.iViiulu XII. ARADU, 10/22. Aprile 1888. Nr. 1£>.

BISERICA si SCOL'A. Foia bisericesea, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemana: DUMINECA.

FBET1ULÜ A^NAMENTTJLUI Pentru Austro-Engar i 'a :

P e n a u sura 5fl.—cr., pe Vs arm 2 fl. 50 er. P e n t r u R o m a n i a s i s tra inetate:

Ito u n «nu 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sé se adreseze Redactiuaei „BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la TIPOGRAFI'A DIECESANA in A R A D .

Oiiltulu personalii. In o parte a diaristicei nòstre in timpulu mai

b o u mai de-multe-ori ne intalnimn cn idei'a cultului personala pusa cn intentiune pe tapetu in intielesu mistificata, câ érasi cu argumente — la aparintia plausibile, dar in esentia —- false, se fia combătută a slăbită.

Daca combatentii cultului personalu in scrierile loru aru observa strict'a obiectivitate, si daca ei n'ara urmări intentiunea d'a slabi relatiunile de disciplina Intre mai-mare si snpusu, si daca in fine intentiunea loru ira s'ar referi si la fetie bisericeşti precum si la eause strensu bisericeşti si scolare : eu unulu nu-B u m a i cà n'asi indrazni a dice unu cuventu in contra loru; ci dupa unele lămuriri asi conlucra cu ei, câ se se sfarîme idolii, daca n'au titlu la stim'a si re-cnnoscinti'a poporului, pentru carea s'au radicata. — Pornirea contra cultului personala inse vedemu, cà a inceputa a se incuibâ in biserica sub cuventulu acest'a, adecă se intentionóza a se calca regulele de disciplina si chiar de bunacuviintia, ce trebue se esiste intre fruntaşii bisericeşti si intre supuşii loru, fie acesti'a preoţi, fie mireni ; se slabésca încrederea si alipirea ce e neincungiuratu de lipsa se esiste intre arebierei si eparchioti, câ conditiuni de bunăstare si prosperare, de dara si binecuventare, de ordine si de luminare pentru unu intregu poporu.

In monarchi'a nòstra, câ se nu mergemu mai departe, sunt multe popóre de multe confessiuni, inse ferberea, agitaţiunea, suspitionarea, ce iscusimu in si-uulu bisericei romane gr. or. din provinci'a nòstra metropolitana, nu se observa la nici unu poporu si la nici o confessiune.

Provine acést'a din natureiulu innascutu alu Eomanului ? — dar suntu in monarchia romani de cenfessiunea gr. catolica, si din sinulu acestei bise­rici nu se aude, nu cetimu, nu străbate nimicu la pnbliculu din afara, câ si candu nici n'ar esiste ; fiii bisericei acestei'a tacu si făcu, preoţii ei se su-panu archiereilora sei intra tòte, mirenii iau la cu-

noscintia faptele lom seversîte, si nu le critica in modulu cum se usitéza la noi. Provine dora agi­taţiunea din insasi constitutiunea nóstra bisericésca, din „Statulu organicu," carele garantez» iumeniloru inrîurirea in tote afacerile bisericesei, şcolare si fun-dationali ? — dar aseminea autonomia esiste si la saşii din Ardealu, precum si la toii protestanţii din monarchia, si despre ei érasi nu audîrau alt'a, decât ca au tienuta undev'a sinóde si eonventuri, in cari au adusu concluse salutare pentru poporenii loru; si daca aducerea unui conclusa a intempinata la unii resensu, ori neindestulire, minoritatea s'a supusu ma-joritâtii si spiritele s'au liniştita, cért's, a înceta iu ; pana la alte sinóde nici o mistare mú sgomotósa nu se observa in viéti'a loru bisericésca. — Provine dora reulu de'a archiereii nostru, pentruca se ames­teca in treburi politice ? — dar si archiereii altora biserici făcu acést'a in mesura mea mai mare, si spe-séza bani mulţi pentru scopuri politice. Păşirea Ar­chiereilora nostru in cat se politice, daca se pote nu­mi si acest'a — pasîre, este eu totuiu modesta, de alta-parte nu impedeea nici o acţiune naţionala, nici in forma, nici in esentia; si eu asi vrea se cunoscu numai unu casu concreta barem, in care vr'unu Ar-chiereu de alu nostru se fia lucrata in contra inte-reselora bisericei si natiunei nóstre.

De alta-parte vedemu, câ ei radica institute de cultura naţionala, intre iinpregiurâri nefavorabile, ca si în cari traimu, întemeiază fonduri însemnate de binefacere pentru eparchiotii păstoriţi de densii, ni-suiescu cu succesu a promova bunăstarea si înflorirea dieceseloru loru, cea-ce se constata din repórtele anu­ali catra sinódele diecesane; sub îngrijirea loru se sporescu fondurile diecesane cu însemnate percente, despre cari érasi se dan socoteli in tota regul'a, si biseric'a apoi le censcréza, si le aproba. D'apoi cine ? ce mai aştepta dela densii ? intre impregiurâri câ si in cari ne afiâmu, ce se mai faca ore unu Archiereu romanu ortodoxa ? Puna-lu ori si cine in comparatiune cu unu altu prelata de ori si care con-

114 B I S E B I C ' A si S C O L ' A Anulu Xir.

fessiune, si va afla marea deosebire ce este intre pusetiunea unui'a si altui'a si multa reutate, ori completa necunoscintia de causa trebue se supunemu despre acei'a, cari in locu d'a li fi cu recunoscintia, li catranescu dîlele si ii-disgusta d'a desvoltâ activi­tate si mai zelósa si mai cu succesu intru promova­rea binelui de comunu.

Cele mai multe cause, fia naţionali, fie biseri­ceşti, câte se ventiléza in o parte a diaristicei nòstre, daea nu reesa dupa-cum amu dori, se aducu in le­gatara cu Archiereii nostrii, câ si candu densi! aru porta vin'a pentru nereesîre, deci numai-decât se in­tonerà „cultulu personalu", carele trebue nimicita câ unu ce periculosu in acţiunea nòstra naţionala si culturala. Acesta culta personalu, dupa teori'a celorn ce-lu combătu, nu insómna alfa, de câta câ se nu ascaltamu de bărbaţii acei'a, cari, fia dupa puseti­unea loru sociala, fia dupa meritele loru castigate cu vrednicia si cu lupte fatigióse, s'au sventata de­asupra multor'a dintre noi, si si-au castigata titlu la stim'a si recunoscinti'a multor'a dintre noi, — daca aceşti barbati totodată nu mergu alăturea cu mal­contenti!, singurii si patentaţii aperatori ai causeloru nòstre naţionali si bisericesci, precum insisi se nu-mescu.

Suntu prea laxe frânele de guvernare in pro­vincia nòstra metropolitana. Acést'a este caus'a reulni. De ani intregi privimu cu unu feliu de apathia, cum unii ómeni farà precugetare se siiescu a introduce in biserie'a lui Cristosu spiritulu anar­chico, pana acuma strainu la factorii, cari consti-taescu biserie'a ; cum acesti'a se punu pre sene afara de regulele disciplinei si ordinei, fara-câ din partea cuiv'a se Se imprecati in acţiunea loru. Ei tèlcui-escu falsu libertatea individuala, cand credu, cà in cadrulu autonomiei tòte li suntu permise ; greşite pareri au ei despre unu Archiereu, candu pretindu dela densulu lucruri, ce nu se pota implini, si la cari nici alti prelati nu se dimitu.

