00 Coperta Helpnet-mart 2012edit_optimizata_w… · un consum mare de gr`simi saturate se coreleaz`...

f

00 Coperta Helpnet-mart.indd 200 Coperta Helpnet-mart.indd 2 3/5/12 6:01:06 PM3/5/12 6:01:06 PM

02 C2-01 Sumar.indd 202 C2-01 Sumar.indd 2 3/5/12 6:37:16 PM3/5/12 6:37:16 PM

AGENDA LUNII 2 Editorial 4 {tiri

FRUMUSE}E 29 Solu]ii pentru p`rul cu probleme 31 Anti-age vs. antirid 32 Despre frumuse]ea pielii 33 Gimnastic` facial` pentru

tinere]ea tenului

INTERVIU 38 Dr. Ana Culcer –

Dragostea pentru copii 44 Monica Anghel –

Bucuria de a fi mam`

S~N~TATE 6 Protejeaz`-]i inima 8 Primul ajutor \n caz

de infarct miocardic 11 Fumatul, un viciu care „cost`“ 14 Greutatea optim`, cum s` o

dobânde[ti [i cum s` o p`strezi 17 Delicii s`n`toase pentru controlul

greut`]ii 18 Detoxifi ere, \n 10 pa[i 19 Vitaminizare, \n 10 pa[i 21 Prim`vara [i bolile de piele 23 Terapia homeopat` \n rinita

sezonier` (alergia la polen) 25 Astenia de prim`var` 27 Migrene – cauze, prevenire,

tratament

MAM~ {I COPIL 35 Frumuse]ea \n sarcin`

Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial`, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f`r` acordul scris al conducerii redac]iei. Compania Help Net nu este responsabil` pentru datele [i opiniile din articolele de autor.Foto: shutterstock.com

Director editorial: Oana Becarian

www.helpnet.ro

Adresa redac]iei: Str. Ing. George Constantinescu, nr. 2, sector 2, Bucure[tiTelefon: 021/308.25.00

Help Net Farma S.A.CUI: RO14169353Reg. Comer]ului: J40/7727/2001Cont: RO78BRDE450SV00936494500Banca: BRD SMCCCapital social: 100.000 RON

Caseta redac]ional`

Produsele marcate cu * sunt suplimente alimentare [i nu \nlocuiesc o alimenta]ie variat` [i echilibrat`.Se recomand` citirea prospectului sau a informa]iilor de pe ambalaj. Dac` apar manifest`ri nepl`cute, adresa]i-v` medicului sau farmacistului.

Imaginile sunt cu titlul de prezentare. Produsele prezentate sunt disponibile \n farmaciile Help Net, \n limita stocului.Responsabilitatea privind con]inutul textelor/ articolelor revine autorilor acestora.

CU

PRIN

S

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 1

37 Sport pentru gravide – partea I 41 Temerile copiilor 42 Copilul, simptomul familiei

STIL DE VIA}~ 47 Cum am ajuns aici?

02 C2-01 Sumar.indd Sec1:302 C2-01 Sumar.indd Sec1:3 3/5/12 6:37:20 PM3/5/12 6:37:20 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e2

Dar cum r`mâne cu tine? Cât de curate sunt cor-pul, mintea [i sufl etul tù? Ce faci cu toate acele lucruri ascunse bine [i, poate, doar de tine [tiu-te? Nu uita, ele pot ie[i oricând la iveal`, pre-cum mucegaiul \nc`p`]ânat din baie: azi \l cure]i, dar mâine reapare pentru c` nu ai\ndep`rtat cu adev`rat cauza problemei; i-ai [ters doar efectul. A[a stau lucrurile [i cu tine: te machiezi, te aranjezi, \]i re\nnoie[ti garde-roba, faci o schimbare de look, dar degeaba: p`rul \]i este \n continuare rebel [i uscat, pielea lipsit` de str`lucire, cântarul \]i stric` mereu dispozi]ia, iar balonarea este cel mai mare du[man. Asta deoarece organismul tù are nevoie urgent de „cur`]enie“, mai exact, de o detoxifi ere care s`-i redea echilibrul [i energia.

Cite[te acest num`r al revistei noastre, urmea-z`-ne sfaturile [i cu siguran]` vei sim]i diferen-]a. Lucrurile nu se opresc \ns` aici, pentru c` urmeaz` Marea Provocare: cur`]enia \n cel mai mare, mai complicat [i mai \ntortocheat dulap: mintea [i sufl etul tù, atât de strâns legate \ncât nu le po]i trata separat.

Recomandarea noastr`: o solu]ie de cur`]are 2 \n 1, mai efi cient`, mai rapid` [i mai \n ton cu stilul nostru de via]` de ast`zi, mereu alert, mereu pe fug`. Sertar cu sertar, separ` lucrurile: ce este bun, ce po]i reinventa (ase-meni puloverului preferat, care s-a demodat, dar la care totu[i nu vrei s` renun]i, de aceea \i aplici 2-3 accesorii chic [i gata, este ca nou) [i ce trebuie neap`rat s` arunci: vina, obsesiile, e[ecurile mai mici sau mai mari, viciile [i obiceiurile nes`n`toase, dar [i rela-]iile dùn`toare cu cei din jur.

Cur`]enia trebuie s` o revizuie[ti m`car la fi ecare anotimp (asta ca s` fi u indulgent` [i s` nu spun zilnic). Da, este un obicei care necesit` timp, efort [i implicare de sine, dar toate merit` pentru c`, la fi nal, [tii sigur c` e[ti \n deplin control asupra vie]ii tale, inevitabil cu bune [i cu rele.

Spor maxim la cur`]enieSpor maxim la cur`]enie{i o prim`var` bogat`!{i o prim`var` bogat`!

S` \nceap` cur`]enia…

Oana BecarianDirector editorial

D e prim`var`, desigur, numai bun` pen-tru a da la o parte tot praful [i toat` dezordinea adunate \n casa noastr` peste iarn`. O vorb` din popor spune c` dezordinea semnifi c` haos pe alte

planuri personale. Pe de alt` parte, se mai spune c` dezordinea pe birou, de exemplu, \nseamn` creativitate, \ns` chiar psihologii afi rm` c` este foarte important pentru tonusul nostru ca locuin-]a s` fi e ordonat` [i curat`. Nimic mai simplu: \n mod organizat [i cu ajutoare de n`dejde, casa ta va ar`ta impecabil.

02-03_Edito.indd Sec1:202-03_Edito.indd Sec1:2 3/5/12 6:09:18 PM3/5/12 6:09:18 PM


02-03_Edito.indd Sec1:302-03_Edito.indd Sec1:3 3/5/12 6:09:20 PM3/5/12 6:09:20 PM


Mario Badescu Skin Care, cosmeticele folosite de celebrit`]ile de la Hollywood sunt acum [i \n Farmaciile Help Net. Perfectate de mai bine de 40 de ani, pe baz` de extracte organice alese cu grij`, produsele Mario Badescu au rezultate imediate [i solu]ii pentru fiecare tip de ten, l`sând pielea curat`, hidratat` [i luminoas`. Testeaz`-le [i ofer`-i tenului t`u un tratament de vedet`!

Ai grij` de s`n`tatea ta

Fii la curentcu nout`]ile Help Net!Viziteaz` www.helpnet.ro [i paginanoastr` de Facebook – Farmaciile Help Net pentru a descoperi cele mai noi produse, promo]ii [i campaniidedicate s`n`t`]ii [i frumuse]ii.

Noutate de la Clubul Dermotherapy

{i \nva]` s` o pre]uie[ti mereu, nu doar atunci când este \n pericol. Te a[tept`m de luni pân` vineri, \n farmacia Help Net 47, situat` \n bd. Iuliu Maniu nr. 140 (pia]a Gorjului, sector 6, Bucure[ti) cu sfaturi avizate pentru s`n`tate, oferite chiar de un medic. Sun` acum la 0746.123.847, f` o programare [i beneficiaz` de consiliere medical` gratuit`.

{tiai c` România ocup` locul 3 \n topul mortalit`]ii cardiovasculare la nivel mondial, 62% dintre români murind din cauza acestor boli? Exist` \ns` [i ve[ti bune: marea majoritate dintre ele poate fi prevenit` sau ]inut` sub control cu ajutorul unui stil de via]` s`n`tos [i al monitoriz`rii medicale constante. Vino \n oricare farmacie Help Net [i afl` mai multe detalii despre campania noastr` dedicat` inimii s`n`toase.

Inima ta conteaz`

04-05_Stiri.indd Sec1:404-05_Stiri.indd Sec1:4 3/5/12 6:09:55 PM3/5/12 6:09:55 PM


S~N~TATE

04-05_Stiri.indd Sec1:504-05_Stiri.indd Sec1:5 3/5/12 6:09:56 PM3/5/12 6:09:56 PM


Riscurile cardiovasculare pot fi prevenite [i ]inute sub control cu ajutorul unui stil de via]` s`n`tos [i a monitoriz`rii medicale constante. Nu putem interveni asupra unor cauze precum ereditatea, sexul (inciden]a este mai mare la b`rba]i decât la femei) sau vârsta,\ns` putem fi precau]i [i putem ac]iona din timp pentru a ameliora. |n acela[i context, sunt [i cauze „modifi cabile“ asupra c`rora putem interveni pentru o bun` preven]ie. A[adar, pentru o inim` s`n`toas`, ai grij` la urm`toarele riscuri.

Protejeaz`-]i inima!

Alimenta]iaProblema: ast`zi practic mânc`m f`r` s` ne mai hr`nim cu adev`rat – alimente rafi nate, cu adaosuri chimice [i modifi cate genetic, s`rate [i cu gr`simi saturate \n exces. Organismul \[i ia \ntr-un fi nal revan[a, iar inima este una dintre principalele „vic-time“. S-a dovedit prin numeroase studii faptul c` un consum mare de gr`simi saturate se coreleaz` cu rata mortalit`]ii prin boli coronariene.Solu]ia: o dieta de tip „mediteranean“, bogat` \n le-gume, fructe [i cereale integrale, cu un aport important de fi bre, vitamine [i minerale, carne de pas`re, vit` [i de pe[te, ca surs` de gr`simi nesaturate. Nu uita, o alimenta]ie s`n`toas` nu \nseamn` mâncare f`r` gust sau regim strict, ci doar aten]ie la ceea ce consumi.

GreutateaProblema: 1 din 7 copii din UE sunt supraponderali sau obezi. Obezitatea este consecin]a direct` a stilului alimentar modern extrem de nenatural [i de nes`n`tos [i \n special a mânc`rii de tip fast-food, care este gustoas`, cu multe calorii, dar f`r` prea multe vir-tu]i pentru organism. Greutatea corporal` crescut` este direct asociat` cu hipertensiunea arterial`, dar [i cu cre[teri ale glicemiei – diabet zaharat – [i ale li-pidelor din organism – trigliceride [i colesterol.Solu]ia: Echilibru, m`sur`, combina]ia potrivit` a alimentelor, gândirea pozitiv` [i odihna. Iat` cele cinci „cunoscute“ \n ecua]ia sl`bitului efi cient, sigur [i s`n`tos, care s` nu agreseze organismul. Dieta echilibrat` presupune consumul de alimente din toate cele 4 grupe (proteine, carbohidra]i, salate [i legume cu amidon [i fructe), care pot asigura apor-tul optim de peste 50 de nutrien]i esen]iali pentru un organism s`n`tos. Gândirea pozitiv` te ajut`s`-]i p`strezi elanul \n continuarea regimului, iar odihna sus]ine organismul s`-[i re\ncarce bateriile [i s` aib` un metabolism echilibrat.

ColesterolulProblema: Nivelul crescut de colesterol este unul dintre cei mai importan]i factori de risc car-

diovascular. Colesterolul este o substan]` moale, gr`soas`, care se g`se[te \n sânge [i \n toate ce-lulele corpului [i de care avem nevoie pentru ca organismul nostru s` func]ioneze bine. Avem \n organism dou` tipuri de colesterol: HDL – coles-terolul „bun“, care aduce \napoi la fi cat, pentru a fi metabolizat, colesterolul \n exces, de care celulele nu mai are nevoie [i LDL colesterolul „r`u“, care se depune pe suprafa]a pere]ilor vaselor de sânge,\ngreunând fl uxul sangvin.Solu]ia: 25% din colesterol provine direct din ali-mente, de aceea este foarte important` preven]ia cu ajutorul unei diete s`n`toase. De nelipsit sunt acizii gra[i Omega-3 care men]in nivelul normal al LDL, sub]iaz` sângele, stimuleaz` iriga]ia sangvin`, ajut` la men]inerea elasticit`]ii [i a fl exibilit`]ii arterelor. Sursele naturale principale sunt pe[tele, uleiul de germeni de grâu, nucile [i soia.

SedentarismulProblema: Conform statisticilor, doar 19% dintre români fac mi[care \n mod regulat versus media european` de 27%, iar calculatorul este pentru mul]i copii cea mai atractiv` modalitate de petrecere a timpului liber. Lipsa mi[c`rii fi zice este \n consecin]` o problem` serioas` pentru multe categorii de vârst`

di l C l l l b l

06-07_Inima.indd Sec1:606-07_Inima.indd Sec1:6 3/5/12 6:57:42 PM3/5/12 6:57:42 PM


S~N~TATE[i un factor major de risc nu doar pentru boli car-

diovasculare, ci [i pentru depresie, diabet, hernie de disc, cancer de colon, obezitate sau osteoporoz`. Inima depinde de fl uxul de sânge adecvat, ne\ntrerupt prin cele trei coronare principale, iar mi[carea contribuie la fortifi carea mu[chiului cardiac [i la buna circula-]ie sangvin`. Inactivitatea fi zic` cre[te riscul decesului prin boli cardiace la b`rba]i cu 52% [i cu 28% la femei. Solu]ia: efort fi zic moderat, efectuat zilnic sau cel pu]in la 2 zile, cu o durat` medie de efort de 30-40 minute. Tipul de efort trebuie potrivit pentru fi ecare \n parte. Cel mai u[or de efectuat, c`ci nu presupune condi]ii speciale [i nici cheltuieli suplimentare, este mersul pe jos \n aer liber, \ntr-un ritm mai alert, pe o distan]` de 2-3 km/zi. Activitatea fi zic` sus]inut` cre[te nivelul colesterolului HDL [i ajut` \n controlul altor factori de risc: obezitatea, diabetul [i hiperten-siunea arterial`.

Hipertensiunea arterial` [i diabetulProblema: Hipertensiunea arterial` este cel mai r`spândit factor de risc cardiovascular de pe glob [i cel mai frecvent nedepistat` sau subtratat`. Un studiu local a demonstrat c` aproape jum`tate dintre românii bolnavi de HTA nu [tiu de boal`, iar 60% [tiu, dar nu se trateaz`. Diabetul zaharat reprezint` unul din cei mai de temu]i factori de risc cardiovascular. Chiar [i atunci când valorile glicemiei sunt men-]inute \n limite normale prin diet` sau medicamente, diabetul zaharat cre[te riscul de apari]ie a bolii coro-nariene [i a accidentului vascular cerebral. Peste jum`tate dintre decesele \nregistrate la pacien]ii cu diabet sunt cauzate de boli cardiovasculare.Solu]ia: urmeaz` con[tiincios tratamentul prescris de c`tre medicul specialist. Pe lâng` acesta, dieta [i exerci]iul fi zic sunt piloni de baz` \n contro-lul ambelor afec]iuni. Pentru diabet, consumul de alimente bogate \n crom are efecte benefi ce, deoarece acest oligomineral intervine \n metabo-lizarea dulciurilor, particip` la prevenirea hipoglice-miei [i u[ureaz` activitatea pancreasului \n producerea insulinei. Sursele naturale principale de crom sunt fi catul de vi]el, germenii de grâu, drojdia de bere, prunele, uleiul de porumb [i scoicile.

Fumatul [i alcoolulProblema: fumatul cre[te riscul de apari-]ie a bolilor cardiovasculare de pân` la 4 ori, iar fum`torii au risc de deces cauzat de afec-]iuni cardiovasculare de 2-3 ori mai mare decât nefum`torii. |n plus, reprezint` factorul major de risc din cauza c`ruia inciden]a infarctului mio-cardic a sc`zut chiar [i sub 30 de ani. Alcoolicii cronici prezint` riscul de cardiomiopatie al-coolic`, care afecteaz` mu[chiul inimii, putând provoca chiar moarte subit`;

Solu]ia: renun]` de tot la fumat [i \ncearc` s`evi]i ulterior, pe cât posibil, fumatul pasiv, la fel de periculos ca [i cel activ. Cât despre alcool, pro-blema st` \n frecven]`, \n m`sur`, dar [i \n combina-]ii periculoase – alcool consumat \mpreun` cu b`uturi energizante [i \n special cu medicamentele cardiace, c`rora le cre[te toxicitatea. Este impor-tant de [tiut c` \ntre consumul exagerat de alcool [i producerea hipertensiunii arteriale este o rela-]ie linear`. Consumul u[or sau moderat de alcool (250-350 ml vin pe zi) are \ns` efecte favorabile asupra inimii, constând \n special, \n cre[terea nivelului colesterolului bun din sânge.

