Strategia 2

8/17/2019 Strategia 2

1/27

1

STRATEGIA CU PRIVIRE LA EFICIENŢA ENERGETICĂ A SA „TERMOCOM” pe a.a. 2012 – 2020

Strategia de dezvoltare şi eficienţa energetică a SA ”Termocom” pe termen mediu şi lung presupune realizarea unor obiective bine definite, prin prisma următoarelor puncte - cheie:

- eficientizarea energetică a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun.Chişinău (SACET);

- reducerea costurilor tehnologice şi de exploatare;

- creşterea calităţii serviciului de încălzire centralizată;

- atragerea noilor clienţi.

Strategia are drept scop asigurarea cu energie termică a consumatorilor în condiţii optime, la preţuri accesibile şi cu respectarea principiilor de creştere a eficienţei energetice şi de protecţie amediului.

Asigurarea condiţiilor adecvate de igie nă şi confort termic în locuinţele chişinăuienilor prinmodernizarea instalaţiilor aferente din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a mun.Chişinău, este unul din obiectivele-cheie pentru creşterea calităţii vieţii în societatea modernă.

Realizarea obiectivelor propuse poate fi obţinută prin consolidarea eforturilor asupra următoarelor aspecte importante:

• managementul – introducerea şi aplicarea celor mai bune practici internaţionale de administrarecorporativă şi evaluare a oportunităţ ilor de reorganizare instituţională;

• serviciul clienţi – vizează modul cel mai eficient de intensificare orientată spre clienţii al SA„Termocom”, astfel obţinând un grad sporit de satisfacţie a clientului şi, în consecinţă, o mai mare

competitivitate, o rată mai bună de achitare şi un timp mai scurt de colectare. Estimările privindcererea, tarifele şi aspectele contractuale, precum şi o bună poziţionare a imaginii companieiconstituie componente de importanţă majoră ale acestei strategii;

• strategia financiară – vizează creşterea viabilităţii şi durabilităţii financiare a SA „Termocom”.Sunt exploatate posibilităţile de reanimare financiară a întreprinderii, prin restructurarea structuriiactivelor, creşterea veniturilor, scăderea costurilor şi îmbunătă ţirea situaţiei fluxului de numerar alSA „Termocom”;

• resursele umane – vizează utilizarea în condiţii de eficienţă sporită a celei mai valoroase resursede care dispune SA ”Termocom” – personalul companiei şi, anume: sistemele de salarizare,recrutare şi evoluţie în carieră, dezvoltarea competenţelor, mediul de activitate şi politica de

echilibru între sexe;

• de mediu – conţine rezultatele activităţilor pentru sporirea gradului de ecologizare aîntreprinderii. Suntem extrem de hotărâţi să contribuim la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.Obiectivul nostru strategic este: “Protecţia mediului, în conformitate cu reglementările naţionale şicele ale Uniunii Europene”, ce poate fi realizat prin intermediul: (1) reducerii impactului asupramediului în cadrul proceselor interne ale SA „Termocom” şi (2) prin asistarea consumatorilor însensul unui consum mai eficient, al conservării energiei.”;


2/27

2

• de operaţii (producere) – consideră o atenţie sporită asupra producţiei existente vis -à-vis deaccentul pus pe cererea consumatorilor. Aceasta va avea efecte pozitive pe termen scurt şi mediuasupra eficienţei operaţionale şi financiare, precum şi efecte pe termen lung asupra mediuluiînconjurător. Un alt obiectiv este de a trece de la întreţinerea de urgenţă către o înt reţinere planificată şi de natură preventivă, fiind un aspect strâns legat de strategia de producere şi ,totodată, va avea efecte pe termen scurt asupra eficienţei financiare, precum şi asupra gradului desiguranţă în operare;

• de investiţii – se axează pe direcţiile prioritare care ar permite atingerea eficienţei maxime asistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică din mun. Chişinău, prin utilizareaeficientă a mijloacelor financiare destinate investiţiilor capitale. Astfel, soluţiile tehn ice propuse pentru îmbunătăţirea serviciului public urban de termoficare sunt:

- schimbarea Punctelor Termice Centrale (PTC) în Puncte Termice Individuale (PTI);

- modernizarea şi retehnologizarea reţelelor termice de distribuţie şi conectarea lor la PTI ;

- modernizarea şi retehnologizarea reţelelor termice de transportare şi instalare a valvelor sferice;

- izolarea termică a reţelelor termice existente cu poliuretan expandat;- instalarea convertizoarelor de frecvenţă;

- optimizarea sistemului de moni torizare şi control a SACET;

- creşterea eficienţei energetice în Centralele Termice (suburbane);

- trecerea Centralelor Termice în regim de cogenerare;

- implementarea sistemelor informaţionale de management.

Unul din documentele fundamentale , ce determină dezvoltarea sistemului de termoficare din mun.Chişinău, este Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 958 din 21.08.2007, „Strategiaenergetică a Republicii Moldova până în anul 2020”.

Unul din mecanismele de asigurare a eficienţei energe tice este utilizarea tehnologiilor decogenerare, asigurarea unui coraport raţional dintre alimentarea centralizată şi individuală,utilizarea criteriului „cost -beneficiu” la evaluarea opţiunilor, utilizarea combustibililor alternativi,inclusiv a deşeurilor industriale, agricole şi menajere, precum şi a resurselor energetice secundare(de exemplu, recuperarea căldurii în procesele industriale , dar şi de alte tipuri). Se preconizează,ca lucrările de construcţie a noilor sisteme şi mo dernizarea celor existente să fie realizate, atât dincontul bugetului consolidat, cât şi prin atragerea investiţiilor străine şi autohtone, precum şi agranturilor etc.


3/27

3

INOVAŢIILE TEHNOLOGICE ŞI/SAU TEHNICO -ORGANIZATORICE PENTRUCREAREA MODELULUI PROPRIU DE DEZVOLTARE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE A

EFICIENŢEI ENERGETICE A ÎNTREPRINDERII.

1. CONCEPŢIA ŞI SOLUŢIILE MODERNIZĂRII

1.1. Concepţia modernizării

Alimentarea cu energie termică în sistemele centralizate de distribuţie se realizează prin centraletermice (CT) si centrale electrice de termof icare (CET), care furnizează energie termica pentru oraş.

Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termic ă şi cogenerarea reprezintă în Moldovasub-sectorul energetic cel mai deficitar din cauza uzurii fizice si morale a instalaţiilor siechipamentelor, pierderilor energetice totale mari între surs e si clădiri (de 35—77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, întreţinere, reabilitare si modernizare si, nu în ultimul rând,datorită problemelor sociale complexe legate de suporta bilitatea facturilor energetice. Pierderileenergetice mari de 40—50% reclamă reabilitarea termică de urgenţă a acestor clădiri.

Concepţia de modernizare a SACET Chişinău a fost elaborată cu sprijinul Agenţiei Suedeze pentruDezvoltare Internaţională (SIDA), care a participat la finanţarea unor proiecte şi, pe cont propriu, aoferit consultanţă celor mai buni specialişti din Suedia , dar şi din alte ţări europene.A fost foarte utilă studierea experienţei modernizării sistemelor similare din alte ţări, în sp ecial,experienţa or. Riga.