Nici noi nu suntemu adoratori ai cultului per­sonalu in intielesulu adeverata alu euventului ; eu asemmea culta detorimu numai lui Ddieu si Santiloru Lui, dar cultulu personalu astfeliu, dupa-cum elu e pusu in aplieare de catra cei ce-lu combătu, noi nu-numsi câ preoţi, ci si câ creştini adeverati trebue se-lu eultivàmu, si si mai vertosu se-lu sustienemu. — A nu ne supune Archiereiloru nostrii, a li calea ordinatiunile loru, a persifla dispusetiunile si faptele loro, insérana a nu einsti pre celo mai-mare, insém-aa a ne desbuerâ de sub legatarele de disciplina chiar si de bunacuviintia. D'apoi cà nóue preotiloru ni pare bine, cà dupa invetiatur'a Stei Scripturi : „cunosceti pre cei ce se ostenescu intre voi", po-temu se dàmu cinste si mirenilorn, cari prin faptele si harniei'a lora se facu vrednici de acést'a : pre mai-marii bisericesci inse chiar daca n'amu fi dis­puşi, trebue se-ii respectamu, si se li dovedimu

\ supunere si ascultare, déca nu pentru alfa — chiar í si numai pentru decorulu diregatóriei nóstre. ij Acést'a o facu preoţii tuturora altoru biserici s si suntu lăudaţi pentru acést'a si ore de ce se nu o < facemu noi numai de dragulu unoru malcontenta ne-\ chiamati a se amesteca in trebile ndstre interne M-> sericesci ! Daca asteptàmu dela poporenii nostrii, ca l se ne asculte, cu atâta mai vertosu se cade se ein-< tima noi pre mai-marii nostrii, câ pre unii ce suntu i mai înaintaţi iu gradulu ieraticu si caror'a in mai > mare mesura li-a data Domnulu poterea darului sea, \ câ se guverneze si se pasca mielusieii sei, pentracà : I „Ddieu a pusu in biserica antâiu pre Apostoli, ? adóu'a pre Profeţi, atrei'a pre Dascăli etc. (1 Cor. \ 12., 28.) \ Nu aştepta Archiereii dela noi culta personala I ei nóue ni-se cade se-ii cinstimu, si se-ii sprijinima ^ in lucrarea loru cea obositória si binefaeatória. — i> Archiereii s'au aventatu la trépt'a acést'a inalta de-l abuna-séma numai in urm'a harnicieloru loru recu­is noscute de biserica, si deci ar fi si pecatu a supune l despre densii, cà ara poté lucra spre reulu bisericei i si natiunei loru ; pre ei ii-vedemu, cà intretienu cele l mai bune relatiuni cu cei mai vrednici si mai-intie-Í lepti bărbaţi lumeni, pre eari ne-amu dedata a-ii l stima si a-ii afla in fruntea tuturora miscariloru nés-? tre bisericesci si culturali, cu cari împreuna si in Í contielegere conlucra la prosperarea si deşteptarea ne-\ mului nostru ; deci cei mai teneri, mai neesperti mo-\ de~eze-se in patim'a loru si nu agiteze spiritele spre ţ nesabordinare ; aduca-si aminte ea „celu-ce sémena > venturi, secera ventóse." Í Mai aştepte omenii mai teneri pana va veni' rôndulu í loru, càci de-odata na pota fi „toti Apostoli si toti Pro-\ feti si toti Dascăli," càei atunci cine va fi care se ascnlte \ si care se se supună? Pana atuncia se dàmu vtutu-l ror'a ceea-ce se cuvine . . . . celui cu cinste — jj cinste" ; celelalte apoi voru veni singure de sine mai < timpuriu ori mai tardiu dup'a voia lui Ddieu si dupa \ vredniciele omului. \ Dar afara de acestea mai este unu argumenta i forte puternica, care ne indémna pre noi a stima > pre Archiereii noştri, si anume, faptulu cunoscutu si Í basatu pre esperientia : ca daca preotulu nu cinstesee ¡ pre protopresviterulu seu, si pre Episeopulu seu, î atunci urmarea este, ea unu astfeliu de preotu, nici l elu nu este stimata de poporenii sei. Poporulu semte

I si vede, cum cintesce preotulu, pre mai marii sei, si daca elu baga de seama, ea preotulu nu se porta cu cinstea cuvenita catra mai marii sei, atunci nici poporulu nu mai cintesee pre unu astfeliu de preota.

„Era pre voi fratiloru ! — dice Ap. Pavela

, catra Romani (16., 17—20) — ve indemnu se ve i paziti de cei-ce facu desbinari si scandale contra \ invetiaturei, carea o ati primitu si ve feriţi de s densii. Căci unii c a acesti'a nu servescu Domnu-\ lui nostru Isusu Cristosu ci pantecelui loru si

prin cuvinte bune si dulci insiéla inimele celoru simpli. Càci ascultarea vostra s'a facutu cunoscuta la toti, dreptaceea me bucura de voi si voiescu, câ se fiii intielepti spre bine si curati in pri­vine a reului. Ér Ddieulu pacei se zdrobésca pre satan'a sub piciórele vòstre in curendu.

Unu preotu (lela sate.

Epistolele parochului betranu. V.

Iubite Nepâtel I-ai facutu mare bucuria părin­telui pop'a Michaiu eu arUclulu Dtale, celu cu is-tori'a si cu missiunea istorica a preotului. Si eta pentru ee? Părintele pop'a Michaiu a facutu adiata, seau cum diceti Dvdstra testam entu ; si prin testa­mente a lasatu cas'a s'a de moscenire sântei bise­rici, fâ se fia de easa parochiula; si fiend in iern'a trecuta frigul mare, s'a recita in mai multe ronduri, si tare se temea, ca Ddieu lu-va chiamâ la sene. Nu de morte i-era frica părintelui pop'a Micbaiu; ci-i era teama, ca va muri mai nainte de a pote ingradi cu gardu nou ocolulu si gradin'a casei, pre carea o-a testata sântei biseriei. De aceea cum a ineeputu a-se desprimaverâ, si-ainchisu curtea si gradin'a easei cu unu gardu frumosu si tare, asiaincât urmatoriulu seu in parocbia n'are trebuintia se repareze nimicu celu pntien 10 ani de dile.

Sunt abia eâtev'a dile, de cand părintele Mi­chaiu si-a terminata gardulu si reparatur'a easei. Si scii ce-a disu, cand a fost gat'a eu lucrulu acesta ? A esclamatu si densulu, câ si betranulu din fabula, care a saditu pomulu: „multiemescu iui Ddieu, ea mi-a ajutatu, se-le vedu gata, acum sciu, ca si dupa radrtea mea voiu mai trai in amintirea nrmatoriului mieu in paroehia si in amintirea credintiosiloru ba-rem pana cand va trai cas'a si gardulu."

Părintele pop'a Michaiu este omu miuunatu in feliulu lui, si nu pre are încredere mare in preoţii cei teneri. Totdeun'a'le baga de vina, ea preoţii teneri nu traiescu, si nu voiescu, se traiesca pentru istoria. Si mai deunadi mi-a si dovedita acest'a. Am fost la o inmormentare mai mulţi preoţi, si intre noi a fost ai unu preotu teneru, părintele Terentie. Dupa pro-Jiodu, cand ne-am desbracatu de odăjdii noi toti preoţii cei betrani, le-am intoemitu frumosu, eâ si pre nisce ornate de pretiu si sfinte; dar părintele Terentie le-a aruncata numai asia dupa sene, si le-a mototolita intr'o straitia, câ si cand ar fi unu lucru alu nimenui.

