Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul V - Nr.46l

August2012

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Pag 2

PROTESTULPRIMARILORPRIVINTLEGEA283/2010

Pag 7

pag 8

POLUL DE CREŞTERECONSTANŢA,

BILANŢ DE ETAPĂDetalii în pag 5

În Zona Metropolitana

F E S T I VA L U LA N T I C

Pag 6

E NEVOIE DE O ŞCOALĂ A PĂRINŢILOR

pag 4pag 2

Ultima ora

O ŞANSĂ PENTRU

AGRICULTURA DOBROGEA

pag 8

lCu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa

DIN SUMAR

lFereastră spreperformanţă

DRUMUL SPRE

CELEBRITATE

Pag 2 laugust

2012

E greu să vă închipuiţi câtă energie cheltuie untânăr care îşi propune să urmeze o facultate de medi-cină ori una de ştiinţe economice, el ştie că are în faţăcâteva etape de parcurs, una mai pretenţioasă decâtalta iar Ioan Ignat ştie bine ce îl aşteaptă, deşi are doar16 ani. Deşi e un adolescent el ar putea să priveascăîn urmă cu mândrie, nu mai departe decât anul trecuta fost admis la Colegiul Mricea cu 9,90, mai nou, IoanIgnat a fost desemnat elevul anului 2012, iar o infor-maţie de ultimă oră ne dă de veste că elevul anului acăştigat Marele Premiu la Olimpiada InternaţionalăPluridisciplinară Tuymaada, care a fost găzduită în

Rusia, un succes care a făcut valuri, dar a adus multălumină în sufletul părinţilor. Emoţia şi bucuria lor arputea fi şi ele un subiect de reportaj, un reportaj pecare îl vom aduce în paginile acestei publicaţii în cu-rând.Multe cuvinte frumoase trebuie să spunem despre

dascălii care l-au pregătit pe Ioan Ignat, iar câtevanume sunt tot timpul pe buzele familie Ignat. E vorbade profesorii Claudia şi Florin Dobrin, Monica Dumitru,Liliana Timofte şi Gabriela Constantinescu.Pentru meritele sale şi pentru truda pe care o risi-

peşte în preajma cărţilor, Ioan Ignat rămâne un exem-plu pentru că performanţele îl ajută să facă un pasînainte, îl ajută să iasă din rând şi să fie privit de colegişi de dascăli cu admiraţie.Declaraţia lui că “tot ceea ce faci cu plăcere devine

obişnuinţă” ar trebui să fie pusă într-o ramă care să fieaşezată lângă tablă, să vadă şi alţii şi să nu uite că odeviză simplă ca bună ziua te poate călăuzi în viaţă.Poate fi chiar cea mai scurtă reţetă a succesului. Eadevărat, dincolo de această deviză, vorba profesoru-lui Vasile Nicoară, directorul colegiului amintit, cu lu-mina cărţii ajungi departe, devii performant şi îţi croieştiun drum remarcabil.Cu multă atenţie trebuie să citim cuvintele profe-

soarei Claudia Dobrin, un dascăl în ochii căreia întâl-neşti o limpezime care vine de la studiu şi de lapasiune pentru profresie: “Elevul Ioan Ignat are dra-goste de carte, iar profesorii lui au devotament şi fa-milia lui îl sprijină tot timpul!De aici va începe interviul pe care îl vom publica în

numărul viitor, interviu acordat de distinsa profresoarăClaudia Dobrin.

Profesoara Liliana Paula Robe aadunat mai bine de 20 de ani la catedrăşi de ceva vreme este directoarea şco-lii din Valu lui Traian. Aici învaţăaproape 700 de elevi şi când vinevorba de clasa pregătitoare, directoa-rea spune că la Valu vor fi două clase.“Au fost repartizaţi banii, noi vom avea54 de module, masă şi scaun. Vom re-zolva şi problema cu mocheta. Pe minemă preocupă mai mult legătura părinţi-lor cu şcoala. Cred că e nevoie de ri-goare în acest caz. De la rigoare şidisciplină pleacă totul. Mă bucur că sefac dezbateri pe seama educaţiei, ebine, aşa ajungem să găsim soluţii.Cred că presa ar putea să dea o mânăde ajutor şcolii. Trebuie să ne bucurămcă avem absolvenţi de liceu, dar ar tre-bui să ne îngrijorăm că nu mai avem

