Ferma de Cereale

8/16/2019 Ferma de Cereale

1/22

Importanta grauluiGrâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere

alimentară. Suprafeţele întinse pe care este semănat, precum şi atenţia de care se

bucură se datoresc: conţinutului ridicat al boabelor în hidraţi de carbon şi proteine şi raportului dintre aceste substanţe, corespunzător cerinţelororganismului uman. Boabele de grâu sunt utilizate îndeosebi pentru producerea

fainei, destinată fabricării pâinii aliment de bază pentru un număr mare deoameni şi furnizează circa 20% din totalul caloriilor consumate de om. Bogat insubstante nutritive r eprezentate de un număr mare de elemente chimice (K, Ca,Mg, Si, Na, Cu, Mb, Mn) au o pondere de 1,5 -2,3%, aflându-se spre părţile

periferice ale bobului.În sfârşit, bobul de grâu conţine şi vitamine din complexulB (B1, B2, B5, B6) şi vitamina PP.Valoarea biologică a proteinelor din boabele

de grâu este ridicată, deoarece acestea conţin toţi cei 30 aminoacizi esenţiali, pecare organismul uman nu-i poate sintetiza. Totuşi, un impediment îl constituieconţinutul redus al boabelor de grâu în lizină şi triptofan.

Glucidele, în compoziţia bobului de grâu predomină - 62-75% din masaproaspătă a bobului, formate în proporţie de peste 90% din amidon, iar restulfiind dextrine şi alte glucide mai simple. Glucidele sunt acumulate, în principal în endosperm.

Proteinele. Substanţele proteice reprezintă în mod obişnuit 10-16% dinmasa bobului (cu limitele între 8 şi 24%) şi sunt situate în cea mai mare parte

spre părţile periferice ale bobului (învelişuri, stratul cu aleuronă), în embrion şiscutellum Cantitatea şi compoziţia proteinelor dau calitatea nutritivă -abobului. Acumularea proteinelor în bob depinde de o serie de factori, cum ar fi:specia de grâu, soiul, condiţiile climatice, fertilitatea naturală a solului şi dozelede îngrăşăminte cu azot folosite.

Lipidele. Reprezintă 1,8 - 2,6% în compoziţia bobului şi sunt acumulate, înspecial, în embrion şi în stratul cu aluronă.

Celuloza. Se află în cantitate de 2,0 -3,5%, prezentă în primul rând în învelişurile bobului (pericarp).

Scurt istoric

Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi

arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în Siria,

Iordania, Turcia, Armenia și Irak, acum aproximativ 9000 de ani. Dovezile existente arata ca graul a fost folosit in alimentatia omului in

perioada mezolitica (9000 - 7000 i.e.n.) in Orientul Mijlociu. Primele resturi


2/22

de grau carbonizate (boabe si spiculete) au fost gasite in sapaturile de laJarmo, o localitate situata intre Mosul si Sulemaniya in Irak. Vechimea lor seridica la circa 6700 ani i.e.n. Spre apus graul s-a raspandit mai intai in nordulAfricii, in principal in Egipt si de aici a trecut in Sicilia, Italia, Spania, Elvetia,

Franta, Anglia, Olanda, Germania, Scandinavia.O alta zona de extindere a graului a fost Iranul, Turcia, Grecia si

Bazinul Dunarean. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cultura graului s-adezvoltat continuu in tara noastra, datorita intaririi bazei tehnico-materiale,introducerii si extinderii in cultura a soiurilor ameliorate si imbunatatiriitehnologiei de cultura. Dupa Zeven (1978) unele varietati de grau secultivau in India cu 4500 ani i.e.n., demonstrand ca graul cultivat pentrupaine a inceput sa se cultive in Africa si Europa la inceputul mileniului al 7-lea i.e.n.

In Grecia si Italia antica graul s-a cultivat din timpuri foarte vechi,fiind nevoiti sa importe din Asia, nordul Africii si Sicilia, odata cucresterea populatiei.

Nici o specie de grau nu s-a format in Lumea Noua (America deNord, America de Sud, Australia), in aceste continente graul a fost adusdin Lumea Veche. In S.U.A. graul a ajuns din Europa apuseana in secolulal XVII-lea, iar in Canada a fost adus din Franta. In Australia graul a fostluat in cultura la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In tara noastra, culturagraului este cunoscuta din timpuri stravechi. Cercetarile arheologice de laCucuteni, judetul Iasi, arata ca graul se cultiva in neoliticul superior si epocabronzului (3000-1000 i.e.n.). Speciile primitive de grau folosite de popoarelevechi de pe meleagurile noaste au fost T. monococcum (care s-amentinut sporadic in cultura pana in zilele noastre), T. dicoccum, T.compactum.

Cerinţele faţă de climă şi sol

Cerinţele grâului faţă de căldură. Pentru germinat, seminţele de grâunecesită temperaturi de minimum de l - 3°C; aceste valori au semnificaţiepractică numai pentru semănăturile târzii sau dacă s-a semănat în sol uscat şigerminarea întârzie din lipsa apei (precum şi pentru grâul de primăvară). Înmod obişnuit, în perioada de semănat a grâului în România, temperaturileaerului se situează înjur de 14 - 15°C, deci mai aproape de optim. La acestetemperaturi, răsărirea grâului are loc după 7-10 zile (cu condiţia asigurăriiumidităţii); o durată de peste 15 zile începe să fie dăunătoare, deoarece

întârzie vegetaţia.


3/22

Procesul de înfrăţire a plantelor de grâu este favorizat de zilele însorite,luminoase, cu temperaturi de 8 - 10°C; procesul se continuă până cândtemperaturile scad sub 5°C.