Vediendu acest'a părintele pop'a Miehaiu s'a necăjita atât de multa, de nu i-a ticnita pomac'a. In necazulu lui i-dise părintelui Terentie, nu asia are se umble preotuln eu sântele odăjdii. Biseric'a le-a facutu eu multa cheltuiela, si apoi sântele odăj­dii fonneza paddb'a preotului; si daca eredintiosii vedu pre preotu, ea nu grijesce de ele, atunci de

l buna seama gandescu, ca preotulu nu ingrijesce nici \ de densii. Si ast'a este baiu mare. Se nu te mai i vedu umblandu asia eu odajdiele, nep6te, ca nu este l bine; si ceea-ce nu este bine se areta mai tardiu \ totu incontra preotului; si-apoi ce ai stricata odată \ nu mai poti repara usioru. > Si eâ se sciţi, si se invetiati si Dvdstra preoţii \ cei teneri cari aveţi trebuintia, cum se umbla cu i odajdiele, afla, ea părintele pop'a Michaiu are si î acum unu râadu de odăjdii, cu carele a slujita cea > dentaiu liturgia, cand s'a instalata de preotu. Atun-^ ci de bucuria, ca a primita darulu preoţiei, si-a fa-^ cutu densulu pre banii sei unu rOndu de odăjdii i noue, pre cari le-a grijitu asia de bine, încât si \ acum dupa o jumetate de veaca sunt forte fruradse \ si curate mai câ si pre cand erau noue. \ Istori'a fapteloru omenesei se incepe cu lue-\ ruri mici, si se termineza cu lucruri mari. Si cine > nu s'a deprinsu a face lucruri bune mai mici, acel'a

nu va face pana-i lumea nici iueruri mari. \ Yoru fi mulţi preoţi, earor'a li-se pare unu lucru | pre mieu a îngriji de averea sântei biseriei, si cand > intri in biserica si in santulu altariu prin comunele, \ in eari sunt astfeliu de preoţi, - na te pre edifici in \ pietate, ci mai multa te necajesei.

I De aceea eu asia am socotita, câ se ve făcu băgători de seama pre Dvdstra, se ingrijiti, câ elericii se invetie inea pana cand sunt in scoTa teologicesea, si se-se deprindă a semti in inim'a lora, ca nu este unu lueru mieu, ci este unu lueru fdrte mare a îngriji bine de sfintele odăjdii, de sfintele vase si de tdte lucrurile sfintei biseriei. Ca acesta ingrijire se începe intielep-

< tiunea pastorala.

< Reuniuni de moderatiune. III.

j Se i n f i i n t i â m u r e u n i u n i . \ Mulţi ne reflecteza, câ poporulu nostru in tdte pn-\ vintiele a remasu mai inapoi; dar eu dicu, câ nu e ade-\ veru. Esista la poporalii nostru o virtute europena, cu ca-< rea întrece pe alte popore, aeest'a virtute e boutulu ră­ii cuiului. Poporulu nostru asia bea racliiulu, câ alţii ap'a, j> la noi se vede mulţimea beţiilor!?, cari din di in di se \ inmultiescu, de cari esti silitu a te feri, câ se nu te a-\ tace in drumu, câ se poti incunjurâ aerulu celu reu ce \ respira de rachiu, căci poporulu nostru e dedata, ddca \ merge lu unu tergu, se-a umple unu olu cu rachiu, si ţ venindu catra casa, din când in când gusta din trensulu <! incât rachiulu i iâ si mintea si banii; ajungendu acasă, i din gustarea cea multa fiindu beta, incepe a-si bate so-\ ci'a, pruncii, seu incepe la sfada cu vecinii sei. 5 „E usioru domniloru, bogatiloru, cari traescu fara < de nici unu cugeta, si su sunt siliţi a lucra, unde si­li ostenescu puterile trupului, densii potu trai fara rachiu, < au vinu destula, au bani, potu se alega in vinuri, cari i sunt mai bune, mai nutritdrie, dar seraculu plugariu, di-

116 B I S E R I C A sì S C O L'A Anulu XIL

uasiu si maestru, cari sunt avisati la lucru, cum vom trai, l deca nu-si vor intari puterile trupeşei cu putienu ra- i chiu." >

Aceste cuvinte se aude din gur'a multor'a, care sunt s seduşi de acea ideia falsa, cumcâ trupulu fara rachiu nu < e apta pentru lucru; dar acdst'a nu o dicu fabricanţii, ? birtasii si negutiâtorii, ci poporulu lucratoriu, tat'a de fa- > milia, cari se rdga lui Dumnedieu pentru sanetate, câ se \ pdta lucra si se-si pdta sustiene famili'a s'a; „decane os- \ tecimu se bemu putienu rachiu, căci atunci ne semtimu s mai tari pentru lucru." Poporu sermanu, cum e de jelită < sdrtea ta, fiindu sedusu de astfeliu de credintia desierta, 5 prin care ti-periclitezi sănătatea, esistinti'a si fericirea fa- > miliara. Luerulu intru adeveru ti-ostenesce puterile trupu- l lui, dar prin ce le vei renoi? numai prin mâncări si beu- < turi nutritdrie, căci numai prin acestea se pdta intari tru- ? pulu omului, pana ce de rachiu se infidra, căci e spre > stricarea sângelui; nu fratiloru! rachiulu nu pdte fi nici s cand nutritorin, ci stricatoriu, căci deca cugeti ca de ra- < chiu te semti mai tare in puteri, te insieli, căci aceea ce ţ cugeti nu e alfa, decât turburarea sângelui deja stricatu > prin rachiu, esti sedusu prin astfeliu de credintia desierta s spre stricarea sănătăţii tale. <

Nainte cu câtev'a sute de ani rachiulu se vindea \ numai in apoteca câ medicina, si se folosea la ordinulu 5 mediciloru, totuşi si atunci au lucratu fericiţii noştri pa- < rinti, au purtata resbele sangerdse cari tieneu cu anii, si \ totuşi se luptau cu eroismu fara a fi cunoscutu influinti'a ? rachiului. Cetatea Rom'a, podulu celu grandiosu de pe»te s Dunăre alui Traianu, siantiurile romane, ale caroru urme \ se potu vede si astadi, tdte sau ziditu fara rachiu, dmenii i atunci au fost mai sănătoşi, mai tari, mai lucratori de si i nu au gustata rachiulu. s

Poporu eeonomu si toti cari lucraţi sub ceriulu lui i Dumnedieu ascultaţi! Voi cugetaţi ca in contra tempesta- < tiloru naturali, ploua, frigu, căldura, leculu celu mai bunu | e rachiulu; dar vai Ddmne cum ve insielati; Columbu a ? descoperita Americ'a fii nu au beutu rachiu, Romanii de \ demultu aveu negutiâtorii mari pe apa si uscatu fara câ s se cundsea rachiulu; străbunii noştri dupa purtarea res- < beleleru sangerdse ne-an adusu pre noi aici, fara a bea \ rachiu; cu ce dar au intaritu ei puterile trupului cand > se luptau seu zidea; numai cu pane, lapte si vinu cari Ie s creaza natur'a; au nu sciţi ca dintre 10 dmeni, cari potu < se inghetie ern'a, 8 de sigura au fost beti ? >

Voi sunteţi acei'a cari cugetaţi ca luerulu economica s numai cu ajutoriulu rachiului i-lu puteţi implini, si in i locu de a dâ trupului vostru hran'a nutritdrie, seduşi de i credintia desierta, cugetaţi ca ve intariti puterile cu ra- > chiu, au nu vedeţi esemple destule, ca omulu carele mai s nainte au fost in stare buna, dandu-se beţiei, s'a ruinata l pre sine si famili'a s'a, incât in urma au devenita seracu > de tot spre batjocnr'a nemului seu; câţi sunt intre voi s cari in dile de serbatori si Dumineci, in locu de a face < putiena mişcare pentru intarirea puteriloru sale, tdta diu'a ? o petrece siediendu in birtu, stricandu-si trupulu seu cu l beutulu rachiului. Incunj uraţi fratiloru astfeliu de locuri, <

lapadati-ve de beutulu rachiului, care ve ruinéza viéti'a si sănătatea vòstra.

