Catalogul cursurilor programului de studii: Pedagogie în ...

1

CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘI INFORMATICĂ

CATEDRA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR

Catalogul cursurilor programului de studii:

Pedagogie în învățământul primar

STUDII DE CALIFICARE PROFESIONALĂ SUPLIMENTARĂ

Aprobat la: ședința catedrei PÎP, proces-verbal nr. 02 din 17.09.2019.

Actualizat: ședința catedrei PÎP, proces-verbal nr. 02 din 22.10.2020.

Chișinău, 2019

2

ANUL I

SEMESTRUL I

3

Denumirea programului de studii Pedagogie în învățământul primar

Ciclul Calificare profesională suplimentară

Denumirea cursului Design instrucțional în învățământul primar ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Formare continuă/Pedagogia Învățământului Primar

Titular de curs Teleman Angela, dr., conf. univ., Curacițchi Angela, dr., conf. univ.

Cadre didactice implicate Țap E., dr., conf. univ.,

e-mail [email protected]

Codul

cursului

Număr de credite

ECTS Anul Semestrul

Total

ore

Total ore

contact direct studiu individual

F.01.O.001 6 I

I 180 48 132

Descriere succintă a integrării cursului în programul de studii

În cadrul cursului, achizițiile dobândite anterior la disciplinele Fundamentele științelor educației, Didactica

generală, se extrapolează pe domeniul designului instrucțional la nivelul primar de învățământ.

Achizițiile dobândite de studenți în cadrul cursului dat urmează a fi concretizate și dezvoltate la cursurile de

specialitate care vizează didacticile disciplinelor la nivelul primar de învățământ și în cadrul stagiilor de practică

pedagogică.

Astfel, cursul dat realizează o abordare transdisciplinară a pregătirii fundamentale a specialiștilor, deoarece

vizează problematica designului instrucțional în aspectele general-didactice și cele specifice fiecărei didactici

particulare (din interiorul disciplinelor), a corelării acestora (între discipline), cât și din perspectiva abordării

integrate a curriculumului primar (dincolo de discipline).

Competente dezvoltate în cadrul cursului

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii generale și teoriei curriculumului;

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice proiectării curriculare în cadrul activității de studiu,

pedagogice, de cercetare;

4. Realizarea eficientă a legăturilor inter- şi transdisciplinare, prin valorificarea potenţialului formativ al

competenţelor-cheie;

5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor privind designul instrucțional în cadrul activității

de studiu, pedagogice, de cercetare;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză în baza valorificării produselor curriculare și învățării prin sarcini de lucru

7. Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii privind designul instrucțional în cadrul activității de

studiu, pedagogice, de cercetare;

8. Prezentarea unor produse de muncă intelectuală în grupuri mici şi în plen, în diferite forme (inclusiv cu

utilizarea TIC), în funcţie de obiective şi de specificul grupului-ţintă;

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare în domeniul designului instrucțional;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse în pregătirea profesională în domeniul designului

instructional.

Finalități de studii

La finele cursului, studentul va demonstra că este capabil:

4

1. să utilizeze conceptele, principiile și metodele de bază ale designului instrucțional în contexte specifice

activității cadrului didactic din învățământul primar;

2. să aplice produsele curriculare în proiectarea didactică eșalonată la nivelul învățământului primar;

3. să analizeze opțiuni de abordare individualizată și diferențiată a proiectării curriculare la nivelul

învățământului primar;

4. să evalueze instrumente de monitorizare a performanțelor elevilor din aspectul actelor normative și reglatorii,

instrucțiunilor aferente;

5. să propună soluții proprii de valorificare a TIC în contexte de design instrucțional specifice activității cadrului

didactic din învățământul primar.

Precondiții

Preachizițiile necesare: finalitățile cursurilor Fundamentele științelor educației, Didactica generală.

Conținutul unităților de curs

1. Delimitări conceptuale privind designul instrucțional. Istoricul, actualitatea și perspectivele evoluției

conceptului de design instrucțional. Cadrul conceptual al Curriculumului pentru învățământul primar.

Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică. Sistemul de competențe pentru învățământul

primar. Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar. Curriculum pentru învățământul primar ca

sistem de procese.

2. Designul curricular al disciplinelor la nivelul primar de învățământ. Curriculum disciplinar: produs

curricular. Elementele structurale: Competențele specifice disciplinei; Administrarea disciplinei;

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut; Unitățile de învățare. Elementele structurale ale

unităților de învățare: unități de competențe; unități de conținut; activități și produse școlare recomandate.

Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase.

3. Repere curriculare privind strategiile didactice și evaluarea în contextul designului instrucțional la

nivelul primar de învățământ. Repere generale privind strategiile didactice: preceptele curriculare privind

strategiile didactice; paradigmele predominante ale învățării; abordare personalizată. Repere metodologice:

modele de structurare a activităților; orientări în selectarea metodelor didactice. Repere generale privind

strategiile de ECD. Orientări metodologice privind designul autoevaluării elevilor în contextul autoreglării.

4. Proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ: proiectarea administrării disciplinei. Orientări

generale privind proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ. Documentele de proiectare didactică

eșalonată. Structura proiectului de administrare a disciplinei. Reperarea curriculară în proiectarea

administrării disciplinei. Analiza unor proiecte propuse de administrare a disciplinei. Completarea unor

proiecte lacunare de administrare a disciplinei. Elaborarea unor proiecte de administrare a disciplinei.

5. Proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ: proiectarea unităților de învățare. Structura

proiectului unității de învățare: aspecte generale și specifice. Reperarea curriculară în proiectarea unei unități

de învățare. Analiza unor proiecte propuse ale unităților de învățare. Completarea unor proiecte lacunare ale

unităților de învățare. Elaborarea unor proiecte ale unităților de învățare.

6. Proiectarea curriculară la disciplinele de învățământ: proiectarea de scurtă durată. Structura

proiectului de scurtă durată: aspecte generale și specifice. Reperarea curriculară în proiectarea unei lecții.

Analiza unor proiecte propuse de lecție. Completarea unor proiecte lacunare de lecție. Elaborarea unor

proiecte de lecție în baza suporturilor oferite.

7. Designul instrucțional al zilelor de activități transdisciplinare. Delimitări conceptuale privind

transdisciplinaritatea. Cadrul conceptual al abordării integrate a curriculumului pentru învățământul primar

prin activități transdisciplinare. Sugestii metodologice și de evaluare pentru activități transdisciplinare.

5

Proiectarea curriculară a zilelor de activități transdisciplinare. Analiza unor proiecte propuse de zile

transdisciplinare. Completarea unor proiecte lacunare de zile transdisciplinare.

8. Designul abordării individualizate și diferențiate a procesului instructiv la discipline. Individualizarea

și diferențierea în procesul instructiv: aspecte generale, exemple concrete. Planuri educaționale

individualizate pentru copiii cu CES: aspecte generale, exemple concrete.

9. Designul instrumentelor de monitorizare a performanțelor elevilor. Tipurile de instrumente de

monitorizare a performanțelor elevilor și instrucțiuni aferente: catalogul clasei; dosarele personale ale

elevilor; tabelele de performanță școlară; portofoliile elevilor; agendele elevilor; caietele de lucru ale elevilor

etc.

10. Valorificarea TIC în designul instructional la nivelul învățământului primar. Instrumente digitale în

activitatea: de proiectare curriculară; de predare-învățare; de evaluare/autoevaluare a rezultatelor școlare; de

monitorizare a performanțelor elevilor; de ghidare a activității elevilor în cadrul temelor pentru

acasă/extinderilor etc.

Metode și tehnici de predare și învățare

• Metode de dezvoltare a spiritului activ: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea,

studiu de caz etc.

• Metode de dezvoltare a spiritului critic: 6 De ce?, Ipostaze ale verbului a fi, Pătratul argumentelor, Lectura

împotrivă, Învățarea reciprocă, etc.;

• Metode de dezvoltare a spiritului creativ: Ingineria ideilor, Metoda FRISCO, Controversa creativă etc.

Strategii de evaluare

Strategiile de evaluare vor include: evaluarea inițială (predictivă); evaluarea formatoare; evaluarea de tip

cumulativ: curentă și finală.

Evaluarea curentă se va realiza în baza unor probe scrise care vor viza domeniile: cunoaștere și înțelegere;

aplicare.

Evaluarea finală se va realiza în formă de examen scris în baza unei probe de competență care va viza domeniul

integrare.

Nota finală se constituie din următoarele componente: 60% - nota semestrială, 40% - nota de la examen.

Bibliografie

Obligatorie:

1. Planul-cadru pentru învățământul primar. Chișinău: MECC, 2018-2019.

2. Curriculum național. Învățământul primar. Chișinău: MECC, 2018.

3. Ghid de implementare a Curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău: MECC, 2018.

4. Marin M., Gaiciuc V., Ursu L. et. al. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin

descriptori, clasa I, actualizată. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.


descriptori, clasa a II-a, actualizată. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.


descriptori, clasa a III-a. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.

7. Marin M., Gaiciuc V., Ursu L. et. al. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasa

a II-a. Ghid metodologic, actualizat. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.


I. Ghid metodologic, actualizat. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.


a III-a. Ghid metodologic. Chișinău: MECC, IȘE, 2017.

6

10. Repere privind organizarea procesului educational în învățământul primar (Scrisoare metodică).

Chișinău, MECC, 2018-2019.

Opţională:

1. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.

2. Cartaleanu, T.; Cosovan, O. [et. al.] Formarea de competenţe prin strategii didactice interactive.

Chişinău: C. E. Pro Didactica, 2008.

3. Centre International de Recherches et études Transdisciplinaires http://ciret-transdisciplinarity.org/

4. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învățarea integrată/crosscurriculară. Editura Humanitas

Educațional, București, 2003.

5. Gagné, R. (1985). The Conditions of Learning and the Theory of Instruction, (4th ed). New York: Holt,

Rinehart, Winston.

6. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O. [et. al.] Psihopedagogia centrată pe copil. Chișinău: CEP

USM, 2008.

7. Kolb, D. Experiential Learning as the Science of Learning and Development. Englewood Cliffs, NJ:

Prentice Hall, 1984.

8. Mândruţ, O., Catană, L., Mândruţ, M. Instruirea centrată pe competenţe. Universitatea de Vest „Vasile

Goldis” din Arad. Centrul de Didactică şi Educaţie Permanentă. Arad, 2012.

9. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activități transdisciplinare. Ghid pentru invățători. Editura Radical,

2004.

10. Nicolescu, B. Transdisciplinaritatea: Manifest. Editura Junimea, Iaşi, 2007.

11. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învățare. Ghid pentru cadre

didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.

12. Soos, L., Năstase-Kovacs, M. Excursia – o experienţă fundamentală de cunoaştere. Cluj-Napoca, 1998.

13. Ulrith, C. Învățarea prin proiecte. Ghid pentru profesori. București: Polyrom, 2016.

14. Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare. Suport de

curs pentru cadrele didactice din învățământul primar. http://www.isjolt.ro/wp-

content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf

15. Metoda poartă mesajul: învăţare bazată pe sarcini de lucru http://www.living-

democracy.ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-7/



Denumirea cursului Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Științe ale Educației și Informatică/Pedagogia Învățământului

Primar

Titular de curs Dubineanschi Tatiana, dr., conf. univ./Curacițchi Angela, dr.,conf.

univ.

Cadre didactice implicate

e-mail [email protected];

http://ciret-transdisciplinarity.org/

http://www.amazon.com/Conditions-Learning-Theory-Instruction/dp/0030636884/bigdogsbowlofbis/

http://www.isjolt.ro/wp-content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf

http://www.isjolt.ro/wp-content/uploads/2016/09/SUPORT-CURS-C.P.-28.08.2014.pdf

http://www.living-democracy.ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-7/

http://www.living-democracy.ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-7/

mailto:[email protected]

7

Codul

cursului

Număr de

credite

ECTS

Anul Semestrul Total ore Total ore


F.01.O.002 4 I 1 120 32 88


La cursul Evaluare criterială prin descriptori, studenţii urmează să fie familiarizați cu modul de organizare și

realizare a procesului de evaluare criterială prin descriptori în clasele primare, precum și proiectarea, realizarea

evaluării criteriale prin descriptori, care abordează holistic ECD la nivelul proiectării didactice eșalonate – de

lungă și de scurtă durată – și al monitorizării performanțelor elevilor.

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale ECD;

2. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice ECD în procesul activității de studiu, pedagogice, de

cercetare;

3. Explorarea eficientă a legăturilor inter - şi transdisciplinare de realizare a ECD, prin valorificarea

potenţialului formativ al competenţelor-cheie;

4. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor în diverse situații aferente procesului de ECD;

5. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul ECD;

6. Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii în procesul activității de studiu, pedagogice, de

cercetare aferente ECD;



8. Alegerea modalităților proprii de atingere a obiectivelor propuse în cadrul procesului de formare profesională.

Finalităţi de studii

La absolvire, studentul va demonstra că este capabil:

1. să utilizeze conceptele, principiile şi metodele de bază aferente evaluării criteriale prin descriptori în

activitatea pedagogică la nivelul primară de învăţământ;

2. să valorifice documentele de politici educaţionale şi piesele curriculare în activitatea de realizare a evaluării

criteriale prin descriptori la nivelul primar de învăţământ;

3. să proiecteze activităţi de evaluare criterială prin descriptori la nivelul primar învăţământ, respectând

corectitudinea ştiinţifică şi metodologică în domeniile de conţinut şi aplicând strategii centrate pe elev în

contextul documentelor de politici, al actelor normative şi reglatorii în domeniul educaţional, al pieselor

curriculare.

Precondiții

Studenţii au nevoie de cunoştinţe și abilități din domeniul Pedagogiei, Psihologiei vârstelor, Design instrucțional

în învățământul primar.


1. Evaluarea școlară în educație

Curs: Repere conceptuale privind evaluarea școlară. Precizări teoretice cu referire la: obiectul evaluării, funcțiile

generale ale evaluării, operațiile evaluării, formele acțiunii de evaluare

Seminar:Analiza strategiilor de evaluare: dimensiunea conceptuală, dimensiunea normativă, dimensiunea

metodologică.

2. Concepția evaluării criteriale prin descriptori în învățământul primar

8

Curs:Conceptul evaluării criteriale prin descriptori. Noțiuni principale: criteriu de evaluare, descriptor.

Obiectivele și funcțiile evaluării criteriale prin descriptori

Seminar:Principiile și caracteristicile evaluării criteriale prin descriptori. Valorizarea principiilor în contexte

didactice

3. Organizarea procesului de evaluare criterială prin descriptori în clasele I-IV

Curs: Produsele școlare în procesul de ECD. Strategii de ECD. Abordare teoretică

Seminar: Relația finalități curriculare-produse școlare. Abordare disciplinară. Strategii de ECD. Abordare

disciplinară.Autoevaluarea în contextul strategiilor de ECD

Laborator: Proiectarea și realizarea evaluărilor formative în etape, valorificând produsele curriculare. Evaluarea

și autoevaluarea activității

4. Metode, procedee și tehnici tradiționale de evaluare în contextul ECD

Curs: Delimitări conceptuale privind: metodă de evaluare, forme de evaluare, tehnici de evaluare, procedee și

instrument de evaluare. Tipologia și caracteristica metodelor tradiționale de evaluare: metode de evaluare clasice

bazate pe probe docimologice orale; metode de evaluare clasice bazate pe probe docimologice scrise; metode de

evaluare clasice bazate pe probe docimologice practice. Repere conceptuale privind testul docimologic. Structura

testului docimologic. Etapele în elaborarea și aplicarea testului docimologic. Tipologia itemilor de evaluare

Seminar: Modalități explicite de aplicare a metodelor procedeelor și tehnicilor de evaluare tradițională în clasele

primare în contextul evaluării inițiale. Modalități explicite de aplicare a metodelor procedeelor și tehnicilor de

evaluare tradițională în clasele primare în contextul evaluării formative. Modalități explicite de aplicare a

metodelor procedeelor și tehnicilor de evaluare tradițională în clasele primare în contextul evaluării sumative.

Organizarea și desfășurarea evaluării naționale în învățământul primar.

Laborator: Analiza testelor docimologice din perspectivă structurală. Analiza băncilor de itemi date din

perspectivele tipologiei, cerințelor de elaborare și a corelației dintre competente specifice, unități de competență,

obiective de evaluare, produse școlare.

5. Metode, procedee și tehnici complementare de evaluare în contextul ECD

Curs: Tipologia și caracteristica metodelor de evaluare alternative: investigația, proiectul, portofoliul, observarea

sistematică a activității și comportamentului elevilor, autoevaluarea.

Seminar: Modalități explicite de aplicare a metodelor complementare de evaluare în clasele primare în contextul

strategiilor de ECD.

6. Procesarea și interpretarea datelor evaluării în clasele I-IV

Curs: Documentele școlare: catalogul clasei, tabelul de performanță școlară. Înregistrarea în catalog a rezultatelor

școlare ale elevilor. Stabilirea rezultatelor școlare semestriale și cele anuale ale elevilor

Seminar: Abordări practice privind procesarea și interpretarea datelor evaluării în cadrul disciplinelor școlare de

la nivelul primar de învățământ

Laborator: Corectarea lucrărilor elevilor. Caietele de lucru ale elevilor

7. Comunicarea socială a rezultatelor evaluării

Curs: Parteneriatul școlar în context comunicativ. Norme de conduită în relaţia cu părinţii/ alți reprezentanți legali

ai copiilor în scopul îmbunătățirii rezultatelor școlare

Seminar: Instrumente de comunicare socială a rezultatelor școlare

Laborator: Instrumente de comunicare socială a rezultatelor școlare

9

8. Distorsiuni în evaluarea școlară

Curs: Exigenţe etice şi deontologice în procesul ECD. Cultura evaluativă a învăţătorului

Seminar:Tipuri de erori în evaluarea școlară



studiu de caz etc.





• Evaluarea curentă 1: probă scrisă

• Evaluarea curentă 2: proiect de grup

• Evaluare finală: probă scrisă

Nota finală se constituie din următoarele componente: 40% – nota de la examenul final; 60% – nota medie de la

evaluările scrise şi orale.

Bibliografie

Сadrul normativ:

1. Programa pentru evaluarea finală a rezultatelor şcolare în învățământul primar, Matematică, validată

prin Ordinul ministrului educației nr.1216 din 27.12.2013.

2. Curriculum național. Învățământ primar, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1124 din 20.07.2018.

3. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău: ©MECC; Lyceum, 2018.

4. Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă în învățământul primar, gimnazial și liceal,

aprobată prin Ordinul MECC nr. 1249 din 22.08.2018.

5. Instrucțiunea privind organizarea învățământului la distanță pentru copiii cu dizabilități, aprobată prin

Ordinul MECC nr. 1934 din 28.12.2018.

6. Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2019-2020, aprobat prin


https://mecc.gov.md/sites/default/files/plan-cadru_2019-2020_web_sait.pdf

7. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în învățământul primar în anul de

studii 2019-2020, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1046 din 21.08.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/2_invatamant_primar_2019-2020_final.pdf

8. Instrucțiunea privind organizarea procesului educațional și aplicarea curriculumului național pentru

învățământul primar în condițiile activității simultane, aprobată prin Ordinul MECC nr. 1272 din

04.10.2019.

9. Nomenclatorul tipurilor de documentatie școlară, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1467 din 12.11.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_modificare_nomenclator_1.pdf

10. Instrucțiunea privind completarea catalogului școlar, clasele I-IV, aprobată prin Ordinul MECC nr. 842

din 03.07.2019, modificată prin Ordinul MECC nr. 469 din 13.11.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_nr_842_din_03.07.2019.pdf

11. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, aprobată prin Ordinul

MECC nr. 1468 din 13.11.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/mecd_1-4_15.11.2019_site.pdf






10

12. Ghid de implementare a metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul

primar, clasele I-IV. Chișinău: ©MECC, 2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_ecd_1-4_20.11.2019_site_final.pdf

13. Modele de proiecte didactice de lungă durată, anul de învățământ 2019-2020

https://mecc.gov.md/sites/default/files/matematica_cl._i-ii_2019-2020.pdf

Literatură de specialitate:

1. Bocoş M., Jucan D. Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării. Repere şi

instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Cluj-Napoca: Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2007

2. Manolescu, M. Evaluarea şcolară - un contract pedagogic. Bucureşti, 2002

3. Meyer, G. De ce și cum evaluăm. (traducere). Iași: Editura Polirom, 2000, 192 p.

4. Minder, M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare. (traducere). Chișinău: Editura „Cartier

Educațional”, 2003. 412 p.

5. Potolea, D.; Neacşu, I.; Manolescu, M. Metodologia evaluării realizărilor şcolare ale elevilor. Ghid

metodologic general. București, 2011.

6. Potolea, D.; Manolescu, M. Teoria şi practica evaluării educaţionale. Proiectul pentru Învățământul

Rural. București, 2005.

7. Pogolșa, L., Bucun, N. (coord.). Chicu, V., et al. Referențialul de evaluare a competențelor specifice

formate elevilor prin disciplinele de studiu. Chișinău: IȘE, 2014, 585 p. 22.



Denumirea cursului Praxiologia lecturii și scrierii

Facultatea/catedra responsabilă de curs Științe ale Educației și Informatică/ Pedagogia Învățământului

Primar

Titular de curs Popa Natalia, dr., lector univ.

Cadre didactice implicate -


Codul

cursului

Număr de

credite ECTS



F.01.O.003 4 I I 120 32 88


Cursul de Praxiologia lecturii și scrierii constituie una din componentele de baza ale disciplinei Limba și

literatura română în clasele primare. Viitoarele cadre didactice a nivelului de învățământ primar trebuie să posede

competențe profesionale în ceea ce privește scrierea caligrafica pe caietele elevilor(model) și pe tabla clasei, să

cunoască specificul conținuturilor literare din manualele școlare pentru clasele I-IV. Textele din manualele școlare

vor fi lecturate, respectând anumiți indicatori (corect, fluent, conștient și expresiv).

În cadrul cursului studenții își vor forma abilități de adaptare a unor texte literare la particularitățile specifice

elevilor de vîrstă școlară mică. Se va evidenția rolul scrisului caligrafic în formarea personalităţii micului şcolar,




11

importanţa cerinţelor igienice în procesul de realizare a scrisului caligrafic, formarea abilitaţilor de scriere

caligrafică - competenţe profesionale.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale limbii și literaturii române;


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice limbii și literaturii române în procesul activității de




5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor în activitatea de studiu, pedagogică, de

cercetare la limba și literatura română;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul limbii și literaturii române;


cercetare la limba și literatura română;



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la limba și literatura română;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la limba și literatura română.