Stresul cronicProblema: Apanaj al stilului de via]` modern, stresul conduce la instalarea aterosclerozei [i la cre[terea riscului de apari]ie a bolilor de inim` prin faptul c` elibereaz` \n sistemul circulator acizi gra[i [i glucoz` ce pot fi transforma]i \n gr`sime natural` [i coles-terol, fi ind depozita]i apoi pe pere]ii arteriali. Aceste depozite formeaz` o barier` de rezisten]` \mpotriva fl uxului sangvinic prin artere [i contribuie la apari-]ia hipertensiunii.Solu]ia: \nva]` s`-]i controlezi emo]iile negative, odihne[te-te, concentreaz`-te pe lucrurile bune din via]a ta, f` sport [i stimuleaz`-]i astfel secre]ia de endorfi ne – hormonii care hr`nesc buna-dispozi]ie, schimb` toate aspectele care te streseaz` [i consum` alimente „pro fericire“: nuci, pe[te, cafea, miere, ou`, ro[ii. Dac` lucrurile scap` \ns` de sub con-trol, iar problema persist` [i degenereaz` \n anxie-tate sau chiar \n depresie, nu ezita s` apelezi la ajutor de specialitate.

06-07_Inima.indd Sec1:706-07_Inima.indd Sec1:7 3/5/12 6:57:43 PM3/5/12 6:57:43 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e8 H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e8

sufer` un infarct miocardic are un aspect carac-teristic al fe]ei, este palid` [i se vede clar c` este suferind`. Durerea de obicei dureaz` peste 15-20 de minute [i cre[te progresiv \n intensitate.

Ce presupune primul ajutor ?Dac` cineva din preajma noastr` are o astfel de durere, trebuie obligatoriu s` intervenim imediat, pentru c`, \n orice moment, via]a sa este pus` \n pericol de moarte.

Cel mai important mod este s` anun]`m ser-viciul de ambulan]` 112, specificând c` suntem \n preajma unei persoane care pare s` sufere un infarct miocardic. |n situa]ii extreme, când nu putem anun]a ambulan]a, trebuie s` [tim c` pacientul trebuie s` ajung` de urgen]` la cel mai apropiat spital.

Dup` ce se solicit` ambulan]a, dac` avem ni-troglicerin` la \ndemân`, vom da victimei o pastil` sub limb`. Dac` medicii \ntârzie s` vin` \n 5-10 minute [i durerea \n piept persist`, putem s` maid`m persoanei \n suferin]` \nc` o pastil` de nitroglicerin`, care va calma durerea, ame-liorând starea pacientului. Dac` durerea se amelioreaz` astfel, putem s` \i d`m persoanei \n suferin]` jum`tate de aspirin` s` o sf`râme \n din]i (nu trebuie \nghi]it` cu ap`). Aspirina ajut` ca artera care duce sânge la inim` s` nu se\nfunde de tot, prin \mpiedicarea unor celule din sânge s` fac` cheaguri. E bine s` fim

aproape siguri c` persoana respec-tiv` sufer` un infarct \nainte

s`-i d`m aspirin` –

Primul ajutor \n cazde infarct miocardic

Ce este infarctulmiocardic?Infarctul miocardic este cauzat de obstruc]ia complet` a unei artere coronare, ce transport` sânge cu oxigen [i cu substan]e nutritive c`tre mu[chii inimii. |nfundarea complet` a acestui vas peste 15-20 de minute duce la moartea mu[chiului inimii, aceasta definind infarctul miocardic. Severitatea infarctului este dat` de \ntinderea infarctului, cu cât acesta este mai mare, cu atât este mai grav. Interven]ia medical` cât mai rapid` salveaz` mu[chiul cardiac de la moarte, de aceea este important s` recunoa[tem infarctul de miocard [i s` lu`m câteva m`suri simple.

Cum \l po]i recunoa[te?Se manifest` cel mai frecvent prin durere vio-lent` toracic`, cel mai des localizat` \n spatele sternului sau \n piept (retrosternal` sau precor-dial`), \ntinzându-se de obicei spre baza gâtului, \n um`rul [i \n mâna stâng`, \n spate. Se simte ca o „ghear`“, ca o menghin`, ca o arsur` pe o suprafa]` mai mare, ce nu se modific` cu res-pira]ia sau cu pozi]ia [i este frecvent \nso]it` de transpira]ii reci, lips` de aer, dificultate de res-

pira]ie [i, uneori, de grea]` [i de v`rs`tur`. De obi-

cei, persoana c a r e

08-09_Prim ajutor_bun.indd Sec1:808-09_Prim ajutor_bun.indd Sec1:8 3/5/12 6:43:33 PM3/5/12 6:43:33 PM


S~N~TATE

exist` boli care se manifest` tot cu durere \n piept [i la care aspirina poate dùna (disec-]ia de aort`, ulcerul gastric), de aceea, dac` nu suntem foarte siguri, putem l`sa ca aspirina s` fie administrat` de echipajul de salvare.

Dac` persoana suspectat` de infarct cade sau devine incon[tient`, este foarte posibil ca aceasta s` fi suferit un stop cardiac – ini-ma sa a \ncetat s` mai bat`. |n aceast` situa-]ie extrem de grav`, revenim cu un apel la 112 [i apoi continu`m s` acord`m primul ajutor. |n primul rând, victima trebuie s` fie\ntr-un loc \n care via]a celui care face resusci-

tarea s` nu fie pus` \n pericol. Resuscitarea se \ncepe prin verificarea pulsului [i a respira]iei bolnavului, privind toracele, \n timp ce ne apro-piem cu obrazul de nasul victimei. Un om care a suferit un stop cardiac nu respir`, sau, chiar imediat dup` ce s-a oprit inima, poate avea ni[te respira]ii scurte, zgomotoase, care seam`n` cu un sforìt. Pulsul \l cùt`m \n dreptul m`rului lui Adam, \n lateral cu aproximativ 1 cm, ap`sând cu degetele, dar \ntotdeauna numai \ntr-o parte [i nu concomitent \n ambele p`r]i.

Ulterior acestor verific`ri, \ncepem masajul cardiac. Punem victima \n pozi]ie dreapt`, cu fa-]a \n sus, [i cu primele dou` degete de la o mân` urm`rim marginea arcului costal al ul-timei coaste pân` ajungem la osul ce une[te coastele \n mijloc, \n partea inferioar`. Când am ajuns la acest nivel, punem mâinile una peste alta [i \ncepem s` facem compresii [i decompresii sternale \ntr-un ritm de 60/minut (unu [i doi [i trei [i patru etc). Pentru un masaj eficient, sternul trebuie s` se deplaseze 3-4 cm \n amplitudine. Dac` o singur` persoan` face resuscitare, la 15 compresii sternale se pot face 2 respira]ii (se strânge cu o mân` nasul victimei, se inspir` adânc [i se sufl` \n gura bolnavului), de[i exist` studii recente care spun c` este eficient dac` se efectueaz` doar compresii sternale pân` la venirea am-bulan]ei sau, \n cazul fericit, pân` când inima\ncepe din nou s` bat`. Din 2 \n 2 minute trebuie verificat pulsul bolnavului.

Iat` cum, doar cu st`pânire de sine [i cu câte-va manevre, se poate salva via]a unui om.

Dr. Corina Popa, medic specialistcardiolog, centrul medical Medas Unirea

08-09_Prim ajutor_bun.indd Sec1:908-09_Prim ajutor_bun.indd Sec1:9 3/5/12 6:43:37 PM3/5/12 6:43:37 PM


10-11_Fumatul.indd Sec2:1010-11_Fumatul.indd Sec2:10 3/5/12 6:10:54 PM3/5/12 6:10:54 PM


S~N~TATEFumatul, un viciu

care „cost`“ Fumatul este considerat unul dintre principalii factori de risc din patologia adultului de peste 35 de ani. Efectele nocive ale acestuia sunt dependente de vârsta de ini]iere, num`rul de ]igarete consumate pe zi, o anumit` predis-pozi]ie genetic`, dar [i de existen]a unor factori de risc asocia]i – munca \n mediu toxic, teren imunodeprimat etc.

La fel de periculos precum fumatul activ este [i fumatul pasiv, care reprezint` inhalarea fumu-lui expirat de un fum`tor, dar [i a fumului ema-nat de ]ig`rile aprinse. La nivelul aparatului

respirator, fumatul este implicat direct \n apari]ia afec-]iunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice [i a cancerului bronhopulmonar. Este demonstrat c` peste 20% dintre fum`tori, dup` vârsta de 45 de ani, au dezvoltat leziuni cronice de bron[it` sau emfizem pulmonar, cu sau f`r` expresie clinic`. La nivelul structurilor pulmonare, fumul de ]igar` stimuleaz` re-ceptorii de irita]ie, cauzând apari]ia unei hiperreacti-vit`]i bron[ice, cu acumulare de mucus [i cu apari]ia tabloului clinic al unui sindrom de obstruc]ie bron[ic`. Simptomatologia clinic` \n acest caz este reprezentat` de tuse cronic`, seac` sau productiv`, dispnee [i in-fec]ii respiratorii repetate, \n special \n perioada sezo-nului rece. Pe baza acestor considerente, se reco-mand` vaccinarea adul]ilor cu boli pulmonare cronice anual, \n perioada sezonului rece.

Fumul de ]igar` con]ine peste 4000 de substan-]e cu efecte citotoxice, antigenice sau carcino-genice asupra corpului. |n ultimii 20 de ani, s-a observat o cre[tere dramatic` a num`rului de cazuri de cancer bronhopulmonar, forme extrem de agresive, cu o mortalitate foarte mare, \n care principalii factori favorizan]i sunt azbestul [i hi-drocarburile aromate policiclice din fumul de]igar`. Riscul ca un fum`tor s` dezvolte aceste tipuri de cancer este de [apte ori mai mare decât la un nefum`tor, iar acest risc \ncepe s` scad` dup` 15 ani de renun]are la fumat.

Fumatul pasiv contribuie substan]ial la apari]ia astmu-lui bron[ic [i al rinitei alergice la copii, \n special la cei expu[i la fumul de ]igar` \n primii doi ani de via]` [i la cei n`scu]i din mame fum`toare (substan]ele din fu-mul de ]igar` str`bat bariera feto-placentar`, astfel c` [i f`tul fumeaz` odat` cu mama). Hemoglobina fetal` are o afinitate mai mare fa]` de cea a adultului pentru monoxidul de carbon, iar nicotina are efect vasocon-strictor asupra circula]iei arteriale uterine [i placentare. Din aceste cauze, bebelu[ii ale c`ror mame au fumat pe perioada sarcinii, au greutate mai mic` la na[tere, pot avea dificult`]i respiratorii, anomalii cardiace [i

Dr. Andreia Narcisa Puescu,medic specialist

Medicin` de familie,competen]` ecografi e general`

sunt mai expu[i riscului de moarte subit` \n primul an de via]`. Ace[tia pot dezvolta \n perioada copil`riei, pe lâng` afec]iunile respiratorii amintite, [i tulbur`ri de comportament, cea mai frecvent` fiind tulburarea hi-peractiv` cu deficit de aten]ie (ADHD).

|n cazul cuplurilor care \[i doresc copii, este bine ca fumatul s` fie \ntrerupt cu circa 6 luni \nainte de momentul concep]iei. Este cunoscut riscul mult mai mare al femeilor fum`toare de a avea sarcini ectopice, risc datorat substan]elor care cresc spasticitatea trompelor uterine [i a tonu-sului uterin. Consumul de tutun afecteaz` [i fertilitatea masculin` prin sc`derea num`rului de spermatozoizi.

Fumatul este considerat factor major de risc pentru apari]ia bolii ulceroase, pentru \ncetinirea vindec`rii, apari]ia recidivei [i pentru e[ecul terapiei medicamen-toase. Complica]iile bolii ulceroase precum perfora]ia, penetra]ia sau hemoragia digestiv` superioar` sunt mult mai frecvente la fum`tori. Nicotina, prin efectul s`u vasoconstrictor, reduce fluxul sangvin la nivelul mucoasei digestive, ducând la sc`derea mecanisme-lor de ap`rare, reducerea secre]iei de mucus protector [i la cre[terea secre]iei acide gastrice. Pacien]ii fu-m`tori cu ulcer peptic necesit` concentra]ii mai mari de medicamente, iar terapia este de mai lung` durat`. |n plus, substan]ele con]inute \n fumul de ]igar`ac]ioneaz` [i asupra musculaturii netede din peretele colecistului, determinând o desc`rcare anormal` a se-cre]iei biliare \n duoden, cu apari]ia refluxului duode-no-gastric [i gastro-esofagian. Fumatul are un rol deosebit de important \n carcinoge-neza digestiv`, astfel, este dovedit c` azbestul favori-zeaz` apari]ia cancerului gastric, iar nitrosaminele re-zultate din combustia tutunului, predispun la cancer esofagian, laringian sau faringian.Din p`cate, fumarea ]ig`rilor „light“, cu con]inut sc`zut de gudron, nu protejeaz` \mpotriva riscurilor, acestea fiind la fel de nocive ca [i ]ig`rile normale. Fumatul este o problem` de s`n`tate public`, fiind evident` leg`tura strâns` dintre tutun [i cre[terea morbidit`]ii.

Date de contact cabinet medical: Bd. Tineretului nr. 53, sector 4, Bucure[ti. Telefon program r̀i: 021.330.03.33 / 0725.545.081

10-11_Fumatul.indd Sec2:1110-11_Fumatul.indd Sec2:11 3/5/12 6:10:55 PM3/5/12 6:10:55 PM


12-13_Farmacistul.indd Sec1:1212-13_Farmacistul.indd Sec1:12 3/5/12 6:11:07 PM3/5/12 6:11:07 PM


S~N~TATE

De la \nceputul anului, m` simt extrem de obosit` [i parc` niciun fel de mâncare nu-mi mai place. Recunosc c` am un program foar-te \nc`rcat, m`nânc haotic [i tot amân vizita la doctor. Mul]umesc, Bianca, Bra[ov

Drag` Bianca,Este foarte posibil ca ficatul tù s` fie supra-solicitat, de aici senza]ia de oboseal` persis-tent` [i lipsa poftei de mâncare, \nso]ite une-ori [i de grea]`. Iarna, cu temperaturi sc`zute [i cu alimenta]ie deseori s`rac` \n vitamine [i \n minerale esen]iale, afecteaz` ficatul, de aceea prim`vara este ideal` pentru detoxi-fierea organismului, cu rezultate benefice la interior [i la exterior: un ten mai str`lucitor, unghii [i p`r mai s`n`toase, un tonus vital crescut. Exist` \n farmacii numeroase pro-duse pentru detoxifiere [i, \n plus, pentru o regenerare mai rapid` a celulelor hepatice, po]i consuma [i extract de sâmburi de stru-guri (un antoxidant de 50 de ori mai puternic decât vitamina E), p`trunjel (atât frunzele, cât [i r`d`cin` \n stare crud`, \n diferite salate), sirop de ridiche neagr` [i produse pe baz` de silimarin` sau de N-acetil-cistein`.

Obi[nuiam s` m`nânc o singur` mas` consis-tent` pe zi [i, \n rest, ron]ìam diverse lucruri. Cam de-o lun` \ns`, am arsuri puternice la stomac. Ce-mi recomanda]i? Marius, Bucure[ti

Drag` Marius,Arsurile gastrice, balonarea [i eructa]ia sunt manifest`ri digestive nepl`cute, de intensitate mai mic` sau mai mare, determinate de obice-iuri nes`n`toase: un orar neadecvat al meselor (o singur` mas` principal` pe zi [i \n rest tot felul de gust`ri cu valoare nutritiv` sc`zut`:

|ntreb`ri [i sfaturi pentru o digestie s`n`-toas`. Via]a este mai frumoas` atunci când alegem s` mânc`m corect!

|ntreab` farmacistul

Claudia GodeaFarmacist Diriginte, Help Net

chips-uri, dulciuri concentrate, bùturi car-bogazoase etc.), cafea \n exces, fumatul [i tutunul, consumul de ap` \n timpul mesei,\nghi]irea alimentelor pe jum`tate mestecate. Ele pot fi induse [i de antibiotice, prin afec-tarea profund` a florei microbiene intestinale, responsabil` cu digestia s`n`toas`. Orice tra-tament cu antibiotice trebuie asociat cu me-dicamente probiotice, ce au rol protector [i regenerant al florei intestinale. F` o schimbare \n diet`, evitând alimente precum fasolea boa-be, varza, ceapa, maz`rea, lintea, salata verde, bùturile carbogazoase [i guma de mestecat, ce pot irita mucoasa gastric`. Cu rol preventiv, po]i lua dup` fiecare mas`, medicamente cu rol de pansament gastric. Aten]ie, arsurile pot fi simptom al unor afec]iuni mai grave (gastrite [i ulcere). |n cazul \n care arsurile nu cedeaz` prin corectarea obiceiurilor alimentare sau \n urma unei medica]ii adjuvante, mergi la un control de specialitate.

M` constip foarte tare. Am bùt ceai de cru[in, am luat laxative, pe moment a fost bine, dar apoi, lucrurile au revenit la normal. Ce pot face? Ioana, Ia[i

Drag` Ioana,Constipa]ia este frecvent cauzat` de aportul insuficient de fibre \n alimenta]ie (le g`se[ti mai ales \n legume, fructe [i \n cereale inte-grale, necesarul optim zilnic fiind de 20-25 de grame), aportul sc`zut de lichide [i de seden-tarism („leneve[te“ colonul, ducând la con-stipa]ie prin \ncetinirea activit`]ii intestinale). Scaunul tare [i uscat, caracteristic constipa-]iei, apare când colonul absoarbe prea mult` ap` sau când contrac]iile lui musculare sunt prea lente, f`când ca fecalele s` stagneze prea mult timp, iar apa s` fie extras` din ele. Con-stipa]ia apare adesea dup` un accident sau \n timpul unei boli, când pacientul trebuie s` stea imobilizat la pat.Mai sunt desigur [i alte cauze: exist` medica-mente care predispun la constipa]ie precum laxativele, antiacidele gastrice, antispasticele, antidepresivele, suplimentele de fier, diferitele diuretice etc. Abuzul de laxative este extrem de periculos, deoarece afecteaz` capacitatea natu-ral` de contrac]ie a colonului [i conduce la de-penden]`. Solu]ia pentru ie[irea din acest cerc vicios presupune abordarea unui stil de via]` s`n`tos: o diet` diversificat`, o bun` hidratare [i cel pu]in 30 de minute de mi[care zilnic` (chiar [i simplul mers pe jos conteaz`).