Vor dice multi dintre cei mai avuti: „ce vom fac« cu bucatele superflue ? Ce va fi cu fabricanţii, ospetarii si birtasii ? Dar fratiloru esista tiéra care produce mai multe bucate de cât a ndstra d. e. Americ'a, si totuşi peste 10 milidne de locuitori pota trai in fericire, fara cá se vina cuiva in minte ca din bucatele superflue se férba rachiu. Si inainte de 300 ani recólt'a pdte se fi fost mai buna, si totuşi nimenea nu au cugetata cá se férba rachiu.

„Tot pomulu carele nu produce rodu bunu, se tae si se arunca in focu." Cunosceti óre poma carele se pro­duca rodu mai perieulosu câ rachiulu? Ce dar se facema câ ?e putemu incunjurâ astfeliu de rodu perieulosu ? Na e alta modu decât infiintiarea reuniuniloru de modera-tiune, cari pota se duca la scopu ; in statele unde deja esista astfeliu de reuniuni, multi dintre părtinitorii rachiu­lui dechiéra, că de când s'au lăsata de beutulu rachiului sunt mai sanatosi, mai indestuliti, căci am scapata de celu mai perieulosu inimicu, lucratorii lucra in campu, păduri si băi, si nu se vaerà nici când că fara de rachiu pute­rile le slabescu.

Se infiintdămu fratiloru reuniuni de moderatiune, s e desbatemu poporulu nostru dela beutulu rachiului, se-Ia sfatuimu, lumioămu, se-i aratamu periclulu la care e es-pusu prin beutulu rachiului, si convingendu-lu despre tdte relele rachiului, se dica fie-carele câ Irlandezii : „înaintea lui Dumnedieu, pe ondrea mea dechiéru, că de acum ina­inte nu voiu mai bea nici unu feliu de rachiu" dar se-Iu si sfatuimu ca aceste cuvinte se le si tiena spre binele seu.

La lucru fratiloru, mântuirea aloru mii de fii ai wa-tiunei ndstre, cari au alunecatu in abisulu peritiunei, as-cépta ajutoriu. La alte reuniuni deca cineva voesce a fi membru are se sacrifice bani, éta aici nu se poftesee alta sacrificiu, decât învingerea patimei, abdieerea de o datina, ale cărei periele sunt cunoscute tdta lumea. Multe reu­niuni se infiintiéza cu conditiune ca capitalulu ei sè sa inmultié3ca pentru cutarea scopu. La reuniuni de mode­ratiune e conditiunea, că fiesce-careîe membru sè se ab-tiena de tot dela beutulu rachiului, cine va face acést'a, pdte se ascepte folosu atât moralu cât si materiata.

Se urmamu sfatulu prea bunului nostru Archiereo, se ne dămu tdta silinti'a cá cu puteri unite se propagamu idei'a, si se infiintiamu reuniuni de moderatiune, cari ne voru servi spre bucuri'a ndstra, ér posteritatea ne va bine— cuventá. Unu omu cu anima curata au fost acela carele aa infiintiatu reuniunile de moderatiune in Americ'a ; si dre la noi se nu se afle ómeni devotati binelui comuna, cari vediendu periclulu, de carele e amenintiata poporulu nostru, mana cu mana sè se nisuésca la salvarea po­porului ?

Voi sunteti in loculu primu provocati frati preoţi s ì invetiatori, a caroru sdrte e strensu legata de sortea popo­rului nostru. Noi avemu datorintia crestinésca cá se WL intrelasamu nici o o castane, a sterpi datinele rele din poporu si a înrădăcina datini bune si aducatdre ă@ folosu.

Nòue e incredintiata conducerea naiei lui Christosu, adecă poporulu, óre vom putea noi sta cu manne in sinu, uitandu-ne cum vinu valurile si frange naiea care se cu-fonda de tot? ne vom putea noi uitá cum poporulu nos­tra incepe a deveni tot mai seracu, pentru cà s'a prea dedata cu beutulu rachiului? ne va lasa pre noi anim'a se privimu la ruinarea lui totala?

Eta fratiloru v'am aretatu periclulu celu produce ra-chiulu, înaintea nòstra sta inimiculu puteraicu, dar in ma­nile nòstre e arm'a, vointi'a ; la lucru dar fratiloru se de-vingema pre inimiculu comunu, alu nostru va fi meritulu, cunune de lauri va pune naţiunea pe capetele nòstre, ne vor binecuventa acei'a, pre cari i vom scòte din abisulu peritiunei, si se flmu convinsi cà lucrurile nòstre vor fi binecuventate si de Dumnedieu si de omeni.

Vasiliu Olariu, presvitern.

A c a d e m i ' a R o m a n a s e s i u n e a g e n e r a l a d i n a n u l u 1888.

Haportuln secretariului gmeralu asupra lucrariloru făcute in anulu 1887—88.

(Continuare si fine.)

In siedinti'a publica dela 5. Februarie dlu U r e ­c h i » a comunicatu unu memoriu despre Paharniculu Ctraimanu din timpulu lui Ieremi'a Movila si despre Le­gea organica a Cbinoviiloru Moldovene decretata de Mi-ronu Mogbila Barnovschi Voevodu prin chrisovulu dela 20. Septemvre 1626.

Pentru serbarea dilei de 10. Maiu, in siedinti'a dela 8 ale aceleiaşi luni, subscrisulu a cetitu memoriulu, care ve este cunoscutu si care avea de scopu se arate însem­nătatea acestei dile pentru istori'a moderna a Roma-niloru.

Membrulu corespondentu alu Academiei, dlu Gr. G. T o c i l e s c u a făcuta o relatiuae despre castrulu ro-manu dela Ceatal-Orman din Dobrogea si despre ins-criptiunile găsite acolo; ér in siedintia dela 13. Noemvre ds'a a descrisu ruinele unui însemnata stabilimentu ter­mala romanu si a unui castru stâtivu descoperite la Bi­volari, in susu de mănăstirea Cozi'a.

In cea din urma siedintia publica, dela 4 a lunei curgetóre dlu H a s d e u a cetită unu stadiu de mare însemnătate, asupra numelui si originei orasiului Argesiu, si asupra zidirei minunatei biserici din acela orasiu.

11. Publicatiunile Academiei. 1. Din Analele Academiei s'au publicatu urmatórele

volume: T o m u Iu IX, cuprinde partea administrativa si des­

bátenle anului 1886—87. Secţiunea a Il-a a Tomului VIII cuprinde urmatórele memorii:

Amintiri despre Grigorie Alexandrescu. Scrisóre catra V. Ale­xandri, de Ioanu Ghic'a.

Apulum, Alb'a-Iuli'a, Belgradu in Transilvani'a. Studiu de ( i . B a r i t i u .

Schitie din viéti'a Mitropolitului Ungro-Valaehiei Filaretu II-lea 1792 si ale altoru persone bisericesci cu cari elu a fost in re-latiune de aprópe, de E p i s c o p u l u Melc h i s e d e e u .

Notitia istorica despre orasiula Botosiani, de A. P a p a d o -p o l u - C a l i m a c h u .

Raporturi asupra câtorv'a mănăstiri, schituri si biserici din «era, preséntate Ministerinlui Culteloru si alu Instructiunei publice, de Gr. G. T o c i l e s c u .

