Sistemi Informativi Completo RO

BRASOV, 14-16 ianuarie 2010 Sistemi Informativi per la Logistica

Sisteme Informatice pentru Logistica

Brasov, 14-16 ianuarie 2010Introducere


CuprinsCuprins

1. Introducere1. Introducere

2. Tehnologii pentru trasabilitate si 2. Tehnologii pentru trasabilitate si comunicare de-a lungul filierei logisticecomunicare de-a lungul filierei logistice

3. Sisteme pentru gestiunea depozitului3. Sisteme pentru gestiunea depozitului

4. Concluzii4. Concluzii


Sisteme informatice antreprenoriale

Procese de business

Procese de managemen

t

Date

Personal

Tehnologii, sisteme de elaborare, storage,

networking

DSS

EDP

MIS

Aplicații, proceduri


Caracteristici ale sistemelor informatice antreprenoriale

Sisteme DSS (Decision Support Systems)

Sisteme EDP

Sisteme MIS (Management Systems)

Facilitează sarcina managerilor în luarea

deciziilor care nu sunt de rutină

Eficientizeaza munca angajaților

Facilitează activitatea de programare și control managerial, de rutină

Nomenclatoare (Articole, Clienți și Furnizori),

Facturare, gestiunea contabilă a depozitului

(recepție mărfuri, expediții), Comenzi de achiziție

Control de Gestiune, Contabilitate analitică industrială, reporting

statistic, Material Planning

Sisteme pentru Demand Planning

Nota bene: linia de despărțire este mai mult teoretică decât reală: în practică găsim sisteme care automatizează tranzacțiile de rutină și în același timp produc informații pentru cine

trebuie să controleze și să decidă în legătura cu aceste activități


Procesele ciclului activ

Vânzare

WarehousingPicking – Packing - Shipping

Contabilitate

Recepție

OfertaOferta

Ordin de

vânzare

Ordin de

vânzare

ResoReso

Pick ListPick List

Document însoțitor

Document însoțitor

FacturăFactură

PlataPlata


Ciclul pasiv

1. Definirea necesarului

Ordin de

achiziție

Ordin de

achiziție

“Document de

însoțire”

“Document de

însoțire”

FacturaFactura

PlataPlata

Ciclul pasiv poate fi constituit, în general, din opt procese:

2.Determinarea surselor

3.Repartizarea necesarului/furn

izor

4. Emiterea comenzii

5. Expediting

6. Recepție și acceptare

7. Control facturi

8. Plata

RFPRFP


Procesul de producție

Gestiunea cererii

Comenzi de muncă interneCiclul activ

1. Planificare

Previziunide vânzare

Ciclul pasiv

2. Producție

3. Lohn

Stocuri, depozite

Necesarul de achizitii

Comenzi de muncă externe


O observație importantă


Supply Chain Management și ERP

Sistemele informatice intergrate (ERP) nu sunt o cerință indispensabilă pentru Supply Chain Management (SCM), însă:– Îmbunătățesc eficiența tranzacțiilor logistice (o puternică

integrare a proceselor, reducerea erorilor, folosirea eficientă a resurselor umane)

– pot furniza managementului un tablou de bord cu o sinteză a informațiilor logistice, la orice nivel de detaliu (dar granularea și agregarea informațiilor depinde de calitatea și bonitatea proiectului ERP….)

– pot facilita schimbul de informații între partenerii filierei, atât interni cât și externi întreprinderii (generarea de documente electronice și tipărite, predispoziția pentru interfață cu sistemele externe)


Supply Chain Management și ERP

Sistemele informatice intergrate (ERP) suportă principalele procese ale ciclului activ (vânzare), pasiv (achiziții) și ale producției.

Multe procese ale Supply Chain Management modern nu găsesc întotdeauna un suport adecvat în funcționalitatea sistemelor ERP; din această cauză, de multe ori este necesar (sau convenabil) să apelăm la sisteme informatice specializate sau la dezvoltări și configurări specializate ale ERP.

Iată unele exemple:– Previziuni de vânzare (forecasting), sau dezvoltarea lor

funcțională, Planificarea cererii (Demand Planning)– Gestiunea avansată a depozitelor (Warehouse Management

sau WMS)– Planificarea transporturilor (Transportation management)– Procesele de integrare între client și furnizor: ECR, Vendor

Managed Inventory (VMI), Just In Time.