Plantele de grâu de toamnă, bine înfrăţite şi călite, se caracterizează

printr-o mare rezistenţă la temperaturi scăzute (până la -15°C, chiar -20°C lanivelul nodului de înfrăţire), mai ales dacă solul este acoperit cu strat dezăpadă.

Efectele temperaturilor scăzute asupra plantelor de grâu sunt diferite, caformă de manifestare şi ca grad de dăunare, în funcţie de faza de vegetaţie încare acestea surprind grâul .Rezistenţa cea mai mare se manifestă la culturilebine înrădăcinate şi înfrăţite; cele mai mari pagube se înregistrează în cazulculturilor de grâu surprinse de ger în curs de răsărire (faza de coleoptil).

Primăvara, o dată cu reluarea vegetaţiei cresc cerinţele plantelor faţă de

temperatură; temperaturile favorabile plantelor de grâu aflate în faza dealungire a paiului sunt de 14 - 18°C, iar la înspicat 16 - 18°C. în fazeleurmătoare, temperaturile pot creşte până la 20°C, valori care asigură, în celemai bune condiţii, fecundarea şi formarea şi umplerea boabelor.

Cerinţele grâului faţă de umiditate. Faţă de apa din sol, cerinţele suntmoderate, dar echilibrate pe întreaga perioadă de vegetaţie. Se consideră că înzonele de cultură a grâului, trebuie să cadă cel puţin 225 mm precipitaţii peperioada de vegetaţie (optimum 600 mm precipitaţii). Coeficientul detranspiraţie al grâului este de 350 - 400, ceea ce reflectă o bună valorificare aapei de către planta de grâu.

Cerinţele faţă de sol. Grâul preferă soiurile mijlocii, lutoase şi luto-argiloase, cu capacitate mare de reţinere a apei, permeabile, cu reacţie neutrăsau slab acidă (pH = 6 - 7,5).Cele mai favorabile pentru grâu sunt solurilebălane, cernoziomurile, cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale,solurile brun-roşcate.

Tehnologia Generala

Rotaţia

Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuiesemănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea frigului sărăsară, să înfrăţească şi să se călească pentru a rezista peste iarnă, în plus,planta de grâu are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere micăde străbatere în profunzimea solului şi de absorbţie a substanţelor nutritive dinsol.Din aceste motive, grâul de toamnă preferă premergătoarele cu recoltaretimpurie, care lasă solul structurat, bogat în substanţe nutritive, permit


4/22

lucrarea devreme a solului, astfel încât, până în toamnă acesta să acumulezeapă, nitraţi, să se aşeze, să fie distruse buruienile, să fie mărunţite şi încorporate resturile vegetale.Plante foarte bune premergătoare pentru grâu.Dintre acestea fac parte: mazărea, fasolea, borceagul, răpită de toamnă, inul

pentru ulei, inul pentru fibră, cartoful timpuriu şi de vară, trifoiul, cânepapentru fibră, la care se adaugă alte plante, cultivate pe suprafeţe restrânse:muştarul, năutul, bobul, sfecla pentru sămânţă, porumbul pentru masă verde,tutunul, macul, coriandrul, anasonul, chimenul.

Mazărea este o leguminoasă specifică zonei cernoziomurilor şi deci azonelor foarte favorabile pentru grâu, este o premergătoare excepţionalădeoarece, după recoltare, solul rămâne bogat în azot şi cu umiditate suficientăpentru a rezulta o arătură de calitate. După mazăre, nu rămân pe terenburuieni sau resturi vegetale care să îngreuneze lucrarea solului..

Fertilizarea

Grâul este cunoscut ca o plantă care reacţionează foarte bine la aplicareaîngrăşămintelor minerale şi organice, deşi consumul specific de elementenutritive este relativ redus: 2,3 - 3,3 kg N, 1,1 - 1,8 kg P2O5, 1,9 - 3,7 K2O/100

kg boabe + paiele aferente. Totuşi, grâul este pretenţios la îngrăşare din cauzaanumitor particularităţi; în primul rând, sistemul radicular al grâului este slab

dezvoltat, explorează un volum redus de sol şi are o putere mică de solubilizareşi absorbţie a elementelor nutritive din rezerva solului, în plus, consumulmaxim de elemente nutritive al plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtăde timp, de la alungirea paiului şi până la coacere, interval în care suntabsorbite circa 80% din azot, peste 80% din fosfor şi peste 85% din potasiu; înacest interval, grâul trebuie să aibă la dispoziţie cantităţile necesare deelemente nutritive şi în forme uşor accesibile.

Îngrăşămintele minerale

Azotul este principalul element nutritiv care trebuie administrat pesolurile din România.Azotul influenţează dezvoltarea vegetativă a plantelor,formarea de plante viguroase, mai înalte, bine înfrăţite, cu frunze late, deculoare verde- închis, favorizează procesul de fotosinteză, formareacomponentelor de producţie (elementele productivităţii), conţinutul boabelor în substanţe proteice.

Insuficienţa azotului conduce la formarea de plante mai slab dezvoltate,de culoare verde-gălbuie, care produc puţin. Excesul de azot determinădezvoltarea vegetativă prea puternică, înfrăţirea este exagerată, culturile fiind


5/22

predispuse la cădere, au un consum mare de apă, se amplifică atacul de bolifoliare şi ale paiului, creşte pericolul de şiştăvire prin întârzierea vegetaţiei.