Dare de sema despre colectiunea de documente istorice ro­mane aflate la Wiesbaden. — Cuventare pentru aniversarea dilei «le 10. Maiu, tienuta de D i m i t r i e A. S t u r z ' a .

1. Serisore autografa dela Mihaiu Vitezulu. — II. Stegulu lai Sierbanu Toda Cantacuzinb. — ni. N6ue descoperiri numismatice romanesci. — Cuventare pentru aniversarea dilei de diece Maiu, tie­nuta de D. A. S t u r z ' a .

Secţiunea a Il-a a Tomului IX cuprinde, dapa de-cisiunea dela 28. Martie 1887, memoriile Sectiuniloru ti­părite in volume separate. Astfeliu s'au terminatu si in-chisu M e m o r i i l e s e c t i u n e i i s t o r i c e , formând unu volumu compusa din urmatdrele memorii:

Diece Maiu. Memoriu presentatu Academiei de D. A. S t u r z ' a . Biseric'a din Parhauti in Bucovin'a, de R. FI. M a r i a n a . Sem'a visteriei Moldovei din 1818, de V. A. U r e e h i a. O statistica a Tierii Romanesci din 1820. Comunicare de T.

A. U r e c h i a. Inscriptiuni dupa manuscrise. Comunicări si note de V. A.

U r e c h i a. Generalnlu Kisseleff in Molddv'a si Tier'a Romanesca. 1829—

1834, dupa documente rusesci de A. P a p a d op o l u - C a l im ac îm» Notitie despre Slobozii, de T. A. U r e c h i a. Volumulu cu M e m o r i i l e s e c t i u n e i sciezt—

t i f i c e cuprinde urmatdrele : Despre originea si modulu de zăcere alu Petroliului in ge-

neralu si partieularu in Carpati — Discursu de receptiune de €fr. C o b a l c e s c n , —cu Respunsu de Dr. D. B r â n d z ' a .

A trei'a sesiune a congresului Geologicu internaţionala t ie­nuta la Berlinu in 1885. Relatinne de Gr. S t e f a n e s e u .

Aperatoriuln de trasnetu (Paratonnere), de Em. B a e a l o g l o . Alu Vl-lea Congresu internationalu de Igiena si demografie

si espositiunea de igiena si demografie din Vien'a (Septemvre!— Octomvre 1887.) Relatiune de Dr. I. F e 1 i x.

2. Din O p e r e l e c o m p l e t e a l e l u i M i r o n C o s t i n u, cari se publica de catra colegulu nostru dlu V. A. Urecbia; a apăruta tomulu II, in care se cuprindă scrierile mai mici a-le celebrului cronicara moldoveana, dintre cari mai multe au fosta pana acum inedite. Volu­mulu acest'a este amplificaţii cu unu mare numeru de facsimile de pe documente, peceti, inscriptiuni si altele.

Ministeriulu Isstructiunei publice a luatu asupra s'a tdte cheltuelile necesitate de acesta publieatiune, î s care 3'au strensu tdte productiunile literare ale marelui logofetu si eronicaru alu Moldovei din secululu alu XVII-lea.

3. I s t o r i'a l u i H e r o d o t u, in traducerea pre­miata a dlui D. I. Ghic'a, a continuaţii a-se tipări si in cursulu anului trecutu; ea a ajunsu pana la pagin'a 128 si pana la capitoluîu 74 alu cartiei intaiu a lui He~ rodotu.

4. In sesiunea trecuta a-ti decisu tipărirea colecti-unei de basme si cântece populare in dialectulu macedo­româna, culese si traduse in limbile romana si iraneesa, de catra reposatulu nostru coîegu, doctorulu O b e d e— n a r u. Acesta colectiune s'a tiparitu intrega sub îngriji­rea de aprdpe a bibliotecarului Academiei, dlu I. Bianu, si formeza unu volumu in 8° de 336 pagine. Unu glo-sariu completu pentru textele cuprinse in acestu volumu se va adaogă la sfersitulu lui. Deosebite cause au impe-decatu inse câ acesta lucrare se se faca in cursulu anu­lui si de aceea publicarea volumului nu s'a terminatu inca.

Lucrarea se va face in anulu viitoru. 5. F lo r'a D o b r o g e i de dlu colega Dr. B.

Brandza, lucrare carei'a i-s'a acordatu premiulu Lazira in sesiunea trecuta, nu a fostu pusa inca, sub tipariu. Autorulu a voitu se supună mai antaiu acesta importanta lucrare sciintifica unei revisiuni, dupa care va incepe tipă­rirea ei.

6. La 1881 s'a publicatu de catra dlu colegu B. P. H a s d e u antaiulu tonm a l u P s a l t i r e i s l a v o — r o m a n e a d i a c o n u l u i C o r e s i , tipărita Ia

1577. Acum dlu Hasdeu a inceputu tipărirea tomului alu doilea alu acestei publicatiuni. Ea va cuprinde A n a l e c ­t e d e s p r e m i ş c a r e a l i t e r a r a e x t r a-c o r e-s i a n a l a E o m a n i i n t r e 1570—1580, d e s p r e n é m u l u l u i G o r e s i i n R o m a n i ' a , d e s p r e a c t i v i t a t e a c a r t u r a r é s c a a d i a c o n u l u i C o r e s i s i d e s p r e P s a l t i r e a c e a r o m a n e s ­c a d e l a 1577.

Acestu volumu va continua a-se tipări si se va ter­mina in cursulu anului.

7. Tipărirea M a r e l u i E t i m o l o g i c u a l u B o m a n i e i a continuata fara incetare si in cursulu anului trecuta. Fasciór'a I-a din tomulu II, cuprindiendu cuvintele „Amu s-A p u c", a fosta publicata in lun'a Octomvre ; fasciór'a II-a, in care se apropie finirea literei A, este de asemenea terminata si se va publica chiar in cursulu actualei sesiuni. Colegulu nostru dlu B. P. Has­deu, âutorulu acestei lucrări monumentale, a citita in siedintiele dela 5. Iunie si 4. Decemvre catev'a articole din lucrarea s'a. Ds'a se va conforma si acum vechiului si bunului seu obiceiu, de a ve presenta insu-si o rela-tiune despre mersulu marei sale lucrări.

8. Nu s'a inceputu inca tipărirea scrierei T i e r a-n u 1 u R o m a n i i de dlu Gr. G. T o c i 1 e s c u, carei'a i-s'a acordatu la 24. Martie 1882 premiulu Nasturelu Herescu de 5000 lei. Manuscrisuln acestei lucrări se afla depusu la Academia, dupa ce a fost supusu unei revisiuni generale.

Tipărirea acestei scrieri se va face in cnrendu in Analele Academiei.

9. De asemenea se afla pregătita publicarea C a t a ­l o g u l u i d e s c r i p t i v u a-lu m o n u m e n t e l o r u s c u l p t u r a l e s i e p i g r á f i c o d i n Mu s e u 1 u Î J a t i o n a l u de A n t i c h i t ă ţ i .

111, Publicatiwnile Hurmuzaki si cercetări istorice. In anii trecuţi publicatiuniîe doeumenteloru istorice

adunate de nemuritorulu Eudoxiu de H u r m u z a k i , si înmulţite cu produsulu cercetâriloru Academiei, a înain­tata cu mare repeziciune.