meseriaşi. Vreau să văd şi eu un toci-lar, un tocilar de meserie. Aş putea săvă dau şi exemple. In comuna Valu luiTraian avem o femeie care ţese la răz-boi, avem şi un cioplitor în lemn. Aşvrea să văd că tradiţia este conservată,că ea este promovată. Trebuie să găsimsoluţii şi să-i atragem către şcoală peaceşti meseriaşi”, spune directoareaRobe.Nu trebuie să facem risipă de cu-

vinte, ajunge să scriem că directoareaare dreptate. Si pentru că are dreptateam întrebat-o cine o împiedică să fie

aşa cum gândeşte?Iată răspunsul: “Oamenii vin de

două-trei ori, sunt receptivi la solicitări,chiar se bucură, elevii sunt încântaţi,văd ceva nou, dar mai sunt multe depus la punct, iar o întrebare pluteşte înaer: cum îi putem stimula pe aceşti me-seriaşi să rămână aproape de şcoală?Mie îmi place să vorbesc de normali-tate…”Incă o idée o frământă pe directoa-

rea Robe. Experienţa la catedră o în-dreptăţeşte să aibă un punct de vedere.Să o ascultăm: “Aş vrea să avem oşcoală a părinţilor. Mă gândesc la unproiect. Ar trebui să existe o frecvenţă.Nu-i uşor să stăpâneşti meseria de pă-rinte. O şcoală a părinţilor va răspundela câteva întrebări: Cine îi ajută pe elevisă rezolve temele? Cine îi educă? Sunt

părinţi care recunosc că este utilă oşcoală pentru ei. Trebuie să vorbim maimult în presă de educaţia părinţilor!Pentru că ne-a plăcut cum găndeşte

directoarea şcolii din comuna Valu luiTraian am reţinut o întrebare cu rosturiadânci:”Cine îi mângâie pe cei din edu-caţie?” Paula Lavinia Robe a avut omângâiere şi povesteşte despre ea: “In’92 mama era învăţătoare aici, tata lafel. Ultima promoţie de elevi a mameiam preluat-o eu ca dirigintă”.

A consemnatAdrian Crăciun

Valu lui TraianlFereastra spre performanţă

DRUMUL SPRE CELEBRITATEE NEVOIE DE O ŞCOALĂ

A PĂRINŢILOR

- Să privim în urmă şi săvedem de unde plecaţi la drumori să privim înainte?

- Oamenii oraşului meritămai mult, aşa că e bine să pri-vim înainte. Oamenii au văzutcine a fost primar şi au hotărâtprin vot. Am văzut unde duceamatorismul în administraţie.Nu am decât câteva zile în pri-mărie şi pot să vă spun că nuam somn. Nu mai am nici vise.Mă gândesc ce pot face săatrag investitorii şi să pun la dis-poziţia tinerilor noi locuri demuncă, când spun asta am învedere reabilitarea şi exploata-rea portului Murfatlar, port carea fost abandonat de fosta admi-nistraţie. Oraşul este străbătutde turişti, mai nou, să ţinemminte, autostrada trece pelângă noi şi este nevoie de oschimbare la faţă, avem nevoiede o infrastructură rutieră, altadecât cea de acum. Am în ve-dere extinderea reţelelor de apăşi canalizare, avem nevoie deasfaltarea străzilor. Am câtevaproiecte şi mai am, asta e foarteimportant, sprijinul Consiliuluijudeţean Constanţa, un sprijinpe care mă bizui, mă bizui căpreşedintele Nicuşor Constanti-nescu e un om de cuvânt. Aşaa fost întotdeauna.

Privesc cu îngrijorare clădi-rile de patrimoniu şi mă grăbescsă găsesc soluţii pentru reabili-tarea lor şi pentru punerea lor învaloare din punct de vedere tu-ristic. Am o echipă lângă mineşi mă ajută mult experienţadomnului Crivineanu, fost pri-mar şi fost viceprimar, un om cumână de gospodar. E o mânăcalificată la locul de muncă şi epricepută.