12-13_Farmacistul.indd Sec1:1312-13_Farmacistul.indd Sec1:13 3/5/12 6:11:10 PM3/5/12 6:11:10 PM


De mare ajutor sunt [i caloriile negative. Pentru a fi digerate, unele alimente au nevoie de o energie mai mare decât cea pe care o furnizeaz`. Aceast` diferen]` energetic` este preluat` din rezervele de lipide din ]esutul adipos al corpului, rezultând o sl`bire fiziologic` natural`. Le po]i g`si \n fructe, legume, nuci, alune [i semin]e, proteinele de ori-gine animal` (carnea slab` de orice fel) [i vegetal` (soia, quinoa [i lintea), lactate slabe, ou` [i \n gr`simile s`n`toase (acizii gra[i nesatura]i).

Când [i cum le consumi Persoanele care renun]` la micul dejun au [anse mai mari s` devin` obezi sau supraponderali, a[adar masa de diminea]` este extrem de impor-tant`. La fel sunt dimensiunea [i frecven-]a por]iilor, care este bine s` fie mai mici [i mai dese, la ore cât mai fixe [i echilibrate nutri]ional. Un consum redus de hran` provoac` \ncetinirea metabolismului [i declan[eaz` un comportament de autoprotec]ie al organismului, depozitând toate caloriile ca gr`sime. |n plus, mâncatul neregulat provoac` balonare [i dezechilibreaz` glicemia (lucru d`un`tor pentru siluet`), \n timp ce \nfule-catul nu permite absorb]ia substan]elor nutritive, iar stomacul devine supra\nc`rcat. Un alt motiv s` m`nânci \ncet: de abia dup` 20 de minute de mâncat, creierul transmite c`tre stomac semnale de satura]ie. Nu mânca nici la televizor, deoarece acest obicei afecteaz` cortextul prefrontal al creie-rului – m`nânci mai mult, f`r` s`-]i dai seama.

Nu uita [i de hidratare: lipsa apei poate \nce-tini metabolismul, la fel ca [i hrana. Ficatul \[i va concentra aten]ia asupra reten]iei de ap`, \n loc s` se focuseze pe procesul de ardere a gr`similor. Apa, \n afar` de rolul s`u hidra-tant, este un important vehicul de minerale [i de oligoelemente, furnizând necesarul zilnic optim, f`r` niciun aport caloric.

Greutatea optim`,cum s` o dobânde[ti [i cum s` o p`strezi

Efectele pot fi spectaculoase, \ns` de scurt` durat` [i periculoase, deoarece conduc la o sl`bire nes`n`toas`, ce dezechilibreaz` or-ganismul, cauzând deficien]e de vitamine [i

de minerale, reducerea masei musculare, sc`derea capacit`]ii imunitare, tulbur`ri ale sistemului ner-vos etc. A[adar, pentru a-]i atinge greutatea optim`, dar [i pentru a o men]ine, trebuie s` ac]ionezi inte-ligent. Iat` de ce ar trebui s` ]ii cont.

Ce fel de calorii consumiCaloria reprezint` cantitatea de energie biodis-ponibil`, ce poate fi prelucrat` din alimente \n urma procesului de digestie, absorb]ie [i de metabolizare, exprimat` \n Kcal sau \n KJoule. |n func]ie de energia eliberat` la 100 g, alimentele pot avea densitate caloric` mic` (sub 5 Kcal), sc`zut` (5–60 Kcal), moderat` (60–120 Kcal), crescut` (120–300 Kcal), foarte crescut` (300– 1000 Kcal). |ns` nu doar num`rul conteaz`, ci [i provenien]a lor: 25 g de bomboane de ciocolat` (100 Kcal) declan[eaz` acumularea de gr`sime, pe când un consum de [ase ori mai mare de fasole nu va avea acela[i efect, de[i num`rul de calorii este identic. Mecanismele biochimice prin care caloriile sunt metabolizate nu sunt identice, de aceea nu toate caloriile \ngra[`.

Calitatea metabolic` a caloriilor face diferen-]a: calorii vii, din alimentele naturale, bogate \n substan]e cu rol \n controlul greut`]ii, dar [i \n prevenirea \mb`trânirii, versus calorii moar-te sau oarbe, din alimentele rafinate, respon-sabile de kilogramele \n plus, dar [i de apari-]ia a numeroase boli cronice. O diet` bazat` doar pe num`rarea caloriilor, f`r` a ]ine cont de profilul lor nutri]ional, este periculoas`, in-ducând efectul de yo-yo (varia]ii ponderale mari, \nso]ite deseori de tulbur`ri precum bu-limia sau anorexia).

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet`ri

Alimentare|n dorin]a de a sl`bi cât mai repede, multe persoane sunt gata s` \ncerce re]ete extreme: fie se \nfometeaz`, fie urmeaz` a[a-zise diete cu „efect garantat“ despre care au citit \n c`r]i sau pe care le-a \ncercat vecina de la etajul doi.

14-15_Menci.indd Sec2:1414-15_Menci.indd Sec2:14 3/5/12 6:11:24 PM3/5/12 6:11:24 PM


S~N~TATE

Cum stai cu glicemiaIndicele glicemic (GI) reprezint` baza fiziologic` a ierarhiz`rii alimentelor \n func]ie de efectul lor asupra glicemiei (nivelul zah`rului din sânge) [i, implicit, asupra pancreasului endocrin. Indicele glicemic poate fi foarte mic (0–35), sc`zut (36–55), mediu (56–69) [i ridicat (70–110). Cu cât indicele glicemic este mai mare, cu atât pancreasul va produce mai mult` insu-lin` pentru a sc`dea nivelul glicemiei. Insulina este hormonul care transmite creierului semnale de sa]ie-tate. Secretat` \n exces \ns`, insulina stimuleaz` trans-formarea glucozei \n trigliceride care se depun \n ]esut adipos, dar [i sub form` de colesterol, crescând riscul apari]iei bolilor cardiovasculare. Un alt parametru important este [i \nc`rc`tura glice-mic` (GL), care ia \n considera]ie indicele glicemic [i cantitatea de glucide biodisponibile \n por]ia de hran` consumat`. Glicemia este determinat` de\nc`rc`tura glicemic`, dar [i de cantitatea de glucide ingerate (carbohidra]i). Pentru a calcula \nc`rc`tura glicemic`, \nmul]e[te indicele glicemic cu cantitatea de glucide con]inut` \n por]ia de aliment consumat` [i \mparte la 100. Vei ob]ine valori dup` cum ur-meaz`: 0-10 (foarte mic`, benefic`), 11–19 (medie, aten]ie), >20 (periculoas`). Este bine s` consumi maximum trei alimente cu index glicemic mic, câte unul la fiecare mas` principal` a zilei (ideal sub 10 GL la o por]ie), care se asimileaz` [i degaj` energie \n timp, f`r` s` dezechilibreze balan]a glicemic`, compa-rativ cu carbohidra]ii cu indicele glicemic ridicat, care se asimileaz` rapid, ducând la o cre[tere brusc` a gli-cemiei. Efectul unui aliment cu indicele glicemic re-dus se r`sfrânge [i asupra mesei urm`toare, men-]inând astfel nivelul glicemiei constant, influen]` prelungit` ce poart` numele de efectul „a doua mas`“. Amidonul, dar si fibrele alimentare, \ncetinesc absorb-]ia glucozei [i scad \nc`rc`tura glicemic`.

Cât de mult te hr`nesc alimentele pe care le consumiSau ce indice de sa]ietate au (de la 0 pân` la 500). Capacitatea unui aliment de a induce sa]ietatea ]ine de valoarea densit`]ii calorice la 100 g produs, dar [i de mastica]ie: sa]ietatea apare dup` circa 80 de mi[c`ri masticatorii. Un raport benefic \ntre indice-le de sa]ietate [i densitatea caloric` este de peste 1,5. Iat` câteva exemple de top: gutuile 2,75, spa-nacul 2,06, pieptul de curcan 1,82, tonul 1,81, brânza de vaci slab` 1, 83, fasolea 2,25, o felie de pâine de secar` de 20 g, 1,5.Un alt indice important este densitatea nutri]ional`

sau biodisponibilitatea alimentului – calitatea de a fi hr`nitor prin con]inutul natural echilibrat de macro-nutrien]i (lipide, proteine, glucide), macroelemente (calciu, potasiu, magneziu, fosfor etc.), microele-mente (selenium, zinc, iod, cupru), vitamine hidro [i liposolubile, non-nutrien]i (substan]e fitochimice). Biodisponibilitatea poate fi \ndep`rtat` sau distrus` \n procesul de preparare casnic` sau industrial` a hranei, dar [i prin asocierea alimentelor \n timpul mesei. De exemplu, carnea cu lapte sau cu produse-le lactate scade biodisponibilitatea aminoacizilor din proteine, iar combina]ia glucide rafinate-alimente bogate \n fibre, scade nocivitatea primelor. Chiar dac` citim pe etichet` c` alimentul con]ine tot felul de substan]e benefice, simpla lor prezen]` nu\nseamn` c` pot fi [i folositoare. Un exemplu \l re-prezint` alimentele fortificate cu calciu (la care a fost ad`ugat` o substan]` nutritiv`, care \n mod normal nu se reg`se[te \n acel aliment, iar sinergia natural` se pierde), pe care corpul \l asimileaz` \ntr-un mod incorect, rezultând depuneri d`un`toare s`n`t`]ii.

Cât dormi|n ecua]ia greut`]ii optime, nu doar alimenta]ia con-teaz`, ci [i somnul. Mergi la culcare devreme (cel târziu la ora 22:00), pentru a permite ficatului [i vezicii biliare „s`-[i fac` treaba“ \ntre orele 23:00 –2:00. Un ficat s`n`tos ajut` la reglarea greut`]ii, \n timp ce oboseala \ncetine[te metabolismul [i indu-ce pofta pentru alimente nes`n`toase, care dau energie doar pe moment.

Ce ajutoare suplimentare aiL-carnitina (1,5g–2 g zilnic) este sigur` [i f`r` efecte adverse, intervine \n metabolismul acizilor gra[i, facilitând arderea [i tranformarea lor \n energie. Rezultatul: o sl`bire accelerat` [i un control optim al greut`]ii. Po]i \ncerca [i ceaiul de urzic` (intensific` metabolismul [i este inhibi-tor al apetitului), coenzima Q10 (stimuleaz` me-tabolismul, \n doza zilnic` de 150 mg), spirulina (este bogat` \n proteine, contribuie la reglarea concentra]iei zah`rului [i la potolirea poftelor) sau vitamina B-complex (esen]ial` \n metaboliza-rea eficient` a carbohidra]ilor [i a proteinelor,50 mg pe zi).

Alimentul este factor esen]ial al st`rii noastre de s`n`tate sau de boal`, iar de calitatea acestuia depinde direct calitatea vie]ii noas-tre. Niciodat` erorile [i pl`cerile alimentare nu se pl`tesc pe loc, ci \n timp. Iat` lec]ia major` pe care omul moderm trebuie s` o \nve]e ast`zi, cu sau f`r` kilograme \n plus.

14-15_Menci.indd Sec2:1514-15_Menci.indd Sec2:15 3/5/12 6:11:32 PM3/5/12 6:11:32 PM


16-17_Raw Food_.indd Sec1:1616-17_Raw Food_.indd Sec1:16 3/5/12 6:11:46 PM3/5/12 6:11:46 PM


Delicii s`n`toase pentru controlul greut`]ii

Nucile [i semin]ele regleaz` tranzitul intestinal, con-ferind senza]ie de sa]ietate, iar cacao raw este surs` important` de magneziu, mineral esen]ial, ce facili-teaz` arderea caloriilor. |n plus, sunt absolut delicioa-se, de aceea nu te feri s` le incluzi \n alimenta]ia ta.

Ligia PopRaw Food Chef

(www.ligiapop.com)

Amestec` toate ingredientele cu un tel [i, pentru a-]i u[ura munca, pune bolul cu ingrediente peste un alt bol cu ap` cald`. Untul de cacao [i mierea se vor topi foarte repede [i glazura va fi gata\ntr-o clipit`.

Amestec` toate ingredien-tele \n blender, pân` la omogeni-zare.

Glazura de ciocolat`:• 2 c`ni de cacao raw• 2 c`ni de ap`• 3 linguri de unt de cacao• 4 linguri de miere• 1 linguri]` mesquite

Compozi]ia:• 4 c`ni de f`in` din semin]e de floarea-soarelui decorticate• 1/2 can` de glazur` de ciocolat`• 1 can` de coji de portocale cuburi, scufundate \n miere

Compozi]ia:• 2 linguri de m`sline tocate• 2 buchete de conopid`• 1 morcov mic• 5 ro[ii uscate [i p`strate \n ulei• 1 r`d`cin` mic` de ]elin` tocat` cuburi• ½ can` de caju crud, \nmuiat timp de o or`• ½ can` de ap`• 1 lingur` de zeam` de l`mâie• sare dup` gust

Raw Brownies

Pateu de ro[ii uscate la soare

La 32 de ani, Ligia Pop este autoarea c`r]ii de buca-te „Deserturi pentru p`rin]i [i copii s`n`to[i“, „Re]e-te vegane f`r` foc“ [i a c`r]ii „Germeni [i vl`stari – surse de s`n`tate [i energie“, dar [i raw food chef (buc`tar specializat \n buc`t`ria vegan` f`r` foc). Pentru a promova acest stil de via]` s`n`toas`, sus-]ine demonstra]ii culinare [i organizeaz` anual târ-guri raw vegane.

S~N~TATE

Ligia Pop – Raw Food Chef

Prepar` \nainte portocalele „confiate“: taie-le \n form` de p`tr`]ele, toarn` ap` cald` peste ele [i las`-le s` stea \n ap` pentru o or`, pentru a sc`pa de gustul amar. Apoi, scurge-le [i amestec`-le cu miere pentru câteva ore. Le po]i p`stra \n frigider timp de o s`pt`mân`. Dup` aceea, amestec` toate ingredientele, r`stoarn` compozi]ia \ntr-o form` culinar` rotund`, toarn` glazura de ciocolat` [i orneaz` pr`jiturica cu fructe, nuc` de cocos [i cu felii de migdale.

Ea este gazda show-ului TV online, Ligia's Kit-chen, [i a câ[tigat onoarea de a fi inclus` \n pro-gramul „YouTube Next Chef“, pentru care a fost selectat` \mpreun` cu al]i 15 participan]i dup` un concurs interna]ional, unde au participat mii de buc`tari din \ntreaga lume. |ns`, dincolo de aces-tea, Ligia Pop este licen]iat` \n muzic` de c`tre Universitatea de Arte „George Enescu“ din Ia[i, profesoar` de pian [i autoarea metodei inovative de pian, „Pa[i \n lumea muzicii“.

16-17_Raw Food_.indd Sec1:1716-17_Raw Food_.indd Sec1:17 3/5/12 6:11:48 PM3/5/12 6:11:48 PM


Detoxifi ere, \n 10 pa[iProgramul \nc`rcat [i meseleneregulate \]i afecteaz` cu siguran]` atât organismul, cât [i dispozi]ia. Cum \]i po]i rec`p`ta zâmbetul [i energia \ntr-un timp scurt? |ncearc` o cur` de detoxifiere! Face minuni, te asigur`m!

3 Renun]` la pr`jeli [i la pr`jituri!Pare o m`sur` drastic`, dar corpul tù are

uneori nevoie de o pauz`. |nlocuie[te hambur-gerii, oricât de delicio[i ar fi, cu pe[te sau carne preg`tit` pe gr`tar. Fructele pot ]ine cu succes locul pr`jiturilor cu crem`. |n plus, aduc un aport esen]ial de vitamine.

4 Adaug` \n meniul zilnic cereale integrale, nuci [i semin]e. Acestea au un con]inut bogat

de minerale [i vitamine [i ajut` atât la men]ine-rea siluetei, cât [i la eliminarea mai rapid` atoxinelor din organism.

5 Orezul brun, maz`rea [i lintea sunt alimente pe care te po]i baza \ntr-o cur` de detoxifiere.

Acestea regleaz` tranzitul intestinal [i ajut` la digestie.

6 Completeaz` dieta cu vitamina C. Aceasta este un important antioxidant, ajutând la cre[-

terea imunit`]ii, \n special \n perioada de trecere de la sezonul rece la cel cald.

7 Dac` supor]i c`ldura din saun`, nu ezita s` mergi! Corpul elimin` o cantitate important`

de impurit`]i prin transpira]ie.

8 |ncearc` [i du[ul sco]ian! Acesta presupune alternarea jetului de ap` rece cu cel de ap`

cald`. Beneficii? Cre[terea imunit`]ii, \mbun`t`-]irea circula]iei sângelui [i revigorarea organis-

mului.

9 Combin` dieta s`n`toas` cu sportul! Dac` o sal` de antrena-

mente nu este o solu]ie pentru tine, po]i \nlocui liftul cu urcatul

sc`rilor [i po]i parcurge jum`tate din drumul pân` la birou pe jos.