TransportationManufacturing to W arehouse

Manufacturing Plant

TransportationW arehouse to Custom er

Sales Info

ForecastingSystems

Host / ERPOMS

TMS

AdvancedPlanningSystem

ManufacturingExecution

System

EDIInternet

EDIInternet

RFDC or BarcodeScanner or Pager

W arehouse(W MS)

W arehouse(W MS)

EDIInternetRFDC

RFDC RFDC

EDIInternet

or RFDC

EDIInternet

or RFDC

RFDC or Pager

Supply ChainVendors

Host / ERP

EDIInternet

EDIInternet

Headquarters

Scanners

Retail CustomersW ith POS Scanners

ExchangePortal

POSScanner Data

YMSYMS

“Terenul de joc” al sistemelor pt. Supply Chain Management


Noua paradigma: integrarea

Furnizori

Transportatori

ProducatoriThirdParty

Provider

Distribuitori Lanturicomerciale

ConsumatoriTransportatori Transportatori


Internet & XMLElectronic Business InterfaceElectronic Business Interface

RosettaNet si alte Standarde definesc procesele si contextul modalitatilor de transfer a datelor catre web cat si anumite criterii de “handshaking”

Company A

SAPERP

Company Specific processing

I2APS

Company BCompany Specific

processing

Traducere din standard,in propriul data set al sistemelor intreprinderii A

Traducerea din standard

in propriul data set al sistemelor

intreprinderii B

Functia de integrare a Sistemelor Informatice


Organizarea Sistemului Informatic al intreprinderii


Activitati operative

Activitati strategice

Modelul antreprenorial al lui Anthony*

Activitati de directie

Determinarea si controlul obiectivelor globale ale intreprinderii (pe termen lung)

Dezvoltarea activitatilor operative ale intreprinderii (day-

by-day)

* Robert Anthony: "Planning and Control Systems: A Framework for Analysis“, 1965, Harvard Business Review.

Programarea si controlul activitatilor operative ale intreprinderii (pe termen

mediu)


Supply Chain Execution

Supply Chain Planning

Strategii logistice

Programarea si Gestiunea stocurilor

Previziunea cererii

Gestiunea transporturilor Gestiunea depozitelor

Construirea modelului

supply chain, proiectarea retelei de

depozite si locatii

productive

Anticiparea dezvoltarilor

viitoare, fixarea nivelului de serviciu si

raspunsul rapid la schimbarile

cererii

Gestionarea Operation pentru

asigurarea nivelului de

serviciu fixat, optimizand utilizarea resurselor

intreprinderii

Furnizori Clienti

Onorarea comenzilor

Modelul lui Anthony aplicat la supply chain

Achizitie Productie ManipulareVanzare produse

Oferta servicii

Programarea si Gestiunea Productiei


Supply Chain Execution


Strategii logistice

Programarea si Gestiunea stocurilorPreviziunea cererii

TMS - Gestiunea transp. WMS - Gestione magazzino

Sisteme Tranzactionale (Transaction

Processing System TPS)

Furnizori Clienti

OM Gest. comenzilor

Principalele tipuri de Sisteme Informatice pt. intreprinderi

Achizitionare Productie Expedierea produselor

Rute si IncarcaturiSisteme de productie individuale (Office)

Decision Support Systems (DSS)

Management Information Systems (MIS)

Track-Trace

Programarea si Gestiunea Productiei

Executive Support Systems (ESS)

Documente

Miscare


Pianificare pe perioada medie / S&OP

Pianificare pe perioada scurta (programare)

Long Range Planning –

Budget Economico

Demand Planning


Master Production Schedule

Materials Planning

Factory Planning

Distributie Procurement

Customer Order

ManagementSap

tam

ana

/ Zi

Tri

mes

tru

/ L

un

a / S

apta

man

aA

n

Oriz

ont d

e pl

anifi

care

tem

pora

la

Proiectare produse

Componentele sistemelor pentru Supply Chain

Management

OPERATIV

TACTIC

STRATEGIC

Mutandu-ne de la nivelul Operativ catre cel Strategic, creste cantitatea de resurse implicate si scade viteza de raspuns la schimbari

Transport Primar si Secundar


Acoperirea processelor in SAP

mySAP SCM

mySAP PLM

mySAP SRM

mySAP CRM

mySAP ERPFinancials

Human Capital ManagementCorporate Services

Operations

Maintenance & Quality

Inventory & Production

Sal

es

Ord

er

&

Dis

trib

uti

on

Ma

na

ge

me

nt

Pu

rch

ase

Ord

er

Ma

na

ge

me

nt

SAP NetWeaver

Strategic Planning Strategic Supply Chain Design Strategic Sourcing

Demand Planning Forecasting & Lifecycle Planning Promotion Planning Consensus Demand Planning