1. să proiecteze activități didactice și educative la treapta primară de învățământ și în cadrul disciplinei Limba

și literatura română, respectând corectitudinea științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând

strategii centrate pe elev în contextul documentelor de politici, al actelor normative și reglatorii în domeniul

educațional, al pieselor curriculare;

2. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale;

3. să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi.

Precondiții

Studenţii trebuie să cunoască particularităţile psihofiziologice ale şcolarului mic. Sa cunoască metode si

procedee de lucru cu micul școlar în procesul de predare-învățare. Studenţii trebuie să aibă unele deprinderi de

aranjare estetică a textului scris pe pagina caietului,să cunoască cerințele fata de poziția corectă în bancă și

reprezentări spațiale, să posede competenţe de lucru asupra textului literar, să cunoască date biografice din viața

scriitorilor naționali și universali, să posede capacitatea de a recita expresiv si corect.


Tema 1. Particularităţile psihofiziologice ale micilor școlari la învăţarea scrisului ca tehnică psihomotrică.

Poziția corectă a elevului în bancă. Exerciții de relaxare a degetelor în timpul scrisului. Studierea liniaturii

caietului (linia orizontală, linia verticală, linia oblică), spațiile mici și mari de scris.

Tema 2. Realizarea elementelor pregătitoare pentru scriere și verbalizarea traseului.

Scrierea linioarelor, liniilor, grupurilor de linii oblice și a cîgului. Scrierea ovalului și semiovalului.

Scrierea bastonatei cu întorsătura în partea de sus și în partea de jos spre dreapta și spre stînga (pe un spațiu și pe

două spații). Scrierea nodulețului (pe un spațiu și pe două spații) și buclei (suprarînd și subrînd).

12

Scrierea grafemului zaua pe un spațiu și pe două spații.

Tema 3. Etapele învățării sunetului și a literei. Scrierea legată.

Scrierea literelor mici și mari de mînă cu verbalizarea traseului și scrierea legată a literelor în cuvinte: a, m, n, i,

r, e, u, c. Scrierea literelor și grupurilor de litere mici și mari de mînă cu verbalizarea traseului și scrierea legată a

literelor în cuvinte: l, o, ă, ce, t. Scrierea literelor și grupurilor de litere mici și mari de mînă cu verbalizarea

traseului și scrierea legată a literelor în cuvinte i: ci, ț, î, â, s, ș, d, h, p, b, v. Scrierea literelor și grupurilor de litere

mici și mari de mînă cu verbalizarea traseului și scrierea legată a literelor în cuvinte: g, ge, f, j, gi, z, che, chi, ghe,

ghi, x, k, y, q, w.

Tema 4. Educația literar-artistică în clasele primare. Calitățile citirii. Reguli de citire expresivă. Repere

teoretice.

Caracterizarea calităților lecturii. Caracterizarea conceptelor lexicale. Caracterizarea expresiilor plastice.

Tema 5. Textul literar, elementele lui de bază. Textul literar, părțile lui componente (introducere, cuprins,

încheiere). Texte literare cu caracter narativ, citirea expresivă.

Evidențierea și caracterizarea elementelor de bază a textului literar. Evidențierea și caracterizarea elementelor de

bază a textului în proză/versuri. Evidențierea și caracterizarea elementelor de bază a fabulei.

Tema 6. Lecturarea corectă, fluentă, conștientă, expresivă. Citirea pe roluri și înscenarea unor fragmente

din textele literare.

Lecturarea corectă, fluentă, conștientă, expresivă a unor fragmente din textele literare.

Tema 7. Analiza textelor literare și nonliterare din manualul școlar Limba română, clasele I-IV.

Evidențierea și caracterizarea elementelor de bază a textelor din Abecedar. Evidențierea și caracterizarea

elementelor de bază a textelor literare și nonliterare din manualul școlar Limba română, clasa a II-a.Evidențierea

și caracterizarea elementelor de bază a textelor literare și nonliterare din manualul școlar Limba română, clasa a

III-a. Evidențierea și caracterizarea elementelor de bază a textelor literare și nonliterare din manualul școlar Limba

română, clasa a IV-a. Evidențierea procedeelor de selectare și adaptare a datelor bibliografice ale autorilor.



studiu de caz etc.





Evaluare formativă: probă scrisă.

Forma finală de evaluare este examenul scris, transcrierea unui text pe caiet de clasa I şi scrierea caligrafică la

tablă, verbalizarea traseului grafic al literelor, scrierea caligrafică pe caiete, exerciţii de scriere caligrafică la

tablă. metoda portofoliului - date biografice ale scriitorilor din manualele școlare, fișe de lectură; metoda

interviului (lecturare, recitare).

Bibliografie

13

Obligatorie:

1. Buruiană M., Cotelea S., Ermicioi A., ect. Abecedar.Ch.: Știința: Prut Internațional, 2006, 140p.

2. Buruiană M., Ermicioi A., Cotelea S. Limba română. Lecturi literare pentru clasa a 3-a. Chișinău: Știința,

2012.

3. Buruiană M., Ermicioi A., Cotelea S. Limba română. Manual pentru clasa a 3-a. Chișinău: Știința, 2016.


5. Buruiană M., et. al. Caiet de scriere,Prut Internațional,Chișinău, 2015.

6. Marin M., Niculcea T. Limba română, clasa a IV-a. Manual școlar. Chișinău: Cartier, 2013.

7. Marin M., Niculcea T. Limba română, clasa a II-a. Manual școlar. Chișinău: Cartier, 2019.

8. Curriculum național. Învățământ primar. Chișinău, 2018.

9. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău: Lyceum, 2018.

10. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar. Chișinău: MEC, 2019.

11. Ghid de implementare a metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar,

clasele I-IV. Chișinău: MECC, 2019.

12. Standarde de eficiență a învățării, clasele I-IV. Chişinău: Lyceum, 2011.

Opţională:

1. Athanasiu, A., Tratat de grafologie. Cunoaşterea personalităţii prin scris, Editura Humanitas, Bucureşti,

1996, 301 pag.

2. Harea, M., Caiet de scriere, Lumina, Chişinău, 2011.

Название программы обучения Педагогика Начального Образования

Цикл Дополнительная профессиональная квалификация

Название курса Праксиология чтения и письма

Факультет/кафедра, ответственная за

курс

Повышение квалификации / Педагогика начального

образования

Ответственный за курс Курачицки Анжела, доктор, конф.

Дидактические кадры, вовлеченные в

преподавание курса


Код курса

Количество

кредитов

ECTS

Год Семестр Всего

часов

Всего часов

прямого

общения

индивидуального

общения

F.01.O.003 4 I 1 120 32 88

Краткое описание курса, включенного в учебную программу

Курс Праксиология чтения и письма является одним из основных компонентов дисциплины Русский язык

и литература в начальных классах. Курс знакомит студентов с основами формирования каллиграфичного

письма у младших школьников: технологией написания букв и их соединений, графическими трудностями

и путями устранения ошибок на письме, со спецификой литературного содержания в учебниках для I-IV

классов. установленных куррикулумным содержанием по предмету.

Компетенции, развитые в рамках курса

1. Определение фундаментальных концепций дисциплины Русский язык и литературы


14

2. Интерпретация образовательной политики в соответствии с нормативными актами, имеющими

отношение к учебной дисциплине.

3.Уточнение методологических ориентиров Дидактики русского языка и литературы (процессов чтения и

письма)

3. Применение активных и разнообразных методов обучения письму и изучению литературных

произведений.

4. Установление меж- и трансдисциплинарных связей за счет использования информации из различных

предметных дисциплин для представления разнообразной деятельности по чтению и письму.

5. Применение исследовательской компетенции при выполнении практических работ.

6. Синтез полученных знаний в области чтения и письма при построении интегрированных уроков по

русскому языку и литературе.

7. Демонстрация собственных продуктов интеллектуальной деятельности, выполненных индивидуально

или в группе, через представление с использованием ИКТ.

8. Выбор способов, касающихся чтения и письма, для достижения поставленных целей на уроках русского

языка и литературы.

Результаты обучения

По окончании курса студент продемонстрирует, что он умеет:

1. разрабатывать образовательные мероприятия на начальном уровне образования и в рамках

дисциплины Русский язык и литература, соблюдая научную и методологическую корректность в

областях содержания и применяя стратегии, ориентированные на учащихся, в контексте

нормативных документов РМ.

2. оценивать эффективность образовательной деятельности (умения выделять и называть элементы

букв, тактировать буквы, характеризовать соединения букв, анализировать материал прописей и

тетрадей с целью исправления каллиграфического навыка; называть литературные жанры/тематику

художественных произведений и выделять приёмы для работы над каждым жанром

художественного произведения; структурировать работу над текстом)

3. предлагать собственные решения в типовых и индивидуальных проблемных ситуациях на уровне

ученика и класса учеников.

Предварительные знания

Студентам необходимо знать психофизиологические особенности младшего школьника, методы и приемы

работы в процессе обучения чтению и письму. Студенты должны обладать отдельными навыками

эстетического оформления текста, написанного на тетрадной странице, понимать требования к

правильному положению за партой и иметь пространственные представления, навыки работы с

художественным текстом,

Единицы содержания

Тема 1. Психофизиологические особенности младшего школьника в обучении письму как

психомоторной технике.

Общее характеристика процессов письма. Правильное положение ученика за партой. Упражнения на

расслабление рук во время письма.

Тема 2. Основные понятия каллиграфии. Методические приемы обучения письму. Элементы

букв.

Цели, задачи и принципы каллиграфии. Каллиграфический почерк. Элементы букв (наклонная

палочка, плавная линия, овал, полуовал, крючок, палочка с закруглением вверху и внизу, палочка с

петлей, палочка с четвертным овалом

Тема 3. Основания для выделения букв в группы. Соединения букв.

15

Первая группа. Буквы, имеющие в своем составе крючок – палочку с закруглением внизу. Буквы И и

Й й Ш ш Ч п т р г.

Вторая группа. Буквы, имеющие в своем составе плавную линию. Буквы Л л М м Я я А.

Третья группа. Буквы, имеющие в своем составе палочку с петлей. Буквы у ц щ Ц Щ.

Четвертая группа (первая подгруппа). Буквы, имеющие в своем составе полуовал (против часовой

стрелки). Буквы С с Е е.

Пятая группа. Буквы, имеющие в своем составе палочку с четвертным овалом. Буквы ь ъ ы в.

Шестая группа. Буквы, имеющие в своем составе петельный элемент. Буквы Ю ю Н н К к.

Шестая группа. Буквы, имеющие в своем составе петельный элемент. Буквы Ю ю Н н К к.

Седьмая группа. Буквы, имеющие в своем составе полуовал (против часовой и по часовой стрелке).

Буквы В З з Э э Ж ж Х х ф.

Восьмая группа. Буквы по типу соединений. Буквы Ф У Г П Т Р Б Д.

Соединения букв (нижние, верхние, средне плавные).

Тема 4. Типичные графические ошибки младших школьников и пути их устранения.

Графические ошибки и их виды (нарушение формы буквы, нарушение размера буквы, нарушение

наклона)

Тема 5. Литературно-художественное образование в начальной школе. Читательская

компетенция и особенности ее формирования и развития.

Понятие литературно-художественного образования. Специфическая литературная терминология

предмета. Читательская компетенция в ракурсе международных документов оценивания учебных

достижений младших школьников.

Тема 6. Жанровое и тематическое представление художественной литературы в начальной

школе.

Жанры художественных произведений (рассказ, басня, сказка, стихотворение, легенда, былина).

Тематическое представление художественных произведений в начальной школе (о школе. о детях, о

природе, о приключениях и т.д.)

Тема 7. Анализ текстов в учебниках по русскому языку и литературе в I – IV классах

Тематический подход к распределению учебных текстов. Адаптация художественных текстов. Объем

текстов в зависимости от класса.

Методы и техники преподавания - учения

• Методы развития активного мышления: беседа, объяснение, демонстрация, упражнения,

проблематизация, тематическое исследование и т. д.

• Методы развития критического мышления: 6 Почему?, Квадрат аргументов, Взаимное обучение и т.д.;

• Методы развития творческого мышления: разработка идей, метод FRISCO, творческий спор и т. д.

Стратегии оценивания

Текущее оценивание. Практическая работа (запись небольшого по объему художествненого текста с

учетом всех требований каллиграфии)

Итоговое оценивание: Анализ тетради ученика для определения графических трудностей

Итоговая оценка состоит из следующих компонентов: 40% - оценка за итоговый экзамен; 60% - средняя

оценка по письменным и устным оцениваниям.

Библиография

Нормативная:

1. Standarde de eficiență a învățării. Chișinău: ©ME; Lyceum, 2012.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_de_eficienta_a_invatarii.pdf


16

2. Standarde de competență profesională ale cadrelor manageriale din învățământul general, aprobate prin

Ordinul ministrului educației nr. 623 din 28.06.2016.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_cadre_manageriale.pdf

3. Standarde de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general, aprobate prin


https://mecc.gov.md/sites/default/files/standarde_cadre_didactice.pdf

4. Planul educațional individualizat. Structura-model și ghidul de implementare (ediție revizuită și adaptată),

aprobat prin Ordinul MECC nr. 671 din 01.07.2017.

http://edusoroca.md/wp-content/uploads/2018/09/PLANUL_educational_2018.pdf



https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf



https://mecc.gov.md/sites/default/files/anexa_la_ordinul_nr._1934_din_28.12.2018.pdf


Ordinul

MECC nr. 321 din 29.03.2019.


8. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în învățământul primar în anul de studii

2019-2020, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1046 din 21.08.2019.


9. Национальный куррикулум. Начальное образование, утвержден Приказом МОКИ №. 1124 от

20.07.2018.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_rus_site.pdf

10. Гид по внедрению куррикулума для начального образования. Chișinău: ©MECC; Lyceum, 2018.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_curriculum_primare_rus_tipar.pdf

11. Программа национального тестирования в начальном образовании по русскому языку и

литературе, утвержденная приказом министра Образования, Культуры и Исследований №1689 от

23.12.2019

http://aee.edu.md/sites/default/files/llru_cl4_2019_programa.pdf

12. Критериальное оценивание через дескрипторы в начальном образовании Классы I-IV, утверждена

приказом МОКИ nr. 1468 din 13.11.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/mecd_1-4_18.12.2019_rus_site.pdf

Обязательная:

13. Львов М.Р. Методика преподавания русского языка в начальных классах. М., 2007. 464с.

14. Львов М.Р., Горецкий В.Г., Сосновская О.В. Методика преподавания русского языка в начальных

классах. М.: «Академия», 2012. 464с.

15. Методика обучения литературному чтению: учебник для студентов учреждений высш.

образования/ М. П. Воюшина, С. А. Кислинская, Е. В. Лебедева, И. Р. Николаева. М.: «Академия»,

2013. 288с.

16. Курачицки А. Прописи. 1 класс. – Сh., Univers educațional, 2020. 56c.

17. Курачицки А. Прописи. Готовимся к школе: 6-7 лет. Кишинев: «Biblion». – 2015. – 32с.












17

(Полиграфический комбинат, Тверь, Россия)

Дополнительная:

18. Агаркова Н.Г. Русская графика: Книга для учителя. 1 класс.М.: Дрофа, 2001. 56с.

19. Безруких М.М. Обучение первоначальному письму: Методическое пособие к прописям. -М.:

Просвещение, 2002.

20. Горецкий, В.Г. Методическое пособие по обучению грамоте и письму. М.: Просвещение, 2003.

107с.

21. Желтовская Л.Я., Соколова Е.Н. Формирование каллиграфических навыков у младших

школьников. – М.: Просвещение, 1987. 124 с.

22. Львов М.Р. Правописание в начальных классах. Тула: Родничок; М.: Астрель, АСТ, 2001. 253с.



Denumirea cursului Praxiologia matematicii ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs facultatea Științe ale Educației și Informatică, catedra Pedagogia

Învățămîntului Primar

Titular de curs Cîrlan Lilia, lector univ./Ursu L., dr. pro.univ.

Cadre didactice implicate Tatiana Dubineanschi, doctor în pedagogie, conferențiar

universitar; Lilia Cîrlan, lector universitar.

e-mail [email protected]; [email protected]

Codul cursului

Număr

de

credite

ECTS

Anul

Semestrul

Total ore

Total ore


F. 01. O.004 4 I I 120 32 88


Cursul Praxiologia matematicii este orientat spre asigurarea parcurgerii şi abordării praxiologice a conţinuturilor

de învăţare din cursul primar de matematică aferente procesului de rezolvare și compunerea problemelor, la nivel

superior celui şcolar, cu scopul de a sistematiza, aprofunda competenţele specifice şi a realiza propedeutica

cursului Didactica matematicii.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii matematicii;


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice didacticii matematicii în procesul activității de


4. Realizarea eficientă a legăturilor inter - şi transdisciplinare didacticii matematicii, prin valorificarea

potenţialului formativ al competenţelor-cheie;


cercetare la didactica matematicii;



18

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul didacticii matematicii;





9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la didactica matematicii;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la didactica matematicii;


• să proiecteze activități didactice și educative la nivelul învățământului primar, respectând corectitudinea

științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând strategii centrate pe elev în contextul

documentelor de politici, al actelor normative și reglatorii în domeniul educațional, al pieselor curriculare la

matematică;

• să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale la matematică la nivelul învățământului primar;

• să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la matematică la nivelul elevului și al

clasei de elevi pentru învățământul primar.

Precondiții

Cursul preuniversitar de matematică.


Tema 1. Probleme simple de adunare și scădere • Introducere în disciplină. Noțiunile de problemă de matematică, rezolvare a problemei. Matricea

problemelor simple de adunare și scădere.

• Cercetarea structurii matricii problemelor simple de adunare și scădere: structurarea ciclurilor

metodologice dintr-o problemă directă și două probleme inverse (pe orizontală); structurarea tipurilor de

probleme conform operației de rezolvare (pe verticală). Tipizarea problemelor oferite, organizarea datelor

în schemă.

• Explorarea-invesigarea specificului problemelor simple de adunare sau scădere din ciclul I. Tipizarea

problemelor simple de adunare și scădere, organizarea datelor în schemă, modificarea și formularea de

probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor simple de adunare sau scădere din ciclul II, inclusiv cu

tematica legată de vânzare-cumpărare. Tipizarea problemelor simple de adunare și scădere, organizarea

datelor în schemă, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor simple de adunare sau scădere din ciclul III. Enunțuri în

care relația de comparație este formulată într-o construcție sintactică directă/indirectă. Varietatea

formulării întrebărilor pentru problemele de comparare prin scădere, inclusiv de egalizare. Tipizarea

problemelor simple de adunare și scădere, organizarea datelor în schemă, modificarea și formularea de


• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: probleme simple de aflare

a sumei (statice). Tipizarea problemelor simple de adunare și scădere, organizarea datelor în schemă,

modificarea și formularea de probleme după cerințe date.


a sumei (dinamice). Tipizarea problemelor simple de adunare și scădere, organizarea datelor în schemă,


19


a sumei (care includ expresia „tot atât”). Tipizarea problemelor simple de adunare și scădere, organizarea

datelor în schemă, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

Tema 2. Probleme simple de înmulțire și împărțire

• Matricea problemelor simple de înmulțire și împărțire. Compararea cu matricea problemelor simple de

adunare și scădere. Cercetarea structurii matricii problemelor simple de înmulțire și împărțire: structurarea

ciclurilor metodologice dintr-o problemă directă și două probleme inverse (pe orizontală); structurarea

tipurilor de probleme conform operației de rezolvare (pe verticală).

• Explorarea-investigarea specificului tipurilor de probleme simple de înmulțire și împărțire. Tipizarea

problemelor simple de înmulțire și împărțire, organizarea datelor în schemă, modificarea și formularea de



a restului. Tipizarea problemelor simple de înmulțire și împărțire, organizarea datelor în schemă,



a restului cu tematica legată de vânzare-cumpărare. Tipizarea problemelor simple de înmulțire și

împărțire, organizarea datelor în schemă, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: probleme simple de mărire

a unui număr cu câteva unități. Tipizarea problemelor simple de înmulțire și împărțire, organizarea datelor

în schemă, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: probleme simple de

micșorare a unui număr cu câteva unități. Tipizarea problemelor simple de înmulțire și împărțire,

organizarea datelor în schemă, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

Tema 3. Probleme compuse cu operații relativ evidente

• Probleme compuse cu operații relativ evidente: noțiune de problemă compusă; categorii de probleme

compuse cu operații relativ evidente: 1) probleme cu adunări și scăderi succesive (aflarea sumei, a

restului); 2) probleme, rezolvarea cărora poate fi exprimată prin formulele: а + (а + b); а + (а - b); а

+ (b × а); а + (а : b).

• Alte categorii de probleme compuse cu operații relativ evidente: 3) probleme de scădere a unei sume dintr-

un număr; 4) probleme de scădere a unui număr dintr-o sumă.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de categoriile 1-2. Tipizarea problemelor, organizarea

datelor în schemă, rezolvarea cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea

de probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de categoriile 3-4. Tipizarea problemelor, organizarea

datelor în schemă, rezolvarea cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea

de probleme după cerințe date.


comparare prin scădere. Probleme de aflare a trei numere după trei sume (categoria 5), organizarea datelor

în schemă, rezolvarea cu plan, cu justificări, verificarea rezolvării, modificarea și formularea de probleme

după cerințe date.


comparare prin scădere (egalizare). Tipizarea problemelor compuse de categoriile 1-5, organizarea datelor

în schemă, rezolvarea cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de


20


a unui termen. Probleme de scădere a două sume sau adunare a două diferențe (categoria 6), organizarea

datelor în schemă, rezolvarea prin două metode cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat,



a descăzutului. Tipizarea problemelor compuse de categoriile 1-6, organizarea datelor în schemă,

rezolvarea cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după

cerințe date.


a scăzătorului. Tipizarea problemelor compuse de categoriile 1-6, organizarea datelor în schemă,

rezolvarea cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după

cerințe date.


a unei componente necunoscute a operației de adunare, a operației de scădere. Tipizarea problemelor

compuse de categoriile 1-6, organizarea datelor în schemă, rezolvarea cu plan, cu justificări și prin

exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

Tema 4. Probleme de înmulțire/împărțire a unei sume/diferențe la un număr, de înmulțire a unui număr

la o sumă/diferență

• Probleme de înmulțire/împărțire a unei sume/diferențe la un număr, de înmulțire a unui număr la o

sumă/diferență. Legătura cu legea distributivă a înmulțirii în raport cu adunarea și scăderea.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de înmulțire a unei sume la un număr, de înmulțire a

unui număr la o sumă. Tipizarea problemelor, organizarea datelor în schemă, rezolvarea prin două metode:

cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de împărțire a unei sume la un număr. Tipizarea

problemelor, organizarea datelor în schemă, rezolvarea prin două metode: cu plan, cu justificări și prin

exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de înmulțire/împărțire a unei diferențe la un număr, de

înmulțire a unui număr la o diferență. Tipizarea problemelor, organizarea datelor în schemă, rezolvarea

prin două metode: cu plan, cu justificări și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme


• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: ciclul I. Tipizarea

problemelor compuse, organizarea datelor în schemă, rezolvarea prin două metode: cu plan, cu justificări

și prin exercițiu comentat, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: ciclul II. Tipizarea



• Proiectarea și simularea activității de rezolvare a problemelor simple în clasa I: ciclul III. Tipizarea



Tema 5. Probleme cu mărimi proporționale

• Probleme cu mărimi proporționale: definiția și proprietățile proporționalității directe și ale celei inverse;

mărimi proporționale întâlnite în problemele pentru clasele 1-4; categoriile de probleme cu mărimi

proporționale: de aflare a celei de a patra mărime proporțională; de împărțire în părți proporționale; de

aflare a două numere după două diferențe.