La baza Concepţiei de modernizare a SACET Chişinău, el aborată de „Termocom” S.A., sunturmătoarele principii:

accesibilitatea populaţiei la resursele energetice pentru încălzire (accesul întregii populaţii laîncălzire şi apa caldă menajeră);

siguranţă şi fiabilitate în alimentarea cu energie termică (diversificarea surselor şi furnizorilor deresurse, prevederea surselor de producere ce vor funcţiona pe două sau mai multe tipuri decombustibil, utilizarea resurselor regenerabile de energie);

eficienţa energetică a instalaţiilor (reducerea consumului de combustibil prin retehnologizare/modernizare, promovarea sistemelor de cogenerare de eficienţă înaltă de tip centralizat şi/saudistribuit);

asigurarea rentabilităţii financiare a agenţilor economici, care îşi desfăşoară activitatea în producerea, transportul şi distribuţia energiei termice;

implementarea tehnologiilor avansate;

reducerea impactului negativ asupra mediului;

respectarea legislaţiei naţionale şi ajustarea acesteia la legislaţia Uniunii Europene în domeniulenergiei şi protecţiei mediului.

Modernizarea şi dezvoltarea SACET Chişinău pe termen scurt şi mediu are drept scop realizareaurmătoarelor obiective:

îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de alimentare cu energie termică, cu menţinereacosturilor la un nivel ce ar asigura accesibilitatea consumatorilor la aceste servicii;

promovarea principiilor economiei de piaţă;

atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale ;

promovarea măsurilor de eficienţă energetică;

promovarea parteneriatului social.Sectorul termoenergetic al municipiului Chişinău trebuie să fie un sector dinamic, care să susţinăactiv dezvoltarea economică a capitalei.


4/27

4

În acest sens, obiectivul general al Strategiei de eficienţă energetică a SA „Termocom” îl constituiesatisfacerea necesarului de energie , atît în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ c ât maiaccesibil, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civili zat, în condiţiiadecvate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.

1.2. Cerinţele faţă de soluţiile aplicate în proiectele de dezvoltare şi eficienţă energetică aSACET Chişinău

La elaborarea şi promovarea soluţiilor teh nice de reabilitare, modernizare şi eficienţă energetică a

SACET trebuie să fie respectate următoarele condiţii obligatorii : instalaţia de bază a unităţilor de producţie a agentului termic - să fie bazată pe cogenerare;

capacitatea de producţie a unităţ ii de producţie a agentului termic trebuie proiectată pentruconsumul actual şi cel previzionat;

unitatea de producţie în cogenerare va funcţiona la capacitatea parametrilor nominali , cel puţin7000 ore/an;

randamentul energetic global al unităţii de pro ducţie a agentului termic trebuie să fie de cel puţin80%, excepţie pot face doar unităţile de producţie care utilizează biomasa ca resursă energetică primară (la instalaţia în cogenerare), unde randamentul energetic total trebuie să fie de cel puţin70%;

reducerea considerabilă a pierderilor în reţelele de transport a agentului termic primar; creşterea eficienţei energetice la punctele termice;

instalarea punctelor termice individuale, în locurile justificate economic;

contorizare la nivel de imobil;

reducerea pierderilor de energie termică şi apă din reţelele interioare ale imobilelor;

introducerea sistemelor de automatizare şi control, astfel încât să poată fi asigurată monitorizarea permanentă a funcţionării instalaţiilor în cadrul parametrilor opt imi, de la producere până lautilizator;

optimizarea regimurilor de funcţionare a SACET;

încadrarea tuturor aspectelor de funcţionare a întreprinderii într -un sistem informaţional unic.

Soluţiile ce ţin de dezvoltarea ulterioară a SACET Chişinău, în linii generale, vizează:

- la nivelul instalaţiilor ce aparţin operatorului SACET:

sursele de producere a energiei termice;

reţelele de transport a agentului termic primar, inclusiv staţiile de pompare;

punctele termice centrale sau/şi punctele termice individ uale;

reţelele de distribuţie a apei calde menajeră şi a agentului termic pentru încălzire;

contorizarea energiei la nivel de imobil (la punctul de delimitare dintre instalaţiile operatorului şiale consumatorului);

- la nivelul consumatorului final:

reţelele interioare de alimentare cu apă caldă menajeră şi agent termic pentru încălzire şirealizarea distribuţiei orizontale;

contorizarea individuală şi montarea ventilelor termostatice;

reabilitarea termică a anvelopei clădirilor.


5/27

5

contorizare individuală.

În promovarea soluţiilor tehnice propuse se urmăreşte obţinerea următoarelor efecte globale:

reducerea pierderilor de căldură din cadrul SACET până la 10 -12%;

reducerea consumurilor specifice de energie şi combustibil;

creşterea eficienţei echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul sistemului;

creşterea gradului de siguranţă în exploatarea sistemului;

reducerea costurilor de producere a energiei;

creşterea gradului de protecţie a mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze peunitatea de energie produsă.

2. PLANIFICAREA MODERNIZĂRII SACET

Documentele fundamentale ce determină dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie term icădin mun. Chişinău sunt: Hotărîrile de Guvern: nr. 833 din 10 noiembrie 2011 „ Cu privir e la Programul na ional pen tru efi cien a energetică pe a. a. 2011- 2020 ”, nr. 958 din 21.08.2007 „Cu pri vire la Strategia energetică a Republi cii M oldova pînă în anu l 2020 ”, act ce prevedereconstrucţia magistralelor existente a reţelelor termice din sursele financiare ale organelor publicelocale. De asemenea, şi Concep ia de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu energie term ică din mun. Chişinău , aprobată de Consiliul municipal prin decizia nr. 7/3 din 24 decembrie 2002,determină principalele direcţii de întreţinere a capacită ţii de funcţionare şi dezvoltare a sistemei dealimentare cu energie termică din mun. Chişinău, dintre care cele mai principale direcţii sunt:

păstrarea şi dezvoltarea sistemei centralizate de alimentare cu energie termică în zona undese află cele mai principale surse de energie termică;

dezvoltarea, în bază argumentării tehnico – economice, a sistemei descentralizate şialimentarea autonomă cu energie termică;

modernizarea reţelelor termice magistrale şi de distribuţie;

automatizarea sistemei de alimentare cu energie termică.

Până în prezent, lipseşte planul de lucrări urbanistice de dezvoltare a municipiului Chişinău, ceeace nu permite de a aproba o hotărâre univocă privind dezvoltarea şi modernizarea SACET.

Pentru a se efectua diverse acţiuni de eficienţă energetică , în primul rând, este necesar să fiemonitorizat şi optimizat sistemul centralizat de alimentare cu ene rgie termică existent. În Tabela 1este reprezentat planul de acţiuni preconizate pentru executare în scopul optimizării SACET.


6/27

6

Tabela 1. Optimizarea funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Denumirea măsurilor 2012 2013 2014 2015 2016

Elaborarea graficului optim al temperaturiila eliberarea agentului termic de la surselecentralizate de alimentare cu energietermică

Х - - - -

Elaborarea regimului optim hidraulic defuncţionare al reţelelor termice, reieşind

din varianta optimală (din punct de vedereeconomic) al sarcinii pentru sursele deaprovizionare .