In acesta anu s'au tipărita urmatórele volume: 1. S'a terminata partea 2-a a volumului III, in care

s'au publicata 563 documente din anii 1576—1600. Cea mai mare parte din aceste documente, privitóre la faptele Iui Mihaiu Voda Vitézulu. si la e^oc'a domniei lui, pro-vinu din archívele Veneţiei prin statorcic'a bucavointia a directorului lora dlu Cecchetti. Altele au fostu adunate din bibliotecile si archívele Romei prin îngrijirea zelosului si regretatului Dr. Obendenaru, precum si din bibliotece si archive polone, strânse unele de catra reposatalu nostru colegu Papiu Ilarianu si procurate altele in uîm'a cerce­târiloru făcute de catra bibliotecarulu nostru dlu I. Bianu in caletori'a irtreprinsa spre acestu scopu. La sfersitulu volumului s'a reprodusu textalu a 40 de brosiuri, tipărite la Rom'a, Veron'a si Ferrara in anii 1594—1601, cari tote sunt relatiuni despre resbóiele făcute ia contra Tur-eiloru in acei ani de catra Michaiu Vitézulu, Sigismund Batori Principele Transilvaniei si de imparatulu Austriei, brosiuri caii au fost dăruite in anulu trecuta de mine bibliotecei academiei. La acestu volumu se tiparesce acuma indicele alfabeticii, si in curendu va fi publicata. îndată dupa terminarea lui, se va începe tipărirea volumului II, care va cuprinde documentele privitóre la anii 1451— 1575.

2. S'a publicata antai'a jumetate a volumului alu HI-lea din suplementulu la colectiunea Hurmuzaki. In acestu volumu (de 395 pagine) s'au tipărita tote docu­mentele, in numera de 56, procurate prin îngrijirea dlui Odobescu din Archívele Miciáteriulai afacerilor.! streine

> din Parisu. Tòte aceste documente, intre cari se afla si < pretiósele memorii ale generalului Lanperon, privescu eve-\ nimentele petrecute in vechile principate dela 1700 pana j la 1812. < Asteptamu dela dlu colegu Odobescu manuscriptulu \ necesaru pentru a completa a dou'a jumetate a acestui s volumu. Spesele necesare pentru adunarea loru s'au re-¿ misu dlui Odobescu la finele sesiunei trecute. <j 3. Lucrarea adunărei din diferite publicatiuni a do-<, cumenteloru istorice anterióre anului 1575, cu care co­ji misiunea publicatiuniloru Hurmuzaki a însărcinata pe ? membruta corespondenta alu Academiei dlu N. Densusi-< anu, a continuata fara întrerupere si in cursulu anului l incetatu. Dlu Densusianu a fosta insarcinatu de Mmiste-

!

' • rulu Instructiunei publice cu o misiune de cercetări isto­rice la Rom'a. Ds'a lucréza cu mare suceesu mai cu sema in Archívele si Bibliotecile Vaticanului. Colectiunea de documente va castig'á mv.lte si pretiÓ3e adauguri din resultatele acestei caletorii.

> 4. Cercetarea si decopiarea doeumenteloru privitóre / la istori'a nostra se urméza in Achivele Veneţiei sub in-\ grijirea dlui Cecchetti, care si pana acum ni-a procuratu, \ cu cheltueli de tota neînsemnate, unu bogatu ai pretiosu > tesauru pentru istori'a nòstra. i 5. Din Archívele familiare ale Printiului A. Radzi-\ will, asiediate in castelulu dela Nieswicz, s'au copiata la \ 300 documente dupa indicatiunile dlui Bianu, in urm'a / cercetâriloru ce a fost insarcinatu de Academia se faca in \ aceta archivu. \ 6. In urma indicatiuniloru date de dlu N. Densusi-

!

' anu, Deiegatiunea a regata pe dlu profesoru G. Gelgich dela Ragus'a de a .cerceta si decopiă pentru Academia tòte documentele de interesu pentru istori'a romanésca, cari se voru afla in Archívele Ragusane. Lucrarea este acum începută si speramu că in anulu viitoru se voru

<, primi copiile acestora pretiòse documente, gata de a fi l tipărite. i TV. Cercetări si explorări scientifice. \ 1. In sesiunea trecuta a-ti numita o comisiune com-\ pusa din d-nii colegi Urechia, Papadopolu-Calimachu, Co-) balcescu si Stefanescu, acestei comisiuni i-ati data insar-5 cinarea de a explora staţiunea archeologica dela Cucuteni. ? In siedinti'a dela 12. Iunie dlu Gr. Stefanescu, in < urm'a unei cercetări la fati'a locului, făcuta împreuna cu s dlu Cobalcfescu, a presentata Academiei o relatiune asupra |> acestei staţiuni, precum si mai multe bucati de ceramica ì aflate acolo. Comisiunea ve va presenta Domniiloru Vòstre < o relatiune completa asupra esploratiunei sale. ; 2. Venerabilulu nostru colegu dlu G. Baritiu a cou-< tinuata si in anulu trecuta cercetările sale istorice in Bib-s liotecele si Archívele Transilvaniei, spre care scopu i-s'a ì pusu la dispositiune sum'a de lei 2,500 prevediuta in < budgetu. s D'sa a trimisu o importanta colectiune de docu-> mente si. alte manuscrise istorice, parte in copii, parte <; in origiaalu, cari tòte au fost presentate Academiei in i siedinti'a dela 18. Decemvre. > 3. Asupra sumei de 2,500 lei, data dlui colegu Ì Odobescu in budgeta pentru culegerea de documente isto-< rice din Franti'a, s'a vorbita mai susu. 5 4. In siedinti'a dela 29. Maiu, Presiedintele nostru Í dlu Kogalnicónu, dupa indicatiunea dlui Papadopol-Cali-ţ mach, a arătata că in Archívele dela Odess'a se afla o l colectiune de peste 2.000 dosare de acte privitóre la ad-> ministratiunea rusésca dia tierile romane in timpulu ocu-i patiuniloru din anii 1806—1812. Importanti'a acestei co­ji lectiuni este forte mare, dupa cum se pote vedó din in-i ventariulu loru publicata in Analele Societătiei istorice si

Anulu XII. B I S B B I C ' A xi S C O L 'A 119

archeologice d i n Odess'a (tom. XI. pag. 269—310.) Dlu Kogalniceanu a propusu si Academi'a a aprobata ca se ae dea însărcinare Bibliotecarului Academiei, dlui I. Bianu, se merga la Odess'a, se cerceteze acesta eolectiune, si se ingrijeşca a-se procură copii dupa tdte actele cuprinse intr'ins'a, puindu-i-se spre acestu scopu la dispositiune şum'a trebuitdre din banii fondului Hagi-Vasile. Incas-garea acestui fonduinse intardiandu, si intrebnintiarea lui nefiindu inca regulamentata, Delegatiunea a erediutu câ «ste mai bine a-se amanâ de o-cam-data îndeplinirea aces­tei decisiuni.

5. Descoperirile si explorârire archeologile făcute m tiera au preocupatu Academi'a in mai multe eiedintie. Dlu Kogalniceanu, in siedinti'a dela 19. Iunie, a datu in-formatiuni despre multele descoperiri archeologice, cari se facu in Dobrogea si despre bogatele coîectiuni de antici-tâti cari s'au strinsu in acesta provincia.

De asemnea dlu colegu ÎT. Ionescu a adusu la cu-Hoşcinti'a Academiei o descoperire archeologica făcuta la Carn'a in judetiulu Dolju pe inalulu Dunărei si a atrasu atenţiunea asupra gtricaciuniloru si risipei de cari sunt amenintiate anticitâtile cari se descoperu prin diferitele puncte ale tierei.

Dlu V. A. Urechia a atrasu si D3'a atenţiunea asupra lipsei de îngrijire cu care se traeteza petrile cu inscrip-tiuni de pe la biserici cand acestea se restaureza.