An găsit deja câteva soluţii

pentru îmbunătăţirea serviciilorpublice, oamenii, cum spu-neam, meritămai mult, impor-tant e să-i asculţi şi să-i consulţi,mă gândesc la îmbunătăţirea

serviciilor medicale, să vedemcum va fi adoptată noua lege şine vom adapta din mers, şcolileşi grădiniţele vor fi în atenţiamea tot timpul, vreau să ştiu căpărinţii vor fi liniştiţi. E bine săştie că administraţia publică lo-cală este pregătită să-i sprijine,atât pe dascăli, cât şi pe copii.

Oraşul are nevoie de mai multespaţii verzi, oamenii au nevoiede siguranţă şi aici voi veni cucâteva lucruri noi, echipa pri-măriei are o ţintă pe care o pri-vim cu mare atenţie şiconcentrare: atragerea fonduri-lor europene. Nu voi face pro-misiuni, oamenii s-au săturat depromisiuni, ele nu ţin de cald,voi trece la treabă, să vadă ce-tăţenii fapte, nu vorbe.

Aveţi la îndemână un exem-plu de unde cetăţenii oraşuluisă vadă că apelaţi la fapte?

In urmă cu câteva zile amlansat proiectul “Modernizareaunor străzi din Murfatlar”, pro-iect derulat prin Programul Ope-raţional Regional, Axa prioritară1 “Sprijinirea dezvoltării durabile

a oraşelor”. Nu intru în detalii,dar câteva lucruri trebuie să văspun: prin acest proiect îmbu-nătăţim condiţiile de viaţă ale lo-cuitorilor, creştem atractivitateaoraşului prin accesul la o infras-tructură urbană de calitate; vacreşte gradul de accesibilitate aoraşului pentru că, reţineţi, 10

străzi vor fi modernizate.Nu aţi suflat o vorbuliţă de

satul Siminoc?Nu aşi întrebat! Mă gândesc

la oamenii din satul Siminoccum mă gândesc şi la cei dinoraş. Stiu că am avut necazurişi, cum vă spuneam, caut să ledau o altă siguranţă şi maimultă linişte. Sunt peste 1000de locuitori în acest sat. M-amgândit să privim mai mult cătresatul Siminoc, voi merge cuconsilierii acolo şi îi vom ascultape oameni. Nu ştiu dacă voireuşi să rezolv toate problemelelor după o întâlnire cu ei, Darvoi avea un consilier care vamonitoriza localitatea, voi stabilitermene pentru fiecare pro-blemă, mai ales că în numaidouă luni de când sunt în pri-mărie am fost sesizat de cetă-ţeni că în acest sat au rămasmulte probleme nerezolvate. Văinvit peste câteva luni să facemun bilanţ şi oamenii să vadăcum au ales, nu le cer să facă ocomparaţie, faptele vor vorbi.Stiu că ei sunt sătui de promi-siuni. Nu spun că la Murfatlar vacurge lapte şi miere, dar că oa-menii au să vadă din fiecarecâte puţin după ce vor înlăturainerţia de până acum şi voiidentifica noi oportunităţi pentrutineri, pentru noi locuri de

muncă şi pentru stimularea me-diului de afaceri.

Pot să scriu cu litere mari cala gară: SA VINA INVESTITO-RII LA MURFATLAR

Să scrieţi că sunt aşteptaţicu braţele deschise!

A consemnatLuiza Tigmeanu

l Pag 3august

2012

PRIMARI LA PRIMUL MANDAT

VA CURGE DIN FIECARE CÂTE PUŢIN DUPĂ CE VOR

APĂREA NOI LOCURI DE MUNCĂ

l PIAŢA MUNCII

l interlocutor: Valentin Saghiu, primarul oraşului Murfatlar

Pag 4 laugust

2012

www.champs.ro

F E S T I VA L U LA N T I C

Constanţa

În urmă cu câteva zile, laMamaia, s-a discutat mult şibine despre un eveniment, evorba de “Evaluarea proiectelordepuse de Zona MetropolitanăConstanţa a fost finalizată cusucces”, un succes care a evi-denţiat starea de spirit a uneiechipe, dar şi perseverenţa ge-neroasă a celor implicaţi înaceste proiecte. Cu acest prileja fost prezentat stadiul de im-plementare a Planului Integratal Polului de Creştere Con-stanţa, eveniment unde au fostinvitaţi şi reprezentanţi ai auto-rităţilor de management ale di-verselor programe operaţionale,ai Agenţiei pentru DezvoltareRegională Sud Est, ai autorită-ţilor publice locale şi ai Asocia-ţiei de dezvoltareintercomunitară Zona Metropo-litană Constanţa, precum şi aicomunităţii de afaceri, ai socie-tăţii civile şi ai mediului acade-mic.Evenimentul, cum spunem,