10 Nu uita s` zâmbe[ti! O atitudine pozitiv` \]i va schimba complet\ntreaga dispozi]ie!

Re]eta e simpl`! O diet` s`n`toas`, bogat` \n fibre [i vitamine, ceaiuri [i minimum 2 litri de ap` pe zi, sport [i o atitudine pozitiv` te vor transforma din persoana apatic` [i lipsit` de via]` \n cel mai energic personaj din grup!

Detoxifierea nu \nseamn` s` \]i cure]i cor-pul de toxine, ci s` adop]i un comporta-ment s`n`tos atât fizic, cât [i psihic. |ncepe prin schimbarea obiceiurilor ali-

mentare, adaug` sportul \n programul tù zilnic [i hr`ne[te-]i mintea cu optimism. Noi \]i ar`t`m cum po]i face toate acestea urmând un program simplu de detoxifiere \n zece pa[i.

1Organizeaz`-]i mesele! Micul dejun, prânzul [i cina sunt obligatorii. |ncearc` s`-]i faci un

obicei din a-]i respecta ora mesei. Corpul tù se va sim]i mult mai bine cu un program bine stabi-lit, decât \ntr-un ritm haotic.

2 Consum` minimum 2 litri de ap` pe zi [i\nlocuie[te cafeaua cu ceaiul verde. Acesta

\]i va asigura doza de energie necesar` pe par-cursul \ntregii zile [i are efecte benefice asupra proceselor de digestie.

18-19_detox_NOU.indd Sec2:1818-19_detox_NOU.indd Sec2:18 3/5/12 6:12:02 PM3/5/12 6:12:02 PM


S~N~TATE

6 Nuci, acaju, fistic. Consumate pe parcusul unei zile, acestea energizeaz` organismul,

aducându-i \n acela[i timp un aport ridicat de antioxidan]i, vitamine [i minerale. Consum`-le crude, nu pr`jite!

7 Stai la soare! Soarele stimuleaz` produc]ia de vitamina D la nivelul tegumentelor. Nu uita

\ns` de protec]ia solar`, indiferent dac` e[ti pe malul m`rii sau la o simpl` ie[ire \n ora[. Alege o crem` cu factor de protec]ie adecvat tipului t`u de piele [i evit` pe cât posibil expunerea la soa-re \ntre orele 11:00 [i 15:00. |n sezonul rece, când mare parte a corpului este acoperit`, aceas-ta poate fi substituit` prin mese bogate \n pe[te (hering, sardine, somon) sau consumul de lacta-te nedegresate.

8 Ceaiurile, consumate indiferent de sezon, joa-c` un rol extrem de important \n vitaminizarea

organismului. Ceaiul de m`ce[e este cel mai bun exemplu. Acesta este un mix de vitamine – C, B, A, P [i K, dar [i alte elemente nutritive esen]iale pentru organism.

9 {i tinere]ea se men]ine tot cu vitamine, mai exact cu vitamina E. Aceasta se g`se[te \n

majoritatea legumelor cu frunze verzi (spanac, urzici, lobod`), dar [i \n uleiul vegetal [i \n g`lbenu[ul de ou.

10 O pl`cere de final... ciocolata! Dup` toate aceste crudit`]i, merit`m o buc`]ic` din

mult-iubita ciocolat`. E drept, nu este la fel de bogat` \n vitamine, dar nici nu \i lipsesc!

Vitaminele sunt mai mult decât un nostim joc de litere. Acestea joac` un rol extrem de important \n echilibrul organismului nostru [i fiecare \n parte \[i cunoa[te

foarte bine scopul. Cum p`str`m acest echilibru \n organism? |ncepând o diet` s`n`toas` pe baz` de... vitamine!

1 |ncepe-]i ziua cu un suc natural din fructe. Po]i \ncerca s` combini portocale cu mor-

covi. Portocalele sunt bogate \n vitamina C, un important antioxidant, dar [i \nt`ritor al sistemu-lui imunitar, iar morcovii aduc un important aport de vitamina A, responsabil` cu men]inerea acu-it`]ii vizuale.

2Cereale la micul dejun. Pe lâng` sucul natu-ral pe care ]i l-am propus deja, o por]ie de

cereale doldora de B-uri este binevenit`. Alege\ntotdeauna cerealele integrale.

3 |ntre mesele principale po]i lua mici gust`ri formate din fructe. Gutuile, spre exemplu, sti-

muleaz` pofta de mâncare [i sunt bogate \n mag-neziu, fier, zinc [i vitaminele B, C [i A.

4Consum` salat` verde! Aceasta este o exce-lent` surs` de vitamina C [i beta-caroten, dar

[i o important` surs` de potasiu, util \n sc`derea tensiunii arteriale.

5 Renun]` la o mas` cu carne, \n favoarea unei salate de crudit`]i. Po]i \ncerca salata de

]elin` cu morcov [i m`r, date prin r`z`toare [i stropite cu suc de l`mâie. E o infuzie de vitami-ne; ]elina aduce vitaminele A, B, C, K, merele sunt de asemenea o surs` de vitamina K, respon-sabil` pentru men]inerea coagul`rii sângelui, iar morcovul, bogat \n vitaminele B, C, H [i K.

Un m`r azi [i o portocal` mâine nu \nseamn` vitaminizare, iar efectul placebo nu func]ioneaz` \n acest caz. Caren]ele de vita-mine ne afecteaz` \ntregul orga-nism [i se manifest` adesea prin oboseal`, lips` de energie, piele lipsit` de str`lucire, p`r tern.

Vitaminizare, \n 10 pa[i

18-19_detox_NOU.indd Sec2:1918-19_detox_NOU.indd Sec2:19 3/5/12 6:12:03 PM3/5/12 6:12:03 PM


20-21_Interv_Nedelcu.indd Sec1:2020-21_Interv_Nedelcu.indd Sec1:20 3/5/12 6:12:15 PM3/5/12 6:12:15 PM


S~N~TATE

General Maior (r) Prof. Dr. Nedelcu Ioan, Membru al Academiei Americane de

Dermatologie (www.drnedelcuioan.ro)

|n cazul vitiligo \n special, dermatoz` caracterizat` prin dezvoltarea pe piele de pl`ci decolorate, de unde [i denumirea „boala petelor albe“, \n urma expunerii la soare, diferen]ele \ntre pielea cu pig-

ment [i cea f`r` pigment se accentueaz`. Nici pielea cuperozic` nu este mai fericit`, fiind mai expus` din cauza temperaturii crescute, ce provoac` vasodilata]ia capilarelor. {i alte afec]iuni cutanate apar frecvent \n acest anotimp de tranzi]ie, iar pielea sensibil` este cu atât mai predispus`: erup]ia polimorf` la lumin` (pete de culoare ro[ie, care apar pân` la o zi de la expunerea la soare), fotodermatoza juvenil` de prim`var` (erup]ie localizat` la urechi, afecteaz` copilul [i adultul tân`r, de la 7–8 ani pân` la 15–20 ani, mai des b`rba]ii), urticaria solar` (indus` de razele ultraviolete, provoac` o reac]ie alergic` la pacientul predispus), urticaria provocat` de c`ldur` sau urticaria de transpira]ie, la efort fizic (erup]ie cu leziuni microveziculoase ro[iatice, cu mânc`rimi intense, ce apare \n special \n zonele presate de pantofi, curea, bretele etc. De[i multe afec]iuni dermatologice au leg`tur` cu secre]ia diferitelor glande din corp sau prezint` predispozi]ie genetic` (de exemplu vitiligo se asociaz` frecvent cu tiroidit` autoi-mun` [i apare \n aproximativ 30% din cazuri la mem-brii aceleia[i familii), o conduit` responsabil` a paci-entului poate influen]a \n mod decisiv agravarea sau evolu]ia acestor boli.

Prima regul̀ [i cea mai important` este legat` de respectarea normelor de expunere s`n`toas` la soare: orele adecvate [i utilizarea de creme foto-protectoare, potrivite cu tipul de piele al fiec`rei

Prim`vara [ibolile de piele

persoane. Nu doar la mare, vara, pielea sufer` din cauza soarelui: chiar [i prim`vara, \n ora[, unde asfaltul reflect` razele la fel de puternic ca [i apa, suntem expu[i riscurilor arsurilor solare. Exist`\ns` [i efecte pozitive: mai ales \n cazul vitiligo, prin expunerea solar` „punem la treab`“ celulele pigmentogene din piele, oferindu-le stimulul fizio-logic de pigmentare (razele ultraviolete).

Un alt obicei s`n`tos [i recomandat se refer` la ali-menta]ie – cât mai s`rac` \n poten]iale surse alergeni-ce precum carnea de porc, gr`simile saturate, cafeini-cile (cafeaua natural` [i alte b`uturi pe baz` de cofein`), condimentele picante. Sunt permise carnea de vit`, pas`re [i de pe[te, cu recomandarea evit`rii g`tirii prin pr`jire \n gr`simi [i \n uleiuri \ncinse la pes-te 100 grade – se genereaz` toxine care „m`nânc`“ rezervele biologice ale corpului, pe m`sur` ce acesta se detoxific`. Zah`rul va fi \nlocuit cu fructoz` sau cu miere, iar alcoolul [i tutunul trebuie eliminate (nicotina \mpiedic` irigarea corect` a pielii, iar alcoolul pro-voac` vasodilata]ie [i deshidrateaz`). Legumele [i fruc-tele vor fi de mare folos, cu aten]ie \ns` la eventuale alergii. Apoi, este indispensabil s` echilibr`m flora intestinal`, luptând \mpotriva constipa]iei, [i s` nu uit`m de hidratarea optim` (minimum 2 litri de ap` zilnic). La fel de important` este [i \ngrijirea zilnic` a pielii. Sunt interzise cu des`vâr[ire cosmeticele ce con]in alcool, conservan]i din grupa parabenilor sau parfumuri, principale surse alergenice [i de toxicitate. Indicate sunt produsele ce con]in ingrediente sigure [i bine tolerate de pielea sensibil` [i/ sau bolnav`, cu efect calmant [i de regenerare celular`: extracte bio [i naturale, enzime, acizi esen]iali, proteine, vitamine, minerale, provitamine, antioxidan]i.

DEUTERIA LUX, CREM~ DE ZI PENTRU TEN SENSIBILCon]ine ap` echilibrat` \n deuteriu (o ap` cu propriet`]i [i cu efectespectaculoase asupra regener`rii pielii), la care se adaug` ingrediente naturale precum ulei din semin]e de struguri, extract de germeni de grâu [i ulei de argan. • calmeaz` simptomele clasice ale tenului sensibil;• hidrateaz` [i echilibreaz` metabolismul cutanat;• cu SPF 8, ofer` protec]ie contra razelor UV nocive.

Pre]ul este valabil doar pentru posesorii Cardului de Fidelitate Help Net, \n limita stocului disponibil, \n perioada martie-mai 2012.

ean.

sponibil,

Pre] special,

99 lei

Cu to]ii ne bucur`m de prim`var`, anotimp plin de culoare [i de lumin`. Pentru persoanele cu pielea sensibil` sau cele care sufer` de afec]iuni cutanate (vitiligo, lupus eritematos cutanat, acnee rozacee sau cuperoz`), lucrurile nu sunt atât de simple.

20-21_Interv_Nedelcu.indd Sec1:2120-21_Interv_Nedelcu.indd Sec1:21 3/5/12 6:12:15 PM3/5/12 6:12:15 PM


22-23_Homeopatie2_.indd Sec1:2222-23_Homeopatie2_.indd Sec1:22 3/5/12 6:12:29 PM3/5/12 6:12:29 PM


\n rinita sezonier`(alergia la polen)Tratamentul homeopat al rinitei sezoniere \ncepe cu mult \nainte de cre[terea con-centra]iei polenului \n atmosfer` [i presupune tratarea terenului [i desensibilizarea fa]` de alergen.

Terapia homeopat`

Tratarea terenului \nseamn` echilibrarea orga-nismului prin administrarea remediului de structur` homeopat` stabilit de medic. Reac]ia alergic` este f`r` \ndoial` o reac]ie

imunologic` dezechilibrat`, ce are deseori o impor-tant` component` ereditar`. Terapia homeopat` echi-libreaz` func]iile endocrino-metabolice ale organis-mului [i normalizeaz` reac]ia imun`, deci trateaz` terenul bolnavului. Printre remediile de structur` indi-cate \n rinita sezonier`, reg`sim remedii deja cunos-cute, multe dintre ele f`când parte din categoria poli-crestelor. Policrestele sunt remedii homeopate, ce acoper` o palet` foarte larg` de simptome.

ARSENICUM ALBUM este remediul la care ne gân-dim când pacientul prezint`: secre]ii nazale fluide apoase (care excorieaz` buza de sus), ulcere [i crus-te nazale, senza]ie de obstruc]ie nazal` permanent`, irita]ie punctiform` a mucoasei nazale cu senza]ie de gâdil`tur` produs` de o pan`, provocând str`nut, ri-noree, str`nut ce nu u[ureaz`, cefalee frontal` pulsa-til` surd`.

CYCLAMEN este un remediu despre care am mai vorbit, \n special \n caz de tulbur`ri genitale la femeie. Este util \n rinita alergic` ce prezint` urm`toarea simp-tomatologie: str`nut frecvent, cu secre]ii nazale abun-dente, cu pierderea mirosului [i a gustului, mânc`rime \n urechi, confuzie mental`, cu o vedere slab`, facies palid, cearc`ne, apetit diminuat, digestie lent`, nere-guli menstruale.

SABADILLA este un remediu forte specific rinitei alergice, poate remediul pe care \l administrez cel mai frecvent \n aceast` patologie. Pacientul prezint` prurit intens [i irita]ia mucoasei nazosinusale, cu accese vi-olente de str`nutat, secre]ii abundente apoase din nas [i din ochi, durere de cap sever` frontal`, frison cu fa]a fierbinte, l`crimare \n aer liber [i atunci când se uit` la o lumin` str`lucitoare; ro[ea]` a pleoapelor, usc`ciune a gurii f`r` sete, tuse \nfundat`, greutate [i durere la nivelul membrelor, sensibilitate mare la aer rece, agra-varea \n pozi]ie culcat`.

Polen \n dilu]ii homeopate se administreaz` \n terapia de lung` durat` a rinitei sezoniere ca un tratament pentru desensibilizare.

S~N~TATE

Este bine s ̀consulta]i medicul homeopat pentru stabili-rea remediului de structur ̀[i a dilu]iei eficiente de polen.

Exist` numeroase remedii ce se pot administra \n func]ie de simptomatologie \n faza acut` arinitei.

Deseori, pacientul prezint` o rinoree apoas`, ustur`toare, ce poate produce escoria]ii nazale, l`crimare neiritant`, tuse spastic`, dureroas`, declan[at` de irita]ia laringi-an`. Simptomatologia se agraveaz` seara sau \ntr-o ca-mer` cald`. L`crimeaz` ochii [i curge nasul ca [i cum am toca ceap`. Remediul potrivit principiului similitudi-nii este remediul homeopat preparat din bulbi de ceap` – allium caepa.Alteori, irita]ia ocular` este mai sup`r`toare, secre]ia ocular` este cea iritant`, iar cea nazal` este mai blând`. Euphrasia officinalis este remediul la care ne gândim \n aceast` situa]ie, când pacientul prezint` [i o con-junctivit` alergic`.Administr`m nux vomica la pacientul care str`nut` când deschide geamul sau când porne[te aerul condi]ionat; rinoreea alterneaz` cu usc`ciunea mucoasei nazale; deseori, la primele ore ale dimine]ii, debuteaz` cu o salv` de str`nuturi [i se continu` cu rinoree abundent`.Dou` sunt remediile cele mai uzitate pentru rinita aler-gic` ce se manifest` cu usc`ciunea mucoasei nazale: luffa operculata [i galphimia glauca.Toate aceste remedii le putem reg`si \n diverse formu-le complexe, concepute de produc`tori pentru a u[ura tratarea episodului acut de rinit`.

Chiar dac` [i ameliorarea simptomelor \n faza acut` este foarte important`, aten]ia noastr` tre-buie s` fie concentrat` pe terapia de lung` du-rat`, pe echilibrarea organismului.

Dr. Elena Agneta VârtanMedic specialist medicin` general`[i homeopatie

22-23_Homeopatie2_.indd Sec1:2322-23_Homeopatie2_.indd Sec1:23 3/5/12 6:12:30 PM3/5/12 6:12:30 PM


24-25_Astenia.indd Sec1:2424-25_Astenia.indd Sec1:24 3/5/12 6:12:43 PM3/5/12 6:12:43 PM


S~N~TATE

Astenia de prim`var`

Schimbarea brusc` de la sezonul rece la cel cald afecteaz` sistemul nervos cen-tral, rezultând apari]ia durerilor de cap, a st`rilor de disconfort, a oboselii musculare

[i psihice, a deficitului de aten]ie [i de concentrare, a somnolen]ei, a iritabilit`]ii [i/sau a instabilit`]ii emo]ionale. Din ce \n ce mai mul]i medici spun c` astenia „nu este doar o poveste“, putând evolua de la o simpl` nevroz` \n depresie, tulburare psihic` major`. Conform studiilor, o treime dintre românii cu vârsta peste 14 ani a suferit de astenie \n ultimii ani; \n general, toate categoriile de vârst` sunt vul-nerabile \n fa]a acestei afec]iuni, femeile fiind \ns` afectate mai mult decât b`rba]ii.