Grâul absoarbe azot atât din îngrăşăminte le minerale aplicate, cât şi dinrezervele solului, care provin în mare măsură din mineralizarea substanţelor

organice.Se consideră că pentru recolte de până la 4.000-5.000 kg boabe/ha,absorbţia azotului se încheie, de obicei la înflorit, iar pentru recolte mai mari,absorbţia azotului se prelungeşte până în faza de umplere a bobului.

Trebuie subliniat că, în condiţiile în care fosforul şi potasiul sunt încantitate suficientă, mărimea recoltelor este dată de continuitatea nutriţiei cuazot.

Ca urmare, la stabilirea dozelor de azot şi la fracţionarea acestora trebuiesă se ţină cont de: cerinţele plantelor de grâu pe faze de vegetaţie, cantitateade azot din sol accesibil plantelor de-a lungul vegetaţiei, mobilitatea azotului în

sol şi pericolul deplasării sale în adâncime, cu apa din precipitaţii.

Fosforul, îngrăşarea cu fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol dinţara noastră. Se consideră ca grâul este cereala cea mai sensibilă la insuficienţafosforului, aceasta afectând în primul rând plantele tinere, cu sistemul radicular încă slab dezvoltat. La începutul vegetaţiei, plantele tinere de grâu absorbfosforul uşor solubil din îngrăşăminte şi abia mai târziu au capacitatea de afolosi fosforul din rezervele solului. Fosforul echilibrează efectul azotului, îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare, cădere şi boli, favorizează dezvoltareasistemului radicular şi înfrăţirea, îmbunătăţeşte calitatea recoltei, grăbeştematuritatea.

Potasiul. îngrăşarea cu potasiu este necesară numai pe solurile insuficientaprovizionate cu potasiu (sub 15 mg K2O accesibil/100g sol). Potasiulfavorizează sinteza glucidelor, sporeşte rezistenţa la ger, cădere şi boli.Insuficienţa potasiului determină încetinirea creşterii, scurtarea internodiilor,cioroză, necroza marginală a frunzelor.

În situaţiile în care compoziţia chimică a solului impune, se pot aplica 40 -80 kg K2O/ha, sub formă de sare potasică sub arătură sau sub formă de îngrăşăminte complexe, Ia pregătirea patului germinativ. Trebuie subliniat că, într-un sistem intensiv de agricultură, pentru a obţine producţii mari, seapreciază că administrarea potasiului devine o măsură obligatorie pe toatetipurile de sol.

Îngrăşămintele organice

ele obişnuit folosite: gunoiul de grajd semifermentat şi mustul de gunoi suntbine valorificate de cultura grâului. Aceste îngrăşăminte pot fi aplicate direct în


6/22

cultura grâului, sau, mai frecvent, la planta premergătoare (porumb, sfeclă),urmând ca grâul să beneficieze de efectul remanent.

Administrarea îngrăşămintelor organice este importantă îndeosebi pesolurile argiloiluviale (acide, cu multă argilă), precum şi pe solurile erodate sau

prea uşoare, deoarece pe lângă aportul de elemente nutritive, ele îmbunătăţesc proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale solului.

Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grâului sunt de15-20 t/ha, încorporate sub arătură, iar sporurile de recoltă pot depăşi 1.500 kgboabe/ha.

Aplicarea amendamentelor calcaroase. Este necesară pe solurile acide,cu pH sub 5,8 şi cu un grad de saturaţie în baze sub 75%. Pentru ca lucrarea săfie economică trebuie ca, prin amendare, să se urmărească neutralizarea a 50%din aciditatea hidrolitică. Se administrează, de regulă, 4 t/ha carbonat de calciu

(piatră de var, dolomit). Împrăştierea foarte uniformă şi amestecarea cât maibună cu solul, urmate de încorporarea sub arătură, sunt condiţii esenţialepentru reuşita amendării.

Lucrarile solului

Se poate afirma că, de starea în care se prezintă solul în momentulsemănatului depinde în cea mai mare măsură felul cum vegetează plantele degrâu în toamnă şi, implicit, capacitatea lor de a trece peste perioada de iarnă. Pregătirea terenului pentru semănatul grâului pune adesea problemedeosebite din cauza timpului rămas de la recoltarea premergătoarei şi până lasemănat, a condiţiilor meteorologice dificile din perioada de efectuare alucrărilor (seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei) şi a suprafeţelor maricare trebuie pregătite şi semănate într-un interval relativ scurt de timp.

Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte

mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru apermite semănatul în bune condiţii. În cazul premergătoarelor timpurii. După recoltare se recomandă o

lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel mult l -2 zile întârziere). Prin această lucrare se urmăreşte mărunţirea resturilorvegetale şi amestecarea lor cu solul, afânarea stratului superficial al soluluipentru a împiedica pierderea apei prin evaporaţie, distrugerea buruienilorexistente şi crearea condiţiilor favorabile pentru germinarea seminţelor deburuieni aflate în sol şi a samulastrei, care vor fi distruse prin lucrările

ulterioare. Dacă se întârzie cu efectuarea lucrării, solul pierde repede rezervade apă, se întăreşte şi de multe ori nu mai poate fi arat sau arătura iese


7/22

bulgăroasă; ca urmare, se amplifică pierderile de apă prin evaporaţie din cauzasuprafeţei bulgăroase a arăturii şi apar dificultăţi la lucrările ulterioare alesolului.

În continuare, solul se ară imediat, la 20 - 22 cm adâncime, cu plugul în

agregat cu grapa stelată, întârzierea arăturii are efecte nedorite: îmburuienare;pierderea rapidă a umidităţii din solul care nu mai este protejat de plante; solulse întăreşte şi nu se mai poate ara; orice întârziere a efectuării arăturii conducela scăderi progresive de recoltă.