a fost organizat în contextual fi-nalizării procesului de evaluarea cererilor de finanţare pentruproiectele prioritare din cadrulPlanului Integrat de DezvoltareConstanţa finanţate prin Pro-gramul Operaţional Regional2007-2013 — Axa Prioritară.Sprijinirea dezvoltării dura-

bile a oraşrlor — poli urbani decreştere.Planul Integrat de Dezvol-

tare, pe scurt PID, cuprinde 122de proiecte integrate, din ele 38sunt proiecte prioritare ce vor fifinanţate prin Programul Opera-ţional Regional Axa Prioritară 1.Să amintim că pentru PID —

Zona Metropolitană Constanţa,valoarea proiectelor propusespre implementare în perioada2010-2015 este de aproape 90de milioane de euro. Din cele 38de proiecte, iată încă un amă-nunt, 8 se află în etapa de im-plementare, iar unul a fost dejafinalizat, e vorba de Parcareasupraetajată de la Spitalul jude-ţean Constanţa, 19 proiecte seaflă în faza de contractare oriprecontractare. Potrivit unor es-timări făcute de reprezentanţiiBiroului Coordonator Pol deCreştere Constanţa, procesulde contractare se va finalizapână la sfârşitul acestui an.Pe scurt, Polul de Creştere

Constanţa are ca obiectiv impu-nerea Zonei Metropolitane caun centru multifuncţional com-petitiv şi principalul polarizatoreconomic în regiunea MăriiNegre, aşa că rolul Biroului Co-ordonator al Polului de Creştereeste să asigure realizarea uneiviziuni la nivelul Zonei Metropo-litane Constanţa, punând ac-centul pe dezvoltarea durabilă aîntregii zone şi reducerea dis-crepanţelor dintre mediul urbanşi cel rural. In linii mari, Biroulamintit sprijină şi contribuie laelaborarea şi implementareaPlanului integrat de dezvoltare,participă şi monitorizează grafi-cele de implementare a proiec-telor, facilitează legătura dintreaugorităţile centrale şi locale,contribuie la Campania de pro-movare, asigurând vizibilitateaşi transparenţa activităţilor fi-nanţate.Să amintim aici câteva pro-

iecte. Mai întâi facem o subli-

niere: între obiectivele strate-gice ale Planului Integrat deDezvoltare al Polului de creştereConstanţa se află accesul tutu-ror locuitorilor, dar şi a turiştilor,la o infrastructură de calitate şila servicii îmbunătăţite.Despre proiecte: Parcarea

verde din zona Spitalului Clinicjudeţean de urgenţă din Con-stanţa, cu o capacitate de 265de locuri am scris de curând, oparcare supraetajată construităingenios şi cu o mare utilitateprivind viaţa comunităţii. Pentrucă am amintit de infrastructura

urbană inserăm aici încă douăproiecte de anvergură:”Restau-rarea şi reamenajarea prome-nadei Cazino-Portul Tomis” şi“Promenada turistică Mamaia”.Un alt proiect în urma căruia vafi modernizată infrastructura:“Imbunătăţirea accesului în sta-ţiunea Mamaia prin construireaunor pasarele pietonale”, pasa-rele ce vor fi amplasate la Satulde Vacanţă, la Cazino şi în faţahotelului Rex.“Restaurarea şi amejajarea