21

• Construcția matricei problemelor de aflare a celei de a patra mărime proporțională. Tipizarea problemelor,

organizarea datelor în schemă, rezolvarea prin reducere la unitate, modificarea și formularea de probleme


• Explorarea-investigarea specificului problemelor de aflare a celei de a patra mărime proporțională.

Tipizarea problemelor, organizarea datelor în schemă, rezolvarea prin metoda proporțiilor, modificarea și

formularea de probleme după cerințe date.

• Construcția matricei problemelor de împărțire în părți proporționale. Tipizarea problemelor, organizarea

datelor în schemă, rezolvarea comentată, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Explorarea-investigarea specificului problemelor de aflare a două numere după două diferențe. Tipizarea

problemelor, organizarea datelor în schemă, rezolvarea comentată, modificarea și formularea de probleme


• Studiu comparativ al problemelor cu mărimi proporționale. Tipizarea problemelor, organizarea datelor în

schemă, rezolvarea comentată, modificarea și formularea de probleme după cerințe date.

• Susținerea proiectelor de grup: categorii de probleme pentru clasele I-IV.



studiu de caz etc.


împotrivă, Învățarea reciprocă, etc.




aplicare.


integrare.


Bibliografie

Obligatorie:




MECC nr. 1468 din 13.11.2019.



5. Schneider, Gh. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică pentru clasele I-V. Cimişlia, 1992.

6. Standarde de eficiență a învățării, clasele I-IV. Chişinău: Lyceum, 2011.

7. Ursu, L. Matematica clasa 1. Culegere de probleme și exercitii. Chișinău: Prut Internațional, 2009.

8. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, manual pentru clasa a III-a. Chişinău: Prut Internațional,

2016.

9. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, manual pentru clasa I. Chişinău: Prut Internațional, 2014.

10. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, manual pentru clasa a II-a. Chişinău: Prut Internațional,

2015.

11. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, manual pentru clasa a IV-a. Chişinău: Prut Internațional,

2013.

22

Opţională:

1. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a III-a. Chişinău:

Prut Internațional, 2010.

2. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa I. Chişinău: Prut

Internațional, 2008.

3. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a II-a. Chişinău: Prut


4. Ursu, L.; Lupu, I.; Iasinschi, Iu. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a IV. Chişinău: Prut




Denumirea cursului Didactica disciplinei Educația fizică ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de

curs Științe ale Educației și Informatică/PÎP

Titular de curs C.Ciorbă, dr. hab., prof. univ.

Cadre didactice implicate -


Codul cursului

Număr de

credite

ECTS


contact

direct

Studiu

individual

S.01.O.005 2 I 1 60 16 44

-


În condiţiile actuale, când marea majoritate din rândurile tineretului studențesc duc un mod de viață sedimentar,

iar majoritatea timpului este efectuat în fața calculatoarelor, televizoarelor, pe băncile școlii, starea fizică și

funcțională a elevilor și preșcolarilor este una destul de șubredă. Conform actelor normative, în cadrul instituțiilor

preuniversitare și preșcolare, sunt prevăzute doar 2 ore pe săptămână, fapt ce nu poate satisface pe deplin cerințele

față de nivelului pregătirii fizice și funcționale a acestora. Anume aici vor interveni cadrele didactice pentru a

îmbunătăți situația dată astfel ca elevii și preșcolarii să fie pregătiți pentru un mod sănătos de viață.

Disciplina nominalizată va contribui la formarea persoanelor multilateral dezvoltate, capabile să facă față tuturor

condițiilor de viață. Cursul are conexiune cu disciplinele de pedagogie, biologie, fiziologie, psihologie unde

componenta asanativă este una foarte importantă pentru viitoarea generație.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale EF;

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale și EF;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice EF în procesul activității de studiu, pedagogice, de

cercetare


competenţelor-cheie aferente cursului EF;

23


cercetare la EF;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul EF;


cercetare la EF;


utilizarea TIC), în funcţie de obiective şi de specificul grupului-ţintă la EF;

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la EF;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la EF.



1. să proiecteze activități didactice și educative la treapta primară de învățământ și în cadrul disciplinei EF;

respectând corectitudinea științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând strategii centrate pe

elev în contextul documentelor de politici, al actelor normative și reglatorii în domeniul educațional, al

pieselor curriculare;

2. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale;


Precondiții

Studenţii trebuie să posede deprinderi de organizare a activității independente de practicare a exercițiului fizic de

către elevi și preșcolari, să fie în stare să selecteze complexe de mijloace fizice pentru organizarea și desfășurarea

activităților motrice la lecțiile de educație fizică, la lecțiile independente, lucrul individual la domiciliu etc.

Studenţii trebuie să posede deprinderi de evaluare a nivelului pregătirii fizice, nivelului dezvoltării fizice, precum

și a nivelului pregătirii funcționale a elevilor.

În cadrul orelor practice se va determina nivelul pregătirii teoretice și practice al studenţilor, iar la finele acestora

se va evalua prin intermediul scării de evaluare națională din 10 puncte.

Conținutul unităților de curs Tema: 1 Teoria şi metodologia educaţiei fizice ca ştiinţă şi obiect de studiu

Obiectul teoriei şi metodicii educaţiei fizice ca ştiinţă şi disciplină de predare.

Structura şi conţinutul obiectului de învăţământ. Locul teoriei şi metodicii educaţiei fizice în sistemul de ştiinţe.

Izvoarele dezvoltării teoriei şi metodicii educaţiei fizice: practica vieţii obşteşti, practica domeniului, ideile

progresive ale filozofilor, pedagogilor, fiziologilor despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman,

rezultatele cercetărilor ştiinţifice în domeniu şi Hotărârile Guvernului despre situaţia şi căile de îmbunătăţire a

educaţiei fizice în ţară.

Etapa cunoştinţelor empirice despre influenţa exerciţiilor fizice asupra organismului uman; etapa formării

primelor metode ale educaţiei fizice; etapa acumulării intense a cunoştinţelor despre educaţia fizică; etapa

statornicirii TMEF ca ştiinţă şi obiect de studiu, etapa dezvoltării integrative a TMEF cu celelalte ştiinţe şi etapa

contemporană.

Tema 2. Caracteristica programei curriculumului de educaţie fizică pentru învăţământul primar

Istoricul apariţiei şi evoluţiei programei de educaţie fizică (aspect internaţional şi naţional).Caracteristica

curriculumului şcolar de educaţie fizică: structura, diversitatea obiectivelor, conţinuturile şi finalităţile

24

educaţionale.Divergenţa, avantaje conceptuale şi metodologice dintre conţinuturile învăţământului tradiţional şi

curricular la educaţia fizică.

Tema 3. Metodica învățării exercițiilor de front și formație

Noțiunile de: rând, coloană, interval, distanță. Comanda de executare a exercițiilor fizice (comanda preventivă,

comanda executivă).Întoarceri la stânga, dreapta, împrejur. Prin intermediul diferitor comenzi (obișnuit, prin

săritură).Reorganizarea dintr-un rând în două-trei rânduri. Reorganizarea dintr-o coloană în două, trei și mai multe.

Mers cu schimb de direcție, formele de mers, formele de alergare.

Tema 4. Metodiologia învățării exercițiilor de dezvoltare fizică generală (edfg)

Clasificarea exercițiilor de dezvoltare fizică generală (exerciții cu obiecte și fără obiecte, exerciții pe loc și în

mișcare, exerciții individuale, în grup și pe echipe), descrierea metodologiei de învățare a exercițiilor de dezvoltare

fizică generală.Demonstrarea exercițiilor fizice. Demonstrarea și lămurirea exercițiilor fizice. Comanda de

începere și finalizare a îndeplinirii exercițiilor fizice.

Tema 5. Metodica învățării săriturilor și aruncărilor

Clasificarea săriturilor (sărituri pe loc și în deplasare, sărituri pe un picior și pe ambele, sărituri pe linie dreaptă

și prin zig-zaguri, sărituri simple și cu obiecte).Demonstrarea săriturilor, lămurirea tehnicii de execuția a

săriturilor.Clasificarea aruncărilor (aruncări pe loc și în deplasare, Demonstrarea aruncărilor, lămurirea tehnicii

de execuția a aruncărilor. Aruncări la țintă, aruncări la distanță.

Tema 6. Metodica învățării echilibrului și rostogolirilor

Clasificarea tipurilor de echilibru (echilibru static și dinamic). Echilibru pe suprafață limitată la înălțimi mici și

mari.Mers pe suprafețe limitate la înălțimi mici și mari.Clasificarea rostogolirilor (înainte, înapoi),Demonstrarea

rostogolirilor lămurirea tehnicii de execuția a rostogolirilor. Ajutorul și asigurarea îndeplinirii rostogolirilor.

• Metode și tehnici de predare și învățare


studiu de caz etc.








Nota finală se constituie din următoarele componente: 40% – nota de la examenul final; 60% – nota medie de

la evaluările scrise şi orale.

Bibliografia:

Obligatorie:

1. Standarde de eficiență a învățării.Chișinău: ©ME; Lyceum, 2012.











25




5. Curriculum național. Învățământprimar, aprobatprinOrdinul MECC nr. 1124 din 20.07.2018.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_site.pdf


https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_curriculum_primare_rom_5.pdf















04.10.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_privind_organizarea_procesului_educational_si_apli

carea_curriculumului_national_pentru_invatamantul_primar_in_conditiile_activitatii_simultane-

_copy.pdf



13. Instrucțiuneaprivindcompletareacataloguluișcolar, clasele I-IV, aprobatăprinOrdinul MECC nr. 842 din

03.07.2019, modificatăprinOrdinul MECC nr. 469 din 13.11.2019.


MECC nr. 1468 din 13.11.2019.







17. Ciorbă C. Teoria și metodica educației fizice. Velinex SRL, Chișinău, 2016, 139 p.








https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_privind_organizarea_procesului_educational_si_aplicarea_curriculumului_national_pentru_invatamantul_primar_in_conditiile_activitatii_simultane-_copy.pdf







26

18. Dragnea A., Bota A. Teoria activităţilor motrice. Editura didactică şi pedagogică. R.A. Bucureşti, 1999. –

283p.

19. Carp I. Noţiuni de bază ale educaţiei fizice şi sportului. Chişinău, I.N.E.F.S., 2000. – 41p.

20. Matveev L.P., Novikov A.D. Teoria şi metodica educaţiei fizice. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980.

– 160p.

21. Raţă G- Didactica educaţiei fzice şi sportului. Editura „Alma Mater”, Bacău, 2004. – 337p.



Denumirea cursului Didactica disciplinei Educația tehnologică ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Științe ale Educației și Informatică/PÎP

Titular de curs Vitcovschii Ala, dr., conf.


e-mail

Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anul Semestr

ul

Total ore Total ore

contact direct Studiu individual

S 01.O. 006 2 I I 60 16 44


Cursul Didactica educației tehnologice constituie una din componentele de baza ale pregătirii profisionale ale

cadrelor didactice din treapta învățământului primar. Acestea trebuie să posede competențe de organizare a

procesului de predare-învăţare a disciplinei Educația tehnologică în clasele primare. Finalităţile cursului vor facilita

abordarea de către cursanţi a didacticii tuturor modulelor disciplinei prevăzute de curriculumul învăţământului

primar.


27

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale ET;

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale și ET;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice ET în procesul activității de studiu, pedagogice, de

cercetare


competenţelor-cheie aferente cursului ET;

5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor în activitatea de studiu, pedagogică, de cercetare

la ET;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul ET;

7. Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii în procesul activității de studiu, pedagogice, de cercetare

la ET;

8. Prezentarea unor produse de muncă intelectuală în grupuri mici şi în plen, în diferite forme (inclusiv cu utilizarea

TIC), în funcţie de obiective şi de specificul grupului-ţintă la ET;

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la ET;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la ET.


• Să dezvolte capacități de aplicare a strategiilor şi tehnologiilor moderne adecvate în realizarea curriculumului la

Educaţia tehnologică în clasele primare;

• Să elaboreze recomandări metodologice în vederea eficientizării procesului instruirii educației tehnologice

primare în contexte educaționale concrete;

• Să proiecteze strategii didactice eficiente de predare-învățare a Educației tehnologice la treapta primară.

Precondiții

Competențe de bază în domeniile a 8 module specifice disciplinei Educaţia tehnologică din ciclul primar.


Tema 1.Delimitări conceptuale și caracteristicile cursului Educația tehnologică din ciclul primar. Principiile

educației tehnologice la treapta primară de învățămînt.Lecția de educație tehnologică în ciclul primar. Delimitări

conceptuale și caracteristicile disciplinei Educația tehnologică din ciclul primar

Tema 2. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Colaje şi decoraţiuni” .Specificul

modulului „Arta culinară și sănătatea”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului „Arta culinară

și sănătatea”.

Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor:

o Componența nutritivă a produselor alimentare.

o Verificarea calității produselor alimentare.

o Condiții de păstrare a produselor alimentare.

o Norme de igienă și de protecție a muncii în timpul preparării și consumării produselor culinare.

o Prelucrarea culinară a produselor alimentare.

o Servirea mesei. Reguli de comportament la masă.

Tema 3. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Modelarea artistică”

28

Specificul modulul „Sărbători calendaristice”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului

„Sărbători calendaristice”.Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării

conținuturilor:

o Obiceiuri și tradiții ale sărbătorilor de toamnă, iarnă și primăvară.

o Tehnologii de confecționare a obiectelor caracteristice sărbătorilor.

Tema 4. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Arta culinară şi sănătatea”

Specificul modulul „Arta acului”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului „Arta

acului”.Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor:

o Istoricul apariției meșteșugului broderiei.

o Cusutul și brodarul tradițional. Ornamentica și cromatica broderiei tradiționale.

o Piese tradiționale brodate: prosopul, fața de masă, băsmăluța, etc. Broderia ca element al portului popular.

o Materiale și ustensile de broderie. Norme de igienă personală și reguli de protecție a muncii.

o Puncte de broderie.

o Tehnologia confecționării articolelor simple cu elemente brodate: prosop, băsmăluță, mileu, etc.

Tema 5. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Reciclarea creativă”

Specificul modulului „Croșetarea”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului

„Croșetarea”.Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării

conținuturilor:

o Textile de interior tradiționale, garnisitte cu dantelă.

o Materiale și ustensile pentru croșetare.

o Elementele de bază ale croșetării.

o Tehnica croșetării circulare.

o Tehnologia confecționării articolelor simple croșetate.

Tema 6. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Meşteşuguri populare. Arta acului”

Specificul modulului „Tricotarea”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului

„Tricotarea”.Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării

conținuturilor:

o Varietatea articolelor vestimentare tricotate.

o Materiale și ustensile pentru tricotare.

o Elementele de bază ale tricotării.

o Tehnica tricotării liniare.

o Tehnologia confecționării articolelor simple tricotate: fular, papucei de casă, etc.

Tema 7. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulelor „Educaţia digitală”, „Robotica”.

Specificul modulului „Modelarea artistică din lut”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului

„Modelarea artistică din lut”. Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-

evaluării conținuturilor:

o Obiecte de ceramică tradițională.

o Materiale și ustensile pentru modelare.

o Tehnici de modelare manuală din argilă.

o Tehnica modelării libere și pe calapod a unor obiecte simple: farfurie decorativă, fluerici, vază, etc.

Tema 8. Teoria şi metodologia de predare-învăţare-evaluare a modulul „Activități agricole”

Specificul modulului „Activități agricole”. Strategii didactice eficiente în predarea-învățarea modulului „Activități

agricole”.Conținuturile curriculare ale modulului.Teoria și metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor:

o Plante de cameră. Factorii principali de creștere a plantelor. Norme de îngrijire a plantelor.

o Lucrării de toamnă pe lotul școlii.

29

o Recoltarea plantelor și colectarea semințelor de plante.

o Lucrări de primăvară-vară pe lotul școlii. Plantarea și îngrijirea culturilor legumicole.


• Metode de dezvoltare a spiritului activ: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, studiu

de caz etc.






• Evaluarea curentă 2: probă practică

• Evaluare finală: portofoliu



Bibliografie

Documente normative în domeniul de formare profesională:






































30



04.10.2019.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_privind_organizarea_procesului_educational_si_aplicar

ea_curriculumului_national_pentru_invatamantul_primar_in_conditiile_activitatii_simultane-_copy.pdf





https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_nr_842_din_03.07.2019.pdf 14. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin1469_din13.11.2019catalog.pdf


MECC nr. 1468 din 13.11.2019.



clasele I-IV. Chișinău: ©MECC, 2019.




Suporturi de curs universitar:

18. Vitcovschii A. Teoria culorilor în artele plastice. Suport de curs. Chișinău: Tipogr UPS „Ion Creangă”,

2016.

19. Vitcovschii A. Arta culinară și sănătatea. Suport de curs. Chișinău: Tipogr UPS „Ion Creangă”, 2015.

Manuale școlare și ghiduri:

20. Grosu E., Croitoru R., ș.a. Educație Tehnologică. Manual pentru clasa a 3-a. Chișinău: Epigraf, 2016. 96 p.

21. Grosu E., Croitoru R., ș.a. Educație Tehnologică. Manual pentru clasa a 4-a. Chișinău: Epigraf, 2017.103 p.

22. Grosu E., Croitoru R., ș.a. Educație Tehnologică clasa 3-a. Ghidul înv. Chișinău: Epigraf, 2012. 61p.

23. Ciobanu L.Educație Tehnologică clasa 4-a. Ghidul înv. Chișinău: Epigraf, 2008. 80 p.

Opţională:

24. Arbuz-Spatari O., Simac A. Dezvoltarea creativității artistice la studenți în cadrul cursului de artă textilă.

Ghid metodic. Chișinău: Garomont Studio, 2012. 250 p.

25. Ciubotaru R. Ciubotaru I. Ornamente populare tradiționale din Moldova (cusături, țesături). Iași:

Universitatea „AL. I. Cuza”; Arhiva de folclor a Moldovei și Bucovinei; 1988. 337 p.

26. Corlat S., Totul despre calculatoare pentru cei mici, părinți și bunici, Prut,Chișinău, 1997

27. Spînu C. Bazele modelării artistice. Chișinău: Tehnica-info, 2001. 120 p.

28. Enciclopedie practică a copiilor. Bucureşti ,1981.

29. Ghiorghe, D.; Mastan, B. Ghid de bune practici, Tehnici creative, București: Editura Vanemonde, 2005.

30. Livşiţ M.”Sculiptura populară”, Chisinau, 1994

31. Madaras K. Modelarea plastelinei. Casa, Bucureşti, 2011.

32. Peto A. Figurine şi ornamente din aluat. Casa, Bucureşti 2010.

33. Radics M. Decorarea bradului de Crăciun. Casa, Bucureşti 2011.





https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin1469_din13.11.2019catalog.pdf




31

Anul I

Semestrul II

32



Denumirea cursului Didactica limbii și literaturii române

Facultatea/catedra responsabilă de curs Facultatea Științe ale Educației și informatică; catedra Pedagogia

Învățământului Primar

Titular de curs dr., conferențiar universitar Ciobanu Valentina



Codul cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l

Semestrul Total ore Total ore

contact direct Studiu

individual

S.02.O.007 6 I II 180 48 132


Disciplina Didactica limbii și literaturii române include aspectele generale și particulare ale didacticii limbii și

literaturii române la nivelul primar de învățământ. Disciplina Didactica limbii și literaturii române contribuie la

formarea competențelor profesionale sub aspect teoretic și metodologic în scopul optimizării procesului de predare-

învățare-evaluare a disciplinei Limba și literatura română în clasele primare.


1. Definirea conceptelor fundamentale privind EL și ELA.

2. Interpretarea politicilor educaționale în conformitate cu actele normative.

3.Relatarea reperelor metodologice privind Didactica limbii și literaturii române.

3.Aplicarea metodelor didactice la predarea-învățarea-evaluarea disciplinei Limba și literatura română, optând

pentru tehnici și metode active și variate.

4.Ilustrarea conexiunilor inter-, multidisciplinare și transdisciplinare în elaborarea proiectării de scurtă durată la

disciplina Limba și literatura română.

5. Aplicarea competenței de cercetare în realizarea unei lucrări științifice.

5. Analiza interrelaționării dintre competențele specifice, unitățile de competențe și unitățile de conținut în procesul

didactic.

6. Generalizarea lucrărilor de sinteză în baza învățării prin sarcini de lucru.

7. Prezentarea opiniilor proprii privind produsele de muncă intelectuală, individuale sau în grup, prin prezentări cu

utilizarea TIC-ului.


• să interpreteze teorii și metodologii privind proiectarea, realizarea și evaluarea activităților educaționale în

contextul politicilor și strategiilor de modernizare a învățământului primar;

• să desfășoare holistic demersul didactic la disciplina limba și literatura română la nivelul primar de învățământ;

• să aplice metode didactice în procesul educațional la nivelul claselor primare.