Astenia poate afecta atât via]a personal`, dar [i performan]ele de la locul de munc` prin lipsa de aten]ie [i de promptitudine \n rezolvarea proble-melor de zi cu zi sau profesionale. Chiar [i per-soanele calde [i sociabile pot manifesta indife-ren]` fa]` de cei apropia]i atunci când sunt afectate de astenie.

Mul]i medici recomand` profilaxia asteniei de prim`var` prin consumul de minerale [i de vita-mine asociate cu produse pentru tonifierea siste-mului nervos [i pentru cre[terea imunit`]ii gene-rale, pe parcursul anului, \n toate lunile care con]in litera R (din septembrie pân` \n aprilie). Redobândirea „st`rii de bine“ se face \ns` mai ales printr-o alimenta]ie cât mai s`n`toas`, ba-zat` pe legume (morcovi, varz`, spanac, salat`), fructe proaspete sau uscate (citrice, mere, caise uscate, struguri, stafide), lactate, produse pe baz` de miere de albine, drojdie de bere [i gin-seng. Cerealele integrale combinate dup` gust

Nu este o boal` propriu-zis`, ci un cumul de st`ri (oboseal`, iritare, melancolie, incapacitate de relaxare etc.) determinate de epuizarea rezervelor energetice ale organismului stocate pe durata iernii. Cauza principal` este aportul sc`zut de vitamine [i de minerale din anotimpul friguros, dezechilibru care face ca celulele s` consume mai mult` energie decât produc.

(germeni de grâu, ov`z, secar` etc) [i consuma-te fie diminea]a la micul dejun cu lapte sau cu iaurt, fie la prânz ca desert, amestecate cu o lin-guri]` de miere, completeaz` perfect o alimenta]ie cu rol reenergizant. Dieta trebuie s` fie cât mai bogat` [i cât mai variat`, asigurând organismului aportul adecvat de calorii, glucide, lipide, prote-ine, vitamine [i minerale. Pentru un efect depu-rativ, detoxifiant, relaxant [i remineralizant cât mai puternic, se pot consuma ceaiuri de c`tin` (eventual [i fructele zdrobite), p`ducel, p`p`die, roini]`, ceai verde sau ceai negru.

Sunt recomandate [i plimb`rile \n aer li-ber, cât mai mult posibil, odihna [i res-pectarea „somnului de frumuse]e“ \n tim-pul c`ruia toate celulele corpului se refac cel mai u[or [i mai rapid (cel pu]in 8 ore pe noapte), excluderea sau evitarea tutu-nului [i a cafelei, permi]ând astfel organis-mului s` \nceap` s` se detoxifice! De aju-tor sunt [i bìle calde, cu pu]in ulei esen-]ial de rozmarin sau de portocal` adùgat \n ap`, cu rol energizant. Aten]ie, bìle sunt interzise \n timpul sarcinii.

Pentru suplinirea lipsei de vitamina D, este reco-mandat` expunerea la razele soarelui cât mai mult posibil, \ns` \ntotdeauna \n orele adecvate, cu o hidratare optim` (ap` plat` sau mineral` minimum 2litri) [i utilizând creme fotoprotectoa-re potrivite tipului de piele.

Nu uita [i de atitudinea pozitiv`, zâmbe[te, bucur`-te de aerul de prim`var`, de primii ghiocei, de copacii \nflori]i, \ntr-un cuvânt, de via]`!

S~N~TATE

Cristina DicuFarmacist Diriginte, Help Net

ARMOVITA PLUS (100 capsule)Ac]ioneaz` rapid asupra tonusului psi-hic; efect inten-siv de relaxare.

25

NATURA MIX, GRA-NULE DE ADUL}I SAU DE COPII (20 plicuri X 2,5 g)Are ac]iune tonic-energizant`, anti-oxidant̀ [i antistres.

GINSENG PLUS(3 fiole X 15 ml)Favorizeaz` producerea energiei la nivel celular [i sus]ine metabolismul.

24-25_Astenia.indd Sec1:2524-25_Astenia.indd Sec1:25 3/5/12 6:12:45 PM3/5/12 6:12:45 PM


26-27-Migrena.indd Sec1:2626-27-Migrena.indd Sec1:26 3/5/12 6:13:28 PM3/5/12 6:13:28 PM


Cauzele sunt oarecum misterioase. De[i exist` numeroase dovezi c` sunt implicate constric]ia [i tumefi erea vaselor sangvine, unii cercet`tori cred c` durerile de cap sunt de origine neuro-

logic`. Cum apar deseori \n familie, un rol important \l are [i genetica. De asemenea, al]i factori pot declan[a o criz`: excesul de cafein`, alimentele foarte reci, par-fumurile, modifi c`rile de altitudine sau de anotimp, fl uctua]iile hormonale, pilulele anticoncep]ionale, \nc`-perile neaerisite, exerci]iile fi zice etc. {i hormonii in-fl uen]eaz`, existând corela]ie \ntre modifi c`rile nivelului de estrogeni [i migrene. La anumite persoane, o criz` de migren` este precedat` de aur`, un semnal de aver-tizare, ce poate cuprinde tulbur`ri vizuale (puncte de lu-min` pâlpâitoare, pete negre sau linii \n zig-zag), amor-]eal` \ntr-un membru sau percep]ia unor mirosuri stranii. Fie c` apar sau nu semne de avertizare, o migren` va\ncepe de obicei printr-o durere intens`, pulsatil`, pe o parte a capului, care se poate extinde [i care este deseori\nso]it` de grea]` [i de v`rs`turi, de sensibilitate exa-gerat` la lumin` (fotofobie) sau la anumite mirosuri [i sunete. Diferitele simptome ale migrenei par toate le-gate de schimb`ri ale diametrului vaselor sangvine din cap, modifi c`ri ce se pot datora unui dezechilibru al serotoninei, o substan]` chimic` din creier.

Preven]ia recidivelor Se poate realiza efi cient prin evitarea anumitor factori favorizan]i: ciocolata, brânzeturile, vinul ro[u, cofei-na, citricele, produsele din carne procesat` cu ni-tra]i de sodiu sau cu aditivi alimentari, somnul \n ex-ces sau insufi cient, mesele neregulate sau lipsa lor, schimb`rile meteorologice [i barometrice, stresul [i emo]iile intense, mirosurile puternice sau fumul de]igar`, lumina puternic`, nivelul sc`zut al magne-ziului (se recomand` doze suplimentare de 200 mg magneziu, de trei ori pe zi).

S~N~TATE

Tratamentul Include o gam` larg` de medicamente, efi ciente [i cu pu]ine efecte secundare:

\n cazul migrenelor prelungite [i intense – medi-camente profi lactice \n mod continuu (beta blocante, blocante ale canalelor de calciu sau antidepresive);

\n cazul migrenelor de intensitate medie – medica-mentele mai pu]in puternice, eliberate f`r` re]et` me-dical`. Dac` simptomele persist` sau se intensifi c`, se vor folosi medicamente mai puternice;

\n cazul migrenelor moderate [i mai rare – agoni[tii receptorilor de serotonin` sau la antiinfl amatoarele nesteroidine (aspirina sau ibuprofenul).

Terapia complementar` poate fi asociat` pen-tru a reduce num`rul [i intensitatea atacurilor migrenoase, cu prealabila informare a medi-cului curant. Acupunctura este o metod` prin care ace fine sunt inserate tegumentar, con-centrând [i dirijând fluxul de energie c`tre or-ganele vitale, cu efect de relaxare a muscu-laturii. Un alt remediu este iarba moale (Chrisanthemum parthenium), eficient` deoa-rece inhib` secre]ia excesiv` a serotoninei. Biofeedback-ul este o metod` de relaxare, \n care pacientul \nva]` s`-[i creasc` tempera-tura mâinilor [i a picioarelor, ce are ca efect diminuarea contrac]iei anormale a vaselor sangvine din cap [i, implicit, a cefaleei. De asemenea, eficiente sunt [i terapiile prin me-dita]ie [i tehnicile de relaxare progresiv`.

Bine de [tiut! Episoadele migrenoase se

pot repeta chiar [i sub trata-mentul medical corespunz`-tor, iar g`sirea solu]iei adec-vate pentru fi care persoan` \n parte necesit` timp [i r`bdare. Medica]ia tre-buie s` fi e recomandat`\ntotdeauna de spe-cialist, care trebuie s` fie informat dac` mi-grenelor sunt asociate epi-soade depresive sau anxioase;

Folosirea excesiv` a medica-mentelor analgezice sau care con-troleaz` cefaleea poate cauza recid-ive (migrene de rebound), diferite de cele ini]iale: apar odat` cu dis-pari]ia efectului medica]iei utilizate, fi ind necesar` o nou` administrare.

Migrena este o durere intens` de cap (cefa-lee), cu caracter recidivant [i cu o durat` de la 4 pân` la 72 de ore. Cu toate c` migre-nele sunt nepl`cute [i \mpiedic` activita-tea normal` a persoanei afectate, ele nu produc leziuni pe termen lung, dar trebuie tratate, sub observa]ia medicului.

Ana Bo[oanc`Farmacist Diriginte, Help Net

Migrene – cauze, prevenire, tratament

26-27-Migrena.indd Sec1:2726-27-Migrena.indd Sec1:27 3/5/12 6:13:30 PM3/5/12 6:13:30 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e28 H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e18

18-19_Detoxifiere_claudia.indd Sec1:18 11/24/11 3:47:38 PM28-29_Parul.indd Sec1:2828-29_Parul.indd Sec1:28 3/5/12 6:14:00 PM3/5/12 6:14:00 PM


FRU

MU

SE}E

18-19_Detoxifiere_claudia.indd Sec1:18 11/24/11 3:47:38 PM

Foliculul pilos este singura structur` din corpul nostru care se regenereaz` permanent, ciclul de cre[tere al acestuia fiind reglat de un „ceas intern“, ale c`rui mecanisme nu au fost pe de-

plin elucidate: anagen (faz` de cre[tere, ce dureaz` \n medie 3 ani), catagen (faz` de tranzi]ie, ce dureaz` 2-3 s`pt`mâni), telogen (faz` \n care firul de p`r nu mai cre[te, ci se elimin`; dureaz` \n mod normal 3-4 luni). Acest ciclu regenerativ este predeterminat genetic [i variaz` \n func]ie de regiunile corpului. |n medie, la un anumit moment, circa 85-90% din fire sunt \n ana-gen [i 10-15% \n catagen sau \n telogen, iar zilnic, printr-un proces natural, ar trebui s` pierdem pân` la 100 de fire de p`r.

1P`rul gras apare datorit` unei supraproduc]ii de sebum care poate fi determinat` genetic sau nu.

Factorii agravan]i pot fi reprezenta]i de stres, anxietate, alimenta]ie dezechilibrat` sau de utilizarea de produse cosmetice nepotrivite. P`rul gras este lucios, lipit de vârful capului, cu un aspect nepl`cut, „plouat“ [i este dificil de coafat. Modul corect de tratare a p`rului gras este cu [ampoane tratament speciale pentru acest tip de p`r, urmate de utilizarea alternativ` a unui [ampon de \ntre]inere/uz frecvent, cu pH neutru. Exist` diferite „scheme“ de utilizare a acestor [ampoane: cele tra-tament pot fi utilizate ini]ial timp de câteva s`pt`mâni (3-6), urmând ca apoi s` fie utilizate (alternativ sau nu) [ampoanele de \ntre]inere pentru uz frecvent.Trebuie s` ]inem seama de faptul c` suntem organis-me vii, cu un metabolism diferit [i cu moduri diferite de a reac]iona. Unele dintre noi se pot sp`la pe p`r la 5-7 zile [i p`rul arat` [i se simte bine, \n timp ce altele trebuie s`-[i spele p`rul la 2-3 zile. Nu \nseamn` c` este un lucru gre[it, ci c` avem glande sebacee cu ac-]iune diferit`. P`rul nu trebuie sp`lat cu ap` foarte fier-binte [i trebuie bine cl`tit. Masajul capilar poate ajuta prin stimularea microcircula]iei locale. Atunci când ne uscam p`rul, este bine s` ]inem usc`torul la peste 15 cm de scalp [i s` \ncercam s` nu utiliz`m temperaturi foarte mari.

2 O situa]ie „\nrudit`“ cu cea a scalpului [i a p`rului gras este cea a p`rului lipsit de volum. Hiper-

seboreea poate fi cauza unui p`r lucios, f`r` volum; de asemenea, p`rul fin [i sub]ire poate avea un as-

Pentru rezultate optime [i de durat`: asociaz` la aceste metode de \ngrijire [i un consum co-respunz`tor de ap` [i o alimenta]ie echilibrat`, in-vestind totodat` \n produse dermatocosmetice de calitate. Vei observa diferen]a!

Alina P\rvu, Medic Specialist Dermato-Venerologie

Clinica Gral Medical Colentina

Solu]ii pentrup`rul cu probleme

pect nepl`cut, necesitând produse de \ngrijire [i de styling care s`-i asigure o hr`nire [i o hidratare co-respunz`toare.

3 O alt` problem` este dermatita seboreic` a scalpului. Ea se poate manifesta sub forma unor

pete ro[ii, u[or pruriginoase, acoperite de scuame, ce apar la nivelul scalpului, dar [i la nivelul sprâncenelor, urechilor [i \n jurul nasului. M`trea]a este considerat` a fi o form` u[oar` a acestei afec]iuni. Un rol impor-tant \n apari]ia m`tre]ii este atribuit unui microorga-nism lipofil, Malassezia furfur, dar [i reac]iei imune a gazdei \mpotriva „invadatorului“... M`trea]a este foarte sup`r`toare, creeaz` un disconfort marcant [i o stare de nemul]umire, afectând [i via]a public` sau profesional`. Tratamentul trebuie s` se adreseze atât componentei infec]ioase (fungice), cât [i celei infla-matorii (dac` exist`). Ca [i mijloace terapeutice, se pot utiliza [ampoane [i lo]iuni antimicotice, cu acid salicilic cu rol keratolitic (de \ndep`rtare a scuame-lor), gudroane sau dermatocorticoizi. Se recomand` utilizarea [amponului tratament \n primele s`pt`mâni [i apoi alternarea cu cel de uz frecvent. Este cunoscut faptul c` [i cele mai bune [ampoane antim`trea]` \[i „pierd“ eficien]a dup` o utilizare de lung` durat`, fiind necesar` schimbarea lor.

4 P`rul uscat, deteriorat, vopsit, lipsit de str`lucire are un strat exterior (cuticula) care este

insuficient protejat de sebumul produs de glandele se-bacee sau este agresat prin vopsiri sau prin decolor`ri repetate, utilizarea de produse cosmetice agresive, sp`l`ri prea dese, poluare, expunere la soare etc. Mo-dul corect de \ngrijire se refer` la m`suri generale (evitarea expunerii solare directe, evi-tarea [ampon`rii prea frec-vente [i cu ap` fierbinte, a usc`rii excesive, a utiliz`rii pl`cii de p`r, a ondulatoru-lui) [i la utilizarea de produ-se speciale: [ampoane [i tratamente (m`[ti).

28-29_Parul.indd Sec1:2928-29_Parul.indd Sec1:29 3/5/12 6:14:00 PM3/5/12 6:14:00 PM


30-31_Dermo.indd Sec1:3030-31_Dermo.indd Sec1:30 3/5/12 6:14:13 PM3/5/12 6:14:13 PM


FRU

MU

SE}E

„La 20 de ani, ai tenul cu care te-a\nzestrat natura; la 30 de ani, timpul este cel care \l modeleaz`, iar la 50 de ani, ai tenul pe care \l meri]i“ spunea Coco Chanel. O remarc` inspirat` [i numai bun` pentru a explica diferen]a dintre doi termeni, considera]i de mul-te ori drept sinonimi.

]a. Pentru o \ngrijire complet`, exist` ast`zi pe pia]` produse care sunt deopotriv` anti-age [i antirid. Alege-le pe cele potrivite nevoilor tale, care con]in cei mai buni alia]i ai tinere]ii pielii:

ANTIOXIDAN}II – substan]e care \mpiedic` sau care \ntârzie oxidarea [i, implicit, ac]iunea nociv` a radicalilor liberi, ce atac` structurile celulare \ntâl-nite, provocând \mb`trânire precoce [i chiar can-cer. Cei mai frecven]i antioxidan]i sunt: retinolul, vi-tamina C, vitamina E, polifenolii. S` \i lu`m pe rând. Retinolul este cea mai activ` form` de vitamina A, stopeaz` [i reduce apari]ia liniilor fine [i a ridurilor, \mbun`t`]e[te calitatea epidermei, stimuleaz` sin-teza colagenului. Vitamina C red` luminozitatea fe-]ei, stimuleaz` sinteza de colagen [i repar` daunele provocate de expunerea la soare) \n timp ce vitami-na E ajut` la regenerarea celulelor. Polifenolii (cel mai cunoscut fiind resveratrolul din struguri sau din rodie) au proprietatea de a stimula produc]ia de proteine SIRT1, care \ncetine[te \mb`trânirea).

AMINOACIZI – au un rol esen]ial \n constituirea proteinelor pielii, cu efect \n repararea ]esuturilor [i \n refacerea hidrat`rii cutanate.

ACIDUL HIALURONIC – cel mai puternic agent de hidratare [i de prevenire a \mb`trânirii cutanate. Datorit` structurii sale, formeaz` un film invizibil, men]inând cele mai importante caracteristici ale epidermei tinere [i s`n`toase.

ULEIURILE VEGETALE {I EXTRACTE NATU-RALE – ulei de argan, din semin]e de struguri, de jojoba, de m`sline, extracte din drojdie de bere, germeni de grâu, microalge, aloe vera etc. Stimuleaz` regenerarea celular`, hr`nesc [i men-]in elasticitatea natural` a pielii, confer` fermitate [i luminozitate.