X Х Х Х -

Depistarea sectoarelor reţelelor termice cudensitatea scăzută a sarcinii termice şitransferarea obiectivelor conectate însectorul respectiv la surse autonome deîncălzire

Х Х Х - -

Stabilirea diametrelor optimi pentrureţelele termice magistrale şi de distribuţiecu introducerea modificărilor corespunzătoare în plan la înlocuireaacestora

Х Х Х Х Х

Având în vedere complexitatea şi amploare a sistemului de termoficare al m unicipiului, s-a impus proiectarea unui sistem de conducere operativă , ce include toate obiectivele tehnologice (puncte şimodule termice, noduri termice, surse şi reţele) şi să asigure eficientizarea şi optimizarea producerii/prelucrării, transport ului şi distribuţiei agentului termic, în condiţii de creştere asiguranţei în funcţionare şi a disponibilităţii sistemului de termoficare.

2.1. Transformarea centralelor termice în centrale de cogenerare a energiei

Condiţiile tehnice de funcţionare a instalaţiilor existent e sunt caracterizate de eficienţa redusă din

cauza echipamentelor vechi, neperformante şi a uzurii generale a instalaţiilor. În ultimii ani seconstată o reducere a cererii de energie termică pentru încălzirea urbană. Cauzele principale aleacestei scăderi sunt debranşările consumatori lor, reducerea consumurilor graţie măsurilor deeconomisire întreprinse de consumatori, precum şi abandonarea unor activităţi de investiţii privinddezvoltarea urbană. De asemenea, din cauza scăderii activităţii pe platformele industriale, a dispărutcu desăvârşire cererea de energie termică sub formă de abur tehnologic. Toate aceste aspecte conducla funcţionarea instalaţiilor energetice de producere, transport şi distribuţie sub capacităţile stabilite.În consecinţă, calitatea serviciilor prestate este necorespunzătoare, caracterizându -se prin parametritehnici scăzuţi, randamente mici, pierderi ridicate şi, de asemenea, cu un tarif mare pentruconsumatorul final.

Soluţia de transformare a centralelor t ermice de zonă, cum ar fi CT - Sud sau CT - Vest din mun.Chişinău din centrale producătoare de energie termică în CET – Centrale electrice cu termoficare

implică modificări de structură în instalaţiile tehnologice existente. Această variantă impuneutilizarea cazanelor de abur existente sau instalarea cazanelor noi de abur în centralele dotate doar cucazane de apă fierbinte.

Pentru dimensionarea corectă a instalaţiilor tehnologice de producere a energiei electrice estenecesar să luăm în consideraţie curba clasată a consumului de energie termică şi de cererea deenergie electrică. Totodată, se va ţine cont şi de prevederile Directivei Uniunii Europene în acestdomeniu.


7/27

7

Principalele avantaje ale acestei soluţii sunt:

creşterea producţiei energetice globale proprii;

creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producere a energiei;

scăderea cheltuielilor specifice pe unitatea de produs;

creşterea randamentelor energetice;

utilizarea parţială a instalaţiilor existente;

prezenţa personalului calificat şi a structurilor organizatorice; existenţa reţelelor de transport energie termică;

prezenţa consumatorilor urbani deserviţi de sistemul de termoficare;

utilizarea parţială a instalaţiilor din punctele termice;

existenţa reţelelor secundare de distribuţie a energiei termice către consumatori;

posibilităţi de reduc ere a preţului energiei termice produse.

Dezavantajele acestei variante sunt:

volumul ridicat de investiţii;

creşterea volumului de combustibil consumat în instalaţii; creşterea cheltuielilor anuale;

dependenţa de fluctuaţiile de preţ ale energiei electrice pe piaţă.

Soluţia de transformare a centralelor termice de zonă din producătoare de energie termică în producătoare de energie termic ă combinată cu producerea de energie electric ă implică modificări destructură în instalaţiile tehnologice existente. Aceast ă variantă impune utilizarea cazanelor de abur existente în centralele termice de zonă sau instalarea de cazane noi de abur în centralele dotate cucapacităţi mici ale cazanelor de abur. Pentru dimensionarea corect ă a instalaţiilor tehnologice de producere a energiei electrice este necesar ă întocmirea unui studiu ce ar lua în vedere curba clasată aconsumului de energie termică şi de cererea de energie electrică.

Energia electrică produsă va acoperi primordial consumurile proprii ale instalaţiilor de termoficareurbană. Pentru disponibilul rămas, SA „Termocom” va trebui să încheie contracte cu GasNaturalFenosa (sau cu consumatori locali, de preferinţă cu regii din subordinea primăriei ).

Se planifică de a transforma Centrala Term ică Vest şi Centrala Termică Sud în centrale decogenerare cu următoarele capacităţi: Centrala Termică Vest – trei blocuri gaz – abur a câte 20 MW. Centrala Termică Sud - două blocuri gaz – abur a câte 20 MW.

Repartizarea cheltuielilor sunt prezentate în Tabela 2.

Tabela 2. Modernizarea şi transformarea funcţionării î n regim de cogenerare a centralelortermice ale SA „Termocom”.

Sursele de alimentare cu

energie termică2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Cheltuieli

mln.leiReconstrucţia CentraleiTermice Vest – 3Х20 MW

320 320 320 960

Reconstrucţia CentraleiTermice Sud – 2х20 МW

320 320 640

Investiţii (mln. lei) 320 320 320 320 320 1 600

Notă: Cifrele sunt calculate în baza preţurilor la data de 27 .12.2011, la cursul valutar de 1 euro =16 lei.

Analiza acestei variante de monstrează avantaje considerabile faţă de sistemele existente. Prinmodificarea structurii producţiei energetice, funcţionarea instalaţiilor în regim de cogenerare apropie


8/27

8

sistemul de termoficare urban de sistemele performan te la nivel european. Deşi această variant ăimplică investiţii sporite, efectele economice sunt pozitive.

De asemenea, această variantă demonstrează că prin păstrarea sistemului existent şi utilizarea î nmare parte a instalaţiilor existente, volumul de investiţii necesare este redus. Pe de alta parte,nemodificarea structurii sistemului de termoficare urban reduce posibil itatea scăderii costului producerii, transportului şi distribuţiei energiei termice.

Analiza sistemelor de termoficare evidenţiază faptul că, din punct de vedere energetic, soluţia producerii în cogenerare a energiei termice şi a celei electrice este cea mai eficientă. De asemenea,

din punct de vedere economic şi financiar, în anumite condiţii, investiţiile în actualele sisteme determoficare pentru trecerea acestora în regim de cogenerare pot fi profitabile şi reprezintă o soluţie pentru condiţiile din municipiul Chişinău. Rămâne ca factorii implicaţi în aceste activităţi săgăsească modalităţile necesare de atragere a investiţiilor şi de a le face profitabile.

2.2. Soluţii de modernizare a centralelor termice suburbane

Această soluţie implică modernizarea instalaţiilor tehnologice din centralele termice de zonă şireabilitarea reţelelor de transport şi de distribuţie. De la caz la caz , modernizarea CT (centralelor termice) reclamă înlocuirea parţială sau totală a echipamentelor tehnologice, automatizarea proceselor şi optimizarea schemelor de funcţionare. Pentru stabilirea volumului de lucrări demodernizare trebuie să se pornească de la cererea de energie termică, urmată de dimensionareaoptimă a instalaţiilor tehnologice.