În situaţiile în care solul este prea uscat şi nu se poate ara imediat sauprin arătură se scot bulgări mari, atunci se efectuează numai o lucrare dedezmiriştit şi se aşteaptă căderea unor precipitaţii ceva mai importante, care să îmbunătăţească condiţiile de umiditate din sol şi care să permită o arătură decalitate. Grâul nu necesită arături prea adânci. Ca urmare, adâncimea arăturii

trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate bulgări, încondiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18 - 20 cmadâncime.

Trebuie realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerilerepetate cu tractorul (pentru lucrările de îngrijire din timpul vegetaţiei şi larecoltare). Dezvoltarea sistemului radicular al plantelor de grâu şi pătrunderearădăcinilor în profunzime sunt favorizate de afânarea adâncă a solului; ca oconsecinţă, gradul de compactare a solului influenţează în mare măsurădezvoltarea în ansamblu a plantelor şi formarea componentelor de producţie .

Până în toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunţireabulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar. Lucrările suntefectuate la noi, cel mai adesea, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţireglabili şi lamă nivelatoare. Se recomandă ca primele lucrări să fie făcuteperpendicular sau oblic faţă de direcţia arăturii, pentru a asigura nivelareaterenului.

Pregătirea patului germinativ se face chiar înainte de semănat, prin

lucrări superficiale cu combinatorul (de preferat) sau cu grapa (grapa cu discuri în agregat cu grapa reglabilă şi lamă nivelatoare); de regulă, se recomandă caaceastă ultimă lucrare să fie efectuată perpendicular pe direcţia de semănat.Trebuie să se urmărească realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni,afânată pe adâncimea de semănat, dar nu prea mărunţită, şi ceva mai tasatăsub adâncimea de semănat, pentru a asigura ascensiunea apei (spre seminţele în curs de germinare).

Prezenţa bulgăraşilor este importantă deoarece: protejează suprafaţasolului pe timpul iernii, prin reţinerea zăpezii şi reducerea eroziunii eoliene;


8/22

diminuează compactarea în timpul sezonului rece, îndeosebi în regiunile bogate în precipitaţii.

Semănatul

Tratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. Tratamentele sepot diferenţia în funcţie de agentul patogen şi de modalitatea de infestare. Inprezent, atât împotriva agenţilor patogeni transmisibili prin sămânţa, cu sporipe tegumentul seminţei, cum sunt mălura comună (Tilletia spp.) şi fuzarioza(Fusarium spp.), cât şi în cazul agenţilor patogeni cu spori în interiorul bobului,cum ar fi tăciunele zburător (Ustilago tritici), se recomandă tratamente cupreparate pe bază de carboxin (Vitavax 200, 2,0 l/t de sămânţă), oxichinoleat

de cupru (Quinolate 15 PUS, 2 kg/t de sămânţă) sau prochloraz + carbendazin(Prelude SP, 2,0 kg/t de sămânţă).Tratamentele se efectuează imediat înaintede semănat, urmărindu-se cu mare atenţie amestecarea cât mai uniformă apreparatelor cu sămânţa.

Epoca de semănat a grâului se stabileşte astfel încât, până la venireaiernii să rămână 40 - 50 zile în care plantele să vegeteze normal, în care să seacumuleze 450 - 500°C temperaturi pozitive, astfel încât, la intrarea în iarnăplantele de grâu să ajungă în stadiul de 2 - 3 fraţi şi 3 - 4 frunze (fără ca fraţii săfie prea dezvoltaţi).Dacă se întârzie semănatul faţă de perioada optimărecomandată, plantele răsar târziu, nu înfrăţesc, intră în iarnă neînfrăţite şinecălite, fiind sensibile la ger, primăvara lanul va avea o densitate mică şi se îmburuienează mai uşor, vegetaţia se întârzie şi se prelungeşte spre vară, aparepericolul de şiştăvire a boabelor. De asemenea, boabele de grâu aflate în cursde germinare sunt foarte sensibile la temperaturi scăzute; aceeaşi sensibilitatemanifestă plăntuţele răsărite dar neînfrăţite, cu sistemul radicular încă slabdezvoltat.Dacă se seamănă prea devreme, plantele de grâu se dezvoltă prea

puternic, sunt expuse încă de la începutul vegetaţiei atacului de dăunători(afide, muşte) şi boli, lanul se îmburuienează din toamnă; masa vegetativăbogată face ca plantele să fie sensibile la ger şi asfixiere pe timpul iernii; înprimăvară lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cădere şi sensibilela boli, boabele rămân mici datorită densităţii exagerate.

Indiferent de zona de cultivare, epoca optimă de semănat a grâului detoamnă în România este 1- 10 octombrie. Pentru zonele din sud, vest şi CâmpiaTransilvaniei, intervalul care trebuie luat în calcul este 25 septembrie - 10octombrie; pentru zona colinară, nordul ţării şi depresiunile intramontane, se

recomandă să se semene ceva mai devreme, în intervalul 20 septembrie - 5octombrie.