Categoria anti-age reune[te toate acele pro-duse de \ngrijire a pielii, \n special a tenului care lupt` \mpotriva \mb`trânirii premature [i pe care le po]i folosi chiar mai devreme

de 20 de ani. Astfel, anti-age s-ar traduce „mai bine bine previi decât s` tratezi“.Produsele antirid sunt cele indicate dup` vârsta de 35 de ani, atunci când procesul ireversibil de\mb`trânire este mult mai accentuat [i \nso]it de reducerea semnificativ` a substan]elor esen-]iale pentru tinere]ea pielii: colagenul, cherati-na, elastina [i acidul hialuronic. Toate acestea sunt substan]e proprii organismului, dar pe care le pierdem cu timpul, a[a cum suntem de altfel programa]i genetic [i, mai ales, cu „ajutorul obi-ceiurilor bune“ ale stilului de via]` modern. Re-zultatele nu \ntârzie s` apar`: riduri la \nceput fine [i, apoi, de profunzime, \n zonele predilecte (ochi, nas, gur`, frunte), aspectul de oval c`zut al fe]ei sau hiperpigmentarea pielii.

Dar vrem ca acest articol s` aib` o not` pozi-tiv`, de aceea \]i spunem c` DA, este natural s`\mb`trâne[ti, dar o po]i face frumos [i nu \nainte de vreme. Felul \n care tr`ie[ti zi de zi [i modul \n care AST~ZI \]i \ngrije[ti pielea, MÂINE va face diferen-

Anti-age vs. antirid

30-31_Dermo.indd Sec1:3130-31_Dermo.indd Sec1:31 3/5/12 6:14:14 PM3/5/12 6:14:14 PM


Desprefrumuse]ea pielii

Neha Thomas, International Sales Director, Mario Badescu Skin Care

Lucrezi pentru un brand cu tradi]ie [i ex-trem de popular \n rândul celebrit`]ilor de peste ocean. Care este secretul lui?Filozofia Mario Badescu are la baz` dorin]a de a oferi clien]ilor o \ngrijire blând`, simpl` [i efici-ent`. Persoan` public` sau nu, pentru noi, fieca-re client merit` un tratament de vedet`.

Ce tip de produse se reg`sesc \n gama Ma-rio Badescu Skin Care? Exist` o solu]ie pentru fiecare dintre noi, cu sau f`r` un ten cu probleme?Gama de produse Mario Badescu Skin Care este dezvoltat` pentru a oferi solu]ii complete, de la nevoi ale tenului cu probleme, pân` la \ngrijirea specific` antirid. Altfel spus, perfec]iunea pielii este acum la \ndemâna oric`rui client. Fie c` \]i dore[ti un regim complet de cur`]are a tenului sau de reducere a primelor riduri fine sau a decolor`rii, produsele Mario Badescu te ajut` s`

redai pielii tale s`n`tatea, frumuse]ea [i str`-lucirea natural`, a[a cum ar trebui s` fie.

Cât de mult conteaz` inova]ia [i cercetarea \n dezvoltarea portofoliului de produse?Echilibrul este cuvântul-cheie: cel \ntre a ]ine pasul cu ritmul inova]iilor industriei frumuse]ii de ast`zi [i de a respecta simplitatea formulelor clasice, create \n 1967 [i care, chiar [i ast`zi, sunt \n topul preferin]elor clien]ilor.

Brandul Mario Badescu [i femeia Mario Ba-descu: cum le-ai descrie pe fiecare \ntr-o singur` propozi]ie? „Frumuse]ea este dreptul prin na[tere al fiec`rei femei, dar care \i dep`[este puterea de \n]elege-re“, spunea Mario Badescu, creatorul gamei. Un citat care r`mâne [i ast`zi valabil.

Prin natura meseriei, e[ti o promotoare a frumuse]ii. A[adar, spune-ne te rog 3 reguli pe care le respec]i cu sfin]enie atunci când vine vorba despre frumuse]ea pielii. 1. Nu folosi un produs pentru c` o prieten` \l folose[te; alege produsele \n func]ie de nevoile tale;2. Fii consecvent` \n programul t`u de \ngrijire a pielii [i rezultatele nu vor \ntârzia s` apar`;3. Nu merge la culcare f`r` s` te demachiezi – este unul dintre cele mai nes`n`toase [i p`gu-boase obiceiuri pe termen lung.

32-33_Interv_Mario.indd Sec1:3232-33_Interv_Mario.indd Sec1:32 3/5/12 6:14:25 PM3/5/12 6:14:25 PM


FRU

MU

SE}EGimnastic` facial`pentru tinere]ea tenului

Pentru o frunte f`r` nepl`cutele riduri vertica-le, ridic` sprâncenele cât de mult po]i, apoi las`-le brusc \n jos. Repet` mi[carea de 8-10 ori, efectuând câte 3 serii. Po]i exersa de mai multe ori pe zi!

Ridurile din jurul ochilor pot deveni doar o poveste. Plaseaz` degetele pe tâmple [i trage piele spre exterior. Semi-\nchide ochii, ca [i cum ai \ncerca s` prive[ti un obiect aflat la mare dep`rtare. P`streaz` pozi]ia timp de 15 secunde [i repet` de 5 ori.

Pome]i bine contura]i? Ia o oglind` [i reamin-te[te-]i de copil`rie: reia toate grimasele, oricât de haioase ori ridicole ar p`rea acum, [i men-]ine pozi]ia fiec`reia pentru minimum 5 secunde. Po]i efectua pân` la zece repet`ri.

Mai [tii cum \]i ]uguiai buzele \n copil`rie pentru a imita pe[tii? Acesta este un exerci]iu foarte bun pentru \ndep`rtarea ridurilor din zona [an]ului nasolabial. P`streaz` pozi]ia pentru 10 secunde [i repet`.

Dac` buzele au \nceput s`-[i piard` din vo-lum, nu \ncepe s` cau]i cea mai apropiat` cli-nic` ce efectueaz` tratamente cu acid hialuro-nic. |ncearc` exerci]iul urm`tor. Trage-]i obrajii \nspre exterior, ajutându-te de podul palmelor. |n aceast` pozi]ie, pronun]`, pe rând, vocalele O [i E.

Pentru a evita formarea unei b`rbii duble, \]i propunem un exerci]iu foarte eficient. Las` capul pe spate [i \ncearc` s` \]i mu[ti buza de sus. F` acest exerci]iu de 10 ori, \n câte trei reprize. Re-zultatele se vor observa dup` primele 3-4 zile de... antrenament.

Exist` o solu]ie [i pentru a p`stra gâtul neted [i pielea ferm`. Ridic` privirea spre tavan pentru 2 secunde, prive[te apoi \n dreapta, pentru alte 2

Ridurile sau pielea l`sat` nu bucur` pe nimeni.Din fericire, exist` o solu]ie pentru p`strarea elasticit`]ii [i a fermit`]ii pielii, f`r` a apela la tratamenteinvazive ori interven]ii chirurgicale – gimnasticafacial`. Cele mai multe dintre exerci]ii vor stârnicu siguran]` râsul, \ns` nu e cazul s` te ab]ii.Râsul este un exerci]iu \n sine.

secunde, iar la final spre stânga, pentru ultimele 2 secunde ale exerci]iului. Repet` mi[carea, f`r` s` o execu]i \n grab`.

Mu[chii fe]ei se comport` la fel ca to]i ceilal]i mu[chi din corpul nostru, a[adar exerci]iile tre-buie efectuate de trei ori pe s`pt`mân`, exact ca un antrenament la sala de fitness. Acord` r`bdare fiec`rui exerci]iu \n parte!

Un ultim detaliu – febra muscular` nu este exclus` din programul de exerci]ii, \ns` rezulta-tul concureaz` cu bisturiul!

32-33_Interv_Mario.indd Sec1:3332-33_Interv_Mario.indd Sec1:33 3/5/12 6:14:26 PM3/5/12 6:14:26 PM


34-35_sarcina.indd Sec1:3434-35_sarcina.indd Sec1:34 3/5/12 6:14:38 PM3/5/12 6:14:38 PM


Frumuse]ea \n sarcin`

Despre cum po]i sc`pa de toate aces-te nepl`ceri, \]i povestim \n materialul urm`tor. Tu, viitoare m`mic`, gânde[te-te doar la nume [i la ce culori vei asorta \n

camera copilului.Hiperpigmentarea sau colorarea \n exces a anu-mitor zone ale pielii este frecvent \ntâlnit` \n pe-rioada sarcinii. |n cele mai multe dintre cazuri, petele dispar dup` na[tere, iar pielea revine la normal. Sunt situa]ii când pielea se reface mai greu, \ns` nu trebuie s` te \ngrijorezi. Micro-dermabraziunea, peelingul chimic sau cremele pentru albire sunt doar câteva dintre solu]iile la care po]i apela. Dac` nu e[ti adepta tratamente-lor cosmetice, po]i \ncerca m`[tile cu argil` [i l`mâie, sucul de frunze de p`trunjel sau creme naturale preparate din fragi proaspe]i [i suc de l`mâie. Toate acestea cu condi]ia ca \n timpul sarcinii s` folose[ti o crem` cu factor de protec-]ie ridicat. Aceasta ]ine departe razele nocive ale soarelui, care pot \nr`ut`]i pigmentarea datorat` sarcinii, \ngreunând dispari]ia acestora.C`derea p`rului este un alt efect al sarcinii. Ce po]i face pentru a-]i men]ine p`rul s`n`tos? Folose[te produse care fortific` r`d`cina firului de p`r [i ia \n calcul suplimentarea vitamine-lor. Vitamina A este esen]ial` pentru s`n`tatea

MAM

~ {I CO

PIL

p`rului. Aceasta se g`se[te \n tomate, brocoli, sfecl` ro[ie, morcov, dar [i \n fructe precum pepenele, caisele sau mango. Din complexul de vitamine B, vitamina B6 joac` un rol extrem de important \n prevenirea c`derii p`rului. O po]i procura din cereale, cartofi sau fasole.O alt` problem` cauzat` de sarcin` este cea le-gat` de apari]ia varicelor. Aceasta poate fi \ns` prevenit` prin mi[care regulat`. Mersul pe jos este cel mai bun sport \n sarcin`. Evit` b`ile fier-bin]i, expunerea la soare [i mai ales statul pre-lungit \n picioare. Dac` ai grij` de aceste mici detalii, ai toate [ansele s` te bucuri de o piele fin` [i f`r` probleme, atât \n timpul, cât [i dup` sarcin`.Cu celulita ne lupt`m [i \n afara sarcinii, \ns` aceast` perioad` pare s` accentueze „coaja de portocal`“. Schimb`rile hormonale, reten]ia de ap` [i \ncetini-rea activit`]ilor fizice favorizeaz` apari]ia nepl`cutei probleme. Cum spuneam [i mai devreme, sportul are un rol extrem de important \n sarcin`. Mersul pe jos [i gimnastica acvatic` (adoptate cu sfatul medicului), o diet` echilibrat` [i bogat` \n vitamine pot diminua efectele nepl`cute ale sarcinii. Masajul delicat cu ulei de m`sline sau cu ulei de sâmburi de struguri ajut` la stimularea circula]iei [i la p`strarea unui corp catifelat. O utim` precizare – masajul nu se realizeaz` pe abdomen ori pe sâni, iar uleiurile trebuie s` fie naturale, alese doar cu recomandarea medicului.

Sarcina este cea mai mare bucurie a unei femei. Profit` de ea [i ia-]i gândul de la ce-lulit`, pete sau p`r mai rar. M`nânc` s`-n`tos, nu renun]a la mi[care [i fii mereu cu zâmbetul pe buze!

Femeile \ns`rcinate au o frumuse]e aparte, greu de descris \n doar câteva cuvinte. Sunt luminoase, ochii le str`lucesc, zâmbetul le este mai larg [i mai sincer ca niciodat`. Par desprinse din pove[tile cu zâne. Frumuse]ea lor este de cele mai multe ori o stare, pentru c` sarcina aduce, \n afara tuturor bucuriilor, destule probleme cum ar fi hiperpig-mentarea, c`derea p`rului, varicele sau celulita.

34-35_sarcina.indd Sec1:3534-35_sarcina.indd Sec1:35 3/5/12 6:14:39 PM3/5/12 6:14:39 PM


36-37_SPORT-SARCINA.indd Sec2:3636-37_SPORT-SARCINA.indd Sec2:36 3/5/12 6:14:49 PM3/5/12 6:14:49 PM


|n sarcin`, forma fizic` dobândit` din vreme este esen]ial`, deoarece un corp bine cl`dit din timp poate face fa]` mult mai u[or pro-voc`rilor celor nou` luni. Voi da un exemplu

dintre multe altele pe care le-am v`zut de-a lun-gul anilor petrecu]i \n s`li de sport: o doamn`\ns`rcinat` \n aproape luna a [asea (160 cm, 32 de ani [i 58 kg, dintre care 8 kg luate \n sarcin`), care alerga o distan]` de 1500 m, cu o vitez` de 8 km/h. O alt` viitoare m`mic`, venit` la sal` \n c`utarea unor exerci]ii pentru sarcin`, se uita\nm`rmurit` [i m-a \ntrebat: „Cum este posibil?“ „|ntreab-o chiar tu“ i-am spus. R`spunsul a fost simplu [i concis: „Pur [i simplu pot, am alergat mereu“. |n luna a [aptea, a \ntrerupt alergarea din cauza presiunii [i a [ocurilor, \ns` a continu-at cu exerci]ii sigure.

Dar s` revenim la sfaturile practice...Nivelul de efort cardiac trebuie limitat la 125-130 bpm, indiferent de exerci]iu. Dac` perimetrul ab-dominal (influen]at de vârsta sarcinii) permite\nc` flexia coloanei la ridicarea trunchiului, acest exerci]iu are efecte benefice de vascularizare a peretului abdominal; ATEN}IE, nu trebuie s` te suprasolici]i; dac` sim]i c` aceast` mi[care nece-sit` un efort mai mare, opteaz` pentru alte exerci-]ii mai u[oare [i \n acord cu evolu]ia sarcinii tale.

Astfel, axeaz`-te pe men]inerea musculatu-rii gluteale [i spinale (fese [i spate), lucru posibil cu ajutorul a trei exerci]ii simple, pe care le po]i face chiar la tine acas`.

1 Genuflexiuni u[oare: dep`rteaz` picioare-le astfel \ncât abdomenul, \n timp ce flexezi

genunchii, s` nu ating` coapsele. Coboar` u[or, flexând picioarele pân` când \ntre gambe [i coapse se formeaz` un unghi de 90; obligatoriu, c`lcâiele r`mân pe podea. Inspir` \n coborâre, expir` \n urcare, cu o vitez` foarte lent` de execu-]ie (3-4 secunde). Executând astfel exerci]iul, ai dou` avantaje: men]ii b`t`ile inimii \n limita deja

Sport pentrugravide – partea I

Organismul trebuie obi[nuit de tân`r cu anumite tipuri de efort [i spun de

tân`r, pentru c` aceast` perioad` aduce trupului, dar [i min]ii,

maximum de eficien]` \n dezvoltare.

O

Florin Preuteasa, instructor fi tness

MAM

~ & CO

PIL

amintit` [i lucrezi mu[chii mai intens, f`r` tensi-une \ns` asupra sistemului nervos [i a protec]iei ligamentare.

2Dep`rteaz` picioarele la fel ca la o genuflexiu-ne, pune mâinile \n [old [i execut` o aplecare

a trunchiului \nainte, men]inând coloana \n exten-sie. |ncearc` s` te apleci pân` când coloana verte-bral` ajunge paralel` cu solul. Abdomenul nu trebuie presat \n aplecare pe coapse. Inspir` \n coborâre [i expir` \n urcare. De preferat, \n limita inferioar` a mi[c`rii, pozi]ia capului s` fie sus.

3Exerci]iul se execut` pe saltea, \n genunchi [i apoi pe palme (\n pozi]ia m`g`ru[). Ridic`

unul dintre picioare, cu aten]ie permanent` de a men]ine pe toat` durata exerci]iului piciorul\ntins din genunchi, la fel [i bra]ele. Coboar` apoi piciorul, atingând cu vârful degetelor podea-ua [i ridicându-l apoi la loc. Inspir` \n coborâre [i expir` \n urcare. Men]ine axa bazinului paralel` cu solul. O repetare trebuie s` dureze aproximativ dou` secunde, nu accelera urcarea. Exerci]iul lu-creaz` bine mu[chii fesieri [i zona lombar`, dar are [i un efect antiinflamator pentru spate.Cam atât pentru \nceput, vom reveni!

36-37_SPORT-SARCINA.indd Sec2:3736-37_SPORT-SARCINA.indd Sec2:37 3/5/12 6:14:49 PM3/5/12 6:14:49 PM


Dr. Ana Culcer coordoneaz`Sec]ia de Neonatologie a SpitaluluiUniversitar de Urgen]` Bucure[ti. {i-a dedicat \ntreaga via]`\ngrijirii copiilor [i, dup` o carier` de succes, ne \mp`rt`[e[te azi din experien]a ei.