integrală a zonei istorice PiaţaOvidiu” şi “Imbunătăţirea acce-sului între Constanţa şi plat-forma industrială Năvodari prinlărgirea şi modernizarea bule-vardului Mamaia — Năvodari”,sunt două proiecte care vorschimba faţa Peninsulei dar şiaccesul spre Năvodari, un oraşcare seamănă tot mai mult cu ostaţiune turistică. “Parcul senio-rilor” este încă un proiect dinZona Metropolitană, el vizeazăîmbunătăţirea structurii sociale,dar şi condiţiile de la Căminulpentru personae vârstnice dinConstanţa, acolo unde alte in-vestiţii vor îmbunătăţii condiţiilede cazare, aici urmând să seafcă o extindere cu un corp nou(P+2), mai mult, la căminulamintit se vor construi cabinetemedicale, spaţiu administrativ şide depozitare, un salon de so-cializare pentru vârstnicii găz-duiţi aici şi oaspeţii lor.Respectând informaţiile dinpliantele editate de Polul deCreştere Constanţa şi preciză-rile făcute de Sorin Chiriţă, co-ordonatorul acestui Pol, trebuiesă menţionăm că în comuneleAgigea, Corbu, Cumpăna, Lu-mina, M.Kogălniceanu, Poarta

Albă, Valul lui Traian, toate dinZona Metropolitană, vor fi reabi-litate şi extinse, dotate şi mo-dernizate câteva clădiri care vorfi pregătite să funcţioneze aicicentre pentru tineret la stan-darde care să promoveze cul-tura şi dialogul, educaţia şi alteservicii pe care beneficiarii lorle-au identificat, ajutându-se deoameni valoroşi din comunităţilelor.

Adrian Crăciun

l Pag 5august

2012

POLUL DE CREŞTERECONSTANŢA,

BILANŢ DE ETAPĂ

În Zona Metropolitana

*TVA de 9 la sută la alimentele debază

*Despăgubiri pentru culturile afec-tate de secetă. *Program special pen-tru irigaţii.

*Sprijin pentru înfiinţarea culturilordin tomană. *Evaziunea fiscală din sec-torul morărit şi panificaţie trebuie di-minuată

E limpede, tot investiţiile şi proiecteleîi pot salva pe fermieri de la pagubă, se-ceta a cotropit în vara asta culturile de po-rumb şi de floarea soarelui, ceea ce auadunat în toamna trecută nu le-a ajuns săse capitalizeze. Asta se vede în conturi şiîn aplicarea tehnologiilor. Fermierii suntazi în impas. Seceta a făcut ravagii şi faceîn continuare. Fermierii au în faţă unnecaz care nu poate fi îndepărtat pestenoapte, sistemele de irigaţii sunt în para-gină şi promisiunile făcute până acum aurămas pe hârtie. Măsurile pe termen scurtsunt improvizaţii, câmpul e păzit de se-cetă şi îngrijorările se adună.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constan-tin, spune că a făcut o solicitare către Co-misia Europeană, a fost aprobată şifermierii vor primi despăgubiri, micii pro-ducători vor primi, ca să dăm un exemplu,7500 de euro. “După Campania de recol-tare, a precizat Daniel Constantin, se vaface o analiză şi se vor stabilii pierderileprovocate de secetă. Ne-am gândit,

spune ministrul, să punem la dispoziţiafermierilor alte forme de sprijin, ei urmândsă primească 50 la sută din plata pe su-prafaţă”.

Pentru că am amintit de secetă, săspunem că ministrul agriculutrii a decla-rat, în urmă cu câteva zile că “ministerulpregăteşte investiţii în irigaţii. E vorba de

Canalul Siret-Bărăgan, e vorba de un pro-gram special”. Tot ministrul Daniel Con-stantin a avertizat că evaziunea fiscalătrebuie pusă sub control strict în sectorulde morărit şi panificaţie. “E nevoie de uncontrol mai strict în zona aceasta”, a su-bliniat Daniel Constantin. Din ianuarie2013 TVA la alimentele de bază va fi de 9la sută”.

Se apropie toamna şi seceta va aduceîn piaţă alte preţuri; producţiile de grâu aufost sub aşteptări, porumbul şi floareasoarelui sunt, şi ele, în mare parte com-promise. Privind către piaţă şi către câmptrebuie să luăm în seamă ceea ce vedemde la o zi la alta, politicienii, în schimb, tre-buie să priceapă că legile care trebuie săschimbe această stare de lucruri trebuiesă vină de la ei, tot ei trebuie să sprijineproiectele fermierilor. Potenţialul pămân-tului, se ştie, are nevoie de sprijin, iar ti-nerii fermieri trebuie încurajaţi săachiziţioneze utilaje noi. De aici încep re-vendicările lor.