Supply PlanningSafety Stock

Planning

Supply Network Planning &

OutsourcingDistribution Planning

Customer Collaboration

Supplier Collaboration

Procurement Purchase Order Processing Receipt Confirmation Invoice Verification

Manufacturing Production Planning & Detailed Scheduling Manufacturing Execution

Warehousing Inbound ProcessingOutbound

ProcessingCross Docking

Warehousing & Storage

Physical Inventory

Order Fulfillment Sales Order Processing Logistics Coordination Billing

Transportation Transportation Planning Transportation Execution Freight Costing

VisibilityProcurement

VisibilityManufacturing

VisibilityFulfillment Visibility

Transportation Visibility

Supply Chain Analytics

mySAP SCM

mySAP PLM

mySAP SRM

mySAP CRM

mySAP ERP

SAP NetWeaver


Business ProcessManagement

Inventory Visibility

Analytics

15

Inbound Partner

10

Warehouse

100

3PL

5

Business ActivityMonitoring

OptimizationCopyright © 2002

Cele cinci functionalitati mai importante ale sistemelor SCM


Cele cinci functionalitati mai importante ale sistemelor SCM

1. Business Process Management (BPM) — Sisteme de gestiune a workflow care permit persoanelor apartinand a mai multor intreprinderi sa colaboreze, contribuind astfel la procese care implica mai multe companii

2. Inventory Visibility — Tehnologii ce furnizeaza “vederi” cu diferite grade de vizibilitate a stocurilor intr-o filiera (supply chain)

3. Business Activity Monitoring (BAM) — Instrumente care atentioneaza utilizatorii sa-si asume probleme din supply chain

4. Analytics — Tehnologii care permit strangerea si eleborarea de date analitice de-a lungul filierei logistice

5. Optimization —tehnologii care rezolva probleme matematic complexe si ajuta managementul intreprnderilor sa evalueza impactul actiunilor ce se vor intreprinde

Datele culese, elaborate si prezentate de sistemele SCM se refera la stoc si la procese care au loc atat in intreprindere, cat si in intreprinderi partener (clienti sau furnizori) cat si pe parcursul transportului materialelor


AGV - Automatically Guided VehicleAMHS - Automatic Material Handling SystemAPS - Advanced Planning/Scheduling SystemAS/RS - Automated Storage / Retrieval SystemBOM - Bill of Material CAD - Computer Aided Design CAE - Computer Aided EngineeringCAPP - Computer Aided Process Planning CAM - Computer Aided ManufacturingCIM - Computer Integrated Manufacture CNC - Computer Numerically ControlledCPFR - Collaborative Planning Forecasting

ReplenishmentCRP - Capacity Requirements Planning CRM - Customer Relationship ManagementDRP - Distribution Resource PlanningECR - Efficient Consumer ResponseEDI - Electronic Data Interchange EDM - Engineering Document Management ELC - Entity Life Cycle

EOQ - Economic Order QuantityERP - Enterprise Resource PlanningFMS - Flexible Manufacturing SystemGPS - Global Positioning SystemGT - Group TechnologyMES - Manufacturing Execution System MRP - Material Requirements Planning MRPII - Manufacturing Resource PlanningNC - Numerical ControlOMS- Operations Management SystemPDM - Product Design Management POS - Point of Sale SystemQR - Quick ResponseRCCP - Rough Cut Capacity Planning RFDC - Radio Frequency Data CommunicationsRFID - Radio Frequency IdentificationSCADA- Supervisory Control and Data Acquisition SFDC - Shop Floor Data Collection SPC - Statistical Process Control TMS - Transportation Management SystemWMS - Warehouse Management System

Acronime


Link-uri utile

• Glossario IT : http://www.gartner.com/ - (look under “help”)• ERP: http://www.erpcentral.com/ • Asociatii:

– http://www.apics.org/American Production and Inventory Society (APICS) è l’associazione professionale americana di quanti si occupano di gestione scorte e pianificazione della produzione

– http://www.elalog.org/ European Logistic Association– http://www.gs1.org/– http://www.indicod-ecr.it/ asociatie de categorie care grupeaza

intreprinderi industriale si de distributie care opereaza in sectorul bunurilor de larg consum. Se ocupa de dezvoltarea tehnicilor, solutii si standarde pt. optimizarea eficientei proceselor de de legatura intre intreprinderi

