ staula Dinamo pentru a-[i batejoc de mine Rednic! Eu amcrezut c\ la Dinamo joac\cine e mai bun pe postul lui.N-a fost `ns\ a[a. Rednic n-afost corect fa]\ de mine".Denis {erban a continuattirul: "N-a fost corect. Decâts\ m\ a[tepte la cotitur\, maibine m\ d\dea afar\!Doream s\ se comporte altfelcu mine. Rednic a umblat cucioara vopsit\! Nu [tienimeni c\ am plecat de laDinamo, a[a c\ n-am o ofert\concret\. Sunt ni[te discu]iidoar cu FC Na]ional. Am oofert\ din Cotroceni.Probabil c\ voi merge la FCNa]ional…".

Pe acest fond tensionat, Dinamo n-a rupt gura târgului lareluarea Ligii I. Nici suporterii dinamovi[ti, sup\ra]i pentrueliminarea din Cupa UEFA, nu s-au bulucit la stadion, `n tri-bunele c\ruia abia dac\ s-au strâns vreo 3.000 de oameni. LaDinamo au debutat, `mpotriva Jiului, letonul Maris Smirnovs[i bosniacul Vojislav Vranjkovici. Nici unul nu a impresionat`n mod deosebit. Impresia general\ este c\, `n ciudanumeroaselor achizi]ii de peste iarn\, Dinamo n-a câ[tigat tit-ulari, ci rezerve. B\lace, Smirnovs, Vranjkovici [i ceilal]inou-veni]i nu reclam\, prin joc, titularizarea lor expres\.Singurul care are locul asigurat nu numai datorit\ numelui, ci[i a valorii dovedite deja este portarul Bogdan Lobon], venitde la Fiorentina.

{i managerul Florin R\ducioiu a dat bir cu fugi]ii dup\nici dou\ luni `n biroul grup\rii "ro[-albe". Adus cu maretam-tam `n "Groap\", fostul atacant dinamovist a f\cut cale-ntoars\ dup\ ce a intrat `n conflict cu "corifeii" Petric\Buduru [i Constantin D\nilescu, care i-au f\cut [icane pân\ l-au determinat s\ plece.

Tensiune mare `n {tefan cel Mare

Mijloca[ul s-a cer-tat la cu]ite cuantrenorul MirceaRednic, iarsitua]ia la gru-parea "ro[-alb\"este tensionat\,de[i domin\autoritar campi-onatul

Rednic face o obi[nuin]\ din certurile cu fotbali[tii

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie42 SPORT

Reluarea Ligii I la fotbal,produs\ la sfâr[ituls\pt\mânii trecute, a scos laramp\ Rapidul, echipa carepare, `n acest moment, ceamai `n form\ din România.Giule[tenii au câ[tigat net, cu2-0, dup\ un joc conving\tor,partida cu Poli Timi[oara,socotit\ derby-ul etapei a 20-a. Meciul s-a jucat laCraiova, deoarece Rapid aavut terenul suspendat oetap\, dar nici m\car acestlucru nu i-a deranjat foartetare pe giule[teni, care n-aul\sat adversarului nici m\caro umbr\ de speran]\.Fortificat\ peste iarn\ cu gol-gheterul campionatului,Ionel Ganea (adus de laDinamo), echipa de lâng\Podul Grant are, `n acestmoment, nu numai o acerb\concuren]\ `n atac, ci [i pecelelalte posturi, p\rând celmai bine echilibrat\ dintreforma]iile române[ti. Aceast\victorie, corelat\ cu egalurilerealizate de Steaua (cu UTA)[i CFR Cluj (cu Ceahl\ul), a

f\cut ca Rapid s\ se apropie`n clasament la un singurpunct distan]\ de "ro[-alba[tri", care par din ce `nce mai nesiguri de locul doi,ultimul de Liga Campionilor.

Copos trateaz\ cu Inter Milano

Marele câ[tig al ierniipentru Rapid pare a fi `ns\,pe lâng\ forma bun\ aechipei, revenirea lui IanisZicu. Acesta a ar\tat, cu PoliTimi[oara, c\ [i-a corectatmulte dintre defectele care l-au f\cut pân\ acum nesuferitfanilor, devenind un foartevaloros om de atac. ~n acestecondi]ii, patronul GeorgeCopos este ferm hot\rât s\ob]in\ de la Inter Milano,echipa de unde e `mprumutatZicu, transferul definitiv alacestuia. ~mprumutul fotbal-istului expir\ la var\, darCopos, cu ajutorul luiMircea Lucescu, a angajatdeja negocieri cu MassimoMorati, miliardarul carede]ine Inter.