33

• să desfășoare cercetări în sistemul educațional cu implementarea rezultatelor în practica profesională,

respectând principiile și normele de etică profesională.

• să propună sugestii metodologice în vederea eficientizării procesului didactic la disciplina Limba și literatura

română în clasele primare.

Precondiții

Pentru atingerea finalităților cursului Didactica limbii și literaturii române, studenții trebuie să cunoască conceptele

lingvistice sub aspect metodologic și să aibă formate competențe de a analiza, proiecta din perspectiva ECD,

organiza procesul de evaluare criterială prin descriptori la nivelul primar de învățământ.


1. REPERE CONCEPTUAL-STRATEGICE ALE DISCIPLINEI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ÎN CLASELE PRIMARE

Concepția didactică a disciplinei Limba și literatura română în clasele primare.Finalitățile educației lingvistice și literare.

Elemente de noutate a curricumului disciplinar dezvoltat la disciplina Limba și literatura română.

2. METODOLOGIA PREDĂRII CITIT-SCRISULUI ÎN CLASA I

Particularitățile psiho-fiziologice de predare-învățare a citit-scrisului. Etapa prealfabetară /preabecedară și metodele

specifice ei. Etapa alfabetară/abecedară. Metoda fonetică, analitico-sintetică. Etapele predării sunetului nou.Sugestii

metodologice de învățare a citit-scrisului în perioada postalfabetică/postabecedară.

3. ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE PRIVIND ABORDAREA TEXTELOR NARATIVE ȘI

ISTORICE ÎN CLASELE PRIMARE

Abordarea textului narativ la nivelul primar de învățământ. Abordarea textului nonliterar în clasele primare.

Delimitarea textului narativ în fragmente logice-momentele subiectului.Etapele lecției de limbă și literatură română

– abordarea textului narativ.Metodologia studierii textelor ce au conținut istoric.Metode interactive aplicate în

abordarea textelor narative.

4.METODOLOGIA PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII TEXTELOR LIRICE LA NIVELUL PRIMAR DE

ÎNVĂȚĂMÂNT

Specificul abordării textului liric la nivelul învățământului primar. Etapele analizei textului liric. Aspecte metodologice în

abordarea pastelurilor la nivelul învățământului primar. Metodologia și etapele studierii fabulei la clasele primare.

5.METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COMPETENȚEI DE APLICARE A ELEMENTELOR DE

CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII ÎN MESAJELE EMISE ÎN CLASELE PRIMARE

Aspecte ale predării-învățării-evaluării a elementelor de construcție a comunicării în clasele primare. Etapele de

predare-învățare-evaluare a elementelor de construcție a comunicării la nivelul primar de învățământ.Prevederi

curriculare privind predarea-învățarea-evaluarea elementelor de construcție a comunicării la clasele

primare.Metode avansate aplicate la predarea-învățarea-evaluarea elementelor de construcție a comunicării.

6. METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COMPETENȚEI DE PRODUCERE A MESAJELOR SCRISE ÎN

SITUAȚII DE COMUNICARE LA ELEVII DIN CLASELE PRIMARE

Delimitări conceptuale ale compunerii.Tipologia compunerilor scrise în clasele primare.Abordări curriculare

privind producerea de mesaje scrise-compunerile.Metodolodia dezvoltării competențelor de producere a mesajelor

scrise-compunerile. Etapele lecției de compunere.

34

7. METODOLOGIA DEZVOLTĂRII COMPETENȚEI DE GESTIONARE A EXPERIENȚELOR

LECTORALE LA ELEVII NIVELULUI PRIMAR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Aspecte teoretice privind dezvoltarea competenței de gestionare a experiențelor lectorale.Abordări curriculare privind

dezvoltarea competenței de gestionare a experiențelor lectorale la elevii nivelului primar de învățământ.Profilul elevului

cititor. Structura lecției de lectură.Aspecte metodologice de optimizare a lecturii particulare.

8. PROIECTAREA DE LUNGĂ DURATĂ DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN

DESCRIPTORI

Orientare generală privind proiectarea de lungă durată din perspectiva ECD. Structura proiectării de lungă durată.

Proiectarea administrării disciplinei. Proiectarea unităților de învățare.

9. PROIECTAREA DE SCURTĂ DURATĂ DIN PERSPECTIVA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN

DESCRIPTORI

Proiectarea de scurtă durată din perspective ECD. Structura proiectării de scurtă durată: forme de organizare a

antetului proiectului.Proiectarea strategiilor de evaluare din perspectiva ECD pentru lecția de limbă și literatură

română.

10. METODOLOGIA PRIVIND EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI LA LIMBA ȘI

LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Aspecte generale despre evaluare.Particularități ale evaluării criteriale prin descriptori la Limba și literatura română.

Organizarea procesului de evaluare criterială prin descriptori în clasele I-IV-a. Procesarea și interpretarea datelor evaluării

în clasele I-IV.



studiu de caz etc.










Lucrul individual

Название программы обучения Педагогика Начального Образования

Цикл Дополнительная профессиональная квалификация

Название курса Дидактика русского языка и литературы

35

Факультет/кафедра, ответственная за

курс

Повышение квалификации / Педагогика начального

образования

Ответственный за курс Курачицки Анжела, доктор, конф.

Дидактические кадры, вовлеченные в

преподавание курса


Код курса

Количество

кредитов

ECTS

Год Семестр Всего

часов

Всего часов

прямого

общения

индивидуального

общения

S.02.O.007 6 I 2 180 48 132

Краткое описание курса, включенного в учебную программу

Дисциплина Дидактика русского языка и литературы включает общие и частные аспекты дидактики

русского языка и литературы на уровне начального образования. Дисциплина «Дидактика русского языка

языка и литературы» способствует формированию профессиональных компетенций с теоретической и

методологической точки зрения, с целью оптимизировать процесс преподавания - учения - оценивания

дисциплины в начальных классах.

Компетенции, развитые в рамках курса

1. Определение фундаментальных концепций дисциплины.

2. Интерпретация образовательной политики в соответствии с нормативными актами, имеющими отношение

к учебной дисциплине.

3.Уточнение методологических ориентиров Дидактики русского языка и литературы.

3. Применение активных и разнообразных методов преподавания-учения-оценивания на уроках русского

языка и литературы.

4. Иллюстрирование меж-, мульти и трансдисциплинарного подходов в разработке долгосрочного и

краткосрочного планирования дисциплины Русский язык и литература.

5. Применение исследовательской компетенции при выполнении практических работ.

5. Анализ взаимосвязи специфический компетенций, единиц компетенций и единиц содержания в учебном

процессе.

6. Синтез полученных знаний при построении интегрированных уроков по русскому языку и литературе.

7. Демонстрация собственного мнения о продуктах интеллектуальной деятельности, выполненных

индивидуально или в группе, через представление с использованием ИКТ.

Результаты обучения

По окончании курса студент продемонстрирует, что он умеет:

4. Объяснять концептуальные аспекты дисциплины «Дидактика русского язык аи литературы».

5. Внедрять передовые теории и методологии в процесс проектирования, разработки и оценивания

дидактической деятельности по дисциплине Русский язык и литература в контексте куррикулумных

требований.

6. Применять разнообразные методы обучения русскому языку и литературе на уровне начальной школы.

7. Проводить исследовательскую деятельность в области дисциплины Дидактика русского языка и

литературы, обеспечивая внедрение результатов в профессиональную практику.

8. Разработать методические рекомендации по оптимизации учебного процесса по дисциплине Русский

язык и литература в начальных классах.

Предварительные знания


36

Для освоения курса Дидактика русского языка и литературы студенты должны знать

лингвистические концепции, отдельные методологические аспекты дисциплины и обладать

аналитическими компетенциями для осуществления процессов проектирования с точки

зрения КОД. Единицы содержания

Учебная единица 1. Концептуальные основы дисциплины Дидактика русского языка и литературы в

начальной школе

Лекции:

1. Категориальный аппарата Дидактики русского языка и литературы в начлаьной школе.

Семинары:

1. Вклад ученых вразвитие Дидактики урсского языка и литературы. связь дидактики с другими

науками.

Учебная единица 2. Характеристика методов обучения грамоте. Теории слогоделения в русском

языке.

Лекции:

1. Из истории обучения грамоте. Характеристика методов обучения грамоте.

Семинары:

1. Место теории слогоделения в содержании букварей (сонорности и мускульного напряжения)

Лабораторные:

1. Аналитико-синтетическая работа по странице букваря.

Учебная единица 3. Методология развития специфической компетенции восприятия и понимания

устных высказываний в различных коммуникативных ситуациях.

Лекции:

1. Коммуникативные ситуации и способы их организации на уроках русского языка и литературы

Семинары:

1. Условия создания коммуникативных ситуаций. Алгоритм работы по анализу ситуации.


1. Организация процессов симулирования коммуникативных ситуаций на уроке русского языка и

литературы.

Учебная единица 4. Методология развития специфической компетенции воспроизводить/создавать

устные высказывания.

Лекции:

1. Организация работы над формированием диалогической и монологической речи младших

школьников. Виды диалогов и монологов в начальной школе.

Семинарские:

1. Организация работы над различными видами пересказов.

Учебная единица 5. Методология развития специфической компетенции воспринимать и понимать

письменные высказывания в различных коммуникативных ситуациях.

Лекции:

1. Понятие техники чтения. Качества чтения: беглость, осознанность, правильность и

выразительность.

Семинарские занятия:

1. Структура работы над художественными текстами/нехудожественными текстами.


37

1. Приёмы работы над характеристикой литературного героя.

Учебная единица 6. Методология развития специфической компетенции воспроизводить/создавать

письменные высказывания.

Лекции:

1. Виды творческих работ в начальной школе (сочинения, изложения). Особенности их подготовки и

проведения.

Семинары:

1. Проведение творческих работ в контексте поэтапного формативного оценивания (по КОД)


1. Проектирование отрывка урока - проведения творческой работы.

Учебная единица 7. Методология развития специфической компетенции применять языковые знания

для решения познавательных, практических и коммуникативных задач

Лекции:

1. Основные понятия языковых разделов. Технологические карты изучения каждого языкового раздела.

Семинары:

1. Трудности усвоения языковых сведений по русскому языку и литературе в начальной школе.

Учебная единица 8. Методология развития специфической компетенции регулировать собственную

читательскую деятельность для познания ценностей национальной, русской и мировой культуры.

Лекции:

1. Структура уроков внеклассного чтения (подготовительного, начального, основного этапов) в

зависимости от сформированного типа читательской самостоятельности.

Семинары:

1. Особенности работы с книгой на уроках внеклассного чтения. Список по внеклассному чтению.

Учебная единица 9. Долгосрочное проектирование по дисциплине Русский язык и литература в

перспективе КОД

Лекции:

1. Структура долгосрочного плана по русскому языку и литературе.

Семинары:

1. Требования к построению долгосрочного плана по русскому языку и литературе

Учебная единица 10. Краткосрочное проектирование по дисциплине Русский язык и литература в

перспективе КОД

Лекции:

1. Структура краткосрочного плана по русскому языку и литературе. Особенности построения

интегрированных уроков периода обучения грамоте и основного периода обучения.

Семинары:

1. Требования к построению краткосрочных планов по русскому языку в зависимости от периода

обучения.

Методы и техники преподавания - учения

• Методы развития активного мышления: беседа, объяснение, демонстрация, упражнения,

проблематизация, тематическое исследование и т. д.

• Методы развития критического мышления: 6 Почему?, Квадрат аргументов, Взаимное обучение и т.д.;

• Методы развития творческого мышления: разработка идей, метод FRISCO, творческий спор и т. д.

Стратегии оценивания

Текущее оценивание. Проект интегрированного урока русского языка и литературы

38

Итоговое оценивание: Портфолио

Итоговая оценка состоит из следующих компонентов: 40% - оценка за итоговый экзамен; 60% - средняя

оценка по текущим письменным и устным оцениваниям.

Индивидуальная работа

№п/п Учебные единицы Часы

индиви

дуальной

работы

Тема Ожидаемый

продукт

Модели

оценивания

1. Концептуальные

основы дисциплины

Дидактика русского

языка и

литературы в

начальной школе.

12 Теоретические

аспекты дисциплины

Русский язык и

литература

Устное сообщение Выборочное

оценивание

Библиография

Нормативная:


















7. Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2019-2020, aprobat prin Ordinul

MECC nr. 321 din 29.03.2019.




https://mecc.gov.md/sites/default/files/2_invatamant_primar_2019-2020_final.pdf 9. Национальный куррикулум. Начальное образование, утвержден Приказом МОКИ №. 1124 от

20.07.2018. https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_rus_site.pdf

10. Гид по внедрению куррикулума для начального образования. Chișinău: ©MECC; Lyceum, 2018.










39


11. Программа национального тестирования в начальном образовании по русскому языку и литературе,

утвержденная приказом министра Образования, Культуры и Исследований №1689 от 23.12.2019

http://aee.edu.md/sites/default/files/llru_cl4_2019_programa.pdf 12. Критериальное оценивание через дескрипторы в начальном образовании Классы I-IV, утверждена

приказом МОКИ nr. 1468 din 13.11.2019.


Обязательная:

13. Львов, М.Р. Методика преподавания русского языка в начальных классах. М., 2007. 464с.

14. Львов, М.Р., Горецкий В.Г., Сосновская О.В. Методика преподавания русского языка в начальных

классах. М.: «Академия», 2012. 464с.

15. Методика обучения литературному чтению: учебник для студентов учреждений высш. образования/

М. П. Воюшина, С. А. Кислинская, Е. В. Лебедева, И. Р. Николаева. М.: «Академия», 2013. 288с.

16. Курачицки, А. Азбука: 5-6 лет. Кишинев: «Biblion». 2016. 64 с. (Полиграфический комбинат, Тверь,

Россия)

Дополнительная:

17. Русский язык: Сборник итоговых тестов для школ с русским языком обучения/ Курачицки А.,

Кожокару В., Прудяк И., Соколова Л. Ch.: Prut Internaţional, 2004. 54c.

18. Курачицки, А. Как составить интегрированный урок по русскому языку и литературе в начальной

школе? În: Învățătorul modern: Специальный выпуск на русском языке, 2016, №4, с.21-22.

19. Курачицки, А. Эффективные приемы подготовки к написанию сочинений. În: Învățătorul modern:

Специальный выпуск на русском языке, 2016, №3, с.21-24.



Denumirea cursului Didactica disciplinei Matematica ro/ru


Primar

Titular de curs Lilia Cîrlan, lector universitar./Ursu L. dr., prof.univ.

Cadre didactice implicate Tatiana Dubineanschi, dr., conf. univ.; Lilia Cîrlan, lector

universitar

e-mail [email protected]: [email protected]; [email protected]

Codul

cursului

Număr de

credite

ECTS



S.02.O.008 6 I II 180 48 132


Cursul Didactica matematicii se încadrează în seria disciplinelor cu același generic care vizează toate disciplinele

treptei primare de învățământ. În cadrul cursului, conținuturile de învățare din cursul primar de matematică sunt







40

abordate din punct de vedere teoretico-matematic, metodologic, iar în rezultat, studenții își formează competențe

profesionale necesare desfășurării unei activități didactice eficiente.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii matematicii;


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice didacticii matematicii în procesul activității de






6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul didacticii matematicii;





9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la didactica matematicii;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la didactica matematicii;



1. să utilizeze conceptele, principiile și metodele de bază ale didacticii matematicii la nivelul învățământului

primar;

2. să valorifice documentele de politici educaționale și piesele curriculare ale disciplinei matematica la nivelul


3. să proiecteze activități didactice la matematică la nivelul învățământului primar, respectând corectitudinea


documentelor de politici, al actelor normative și reglatorii în domeniul educațional, al pieselor curriculare;

4. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale la matematică la nivelul învățământului primar;

5. să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi în

cadrul disciplinei matematica în învățământul primar.

Precondiții

Pentru atingerea finalităților, studentul trebuie să aibă formate competențe aferente cursurilor Fundamentele

științelor educației, Didactica generală, Praxiologia matematicii.


1. Concepția didactică a cursului primar de matematică. Scopul major al educației matematice la treapta

primară de învățământ. Principiile procesului educațional la matematică. Rolul și locul disciplinei Matematica

în sistemul disciplinelor școlare. Sistemul competențelor specifice la matematică și etapele de formare.

Curriculum la matematică în clasele I-IV. Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de număr

natural. Premise psiho-pedadogice ale formării conceptului de număr natural. Prevederi curriculare (sub-

41

competențe; conținuturi; activități de învățare, evaluare recomandate). Aspecte metodologice specifice

perioadei pregătitoare studierii conceptului de număr natural.

2. Metodologia formării conceptului de număr natural în clasa I. Dinamica formării conceptului de număr

natural. Metodologia formării conceptului de număr natural cardinal. Metodologia formării conceptului de

număr natural ordinal. Tipuri de exerciții vizând relația de ordine a numărului dat cu numerele învățate.

Metodologia studierii numerației numerelor naturale în clasele primare. Organizarea studiului

numeraţiei numerelor naturale. Concentrele numerice de studiere a numeraţiei numerelor naturale. Etapele

predării-învăţării numeraţiei. Studierea numeraţiei numerelor naturale în clasele primare. Noţiuni noi

introduse. Exerciții și probleme de numeraţie.

3. Metodologia formării noțiunii de adunare și scădere în clasa I. Metodologia formării noțiunii de adunare

a numerelor naturale. Proprietăți ale adunării numerelor naturale. Predarea-învăţarea tablei adunării în clasa

I. Strategii didactice pentru studierea tablei adunării. Metodologia formării noțiunii de scădere a numerelor

naturale. Proprietăți ale scăderii numerelor naturale. Predarea-învățarea tablei scăderii în clasa I. Strategii

didactice pentru studierea tablei scăderii. Formarea capacităților de calcul legate de adunarea și scăderea

netabelară a numerelor naturale în clasele primare. Conținuturile de învățare legate de adunarea

netabelară a numerelor naturale în clasa I. Algoritmi pentru procedee orale și scrise de adunare netabelară.

Strategii didactice pentru formarea capacităților de calcul legate de adunarea netabelară a numerelor naturale.

Conținuturile de învățare legate de scăderea netabelară a numerelor naturale în clasele. Algoritmi pentru

procedee orale și scrise de scădere netabelară. Strategii didactice pentru formarea capacităților de calcul legate

de scădere netabelară a numerelor naturale.

4. Metodologia formării noțiunilor de înmulțire și împărțire a numerelor naturale. Metodologia

introducerii noțiunii de înmulțire a numerelor naturale în clasa a II-a. Proprietățile înmulțirii. Cazurile

speciale. Tabla înmulțirii. Strategii didactice pentru însușirea tablei înmulțirii. Metodologia introducerii

noțiunii de împărțire a numerelor naturale în clasa a II-a. Tabla împărțirii. Cazurile speciale de împărțire.

Strategii didactice pentru însușirea tablei împărțirii. Împărțirea cu rest. Metodologia formării noțiunii de

împărțire cu rest în clasa a III-a. Cazuri speciale. Probele operației de împărțire cu rest. Algoritmi de calcul la

împărțirea cu rest. Tipuri de sarcini recomandate pentru formarea deprinderilor de calcul la împărțirea cu rest.

5. Formarea capacităților de calcul legate de înmulțirea și împărțirea netabelară în clasele primare.

Conținuturile de învățare legate de înmulțirea netabelară a numerelor naturale. Algoritmi pentru procedee orale

și scrise de înmulțire. Reguli folosite. Procedee de calcul rapid. Strategii didactice pentru formarea capacităților

de calcul legate de înmulțirea netabelară. Conţinuturile de învăţare legate de împărțirea netabelară a numerelor

naturale. Algoritmi pentru procedee orale şi scrise de împărțire. Reguli folosite. Procedee de calcul rapid.

Strategii didactice pentru formarea capacităților de calcul legate de împărțirea netabelară

6. Metodologia studierii legăturii dintre operațiile aritmetice în clasele primare. Metodologia studierii

legăturii dintre operațiile aritmetice. Aplicarea legăturii dintre operațiile aritmetice în descoperirea probelor

operațiilor aritmetice. Proprietățile operațiilor de adunare și înmulțire. Activitatea de rezolvare a ecuațiilor

simple. Metodologia studierii ordinii efectuării operațiilor. Orientări generale. Ordinea efectuării operațiilor în

exerciții cu paranteze. Ordinea efectuării operațiilor în exerciții fără paranteze. Strategii didactice pentru

predarea-învățarea ordinii efectuării operațiilor.

42

7. Metodologia activității de rezolvare a problemelor în clasele primare. Introducerea problemelor simple de

adunare și scădere/înmulțire și împărțire. Etape de lucru asupra problemelor simple. Greșeli tipice în rezolvarea

problemelor simple. Metode și procedee pentru prevenirea și combaterea acestora. Introducerea problemelor.

Etapele de lucru asupra unei probleme. Dezvoltarea creativității elevilor mici în procesul de rezolvare și

compunere de probleme. Proiectarea didactică a activității de lucru asupra problemelor compuse cu cele patru

operații învățate.

8. Metodologia studierii mărimilor și unităților de măsură în clasele primare. Prevederi curriculare aferente

studierii mărimilor și măsurilor. Cerințe metodologice pentru studiul mărimilor și măsurilor în clasele primare.

Transformări ale unităților de măsură. Strategii de predare-învățare a mărimilor și măsurilor recomandate.

9. Metodologia predării-învățării fracțiilor în clasa a IV-a. Introducere a noțiunii de fracție (faza acțională,

faza semiabstractă, faza abstractă) în clasa a IV-a. Metodologia de predare-învățare a operațiilor cu fracții.

Probleme cu fracții. Strategii didactice de predare-învățare a fracțiilor.

10. Metodologia studierii elementelor intuitive de geometrie în clasele primare. Metodologia studierii

perimetrului poligonului. Prevederi curriculare aferente studierii elementelor de geometrie în clasele primare.

Cerințe metodologice pentru studiul elementelor de geometrie în clasele primare. Metode şi procedee de

formare a raţionamentului specific geometric la elevii de vârstă şcolară mică. Introducerea noțiunii de perimetru

al poligonului. Descoperirea formulei de calcul a perimetrului pătratului și dreptunghiului. Rezolvarea

problemelor de calcul al perimetrului.



studiu de caz etc.







• Forma finală de evaluare este examenul scris. Lucrarea finală constă dintr-o probă scrisă, ce integrează trei

domenii cognitive – cunoaștere și înțelegere, aplicare, integrare.