Intr'o caletoria ce am făcut in Dobrogea cu dlu To-cilescu, am avutu fericirea de a descoperi mai multe mo­numente, dintre cari unele de mare însemnătate pentru timpulu dominatiunei romane.

V. Legate si fonduri. Avem din ce in ce mai multe dovedi, câ activitatea

desvoltata de Academia si regulat'a ei administrare atragu asupra-i interesulu barbatiloru patrioţi si doritori de înain­tarea culturei naţionale.

1. O dovada noua despre acest'a avemu in testa-mentuîu "reposatului I. Fetu, frate alu regretatului nostru colegu si generosu donatoru alu Academiei Dr. A. Fetu.

Ioanu Fetu, advocatu si proprietara, cetatienu traindu in afara de luptele dilei, der observandu de aprdpe mer-sulu moralu sciintificu, literara si politicii alu patriei, a incetatu din vietia la 27. Ianuarie a. c, lasandn Acade­miei prin testamentu aprdpe intreg'a sa avere. In siedin-tia del'a 11. Martie, conform art. 85 din Kegulamentu, Delegatiunea, in unire cu unanimitatea membriloru pre-senti, a decisu primirea acestui legatu sub reserv'a apro-barei, ce este a se dâ in sesiunea generala, conform art. 7 aliniatulu n din Statute.

2. Executorii testamentari ai reposatului Dimitrie Hagiu Vasile, au relatatu Academiei câ, lichidandu-se averea remasa dupa reposatulu, s ' a con8tatatu unu defi-citu de 195,821 lei la care legatarii cu imobile nu au voitu a participa.

De aci s'a născuta unu procesu care amenintia se dureze mai mulţi ani. Spre a evita acest'a, legatarii cu imobile s'au invoitu a completa din părţile loru deficitulu pana la 83.36% in locu de 62%, cum ar fi resultatu deca procesulu s'ar fi sfarsitu in favorulu loru. Dupa acesta propunere Academi'a avea se sufere o reducere a legatului seu de 16.64%. Cestiunea s'a discutatu in sie-dintiele dela 1 si 8. Maiu si propunerea s'a primitu cu unanimitate.

In urm'a acestei decisiuni Delegatiunea a primitu valorea legatului Hagi-Vasile in suma de 16,672 lei. &um a primita s'a capitalisatu cumparandu-se efecte pub­lice, si remane acum ca Academi'a se regulamenteze in-trebuintiarea acestui fondu.

3. Acţiunea intentata la instantiele judecatoresci

pentru anularea testamentului reposatului Doctoru Oben-denaru, a fostu câştigată la 13. Maiu anulu trecuta inaintea Curţii de Apelu Secti'a a II, multiamita aperariî zeldse a colegului nostru dlu T. Maiorescu. Acum aface­rea se afla pendinte înaintea înaltei Curţi de Casaţia si Justiţie ; ea urmaresce seopulu de a scdte de sub dispo-sitiunile testamentului numai mosi'a, recunoscendu-se, cu ocasiunea pledarii procesului inaintea Curţii de Apelu, de catra partea adversa, validitatea dispositinniloru testamen­tului intru catu privesee averea mobila.

4. In siedinti'a dela 20. Martie din sesiunea gene­rala trecuta a-ti recomandata Delegatiunei cestiunea asi-gurarei drepturiloru Academiei pe imobilele apartinendn legatelcru Zapp'a si Nasturelu-Herescu. Conformu acestei însărcinări s'au luatu inscriptiuni ipotecare asupra mosii-loru Na^turelii si Lamotescii pentru asigurarea legaturi-loru Nasturel-Herescu.

VI. Colectiunile. îmbogăţirea coleetiuniloru Academiei a continuate

câ si in anii din urma, asia in catu pe langa Bibliotee'a cârtiloru tipărite secţiunea manuscripteloru si a documen­te! oru istorice sunt astadi tesaure nepretiuite pentru stu-diuîu istoriei naţionale si a vechei literaturi romanesoi.

C omisiunea Bibliotecei va presentâ relatiune mai amenuntita asupra crescerei Bibliotecei *i a lucrariloru fă­cute de personalulu cancelariei pentru tinerea ei in buna ordine. ComuDicu aci urmatdrele informatiuni mai însem­nate privitdre Ia neincetat'a îngrijire pe care a avut'o De­legatiunea pentru colectiunile atât de pretidse ale Aca­demiei :

1. Ministeriulu Instructiunei publice, vediendu eâ bibliotee'a reposatului monachu Nifonu Balasiescu la mă­năstirea Caldarusiani erâ expusa strieaciunei, a oferit'** Academiei, care la 17. Aprilie a hotaritu primirea ei. Acesta biblioteca a fost ridicata in ladi si asiediata in depositulu Bibliotecei ndstre, faptu comunicata Academiei in siedintia din 26. Iun. Strimtorarea localului nu a per-misu câ cârtile acestea se se ineorporeze pana acum in Biblioteca, si se se introducă in cataldge.

2. S'au primitu in decursulu anului multe si preti­dse cârti si manuscripte in daru. Voiu aminti mai antaiu o seriia pretinsa, pe care Academi'a o datoresee genero-sitâtii Eforiei Spitaleloru Civile din Bucuresci.

Ministeriulu Instructiunei publice in mai multe ron­duri a tîimesu Academiei bogate si pretinse coîectiuni de cârti vechi romanesci seu tipărite in tiera in seculii tre­cuţi, precum si num rdse volume manuscrise.

3. Eelatiunile de schimbulu publicatiuniloru au con­tinuata a imbogati Bibliotee'a. In acestu anu s'au stabi­lita acelesi relatiuni cu urmatdrele institutiuni sciin-tifice :

Comisiunen istorica municipala a Brasiovului, Societatea naturalistiloru dela universitatea din Kiev, Institulu istoricu italianu dela Eom'a. 4. Colectiunea documenteloru istorice din tiera a

luatu unu aventu fdrte imbueuratoru in ultimii ani si ea merge crescendu repede.

Delegatiunea, dorindu a strenge in acesta eolectiune cât se pdte mai multe documente de prin tiera, a respan-ditu o publicatiune cu Nr. 3928 prin care face apelu Ia toti acei'a, cariposedu documente vechi, invitandu-i a le dărui Academiei. De pe documentele dăruite se dau, cand se exprima dorinti'a, copii si traduceri dela cancelari'g nostra. Kesultatele acestei publicatiuni au fostu forte îm­bucurători căci s'a primitu in urm'a ei unu însemnata numeru de documente din diferite parti ale tierei. Daruî-toriloru s'au exprimata multiumiri atatu prin adrese direete catu si prin publicatiuni in M o n i t o r u l u O f f i c i -

120 B I S E R I C A , si S C 0 L ' A Arnlu XII.

a l u. Cele mai însemnate daruri de documente s'au pri-afflitn delà dnii Stefanu Rosetti, K. Rosntti, C. Rovinaru delà Tirgu-Jiului, Enaanoilu Donici, Al. Vernescu-Buzen, Constantinii Coltieseu din Carbunesci i n Gorju, Fraţii Sia-asg'a librari in Iasi.

Cu autorisarea Ministeriului Justiţiei s'a adusu o bogata colectiune do documente delà tribunalulu din Iasi, documente remase de mulţi ani i n podurile Palatului ad­ministrativii, unde s'au aflatu eu ocasiunea incendiului din anii trecuţi ; de asemenea Miuisteriulu Instructiunei jnablice a trimisu o colectiune de 160 documente de ale B a a a a s t i r e i Snagovulu remase câ netrebnice la mănăstirea Cernîc'a.