Dou\ ar fi barierele carestau `n calea paraf\rii tran-zac]iei. Pe de o parte, ital-ienii cer pentru Zicu aproxi-mativ un milion de euro. Pede alta, salariul fotbalistuluie acum de 600.000 de europe an. ~n acest moment,Rapid pl\te[te 25 la sut\ din

sum\, restul fiind achitat\ deInter.

Furtun\ la PoliTimi[oara

Dac\ lâng\ DealulFeleacului armata de str\iniadus\ de conducerea cluje-nilor de la CFR n-a convinsdeloc c\ merit\ investi]iile,chinuindu-se pentru un egalcu moldovenii de laCeahl\ul, `n schimb laTimi[oara e pe cale s\ se`ntâmple ceva. E[ecul de laCraiova, dar mai ales joculfoarte slab al b\n\]enilor, `ncare patronul Marian Iancusus]ine c\ a investit pân\acum peste 20 de milioanede euro pe parcursul a numaidoi ani, a fost urmat de un"iure[" la club.

Petrolistul a s-a f\cutnegru de sup\rare [i a decis,dup\ acest joc, s\ nu se maiimplice emo]ional la echip\,preferând s\ se axeze pe tre-burile pe care le are la firmape care o conduce. "Nu m\mai intereseaz\ fotbalul! Amun staff administrativ care vaanaliza meciul [i m\ vainforma apoi. S\ decid\ ei,eu `mi v\d de afacerile mele.Nu vreau s\ m\ mai implic`n partea tehnic\, m\ voiocupa doar de partea admin-istrativ\. Al]ii s\ fac\ analizameciului [i s\-[i fac\ auto-critica. Sunt sigur `ns\ c\ nu

vor avea nimic s\-[irepro[eze! Eu voi lua deciziidoar `n ceea ce prive[tedepartamentul administrativ.~nc\ nu [tiu dac\ e momentuls\ fac schimb\ri. Din mo-ment ce nu sunt respectat,nici eu nu mai respect penimeni", a r\bufnit MarianIancu. Boss-ul "alb-viole-]ilor" spune c\, spre deose-bire de echipa de fotbal, el [icompania pe care o conducesunt performan]i: "Cred c\sunt cel mai bun din grupulpentru care lucrez! Eu amrezultate unde sunt".

Patronul e foc [i par\

Marian Iancu e de p\rerec\ echipa sa e victim\ sigur\[i la derby-ul cu Dinamo,programat duminic\, laTimi[oara. "Vom lua b\taiecu Dinamo. Nu m\ mai potmin]i! Spre deosebire de ceidin clubul Poli, eu vin dintr-o alt\ lume. Dintr-o lumereal\! Eu sunt cu picioarelepe p\mânt, `n timp cei eitr\iesc `ntr-o lume virtual\.La Poli n-am nici antrenori,nici juc\tori. Timi[oara are laora actual\ un public min-unat [i dorin]a mea de a m\bate cu granzii. Asta e tot ceavem. ~n rest, nimic! Zero!De jucat, nu pot juca eu,fiindc\ n-am cum s\ intru peteren", s-a enervat cel pore-clit "Elefantul".

R\zvan Lucescu a `nceput returul cu dreptul

Rapid vine tare din urm\

Tot scandalul are [i o finalitate cât se poate de concret\.Zilele lui Alin Artimon pe banca tehnic\ a timi[orenilorsunt num\rate. Practic, Artimon supravie]uie[te `nc\ `nfunc]ie pentru c\ n-are cu cine s\ fie `nlocuit! IoanAndone, antrenorul care-i va lua locul, a decis s\ plece`ntr-o scurt\ vacan]\ cu câteva zile `nainte de reluarea cam-pionatului. ~n momentul e[ecului cu Rapid, "F\lcosul" eradeja, `mpreun\ cu familia, la Londra, preg\tindu-se s\plece `n SUA. "Merg trei s\pt\mâni la New York, `n con-cediu, cu banii pe care i-am câ[tigat la Omonia Nicosia", acomentat [ugub\] "Ando". Dac\ Artimon mai are `nc\,datorit\ conjuncturii, zile pe banca Politehnicii, nu acela[ilucru se poate spune [i `n privin]a directorului tehnicJackie Ionescu. Venerabilul profesor [i-a dat demisia lunisear\, la cap\tul mai multor [edin]e, s\tul de criticile con-ducerii. Ion V. Ionescu se certase deja, de câtevas\pt\mâni, [i cu Alin Artimon.