• Nota finală se constituie din următoarele componente: 60% - nota semestrială, 40% - nota de la examen.

Bibliografie

Obligatorie:












43














9. Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, anul de studii 2019-2020, aprobat prin Ordinul

MECC nr. 321 din 29.03.2019.







04.10.2019.







MECC nr. 1468 din 13.11.2019.







17. Bantova, M. A., Beltiucova, A. M. Metodica predării matematicii în clasele primare. Chișinău: Lumina, 1977.

18. Dascălu Gh., ş.a. Metodica predării matematicii în clasele primar. Chişinău: Lumina, 1995.

19. Ursu, L., Lupu I., Iasinschi, Iu. Manuale de matematică pentru clasele I – IV. Chişinău: Prut Internaţional,

2013 – 2017.

20. Ursu, L., Cecoi, V. Metodica predării Matematicii şi Ştiinţelor în clasele primare. Sinteze. Chişinău: UPS „I.

Creangă”, 2004.













44

21. Marin M., Gaiciuc V., Ursu L. et. al. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori,

cl. I-IV. Chișinău: MECC, 2019.

Opţională:

1. Neagu, M., Mocanu M. Metodica predării matematicii în ciclul primar. Iași: Polirom, 2007.

2. Schneider, Gh. Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică pentru clasele I-V. Cimişlia, 1992.

3. Ursu, L., Lupu I., Iasinschi, Iu. Matematică. Ghid pentru învățători și părinți (clasele I-IV). Chișinău: Prut

Internaţional, 2008.

4. Байрамукова, П.У. Методика обучения матешатике в начальных классах: курс лекций. Ростов-на-

Донув: Февикс, 2009.

5. Белошистая, А.Б. Методика обучения математике в начальной школе: курс лекций: уне6. посо6ие для

студентов вузов, о6учающихся по спец. Педагогика и методика нанального о6разования. Москавa:

Издательский центр Владос, 2007.

6. Груденов, Я.И. Совершенствование методики работы учителя математики. Москва: Просвещение,

1990.

7. Истoминa, H.Б. Мeтoдика oбуreния мaтeмaтикe в нaчaльных клaссах Учеб. пoсoбиe для стyд. сpед. и

высш. пед. учеб. Заведений – 4-е изд., стepеoтип. Москавa: Издaтeльский центp „Aкадeмия”, 200l.



Denumirea cursului Didactica Științelor ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Facultatea Științe ale Educației și Informatică; Pedagogie


Titular de curs Teleman Angela, dr., conf. univ.

Cadre didactice implicate Cojocari Lidia, dr., conf.univ.

e-mail teleman25@ mail.ru

Codul cursului

Număr de

credite ECTS



S.02.O.009 4 I

2 120 32 88


Disciplina Didactica Științelor contribuie la formarea competenţelor gnosiologice şi praxiologice cu referinţă la

metodologia de predare-învățare-evaluare a disciplinei Științe , clasele primare


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii științelor și ale disciplinei științe clasele

primare;

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale referitoare la didactica științelor, clasele primare;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice disciplinei științe, clasele primare în procesul

activităţii de studiu, pedagogice, de cercetare;


competenţelor-cheie și a celor specifice;

45

5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor în activitatea de studiu și pedagogică;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul didacticii științelor;

7. Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii in procesul activităţii de studiu, pedagogice, de

cercetare în domeniul didacticii științelor;


utilizarea TIC), din domeniul didacticii științelor clasele primare;

9. Formularea obiectivelor activităţii de studiu, pedagogice, de cercetare din domeniul didacticii științelor,

clasele primare.

Finalităţi de studii realizate la finele cursului

1. să utilizeze conceptele, principiile şi metodele de bază ale didacticii științelor, clasele primare

2. să valorifice documentele de politici educaţionale şi piesele curriculare în activitatea de predare-învățare-

evaluare a disciplinei Științe, clasele primare

3. să proiecteze activităţi didactice şi educative la in cadrul disciplinei Științe, clasele primare, respectând


contextul documentelor de politici, al actelor normative şi reglatorii in domeniul educaţional, al pieselor

curriculare;

4. să evalueze/autoevalueze eficienţa activităţilor didactice și educaţionale realizate în cadrul disciplinei

științe, clasele primare

5. să propună soluţii proprii în situaţii de problemă tipice şi individuale la nivelul elevului şi al clasei de elevi

pe parcursul predării-învățării-evaluării disciplinei Științe, clasele primare

Precondiții

Pentru atingerea finalităților, studentul trebuie să posede cunoştinţe din cursurile universitare de Didactica

generală.


Tema 1. Concepţia didactică a disciplinei Ştiinţe, clasele primare

Curs:Didactica ştiinţelor ca ramură a pedagogiei. Orientări strategice în metodica predării ştiinţelor, clasele

primare. Prevederile curriculare ale cursului primar la Ştiinţe. Competențe, unități de competențe, conţinuturi și

produsele disciplinei Ştiinţe, clasele primare.

Seminar:Analiza curriculumului și a manualelor la disciplina Științe, clasele primare. Examinarea continuității

dintre clase și module. Corelarea unităților de competență cu unitățile de conținut și competențele specifice.

Familiarizarea cu activitățile de învățare și produsele școlare recomandate

Tema 2. Excursia și plimbarea de studiu– forme de organizare a instruirii la Ştiinţe.

Curs:Repere teoretice ale excursiei și a plimbării de studiu. Rolul excursiei și a plimbării de studiu în predarea

învăţarea-evaluarea disciplinei Ştiinţe, clasele primare. Tipurile de excursii. Metodologia proiectării, organizării

excursiilor și a plimbărilor de studiu. Evaluarea eficienţei unei excursii și a plimbării de studiu.

Seminar:Stabilirea tematicii excursiilor și a plimbărilor de studii și corelarea lor cu unitățile de conținut din cadrul

curriculumului la disciplina Științe, clasele primare. Selectarea activităților pentru excursii și plimbările de studiu

și corelarea lor cu unitățile de competență. Elaborarea unui scenariu de excursie/plimbare de studiu.

Laborator:Simularea unei plimbări de studiu/excursii la o temă concretă în baza scenariului elaborat. Indicarea

momentelor transdisciplinare.

Tema 3. Investigarea mediului înconjurător în clasele primare.

Curs:Cadru definitoriu, rolul și tipologia observărilor. Metodologia desfăşurării observărilor asupra mediului

ambiant cu elevii claselor primare. Fişele de observare, structura lor. Metodologia implementării evaluării

criteriale prin descriptori a activităţii de observare asupra mediului a elevilor. Definiţia experienţei,

46

experimentului, modelării. Rolul și tipologia activităților experențiale. Metodologia defăşurării experienţelor,

experimentului, modelării în cadrul lecțiilor de științe, clasele primare. Prezentarea experimentelor, experienţelor,

modelării și inserarea lor în lecțiile de științe, clasele primare. Metodologia implementării evaluării criteriale prin

descriptori a activității de experimentare a elevilor, clasele primare.

Seminar: Elaborarea fişelor de observare. Elaborarea unui algoritm de observare asupra componentelor mediului,

fenomenelor și proceselor, relațiilor din natură. Simularea activității de observare asupra unei plante, animal,

fenomen, stării vremii. Completarea Calendarului Naturii.

Laborator:Aplicarea metodologiei de evaluare criteriale prin descriptori a activității de observare asupra mediului.

Tema 4. Metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor despre plante și animale

Curs: Repere teoretice. Competențe și unități de competențe realizate la aceste teme, produse evaluate. Sugestii

metodologice de predare-învăţare-evaluare, utilizate la aceste teme. Elaborarea instrumentelor de evaluare în baza

produselor, a fișelor de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare

Seminar:Familiarizarea cu diversitatea plantelor cultivate și necultivate; plante din livezi și grădini; podgorii;

plante decorative de odaie; plante decorative de exterior; plante de pădure și cu diversitatea animalelor: insecte;

pești; amfibii; reptile; păsări; mamifere; animale de companie; Studierea structurii plantelor și animalelor, ciclului

de viață a plantelor și animalelor. Elaborarea algoritmului de descriere și observare a plantelor și animalelor.

Prezentarea metodelor concrete de predare-învățare-evaluare a conținuturilor despre plante și animale.

Laborator:Ungherașul Naturii în clasele primare: locul și rolul lui în predarea -învățarea-evaluarea disciplinei

Științe. Realizarea etichetelor pentru plante și animale din Ungherașul Naturii. Metodologia de amenajare a unui

acvarium. Simularea activităților de valorificare a Ungherașului Naturii în predarea temelor de plante, animale.

Tema 5. Metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor geografice.

Curs:Repere teoretice. Competențe și unități de competențe realizate la aceste teme, produse evaluate. Sugestii


produselor, a fișelor de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare. Repere teoretice. Competențe și unități de

competențe realizate la aceste teme, produse evaluate. Sugestii metodologice de predare-învăţare-evaluare,

utilizate la aceste teme. Elaborarea instrumentelor de evaluare în baza produselor, a fișelor de evaluare/evaluare

reciprocă/autoevaluare.

Seminar:Studierea textelor științifice cu referință la conținuturile despre zonele naturale. Analiza locului acestor

teme în curriculum. Corelarea unităților de conținut cu unitățile de competență și activitățile de învățare și

produsele recomandate. Elaborarea obiectivelor lecției. Descrierea și simularea unor metode concrete de predare-

învățare-evaluare a temelor despre zonele naturale. Elaborarea secvențelor proiectelor de scurtă durată. Studierea

textelor științifice cu referință la cele patru anotimpuri și semnele caracteristice lor. Analiza locului acestor teme

în curriculum. Corelarea unităților de conținut cu unitățile de competență și activitățile de învățare și produsele

recomandate.

Laborator:Exerciții de prezentare la hartă. Aplicații pe teren cu busola. Valorificarea învățării aventură în

studierea conținuturilor geografice. Selectarea/elaborarea instrumentelor de evaluare în baza produselor, a fișelor

de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare. Exerciții de completare a catalogului clasei, disciplina Științe.

Tema 6. Metodologia predării –învățării –evaluării conținuturilor despre corpul uman.


metodologice de predare-învăţare-evaluare, utilizate la aceste teme. Selectarea/elaborarea instrumentelor de

evaluare în baza produselor, a fișelor de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare.

Seminar:Studierea textelor științifice cu referință la conținuturile despre zonele naturale. Analiza locului acestor

teme în curriculum. Corelarea unităților de conținut cu unitățile de competență și activitățile de învățare și


învățare-evaluare a temelor despre zonele naturale. Elaborarea secvențelor proiectelor de scurtă durată

47

Laborator:Simularea lecțiilor în baza proiectelor de scurtă durată elaborate.

Tema 7. Metodologia predării-învățării-evaluării conținuturilor astronomice.



produselor, a fișelor de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare.

Seminar:Studierea textelor științifice cu referință la conținuturile despre conținuturile astronomice. Analiza locului

acestor teme în curriculum. Corelarea unităților de conținut cu unitățile de competență și activitățile de învățare și


învățare-evaluare a temelor despre conținuturile astronomice.

Laborator:Elaborarea secvențelor proiectelor de scurtă durată

Tema 8. Metodologia predării-învățări-evaluării conținuturilor despre protecția mediului



produselor, a fișelor de evaluare/evaluare reciprocă/autoevaluare

Seminar:Studierea textelor științifice cu referință la conținuturile despre protecția mediului. Analiza locului

acestor teme în curriculum. Corelarea unităților de conținut cu unitățile de competență și activitățile de învățare și


învățare-evaluare a temelor despre protecția mediului. Elaborarea secvențelor proiectelor de scurtă durată. Cartea

Roșie a Republici Moldova.

Laborator:Valorificarea metodei proiectelor la temele despre protecția mediului. Metodologia evaluării

proiectelor de grup.



studiu de caz etc.



Metode de dezvoltare a spiritului creativ: Ingineria ideilor, Metoda FRISCO, Controversa creativă etc.



aplicare.


integrare.


Bibliografie

Obligatorie:












48






















04.10.2019.







MECC nr. 1468 din 13.11.2019.







17. Burlea E., Teoria şi Metodologia Ştiinţelor în învăţămîntul primar.- Chişinău, 2006

18. Galben-Panciuc Z. ș.a. Științe. Manual pentru clasa a II-a. Chișinău: Prut, 2015.

19. Galben-Panciuc Z. ș.a. Științe. Manual pentru clasa a III-a. Chișinău: Prut, 2016.

20. Galben-Panciuc Z. ș.a. Științe. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Prut, 2016.

21. Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, Chișinău: Liceum, 2018

22. Gînju S. Activităţi experenţiale la Ştiinţe, clasa a II-IV. Chişinău: Goromond SRL, 2009

23. Gînju S. Didactica științelor. Caiet de lucru individual al studenților. Chișinău: Goromont Studio, 2013













49

24. Instrucțiune pentru completarea catalogului școlar (clasele I-IV), aprobat prin Ordinul MECC nr. 842 din

03.07.2019

25. Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasele I-IV. Chișinău:

MECC, IȘE, 2019

26. Modele de proiecte de lungă durată la disciplina științe, clasele II-IV Anul de studii 2019-2020

(https://mecc.gov.md/sites/default/files/stiinte_cl.ii-iv_2019-2020.pdf)


2019-2020 (https://mecc.gov.md/sites/default/files/2_invatamant_primar_2019-2020_final.pdf)

Opţională:

1. Cerghit I. Metode de învățământ, Iași: Polirom, 2006

2. Evaluarea criterială în bază de descriptori. Clasa a II-a Ghid metodologic (aprobat la Consiliul național

pentru curriculum, Ordinul 256 din 28 aprilie 2017);

3. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar. Clasa a 3-a. Ghid metodologic. Institutul de

Științe ale Educației, 2017. 64 p.

4. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar. Clasa a 2-a. Ghid metodologic. Ediție revăzută

și actualizată. Institutul de Științe ale Educației, 2017. 64 p.

5. Marinescu M. Metodica predării științelor naturii/geografiei în învățământul primar, Pitești: ed. Paralele,

2016

6. Tudor V., Metodica predării cunoştinţelor despre natură şi om la clasele I-IV.- Bucureşti, 1981

Denumirea programului de studii Pedagogie în învăţământul primar


Denumirea cursului Didactica Educaţiei moral-spirituale

Facultatea/catedra responsabilă de curs Științe ale Educației și Informatică/ Pedagogia Învățământului

Primar

Titular de curs Popa Natalia, dr., lector univ. Curacițchi A., dr., conf.univ.



Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l



S.02.O.010

Modul

2 I II 60 16 44


Cursul Didactica educației moral-spirituale este destinat formării competențelor profesional-didactice ale

viitorilor învățători privind proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei școlare

Educația moral-spirituală.


https://mecc.gov.md/sites/default/files/stiinte_cl.ii-iv_2019-2020.pdf



50

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale disciplinei EMS;

2. Orientarea în domeniul educației moral-spirituale;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice didacticii educației moral-spirituale în procesul

activității de studiu, pedagogice, de cercetare;



5. Demonstrarea abilităților de analiză cu scopul luării deciziilor în activitatea de studiu, pedagogică, de

cercetare la disciplina educația moral-spirituală;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul educației moral-spirituale;


cercetare la educație moral-spirituală;

8. Prezentarea unor produse de muncă intelectuală în grupuri mici și în plen, în diferite forme (inclusiv cu

utilizarea TIC), în funcție de obiective și de specificul grupului-țintă;

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la educației moral-spirituale;

Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la Educația moral-spirituală



1. să proiecteze activități didactice la educația moral-spirituale la nivelul învățământului primar, respectând

corectitudinea științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând strategii centrate pe elev în

contextul documentelor de politici, al actelor normative și reglatorii în domeniul educațional, al pieselor

curriculare;

2. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale la Educația moral-spirituală la nivelul


3. să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi

în cadrul disciplinei Educația moral-spirituală în învățământul primar

Precondiții

Competențele general-didactice dobândite de către studenți la disciplinele universitare studiate anterior:

Fundamentele științelor educației, Didactica generală, Design instrucțional, Psihologia educației și Educație

incluzivă.


1. Concepția curriculară a disciplinei școlare Educația moral-spirituală.

Curs: Cadrul normativ al disciplinei școlare Educația moral-spirituală. Curriculum la disciplina Educația moral-

spirituală cl.I-IV. Documentele de referință aplicate pentru proiectarea-predarea-evaluarea disciplinei școlare

Educația moral-spirituală.

Seminar: Finalitățile curriculare și unitățile de învățare la disciplina Educația moral-spirituală în clasele I-IV.

Dezvoltarea progresivă a competențelor specifice disciplinei Educația moral-spirituală.

2. Conținuturile de învățare la disciplina Educația moral-spirituală

Curs: Referințe teoretice privind conținuturile curriculare ale modulelor „Eu la școală”; „Eu în familie”; „Eu în

comunitate”, „Învăț să fiu om”.

51

Seminar: Analiza conținutului informațional al modulelor „Eu la școală”; „Eu în familie”; „Eu în comunitate”,

„Învăț să fiu om”.

3. Strategii didactice specifice disciplinei școlare Educația moral-spirituală

Curs: Delimitări teoretice privind strategiile didactice specifice aplicate la disciplina școlară Educația moral-

spirituală

Seminar: Aplicarea strategilor didactice: interactive; constructiviste; de reflecție la lecțiile de Educație moral-

spirituală.

4. Strategiile de evaluare specifice disciplinei școlare Educația moral-spirituală

Curs: Produsele și criteriile de succes din perspectiva metodologiei de evaluare criterială prin descirptori.

Seminar:Tehnicile de învățare și evaluare a produselor învățării: ABC-ul incluziunii, Caravana de Crăciun,

Expoziție pascală, Agenda faptelor bune, Sărbători calendaristice, Alfabetul valorilor etc.

5. Proiectarea didactică eșalonată la disciplina școlară Educația moral-spirituală

Proiectare didactică de lungă și de scurtă durată la disciplina Educația moral-spirituală

6. Abordări inter- și transdisciplinare ale educației istorice a micului școlar în contexte curriculare și

extracurriculare

Seminar: Interconexiuni ale Educației moral-spirituale cu alte discipline școlare în clasele I-IV

Metode și tehnici de predare și învăţare

Prelegerea interactivă; problematizarea; descoperirea; jigsow; exercițiul; master-class; simularea didactică;

proiectul; gândește-perechi/echipe – prezintă.


În evaluarea rezultatelor învățării, vor fi utilizate următoarele strategii: evaluare curentă; evaluare finală (la

finele cursului):

− evaluarea curentă: probă scrisă;

− evaluarea finală (examen): interogare evaluativă.

Pe parcursul cursului se va realiza evaluare continuă formatoare: autoevaluare, evaluare reciprocă; proiectul;

simularea activității didactice.

Bibliografie

Сadrul normativ:



2. Programa pentru evaluarea finală a rezultatelor şcolare în învăţământul primar, Matematică, validată prin

Ordinul ministrului educației nr.1216 din 27.12.2013.

http://aee.edu.md/sites/default/files/document/attachments/matematica_04.pdf












52


















04.10.2019.



12. Nomenclatorul tipurilor de documentație școlară, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1467 din 12.11.2019.







MECC nr. 1468 din 13.11.2019.






1. Cara A., Vartic A., Niculcea T. Educaţie moral-spirituală. Manual pentru clasa a II-a. Chişinău: Lyceum,

2019.

2. Cara A., Neculcea T. Educația moral-spirituală. Clasele I-IV. Ghidul învățătorului. Chișinău, 2016.

Literatură de specialitate (opțional):

1. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti, 2006.

2. Sadovei L. Educaţia spirituală-valoare clasică în şcoala modernă. În: Materialele conferinţei de totalizare a

muncii ştiinţifice a corpului profesoral-didactic. Vol. III, 2013, p. 211- 217.














53

3. Cucoş C. Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice. 2009.

4. Mândâcanu V. Pedagogul creştin. Chişinău, 2011. Pedagogie creştină 2013.

5. Sadovei L. Reprezentările studenţilor pedagogi privind rolul familiei în promovarea valorilor etern-umane.

În: Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale Familia-factor existenţial de promovare a valorilor etern-

umane din 15 mai 2012. Chişinău: CEP USM, 2012, p. 45-53; .

6. Educaţia spirituală-valoare clasică în şcoala modernă. Conferinţa de totalizare a muncii ştiinţifice a corpului

profesoral-didactic.Chişinău: 2013.Vol. III, p. 211- 217.

Denumirea programului de studii Pedagogia Învățământului Primar


Denumirea cursului Didactica disciplinei Istoria românilor și universală ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Facultatea Științe ale educației și Informatică/ Catedra Pedagogia


Titular de curs doctor conferențiar, Lisnic Angela [email protected]


Codul

cursului

Număr de

credite ECTS



S.02.O.010

(modul)

2 I II 60 16 44


Cursul „Didactica disciplinei Istoria românilor și universală” este destinat formării competențelor profesional-

didactice ale viitorilor învățători privind proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare-evaluare a

disciplinei școlare „Istoria românilor și universală” (clasa a IV-a).

Competențe dezvoltate în cadrul cursului

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale noțiunilor și datelor istorice;

2. Orientarea în domeniul educației istorice;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice didacticii istoriei în procesul activității de studiu,





cercetare la disciplina istorie în clasa a IV;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul istoriei;


54


cercetare la istorie;



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la istorie;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la Istorie clasa a IV-a.



1. să proiecteze activități didactice la istorie la nivelul învățământului primar, respectând corectitudinea



2. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale la istorie la nivelul învățământului primar;

3. să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi

în cadrul disciplinei Istoria în învățământul primar

Precondiții

Competențele general-didactice dobândite de către studenți la disciplinele universitare studiate anterior:

Fundamentele științelor educației, Didactica generală, Design instrucțional, Psihologia educației și educație

incluzivă.


1. Concepția curriculară a disciplinei școlare „Istoria românilor și universală” în învățământul primar.

Cadrul normativ al disciplinei școlare „Istoria românilor și universală” în învățământul primar. Curriculum la

disciplina Istorie cl.IV. Documentele de referință aplicate pentru proiectarea-predarea-evaluarea disciplinei

școlare „Istoria românilor și universală” în învățământul primar. Finalitățile curriculare și unitățile de învățare la

disciplina „Istoria românilor și universală” în clasa IV-a Dezvoltarea progresivă a competențelor specifice

disciplinei „Istoria românilor și universală” în clasa a IV-a

2.Conținuturile de învățare la disciplina „Istoria românilor și universală” în clasa a IV-a

Referințe teoretice privind conținuturile curriculare ale modulelor „Istoria ne învață”; „Evenimente și personalități

istorice”; „Valori și tradiții în istorie”.