Principalele avantaje ale acestei soluţii sunt: utilizarea parţială a instalaţiilor existente în centrala termică de zonă;

existenţa amplasamentelor şi a utilităţilo r;

prezenţa personalului calificat şi a structurilor organizatorice;

existenţa reţelelor de transport al energiei termice;

prezenţa consumatorilor urbani deserviţi de sistemul de termoficare;

utilizarea parţială a instalaţiilor din punctele termice;

existenţa reţelelor secundare de distribuţie a energiei termice către consumatori;

economisirea surselor financiare.Dezavantajele acestei variante rezidă în: păstrarea structurii de producere şi distribuţie a energiei termice;

utilizarea redusă a sistemului, în special pe perioada verii;

posibilitatea redusă de scădere a costului energiei termice produse.

Se planifică a moderniza următoarele cinci Centrale Termice suburbane:1. Centrala termică Grătieşti (6091);

2. Centrala termică Ghidighici (6041);

3. Centrala termică Stăuceni (6161);

4. Centrala termică Ciorescu (6131);5. Centrala termică Băcioii Noi (6003).

Distribuţia cheltuielilor pe ani e ste prezentată în Tabela 2.1.


9/27

9

Tabela 2.1. Modernizarea centralelor termice suburbaneSursele de alimentare

cu energie termică2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Cheltuielimln. Lei

W GcalGrătieşti(6091); 1,2 1,1

55

Gidichici( 6041);

1,9 1,7 3 3

Stăuceni(61/61); 3,4 3

4 4

Ciorescu(6131); 4,5 3,9 4 4 Băcioii

Noi (6003)

1,5 1,3 3 3

Investiţiimln. Lei

8 11

Analiza acestei variante arată că prin păstrarea sistemului actual şi utilizarea în mare parte ainstalaţiilor existente, volumul de investiţii necesar este redus. Pe de altă parte, nemodificareastructurii sistemului de termoficare urbană reduce posibilitatea scăderii costului producerii energieitermice.

3. PLANIFICAREA MODERNIZĂRII REŢELELOR TERMICE

3.1. Reabilitarea conductelor

Sistemele de reţele termice ale unui SACET au rol ul de a asigura transportul şi distribuţia căldurii dela sursă la consumatorii de căldură.

Ele cuprind totalitatea conductelor (tur/ retur de agent termic) şi instalaţiile auxiliare specifice:elemente de construcţie, elemente mecanice, de reglaj, autom atizare, măsură şi control.

Sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic cuprinde: ţevi preizolate; elemente de conducte preizolate: coturi preizolate, ramificaţii preizolate, compensatoare,

armatura de închidere/deschidere şi altele; sistem de semnalizare (o pereche de fire de semnalizare încorporate în ţevile şi fitingurile

preizolate); accesorii specifice sistemului de conducte preizolate (perne de dilatare, căciuli de capăt etc.); instalaţii de măsurare şi control.

Încadrarea pierderilor tehnologice în reţelele termice în proporţie de până la 12% implică utilizareaunor conducte cu performanţe mecanice şi de izolare termică deosebite. Tehnologiile actuale defabricare şi montare a conductelor pentru transportul şi distribuţia agentului ter mic permit realizareaunor performanţe superioare.

Reabilitarea reţelelor termice presupune înlocuirea ţevilor vechi existente cu ţevi preizolate , atât pe partea de transport, cât şi de distribuţie, înlocuirea compensatoarelor existente cu cele silfonice,montarea robinetelor sferice, instalarea sistemelor de monitorizare etc.Imperativul respectivului proiect se datorează realităţii create în prezent în sistemul centralizat dinmun. Chişinău: cele mai mari pierderi suportate sunt de agent termic şi prin izolare.

În cadrul operaţiunilor de modernizare a reţelelor termice se utilizează , în mod frecvent, conductele preizolate. Acestea sunt executate într -o structură ţeavă în ţeavă. Ţeava interioară (utilă) este aleasăîn funcţie de natura fluidului vehiculat; aceasta poate fi din oţel, PP-R sau PE-X. Ţeava exterioară(mantaua de protecţie) are rolul de a proteja izolaţia termică faţă de efectele mecan ice din exterior şiîmpiedică pătrunderea umezelii în izolaţie. În volumul dintre cele două ţevi se injectează spuma poliuretanică (PUR). Acest sistem lucrează ca un tot unitar, spuma PUR asigurând o bună legătură


10/27

10

între cele trei componente, acestea suportând aceeaşi dilatare sub acţiunea unei sarcini termice; dinaceastă cauză mai poartă denumirea de “conducte le gate” sau “bonded pipes”.

În linii generale, avantajele utilizării reţelelor termice din conducte preizolate sunt următoarele:

durată de viaţă garantată în condiţii de exploatare corectă de peste 30 de ani, la o temperaturăde lucru de + 140 oC;

reducerea considerabilă a pierderilor de căldură raportat la conductele clasice (scăderea detemperatură se consideră de 1 grad pe km la funcţionare în regim nominal);

sistemul de conducte legat permite reducerea suprafeţei de teren ocupată prin excluderealirelor de dilatare;

la reţelele subterane nu mai este necesară construirea canalelor termice din beton, conductele preizolate pozându-se direct în pământ pe un pat de nisip;

durata montării reţelelor din conducte preizolate este mai redusă decât a celor clas ice;

detectarea eventualelor avarii se poate face extrem de precis şi într -un timp scurt, prinsistemul de detecţie.

Se planif ică a fi r eali zat către 2020:

Tabela 3. Modernizarea şi reconstrucţia reţelelor termice magistrale şi de distribuţie

Denumirea acţiunilor 2 0 1 2

2 0 1 3

2 0 1 4

2 0 1 5

2 0 1 6

2 0 1 7

2 0 1 8

2 0 1 9

2 0 2 0

Cheltuielikm

conducte/mln.lei

Reconstrucţia reţelelor termicemagistrale uzate ce au trecutde termenul limită deexploatare sigură ( 25 – 30ani), km conducte*

23 23 23 23 23 23 23 23 23 207

Investiţii necesare pentrureconstrucţia reţelelor, mln.

Lei

129 129 129 129 129 129 129 129 129 1 161

* - inclusiv cu schimbarea compensatoarelor cu presgarnitură pe compensatoare – silfon

Notă: Din lungimea totală de 260 km a reţelelor te rmice magistrale şi de distribuţie (calculate îndouă ţevi) cu diametru de la 50 la 1000 mm, în calculaţia volumului de investiţii necesar pentrumodernizarea şi reconstrucţia reţelelor a fost utilizat diametru mediu de calcul de 350 mm, iar volumul anual al reţelelor schimbate va constitui respectiv 23 km.

Tabela 4. Modernizarea reţelelor termice din interiorul cartierelor.