Dragosteapentru copii

Dr. Ana Culcer Medic Primar Pediatru

Asocia]ia Secretul Evolu]iei www.ingrijireacopilului.ro

Stimat` doamn` doctor, sunte]i o adev`rat` vedet` \n lumea m`micilor cu copii mici. Cum face]i fa]` atâtor cereri, dorin]e, solicit`ri ? Este foarte greu s` satisfaci toate solicit`rile mame-lor. Unele mame sunt disperate, au diferite greut`]i cu care se confrunt`, iar pentru ele, cel mai mic lucru poate fi \ngrozitor de grav, de aceea au nevoie de p`rerea doctorului \n care au \ncredere.

Câ]i pacien]i vede]i pe zi?Nu le [tiu num`rul, oricum, de ordinul zecilor, la spi-tal [i la cabinet deopotriv`, \ns` zilnic ofer sute de sfaturi prin telefon.

Se [tie c` toate m`micile au tot felul de\ntreb`ri [i de griji legate de copiii lor. Se spu-ne c` ave]i darul s` le calma]i. Cum reu[i]i acest lucru?|n primul rând, trebuie s` le ascult cu interes, apoi s` examinez copilul [i, \n cuno[tin]` de cauz`, s` le dau \ncredere \n ele, dar [i cele mai bune sfaturi pentru a-[i \ngriji copilul. Le spun c` „dragostea matern`“, al`turi de sfaturi competente, \nvinge mereu.

M`micile au acces pe internet, dar \n acest fel ajung s` intre \n contact cu informa]ii de tot

felul. Cum ar putea face distinc]ia \ntre infor-ma]iile corecte [i cele eronate?M`micile nu pot face diferen]a \ntre informa]iile co-recte [i cele incorecte, ele au nevoie de un specia-list \n care s` aib` \ncredere [i care s` fac` lumin` \n mintea lor. Unele mame pun singure zeci de di-ag-nostice propriului copil [i vin la mine plângând pentru a le confirma sau a le infirma aceste presu-puse diagnostice. Uneori, \mi este foarte greu s` le conving de faptul c` au copil s`n`tos.

|n schimb, pentru un specialist ca dumnea-voastr`, internetul poate fi un real ajutor. Care este ultima informa]ie interesant` \n domeniul pediatriei pe care a]i descoperit-o accesând internetul?|n general, internetul este foarte bun pentru a citi ar-ticole de specialitate sau concluziile vreunui congres de profil, \ns` nu e bine s` te informezi sau s` prime[ti sfaturi de la „nespeciali[tii“ care au avut o experien]` bun` sau rea \n raport cu un anumit su-biect.

V` este mai u[or s` v` face]i meseria de când a ap`rut internetul?|n general, nu \mi fac meseria citind pe internet, ci m` bazez pe cuno[tiin]ele medicale acumulate de-a lungul unei vie]i cu o vast` experien]` \n domeniu, precum [i pe tratatele noi de specialitate. Eu \ncerc

38-39_Interv_Culcer.indd Sec1:3838-39_Interv_Culcer.indd Sec1:38 3/5/12 6:15:08 PM3/5/12 6:15:08 PM


INTER

VIUs` l`muresc mamele c`, pentru a \n]elege nevoile de orice specialitate, trebuie s` ai cuno[tin]e solide \n domeniu.

Spune]i-ne, v` rog, cinci lucruri capitale pe care o femeie trebuie s` le [tie \nainte de na[tere [i dup` aceea! |mi place s` cred [i s` zic c` orice cuplu, nu doar mama, trebuie s` se implice \n na[terea [i \n cre[terea s`n`toas` a unui copil, a[a c` eu reco-mand:

P`rin]ii s` fie s`n`to[i, s` nu aib` infec]ii, boli ge-netice etc.;

Sarcina s` fie supravegheat` de un specialist; S` fac` investiga]iile medicale recomandate; S` aib` o na[tere natural` sau o cezarian` doar

dac` se impune; S` al`pteze copilul cât mai mult timp.

Care este diferen]a \ntre mamele de acum [i cele de la \nceputul carierei dvs.?M`micile de alt` dat` credeau mai mult \n perso-nalul medical [i se conformau sfaturilor noastre. Acum, multe dintre ele, cred c` [tiu mai multe decât speciali[tii [i chiar vor s` ne dea ele sfaturi. Ele sunt „doctor internet“ [i, uneori, sunt foarte greu de l`murit pentru a face ce este mai bine pentru copilul lor.

La ce interval de la na[tere se poate re\nce-pe practicarea unui sport [i ce sport reco-manda]i?Eu cred c` dup` 6 s`pt`mâni, tinerele mame pot face sport: gimnastic` sau \not \n special. Plim-b`rile \nso]ite de bebelu[i se pot \ncepe din pri-mele 10-14 zile chiar [i dup` cezarian`. Mersul pe jos face foarte bine oricui, iar scoaterea copilu-lui [i a mamei la aer este foarte important` [i be-nefic` pentru amândoi.

Femeile care fac sport au parte de o na[tere mai u[oar` [i de o refacere mai rapid`?Da, cu siguran]`, o mam` care a f`cut sport are o musculatur` abdominal` mai bun` [i un echilibru psihic, care o ajut` s` nasc` mai u[or [i mai repede. Chiar [i dup` cezarian`, o m`mic` activ` \[i revine mai u[or. Eu pledez pentru na[terea pe c`i naturale, cezariana este o solu]ie de necesitate, atunci când sunt probleme medicale.

A]i creat o schem` proprie pentru alimenta]ia sugarului? O pute]i sintetiza?Nu am o schem` standard, deoarece fiecare sugar este diferit. Dac` un copil este prematur sau are\ntârziere de cre[tere, lucrurile stau \ntr-un fel, iar dac` un copil este gras, slab, alergic sau normal, se impun alte m`suri. |n concluzie, diversificarea alimenta]iei trebuie adaptat` fiec`rui copil [i ne-voilor sale specifice. Un singur lucru r`mâne standard – al`ptarea la sânul mamei la cerere, ex-clusiv \n primele 6 luni, [i apoi, \nceperea di-

versific`rii dup` \mplinirea celor 6 luni de via]`.

Care sunt avantajele alimenta]iei la sân [i ce pierde un copil care nu este hr`nit \n acest mod?Un copil neal`ptat la sân pierde to]i anticorpii pe care i-ar putea primii de la mam`, celulele vii cu rol \n ap`rarea contra infec]iilor. Mai pierde, de asemenea, factorii antialergici [i cei de cre[tere a creierului, orga-nelor interne [i a organelor de sim]. Adesea, mai pier-de [i din afec]iunea mamei atunci când este alimentat la biberon de personal str`in. Conexiunea creat` \ntre mam` [i copil \n timpul al`pt`rii este unic`.

Ave]i o munc` solicitant`, coordona]i sec]ia de neonatologie la Spitalului Universitar de Ur-gen]` Bucure[ti, dar ave]i [i propriul cabinet. Cum v` \nc`rca]i bateriile la sfâr[itul s`p-t`mânii? Cum v` place s` v` relaxa]i?|mi place s` m` plimb \n mijlocul naturii, s` admir florile, copiii, animalele. |n general, copiii nu-mi dau r`gaz nici la sfâr[itul s`pt`mânii, deci cam tot ei \mi \ncarc` bateriile.

Sunte]i genul de medic care r`spunde la tele-fon la orice or` din zi [i din noapte?Da, r`spund la sute de apeluri zi [i noapte, dar uneori se profit` de bun`voin]a mea, unele mame telefo-neaz` pentru tot felul de fleacuri la orice or`, cazuri ce nu reprezint` urgen]e medicale.

38-39_Interv_Culcer.indd Sec1:3938-39_Interv_Culcer.indd Sec1:39 3/5/12 6:15:12 PM3/5/12 6:15:12 PM


40-41_frica copiii_mod.indd Sec1:4040-41_frica copiii_mod.indd Sec1:40 3/5/12 6:15:21 PM3/5/12 6:15:21 PM


MAM

~ & CO

PIL

Aceste frici sunt normale pân` la un anu-mit punct. Copiii au o imagina]ie bogat` [i adesea v`d m`rit cu lupa tot ce se\ntâmpl`. Este rolul p`rin]ilor s`-i lini[-

teasc`, s` le dea sentimentul c` lumea este, totu[i, un loc sigur. Copiilor trebuie s` li se explice pe limba lor, dar s` li se spun` adev`rul. Ca [i noi, adul]ii, [i ei atunci când \n]eleg un ra]ionament, un proces, când ceva are logic`, anxietatea se diminueaz`. Pentru frica de \ntuneric e bine s` le l`s`m o lu-min` aprins` eventual pe hol, iar pentru frica de p`ianjeni s` ne uit`m cu ei \n albume cu animale [i s` le explic`m diferen]ele dintre specii etc. Ra]ionalitatea alung` anxietatea. E valabil la ori-ce vârst`.

Problema ast`zi e \ns` alta. Copiii sunt expu[i foarte mult la stimuli anxiogeni din media. Ei v`d la [tiri, al`turi de p`rin]i, de-zastre la care nu ar trebui s` aib` acces. Ei au acces la jocuri violente [i nu fac diferen-]a \ntre fic]iune [i realitate la vârste mai mici. Uneori, aceste lucruri le scap` p`rin-]ilor, iar fricile copiilor transpar \n co[maruri, \n dureri de burt`… Un copil nu comunic` a[a cum o face un adult. Este bine s` le supraveghem informa]ia la care au acces.

|mi amintesc de copil`ria mea: am fost \n prima mea tab`r` de elevi, la N`vodari. |n vreme ce cei 24 de copii de vârsta mea dormeau du[i, \ngriji-toarele \[i spuneau una alteia pove[ti cu… Jack Spintec`torul! Sincer, nu [tiu la ce gen de lecturi aveau ele acces pe atunci, \ns` eu le ascultam cu gura c`scat` povestirile. Mi se p`reau fascinan-te. Ulterior am suferit cam un an de zile de ni[te frici intense. Visam crime [i criminali. Nimeni nu a [tiut de mica mea dram`. M` gândesc totu[i c` [i al]i copii ar p`]i la fel…Copiii mai pot cunoa[te frica de a fi abandona]i

Frica de \ntuneric, frica de bau bau, frica de oameni str`ini, frica deanimale, de insecte, frica de fulger… Câ]i copii nu trec prin m`car una din aceste mici fobii? Uneori nu le elimin`m nici la maturitate [i iat` cum r`mânem cu team` de \ntuneric sau de spa]ii strâmte [i pe la 40 de ani…

Temerile copiilor

„Rolul p`rin]ilor este s`-i lini[teasc` pe

copii, s` le dea sentimentul c` lumea este un loc sigur.“

de p`rin]i, mai ales dac` au apucat s` se r`t`ceasc` \n supermarket deja, m`car o dat`. |n primii cinci ani de via]` apar frici mai mult sau mai pu]in intense, cum este, de exemplu, frica de \ntuneric. Fobiile de la maturitate \[i pot avea cauza \n copil`rie. Frica de avion se poate structura, de exemplu, din teama de \n`l]ime a copilului care s-a g`sit la un moment dat singur \n balcon. Dar nu putem stabili o singura cauz`. |n general, copiii „frico[i“ trebuie trata]i cu blân-de]e. |n nici un caz nu trebuie s` le fie minimi-zat` teama, ci trebuie asculta]i [i lini[ti]i.

40-41_frica copiii_mod.indd Sec1:4140-41_frica copiii_mod.indd Sec1:41 3/5/12 6:15:22 PM3/5/12 6:15:22 PM


|n orice familie, se \ntâmpl` din când \n când ca so]ii s` nu fie de acord \ntr-o privin]` sau \n alta, s` apar` conflicte. Dezacordul, conflictul, fac parte din norma-litatea vie]ii, \ns` tot din normalitatea vie]ii fac parte [i solu]iile, rezolv`rile pe care le g`sim.

Irina PetreaPedagog

Copilul,simptomul familiei

Conflictele evitateUnii p`rin]i evit` dezacordurile de fric` s` nu dea copi-ilor un exemplu nepotrivit [i s` nu tulbure armonia din familie. Dac` aceast` „solu]ie“ (nu pot s` nu o pun \n ghilimele, pentru c` NU este o solu]ie) este aplicat` \n permanen]`, exemplul este unul nefericit, cu ni[te costuri pentru viitorul adult – copilul \nva]` astfel lec]ia umilin]ei, c` trebuie s` cedeze mereu spre a nu-l sup`ra pe cel`lalt, \n loc s` fie asertiv \n exprimare [i s` caute solu]ii la probleme. Copilul \nva]` c` armonia casei trebuie men]inut` cu orice pre], chiar [i cu pre]ul nefericirii personale, cu riscul de a r`mâne ne\n]eles, de a-]i sufoca propriile gânduri [i dorin]e, \n loc s`\nve]e c` rela]ia \nseamn` [i dezacord, dar c` exist` negociere, interes comun [i, mai ales, solu]ii care s`\mpace pe toat` lumea.

Conflictele nerezolvateAl]i p`rin]i, cu probleme majore \n cuplu, ajung la con-flicte deschise, purtate f`r` perdea [i \n fa]a copiilor. Dincolo de faptul c` cei mici se \ngrijoreaz` atunci când \[i v`d p`rin]ii prin[i \n b`t`liile lor personale, mai mult sau mai pu]in verbale, mai mult sau mai pu-]in civilizate, conflictele nerezolvate ale p`rin]ilor con-tinu` s` fie pentru copii o surs` de stres mult timp [i dup` ce ecoul scandalului s-a stins.

„Oare se ceart` pentru c` am fost eu r`u [i c` am v`rsat ap` pe canapea?“, „Când o s` se mai re-pete, oare?“, „Ce o s` se \ntâmple acum cu noi?“, „Oare vor divor]a a[a cum au f`cut p`rin-]ii lui X?“, „Cum s` fac s` \i \mpac?“, „De ce nu putem fi ca mai \nainte?“, „De ce nu putem fi ca alte familii?“, „De ce trebuie s` se certe atât?“, „De ce tata face cutare lucru?“, „De ce mama tace /nu tace?“ sunt, iat`, numai câteva dintre\ntreb`rile pe care [i le pun copiii (evident, \n func-]ie de vârsta lor [i de puterea lor de \n]elegere). Sunt \ntreb`ri la care ei nu pot da r`spunsuri,\ns` tocmai acest lucru \i doare, \i nelini[te[te [i le distrage aten]ia de la preocup`rile fire[ti legate de [coal̀ , joac`, hobby-uri [i de prieteni.

Efectele conflictelor asupra copiilorCopiii pot deveni mai anxio[i, frico[i, tem`tori, ne-\ncrez`tori, \ncorda]i, nervo[i, iritabili, tri[ti, depresivi chiar, apatici, neaten]i, uituci, dezinteresa]i de lucrurile care le f`ceau pl`cere pân` nu demult, pot suferi de co[maruri [i de insomnii, plâng din senin, se concen-treaz` mai greu la teme [i la activit`]ile [colare, le scade randamentul [colar, prezint` agita]ie motorie (nu stau locului), se \mboln`vesc de cinci-[ase ori mai mult de-cât ceilal]i copii, scad \n greutate, cresc mai greu etc.

42-43_Copilul.indd Sec1:4242-43_Copilul.indd Sec1:42 3/5/12 6:15:31 PM3/5/12 6:15:31 PM


Copiii nutresc fa]` de p`rin]ii lor o nesfâr[it` dra-goste [i o deplin` loialitate, a[a \ncât conflictele nerezolvate ale cuplului \i afecteaz`. Insist asupra cuvântului nerezolvate, \ntrucât, \n orice cuplu, pot exista conflicte care, cu siguran]`, se pot rezolva. Chiar [i la vârsta adult`, ne\n]elegerile dintre p`rin]i \i dor pe copii; cu atât mai mult atunci când sunt mici, aceste ne\n]elegeri, conflicte, tensiuni au im-pact asupra cre[terii [i asupra dezvolt`rii, educa]iei [i st`rii lor de bine.|n orice cuplu, conflictele nerezolvate duc \n timp la r`cirea rela]iei, la \ndep`rtarea partenerilor unul de cel`lalt [i, \n cele din urm`, la destr`marea rela]iei. Chiar [i atunci când p`rin]ii p`streaz` rela]ia de dra-gul copiilor, ace[tia au de suferit pentru c` o condi]ie esen]ial` de a fi un p`rinte eficient este aceea de a fi fericit. Cu cât e[ti mai nefericit ca individ, cu atât mai dificil \]i va fi s` performezi ca p`rinte.Ne\n]elegerile din cuplu diminueaz` sensibil re-]eaua social` a familiei [i duc treptat la izolare soci-al` [i la \nsingurare. Copiii, la rândul lor, au tendin]a de a evita s` \[i invite acas` prietenii (de fric` s` nu asiste \mpreun` cu ace[tia la o ceart` \n familie) [i chiar evit` cercurile de prieteni unde le vine greu s` p`streze „secretul“ vie]ii lor de familie. P`rin]ii din cuplurile conflictuale au tendin]a de a vedea mai mult aspectele negative din comporta-mentul copiilor decât pe cele pozitive (vâneaz` gre-[elile copiilor [i sunt mai critici fa]` de ei). Au, de asemenea, tendin]a de a adresa copiilor solicit`ri contradictorii, adesea pe un ton amenin]`tor. Copiii din familii conflictuale au probleme de adap-tare mai des decât cei din familii „normale“, proble-me cu disciplina \n [coal` [i o performan]` [colar` mai sc`zut` decât ceilal]i copii. La adolescen]`, ace[ti copii sunt mai afecta]i de conflictele dintre p`rin]i decât adolescen]ii ai c`ror p`rin]i divor]eaz` sau au divor]at. |n ceea ce prive[te atitudinea fa]` de c`s`torie, adul-]ii care provin din familii conflictuale sunt mai rezer-va]i, mai ne\ncrez`tori \n valorile acestei institu]ii. La rândul lor, odat` implica]i \ntr-o rela]ie de cuplu, au mari riscuri de a nu [ti cum s` func]ioneze normal, de a avea o rela]ie disfunc]ional`, nefericit`, care, pe mai departe, le va \nt`ri convingerile nefavorabile referitoare la via]a \n doi.

|n familiile unde copiii asist` la scandaluri [i la agresi-vitate fizic`, ei pot deveni foarte iritabili, impulsivi, agresivi, manifest` tulbur`ri grave de comportament (inclusiv comportament antisocial) [i au mari proble-me cu disciplina \n [coal`. Chiar [i atunci când p`rin]ii decid c` cei mici trebuie proteja]i [i se str`duiesc s` disimuleze din r`sputeri starea conflictual`, copiii sufer`. Mesajele verbale pot fi oricât de corecte, \ns` ceea ce \i dau de gol pe adul]i sunt mesajele non-verbale [i paraverbale la care copi-ii sunt deosebit de receptivi: zâmbetele for]ate, lipsa c`ldurii din voce, ritmul [i intensitatea vocii, privirea lipsit` de afec]iune, evitarea privirii, gesturile de evitare [i pozi]ia corpului (de respingere a celuilalt), lipsa contactului fizic, a mângâierilor, toate acestea sunt indicii clare care spun copilului c` ceva nu este tocmai „ok“ \ntre mama [i tata. Este un joc subtil, dar starea de tensiune este cât se poate de palpabil` pentru copiii care \ncep s` se \ngrijoreze tocmai pentru c` simt c` ceva le scap`: ceva nelalocul sau ceva r`u, ceva grav. |ngrijorarea lor este cu atât mai mare \n asemenea si-tua]ii, iar modurile \n care [i-o exprim` sunt variate: indispozi]ie, schimb`ri bru[te ale dispozi]iei generale, ticuri (precum rosul unghiilor, trasul de p`r, de urechi, de gât), comportamente activ sau pasiv-agresive, tul-bur`ri de somn.