Ionescu [i-a dat demisia, se preg\te[te Artimon

Forma]ia dinGiule[ti pare ceamai `n form\ lareluarea Ligii I lafotbal [i s-aapropiat la un sin-gur punct `nclasament de ocu-panta locului doi,Steaua

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43

Echipele române[ti `[icontinu\ mar[ul triumfal prinEuropa la handbal feminin.Toate cele cinci forma]iiprezente `n "optimi" aureu[it, s\pt\mâna trecut\, s\se califice `n sferturile definal\, de[i au `ntâlnit adver-sari importan]i din campi-onate de top ale continentu-lui.

Dac\ Tomis Constan]a eradeja calificat\ `nc\ deduminica trecut\ (18 februar-ie), dup\ dou\ victorii astro-nomice cu elve]ienele de laTV Uster (40-24 [i 35-24),week-end-ul acesta a scos laramp\ alte vedete.

~n Cupa EHF, RulmentulBra[ov a pierdut returul cuputernica Itxaco Estella, dinSpania, cu scorul de 18-21.A mers `ns\ mai departe, `n"sferturi", pentru c\ `nvins-ese `n prima man[\, subTâmpa, cu 21-14. Cu scorulgeneral de 39-35, forma]iaMarianei Târc\ [i-a continuatdrumul spre cea de-a douacup\ continental\ consecutiv.

Oltchim, `n pas de defilare

Oltchim Râmnicu Vâlcea,de departe cea mai puternic\echip\ din România [i, cusiguran]\, printre cele maitari forma]ii ale lumii `nacest moment, a defilat `nCupa Cupelor, ob]inând odubl\ victorie cunem]oaicele de la Nürnberg:29-27 `n deplasare [i 31-26la Vâlcea. Pân\ `n acestmoment, echipa preg\tit\ deGheorghe Tadici are cincivictorii [i un egal `n CupaCupelor [i 18 victorii din totatâtea meciuri `n campionat-ul intern. Un bilan]cople[itor, care le d\ dreptulfetelor de la Oltchim s\ seconsidere mari favorite lacâ[tigarea celei de-a douacompeti]ii continentale, chiardac\, din "sferturi", `n CupaCupelor vor intra [i celepatru echipe clasate pe locul

trei `n grupele LigiiCampionilor. La Oltchimevolueaz\, `n acest moment,nu mai pu]in de 12 dintrejuc\toarele care au câ[tigat,cu România, medalia deargint la CampionatulMondial din decembrie2005.

Trei forma]ii `n Challenge Cup

Cea de-a patra forma]ieromân\ prezent\ `n sferturilede final\ ale competi]iiloreuropene este HCM RomanNeam]. Moldovencele le-aueliminat, `n Challenge Cup,pe ucrainencele de la KarpatiUzhgorod cu 28-20 `ndeplasare [i 32-20 pe propri-ul teren (scor general, 60-40). Universitatea Cluj aurcat la trei num\rulechipelor române[ti califi-cate `n aceast\ faz\ dinChallenge Cup tot prin dou\victorii `n "optimi": 39-26 `nprima man[\ [i 29-27 `n ceade-a doua cu o alt\ echip\ucrainean\, HC EconomUniv. Lvov.

Aceast\ calificare `n bloca fetelor este cea mai bun\performan]\ a handbaluluiromânesc de club din ultimuldeceniu. Precedenta perfor-man]\ comparabil\ dateaz\din edi]ia 1993-1994, cândChimistul Rm. Vâlcea (actu-

ala Oltchim) `n LigaCampionilor, Silcotex Zal\u\n Cupa Cupelor, Aura Ia[i`n Cupa EHF [i HidrotehnicaConstan]a (actuala Tomis) `nCity Cup au p\truns, deasemenea, `n "sferturile"competi]iilor.