– http://www.ailog.it/


[email protected]


Tehnologia pt. Inregistrarea, trasabilitate, retrasabilitate si comunicare de-a lungul supply chain


Tehnologia pt trasabilitate, retrasabilitateTehnologia pt trasabilitate, retrasabilitatesi comunicare in si comunicare in supply chainsupply chain

IndiceIndice

ComunicareComunicare

ContextulContextul

Sisteme de identificareSisteme de identificare

Legaturi intre date: gestiunea LoturilorLegaturi intre date: gestiunea Loturilor

Sisteme EDISisteme EDI

Relevarea informatiilor logisticeRelevarea informatiilor logistice


ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROCESELOR DE TRASABILITATE

Identificarea:individualizarea univoca de unitati logistice si loturi de productie care au fost supuse aceluiasi proces de transformare

Inregistrarea

Legatura cu datele Legatura intre loturile de productieLegatura intre loturi si unitati logisticeLegatura intre unitati logistice

Comunicarea Limbaj comunMetoda comuna

Trasabilitatea este fondata pe identificarea operatorilor si a produselor in toate inelele filierei si pe relevarea si inregistrarea informatiilor care descriu procesul de formare si trasformare al produsului.

Elementele sale componente sunt:


IDENTIFICAREA

operatori: producatoritransportatoridistribuitori

Sistemele de identificare pentru marfuri si standardele de codificare au fost introdusein toata Uniunea Europeana si sunt deja armonizate cu restul lumii.

Elementele ce vor fi identificate sunt:

marfuri: articole Loturi de productieunitati logistice


CONCEPTUL DE LOT

Termenul de “lot” individualizeaza o suma de produse care a fost supusa aceluiasi proces de transformare si care prezinta anumite caracteristici omogene si predefinite.

Dimensiunea lotului este influentata de numarul de informatii care se doresc a fi urmarite (trasate): toate materialele care contribuie la compunearea unui lot vor trebui sa prezinte caracteristici omogene in ceea ce priveste informatiile respective.

Dimensiunea lotului este in general determinata de natura proceselor de productie, sau de modalitatile organizative cu care fluxurile de la intrare, sunt organizate in fluxuri in iesire.

De exemplu: productia continua –lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa intr-un schimb productia de serie – lotul ar putea coincide cu cantitatea produsa din cand in cand

Pentru ca, in caz de criza intreg lotul trebuie sa fie retras, atunci dimensiunile acestuia trebuie sa fie definite tinand cont de aceasta eventualitate.


INREGISTRAREA

Pentru a “retrasa” un produs, este necesar sa se inregistreze doar acele informatii care, intr-un proces industrial, permit sa se recostituie:

fluxuri la intrare (care produse/loturi de la care intreprinderi)

procesul de transformare (care produse/loturi sunt incluse in produse/loturi de semifabricate sau produse finite),

fluxul la iesire (care produse/loturi la care intreprinderi)

Exista obligatii cu caracter normativ care impun indicarea unor informatii pe eticheta pt consum si de inregistrare si gestionare a acestor informatii in sistemele antreprenoriale (este cazul filierei carnurilor bovine si a filierei produselor preparate din peste)

Alte informatii cu privire de exemplu, la origine, la compozitie, la metoda de productie, etc. ar putea fi inregistrate functie de deciziile fiecarei intreprinderi, in scopul de a caracteriza si califica comercial produsul, introducand asemenea informatii pe eticheta de consum.


RELEVARE SI INREGISTRARE

Sistemul de retrasabilitate presupune inregistrarea actualizata, arhivata si lesne disponibila a tuturor informatiilor cu privire la activitatile si la fluxurile procesului de productie.

Documentatia manuala pe suport de hartie

Utilizarea tehnologiei

Avantaje: usor de efectuatcosturi limitate

Mijloacele de inregistrare pot face recurs la documentatia manuala pe suport dehartie sau la utilizare, de tehnologie. Ambele solutii prezinta avantaje si dezavantaje.

Dezavantaje: pierderi de timp datorate inregistrarii frecvente a unui mare numar de daterisc de imprecizie ale inregistrarilor ce deriva din posibile eroriprobleme de pastrare si de depozitarea a datelordificultati in realizarea unei arhivari precisepierderea cu usurinta a documentelor si deci, pierderea de probe.