9/22

Densitatea de semănat la grâu trebuie stabilită astfel încât să se asigure,

la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucrutrebuie să fie semănate 450 - 600 boabe germinabile/m2. Între aceste limite,

densitatea de semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire asoiului, data semănatului (faţă de epoca optimă), calitatea pregătirii patuluigerminativ, umiditatea solului (asigurarea umidităţii pentru un răsărit rapid).De asemenea, trebuie luat în calcul un procent mediu de răsărire în câmp,pentru condiţii bune de semănat, de 85-95% (din boabele germinabilesemănate). Procentul de răsărire în câmp depinde în cea mai mare măsură de:tratamentele efectuate la sămânţă; starea solului la semănat, sub aspectulasigurării umidităţii şi a calităţii patului germinativ, şi care depinde, la rândulsău de utilajele cu care s-a lucrat .

Grâul are capacitatea ca, prin înfrăţire să-şi corecteze, între anumitelimite, densităţile nefavorabile. In asemenea situaţii, administrarea îngrăşămintelor în primăvară, în doze ceva mai ridicate stimulează dezvoltareavegetativă şi productivitatea plantelor existente; prin administrarea de îngrăşăminte se urmăreşte să se asigure o nutriţie foarte bună a plantelorpentru ca numărul mic de fraţi şi spice la m2 să fie compensat prin numărulmare de boabe în spic, cu MMB cât mai ridicată. Totodată, combatereaburuienilor prin erbicidare trebuie efectuată cu mai mare atenţie în culturilerare, pentru a elimina, pe cât posibil, concurenţa buruienilor.

Cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat) rezultată din calcul(pe baza densităţii stabilite şi a indicilor de calitate a seminţei) este cuprinsă, deregulă, între 200 şi 250 kg sămânţă/ha.

Adâncimea de semănat a grâului depinde de umiditatea solului, textură,soi, mărimea seminţei, data semănatului (faţă de epoca recomandată), încondiţiile din România, grâul este semănat Ia 4 - 5 cm adâncime pe terenurilecu umiditate suficientă şi textură mijlocie spre grea, unde apa pentru germinareeste asigurată, iar străbaterea germenilor spre suprafaţă este ceva mai dificilă;

pe terenurile cu umiditate insuficientă la suprafaţă şi textură mai uşoară,precum şi în cazul semănăturilor timpurii, se recomandă să se semene ceva maiadânc, la 5 -6 cm.

Distanţele de semănat la grâu, pe plan mondial, sunt cuprinse între 10 şi18 cm, fără a rezulta diferenţe importante de producţie. Ca atare, distanţadintre rânduri trebuie aleasă între aceste limite, în funcţie de maşinile desemănat aflate la dispoziţie, în România grâul este semănat, în mod obişnuit, la12,5 cm (distanţa pentru care sunt construite semănătorile universale existentemai frecvent în dotare).


10/22

Lucrari de ingrijire

Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat apare canecesar atunci când s-a semănat în sol afânat şi mai uscat, şi se face cu scopul

de a pune sămânţa în contact cu solul şi de a favoriza, astfel, absorbţia apei. Controlul culturilor pe timpul iernii şi eliminarea apei pe porţiunile

depresionare sau microdepresionare sunt operaţiuni de bună gospodărire, carese fac de către orice bun cultivator de grâu. La amplasarea culturilor de grâutrebuie evitate, pe cât posibil terenurile unde pe timpul iernii apar băltiri.

Tăvălugitul la desprimăvărare este necesar numai în situaţii extremecând, din cauza alternanţei temperaturilor negative cu cele pozitive pe timpuliernii, rădăcinile plantelor de grâu au fost desprinse de sol (plantele suntdescălţate); ca urmare, la încălzirea vremii la desprimăvărare poate apareofilirea şi uscarea plantelor de grâu, parţial dezrădăcinate; fenomenul este maifrecvent pe solurile argiloiluviale (podzolite). Atunci când situaţia o impune,lucrarea de tăvălugii trebuie efectuată pe sol bine scurs, dar încă reavăn,pentru a realiza aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol, dar fără atasa suprafaţa solului.

Grăpatul culturilor de grâu la desprimăvărare este o lucrare dintehnologia clasică de cultivare, în prezent, grăpatul a fost scos din tehnologiarecomandată, deşi continuă să fie efectuat de unii cultivatori de grâu de la noi.

în majoritatea cazurilor se consideră că lucrarea de grăpat a semănăturilor degrâu la desprimăvărare, nu este necesară, iar consecinţele negative sunt,adesea, importante: multe plante de grâu sunt distruse, altele suntdezrădăcinate; terenul, încă umed, este tasat prin trecerea tractorului; cresccosturile.

Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din culturagrâului. Pierderile de recoltă la grâu din cauza concurenţei buruienilor sunt, înmod obişnuit, de 10 - 20%, dar pot ajunge în situaţii extreme până la 60 - 70%.Ca urmare, reducerea rezervei de buruieni şi împiedicarea apariţiei acestora în

culturile de grâu trebuie urmărite prin toate mijloacele: rotaţie, lucrărilesolului, semănatul în epoca şi cu densitatea optimă, combatere chimică.

În cultura grâului, combaterea chimică a buruienilor este o lucrareobligatorie. Buruienile dicotiledonate ridică cele mai multe probleme încondiţiile din ţara noastră; speciile mai frecvente în cultura grâului sunt: Sinapisarvensis, Raphanus raphanistrum, Capsella bursa pastoris, Cirsium arvense,Thlaspi arvense, Centaurea cyanus, Atriplex sp., Chenopodium album, Rubuscaesius.


11/22

Pentru combaterea acestora, frecvent se recomandă să se administrezepreparate care conţin acidul 2,4-D (SDMA-33, 1,5-2,5 i/ha). Administrarea seface primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrăţit şi până laformarea primului internod, iar buruienile sunt în faza de cotiledoane sau

rozetă; temperatura aerului trebuie să fie mai mare de 10°C, vremea liniştită,fără vânt, timpul călduros şi luminos. Cu bune rezultate se pot folosi şipreparate conţinând MCPA (Dicotex, 1,5-2,5 l/ha) sau bentazon (Basagran, 2-4l/ha).