Denumireamăsurilor 2 0

1 2

2 0 1 3

2 0 1 4

2 0 1 5

2 0 1 6

2 0 1 7

2 0 1 8

2 0 1 9

2 0 2 0

Total

*Modernizareareţelelor termicedin interiorulcartierelor

6/75

10/80

10/80

10/85

10/80

10/80

10/85

10/85

10/75 86/

725

Cheltuieli proprii(mln.lei)/Investiţii

8,4/105

14 /112

14 /112

14 /119

14 /112

14 /112

14 /119

14 /119

14 /105

120,4/1 015

* Modernizarea reţelelor termice din interiorul cartierelor prin lichidarea sistemei cu patru ţevi şiinstalarea sistemei cu două ţevi.


11/27

11

(din surse proprii/ Investiţii )Notă: Sursele proprii permit de a instala doar 10km de reţele pe an, restul din investiţii externe

Lichidarea sistemului cu patru ţevi ş i instalarea sistemului cu două ţevi are două plusuri . În primulrând, reduce necesarul de investiţie prin reducerea metr ilor liniari de ţevi, în al doilea rând, reduce pierderile de energie termică prin reţelele de distribuţie .

Produsele preizolate trebuie să corespundă standardelor europene:

EN 253 sisteme de conducte preizolate industrial;

EN 448 sisteme de racorduri preizolate - fitinguri preizolate industrial; EN 489 post-izolarea conductelor preizolate.

Aceste standarde stabilesc condiţiile tehnice şi metodele de încercare pentru sistemul de conducte preizolate, format dintr -o ţeavă de oţel sau oţel zincat cu izolaţie din spumă rigidă de poliuretan şi omanta exterioară din oţel sau polietilenă de înaltă calitate.Conductele preizolate rigide pe ntru încălzire ale reţelelor sunt prevăzute cu un sistem desupraveghere/semnalizare a avariilor. În termoizolaţia din spumă poliuretanică a conductelor şielementelor preizolate sunt încorporate două fire de semnalizare a avariei.

În Tabela 5 este prezentat centralizatorul standardelor europene armonizate pentru ţevi de oţeldestinate reţelelor termice.

Tabela 5. Standarde europene armonizate pentru ţevi de oţel destinate reţelelor termice.

DenumireStandard

Nr. standard Dimensiunişi masa

Domeniu de aplicare pentrureţele termice

Ţeavă fără sudură, pentru presiune, temperaturăambiantă

SR EN 10216-1/A1:2004

SR EN10220:2003

Secundar,

Dn ≤ 300

Ţeavă fără sudură, pentru presiune, temperaturaridicată

SR EN102162:2003

SR EN10220:2003

Primar, Dn ≤ 300

Ţeavă sudată electric laînaltă frecvenţă, pentru presiune, temperaturăambiantă

SR EN 20127-1:2002

SR EN10220:2003

Secundar, sudatălongitudinal,Dn ≤ 300

Ţeavă sudată electric laînaltă frecvenţă, pentru presiune, temperaturaridicată

SR EN 10217-2:2003

SR EN10220:2003

Primar, sudatăLongitudinal,Dn ≤ 300Categoria de încercare TC2

Ţeavă sudată sub strat deflux, pentru presiune,temperatura ridicată

SR EN 102175:2003 SR EN10220:2003

Primar, sudată elicoidal, Dn ≤300,Categoria de încercare TC 2

Durata de exploatare corespunzătoare a conductelor preizolate rigide şi flexibile este de 30 de ani.


12/27

12

Tabela 6. Schimbarea izolaţiei termice la reţelele termice pozate suprateran şi în canalele detrecere

Denumireamăsurilor

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Cheltuieli

mln.leiSchimbareaizolaţiei termicecu utilizareamaterialului

izolant poliuretan(km/reţea)

6 6 6 6 6 6 6 6 6 39,0

Sursele propriialeSA„Termocom” (mln.lei) 4,3

4,3 4,3 4,3 4,34,3 4,3 4,3 4,3

38,7

Un robinet de control produce căderea presiunii suplimentare în circuitul hidraulic pentru a realizadebitele prevăzute. Pentru a avea o cădere de presiune cât mai mică este necesar de a fi instalaterobinete sferice.

Avantajele robinetelor sferice: Robinetul sferic are avantajul de a asigura o închidere fermă şi pierderi locale reduse, datorită

unei rezistenţe hidraulice reduse; Asigură curgere liberă şi uşoară; pierderile de presiune sunt foarte reduse; Pot fi folosite cu servomotor sau acţionare manuală; Adecvate pentru instalaţii de apă şi gaze, scurgerile sunt excluse; Poziţia montării nu depinde de sensul de curgere.

Tabela 7. Instalarea robinetelor sferice pentru închidere pe reţe lele termice magistrale şi dininteriorul cartierilor

D, mm 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020otalBuc.

TotalCheltuieli,mln. Lei(Surse

proprii +

Investiţii)50 928 928 928 928 928 928 928 928 928 8352 4,880 516 516 516 516 516 516 516 516 516 4644 5,6

100 241 241 241 241 241 241 241 241 241 2169 3,5150 185 185 185 185 185 185 185 185 185 1665 8,8200 65 65 65 65 65 65 65 65 65 585 4,8250 21 21 21 21 21 21 21 21 21 189 3,2300 18 18 18 18 18 18 18 18 18 162 3,9400 8 8 8 8 8 8 8 8 8 72 6,5500 4 5 7 7 7 7 10 9 7 63 6,8600 6 6 6 6 6 6 6 6 6 54 7,6

700 0 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0,98800 4 6 6 6 6 6 6 6 6 52 34,3

Sursele propriiale SA

„Termocom”

(mln.lei)

5,0 4,0 5,0 5,0 4,5 5,0 4,5 5,0 5,0 5,2

90,78

48,2


13/27

13

3.2. Modernizarea staţiilor de pompare

O soluţie economică şi care s-a impus în practică privind eficienţa energetică este utilizarea deconvertizoare de frecvenţă pentru reglarea turaţiei în aplicaţii de încălzire, aerisire şi climatizare(HVAC). Doar puţine alte tehnologii aşa cum este această tehnologie, se amortizează într-un an. Înacelaşi timp, această alternativă oferă numeroase avantaje datorită reglării îmbunătăţite a sistemelor HVAC.

Instalarea convertizoarelor de frecvenţă în sistemele de acţionare a pompelor cu sarcină variabilă permite:

economisirea energiei electrice; reducerea cheltuielilor de reparaţie şi exp loatare a sistemelor de reglare din contul excluderii

sau diminuării suprasarcinilor de şoc şi dinamice; majorarea termenului de funcţionare a motorului electric şi a mecanismului d e acţionare din

contul optimizării funcţionării lor într-un diapazon larg de variaţie a sarcinilor;

crearea de sisteme închise ale dispozitivului de acţionare asincron cu posibilitatea menţineriiexacte a parametrilor tehnologici stabiliţi.

Se planifică modernizarea staţiilor de pompare, prezentate în Tabela 8.

Tabela 8. Modernizarea staţiilor de pompare a reţelelor termice magistrale.