Analiza conținutul informațional al modulelor „Istoria ne învață”; „Evenimente și personalități istorice”; „Valori

și tradiții în istorie”.

3.Produsele învățării la disciplina școlară „Istoria românilor și universală” , clasa a IV-a

Produsele și criteriile de succes (MECD).Descrierea dirijată a unor surse care oferă informații din trecut și prezent.

Confecționarea liniei timpului

Tehnicile de învățare și evaluare a produsele învățării: album de familie; postere privind preocupările oamenilor

din localitate; excursii, vizite; exerciții de explorare a hărților istorice; exerciții de caracterizare a unei personalități

istorice în baza: întrebărilor; unui algoritm dat;.

4.Strategii didactice specifice disciplinei școlare „Istoria românilor și universală”, clasa a IV-a

Delimitări teoretice privind strategiile didactice specifice aplicate la disciplina școlare „Istoria românilor și

universală”, clasa a IV-a

Aplicarea strategilor didactice: interactive; constructiviste; de reflecție la orele de „Istoria românilor și

universală”, cl.IV.

55

5.Proiectarea didactică eșalonată la disciplina școlară „Istoria românilor și universală”, clasa a IV-a

Proiectare didactică de lungă și de scurtă durată la disciplina „Istoria românilor și universală”, clasa a IV-a

6.Abordări inter- și transdisciplinare ale educației istorice a micului școlar în contexte curriculare și

extracurriculare

Inteconexiuni ale istoriei cu alte discipline școlare în clasele I-IV.


Prelegerea interactivă; problematizarea; descoperirea; jigsow; exercițiul; master-class; simularea didactică;

proiectul; gândește-perechi/echipe – prezintă.


În evaluarea rezultatelor învățării, vor fi utilizate următoarele strategii: evaluare curentă; evaluare finală (la

finele cursului):

− evaluarea curentă: probă scrisă

− evaluarea finală (examen): interogare evaluativă.

Pe parcursul cursului se va realiza evaluare continuă formatoare: autoevaluare, evaluare reciprocă; proiectul;

simularea activității didactice.

Bibliografie

Cadrul normativ:






























56









04.10.2019.










MECC nr. 1468 din 13.11.2019.





Obligatorie:

1.Alexandru Gh. Metodica predării istoriei în învățământul preuniversitar. Craiova: Editura Alexandru, 2000, p.

46-90.

2.Bolovan S. P. Didactica istoriei: noi orizonturi în predarea, învățarea și evaluarea istoriei prin metode active. –

Presa Universitară Clujeană, 2007.

3.Callo T., Paniş A. ş a. Educaţia centrată pe elev. Ghid metodologic. Chişinău: „Print – Caro” SRL, 2010. 171 p.

4.Căpiţă L., Căpiţă C. Tendinţe în didactica istoriei. Piteşti: Editura Paralela 45, 2005. 194 p.

5.Cartaleanu T., Cosovan O. Formarea competenței prin strategii didactice interactive. Chişinău: Central

Educaţional Pro...Didactica, 2008.

6.Cerghit I. Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom, 2006, 315 p.

7.Chirilă C.. S., Metode folosite in predarea/învățarea istoriei in învățământul primar.

https://concursurilecomper.ro/rip/2016/septembrie2016/08-ChirilaSteluta-Metode-Istorie.pdf

8.Iutiş Gh. Elemente de didactica istoriei. Iaşi: Editura Graphis, 2008. 259 p.

9.Joiţa E.A deveni profesor constructivist. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R. A, 2008.

10. Gruber g. Didactica istoriei și formarea de competențe., Sibiu 2016










57

11. Hornoiu C. et al. Noțiuni introductive în studiul istoriei–modalități de abordare la nivelul clasei a IV-a //Studii

şi articole de istorie. – 2017. – Т. 84. – №. 84. – С. 181-198.

12. Minder M. Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare – cognitivismul operant. Cluj-Napoca: Editura

ASCR, 2011.

13. Oprea-C. L. Strategii didactice interactive. Repere teoretice şi practice. Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică, RA, 2009. 315 p.

14. Anton Ilica, Dorin Herlo, Viorel Binchiciu, O pedagogie pentru învăţământul primar /Arad: Editura

Universităţii Aurel Vlaicu, 2005

15. Păsăilă V.Didactica istoriei învățămntul primar.București 2011

16. Păun Şt. Didactica istoriei. Bucureşti, 2003.

1.Opţională:

1. Manea M. Predarea istoriei secolului 20. Buzău: Tipografia press 2002. 150 p.

2. Musteaţă S. Predarea istoriei. Îndrumar metodic pentru profesori. – 2010.

3. Negreţ-Dobridor I. Teoria generala a curriculumului educaţional. Iaşi: Editura Polirom, 2008, 436 p.

4. Stradling R. Să înţelegem istoria secolului XX. Bucureşti: Editura Sigma, 2002.



Denumirea cursului Didactica disciplinei Educația plastică ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Științe ale Educației și Informatică/PÎP

Titular de curs Vitcovschii Ala, dr.ped., conf. univ.



Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l



S. 02.O.011

(modul)

2 I II 60 16 44


Conţinutul cursului presupune crearea compozițiilor plastice în diverse materiale și tehnici de lucru, studierea

creației artiștilor plastici și a curentelor de artă, totodată cursanţii vor studia aspecte metodologice de proiectare

şi aplicare a unor strategii didactice eficiente în cadrul predării-învăţării artelor plastice în clasele primare. Astfel,

finalităţile cursului facilitează abordarea de către cursanţi a didacticii educației plastice.


• Interpretarea explicativă a reperelor teoretice, noțiunillor și legităților de bază ale teoriei artelor plastice ce ar

asigura formarea competențelor elevilor la nivelul standardelor de eficiență a învățării în clasele I-IV;

• Explorarea creativă a stratgiilor didactice în contexte de implementare a curriculumului disciplinei Educaţie

platică în clasele primare.

58

• Aplicarea cunoştinţelor şi a capacităţilor dobândite în elaborearea proiectelor didactice de lungă şi scurtă

durată;

• Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii privind aspectele metodologice de eficientizare a

procesului de predare-învăţare a disciplinei Educaţie plastică în clasele primare.


• Să implementeze teorii și metodologii la proiectarea, desfășurarea și evaluarea activităților didactice la

disciplina Educaţia plastic în clasele primare, în contextul politicilor educaționale actuale;

• Să aplice în mod practic instrumente, materiale și tehnici de lucru proprii acestui gen al artelor în crearea

compozițiilor creative plastice;

• Să evidențieze competențele specifice disciplinei și să le raporteze la conținuturile tematice în elaborearea

proiectelor didactice de lungă şi scurtă durată ale curriculumului educației plastice în ciclul primar;

• Să aprecieze schimbările din mediul educațional pentru a răspunde prompt la necesitățile de actualizare a

activității profesionale la disciplina Educaţie plastică în clasele primare;

Precondiții

Cunoștințe și abilități practice în domeniul artelor plastice, cunoașterea aspectelor metodologice elimentare în

predarea-învăţarea educație plastice în ciclul primar.


Tema 1. Concepţia didactică a disciplnei Educaţia plastică din ciclul primar.

Curs:

• Educaţia plastică în context contemporan.

• Caracterul dezvoltativ – formativ al activităților artistice plastice din ciclul primar.

• Concepţia didactică a disciplnei Educaţia plastică din ciclul primar.

• Curriculumul disciplinei Educaţia plastică din ciclul primar.

Seminar:

• Specificul diciplinei Educaţia plastică la treapta primară de învăţământ.

• Analiza conţinutului curricular la Educaţia plastică în clasele a I-IV.

Tema 2. Varietatea ramurilor şi genurilor artelor plastice

Curs:

• Iniţiere în domeniul artelor plastice/vizuale. Arta plastică ca domeniu de activitate artistică. Clasificările artelor

şi domeniilor de activitate artistică. Arte temporale. Arte spaţiale.

• Ramurile artelor plastice în context clasic: grafica, pictura, sculptura, arhitectura, arta decorativă aplicată. Arte

bidimensionale. Arte tridimensionale. Arte vizuale.

• Genurile specifice artelor vizuale: arte monumentale, de şevalet, decorative, miniaturale, etc.

Curente artistice de vază în artele plastice: la nivel mondial, la nivel naţional.

Cele mai renumite capodopere de artă plastică.

Metodologia realizării analizei unei opere de artă plastică.

• Kitsch-ul ca fenomen cultural. Seminar:

• Varierea ramurilor şi genurilor de artă plastică/vizuale. Specificul operelor de grafică, pictură, sculptură, artă

decorativă, fotografie artistică, arta tiparului, arhitectură, instalaţii, artele spectacolului, animaţia, arta video,

tatuaj (arta corpului), tehnici mixte (mixed media) etc.: materiale şi ustensile, mijloace de expresie.

• Excursie la muzeu/ galerie de artă.

59

Tema 3. Teoria şi metodologia predării-învăţării-evaluării conţinuturilor Frumosul în jurul nostru.

Perceperea în arta plastică.

Curs: • Perceperea în arta plastică. Receptarea esteticului - ca cunoaştere a reacţiilor afective a factorilor şi criteriilor

după care se impune frumosul.

• Metodologia dezvoltării competențelor vizuale, competenţelor de a observa și percepe lumea înconjurătoare.

• Metodologia predării-învăţării-evaluării conţinuturilor Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică.

• Elementele de limbaj plastic.

• Particularități de expresie ale punctului, liniei, formei.

• Semantica elementilor de limbaj plastic.

• Aspecte metodologice de eficientizare a metodologiei studiului elementelor de limbaj plastic în ciclul primar.

Seminar:

• Argumentarea particularităţilor metodologice de predare-învăţare-evaluare a unităţilor de conţinut Frumosul

în jurul nostru. Perceperea în arta plastică.

• Analiza materialelor netradiţionale utilizate în diverse contexte plastice în baza vizionării filmelor, clipurilor,

imaginilor, reproducerilor.

• Exersări şi experimentări: modelarea şi construirea formelor din diverse materiale: lut, plastelină, fructe,

polistirol, carton, hîrtie etc.

• Analiza lucrărilor efectuate şi exprimarea atitudinii faţă de materialele utilizate.

Studiu analitico-comparativ al reperelor metodologice specifice formării competenţelor de utilizare a

particularități de expresie ale punctului, liniei, formei la vîrsta şcolară miă.

Laborator:

• Modelarea secvențelor de lecție la modulul „Frumosul în jurul nostru. Perceperea în arta plastică”. Simulara

realizării observărilor asupra mediului natural

• Analiza secvențelor și elaborarea de recomandări în vederea eficientizării predării-învățării compartimentului

dat în treapta primară.

Tema 4. Lecţia de Educaţie plastică. Proiectarea didactică a unei lecţii de educaţie plastică.

Curs: • Specificul lecţiei de Educaţie plastică în clasele primare. Caracteristica etapelor de licţie în dependenţă de

tipul acesteea. Metodologia selectării temei plastice şi a subiectului lecţiei.

• Proiectarea lecţiei de Educaţie plastică. Părţile componente ale proiectului didactic. Corelarea temei,

subiectului lecţiei cu unităţile de competenţă şi obiectivele opeaţionale. Specificul reflectării ECD în

proiectarea didactică de scurtă durată. Cerinţe către materialul intuitiv- didactic anexat la proiectul didactic.

Seminar: • Studii de caz: Evaluarea unor lecții (secvențe video sau proiecte didactice) și elaborarea de recomandări în

vederea eficientizării procesului instructiv educativ al disciplinei educația plastică din clasele primare.

Laborator:

• Analiza proiectelor didactice, secvențelor video cu aplicarea vareatelor strategii didactice. Elaborarea de

recomandări în vederea eficientizării procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei Educaţia plastică

din ciclul primar.

Tema 5. Aspecte metodologice de organizare a procesului educaţional la educaţia plastică în clasele

primare. Proiectarea de lungă durată a disciplinei.

Curs:

60

• Aspecte metodologice de organizare a procesului educaţional la educaţia plastică în clasele primare. Activităţi

curriculare şi extracurriculare.

• Proiectarea didactică a disciplinei Educaţia plastică la treapta primară de învăţământ. Proiectarea de lungă

durată din perspectiva ECD.

Seminar:

• Studiu analitico-comparativ al proiectelor de lungă durată la Educaţia plastică pentu clasele I-a-IV-a.

Specificul realizării detalierilor de conţinut. Planificarea evaluărilor formative pe etape. Selectarea produselor.

• Lucrare practică: Realizarea secvenţei de proiect didactic de lungă durată.

Laborator:

Studiul metodologiei de stabilire a specificului proiectului de lungă durată la disciplina Educaţia plastică la

treapta primară.

Tema 6. Strategii didactice eficiente în educația plastică din clasele primare.

Curs:

• Caracterul dezvoltativ – formativ al activităților artistice plastice școlare.

• Strategii didactice eficiente în educația plastică din clasele primare. .

• Aspecte metodologice de formare a competențelor de cunoaştere a noţiunilor elementare din domeniul artelor

plastice.

Seminar:

Studii de caz: Evaluarea unor lecții (secvențe video sau proiecte didactice) și elaborarea de recomandări în

vederea eficientizării procesului instructiv educativ al disciplinei educația plastică din clasele primare.



studiu de caz etc.





Evaluarea curentă se va realiza în baza probelor scrise și probe practice care vor viza domeniile: cunoaștere și

înțelegere; aplicare.


integrare.


Bibliografie

Obligatorie:












61






















04.10.2019.










MECC nr. 1468 din 13.11.2019.





1. Canţîru, I. ș.a. Manual de educaţie plastică, clasa 3-4, Editura, Arc, 2016, 96p.

2. Hubenco T. Arta plastică în clasele primare. Ghid metodologic. Chişinău, Ed. Prut Internaţional, 2000.

3. Samburic, E., Prisacaru, L., Educaţia plastică în clasa II. Manual şcolar. Chişinău, Editura ARC, 2017. 92 p.















62

4. Ilioaia, M., Metodica predării desenului în clasele 1-4, Editura didactica şi pedagogică, Bucureşti 1981, 118p

Opţională:

1. Arnheim R. Arta şi percepţia vizuală: o psihologie a văzului creator. Iaşi: Polirom, 2011, 504 p.

2. Amabile T. Creativitatea ca mod de viață. Ghid pentru părinți și profesori. București: Științifică și tehnică.,

1997. 251p.

3. Arnheim R. Forța centrului vizual. Un studiu al compoziției în artele vizuale. București: Merediane, 1995.

237p.

4. Băran V. Album metodic de creație artistică plastică. București, 1996.

5. Botez-Crainic, Adriana. Istoria artelor plastice, 3 volume. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1994.

6. Cartaleanu T., Lecturi şi scrieri pentru dezvoltarea gîndirii critice. Chișinău: Editura Didactică și Pedagogică,

1996, 121 p.

7. Cioca, Vasile. Jocul de-a arta. Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2007.

8. Crotti E. Desenele copilului tău – interpretări psihologice. Bucureşti: Litera internaţional, 2010, 224 p

9. Dagi I. Mijloace de realizare a compoziției plasice. Chișinău: 2010.

10. Filoteanu N., Marian D. Desen artistic și educație plastică. Manual pentru calasa a IV-a. Iași: Spiru Haret,

2003.

11. Harnet N. Instrumente de valoare pentru disciplina Educația plastică. București: EAP, 2001.

12. Starmer A. Ghidul culorilor. Bucureşti: Litera Internaţional, 2009, 251 p.

13. Şuşală, I., Petric, G. Educaţia vizuală de bază. Bucureşti: Humanitas, 2009.

1. Шорохов У. Композиция. Москва: Просвещение, 1996. 249с.

Denumirea programului de

Formare Profesională Suplimentară Pedagogie în învățământul primar


Denumirea cursului Didactica disciplinei Educația Muzicală ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs FȘEI/Catedra PÎP

Titular de curs dr., conferențiar universitar Mariana Vacarciuc

Cadre didactice implicate dr., conferențiar universitar Mariana Vacarciuc


Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l



S.02.O.011 2 I II 60 16 44


Cursul Didactica Educaţiei Muzicale se axează pe trei dimensiuni: I – noţiuni muzicale de bază; II – literatura

muzicală; III - metodica predării discipline școlare Educaţia Muzicală. Prin structura dată cursul reuşeşte să ofere

cursanţilor cunoştinţe din teoria elementară a muzicii, genuri și specii muzicale şi metodele adecvate de predare

în învăţământul primar, ţinând seama de specificul dezvoltării cognitive ale elevilor de vârstă școlară mică.

În cursul dat sunt actualizate informaţii de specialitate, care urmăresc formarea unei concepţii didactice moderne,

necesare instruirii şi educaţiei muzicale generale, sunt indicate direcţiile principale de modernizare a

63

învăţământului muzical general, metodele de activizare a procesului educațional şi se accentuează caracterul

formativ al învăţământului muzical general.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale educației muzicale;


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice științelor educației în procesul activității de studiu,





cercetare;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul didacticii educației muzicale;


cercetare;



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse;


1. să utilizeze conceptele, principiile și metodele de bază ale științelor educației în activitatea pedagogică la

treapta primară de învățământ;

2. să valorifice documentele de politici educaționale și piesele curriculare în activitatea pedagogică la treapta

primară de învățământ;

3. să proiecteze activități didactice și educative la treapta primară de învățământ, respectând corectitudinea



4. să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale din perspectiva ECD;


Precondiții

Pentru însuşirea conţinutului cursului „Didactica disciplinei Educația Muzicală” studenții trebuie să posede

competențe muzicale elementare formate în cadrul cursului practic Educația Muzicală, cunoştinţe ce ţin de

existenţa obiectivă, cât și din Teoria şi metodologiei educației/ instruirii, Didactica generală. Cursul dat

completează pregătirea teoretic-aplicativă ale studenților în domeniul „Științe ale educației”.


Tema 1. Dimensiuni ale muzicii. Genuri, specii și forme ale muzicii.

Muzica – gen al artei. Apariţia şi evoluţia artei muzicale ca necesitate vitală. Influenţa muzicii asupra omului și

funcţiile ei. Genuri primare ale muzicii. Muzica populară. Muzica de proporții. Muzica de divertisment. Muzica

instrumentală. Muzica vocală

Tema 2. Limbajul muzical.

Caracteristicile sunetelor muzicale. Sistemul muzical general. Sisteme de notaţie muzicală. Poprtativul și cheia

sol. Nota muzicală și prezentarea grafică a înălțimii și duratelor sunetelor muzicale. Nuanța dinamică. Timp,

64

metru, ritm, măsura. Tempo. Metrul şi ritmul. Melodia. Măsura. Tempo. Intervale. Modul şi tonalitatea. Melodie,

desen melodic, linie melodică, punctul culminant, factura muzicală, melisme. Unităţile sintactice ale muzicii.

Forma muzicală. Repriza, volta. Da capo/ da capo al fine. Segno. Vide. Bis. Tremolo. Con ottava.

Tema 3. Concepţia învăţământului muzical în Republica Moldova din perspectiva curricula 2018.

Evoluția EM. Obiectivele învățământului muzical general. Periodizarea EM după vârste. Principii și metode ale

EM în învățământul general. Lecţia de Educaţie Muzicală. Tipuri de lecţii. Structura metodică a lecţiei.

Proiectarea didactică/ realizarea lecției de Educaţie Muzicale. Conţinutul curricular la disciplina Educaţia

Muzicală.

Tema 4. Activități didactice și extradidactice specifice procesului de EM în învățământul general.

Audiţia muzicii. Cânt vocal-coral. Activitatea muzical-ritmică. Jocul muzical-didactic. Însuşirea cunoştinţelor

muzicale şi despre muzică. Citit-scrisul muzical. Creaţia muzical-artistică. Caracterizarea verbală a muzicii.

Tema 5. Evaluarea criterială prin descriptori a cunoştinţelor muzicale și despre muzică.

Conceptul de evaluare şi docimologie. Funcţiile şi formele evaluării. Matrice şi descriptori de performanţă la

EM. Testul (tipuri de test aplicate la EM). Proiectarea activităţii de evaluare criterială prin descriptori a procesului

de educaţie muzicală.



studiu de caz etc.






aplicare.


integrare.


Bibliografie

Obligatorie:



















65

















04.10.2019.





13. Instrucțiunea privind completarea catalogului școlar, clasele I-IV, aprobată prin Ordinul MECC nr. 842 din

03.07.2019, modificată prin Ordinul MECC nr. 469 din 13.11.2019.




MECC nr. 1468 din 13.11.2019.





1. Gagim I. Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. – Chişinău: ARC, 2004.

2. Vacarciuc M. Dimensiunea spirituală a cântului. - Chişinău: tipografia UST (cu sediul în Chişinău), 2009.

3. Vacarciuc M. Didactica Educației Muzicale. - Chişinău: tipografia UST (cu sediul în Chişinău), 2015.

Opţională:

1. Aldea G., Muntean G. Didactica educaţiei muzicale în învăţământul primar. – Bucureşti: EDP, 2001.

2. Delion P. Metodica educaţiei muzicale. – Chişinău: Hyperion, 1993.

3. Gagim I. Dicționar de muzică. – Chișinău: Știința, 2008.

4. Bîrcă, A. Sistematizări, reflexe în predarea scrierii muzicale. – Bucureşti, 1970.

5. Breazul, G. Învăţământul muzical în Ţara Românească // Pagini din istoria muzicii româneşti, vol. II. –













66

Bucureşti, 1970.

6. Kabalevski D. Cele trei balene şi multe altele. – Chişinău: Lumina, 1974.



Denumirea cursului Didactica disciplinei Dezvoltare personală ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de

curs

Științe ale Educației și Informatică

Pedagogia Învățământului Primar

Titular de curs Popa Natalia, dr., l. univ. /Curacițchi A., dr. conf.univ



Codul cursului

Număr de

credite

ECTS

Anul Semestr

ul

Total

ore

Total ore

Contact

direct

Studiu

individual

S.02.O.012

2 II I 60 16 44

.


Cursul „Dezvoltare personală” cuprinde un pachet de 5 unităţi delimitate în consensul caracteristicilor

disciplinelor de bază conform domeniului de studiu – componenta de specialitate cu scopul de formare a

sistemului de competențe profesionale care permit absolvenților să activeze ca specialist în pedagogia

învățământului primar.