Avantaje: implicare simpla si rapidarapiditate in accesul la informatiireducereae erorilor de transcriereimbunatatirea organizarii si a metodologiilor gestionale ale intreprinderii

Dezavantaje: necesitatea unei investitii initiale


LEGATURI INTRE DATE

Pentru asigurarea trasabilitatii, este fundamental sa inregistram legaturile intre loturi in cursul transformarii si sa garantam legatura cu toate operatiile de lucru de-a lungul filierei.

Legaturi intre loturi de produse achizitionate si furnizori

Legaturi intre loturi de materii prime sau semifabricate si loturile de productie

Fiecare intreprindere este responsabila de legaturile intre proprii furnizori si proprii clienti. Daca un actor din filiera nu gestioneaza aceste conexiuni atat in amonte cat si in aval, va aparea o ruptura (o pierdere) in trasabilitate

Legaturile ce se vor asigura de-a lungul proceselor de transformare sunt trei:

Legaturi intre loturi de produse vandute si clientii la care s-au livrat

Intr-o intreprindere, doar gestiunea corecta si punctuala a legaturilor permite sa ajungem la legatura intre marfa in intrare si ceea ce a fost produsa sau expediata (si invers).


COMUNICAREA

Procesul de comunicare garanteaza inter-operabilitatea sistemului si costituie inima retrasabilitatii de filiera.

Transmiterea de informatii asupra originii produselor pt consumator, presupune acest transfer de date de-a lungul filierei.

Fiecarui flux fizic trebuie sa-i fie asociat sistematic un flux informativ corespondent.

In scopul de a asigura continuitatea fluxului de informatii, fiecare operator al filierei trebuie sa comunice operatorului succesiv indentificarile loturilor trasate pt a-i permite sa aplice la randul sau, principiile care stau la baza trasabilitatii.

Limbajul informatiilor si metoda de transfer trebuie sa fie comune operatorilor din filiera pentru rapiditatea proceselor si reducerea risipei de resurse in ceea ce priveste adoptarea solutiilor.


IDENTIFICAREA


STANDARDUL EAN/UCC

In 1974 producatorii si distribuitorii din 12 Tari Europene au fondat o asociatie pentru realizarea unui sistem comun de codificare a produselor, similar lui UPC. Acest sistem este denumit EAN (European Article Numbering). In 1977 asociatia a adoptat numele de EAN International

http://www.gs1.orghttp://www.gs1us.org

In 1969 se constituie in USA”Uniform Code Council” pentru a defini un standard de identificare a produselor destinate consumului larg: sistemul UPC (Universal Product Code).

In 2004 se naste GS1 pentru gestionarea standardelor EAN si UCC, la care adera mai mult de 1 milion de intreprinderi din 103 natiuni

GS1 a definit standardele ce se vorutiliza in sistemele de trasabilitate

a carei adoptie nu este obligatorie, dar, pentru ca sunt utilizate de Marea Distributie si de Distributia Organizata, devine obligatorie pentru toti acei producatori care au raporturi cu aceste

structuri


AVANTAJELE UNUI STANDARD COMUN

Garantia continuitatii trasabilitatii intre partenerii filierei la un nivel international

Eficienta in controlul fluxurilor logistice, la ridicarea produselor si in recall

Reducerea costurilor de implementare

Intarirea sigurantei sitemelor de trasabilitate

Inter-operabilitate si independenta tehnologica


STANDARDUL UCC/EAN-128

Sistemul GS1, denumit UCC/EAN-128, a fost studiat si dezvoltat pentru implementarea proiectelor de trasabilitate, furnizand reguli de baza, un amplu set de informatii si simbolurile cu bare pentru a le reproduce.

Sistemul GS1 prevede implicarea de coduri univoce pentru identificarea marfurilor, bunurilor si a sediilor in toata lumea. Identificarea produselor si a intreprinderilor este tocmai ceea ce urmarim pentru realizarea sistemelor de trasabilitate.

In afara de codificarea informatiilor, mai este definita si semnificatia dupa o sintaxa standard. Aceasta se petrece prin asa numitii “AI” (Application Identifiers), care sunt necesari pentru recunoasterea informatiilor reportate. Sunt prefixe standard utilizate pentru comunicarea fara gres intre sistemul clientului si al furnizorului, semnificatia informatiei care le urmeaza si formatul sau


STANDARDE DE IDENTIFICARE

Unitati de ambalaj

Unitatile consumator si unitatile de ambalaj sunt identificate ca “trade items”, sau unitati pentru care exista necesitatea de recuperare a informatiilor predefinite si care pot fi evaluate, ordonate sau facturate in orice punct al filierei.

sunt unitatile care trec pe la casele de marcat (vanzare en detail)

unitate consumator

sunt unitatile minime de vanzare intre producator si distribuitor

Codificarea EAN/UCC prevede ca orice operator, sa atribuie oricarei unitati consumator/ambalaj, un “GTIN” (Global Trade Item Number).