Denumirea acţiunilor 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total

(mln.lei)

Instalarea convertoarelor de frecvenţă la staţiile de

pompare Nr. Nr. 8,12 şi13 a reţelelor termicemagistrale

4 4 8

Schimbarea pompelor dereţea la Staţia de Pompare

Nr.8,0,90 0,6

Schimbarea pompelor dereţea la Staţia de Pompare

Nr.12,6,5 6,5

Reconstrucţia Staţiei dePompare ПНСП-3

1,5 1,5

Reconstrucţia staţiei de pompare ПНСП-5

3,2

Cheltuieli proprii SA„Termocom”

0,90 0,62 0,8 0,3 0,5516,6

3,17

Dispozitivele care produc un debit volumetric, ca de ex. ventilatoarele, pompele, com presoarele suntîncă utilizate adesea fără reglarea turaţiei. Alternativ, debitul este reglat în mod convenţional princlapete de reglare sau ventile. Când de bitul volumetric nu este reglat prin turaţii variabile alemotorului, motorul merge continuu la vi teza maximă. Deoarece sistemele HVAC au nevoie foarterar de întregul debit, sistemul fără reglarea turaţiei risipeşte deseori o cantitate mare de energie. O

reglare a turaţiei motorului cu convertizor de frecvenţă oferă posibilitatea unei economisiri deenergie de până la 70%.

3.3. Modernizarea punctelor termice

Scoaterea din exploatare a Punctelor Termice Centrale şi instalarea P unctelor Termice Individuale,care vor aproviziona blocurile locative cu energie termica pentru încălzirea apartamentelor si prepararea apei calde menajere şi , totodată, vor transmite la distanţă datele furnizate de pecontoarele de energie termică de la PTI .


14/27

14

Avantajele instalării PTI:

îmbunătăţirea considerabile a parametrilor agentului termic în blocurile respective;

creşterea calităţii apei calde menajere;

reducerea pierderilor de energie termica;

optimizarea consumurilor de energie termica de către aceste blocuri;

organizarea evidentei comerciale a consumurilor de energie termica si ap ă calda menajeră pentru fiecare bloc locativ;

depistarea la timp a unor eventuale avarii , ce pot duce la aprovizionarea nesatisfăcătoare a blocului cu energie termica pentru încălzirea apartamentelor si prepararea apei caldemenajere.

În plus, furnizorul de căldură are posibilitatea să debranşeze de l a reţea apartamentele cu restanţe laachitarea facturilor, fără ca ceilalţi consumatori din bloc să sufere.

Este necesar de a se instala aproximativ 5000 de PTI, ceia ce va duce la eliminarea a 364 de punctetermice centrale şi a reţelelor pentru apa cald ă menajeră cu o lungime de aproximativ 204 km.Aceasta va duce la reduceri considerabile a pierderilor de energie termică ce ţin de furnizarea apeicalde, dar şi la reducerea consumului de energie termică (datorită posibilităţii de reglare automată aacestuia). Rezultatul cumulativ se ridică la aproximativ 230 000 Gcal anual.

Figura 1. Instalaţia „Punct termic individual”.

În tabela 9 este prezentat numărul de PTI ce se planifică a fi instalat pe perioada 2012 – 2020.


15/27

15

Tabela 9. Modernizarea sistemului de distribuţie a energiei termice prin instalarea PTI

Denumireamăsurilor 2 0

1 2

2 0 1 3

2 0 1 4

2 0 1 5

2 0 1 6

2 0 1 7

2 0 1 8

2 0 1 9

2 0 2 0

Total

Instalarea punctelor termiceindividuale (PTI)la obiectivele

fondului locativmunicipal

548 545 550 520 555 540 550 580 540 4 928

Instalarea PTI dinsurse proprii(unităţi) /Cheltuieli propriimln.lei

48/7,68

45/7,2

50/8,0

50/8,0

55/8,8

40/6,4

50/8,0

50/8,0

40/6,4

428/68,48

Cheltuieli propriişi Investiţii(mln.lei)

87,68 87,2 88 83,2 88,8 86,4 88 92,8 86,4 788,48

3.4. Automatizarea sistemei de alimentare cu energie termică

Sistemele automatizate de monitorizare „LOVATI” şi „MONITOR” asigură monitorizarea în regimon-line, evidenţa, înregistrarea şi arhivarea valorilor parametrilor de funcţionare (p resiuni, debite,temperaturi, consumuri de energie termică şi electrică) a reţelelor termice primare, de distribuţie şidin interiorul cartierelor, staţiilor de pompare şi surselor de energie termică, punctelor termicecentrale, cu reprezentarea acestora în tabele sau în formă de grafice.

Principalele avantaje ale acestor sisteme sunt:

- îmbunătăţirea considerabilă a parametrilor agentului termic;- sporirea calităţii apei calde menajere;- reducerea pierderilor de energie şi de agent termic;- optimizarea consumurilor de energie termică de către consumatorii finali;-

determinarea, în termeni reali, a unor eventuale avarii ce pot duce la aprovizionareanesatisfăcătoare a consumatorilor cu energie termică pentru încălzire şi prepararea apei caldemenajere.


16/27

16

Figura 3. Interfaţa sistemului de monitorizare „MONITOR”.

Figura 2. Interfaţa sistemului de monitorizare „LOVATI”.


17/27

17

PT_2305

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

20,00

22,00

24,00

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 3 : 5 2 : 2 3

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 4 : 4 9 : 0 7

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 5 : 3 9 : 2 9

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 6 : 3 8 : 4 5

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 7 : 3 1 : 2 7

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 8 : 1 7 : 4 7

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 8 : 5 9 : 3 5

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

1 9 : 4 1 : 1 3

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 0 : 2 1 : 3 0

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 1 : 0 0 : 5 7

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 1 : 4 2 : 4 5

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 2 : 2 4 : 3 3

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 3 : 0 5 : 4 1

0 2 . 0

2 . 2

0 0 7

2 3 : 4 6 : 4 9

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 0 : 2 8 : 5 7

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 1 : 1 0 : 1 5

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 1 : 5 2 : 0 3

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 2 : 3 3 : 5 1

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 3 : 1 6 : 3 9

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 4 : 0 3 : 4 0

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 4 : 4 3 : 1 7

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 5 : 2 3 : 4 4

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 6 : 0 3 : 3 1

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 6 : 4 3 : 5 9

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 7 : 2 7 : 0 7

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 8 : 1 3 : 5 7

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 8 : 5 5 : 1 5

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

0 9 : 3 5 : 5 3

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 0 : 1 8 : 0 1

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 0 : 5 8 : 5 8

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 1 : 4 0 : 1 6

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 2 : 2 2 : 5 5

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 3 : 0 3 : 4 2

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 3 : 4 5 : 1 0

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 4 : 2 6 : 0 8

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 5 : 0 7 : 4 6

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 5 : 4 8 : 5 3

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 6 : 2 9 : 5 1

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 7 : 1 1 : 2 9

0 3 . 0

2 . 2

0 0 7

1 7 : 5 2 : 1 6

-1,00

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

dG

1

G2

Figura 4. Vizualizarea şi depistarea scurgerilor de agent termicşi a situaţiilor de avariere

Utilizarea pe scară cât mai largă a informaţiei din aceste două sisteme oferă posibilitatea de a depistaavariile şi deficienţele apărute în funcţionarea SACET, cu indicarea eventualelor zone în care

acestea s-au produs, permite de a lua măsuri eficiente de reducere a impactului asupraconsumatorilor, prin scurtarea duratei de timp la depistarea şi lichidarea avariilor, reducereanumărului şi duratei de timp a întreruperilor accidentale în alimentarea cu energie termică.