I.T.Antim

Pag 6 laugust

2012

Într-o sesiune extraordi-nară a Adunării Generale aAsociaţiei Comunelor din Ro-mânia, care a fost găzduităde judeţul Constanţa, partici-panţii au adoptat în unanimi-tate un protest faţă deprevederile Legii nr.283/2010privind camerele pentru agri-cultură, industrie alimentară,piscicultură, silvicultură şidezvoltare rurală, cu modifi-cările şi completările ulte-rioare.

In acest PROTEST, dincare cităm, se subliniază că“sub umbrela Democraţiei şi aDescentralizării, prost înţe-lese şi chiar şi mai prost apli-cate asistăm neputincioşi latăierea din atribuţiile de bazăale autorităţii executive, ace-

lea de a satisface, în cererilesale, cetăţenii pentru confir-marea exactităţii sau realităţiiunui fapt ori atestării uneianumite calităţi în vedereavalorificării anumitor drepturi.

Nici în cele mai sumbrepolitici nu identificăm o situa-ţie a dispreţului la care suntexpuşi primarii comunelor din

România anului 2012, res-pectiv de a nu mai avea caatribuţie pe cea a eliberăriicertificatului de producătoragricol.

Intr-adevăr, cuvântul pri-marilor trebuie ascultat, PRO-TESTUL lor trebuie privit cualţi ochi, iar legea 283/2010trebuie modificată în regim de

urgenţă. E limpede, susţin pri-marii, că în situaţia de acumputem vorbi nu doar de biro-craţie, ci şi de “o ruptură întreautorităţile administraţiei pu-blice locale şi micii producă-tori agricoli”, putem spunefără ezitări că atât primarii,cât şi producătorii agricoli auîn faţă o piedică, una care nuface altceva decât să des-chidă larg poarta birocraţiei,prilej care va permite comer-cianţilor să-i sfideze pe ade-văraţii producători, pe ceicare câştigă o pâine trudind(acesta e cuvântul potrivit) pecâmpurile patriei.

PROTESTUL PRIMARILOR PRIVINDLEGEA 283/2010

l Încă o durere lângă alte dureri

l Seceta face ravagii în câmp

ÎN TIMP CE PREŢURILECRES ÎN PIAŢĂ

Oboarele tradiţionale dinzece localităţi, vor avea o altăînfăţişare în scurtă vreme, unacare să-i avantajeze pe fermie-rii din Dobrogea,dar şi pe pro-ducătorii din localităţileCobadin, Negru Vodă şi Gene-ral Scărişoreanu, acolo undelucrările de modernizare se vorfinaliza în mai puţin de o lunăde zile. Se cade să subliniemcă e vorba de un Program ini-ţiat de Consiliul judeţean Con-stanţa, un program care îisprijină pe adevăraţii producă-tori din mediul rural. “Interme-diarii, aşa cum remarcapreşedintele Consiliului jude-ţean Constanţa, Nicuşor Con-

stantinescu, se va diminua. Maimult, halele din oboarele tradi-ţionale vor fi încăpătoare, voravea utilităţile necesare şi cabi-nete sanitare veterinare cu do-

tări care să permită efectuara-rea analizelor.

Modernizarea acestor târ-guri îi va încuraja pe fermieri şipe crescătorii de animale din

gospodăriile localităţilor amin-tite, cumpărătorii vor avea sigu-ranţa că au la dispoziţieproduse de calitate, încă uncâştig pentru gospodinele careîşi fac aprovizionarea din târgu-rile tradiţionale. Mai mult, în târ-gul de la Negru Vodă vorapărea şi producători din ţaravecină, Bulgaria. Cu siguranţăvor apărea şi alte oportunităţiaici, iar piaţa va fi una cu vad,asta şi pentru că produsele voravea preţul corect câtă vremeele vor fi vândute de către pro-ducători. Câştigurile vor apăreaatât în buzunarul celor care lecomercializează, cât şi în celeale clienţilor care frecventeazăoboarele tradiţionale.