Lipsim de la masaboga]ilor

Ar fi `ns\ de men]ionat c\,dincolo de acest asalt f\r\precedent `n istoria hand-balului nostru, e `nc\ loc deperforman]e [i mai mari. ~nprimul rând, forma]iileromâne[ti lipsesc de la masaboga]ilor: Liga Campionilor.Domin\m cupele 2, 3 [i 4 caimportan]\ `n Europa, dar

absent\m de la cea maiimportant\ dintre ele.Gheorghe Tadici, antrenorulde la Oltchim [i, `n acela[itimp, selec]ionerulna]ionalei, a f\cut [i el unapel la ra]iune: "Exager\mcând punem la socoteal\ [iechipele din Challenge Cup.Eu m\ raportez strict laechipa na]ional\ [i, `n ciudatuturor acestor calific\ri, nuavem, deocamdat\, câte treijuc\toare competitive pefiecare post. Campionatulnostru e, din p\cate,dezechilibrat, sunt doar dou\echipe care se bat la titlu [icâ[tig\ pe linie. Când va ficoncuren]\ mare la na]ional\,atunci vom putea spune c\st\m excelent".

Fetele bat tot

Rom=nia se poate baza pe handbalul feminin

Nu la fel de str\lucit stau lucrurile `ncupele europene la handbal masculin. HCMConstan]a mai p\streaz\ [anse minuscule decalificare `n semifinalele Cupei Cupelor,dup\ ce a pierdut prima man[\, disputat\ pepropriul teren, cu croa]ii de la RK Zagreb,scor 26-28.

"Marinarii", care domin\ autoritar `ntre-cerea intern\, s-au comportat lamentabil cuRK Zagreb, de[i `naintea meciuluipromiteau marea cu sarea. MariusStavrositu, coordonatorul de joc al dobroge-nilor, a cerut dreptul la recurs, promi]ând c\echipa sa va lupta pân\ `n ultima secund\ areturului. "Am jucat foarte prost. Am sc\patmingile din mâini, am f\cut gre[eli

copil\re[ti... Bine c\ n-am luat b\taie la zecegoluri! A[a se `ntâmpl\ când vrei s\-i ba]ide s\-i sco]i din sal\. Nu-]i iese mereu.Poate reu[im la Zagreb. M\ gândesc c\,dac\ am reu[it acum s\ remont\m, `n doarcâteva minute, o diferen]\ de [ase goluri,atunci poate exist\ posibilitatea s\-i batem`n retur. Poate c\, `n retur, croa]ii ne vor luade sus [i ni se va oferi ocazia s\ specul\macest lucru. Oricum, cert e c\, `n handbal,dou\ goluri nu `nseamn\ cine [tie ce".

~n Cupa EHF nu mai avem, deja, nici oreprezentant\, `n timp ce, `n Challenge Cup,UCM Re[i]a are o misiune dificil\ `n retur,dup\ ce a pierdut `n Rusia, cu KaustikVolgograd, cu scorul de 30-24.

B\ie]ii au `mbr\cat rochia Cenu[\resei

Toate cele cinci echipe române[ti parti-cipante la competi]ie s-au calificat `n "sferturile" cupelor europene la handbal feminin

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie44 PUBLICITATE

AGENZIAAGENZIA DI SERDI SERVIZIVIZId i i n g . G E Td i i n g . G E T AA B R E H U IB R E H U I

ROMAVia Cornelio Gallo, 5

(Metro A - Porta Furba)

FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via PIEMONTE 12

ROMA...NIAMagazin de produse rom=ne[ti la Roma

Via ErasmoGattamelata, 133

(l=ng\ Largo Preneste)

Primul depozit en gross de produsealimentare [i b\uturi rom=ne[ti laROMA v\ ofer\ o gam\ diversificata deproduse la pre]uri interesante.

Prin magazinul nostru Roma...nia, sit-uat `n Via Erasmo Gattamelata, 133,puteti achizi]iona [i la pre] cu am\nuntulprodusele noastre (c=rna]i, salamuri,br=nz\ cu sm=nt=n\, carne de mici,

varz\ murat\, cozonaci, pl\cinte cubr=nz\, pufarine, eugenia etc.)

tel./fax 06 21700815 cell. 340 7968281

393 9205588

e-mail [email protected]/romania

cell. 329 2597879, fax 06 7696 8373, email. [email protected] [i legalizarea oric\rui tip de

documente, inclusiv a permisului de conducere;Traducerea documentelor [colare pt. `nscrierea copiilor la

[colile italiene; ob]inerea declara]iilor de valoareTraduceri medicale, juridiceProcuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia;Preg\tirea [i depunerea dosarelor pentru cet\]enieSchimbarea certificatelor de na[tere [i c\s\torie model

vechi cu model nou;Ob]inerea [i apostilarea actelor emise `n România;Ob]inerea cazierului judiciar italian sau altor certificate

italiene necesare pentru cartea de [edere, cet\]enie, etc.