Datele obţinute prin sistemele respective permit dirijar ea optimală a SACET cu eficienţă energeticăsuperioară şi asigurarea parametrilor impuşi privind calitatea energiei termice livrată consumatorilor.

Proiectul complet va include monitorizarea a circa 2 CT, 2 CET -uri, 20 staţii de pompare, 450 PTC,3500 PTI.

Acest lucru va permite reducerea considerabilă a pierderilor, dar şi reducerea consumului de energietermică (datorită posibilităţii de dirijarea mai optimală a SACET).

Pentru perioada 2012 – 2020 se prevede crearea unei sisteme automatizate de control şi de dirijare a proceselor tehnologice de distribuţie şi consum a energiei termice la nivelul Staţiei de pompare – PTC – bloc locativ. Volumul investiţiilor va constitui 44 mln. lei.

Acţiunile privind automatizarea sistemului de alimentare c u energie termică, inclusiv investiţiilenecesare pentru realizare, sunt prezentate mai jos în Tabela 10.


18/27

18

Tabela 10. Automatizarea sistemelor de alimentare cu energie termică

Denumirea măsurilor

2 0 1 2

2 0 1 3

2 0 1 4

2 0 1 5

2 0 1 6

2 0 1 7

2 0 1 8

2 0 1 9

2 0 2 0

C h e l t u i e l i ,

m l n .

l e i

Instalarea regulatorului de consum aapei de reţea la PTC (ce au o sarcinămică)

0,8 0,7 1,5

Implementarea sistemului de control dedispecerat şi tehnologic şiadministrarea regimurilor defuncţionare a sistemei centralizate dealimentare cu energie termică amunicipiului prin instalarea schemeivirtuale (hărţii video) – în DispeceratulMunicipal Central

1,8 1,8

Implementarea sistemului „Monitor – Bloc” pentru controlul şi administrarearegimurilor de alimentare cu energietermică a obiectivelor fondului locativmunicipal

4 4 4 4 4 4 4 4 4 36

Finisarea lucrărilor de dare în

exploatare a telecomplexului„Dispecer-60”

0,5 0,5 0,5 1,5

Integrarea sistemelor de telemetrie şi asistemelor Geo-informaţionale

0,1 0,1 0,1 0,3

Organizarea accesului la resurseleinformaţionale (în sectoarele şi sub-sectorele de producere)

0,05 0,05 0,05 0,05 0,2

Modernizarea sistemei „Monitor” înfuncţie de cerinţele ANRE 0,2 0,2 0,2 0,2

0,8

Implementarea sistemului de control altransportului auto

0,5 0,5

Introducerea sistemei de transfer a

datelor (de la contoarele termice şicontoarele de evidenţă a alimentării cuapă caldă)

prin terminalele mobile regulatoare şi prin intermediul inspectorilor - înServiciul Marketing

0,1 0,1

Implementarea sistemei de transfer adatelor (de la contoarele de apă caldă)în regim automat (cu utilizareacontoarelor speciale)

0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,7

Organizarea controlului utilajului laobiectivele importante - cu utilizareamijloacelor de înregistrare video şitransmiterea informaţiei laDispeceratul Municipal Central

0,1 0,1 0,10,3

Implementarea controlului de ladistanţă al staţiilor pompelor dealimentare, punctele termicecentralizate şi punctele termiceindividuale cu utilizareaconvertizoarelor de frecvenţă şi fărăconvertizoare de frecvenţă

0,1 0,1 0,1 0,3

Total (mln.lei) 44


19/27

19

Sistemul Geo-inf orma ional “H eatGraph”

Destinaţia: optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică prin modelarematematică, automatizarea locurilor de muncă în dispeceratul central, grupul de regim, serviciultehnologie – producere.

Obiective de regim:

calculul hidraulic al reţelelor termice, comutări virtuale ale armaturii de închi dere; calculul de reglare a echipamentelor instalate la consumatori (calculul diametrelor mecanismelor

de strangulare, duzelor elevatoarelor); analiza regimului de funcţionare a staţiilor de pompare, caracteristicilor debit -presiune, emiterea

recomandaţiilor pentru optimizarea funcţionării pompelor.

Obiective dispecerat:

gestionarea registrelor dispeceratului şi arhivelor comenzilor planificate şi lucrărilor de avarie,reparaţie şi restabilire;

gestionarea arhivei defectelor şi deteriorărilor reţelelor te rmice; gestionarea arhivei de comutare în reţelele termice cu formarea programelor optime de comutare; formarea rapoartelor deconectărilor consumatorilor şi a sectoarelor de reţea.

Obiective tehnologie – producere:

calculul normativ şi de facto al pierderi lor de căldură prin izolaţia termică şi a scurgerilor,inclusiv cu evidenţa arhivei deconectărilor.

calculul graficelor optime de temperatură la obiectele consumatorilor.

generalizarea informaţiei de referinţă după criteriile impuse, formarea de rapoarte s peciale despre parametrii şi regimurile reţelelor termice.

Figura 5. Interfaţa sistemului Geo-informaţional “HeatGraph”


20/27


21/27

21

4. INFORMAŢIA CU PRIVIRE LA INDICII DE PERFORMANŢĂ ŞIVOLUMUL LUCRĂRILOR EXECUTATE LA SA „TERMOCOM”, ÎN

PERIOADA 2007 – 2012

În urma implementării proiectelor de modernizare, întreprinderea a redus substanţial pierderile,costurile de producere şi de livrare a energiei termice .

O parte din finanţare a fost din Grantul Suedez şi , anume – pentru 85 de PTI (puncte termice

individuale) module, sumă fiind de 13 617, 61 mii lei, dar restul lucrărilor au fost efectuate de cătreSA “Termocom” din contul propriilor resurse, ceea ce nu permite de a efectua o strategie de lungădurată.

Rezultatele sunt reflectate în următoarele figuri şi tabele:

Figura 6. Reducerea consumului specific de combustibil (kg c.c./Gcal)

În pofida faptului ca gradul de încărcare a l centralelor termice s-a redus considerabil, s-a înregistrato scădere a consumului specific de combustibil convenţional .


22/27

22

Figura 7. Reducerea pierderilor (scurgerilor) de agent termic din reţel eMăsurile întreprinse pentru reducerea pierderilor de agent termic au fost următoarele:

1. Reţelele termice magistrale şi inter-cartiere au fost testate la presiune, iar defecţiuniledepistate se lichidează;

2. Se execută lucrări de reparaţie capitală a reţelelor termice;

3. S-a implementat sistemul de monitorizare a debitului, a scurgerilor pe toate direcţiile staţiilor de pompare şi punctelor termice centrale.