VII. Concursurile. Pentru sesiunea pre care o descbidemu as<adi sunt

pase la concursă urmatdrele premii : 1. Premiulu Nasturelu-Her'eseu de 4,000 lei, care

este a se dâ unei cârti scrise in limb'a romane cu contie-outu de ori-ce natura, pe care o veti judecă mai merito­rie printre cele publicate in cursalu anului 1887 ;

1. Premiulu statului Lazaru de 5,000 lei destinatu unei cârti care se va judeca mai meritorie intre cele pub­licate in anii 1886 si 1887, avtndu cuprinsu sciintificu, seau celei mai importante inventiuni sciintifice făcute in aceşti doi ani.

La aceste premii s'au presentatu urmatdrele publi-catiuni si inventiuni :

1. Crainiceanu (Maioru Gr.), Cursu de fortificatiune. Partea m. , IV., V. Bucuresci 1885—87. — 3 voi. 8°

2. Corescu (Th.), Uricanilu cuprindietoru de diverse gete care potu tervi la istori'a Romaniloru Vol. VII, VIII si LX. Iasi 1886—87. — 3 voi. 8°.

3. Maitani (G. G.), Studie asupra constitutiunei Ro­maniloru séu espîicarea pactuliu nostru fundamentalu din 1. Iulie 1866. Fase. XII. Bucuresci 1887.

4. Bacaloglo (E.), Elemente de fisica. Ed. II-a, cu îndreptări si adause, Bucuresci. 1 voi. 8°.

5. Max (Emile), Art'a obstreticala. Cursu teoreticii si practicii pentru medici si studenţi. Partea I. Iasi 1886. 1 voi. 8°.

6. Poiimetru-Costieseu. Costiescu. — S'au presentatu care descrie wstrumenMu si modului lui are. Iasi 1887. — 1 br. 8°.

7. Telemetru-Costiescu. Invetiunea dlui Col. A. Costiescu. — S'au presentatu 12 esemplare din brosiura care descrie instrumentulu si modalii lu de intrebuintiare. Iasi 1887, 1 br. 8°.

8. Pop eseu (I.), Psicholcgi'a empirica seu seiinti'a despre sufletu intre marginile observatiimei. Ed. II. Si-l i i a 1887. 8°.

9. Elian (I.), Cercetări clinice si esperimentale asupra bryoniei albe (Brei) ca medicamenta antiemoragicu. Bu­curesci, 1886. 1 br. 8°.

10. Vlahuîia (AL), Poesii — Bucuresci 1887. 8°. 3. Premiulu statului Heliade Raduleeu de 5,000 lei

a fost pusu la concurau pentru cea mai buna lucrare despre : N u n t'a l a R o m a n i , s t u d i u i s t o r i c o -e t n o g r a f i c a c o m p a r a t i v u . La aceste concurau s'au presentatu doue manuscrise, unulu cu moto : „I n-s u r a t u l u d e t i n e r u s i m â n c a r e a de d i m i ­n e ţ i a," eelalaltu cu moto : „N a m c u m a i t h o c na­t u r a c o m m u n e a n i m a n t i u m , u t h a b e a n t l i b i d i n e m p r o c r e â n d i , p r i m a s o c i e t a s i n i p s o c o n j u g i o e s t , p r o x i m a i n l i b e r i a , d e-i n d e u n a do mus , c o m m u n i a o m u i a . Id an­t e m e s t p r i n c i p i am u r b i a e t q u a s i s e m i -

Inventiunea dlui Col. A. 12 exemplare din brosiura

de intrebi.inti-

n a r i u m r e i p u b l i e a e . C i c e r o , d e o f f. I, 15, 54.

Pnblicatiunile si manuscrisele presentate in termi-nulu regulamentaru la aceste premii au fostu trimise fara intardiere comisiuniloru alese dic sesiunea trecuta pentru studiarea loru.

Secretarulu generalu, D. Sturdza.

D i v e r s e . * Unu respunsu. Pariatele Ilie Dogariu ne roga

a pnblicâ urmatdri'a scrisdre, pre carea densulu o-a adre-satu fdiei „Pedagogulu Romann," dar pre car?a numit'a fdia pana acum nu-o-a publicata. Serisdrea din cestiune este urmatdri'a : M u l t o n o r a t e D o m n u l e R e d a c ­t o r u l Din incidentulu celoru aduse la publicitate in Nrulu 2 din 6/18 Martiu 1888 in fdia, „Pedagogulu Romanu," ce se redecteza la Resiti'a, Ve rogu se binevoiţi a dâ locu in coidnsle pretiuitului diurnalu, ce lu-redigiati urmatdrei cbiarificari: Prin decisulu senatului orasiescu din Arad, Nr. 2281 din 1888, tramisu si la adres'a mea, mi s'a asemnatti mie sum'a pentru carea lu-ddre pe corespondin-tele M . . . dela Pedagogulu. Deca corespendintele respec-tivu nu pricepe acelu decisu, fiindu elu in limba oficidsa comunieatu cu acei'a pe carii ii privesce, binevoiesca a osteni la mine, ca se i-lu espîicu. Acestu respunsu rogu se-lu iea spre scire si „Pedagogulu Romanii," dechiarandu din parte-mi, ca este de prisos a mai scrie in o afacere de asemenea cuprinsu. Primiţi — Ve rogu — espresiunea deosebitei mele stime. — Mia Dogariu preotu.

* Coru nou de plugari s'a infientiatu in co-mun'a Remetea-Temisiana. Acestu coru a arangiatu in 6. Martie unu concertu, er in Duminec'a dia. 20. Martie a cantatu sant'a liturgia in biserica spre deplin'a multiemire a credintiosiloru.

* Din analele fundatiunei lui Gozsdu a esitu de sub tipariu si faseicululu VII. pro 1886 si VIII. pro 1887 precum si unu fasciculu suplementaru la fasei­cululu IV. si V. Fie-care fasciculu separata costa 50 cr., er colectiunea intrega dela I. pana la VIU. dinpreuna cu suplemeirtulu la faseicululu IV. si V. cu portretulu fun­datorului se vinde cu pretiulu jumetate. Tomulu I. ce cuprinde anii dela 1870 până la 1883 ia legătura de luxu coata 2 fl. 50 cr., se pdts trage deadreptulu din cancelari'a fundatiunei lui Gozsdu (Budapesta, kirâly-utcza 13) ori prin cancelariile consistdreloru metropolitane si diecesane.

C o n c u r s e . Conform ordinatiunei Prea Onoratului Consistoriu

gr. or. aradanu, dto 3/15. Martie a. c. Nr. 1105., pen­tru deplinirca capelaniei sistemisate langa veteranulu pa-rochu A v r a m U r s u t i u din Siepreusiu, protopresvite-ratulu B.-Ineului se escrie concursu pe langa jumetate din iatregulu beneficiu alu paroebiei sale, constatatoriu din pamentu, biru, stole, si alte accidentie estimate la olalta,

; in suma de 614 fl. 57 cr. ! Recurenţii vor ave a dovedi, cualificatiune pentru : parochii de clas'a a 2-a, er recursele, adresate comitetu-; lui paroehialu vor fi a-se trimite subscrisului protopresvi-' teru in B.-Jeno' pana la 23. Aprile a. c. diu'a alegerei va > fi Marti in 26. Aprile a. c- st. 7. ; Siepreusiu, 28. Martie 1888. ; Comitetulu paroehialu. '• In contielegere cu mine: IOANU CORNEA, m. p. protop.

fipariula si edi tară tipografiei dieeesane din Aradn. — Eedactora respundietoria : August in Hamsea.