Cursul se adresează studenţilor programelor de formare PÎP cu scopul de pregătire a viitorilor învățători în

predarea disciplinei școlare Dezvoltarea personală. Accentul se pune pe formarea de competențe profesionale a

viitorilor învățători în formarea competențelor transeversale necesare pentru sănătatea fizică și mintală a elevilor

(abilități cognitive, abilități sociale, abilități de auto-conștientizare, abilități de reglare emoțională) și dezvoltarea

unei indentități personale solide care cuprind toate abilitățile de viață de care copiii au nevoie la școală și în

situațiile de viață și, prin extindere, în viitoarea lor viață privată și activitatea profesională.

Competenţe specifice dezvoltate în cadrul cursului

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale disciplinei DP;

2. Orientarea în domeniul DP;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice didacticii DP în procesul activității de studiu,





cercetare la disciplina DP;

67

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul DP;


cercetare la DP;



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la DP;

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la DP.



• Să implementeze teorii și metodologii la proiectarea, desfășurarea și evaluarea activităților didactice la

disciplina Dezvoltare personală în clasele primare, în contextul politicilor educaționale actuale;

• Să aplice în mod practic instrumente, materiale și tehnici de lucru proprii;

• Să evidențieze competențele specifice disciplinei și să le raporteze la conținuturile tematice în elaborearea

proiectelor didactice de lungă şi scurtă durată ale curriculumului Dezvoltare personală în ciclul primar;

• Să aprecieze schimbările din mediul educațional pentru a răspunde prompt la necesitățile de actualizare a

activității profesionale la disciplina Dezvoltare personală în clasele primare;

Precondiții

Pentru realizarea obiectivelor puse studentul trebuie să posede cunoştinţe din cursul de: Design instrucțional.


1. Disciplina Dezvoltare personală (DP)-aria curriculară Consiliere şi dezvoltare personală. Repere

conceptuale și normative.

1.1. Fundamentele și perspectiva disciplinei DP : abilități de viață-competențe cheie-învățământ obligatoriu-

dezvoltare personală- învăţare pe parcursul întregii vieţi.

1.2. Repere conceptuale: curriculum pentru disciplina DP ; DP-aria CDP. Viziunea pedagogică promovată prin

disciplina DP.

1.3. Repere normative la baza disciplinei DP.

1.3.1. Principiile de implementare a curric. la disciplina DP

1.3.2. Principiile didactice ale activității de învățare la disciplina DP.

2. Prioritățile curriculumului la disciplina Dezvoltare personală

2.1. Scopul disciplinei DP. Specificul valorificării inter- și transdisciplinare a achiziţiilor dobândite în cadrul

disciplinei şcolare DP şi din viaţa cotidiană.

2.2. Competențele specifice disciplinei DP și modulele de formare a competențelor specifice.

2.3. Caracterul integrator al aordării modulare a disciplinei DP.

3. Aspecte metodologice de predare-învățare la disciplina DP

3.1. Specificul procesului de predare-învățare în noua paradigmă educaţională centrată pe elev.

3.2. Valorificarea paradimei educaționale centrate pe elev la disciplina DP. Managementul timpului alocat

disciplinei DP. Oferta unităților de conținut la DP.

3.3. Organizarea activităților de învățare. Specificul învățării bazate pe sarcină în cadrul lecțiilor de DP.

Ansamblul tehnologiilor ed.-le aplicate la realizarea eficientă a disciplinei DP.

4. Proiectarea activităților didactice în cadrul disciplinei DP.

4.1. Proiectarea didactică personalizată-concept central al proiectării curriculare la disciplina DP.

68

4.2. Proiectarea didactică eșalonată la disciplina DP: niveluri și documente.

4.3. Specificul proiectării de lungă durată la disciplia DP.

4.3.1. Proiectarea administrării disciplinei.

4.3.2. Proiectarea unităților de învățare.

4.4. Proiectarea de scurtă durată.

5. Implementarea ECD la disciplina DP

5.1. Specificațiile evaluării criteriale la disciplina DP: inițială, formativă, sumativă.

5.2. Strategii de evaluare non-instrumentale la disciplina DP.

Bibliografie:

Obligatorie:






























04.10.2019.











69










MECC nr. 1468 din 13.11.2019.





Opţională:

Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.

Cartaleanu, T.; Cosovan, O. [et. al.] Formarea de competenţe prin strategii didactice interactive. Chişinău: C. E.

Pro didactica, 2008.

Cerghit, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2005.

Cristea, S. Dicționar de pedagogie.Chișinău-București: Litera, 2000.



Denumirea cursului Metodologia compunerilor ro/ru


Primar

Titular de curs Popa N., dr., lector univ. / Curacițchi A., dr., conf. univ.



Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l



S.02.A.013 4 I II 120 32 88


Cursul opțional Metodologia compunerilor completează și aprofundează cursul de Didactica limbii și literaturii

române. Contribuie la formarea profesională inițială a viitoarelor cadre didactice din învățământul primar. Prin

acest curs studenții își vor forma abilități profesionale, spirit creativ. În cadrul cursului studenții vor însuși diferite

tipuri de compuneri recomandate de curricula școlară modernizată. Studenții vor însuși metodologia

compunerilor în raport cu particularitățile de vârstă ale micilor școlari, cu gradul de pregătire a elevilor pentru









70

activitatea de învățare. Studenţii îşi vor forma abilităţi profesionale în elaborarea diferitor tipuri de compuneri.

Conținutul cursului formează competențe profesionale specifice învățătorului de clasele primare.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale limbii și literaturii române

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice limbii și literaturii române în procesul activității de

studiu, pedagogice, de cercetare


competenţelor-cheie


cercetare la limba și literatura română

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul limbii și literaturii române


cercetare la limba și literatura română


utilizarea TIC), în funcţie de obiective şi de specificul grupului-ţintă

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare la limba și literatura română

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse la limba și literatura română



• să proiecteze activități didactice și educative la nivelul primar de învățământ și în cadrul disciplinei Limba și

literatura română, respectând corectitudinea științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând



• să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale;

• să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi.

Precondiții

Cunoștințe temeinice din școală la disciplina Limba și literatura română. Cunoștințe din cursul de psihologie și

didactica învățământului primar. Competente de scriere a compunerilor cu aplicarea mijloacelor artistice.

Competențe de comunicare verbală orală și scrisă.


Tema 1. Repere teoretice cu privire la contextele de realizare a scrierii imaginative.

Repere teoretice cu privire la contextele de realizare a scrierii funcționale și imaginative la lecțiile de Limbă

română. Principii de structurare: principiul stereotipicităţii, principiul repetării continue, principiul confruntării

(contrapunerii), principiul plenitudinii.

Tema 2. Prevederi curriculare cu privire la scrierea imaginativă în clasele primare.

Prevederi curriculare cu privire la scrierea imaginativă în clasele primare. Conținuturi de realizare a scrierii

imaginative. Principii de realizare. Rolul și locul în paradigma comunicativ-funcțională.

Tema 3. Compunerea – formă de evaluare a cunoștințelor la disciplina Limba română în clasele primare,

principii de realizare

Compunerea – formă complexă de evaluare a cunoștințelor la disciplina Limba română în clasele primare,

principii de realizare. Avantaje și dezavantaje. Durata de realizare a unei dictări. Tipuri de lecții.

Tema 4. Tipuri de compuneri în clasele primare.

71

Clasificarea compunerilor după formă, modalitatea de scriere, mijloacele folosite: compuneri cu început dat, cu

schimbarea unui sfârşit al textului citit; după o ilustraţie sau pe baza unor benzi de desene; inventarea textelor

scurte (3-4 enunţuri) cu elemente fantastice; după un tablou artistic; cu un început dat sau cu repere date în logica

analizei tabloului (cu indicarea numelui pictorului); compunere-descriere a unui colţ din natură (ghidat); după

plan dat sau alcătuit independent; cu titlu/tema dată. Aspectul formativ al compunerilor.

Tema 5. Metodologia realizării compunerilor în clasele primare.

Compunerea ca forma de exprimare a gîndurilor și sentimentelor a elevilor din clasele I-IV. Etape de realizare a

unei compuneri la disciplina Limba română în clasele primare: alegerea subiectului; documentarea sau

invenţiunea; dispoziţiunea sau planul compunerii; redactarea propriu-zisă; analiza compunerilor.

Tema 6. Metodologia evaluării compunerilor la lecțiile de Limbă română în clasele primare.

Metodologia evaluării compunerilor la lecțiile de Limbă română în clasele primare. Modalități de prezentare și

evaluare/autoevaluare a compunerilor la disciplina Limba română în clasele primare.



studiu de caz etc.






aplicare.


integrare.


Bibliografie

Сadrul normativ:











5. http://edusoroca.md/wp-content/uploads/2018/09/PLANUL_educational_2018.pdf


7. https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_site.pdf


9. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_curriculum_primare_rom_5.pdf







72



11. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf



13. https://mecc.gov.md/sites/default/files/anexa_la_ordinul_nr._1934_din_28.12.2018.pdf



15. https://mecc.gov.md/sites/default/files/plan-cadru_2019-2020_web_sait.pdf



17. https://mecc.gov.md/sites/default/files/2_invatamant_primar_2019-2020_final.pdf



04.10.2019.

19. https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_privind_organizarea_procesului_educational_si_aplicar



21. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_modificare_nomenclator_1.pdf



23. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_nr_842_din_03.07.2019.pdf

24. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin1469_din13.11.2019catalog.pdf


MECC nr. 1468 din 13.11.2019.

26. https://mecc.gov.md/sites/default/files/mecd_1-4_15.11.2019_site.pdf



28. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_ecd_1-4_20.11.2019_site_final.pdf




2012.

















73

Opțională:

1. Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primară. - Bucureşti, 2000, 278 pag.

2. Buruiană M. Compunerile în clasele primare. - Chişinău, 2006.

3. Nuţă, S., Metodica predării limbii române în clasele primare. - Bucureşti, Aramis, 2004.

4. Fierascu,A.,Primii pași în tainele compunerii,clasa a II-a. - București,2012

5. Fierascu,A.,Învățăm să scriem compuneri,clasa a III-a - București,2012

6. Avram Mioara, Berejan Silviu. Gramatica uzuală a limbii române. - Chişinău, 2000.



Denumirea cursului Metodologia dictărilor ro/ru


Primar

Titular de curs Popa Natalia, dr., lector universitar/ Curacițchi A., dr., conf.univ.



Codul

cursului

Număr de

credite ECTS

Anu

l



S.02.A.013 4 I II 120 32 88


Cursul opțional Metodologia dictărilor completează și aprofundează cursul de Didactica limbii și literaturii

române. Contribuie la formarea profesională inițială a viitoarelor cadre didactice din învățământul primar. Prin

acest curs studenții de la ciclul I își vor forma abilități profesionale. În cadrul cursului studenții vor însuși diferite

tipuri de dictări recomandate de curricula școlară modernizată. Studenții vor însuși metodologia dictărilor în

raport cu particularitățile de vârstă ale micilor școlari, cu gradul de pregătire a elevilor pentru activitatea de

învățare. Studenţii îşi vor forma abilităţi profesionale in elaborarea textelor pentru diferite tipuri de dictări cu

caracter formativ. Conținutul cursului formează competențe profesionale specifice învățătorului de clasele

primare.



74

1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii limbii române și teoriei curriculumului

2. Orientarea în domeniul politicilor educaţionale la LLR;

3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice proiectării curriculare în cadrul activității de studiu,

pedagogice, de cercetare pentru LLR


competenţelor-cheie la LLR;

5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor privind designul instrucțional în cadrul

activității de studiu, pedagogice, de cercetare la disciplina LLR;

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză în baza valorificării produselor curriculare și învățării prin sarcini de lucru

7. Formularea şi argumentarea punctelor de vedere proprii privind designul instrucțional în cadrul activității de

studiu, pedagogice, de cercetare la LLR;



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare în domeniul designului instrucțional

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse în pregătirea profesională în domeniul

designului instructional.



• să proiecteze activități didactice și educative la nivelul primar de învățământ și în cadrul disciplinei Limba și

literatura română, respectând corectitudinea științifică și metodologică în domeniile de conținut și aplicând



• să evalueze/autoevalueze eficiența activităților educaționale;

să propună soluții proprii în situații de problemă tipice și individuale la nivelul elevului și al clasei de elevi.

Precondiții

Cunoștințe temeinice din școală la disciplina Limba și literatura română. Cunoștințe din cursul de psihologie și

didactica învățământului primar. Competențe de producere a mesajelor scrise.


Tema 1. Repere teoretice cu privire la contextele de realizare a scrierii funcționale.

Dictarea– formă alternativă de realizare a feedback-ului între învățător și elevi în cadrul lecțiilor de matematică

în clasele primare. Copieri, transcrieri – exerciții pentru însușirea scrierii corecte.

Tema 2. Dictarea– metodă de evaluare la disciplina Limba română în clasele primare.

Dictarea– formă alternativă de realizare a feedback-ului între învățător și elevi și ca formă de autoevaluare în

cadrul lecțiilor de Limba română în clasele primare.

Tema 3. Principii de elaborare a dictărilor în clasele primare.

Principii de structurare: principiul stereotipicităţii, principiul repetării continue, principiul confruntării

(contrapunerii), principiul contraexemplului didactic, principiul plenitudinii. Algoritmul de elaborare. Tipologia

sarcinilor pentru dictare în clasele primare. Sarcini reproductive, sarcini de reconstruire, sarcini variative.

Tema 4. Tipologia dictărilor la disciplina Limba română în clasele primare, metodologia realizării.

75

Tipologia dictărilor la disciplina Limba română în clasele primare: dictarea mută; dictarea de cuvinte; dictarea

selectivă; dictarea comentată; autodictarea; dictarea cu explicaţii prealabile; dictarea liberă; dictarea creatoare.

Metodologia realizării dictărilor la disciplina Limba română în clasele primare. Durata de realizare a unei dictări.

Tema 5. Metodologia scrierii dictărilor în clasele primare.

Etape de realizare a unei dictări la disciplina Limba română în clasele primare. Formularea obiectivelor dictării.

Stabilirea tipului. Selectarea conținuturilor gramaticale. Alegerea textului. Formularea sarcinilor.

Tema 6. Metodologia evaluării dictărilor la disciplina Limbă română în clasele primare.

Metodologia evaluării lucrărilor scrise la lecțiile de Limbă română în clasele primare. Modalități de prezentare și

evaluare/autoevaluare a lucrărilor scrise la disciplina Limba română în clasele primare.



studiu de caz etc.






aplicare.


integrare.


Bibliografie

Сadrul normativ:













https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_site.pdf 6. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău: ©MECC; Lyceum, 2018.












76












04.10.2019.










MECC nr. 1468 din 13.11.2019.








2012.






Opțională:

1. Gantea I.,Gonța M., Culegere de dictări, expuneri și exerciții la Limba română. - Chișinău,2002.

2. Şerdean, I., Didactica limbii române în şcoala primară. - Bucureşti, 2000, 278 pag.

3. Nuţă, S., Metodica predării limbii române în clasele primare. - Bucureşti, Aramis, 2004.

4. Tomescu Bogdan,M.,Texte pentru dictări la clasele I-IV. - București ,2008.











77



Denumirea cursului Matematică distractivă ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Facultatea Științe ale Educației și Informatică/catedra Pedagogia


Titular de curs Ursu Ludmila dr., conf. univ.; Dubineanschi Tatiana, dr., conf.

univ.; Cîrlan Lilia, lector superior


e-mail [email protected]; [email protected]; [email protected]

Codul

cursului

Număr de

credite

ECTS



S.02.A.014 2 I 2 60 16 44


Cursul opţional Matematică distractivă vine în continuarea cursului de bază Didactica disciplinei Matematica și

asigură constituirea traseului individual de formare profesională a studentului. Studenții urmează sa-și dezvolte

competențele de proiectare și realizare a activităților de predare-învățare aferente cursului opțional „Matematică

distractivă” de la nivelul primară de învățământ, de formare a interesului şi motivaţiei elevilor pentru studierea

matematicii.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale Matematicii distractive la nivelul primar de

învățământ


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice Matematicii distractive pentru nivelul primară de

învățământ în procesul activității de studiu, pedagogice, de cercetare

4. Realizarea eficientă a legăturilor inter - şi transdisciplinare în cadrul disciplinei Matematica distrativă, prin

valorificarea potenţialului formativ al competenţelor-cheie


cercetare aferente disciplinei Matematica distractivă

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor aferente disciplinilor opționale, în general și

Matematicii distractive, în special


cercetare aferente disciplinei Matematica distractivă



9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse




78


• să utilizeze conceptele, principiile şi metodele de bază ale ştiinţelor educaţiei în cadrul disciplinei Matematica

distractivă la nivelul primar de învățământ;

• să valorifice documentele de politici educaţionale şi piesele curriculare în activitatea pedagogică aferentă

disciplinei Matematica distractivă în clasele primare;

• să proiecteze activităţi didactice şi educative în cadrul disciplinei Matematica distractivă, respectând


contextul documentelor de politici, al actelor normative şi reglatorii în domeniul educaţional, al pieselor

curriculare;

• să evalueze/autoevalueze eficienţa activităţilor educaţionale;

• să propună soluţii proprii în situaţii de problemă tipice şi individuale la nivelul elevului şi al clasei de elevi.

Precondiții

Pentru atingerea finalităţilor, studentul trebuie să aibă formate competenţe obținute în procesul studierii

disciplinelor: Design instrucțional în învățământul primar Evaluare criterială prin descriptori în învățământul

primar; Praxiologia matematicii; Didactica disciplinei Matematica

Unități de conținut

Tema 1. Repere conceptual-strategice ale managementului curriculumului la disciplinele opționale.

1. Abordarea disciplinelor opționale prin prisma actelor normative. Etape de proiectare a disciplinelor

opționale. Recomandări metodologice de proiectare a unei discipline opționale.

Seminar:

1. Proiectarea lecțiilor în cadrul disciplinelor opționale.

Tema 2. Numere naturale și fracționare. Operații cu numere naturale și fracționare.

Curs:

1. Piramide numerice: tipuri de piramide numerice; completarea şi alcătuirea piramidelor numerice.

2. Şiruri numerice: completarea şirurilor numerice după o regulă indicată sau identificată.

3. Probleme „distractive”: probleme de ghicire a numerelor (trucuri aritmetice); probleme-scamatorii de

ghicire a numerelor.

Seminar:

1. Careuri matematice.

2. Pătrate magice.

3. Rebusuri matematice: reguli de alcătuire şi de rezolvare a rebusurilor matematice.

4. Procedee generale și specifice de calcul rapid.

Tema 3. Matematică rimată.

Curs:

1. Abordare metodologică a problemelor rimate (simple și compuse).

Seminar:

2. Formarea competenței de formulare a problemelor în clasele primare.

Laborator:

1. Strategii didactice pentru formarea competenței de rezolvare a problemelor rimate.

2. Ghicitori și numărători matematice – aspecte formative.

79

Tema 4. Iscusință geometrică.

Curs:

1. Geometrie cu chibrituri/jocuri cu chibrituri. Exerciţii şi jocuri de recunoaştere a figurilor şi corpurilor

geometrice. Activităţi de formare a raţionamentului specific geometric.

Seminar:

1. Strategii didactice pentru formarea raționamentului specific geometric. Exerciţii şi probleme de

construcţie. Tehnica Tangram - aplicaţii practice pentru studierea matematicii în clasele primare.

Tema 5. Probleme de logică și perspicacitate.

Curs:

1. Rolul şi locul problemelor de logică şi perspicacitate în sistemul de exerciţii şi probleme la matematică în

clasele primare. Dezvoltarea perspicacității, a gândirii critice pentru adoptarea unui plan pertinent de

rezolvare a problemelor

Seminar:

1. Probleme de logică şi perspicacitate pentru clasele I-IV. Diversitatea problemelor de logică şi

perspicacitate.

Tema 6. Concursuri și jocuri matematice.

Curs:

1. Aspecte teoretice generale ale jocului didactic matematic și concursului matematic.

Seminar:

1. Proiectarea și realizarea jocurilor didactice cu conținut matematic. Proiectarea și realizarea concursurilor

matematice.

Laborator:

1. Abordări inter și transdisciplinare în cadrul disciplinei opționale Matematica distractivă la treapta primară

de învățământ.


• Metode didactice:

- de comunicare: explicația, descrierea, conversația, problematizarea, lectura, lucrul cu suportul curricular;

- de explorare: observarea, studiul de caz, modelarea, simularea didactică;

- de acțiune: exercițiul, elaborarea de proiecte, învățare bazată pe sarcini de lucru, jocuri de rol;

- de raționalizare: algoritmizarea.

• Tehnici de dezvoltare a gândirii critice: SINELG, Interviul în trei trepte, Presupunerea prin termeni, Știu-Vreau

să știu-Învăț, Gândește-Perechi/Grup-Prezintă, Organizatori grafici, Interogarea multiprocesuală etc.


Evaluarea se va realiza prin diverse metode și forme: oral și în scris, chestionarea orală, participarea la discuții,

prezentarea produselor activității, autoevaluare etc.

• Evaluarea curentă nr. 1: Proiectarea activității de lucru asupra unei probleme compuse

• Evaluarea finală: Portofoliu de grup


Bibliografie

Сadrul normativ:

80



2. Programa pentru evaluarea finală a rezultatelor şcolare în învăţămîntul primar, Matematică, validată

prin Ordinul ministrului educației nr.1216 din 27.12.2013.


3. Paiu L.; Leca A.; Triboi V. Matematică distractivă. Curriculumul opţional pentru învăţămîntul primar.

Clasele I-IV, aprobate prin Ordinul ME nr. 1127 din 26.11.2015.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/matematica_distractiva._clasele_i-iv.pdf






6. Cadrul de referință al curriculumului Național. Chișinău: Lyceum 2017.

http://particip.gov.md/public/documente/137/ro_3966_CadruldereferintaalCurriculumuluiNaional230220

17.pdf

7. Repere conceptuale privind elaborarea curriculumului la disciplinele opționale, aprobat prin Ordinul

MECC nr. 265 din 28.04.2017

https://mecc.gov.md/sites/default/files/repere_conceptuale_privind_elaborarea_curricumului_la_disciplin

ele_optionale.pdf












12. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în învățământul primar în anul de

studii 2019-2020, aprobat prin Ordinul MECC nr. 1046 din 21.08.2019.