Combaterea dăunătorilor din culturile de grâu se realizează prin măsuripreventive şi curative. Pentru diminuarea atacului de gândac ghebos (Zabrustenebrioides Goeze), trebuie evitată amplasarea grâului pe terenurile infestateşi, de asemenea, se tratează sămânţa înainte de semănat. în cazuri extreme,când în toamnă se constată un atac puternic de larve de gândac ghebos, se

recomandă tratamente cu insecticide organofosforice (Dursban 480 EC sauPirimex 48 EC , 2,5 l/ha; Basudin 600 EW, 2 l/ha), la avertizare; pragul economicde dăunare (PED) este de 5% plante atacate.

Împotriva ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp. şi Aelia spp.) seefectuează tratamente împotriva adulţilor hibernanţi, la avertizare, la un PEDde 7 exemplare/m2 şi numai după ce peste 80% din populaţia de ploşniţe apărăsit locurile de iernare (pădurea), de regulă, în a doua decadă a lunii aprilie,când temperatura depăşeşte 10°C. Tratamentele împotriva larvelor se fac laavertizare, la începutul lunii iunie, după ce acestea au trecut de vârsta a 2 -a, laun PED de 3 larve/m2; adesea este necesară repetarea tratamentului, după uninterval de maximum 7-10 zile, daca după primul tratament au mai rămas peste3 larve/m2 (l larvă/m2pentru culturile semincere).

Viermele roşu al paiului (Haplodiplozis marginala), este un dăunătorpericulos, a cărui prezenţă este semnalată mai frecvent pe terenurile grele,argiloase din judeţele Argeş, Teleorman, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Olt; serecomandă evitarea monoculturii şi recoltarea mai timpurie a lanurilor atacate înainte de migrarea dăunătorului în sol. Pe terenurile cu peste 5-6 larve/plantă,

se fac 3 tratamente, primăvara, la avertizare, în perioada de zbor a adulţilor şide apariţie a larvelor, cu preparatele menţionate la combaterea ploşniţelor.

Gândacul bălos al ovăzului (Lema (Oulema) melanopa) extins mult înultimele decenii în culturile de grâu din ţara noastră se combate printratamente repetate, împotriva adulţilor şi a larvelor. Adulţii apar atunci cândtemperatura trece de 9 - 10°C, de obicei începând din a doua jumătate a luniiaprilie; PED este de 10 adulţi hibernanţi/m2 şi de 250 larve/m2 în cazul atacului în vetre. Tratamentele se fac cu preparate pe bază de dimetoat, deltametrin,lambda-cihalotrin, quinalfos (Ecalux CE, 1,25 l/ha).


12/22

Cărăbuşeii cerealelor (Anisoplia ssp.) se combat prin tratamenteefectuate la apariţia adulţilor (sfârşit de mai, început de iunie) la un PED de 3exemplare/m, folosind aceleaşi preparate recomandate pentru combatereaploşniţelor.

Irigarea este o lucrare din tehnologia de cultivare a grâului care prezintăinteres pentru majoritatea zonelor de cultură a grâului din România. Necesarulde apa al grâului este de 3.500 - 4.500 m /ha pe întreaga perioadă de vegetaţieşi este acoperit, de obicei în proporţie de 70 - 75%, din rezerva de apă a soluluila semănat şi din precipitaţiile căzute în timpul perioadei de vegetaţie.

Udările de toamnă aplicate în cultura grâului sunt cele mai eficiente, însituaţiile în care solul este prea uscat şi nu permite efectuarea arăturii sau dacăs-a arat, dar nu se poate pregăti patul germinativ, se recomandă administrareaunei udări de umezire, cu norme de 400 - 600 m3/ha. în situaţiile în care

pregătirea patului germinativ s-a făcut corespunzător, dar s-a semănat în soluscat şi grâul nu răsare din lipsa apei, se recomandă o udare de răsărire cunorme de 300-500 m3/ha.

Udările de primăvară se aplică în funcţie de situaţia concretă dinprimăvară (apa acumulată în sol în sezonul rece, regimul precipitaţiilor înprimăvară), cu norme de 500-600 m3/ha. Se aplică 1-3 udări în fazele dealungirea paiului (în luna aprilie, mai rar, numai în primăverile secetoase şidupă ierni sărace în precipitaţii), înspicat- înflorit (luna mai) şi la formareabobului (luna iunie). Metoda de udare folosită la grâu în ţara noastră esteaspersiunea.

Recoltarea

Momentul optim de recoltare a grâului este la maturitatea deplină,atunci când boabele ajung Ia 14 - 15% umiditate; în acest stadiu maşinile derecoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în bune condiţii, fărăa fi necesare operaţiuni speciale de uscare. De regulă se începe recoltatul

mai devreme, când boabele au 18% umiditate, din cauza suprafeţelor maricu grâu care trebuie recoltate, pentru a preîntâmpina întârzierea şi a limitapierderile de boabe prin scuturare (datorită supracoacerii sau a vremiinefavorabile). în acest caz, este absolut necesară uscarea boabelor, pentru ale aduce la umiditatea de păstrare şi a evita deprecierea calităţii lor.