Pe termen lung, la vârsta adult`, copiii din cuplu-rile conflictuale, disfunc]ionale, vor avea proble-me \n rela]iile lor de natur` romantic`, fie „\nghi-]ind“ tot felul de mizerii din partea partenerilor lor, de fric` de a nu pierde „armonia \n cuplu“ [i de a nu fi abandona]i, fie manifestându-se la fel de disfunc]ional, de conflictual ca [i p`rin]ii lor.

|n concluzie, dragi p`rin]i, dac` via]a de cuplu v` d` b`tai de cap, adresa]i-v` unui psihoterapeut, de ur-gen]`. Altfel, divor]ul, cu toate implica]iile sale lega-le, economice, afective, va fi o solu]ie cu mult mai benefic` pentru starea de bine, educa]ia [i pentru devenirea copilului vostru. Cum orice copil este simptomul familiei sale, gândi]i-v` ce fel de copila]i fost voi \n[iv`, din ce familie proveni]i, ce fel de rela]ie de cuplu au avut p`rin]ii vo[tri [i p`rin]ii par-tenerului vostru, \mp`ca]i-v` cu trecutul, remedia]i prezentul, astfel \ncât s` v` pute]i ajuta copilul s`\[i scrie cât mai frumos prezentul [i viitorul.

MAM

~ & CO

PIL

42-43_Copilul.indd Sec1:4342-43_Copilul.indd Sec1:43 3/5/12 6:15:35 PM3/5/12 6:15:35 PM


La \nceput de prim`var`, am ales pentru interviul nostru o vedet` tonic` [i opti-mist`. |ntâlnirea cu Monica Anghel a fost, ca de obicei, o \ncântare. Vedeta

g`se[te resurse atât pentru jobul ei matinal, cât [i pentru obliga]iile ce-i revin de când \l are pe micul Aviv Alexandru. Nu se plânge c` \i este greu, dimpotriv`, pare preg`tit` pentru orice \n-cercare [i, mai mult, \[i mai dore[te \nc` un co-

pil. Iar familia r`mâne pentru ea pe primul loc. De[i de multe ori apari]ia unui copil poate fi un moment de cump`n` pentru un cuplu, când pri-orit`]ile se schimb`, iar cea mai mare parte a timpului este dedicat` celui mic, Monica Anghel

Bucuria de a fi mam`

„Pl`cerile mele personale sunt cea de mam` [i so]ie. Fa-milia este cel mai important lucru pentru mine [i \mi fac timp pen-tru asta oricând.“

De[i pe lâng` jobul de mam` devotat`, prezint` \n fiecare dimi-nea]` matinalul la radio Europa FM[i nu a renun]at nici la pasiunea ei pentru muzic`, Monica Anghel [i-a f`cut timp pentru noi.

m`rturise[te c` \n ceea ce o prive[te, na[terea bìe]elului nu a f`cut decât s` o apropie [i mai mult de so]ul sù.

Ce s-a schimbat \n via]a ta de când ai deve-nit mam`?Totul. Este cel mai minunat lucru care mi s-a\ntâmplat. M` simt cu adev`rat \mplinit`.

E[ti mam`, so]ie [i, fie c` \]i place saunu termenul, vedet`! Cum reu[e[ti s` le\mpaci pe toate? |]i r`mâne timp [i pentru pl`cerile personale?Pl`cerile mele personale sunt cea de mam` [i so]ie. Familia este cel mai important lucru pen-tru mine [i \mi fac timp pentru asta oricând.

Cum \[i petrece timpul liber una dintre cele mai mari voci ale României?Acas`, fac mâncare, cur`]enie, m` joc cu fiul meu, ie[im \n parc, sunt ca orice femeie respon-sabil`. De când e[ti mam`, muzica ocup` aceea[i importan]` \n via]a ta?De când lucrez la radio Europa FM [i m` trezesc foarte devreme (pentru a prezenta matinalul „De[teptarea“ al`turi de Bogdan Miu), se simte oboseala, dar cu toate acestea, muzica a r`mas pe acela[i loc pentru mine.

Care a fost cel mai frumos moment dinexperien]a de mam`?Fiecare moment are frumuse]ea lui. De exemplu, asear` am r`mas uimit` când l-am v`zut cum \[i\mpreuneaz` mânu]ele pentru rug`ciune. So]ul meu l-a \nv`]at s` se \nchine \n fiecare sear`\nainte de culcare. Este minunat atunci când trìe[ti astfel de momente.

Ai avut [i momente \n care ai crezut c` nu mai faci fa]`, c` este mult prea complicat s` cre[ti un copil?Nu, din contr`, am avut momente \n care am vrut s`

44-45_Cover.indd Sec2:4444-45_Cover.indd Sec2:44 3/5/12 6:15:51 PM3/5/12 6:15:51 PM


INTER

VIUrenun] la tot pentru a m` dedica doar cre[terii copi-lului, doar c` acest lucru este pu]in mai greu.

E[ti mama care visai s` fii?|mi este greu s` r`spund la aceast` \ntrebare, cred c` sunt o mam` devotat`.

Cine te ajut` la cre[terea b`ie]elului?So]ul meu, mama mea [i Estera, ea face parte din familia mea.

Numele Aviv este un nume deosebit. Cine l-a ales [i cum a]i ajuns la acest nume?Eu \mpreun` cu so]ul meu. Mie \mi place cel mai mult prim`vara, iar Aviv \n ebraic` \nseamn` prim`var`.

Care e cel mai important sfat pe care l-ai primit de când e[ti m`mic` [i de la cine l-ai primit?De la mama primesc toate sfaturile. Nu este unul mai important ca cel`lalt, toate sunt binevenite.

Ce sfat le dai femeilor care se preg`tesc s` devin` m`mici?S` aib` \ncredere \n ele pentru c` vor face fa]`.

Cum s-a schimbat rela]ia cu so]ul t`u de când e[ti mam`?Rela]ia cu so]ul meu este din ce \n ce mai bun`. Copilul nu a f`cut decât s` ne uneasc` [i mai mult.

C`l`tore[ti la fel de mult ca \nainte sau este mai dificil acum cu un copil mic?Nu este mai dificil, pentru c` \l lu`m cu noi pes-te tot unde mergem.

E[ti genul de mam` relaxat` sau genul care\[i face griji din orice?Sunt genul de mam` care \[i face griji pentru orice. Sunt o mam` preventiv`, \mi doresc tot binele din lume pentru copilul meu, este normal, orice mam` \[i dore[te acest lucru.

|]i mai dore[ti copii?Da, \mi doresc s` mai am m`car un copil.

„De când lucrez la radio [i m` trezesc foarte devreme, se simte oboseala, dar cu toate acestea, muzica a r`mas pe acela[i loc pentru mine.“

44-45_Cover.indd Sec2:4544-45_Cover.indd Sec2:45 3/5/12 6:15:55 PM3/5/12 6:15:55 PM


46-47_Divort.indd Sec1:4646-47_Divort.indd Sec1:46 3/5/12 6:16:08 PM3/5/12 6:16:08 PM


I deea c` undeva ceva s-a piedut pe drum, c` un-deva cei doi au ratat ceva, semne imperceptibile c` puteau repara… o serie de emo]ii destabili-zante, furie, culpabilitate, regret, abadon, toate

vin pe capul bietului „divor]at“ [i nu de pu]ine ori \l duc la depresie. Pu]ini sunt cei care v`d divor]ul ca pe o u[urare, ca pe ie[irea dintr-o situa]ie nefericit`.

Ideea e veche: oamenii se schimb`. {i dac` perioada de gra]ie a prime-lor luni sau ani de iubire a trecut, cei doi parteneri trebuie s` [tie s` alimenteze rela]ia, s` o constru-iasc`, s` o \mbog`]easc`, s` nu o lase s` moar`. De obicei, c`s-nicia e luat`… for granted. Ce-l`lalt e acolo, \n pat, \n buc`t`rie, deci pot s` stau toat` ziua \n pija-ma sau s` fac du[… mâine. Eu a[ spune c` lucrurile ar trebui privite exact invers: tocmai pentru c` avem un „spectator“ al vie]ii noastre \n fiecare zi, e indicat s` ne prezent`m ca ni[te arti[ti care \[i respect` publicul: s` fim ele-gan]i, seduc`tori atât cât ne permite ima-gina]ia, s` investim r`bdare, aten]ie [i, mai ales, mister… a tr`i al`turi de cineva \nseamn` s` faci efortul dea-]i p`stra enigmele, de a avea mereu ceva de descoperit, de a avea ceva de oferit… de a-]i regiza uneori absen]ele pentru a te face dorit. De a fi partener, nu doar p`rinte.Adev`rul este c` traiul \n cuplu e dificil. Poate de aceea mul]i ajung la tribunal [i o iau de la cap`t dup` ceva vreme cu altcineva. Nu prea avem de unde s` \nv`]`m cum se tr`ie[te cu cineva. De obicei, vedem acest lucru la p`rin]ii no[tri [i ne imagin`m c` a[a trebuie s` fie.Pu]ini [tiu \ns` c` „da“-ul de la Starea Civil` este \nceputul unei lupte cotidiene cu rutina [i nu \ncununarea unei a[tept`ri…

STIL DE VIA}~}EE VVIIAA}}~~Cum am ajuns aici?

Este \ntrebarea pe care [i-o adreseaz` multe cupluri care ajung la tribunal. Partaj, cum le spui copiilor, ce \n]eleg copiii… adeseadivor]ul este considerat mai traumatizant decât moartea partenerului.Iuliana Alexa,

Redactor-[ef revista Psychologies

Solu]iile pentru spargerea rutinei \n cuplu nu sunt simple. Dar, pân` la urm`, toate se rezum` la do-rin]a de a-i fi celuilalt al̀ turi, de a-l suprinde cu ceva nou, de a nu l̀ sa rela]ia s` se r`ceasc`, de a face lucruri noi [i interesante \mpreun`, de a petrece timp de calitate doar \n doi. Nu trebuie s` fie o cin` la Ritz, la Paris, poate s` fie [i un picnic la margine de ora[, \ns` r`bdarea [i investi]ia de timp [i de imagina]ie trebuie s` fie real̀ .

46-47_Divort.indd Sec1:4746-47_Divort.indd Sec1:47 3/5/12 6:16:08 PM3/5/12 6:16:08 PM

ALBA

ARADHOMEOPATIE

HOMEOPATIEARGE{

BRA{OVHOMEOPATIE

CLUJ

HOMEOPATIECONSTAN}A

COVASNADÂMBOVI}AGALA}IGIURGIU

HUNEDOARAIALOMI}A

IA{I

ILFOV

MARAMURE{MEHEDIN}I

HOMEOPATIEPRAHOVA

SATU-MARE

SUCEAVATIMI{

HOMEOPATIE

VÂLCEA

Help Net 41Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 125Help Net 133Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 97Help Net 129Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 134Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 130Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 135Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 40Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 126Help Net 128Help Net 28Help Net 116 Help Net 120

Adresele Farmaciilor Help Net


Bd. Transilvania nr. 16, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Bd. Revolu]iei nr. 23, Arad, tel. 0257.338.558Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufl and), Pite[ti, tel. 0348.430.989Str. Aleea Spitalului nr. 18, parter, Pite[ti, tel. 0752.343.425Complex Comercial Craiovei, Pite[ti, tel: 0248.250.210Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0368.456.088Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 62 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Str. Zorilor, nr. 5, Bl.D5, parter, Bra[ov, tel. 0268.310.869.str. Olte], nr. 31-33, bl. 306, parter, Bra[ov, tel. 0752.343.429Pia]a Mihai Viteazu nr. 39, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Aurel Vlaicu, nr.2, ap. 294, cartier M`r`[ti, Cluj-Napoca, tel. 0264.410.244Bd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0341.178.339 Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Str. Tudor Vladimirescu nr. 23 (fost 101), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Str. Vlad }epe[ – Ecaterina Varga (Complex Pia]a Central`), Giurgiu, tel. 0752.343.534Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufl and DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Str. 23 August, bl. U5, Otopeni, tel. 0752.343.430Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. General Vasile Milea nr. 3, bl. B1, Ploie[ti, tel. 0752.343.43Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0256.400.234Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Martir Ioan Stanciu Nr. 2 (fost` Naturii, nr.2), tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str. Aeroportului nr. 86, (Complex Real 3), comuna Ghiroda, tel. 0256.219.194Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Calea Aradului nr. 18, bl. 8, parter, Timi[oara, tel. 0256.244.350Str. Mocioni nr. 7, Lugoj, tel. 0752.343.428Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808Str. Calea lui Traian, nr 199A, Râmnicu Vâlcea, tel. 0250.820.200Str. Mihai Viteazu nr. 41, bl. 7, sc. C, Râmnicu–Vâlcea, 0250.734.090

48-C3 Farmacii.indd 4848-C3 Farmacii.indd 48 3/5/12 6:16:25 PM3/5/12 6:16:25 PM

Help Line 0800 833 003www.helpnet.ro

Help Line Homeopatie 0745 265 299Help Net 4 - cea mai mare farmacie homeopat` din Bucure[ti

Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 118Help Net 119Help Net 121Help Net 123Help Net 124Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 25Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 117Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 38Help Net 48Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 102Help Net 111Help Net 113Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 122Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help N et 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109Help Net 127

Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Bd. Ion Mihalache, nr. 128 bis (Pia]a Domenii), 021.224.36.40Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Bd. Ion Mihalache nr. 115, (Pia]a Miciuriu), tel. 021.224.13.70Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfi l nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Ion Mihalache nr. 128C (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (B`neasa Shopping City), tel. 021.361.15.67Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001Pia]a Victoriei Bl A6, parter (col] cu str. Buze[ti), tel. 021.313.22.88Bd. M`r`[ti, nr. 63 (spital CF2), tel. 021.317.70.93Bd. Ion Mihalache, nr. 111, bl. 12A, parter, tel. 021.224.11.58Calea {tirbei Vod ̀nr. 152 (intersec]ie cu Berzei), tel. 021.311.60.86{oseaua Chitilei, nr.284 – 288 (Complex Comercial Colosseum), 021.796.13.75{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0314.050.446Str. Vatra Luminoas ̀nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 0314.050.453Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 021.310.52.40Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44{os. {tefan Cel Mare, nr. 42 , parter, 021.211.50.06Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Camil Ressu nr. 68 (Pia]a Matei Ambrozie), tel. 0314.050.591Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C l̀̀ ra[i nr.131, 0314.252.100 Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, 021.345.10.03Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, 0314.050.775Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.05.76Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, parter, tel. 021.340.01.99Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, bl B4, parter, tel. 021.332.03.76Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Ofi cial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Sebastian), tel. 021.456.02.45Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Str. Elefterie nr. 47-49 (Pia]a Cotroceni, lâng ̀BRD), 021.410.04.94Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 021.440.12.40Str. Bra[ov nr. 21 Complex Comercial A9 (Pia]a Moghioro[), tel. 021.440.01.62Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13Bd. Iuliu Maniu, nr. 78 – 92 (Pia]a Veteranilor), 021.771.17.20

BUCURE{TISECTOR 1

HOMEOPATIE

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 2

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 3

BUCURE{TI SECTOR 4

HOMEOPATIEBUCURE{TI SECTOR 5

BUCURE{TI SECTOR 6

48-C3 Farmacii.indd 4948-C3 Farmacii.indd 49 3/5/12 6:16:25 PM3/5/12 6:16:25 PM

00 Coperta Helpnet-mart 2012edit_optimizata_w… · un consum mare de gr`simi saturate se coreleaz`...

Documents

Transcript of 00 Coperta Helpnet-mart 2012edit_optimizata_w… · un consum mare de gr`simi saturate se coreleaz`...