Telefona]i pentru a ob]ine

o programare!

NOUNOU:Bilete de avion(BlueAir, etc)Probleme legale:Probleme legale: recursuri la foile de expulzare, recursuri la

TAR, cauze civile [i penale, ob]inerea de drepturi b\ne[ti, etc.

Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma, Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528 e-mail: [email protected]

Editore: STRANIERI IN ITALIA srlVia Virgilio Maroso, 50 00142 RomaTel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528

www.stranieriinitalia.com, [email protected]

Direttore responsabile: Sergio TalamoDirettore editoriale: Sorin Cehan

Collaboratori: Gabriela Iordan, OanaIura[cu, George Sima, Mascia

Salvatore, Stefano Camilloni, ElvioPasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[,

Viorica Nechifor, Crina Suceveanu,Georgiana Baciu, Cristina Pozna

Grafica:Carmen G\tej

Pubblicità: ISI Etnocommunication srlVia Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,

Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606Fax 06 8741 0528

[email protected]

Distribuzione:Messaggerie Internazionali

Via Manzoni, 8 - 20089 RozzanoNumero Verde: 800 827 112

Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz

Stranieri in Italia srlTel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528

[email protected]

Stampa:POLIGRAFICA GAETA

di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13,Nettuno

Ziarul rom=nilordin Italia

CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST)

DDrr.. PPeett rruu

CCoovvaaccii

NNoouu\\ aaddrreess\\ RRoommaa::

Metrou A - CorneliaLargo Boccea

Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim)

Tel. 06-66019505, Cell. 347-3493913

RReedduucceerr ii 5500 %% ppeennttrruu rroomm==nnii

VRE}I S| AVE}I SUCCES ~N AFACERI?

PUBLICITATE ~NGAZETA

ROM+NEASC|

telefon: 06 87410591telefon: 06 87410591

fax: 06 87410527 fax: 06 87410527

[email protected]@stranieriinitalia.it

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45

A B O N A M E N TA B O N A M E N T L AL A

Cost anual: 90 euroPlata: cont curent po[tal

nr. 50655786Titularul contului:

Stranieri in Italia srl~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i -

- Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru detelefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a deplat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]is\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii:

email: [email protected] 87410592, fax: 06 87410528

“MUNCĂ ŞI IMIGRARE”SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA

Oficiu legal pentru muncă şi imigra-re, se ocupă de problemele cetăţe-nilor străini în Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării:

▪asistenţă pentru obţinerea cărţii de şedere;

▪informaţii la zi în legătură cu drep-turile şi obligaţiile cetăţenilor ro-mâni pe teritoriul Italiei;

▪asistenţă pentru un loc de muncă;▪asistenţă pentru deschidera unei

societăţi (partita iva);▪cetăţenie;▪recursuri la tribunal împotriva con-

cedierilor nelegale;▪reîntregirea familiei;▪traduceri şi legalizări de documente

(procuri, delegaţii, împuterniciri, apostilări de documente, traduceri sentinţe de divorţ, traduceri certi-ficate de naştere/căsătorie pentru obţinerea rezidenţei, traduceri de documente şcolare pentru înscrie-rea copiilor în şcolile italiene);

▪recunoaşterea titlului de studiu.

Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon:06.48.81.803 / 329. 30.17.294

00185 - Roma, Via Gaeta, n°19 (Zona Stazione Termini ) Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30 - 18,30

Duminica numai cu programări 10,00 – 14,00

în colaborare cu Biroul Legal Sabatino

CED|M ACTIVITATE

Restaurantrom=nesc

P.le Governo Provvisorio, 6Milano

tel. 02 2613124cel. 329 2147753

CONSULATUL GENERAL ALROM+NIEI - ROMA

Via del Serafico, 69 – 75, 00142 Telefon: 06.51.53.11.55, 06.51.96.52.66,

06.51.96.52.68Fax: 06.51.53.11.51www.roembit.org

email: [email protected]