GTIN Contine pana la 14 caractere exprimate in patru variante diferite: EAN/UCC-14EAN/UCC-13UCC-12EAN/UCC-8


STANDARDUL DE IDENTIFICARE

Structura codului EAN/UCC-13 (produse cu greutate fixa)

N1 N2N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13

prefixEAN

national

cod al proprietarului marcii

codprodus

cifrade control

prefix EAN al intreprinderii

Este prefixul atribuit de GS1 organizatiilor nationale de codificare (Italia de la 80 la 83)

Este codul pe care fiecare organizatie nationala o atribuie fiecarui asociat

Fiecare intreprindere dispune de un bloc de 1.000 numere pentru identificarea propriilor produse

Calculata in baza cifrelor prezente in cod


STANDARDELE DE IDENTIFICARE

Unitatea logistica este identificata de numarul serial de colet sau “SSCC” (Serial Shipping Container Code).

este untitatea transportabila si indivizibila asamblata, pentru transport si/sau inmagazinare (unitate minima de manipulare)

unitate logistica

N1N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13 N14 N15 N16 N17 N18

cifraextensie

prefix intreprindereGS1

referinta de serie cifrade control

SSCC este un cod din 18 caractere nesemnificativ si cu lungime fixa.


STANDARDUL DE IDENTIFICARE

Trasabilitatea prevede identificarea tuturor entitatilor fizice (sedii) de unde isi au originea produsele si in care acestea sunt ambalate si pastrate. Acestea pot fi: hale de productie, centre de ambalare, transportatori, en-grosisti si vanzatori en detail.

N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9 N10 N11 N12 N13

prefix intreprindereGS1

referintesediu

cifrade control

Codul de locatie “GLN” (Global Location Number) este codul numeric careidentifica fiecare entitate legala, functionala sau fizica intr-o intreprindere sau o organizatie.


SIMBOLISTICA

Standardul EAN/UCC-128 previde utilizarea sistemelor AIDC (Automatic Identification and Data Capture) care permit relevarea automata a informatiilor.

radiofrecventa

codul de bare

tehnologiile abilitate, actualmente disponibile sunt doua:

Sunt sisteme optice, se pot citi cu un scanner, care utlizeaza un simplu sistem de coduri cu diferite latimi ale barelor si a spatiilor dintre ele. Cititorii scanner utilizeaza un fascicol de lumina rosie pentru recunoasterea contrastului intre bare si spatiile simbolului.

RF-ID (Radio Frequency IDentification) se bazeaza pe trei componente:

un Tag (circuit electronic miniaturizat)un dispozitiv de lectura/scriereun software care sa fie capabil de a converti

informatiileInformatiile sunt memorizate in tag si citite la distanta via radio


CODUL DE BARE

Scurt istoric

1949: Joe Woodland si Bernard Silver breveteaza o "metoda de clasificare a articolelor cu ajutorul identificarii unui cod grafic“Codul este constituit dintr-o serie de bare albe dispuse in cercuri concentrice pe un fond negru(“bulls eye code”). Cu trei linii de cod, acest sistem facea posibile 7 clasificari diverse; marind numarul de linii la 10, se obtineau 1023.

1952: Woodland si Silver construiesc primul scanner pentru codul de bare, folosesc o cerneala fluorescenta, raze ultraviolete si un complex aparat de citire dotat cu o lampa cu filament si un fotomultiplicator cu tub electronic. Realizarea arata utilitatea sistemului care insa este prea complex si costisitor pentru folosirea lui in marea distributie


CODUL DE BARE

Scurt istoric

In 1960 unele scanner sunt folosite in societati feroviare pentru recunoasterea materialelor rotabile si de General Motors pentru a mari eficienta lanturilor de productie de la Buick.