Lucrarea de recoltare trebuie încheiată când boabele au ajuns la circa12 -13% umiditate; mai târziu grâul trece în faza de supracoacere şi seamplifică pierderile prin scuturare. Perioada optimă de recoltare a unui lande grâu este de aproximativ 5-8 zile. Lanurile de grâu sunt recoltate, dintr-o

singură trecere, cu ajutorul combinelor universale autopropulsate.


13/22

În tehnologia de recoltare folosită la noi, după recoltare paiele rămânpe teren în brazdă continuă.

Strângerea paielor şi eliberarea terenului sunt lucrări importante încultura grâului. Trebuie luat în calcul un raport general acceptat de 1:1 între

boabe şi paie, care însă depinde de condiţiile anului, soi, înălţimea de tăiere larecoltare ş.a. Lucrarea este foarte dificilă şi destul de costisitoare; în tehnologiamai frecvent folosită (presarea paielor cu presa pentru furaje, încărcareamanuală şi transport), aceste operaţiuni pot reprezenta 48% din consumul demuncă din întreaga tehnologie de cultivare a grâului, faţă de circa 8,3% câtreprezintă recoltatul şi transportul boabelor.

Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje (presa de balotatpentru furaje, maşina pentru balotat cilindrică, maşini pentru adunat şi căpiţat).Ulterior paiele sunt transportate pentru a fi folosite ca materie primă pentru

diferite industrii, ca aşternut sau furaj pentru animale, ca material pentruprepararea composturilor.

Pastrarea Graului

Dupa recoltare, in conditii normale, au loc o serie de procese biochimicecomplexe, de maturizare, procesul de respiratie continuand la un nivel redus.Energia de respiratie depinde de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea,temperatura, gradul de aerare.

Umiditatea critica de conservare este de 14,5 – 15 %. La o umiditate de17 % boabele respira de 4 –8 ori mai intens decat la umiditatea de 14 %.Boabele care au ajuns la maturitate au o umiditate mai mare, dar si o activitateenzimatica crescuta. Boabele incoltite au o umiditate mare si energie derespiratie ridicata, reprezentand un pericol pentru intreaga masa de grausupusa pastrarii. De asemenea, semintele de buruieni, boabele sistave, care aupe suprafata lor o microflora foarte bogata care prin activitatea eu determina ocrestere a uniformitatii si caldurii, sunt un pericol pentru conservarea normala.

Consecintele respiratiei sunt: pierderi in substanta uscata, crestereaumiditatii si a temperaturii, care datorita conductibilitatii termice scazutefavorizeaza aparitia autoincingerii. Pe langa respiratia boabelor, acestefenomene sunt rezultatul respiratiei si a semintelor de buruieni, a microflorei,a insectelor formandu-se focare periculoase de temperatura ce pot ajungepana la 65 °C cand boabele devin rosiatice spre negru, formand blocuri.

Încingerea se previne prin uscarea artificiala pana la umiditatea de 12 %si aerarea graului. În boabele care au suferit acest fenomen, activitateaenzimatica a amilazelor, proteazelor si lipazelor este intensificata.


14/22

Uscarea graului

Uscarea consta in fortarea migrarii umiditatii din interiorul bobului catreexterior si de aici, vaporizarea ei in aerul inconjurator. Se produc astfel, doua

operatii simultane dar distincte: o difuzie interna si una exterioara. Viteza cucare se efectueaza uscarea depinde de urmatorii factori: temperatura siumiditatea initiala a graului, proprietatile lui fizico-chimice, structura stratuluide boabe, temperatura si viteza de deplasare a agentului termic si constructiauscatorului.

Aerarea graului

În primele luni de recoltare graul pentru consum alimentar este admis la

receptie in mori, cu o umiditate mai mare cu 1-3 % decat in restul anului. Acestplus de umiditate, impreuna cu corpurile straine si microorganismele, duce inmulte cazuri la autoincalzirea boabelor in celulele silozului. Daca stareacerealelor nu este supravegheata si aparitia autoincalzirii nu este inlaturataoperativ, se produce incingerea si mucegairea masei de grau si depreciereacalitatii acestuia. Acest fenomen are loc mai ales cand pastrarea se face pe odurata de timp mai indelungata (de peste 10 zile).

Utilaje principale

6210 R, John Deere

Putere-154 kWAnvelope spate minim-650/65R42Anvelope faţă minim-600/65R28

Dimensiunile echipamentului, lungime/lăţime/înălţime-5,05x2,55x3,16 mProducător motor-JohnDeereTip de motor-PVX-4V-CRViteză-40 km/hTransmisie-20/20Mod directive-FGreutate-7,4 tMecanism de control-2dw

Se achizitioneaza 2 buc,

Pret total: 274,012 Euro


15/22

210 FA Vario, Fendt

Putere-73 kWAnvelope spate minim-13.6R28

Anvelope faţă minim-280/80R18Dimensiunile echipamentului, lungime/lăţime/înălţime-3,683x1,372x2,462 mProducător motor-SISUTip de motor-33CTAViteză-40 km/hTransmisies--tfl.Mod direcţi-FGreutate-2,86 tMecanism de control-2

Pret : 72,900 Euro

Plug reversibil cu 6 trupite Lelio M5+1

Roata de adancime de cauciucVarf brazdar imbracat in tungstenCadru 120x120Deflectori

Se achizitioneaza 2 buc.Pret total: 26,800 Euro

Cultivator Fantom

Lăţimi de lucru 2,1 - 8 m

Nr. rănduri organe active 2

Adâncimea maximă de lucru 35 cmSe achizitioneaza 2 buc.

Pret: 40,000 Euro


16/22

Semanatoare Vogel&Noot Pneumadrill 400D

Latime de lucru: 4.5m

Discuri intercalate:36

Roti transport

Se achizitioaneaza 2 buc.