CONSULATUL GENERAL ALROM+NIEI - MILANO

Via Gignese, 2, 20148 Telefon: 02.400 74 018

www.consulatmilano.comFax: 02.400 74 023

email: [email protected]

TTAAVIC SNCVIC SNCIMPORT {I DISTRIBU}IE DIRECT| PRODUSE ROM+NE{TI:

Vinuri, T\rii, Produse alimentare

IMPORTAZIONE E DISTRIBUZIONE DIRETTA PRODOTTI TRADIZIONALI ROMENI:

Vini, Acquavite, Prodotti alimentari

TAVIC SNCVia Leonardo Fea, 5 bis-10148 Torinotel/fax 0141 939942cell: 339 3261184mail: [email protected]

Gazeta Rom=neasc\ 2- 8 martie46 MONDEN

Familia Columbeanupreg\te[te cu grij\ botezulIrinei, care va avea loc `nmai. Ace[tia au `nceput dejanegocierile cu diferite firmecare se ocup\ cu astfel deevenimente. Printre acestecompanii se num\r\ [i firma Coquette, care s-a ocu-pat de nunt\, dar [i cea afiicei lui Dan {ucu, un altmiliardar controversat,patronul Mobexpert.Columbeanu a mai ad\ugatc\ el [i Monica `[i dorescprogram artistic la botez, darnu s-au hot\r=t ce arti[ti vorfi chema]i s\-i delecteze pecei 200 de invita]i.

Snagov, loca]ia preferat\ pentruevenimentele familiei

Pentru c\ s-au obi[nuit s\celebreze momentele impor-tante `n intimitatea c\minuluilor de la Snagov, cei doiproaspe]i p\rin]i nu vor faceo excep]ie nici acum:botezul va avea loc pe 27mai, chiar de ziua de na[terea t\ticului Columbeanu, `nspa]ioasa vil\ a omului deafaceri de la Snagov. Dac\ini]ial a existat posilitatea cana[ii Irinei s\ fie AdrianMutu [i so]ia lui, Consuelo,p\rin]ii feti]ei au stabilit c\fiica lor s\ fie botezat\ de uncuplu de prieteni foarteapropia]i, originari din

Grecia: "Ne-am hot\r=t `nfinal pentru un partener de-almeu de afaceri cu so]ia lui [iaceast\ idee a r\mas `npicioare", a declaratColumbeanu.

Petrecere cu 200 deinvita]i

Miliardarul [i so]ia lui `[idoresc o zi cu adev\rat spe-cial\ pentru botezul feti]eilor, a[a `nc=t au decis s\apeleze la o firma de orga-niz\ri de evenimente care s\se ocupe de toate detaliilepetrecerii: "~n cazul unuieveniment mai complex, estemai bine s\ apelezi la ofirm\ specializat\. Ne-amg=ndit deja la mai multe ast-fel de companii". Omul de

afaceri a mai ad\ugat c\num\rul invita]ilor se pre-conizeaz\ a fi `n jur de 200:"Am schi]at, `n mare, o list\de invita]i, vor fi aproxima-tiv 200, printre care prietenide-ai no[tri apropia]i [iparteneri de afaceri".

Pentru c\ la nunt\ au fostchema]i c=]iva arti[ti s\sus]in\ un recital, printrecare forma]ia DJ Project [ifetele de la Trident, Monica[i Irinel vor proceda la fel [i`n cazul botezului, darColumbeanu a declarat c\este prematur s\ se pronun]e`n privin]a unor nume:"Sigur vom avea [i un pro-gram artistic, dar e devremes\ discut\m despre cine va fiinvitat s\ c=nte".

"Avem o feti]\cuminte"

Devenit t\tic `n urm\ cu olun\ [i jum\tate, IrinelColumbeanu spune c\ feti]alui [i a Monic\i a luat `ngreutate [i `n lungime [i c\nu le d\ b\t\i de cap `n tim-pul nop]ii: "A crescut destulde mult `n greutate [i `n

`n\l]ime [i e foarte cuminte.Noaptea nu ne trezim, pentruc\ avem o bon\ care seocup\ de ea. Oricum, avem ofeti]\ cuminte". Omul deafaceri a mai m\rturisit c\cea care ì dedic\ cea maimare parte a timpului Irineieste so]ia lui, `ntruc=t el estefoarte ocupat cu fabrica deconstruc]ii pe care o de]ine:"Monica st\ cu feti]a foartemult, pentru c\ eu sunt ple-cat des de acas\. Am fabricade construc]ii [i alte afaceri,care ocup\ mult timp". Nici Monica nu este scutit\de `ndatoriri, ea afl=ndu-se`nc\ `n sesiunea de examenede la facultate: "C=nd Irinadoarme, Monica `nva]\, pentru c\ mai are c=tevaexamene".