Figura 8. Reducerea consumului specific de energie electrică, (kWh/Gcal de energietermică intrată în reţea)


23/27

23

Pentru a reduce consumul specific de energie electrică pentru o unitate de Gcal intrată în reţea s -au întreprins următoarele măsuri:

1. Utilizarea la instalaţiile de pompare a convertizoarelor de frecvenţă la staţiile de pompare, punctele termice centrale ş i la Centrala Termică Sud;

2. Înlocuirea punctelor termice centrale (5055, 5056, 5057) cu puncte termice individuale;

3. Folosirea instalaţiilor cu condensatoare.

Figura 9. Reducerea pierderilor de energie termică

Măsurile întreprinse pentru a se reduce pierderile de energie termică au fost următoarele:

1. Montarea ţevilor preizolate cu poliuretan expandat cu manta de polietilenă;

2. Reparaţia capitală a izolaţiei termice la conductele aeriene;


24/27

24

Figura 10. Dinamica preţurilor de cost şi de livrare a unei Gcal în valori reale, în perioada

2008 – 2012În figura 10 se observă că în perioada 2007 – 2010, tariful de furnizare a energiei termice laconsumatorul final era cu mult mai scăzut dec ât costurile reale suportate de întreprindere la producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice.

Până în anul 2010, Consiliu Municipal Chişinău a fost responsabil de stabilirea tarifelor la energiatermică livrată consumatorilor în SACETC de către SA „Termocom”. Principalul eşec atribuit ace lei perioade a fost stabilirea unor tarife sub nivelul acoperirii costurilor de producţie, din cauza situaţiei politice din acea perioadă , care nu permitea recunoaşterea cheltuielilor operaţionale, fapt ce a condusulterior la acumularea unor datorii consi derabile faţă de principalii furnizori: SA „CET – 1” şi SA„CET – 2” şi, respectiv, faţă de furnizorul de gaze naturale SA „Moldovagaz”. Odată cu transferareaobligaţiilor de stabilire a tarifelor către ANRE a fost stabilit tariful ce corespundea cheltuielilor suportate de SA „Termocom”.

Efectul economic (fig. 11) obţinut de către SA „Termocom” în anul 2011 se datorează implementăriimăsurilor organizatorice şi tehnice. Aceste măsuri sunt caracterizate de următorii indicatori:

Indicator Suma (mln. lei) %

Micşorarea pierderilor de energie termică 255,4 53,85

Micşorarea consumului apei de adaos 24,4 5,14

Micşorarea consumului specific de combustibil 15,4 3,24

Micşorarea consumului specific de energie electrică 24,2 5,09

Micşorarea numărului mediu scripti c al personalului 34,6 7,28Rezultatul reglementării impozitării (cota 0 TVA) 120,7 25,4

Total 474,7 100


25/27

25

Figura 11. Efectul economic real obţinut în urma reducerii cheltuielilor faţă de anul 2001

Figura 12. Nivelului de achitare a facturilor pentru energia termică livrată

Dacă analizăm situaţia reală a achitărilor pentru energia termică, atunci valoarea procentuală achitatăîn anul 2011 a crescut faţă de 2010 cu 1,8%, dat fiind faptul că achitările efectuate de către populaţie, aflate pe contul de decontare al Centrului de calcul IM „Infocom” au fost acumulate pe parcursul anului de gestiune, însă transferate deja în 2012. Totodată, analiz ând doar achitările care

au fost efectuate în contul întreprinderii în 2011, menţio năm că, acestea au diminuat cu 0,1%, dincontul nivelului mic de achitare al organizaţiilor finanţate din bugetul municipal ( -37,6). Totodată, în pofida faptului că tariful la energia termică în anul 2011 a fost majorat de la 898 lei la 987 lei, adicăcu 9,01%, nivelul total al achitărilor a organizaţiilor finanţate din bugetul de stat, a agenţilor economici şi organizaţiilor locative a crescut cu 3,73% în comparaţie cu anul 2010.


26/27

26

La 01.01.2012 au fost obţinute următoarele rezultate:

Categoria % de achitareanul 2010

% de achitareanul 2011

Diferenţa

Organizaţii finanţatedin bugetul de stat

94,3 98,4 +4,1

Agenţii economici 89,5 98,1 +8,5

Organizaţii locative 86,6 89,6 +3,0

Total 91,34 87,61 3,73

Valoarea calculată a crescut în anul 2011 cu 233861, 1 mii lei sau cu 21,1% faţă de anul 2010.Valoara achitată s-a majorat în 2011 cu 205674,4 mii lei sau cu 21%.

Tabela 22. Informaţia privind volumul lucrărilor executate la SA „Termocom”, în perioada 2007 – 2012

Volumul lucrărilor - pe ani

Denumirea lucrărilor

Unitatede

măsură 2007 2008 2009 2010 2011 2012Total

Ţevi PE (preizolate)montate

Km ţevi 23,49 20,56 10,53

28,26 14,425 8,01 105,285

Compensatoaresilfonice

Unităţi 101 128 69 18 81 39 436

Robinetele sferice Unităţi 1494 3109 2937 2148 2046 1853 13 587

PTI – puncte termiceindividuale module

Unităţi 18 5 32 73 39 1 168

Montarea pompelorcu convertizoare

Unităţi 6 --- --- 33 --- --- 39

Montareaechipamentului dedebitmetrie tip DF-868

Unităţi --- --- 1 7 --- --- 8

Montareapreîncălzitoarelor tip

„Alfa Laval”

Unităţi 86 8 16 3 3 12 128

Conform „Planului de Acţiuni pentru Implementarea Strategiei Energetice a Republicii Moldova pînăîn anul 2020” - finanţarea din bugetele, fondurile şi sursele extrabugetare ale administraţiei publicelocale, planificată pentru anii 2007, 2008, 2009, 2010 , conform punctelor 2.3, 2.4, 2.5 (Anexa), nu a fostexecutată. Din această cauză întreprinderea înregistrează pierderi considerabile.

Lipsa investiţiilor din partea investitori lor internaţionali, dar şi a administraţiei publice locale nu permite să efectuăm un plan strategic de dezvoltare a întreprinderii SA “Termocom” pînă în anul 2020.


27/27

Implementarea Proiectului EnergeticII (componenta termică)

2007-2008 Ministerul I ndustriei şi

Infrastructurii,

autorită il e

admini stra iei

publi ce locale

10 mil. USD BancaMondială &fonduri de stat

Implementarea Programului Naţional de renovare şidescentralizare a sistemelor dealimentare cu căldură alocalităţilor din RepublicaMoldova

2007-2010 Autorită ile admini stra iei

publ ice locale,

Ministerul

I ndustriei şi

Infrastructurii

14-74 mil.USD (înfuncţie demodul demodernizare)

Bugeteleautorităţilor administraţiei publice locale,cu sprijinulinstituţiilor financiareinternaţionale(şi posibilfondurile private)

Modernizarea capacităţilor de producere a energiei termice

2007-2015 Autorităţileadministraţiei publice locale,întreprinderileenergetice

10 mil. USD Fondurileinstituţiilor financiareinternaţionale,mijloacelefinanciarelocale şiextrabugetare

Modernizarea unor centraletermice în centrale electrice cu

termoficare

2007-2015 Autorităţileadministraţiei

publice locale,întreprinderileenergetice

Bugeteleautorităţilor

administraţiei publice localeşi fondurile private

Reabilitarea reţelelor termicemagistrale şi de distribuţie

Anual,conform planurilor aprobate deAPL

Autorităţileadministraţiei publice locale,întreprinderileenergetice

circa 6,8 mil.dolari anualîn mun.Chişinău

Fondurileautorităţilor administraţiei publice localeşi surseextrabugetare

Strategia 2

Documents

Transcript of Strategia 2