Pret total : 18,500 Euro

Lexion 560 Terra-Trac, Claas

Putere motor-265 kWProducător motor-CaterpillarTip de motor-C10Anvelope standard-RaupeThreshing system-TWalkers-6Grain tank size-10500 lLăţimea mecanismului de frezare-7,6 mMod directive-HHTip de transmisie-HGreutate netă-14,5 t

Pret: 350,982 Euro

Balotiera Quadrant 2100 R, Claas

Necesar de priză de putere, min.-73 kW

Lungime balot de la - până la-1,2-2,5 mLăţime balot de la - până la-0,8 mAnvelope standard-600/50-22,5Mecanism de acţionare-G Înălţime balot de la - până la-0,7 mLăţime de preluare-2,1 mGreutate netă-6,95 tNumăr de osii-1Tip de osie-L

Dimensiunile echipamentului, lungime/lăţime/înălţime-x2,47x2,59 m


17/22

Se achizitioneaza 2 bucPret total: 5o,879 Euro

Grapa Lemken RUBIN 9/500 KUA

Număr de discuri : 40 discuri

Lăţime : 5 m

Pret: 2500 Euro

Remorca agricoloCapacitatea : 23 tSe achizitioneaza 2 bucPret: 14672 Euro

Masina de erbicidat

Rezervor 2000 l. plastic, latime de lucru 18 m. diuze de antipicurare cutrei capuri 185-20, cadru cu otel adaptat cu pompa cu piston.

Pret: 3580 Euro

Masina de fertilizat

MIG azot de 600 litri Wirax - latime de lucru 12 m, capacitate sustinere600 kg, palnie de tabla 600 litri, purtata si angrenata cu cardan, masa 100 kg.

Se achizitioneaza 2Pret: 2700 Euro


18/22

Stabilirea costului investitiei

Pretul utilajelor

Lista utilaje Necesar Pret Achizitie

buc. Euro

210 FA Vario, Fendt

1 72,900

6210 R, John Deere

2 274,012

Plug reversibil cu 6 trupite LelioM5+1

2 26,800

Cultivatorul Fantom

2 40,000

Semanatoare Vogel&Noot

Pneumadrill 400D

2 18,500

Lexion 560 Terra-Trac, Claas

1 350,982

Balotiera Quadrant 2100 R, Claas

2 5o,879

Grape Lemken RUBIN 9/500 KUA

1 2500

Remorca agricolo2 14,672

Masina de ierbicidat 1 3580

Masina de fertilizat2 2700

Total:821525


19/22

Proiectarea activitatii de productie si a profitului pe 10

ani

Necesar personal

Costul materiilor prime si secundare

Nr.angajati Venit brut

RON

Tractoristi 3 1750

Mecanic 1 2000

Paza 2 1100

Contabil 1 1500

Inginer agronom 1 3000

Muncitor necalificat 1 975

Total (Euro):2347

Denumire Consum Pret de achizitie

material (kg/l) total

Samanta 125000 99431

Erbicid - 13636

Ingrasaminte - 56000

Insecticid - -

Fungicid - -

Motorina 40000 50272

Mentenanta 5000

Total(Euro):224339


20/22

Calculul Investitiei

Plata investitiei s-a realiza accesand fonduri europene care acopera 50%

din investitie iar restul de 50% printr-un imprumut bancar in valoare de 539000

Euro cu dobanda de 6,56 iar rata lunara de 9473.3 Euro pe 5 ani . Plata toatala

a creditului este de 776633 Euro.

Profitul obtiut de pe 500 hectare intr-un an

Dupa o productie medie de 7t/hectar iar pretu unei tone este de 202

euro rezulta un venit de : 7*500*202=707,000 Euro/an.

Dupa scaderea cheltuielilor cu materi prime, salarile si rata bancara

rezulta un profit de 340,701 Euro/an. Iar pe 10 ani rezulta un proifit de

3,407,010 Euro.

Materi Prime 224339

Cheltuieli Hala si Silozuri 30000

Salari 2347

Utilaje 821525

Rata bancara/luna 9483.3

Total cost (Euro):1,078,211


21/22

Bibliografie1. Ilarie I.,Tehnologia productie agricle, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca,2006

2. http://www.agricultor.ro/article/36901/Graul/9 12.05.2015

3. http://www.mascus.ro/specs/brands/claas 12.05.2015

4. http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufa

cturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3 12.05.2015

5. http://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-

unui-hectar-de-teren-10112.html 13.05.2015 6. http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-

pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014 13.05.2015

http://www.agricultor.ro/article/36901/Graul/9http://www.agricultor.ro/article/36901/Graul/9http://www.mascus.ro/specs/brands/claashttp://www.mascus.ro/specs/brands/claashttp://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.agroinfo.ro/vegetal/noi-preturi-la-cereale-iata-cotatiile-pentru-saptamana-1-7-decembrie-2014http://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.recolta.eu/arhiva/cat-cheltui-si-cat-castigi-din-cultivarea-unui-hectar-de-teren-10112.htmlhttp://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.fastline.com/v100/listings.aspx?Category=Tractors&Manufacturer=John+Deere&Model=6125R&HorsePower=3http://www.mascus.ro/specs/brands/claashttp://www.agricultor.ro/article/36901/Graul/9


22/22

Ferma de cereale:

Cultura de grau pe 500 de

hectare

Student: Gasma George Paul

Anul: III

Specializarea:MIAIA

Ferma de Cereale

Documents

Transcript of Ferma de Cereale