04.10.2019.



https://mecc.gov.md/sites/default/files/matematica_distractiva._clasele_i-iv.pdf



http://particip.gov.md/public/documente/137/ro_3966_CadruldereferintaalCurriculumuluiNaional23022017.pdf


https://mecc.gov.md/sites/default/files/repere_conceptuale_privind_elaborarea_curricumului_la_disciplinele_optionale.pdf

https://mecc.gov.md/sites/default/files/repere_conceptuale_privind_elaborarea_curricumului_la_disciplinele_optionale.pdf






81

https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_privind_organizarea_procesului_educational_si_aplic

area_curriculumului_national_pentru_invatamantul_primar_in_conditiile_activitatii_simultane-

_copy.pdf








MECC nr. 1468 din 13.11.2019.






14. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, manuale pentru clasele I-IV http://ctice.gov.md/manuale-

scolare/

15. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa I – Chişinău: Prut


16. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a II-a – Chişinău: Prut


17. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a III-a – Chişinău: Prut


18. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a IV – Chişinău: Prut



19. Cîrlan L. Aspecte noi ale unei „vechi” activități matematice. În: Delta, nr. 4, 2007.

20. Dăncilă E., Dăncilă I. Matematică distractivă. București: Editura GAMA, 2011.

21. Giurea D. Ghid metodologic pentru disciplinelor opționale, ediția a II –a (revăzută și adăugită). București:

D & G EDITUR, 2008.

22. Maior A., Maior E. Matematică distractivă, clasele I- III. Bucureşti: ARAMIS, 2005.

23. Minschin E. De la joc la cunoştinţe. Ediția a doua. Chișinău: Lumina, 1990.

24. Neacșu I.(coord.) Metodica predării matematicii la clasele I-IV– Chișinău: Lumina, 1994.

25. Neagu M., Petrovici C. Aritmetică. Exerciţii. Jocuri şi probleme, clasa a III-a. Iaşi: Polirom, 1992.

26. Rusuleac T. Matematică distractivă. Suport de curs. Chișinău: Garomond-Studio SRL, 2012.

27. Ursu L. Învăţare prin joc. Aplicaţii pentru instruirea matematică primară // Didactica Pro... - 2006. Nr. 2-

3 (36-37), pp. 86 – 90.

28. Ursu L. Matematică. Culegere de exerciții și probleme, clasa 1. Chișinău: Editura „Prut Internațional”,

2009.









http://ctice.gov.md/manuale-scolare/


82

29. Ursu L., Cîrlan L. Strategii didactice interactive în învățămîntul matematic primar. – Chişinău: UPS „Ion

Creangă”, 2008.



Denumirea cursului Matematică pentru concursuri școlare ro/ru

Facultatea/catedra responsabilă de curs Facultatea Științe ale Educației și Informatică/catedra Pedagogia


Titular de curs Dubineanschi Tatiana, dr., conf. univ / Curacițchi A., dr., conf. univ.

Cadre didactice implicate Dubineanschi Tatiana, dr., conf. univ.; Cîrlan Lilia, lector superior

e-mail [email protected]; [email protected]; [email protected]

Codul

cursului

Număr de

credite

ECTS



S.02.A.014 2 I 2 60 16 44


Cursul opțional Matematica pentru concursuri școlare asigură parcurgerea conţinuturilor şi abordarea

metodologică a diverselor activităţi curriculare, extracurriculare și extrașcolare aferente disciplinei şcolare

Matematica. În cadrul cursului, studenții își formează competenţe profesionale necesare pentru dezvoltarea și

valorificarea aptitudinilor matematice ale elevilor în contextul concursurilor matematice pentru nivelul primar de

învățământ.


1. Interpretarea explicativă a conceptelor fundamentale ale didacticii matematicii și a celor aferente

activităților cu caracter matematic


3. Aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor specifice organizării și realizării concursurilor școlare cu

caracter matematic în procesul activității de studiu, pedagogice, de cercetare


competenţelor-cheie

5. Demonstrarea abilităţilor de analiză cu scopul luării deciziilor în activitatea de studiu, pedagogică, de cercetare

aferentă organizării și realizării concursurilor școlare cu caracter matematic

6. Elaborarea lucrărilor de sinteză prin valorificarea surselor din domeniul didacticii matematicii, a celor

aferente organizării și realizării concursurilor școlare cu caracter matematic


cercetare






83

9. Formularea obiectivelor activității de studiu, pedagogice, de cercetare în contextul organizării și realizării

concursurilor școlare cu caracter matematic

10. Alegerea modalităților de atingere a obiectivelor propuse aferente activității de organizare și realizare a

concursurilor școlare cu caracter matematic


• să utilizeze conceptele, principiile şi metodele de bază ale ştiinţelor educaţiei, ale didacticii matematicii în

activitatea de abordare a matematicii în contextul concursurilor școlare;

• să valorifice documentele de politici educaţionale şi piesele curriculare în activitatea activitatea de abordare a

matematicii în contextul concursurilor școlare;

• să proiecteze activităţi didactice şi educative aferente procesului de abordare a matematicii în contextul

concursurilor școlare, respectând corectitudinea ştiinţifică şi metodologică în domeniile de conţinut şi aplicând

strategii centrate pe elev în contextul documentelor de politici, al actelor normative şi reglatorii în domeniul

educaţional, al pieselor curriculare la matematică;

• să evalueze/autoevalueze eficienţa activităţilor educaţionale;

• să propună soluţii proprii în situaţii de problemă tipice şi individuale la nivelul elevului şi al clasei de elevi.

Precondiții

Pentru atingerea finalităţilor, studentul trebuie să aibă formate competenţe obținute în procesul studierii

disciplinelor: Design instrucțional în învățământul primar. Praxiologia matematicii; Didactica disciplinei

Matematica


1. Repere teoretice privind activitățile extracurriculare la matematică în clasele primare

Curs:

1. Caracteristica generală a activităților extracurriculare la matematică în clasele primare. Tipuri de activități.

Forme de organizare. Valenţe formative ale activităților extracurriculare la matematică. Particularitățile

activităților extracurriculare la matematică în funcție de finalități.

2. Stimularea aptitudinilor matematice la elevii claselor primare

Curs:

1. Caracteristica generală a aptitudinilor matematice. Condiţiile dezvoltării aptitudinilor matematice.

Particularităţile aptitudinilor matematice la şcolarii mici. Manifestarea aptitudinilor matematice la elevii

de vârstă şcolară mică.

Seminar:

1. Strategii didactice de stimulare a aptitudinilor matematice la elevii claselor primare.

Laborator:

1. Strategii didactice de stimulare a aptitudinilor matematice la elevii claselor primare.

3. Organizarea și desfăşurarea concursurilor în cadrul lecțiilor de matematică în clasele primare

Curs:

84

1. Lecția-concurs, repere teoretice. Aspecte metodologice privind organizarea concursului matematic.

Modalități de organizare și desfăşurare a concursurilor la lecțiile de matematică în clasele primare. Etapele

de realizare a concursului matematic la lecțiile de matematică în clasele primare.

Seminar:

1. Realizarea concursului matematic la lecțiile de matematică în clasele primare. Abordare praxiologică.

4. Organizarea și desfăşurarea concursurilor matematice extracurriculare în clasele primare

Curs:

1. Concursul în context extracurricular, repere teoretice. Aspecte metodologice privind organizarea

concursurilor matematice extracurriculare în clasele primare.

Seminar:

1. Modalități de organizare și desfăşurare a concursurilor matematice extracurriculare în clasele primare.

Etapele de realizare a concursurilor matematice extracurriculare în clasele primare.

Laborator:

1. Realizarea concursurilor matematice extracurriculare în clasele primare. Abordare praxiologică.

5. Organizarea și desfăşurarea concursurilor matematice extrașcolare pentru clasele primare

Curs:

1. Concurs extrașcolar, repere teoretice. Aspecte metodologice privind organizarea concursurilor matematice

extrașcolare în clasele primare.

Seminar:

1. Modalități de organizare și desfăşurare a concursurilor matematice extrașcolare în clasele primare. Etapele

de realizare a concursurilor matematice extrașcolare în clasele primare.

Laborator:

1. Realizarea concursurilor matematice extrașcolare în clasele primare. Abordare praxiologică.

6. Organizarea, desfăşurarea și evaluarea olimpiadelor la matematică pentru clasele primare

Curs:

1. Olimpiada, repere teoretice. Aspecte metodologice privind organizarea olimpiadelor la matematică în

clasele primare. Modalități de organizare și desfăşurare a olimpiadelor la matematică în clasele primare.

Etapele de realizare a olimpiadelor la matematică în clasele primare

Seminar:

1. Metodologia evaluării concursurilor și olimpiadelor școlare la matematică în clasele primare. Premierea şi

stimularea competitorilor. Soluţionarea litigiilor şi contestaţiilor.


• Metode didactice:

- de comunicare: explicația, descrierea, conversația, problematizarea, lectura, lucrul cu suportul curricular;

- de explorare: observarea, studiul de caz, modelarea, simularea didactică;

- de acțiune: exercițiul, elaborarea de proiecte, învățare bazată pe sarcini de lucru, jocuri de rol;

- de raționalizare: algoritmizarea.

85

• Tehnici de dezvoltare a gândirii critice: SINELG, Interviul în trei trepte, Presupunerea prin termeni, Știu-Vreau

să știu-Învăț, Gândește-Perechi/Grup-Prezintă, Organizatori grafici, Interogarea multiprocesuală etc.


Evaluarea se va realiza prin diverse metode și forme: oral și în scris, chestionarea orală, participarea la discuții,

prezentarea produselor activității, autoevaluare etc.

• Evaluarea curentă nr. 1: Probă scrisă – Proiectarea activității de lucru asupra unei probleme compuse

• Evaluarea finală: Probă scrisă - Sarcini practice

• Nota finală se constituie din următoarele componente: 60% - nota semestrială, 40% - nota de la examen.

Bibliografie

Сadrul normativ:



2. Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare la disciplinele de studii. Anexă

la la ordinul ministrului nr. 66 din 31 01 2012. http://aee.edu.md/sites/default/files/reg_olimp.pdf


4. https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_curriculum_primare_rom_5.pdf

5. Cadrul de referință al curriculumului Național. Chișinău: Lyceum 2017.

http://particip.gov.md/public/documente/137/ro_3966_CadruldereferintaalCurriculumuluiNaional230220

17.pdf








MECC nr. 1468 din 13.11.2019.


1. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, manuale pentru clasele I-IV http://ctice.gov.md/manuale-

scolare/

2. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa I – Chişinău: Prut


3. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a II-a – Chişinău: Prut


4. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a III-a – Chişinău: Prut


5. Ursu L., Lupu I., Iasinschi I. Matematică, Ghid pentru învățători și părinți, clasa a IV – Chişinău: Prut



http://aee.edu.md/sites/default/files/reg_olimp.pdf









86


1. Berar I, Aptitudinea matematică la şcolari. – Bucureşti: Editura Academiei Române, 1991.

2. Dăncilă E., Dăncilă I. Matematică pentru bunul învăţător. – București: RCPres, 2002.

3. Ursu L. Matematică, culegere de probleme și exerciții, clasa I. – Chișinău: Prut Internațional, 2010.



Denumirea cursului Practica de calificare profesională ro/ru

suplimentară


Primar

Titular de curs Țap E. dr., conf. univ.

Cadre didactice implicate Teleman Angela, dr., conf. univ.

e-mail

Număr de

credite ECTS



3 I II 90 18 72


Practica de calificare profesională suplimentară are un caracter practico-observativ, fundamentat pe elementele

principale care configurează formarea profesională a studenților. Constituie o dimensiune de inițiere a studenților

în activitatea didactică aplicativă, fiind prioritare în demersul didactic prin: familiarizarea studenţilor cu specificul

activităţii instructiv-educative din şcoli, cunoaşterea documentelor şcolare de tip reglator, abilitarea studenţilor

pentru organizarea procesului instructiv-educativ, proiectarea şi realizarea activităţii didactice.


• Identificarea caracteristicilor sistemului de învațamânt primar prin analiza documentelor curriculare, a

reglementarilor referitoare la structurile organizatorice, la modalitațile de funcționare.

• Operarea cu informațiile de la disciplinele de specialitate și integrarea lor în analiza și interpretarea

situațiilor educative specifice învațamântului primar.

• Proiectarea/conducerea/ realizarea activităților didactice pentru învațamântul primar.

• Analiza constructivă și autoevaluarea calitații proiectelor didactice și a lecțiilor realizate.


• Să determine documentele curriculare necesare pentru organizarea procesului instructiv-educativ în

învăţământul primar;

• Să aplice în practica educaţională a prevederilor din documentele curriculare de tip reglator (plan cadru de

învăţământ, scheme orare, planurile de perspectivă disciplinelor de învăţământ, ghiduri metodologice) și a

structurilor teoretice studiate;

• Să distingă elementele constituiente în proiectarea didactică prin asisitarea la lecții;

• Să proiecteze lecții pentru disciplinele prevăzute curricular în clasele primare;

• Să realizeze lecții de probă și de control în termenii preconizați;

• Să se implice activ în toate activităţile organizate în şcoală;

87

Precondiții

Pentru desfășurarea practicii pedagogice este necesar de a fi studiate următoarele cursuri: Didactica

învățământului primar, Didactici particulare.


Tema 1. Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativă la nivelul şcolii primare

• Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în condițiile învățării mixte în contextul

epidemiologic de COVID-19, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal, aprobate prin


• Reglementări speciale privind organizarea anului de studiu 2020-2021 în contextul epidemiologic de

COVID-19, pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial, liceal și extrașcolar, aprobate prin

ordinul MECC nr. 840 din 19.08.2020.

• Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în învățământul general, în anul de

studii 2020-2021, aprobate prin ordinul MECC nr. 839 din 18.08.2020.

• Repere metodologice privind securitatea și siguranța online a elevilor în procesul educațional la distanță

pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal în anul de studii 2020-2021, aprobate prin

ordinul MECC nr. 1069 din 06.10.2020.

• Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasele I-IV, aprobată

prin Ordinul MECC nr. 1468 din 13.11. 2019.

• Ghid de implementare a metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul

primar, clasele I-IV, aprobată prin Ordinul MECC nr. 1468 din 13.11. 2019. 7. Ordin nr.1467 din

12.11.2019 cu privire la modificarea și completarea

• Curriculum național. Învățământul primar. Chişinău: MECC, 2018.

• Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău: MECC, 2018.

• Codul de etică a cadrului didactic.

Tema 2. Asistenţa la activităţile instructiv-educative la clasă:

• asistenţa la activităţile susţinute de cadrele didactice din şcoala în care se desfăşoară practica pedagogică;

• activităţi extraşcolare;

• analiza şi evaluarea activităţilor asistate pe toată perioada derulării practicii pedagogice.

• completarea portofoliului.

Tema 3. Proiectarea/realizarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi desfăşurării

activităţilor didactice în clasele primare.

• Elaborarea de materiale legate de activitatea instructiv-educativă de la clasă: proiecte didactice ale

lecţiilor/activităţilor asistate/susţinute;

• Crearea de seturi de materiale didactice pentru lecţiile/activităţile asistate/susţinute;

• Proiectarea lecţiilor de probă/ de control, la clase şi discipline diferite;

• Înregistrarea datelor în jurnalele de asistență ale lecţiilor asistate;

• Realizarea lecţiilor de probă/de control conform cerințelor metodologice.


Metode de comunicare orală: instructajul, explicația, demonstrația, conversația euristică.

Metode de comunicare scrisă: lectura activă, metoda studiului individual.

Metode de comunicare bazate pe limbaj intern: reflecția personală.

88

Metode de explorare nemijlocită a realității: observarea sistemică.


Modalitate de organizare: Conferință de totalizare

Instrumentul de evaluare: Portofoliul

Produsele evaluate Criteriile de apreciere Grila de calculare a notei

Documentația curentă

• Completitudinea

• Corectitudinea

• Acuratețea

Nota Nota ∙ 0,2

(20%)

Lecțiile de control

• Eficiența proiectării didactice

(nota coordonatorului de

practică):

- Adecvanța proiectării

cadrului normativ

- Corectitudinea științifică

- Eficiența proiectării activității

învățătorului

- Judiciozitatea proiectării

activității elevului

- Relevanța probatoriilor

• Eficiența realizării lecției (nota

mentorului de practică)

Nota medie

pentru fiecare

lecție

Nota medie

pentru toate

lecțiile ∙ 0,6

(60%) 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Prezentarea reflecției

personale

în cadrul conferinței de

totalizare a stagiului de

practică

• Adecvanța ideilor

• Originalitatea ideilor

• Utilizarea TIC

• Coerența exprimării

Notele membrilor

comisiei

conferinței de

totalizare

Nota medie ∙

0,2 (20%)

NOTA

Coordonator de practică:

Nota, semnătura

Nota finală = Nota mentorului ∙ 0,4 + Nota coordonatorului ∙ 0,6

Nota finală: .................................... Nota, semnătura coordonatorului

89

Bibliografie

Сadrul normativ:

1. Regulament-cadru privind stagiile de practică în învățămîntul superior (ciclul I -studii superioare de

licenţă, ciclul II -studii superioare de masterat, studii superioare integrate şi învăţămînt medical şi

farmaceutic). aprobat prin Ordinul ME nr. 203 din 19.03.2014.

http://edu.asm.md/sites/default/files/15_ordinul_nr._203_din_19.03.2014_regulamentul-

cadru_privind_stagiile_de_practica_in_invatamintul_superior.pdf








MECC nr. 1468 din 13.11.2019.







http://ltolimpsingerei.educ.md/wp-content/uploads/sites/502/2020/08/SM_2020-

2021_primar_09.08.2020.pdf




8. Instrucțiunea privind completarea catalogului școlar, clasele I-IV, aprobată prin Ordinul MECC nr. nr.

590 din 26.06.2020.

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_590_din_26.06.2020_editarea_cataloagelor_scolare_instruc

tiunea_a.s._2020-2021.pdf

Clasa I

1. BURUIANĂ, M. et.al. Abecedar. Chișinău, Știința, 2020.

2. URSU, L. et.al. Matematică. Manual pentru cl. I. Chișinău: Prut Internațional, 2014.

3. URSU, L. Matematică, cl. I. Ghid pentru învățători și părinți. Chișinău: Prut Internațional, 2008.

4. GREMALSCHI, A. et.al. Educație digitală. Clasa I. 2018.

Clasa a II-a

1. MARIN, M.; STATE, D., M. Limba și literatura română, cl. a II-a. Chișinău: Cartier, 2019.

2. URSU, L. et.al. Matematică. Manual pentru cl. a II-a. Chișinău: Prut Internațional, 2015.

3. URSU, L. Matematică, cl. a II-a. Ghid pentru învățători și părinți. Chișinău: Prut Internațional, 2006.

4. BĂRBULESCU, G.; IONIȚĂ, D.E.; CĂNĂVOIU, A.M. Științe, manual pentru clasa a 2-a. Chișinău:

Litera, 2019

http://edu.asm.md/sites/default/files/15_ordinul_nr._203_din_19.03.2014_regulamentul-cadru_privind_stagiile_de_practica_in_invatamintul_superior.pdf

http://edu.asm.md/sites/default/files/15_ordinul_nr._203_din_19.03.2014_regulamentul-cadru_privind_stagiile_de_practica_in_invatamintul_superior.pdf







http://ltolimpsingerei.educ.md/wp-content/uploads/sites/502/2020/08/SM_2020-2021_primar_09.08.2020.pdf

http://ltolimpsingerei.educ.md/wp-content/uploads/sites/502/2020/08/SM_2020-2021_primar_09.08.2020.pdf


https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_590_din_26.06.2020_editarea_cataloagelor_scolare_instructiunea_a.s._2020-2021.pdf

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_590_din_26.06.2020_editarea_cataloagelor_scolare_instructiunea_a.s._2020-2021.pdf

90

5. GALBEN-PANCIUC, Z. et. al. Științe. Ghid pentru învățători. Chișinău: Prut Internațional, 2006.

6. Neculcea, T.; CARA, A. et. al. Educatia moral-spirituala: Manual pentru cl. a II-a . Chișinău: Lyceum,

2019.

7. SAMBURIC, E., PRISĂCARU, L. Educaţia plastică cl. II-a. Chișinău: Arc, 2015.

8. BORŞ, A.; MORARI, M.; et. al. Educație muzicală. Manual pentru cl. a II-a. Chișinău: Știința, 2019.

Clasa a III-a

1. BURUIANĂ, M. et.al., Limba și literatura română, cl. a III-a. Chișinău: Știința, 2020.

2. URSU, L. et.al. Matematică. Manual pentru cl. a III-a. Chișinău: Prut Internațional, 2020.

3. URSU, L. Matematică, cl. a III-a. Ghid pentru învățători și părinți. Ch., Prut Internațional, 2007.

4. GALBEN-PANCIUC, Z. et. al. Stiințe. Manual pentru clasa a III-a. Chișinău: Prut Internațional, 2016.

5. GALBEN-PANCIUC, Z. Științe. Ghid pentru învățători. Chișinău: Prut Internațional, 2007.

6. GROSU, E.; CROITORU, R.; CIOBANU, L. et. al. Educație tehnologică. Manual pentru clasa a III-a.

Chișinău: Epigraf, 2016.

7. CANŢÎRU, I., VATAVU, Al. Et. al. Educaţia plastică. Manual pentru clasa a III-a. Chișinău: Arc 2020

8. MORARI, M.; BORŞ, A.; Educație muzicală. Manual pentru cl. a III-a. Chișinău: Știința, 2020.

Clasa a IV-a

1. MARIN, M.; Neculcea, T. Limba și literatura română, cl. a IV-a. Chișinău: Cartier, 2020.

2. URSU, L. et.al. Matematică. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Prut Internațional, 2020.

3. URSU, L. Matematică, cl. a IV-a. Ghid pentru învățători și părinți. Chișinău: Prut Internațional, 2008.

4. GALBEN-PANCIUC, Z. et. al. Stiințe, manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Prut Internațional, 2017.

5. CERBUȘCĂ, P. Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Știința, 2020.

6. CROITORU, S.; GAGIM, I. Educație muzicală. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Știința, 2017.

7. CANŢÎRU, I., VATAVU, Al. Et. al. Educaţia plastică. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Arc 2020

8. GROSU, E.; CROITORU, R. Educație tehnologică. Manual pentru clasa a IV-a. Chișinău: Epigraf,

2017.

Catalogul cursurilor programului de studii: Pedagogie în ...

Documents

Transcript of Catalogul cursurilor programului de studii: Pedagogie în ...