Columbeanu st=rne[tegelozii

~ntr-una din ie[irile salemondene, Irinel Columbeanua rev\zut-o pe vechea sasl\biciune, creatoareaRomani]a Iovan. AdrianIovan, so]ul Romani]eiIovan, este extrem de gelos[i vrea ca Irinel Columbeanus\ ias\ complet din via]aRomani]ei. Apropia]i aicuplului au m\rturisit c\ avi-atorul sufer\ de fiecare dat\c=nd vede numele so]iei saleal\turi de cel al omului deafaceri. Temerile lui Iovansunt `ns\ `mp\rt\[ite deMonica Columbeanu, care ademonstrat c\ sufer\ degelozie c=nd `n orice discu]ieap\rea numele c=nt\re]eiAnna Lesko, fosta iubit\ aomului de afaceri. Acum, `nfamilia Columbeanu scan-dalurile se declan[eaz\ lasimpla pronun]are a numeluiRomani]ei.

~n familia Columbeanu, dup\ "nuntasecolului" urmeaz\ "botezul secolului"

Dup\ "nunta secolului",Columbenii mai preg\tesc, cumult\ aten]ie, un evenimentpreconizat a fi cel mai impor-tant pentru lumea monden\:

botezul feti]ei lor, Irina.Irinel [i Monica au hot\r=t c\na[ al micu]ei va r\m=ne unpartener de afaceri grec allui Columbeanu. Pentru ca

totul s\ ias\ ca la carte,petrecerea va fi organizat\p=n\ la cel mai mic detaliude o firm\ de organiz\ri deevenimente.

Un t\tic…monden

Cu toate c\ na[terea micu]ei Irina ar trebui s\ ì umpletimpul [i s\ ì ocupe toat\ aten]ia, presa a speculat deseleie[iri mondene ale lui Irinel Columbeanu, bine`n]eles, f\r\Monica. Cluburi pentru tineri, evenimente care adun\nume de prima pagin\ `n presa rom=neasc\, toate acestea l-au avut ca invitat pe miliardarul controversat, care [i-al\sat nevasta acas\, s\ `nve]e [i s\ vad\ de copil.

Columbeanu, `ntre familie [i via]a de noapte

2 - 8 martie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP 47

BerbecSe deschide o

perspectiv\ nou\în fa]a ochilor [iv\ aventura]i cupasiune, dar cu o

oarecare grab\, f\r\ s\ fi]i atentla toate detaliile. Graba poateavea [i efecte nedorite, deciîncerca]i s\ v\ potoli]i patosul.

taurOscila]i între

dou\ decizii, nu[ti]i care estealternativa ceamai bun\, darnici nu vre]i s\ hot\râti pe loc,la primul impuls. Mai a[tepta]i,cânt\ri]i bine ambele fe]e alesitua]iei.

GemeniPlanul rela]i-

onal este extremde aglomerat,lua]i leg\tura cumult\ lume [i cu

fiecare trebuie s\ discuta]i alt-fel. {ti]i s\ v\ adapta]i modul decomunicare în func]ie de per-sonalitatea fiec\ruia [i v\ sim]i]ibine `n centrul aten]iei.

RacOriunde a]i

merge, întâlni]icâte o cuno[tin]\cu care ave]i cevade discutat, deci

este o zi plin\ din punct devedere rela]ional. Ave]i [ansa dea cunoa[te oameni noi [i de`ntreprinde ceva inedit.

LeuEmo]iile de

natur\ sentimen-tal\ sunt la cotemaxime pentruc\ rela]ia decuplu trece printr-un momentmai sensibil. Lacrimile, sus-pinele din amor nu lipsesc dinmeniu.

FecioarãDiscu]ia cu

un coleg v\ punepe gânduri, pen-tru c\ v\ expuneun alt punct devedere decât al

dvs. Informa]iile pe care leprimi]i considera]i c\ nu sunttocmai corecte sau demne deîncredere.