Primele trei oboare tradiţio-nale, la Cobadin, Negru Vodă şiGeneral Scărişoreanu vor fi in-augurate până la sfârşitul luniiseptembrie, încă un semn căvremurile se schimbă cu spriji-nul autorităţilor judeţene şi lo-cale.

Înfiinţarea Camerelor Agricole ră-mâne un subiect de actualitate, mai cuseamă după ce Comitetul Naţional deIniţiativă a pregătit un proiect care vaajunge în Parlament în această toamnă.Potrivit acestui proiect camerele agricolevor avea o serie de noi atribuţii. Intre al-tele, pe lângă stabilirea unor stratefii şiîmbunătăţirea serviciilor de consultanţă,ele îi vor ajuta pe fermieri să achiziţio-neze utilaje în condiţii dintre cele maiavantajoase punându-le la dispoziţie in-formaţii care să-i sprijine la cumpărareaunui utilaj, tot un atribut al camerei agri-cole va fi şi avizarea scoaterii terenurilordin circuitul agricol, e drept, acest aviz vafi unul consultativ, un alt atribut vizeazăacordarea certificatului de producătoragricol. Consiliul local va consulta spe-cialiştii camerei agricole în privinţa acor-dării acestui certificat. Mai nou, el se va

acorda pe un an de zile, noile condiţii nufac altceva decât să-i ajute pe producă-torii agricoli; să sperăm că producătoriinu vor avea în cale o birocraţie care să-iţină mai mult pe lângă birourile primărieidecât în câmp. Sunt semne că, începânddin toamnă, ministerul agriculturii va în-curaja agricultura ecologică şi va sprijinimai consistent sectorul zootehnic.

Camerele agricole vor fi mai aproapede fermieri, aşa că vor putea urmări im-plementarea unor proiecte viabile, ele ur-mând să administreze un fond decreditare, încă un semn că există, iată ogrijă mai mare pentru susţinerea produ-cătorilor agricoli. Specialiştii din cadrulcamerelor agricole judeţene vor fi spe-cialiştii cu experienţă şi vechime de zeceani, fermieri care au avut rezultate bune.Tot printre noutăţi se află înfiinţarea uneicomisii de etică, ea având ca principalăatribuţie verificarea unor sesizări, venitedin teritoriu.

Sunt, după cum vedeţi, informaţii deultimă oră, sunt atribuţii pe care came-rele agricole judeţene trebuie să le aibăpe agenda de lucru, o agendă unde res-ponsabilitatea trebuie să se vadă la fie-care pas. Spunem la fiecare pas pentrucă e vorba de câmp şi îndrumarea fer-mierilor se face pe teren.