BalantãRela]ia cu

autorit\]ile [iinstitu]iile statu-lui nu mergeprea bine.

Birocra]ia v\ pune numai be]eîn roate [i nu rezolva]i sarcinilepe care vi le-a]i propus pentruazi.

ScorpionPlanurile la

care v\ aduce]icontribu]ia al\-turi de o echip\de lucru mergfoarte bine pentru c\ prelua]iuneori conducerea. Nu a[tepta]ide la altii solu]ii dac\ sunte]i celmai bine documentat.

SãgetãtorO veste nea[-

teptat\ are efecteaproape catastro-fale asupra psi-hicului dvs.

Sunte]i la p\mânt, vi se îneac\toate corabiile, este exact inversdecât a]i fi sperat, deci fi]ipreg\tit pentru o criz\ de maimare sau mai mic\ intensitate.

CapricornGândirea poz-

itiv\ v\ ajut\ înorice impas, decinu v\ l\sa]i do-borât de piedici,

ci lupta]i împotriva lor, consi-derându-le a fi extrem de u[oarepentru unul ca dvs. Veti g\sisolu]ii foarte bune la toate.

VãrsãtorO zi extrem

de special\, încare noroculapare de undenici nu spera]i.Ie[i]i cu brio din situa]ii ciudate,datorit\ norocului de moment [ivi se ofer\ ocazii deosebite de av\ împlini un vis.

PestiV\ oferi]i ser-

viciile pentru a fide ajutor unuicoleg, decioricine se poate

baza ast\zi pe dvs. Sunte]i dis-pus chiar s\ v\ asuma]i sarciniledificile, care v\ pot solicita lamaximum din punct de vederefizic sau mental.

,

22 -- 88 mm aa rr tt ii ee

DE LA TRIMISUL NOSTRU

D-

-

-

800 900 300

Credit imobiliar

- ISI Financial S.p.A. - Iscr. UIC n. 38317

800.900.300Numero Verde

Ti regaliamo

20minuti*

di telefonate!

• Fai un SEND**

• Invia un SMS al 348 011 7895con il tuo MTCN e “SI”

• Ricevi subito sul tuo cellulare un

PIN telefonico in regalo!

Per partecipare alla nuova promozione lanciata dalla Angelo Costa s.r.l., ogni cliente interessato a prendervi parte dovrà effettuare una transazione di Money Transfer (Send, Recei-ve, Quick Pay) nel periodo 22 dicembre 2006 - 31 marzo 2007 e dovrà inviare solo una volta un SMS con l’MTCN (Money Transfer Control Number) della transazione al numero 348 011 78 95, aggiungendo la scritta: “SI” per ottenere subito € 0,50 di telefonate gratuite, per autorizzare il trattamento dei dati personali oltre che per la manifestazione in oggetto anche per ricevere informazioni in merito a successive iniziative promozionali.

Consultate il regolamento completo sul sito www.angelocosta.it

* m

inu

tag

gio

cal

cola

to ri

spet

to a

d u

na

tele

fon

ata

vers

o Li

ma/

Perù

non

com

pre

nsi

va d

i su

rch

arg

e. S

urc

har

ge

da

fisso

€ 0

,02

, su

rch

arg

e d

a ca

bin

a €

0,14

, su

rch

arg

e d

a m

obile

(non

Win

d) €

0,2

3 , s

urc

har

ge

da

mob

ile W

ind

€ 0

,15

, su

r-ch

arg

e d

a g

eog

rafic

o €

0,01

. I m

inu

ti e

le ta

riff

e so

no

sog

get

ti a

var

iazi

one

con

pre

avvi

so d

i 7 g

g. I

nu

ovi t

erm

ini e

con

diz

ion

i son

o d

isp

onib

ili p

ress

o i n

ostr

i pu

nti

ven

dit

a. P

er le

tari

ffe

com

ple

te c

onsu

ltar

e w

ww

.un

ion

card

.it

** q

uic

k p

ay o

rece

ive

mon

ey o

sen

d m

oney

.

aut

min

rich

.

Numero Verde

800.22.00.55www.angelocosta.it

gazeta 23-1 martie prima - Il portale dell'immigrazione e ... · Costo della chiamata € 1,57 al...

Documents

Transcript of gazeta 23-1 martie prima - Il portale dell'immigrazione e ... · Costo della chiamata € 1,57 al...