Adrian Crăciun

l Pag 7august

2012

CAMERELE AGRICOLE VORFI CONSULATE CÂND VA FI

SCOS UN TEREN DIN DIN CIRCUITUL AGRICOL

l Seceta face ravagii în câmp

LUCRĂRI DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE A OBOARELOR

TRADIŢIONALE

Seceta din această vară lasă în urmă untablou sinistru, culturi distruse cu producţii di-minuate la jumătate, potenţialul pământuluinu mai e ce a fost, sistemele de irigaţii sunt înparagină de cţiva ani, fermierii sunt lăsaţi lamila Domnului, mai mult, potrivit unor prog-noze de ultimă oră, precipitaţiile se află înscădere. Ademeniţi cu facilităţi ieftine şi cupromisiuni care, în realitate, nu se confirmă,specialiştii preferă să achiziţioneze seminţede import amăgindu-se că producţiile vor fi caafară, numai că seceta îi obligă să facă unpas înapoi, pentru că soiurile de import n-aufost adaptate la condiţiile de aici. Specialiştiiinstitutelor de cercetare nu sunt, din păcate,sprijiniţi şi stimulaţi, încă o hibă mai veche,fermierii nu s-au adaptat, încă o realitate, ladisciplina tehnologică, asta şi pentru că n-auposibilitatea să achiziţioneze utilaje moderne.Unii dintre ei, lipsiţi de experienţă, n-au omentalitate care să-i apropie de performanţă.Sistemele de irigaţii, cum spuneam, au fost-distruse iarfermierii nu se pot capitaliza pestenoapte pentru a face faţă greutăţilor. Existăun Consiliu Naţional pentru combaterea se-cetei, dar el este doar pe hârtie. Să privim înjur: canalele trec prin Dobrogea, dar în câmpplantele nu au apă. Miniştrii care au trecutprin ministerul agriculturii în ultimii ani n-aufăcut gaură în cer şi nici nu se pot lăuda cualte minuni, aşa că iniţiativa Consiliului jude-ţean Constanţa care îşi propune să reabili-teze sistemele de irigaţii este cu adevăratcrucială. Am vrut să scriem că iniţiativa estelăudabilă, dar ni s-a părut că nu spunem cineştie ce, în realitate o asemenea hotărâre vaschimba, ăsta e adevărul, faţa agriculturii dinDobrogea, va încuraja tinerii fermieri să in-vestească în dezvoltarea afacerilor. In sfârşit,putem scrie fără ezitări că absolvenţii facultă-ţilor vor privi cu mai mult curaj mediul rural şivor căpăta o altă motivaţie pentru a se în-toarce în sat şi pentru a pune cap la cap idéecu idée, vor privi cu alţi ochi şansa adevăratăpe care o vor avea de acum încolo. De aceeascriem că iniţiativa Consiliului judeţean Con-stanţa va relansa agricultura în Dobrogea iarmeritul, iată că vorbim deja de merite, este alconsilierilor judeţeni, 33 la număr, pentru căhotărârea a fost aprobată în unanimitate.

Trebuie să amintim că a existat şi voinţăpolitică, deşi în paginile acestei publicaţii evi-tăm să punem sub lumină culorile politice. Mi-nistrul Agriculturii, Daniel Constantin, care avizitat Dobrogea în urmă cu câteva zile, a în-ţeles mai repede decât alţii situaţia din teren,dar şi ideea că este nevoie de o intervenţie înregim de urgenţă pentru a da o şansă agri-culturii, iar consilierii judeţeni şi preşedinteleConsiliului judeţean Constanţa, Nicuşor Con-stantinescu, au întocmit un proiect, aşa căsistemele de irigaţii vor fi preluate în adminis-traţie de Consiliul judeţean, ele urmând să fiereabilitate cu fonduri europene ori cu fonduriguvernamentale prin RAJA S.A Constanţa.

Trebuie să amintim, într-o scurtă paran-teză că, în ultimii ani, Consiliul judeţean Con-stanţa a venit în întâmpinarea celor dinmediul rural, dar şi a orăşenilor care merg înpieţe cu câteva programe care au sprijinitsectorul agricol şi clienţii pieţelor. Este cu-noscut Programul “Să consumăm produseromâneşti”, sunt cunoscute şi măsurile altorprograme privind reabilitarea oboarelor tradi-ţionale, privind înfinţarea perdelelor forestierede protecţie. In treacăt punem la dispoziţiacelor interesaţi o informaţie care ne scuteştede comentarii: acolo unde au fost înfiinţateperdele forestiere de protecţie producţia lahectar a crescut cu 1500 de kg.

Pentru că vorbim de un eveniment, unulcare nu face altceva decât să scoată în evi-denţă o nouă atitudine faţă de starea agricul-turii, inserăm în această pagină o remarcă, ea

aparţine preşedintelui Nicuşor Constanti-nescu: “Tinerii fermieri vor avea încredere săinvestească în agricultură!”.

E un semn, veţi fi de acord cu noi, că im-plementarea unui asemenea proiect va ad-duce mari sporuri de producţie, el va revitalizaviaţa din mediul rural, vor apărea noi locuri demuncă în satele din Dobrogea, încă o dovadăcă e vorba de o nouă politică, una pentru oa-meni şi pentru buzunarele lor, mai cu seamăpentru ca potenţialul câmpului să fie cel ade-vărat.

Pagină realizată de Ani Merlă

Pag 8 laugust

2012

RedacţiaRedactor ºef:ADRIAN CRĂCIUNRedactori:Luiza Þigmeanu, Cristina Chebuţã, Luiza Popa, Irina Oancea.SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA A PREGĂTIT UN PROIECT DE ANVERGURĂ

PENTRU SISTEMELE DE IRIGAŢII

ULTIMA ORAl O şansă pentru agricultura din Dobrogea