In 1966, RCA ,pentru National Association of Food Chain realizeaza un sistem de check-out automatizat a marfurilor. Sunt utilizate etichete barcode cu cercuri concentrice aplicate manual

In 1970 se naste Universal Grocery Products Identification Code (UGPIC) care trei ani mai tarziu dezvolta setul de simboluri UPC

In 1974 (26 iunie) un scanner de la National Cash Register (care a urmat NCR) efectueaza la un supermarket, prima citire “comerciala” al unui barcode in standard UPC pe un pachet de guma de mestecat cu fructe


EAN-8

EAN-13

UPC-A

UPC-E

INTERLEAVED 2/5

MATRIX 2/5

CODE39

PHARMACODE(o CODE 32)

CODABAR

ADD-ON-2

ADD-ON-5

ITF 14

CODE128

EAN128

PDF417

MAXICODE

CODABLOCK

DATAMATRIX

SNOWFLAKE CODE

CODUL DE BAREunele tipuri


IDENTIFICAREA PRIN CODUL DE BARE

standard GS1:

unitate ambalaj

unitate consumatore

unitate logistica

tipologia barcode:

tipologia barcode:

tipologia barcode:

EAN-13

EAN-128

EAN-13

EAN-128


Sistemul GS1

GS1 este sistemul pt. codificarea produselor cel mai raspandit din sectorul bunurilor de larg consum, la nivel mondial.Sistemul permite intreprinderilor sa identifice unităţile comerciale, unităţile logistice, servicii, locuri şi funcţii, intr-o maniera univoca, in toată lumea, utilizand numere de identificare, sub forma de simboluri sub forma de bare, care pot fi citite electronic.Astăzi sunt 101 de organizaţi care au aderat, din 103 naţiuni, in toată lumea cu circa 1.000.000 intreprinderi asociate, ca o marturie a universalitatii sale.

Obiectiv

Obiectivul sistemului GS1 este acela de a furniza un limbaj standard la nivel international prin coduri si simboluri sub formă de bare (EAN-13; EAN-8; ITF-14; GS1-128), evitand proliferarea de sisteme proprii, neuniforme, de la tara la tara.

Descriere

Sistemul GS1 este "biunivoc": fiecare unitate comerciala (unitate consumator, unitate ambalaj sau unitate logistica) este identificata de un singur cod iar fiecarui cod ii corespunde o singura unitate comerciala, in toate tarile care fac parte din circuitul GS1.Codul de bare permite cititorilor optici, postati la casele de marcat ale punctelor de vanzare să inregistreze automat produsele care ies (marca, tip, preţ) descarcandu-le automat din contabilitatea depozitului si furnizând suma detaliata ce trebuie sa o plateasca fiecare cumparator.


Avantaje ale sistemului GS1

Sistemul GS1 este un instrument care permite cresterea eficientei ciclului de productie-distributie-consum, in privinta eficientei si a reducerii costurilor. De exemplu, consta in:

• eliminarea marcarii pretului pe fiecare produs in parte

• disponibilitatea analitica a vanzarilor pe produs

• realizarea stocarii si reaprovizionării optime

• reducerea timpilor de comanda

• controlul si analiza promoţiilor de vânzări

• efectuarea analizei fiecarei rentabilităţi

• facilitarea inventarului permanent si contabilitatea automata

• Se dispune de o analiza a beneficiului si a stocului.

• trasarea mişcării marfurilor de-a lungul supply chain


CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128

Pe acelasi barcode pot fi memorizate mai multe informatii, chiar si pe lungimi variabile

max 165 mm

Indicatorii, numiti “AI” (Application Identifiers), identifica diferitele tipuri de date care sunt reportate

fiecare barcode poate fi larg, maxim 165 mm si sa contina maxim 48 caractere (AI sunt cuprinse)

AIDATI


AI Titlul Continut

00 SSCC Numar serial al coletului (Serial Shipping Container Code)

01 GTIN Cod EAN/UCC unitate logistica

02 CONTENT Cod EAN/UCC a produselor continute intr-o unitate logistica

10 BATCH/LOT Numar de lot de fabricatie

11 PROD DATE Data de productie (aa/ll/zz)

12 DUE DATE Data de scadenta pt plata factura (aa/ll/zz)

13 PACK DATE Data de ambalare (aa/ll/zz)

15 BEST BEFORE Data minima di validitate (aa/ll/zz)

17 USE BY Data maxima de validitate (aa/ll/zz)

20 VARIANT Variante de produs de uz intern in firma

21 SERIAL Numar de serie

22 QTY/DATE/BATCH Date suplimentare pentru produse farmaceutice

240 ADDITIONAL ID Numar de identificare suplimentar al produsului

241 CUST. PART No. Cod produs intern al clientului

2503 SECONDARY SERIAL Numar de serie secundar

2513 REF TO SOURCE Entitate de origine sau marca

.. ……………. ………………………

CARACTERISTICI ALE BARCODE EAN-128

Unii dintre Application Identifiers


TEHNOLOGIA PENTRU IDENTIFICARE

daca RF-ID va fi viitorul, barcode este prezentul:

Marile lanturi de distributie s-au pus deja de acord cu principalii producatori pentru metodologiile de identificare, iar acestea prevad utilizarea de barcode

RF-ID este inca o tehnologie in curs de evolutie, inca neraspandita si inca costisitoare

barcode sau RF-ID?

este o tehnologie consolidata si foarte raspandita:30 de ani de utilizarein lume, in fiecare zi se citesc 5 miliarde de barcode

dispozitivele sunt necostisitoare, fiabile si usor de reperat

toata filiera (producatori, transportatori si distribuitori) poate utiliza aceste tehnici

Cel putin pentru urmatorii 5 anni: BARCODE !

Trecerea de la Barcode la RF-ID va fi posibila cu o tehnologie intermediara: Smart Label, etichete normale in care este introdus un tag


IMPRIMAREA BARCODE

Trebuie sa fie evaluata posibilitatea de preimprimare a codului de bare pe etichete sau pe ambalaje. Aceasta pentru:

a reduce timpiia nu achizitiona imprimante speciale (costa mai mult decat cele normale)

barcode al GTIN deja imprimat pe packaging (EAN-13)numar de lot scris in clar

lot

barcode al GTIN deja tiparit pe cutie (EAN-13 sau EAN-128)

numar de lot scris in clar+ =

Aceasta poate fi mereu facuta pentru unitatea consumator sipentru unitatea de ambalaj, atunci cand volumele o permit

Atat pentru unitatea consumator cat si pentru unitatea de ambalaj, lotul puate fi scris in clar

unitate consumator si unitate ambalaj

nu este mereu necesar sa se identifice unitatea de ambalaj


IMPRIMAREA BARCODE

Identificarea unitatii logistice se face printr-o anume eticheta, “LOGISTIC LABEL”

unitate logistica

Formatul si datele continute in Logistic Label trebuie sa fie aprobate de actorii filierei care se vor folosi de tipologia produselor, unica data obligatorie este SSCC (Serial Shipping Container Code)

etichete format A5

se aplica cel putin 2 etichete pe fiecare unitate logistica (pe latura scurta si pe latura lunga al paletului)

in general:

Logistic Label trebuie sa fie produs in momentul formarii unitatii logistice, deci este necesara utilizarea de imprimante ce se vor instala in punctele cele mai potrivite


IMPRIMANTELE DE BARCODE

Cu jet de cerneala: Au o calitate scazuta a imprimarii pentru ca codul de bare este costruit din puncte

Laser: Se poate folosi doar in cazul volumelor scazute si utilizand etichete pe foi A4 (costisitaore). Sunt instrumente de birou (pentru volume scazute)

Cu transfer termic: sunt cele mai bune (sunt proiectate special)in momentul achizitiei trebuie sa se cunoasca formatul maxim al etichetelor (A5, A6, …) ce se vor produce

Suluri deribon

suluride etichete

imprimante cu transfer termic

latimea etichetei impunealegerea modelului de imprimanta


LOGISTIC LABEL

layout

partea superioaraformat liber (loc, nume intreprinderea, adresa …)

partea centralareproduce in caractere legibilecontinutul codului de bare

partea inferioarainclude codurile de bare si interpretarea

lor.codul SSCC va fi in spate

format:ISO A6 (105 mm X 148 mm)oISO A5 (148 mm X 210 mm) consigliato


LOGISTIC LABEL

layout

titlul datelor trebuie sa fie in engleza (codificare AI)este posibil sa se adauge o a doua limbainaltimea minima a caracterelor este 7 mm

SSCC inaltimea minima 13 mminaltimea recomandata 32 mm

barcode inaltimea minima 13 mminaltimea recomandata27 mm

caracterele interpretarii in clar trebuie sa aiba o inaltime minima de 3 mm


LOGISTIC LABEL

Configuratii posibile in functie de continut

monoprodus si monolot

monoprodus si multilot

multiprodus

recomandata

nerecomandata

tolerata

continutul trebuie sa fie apoi descris (ne referim la SSCC) printr-un packing list si/sau un mesaj electronic


LOGISTIC LABEL

unele exemple de layout

eticheta baza doar cu SSCC

eticheta cu sectiunea furnizor si expeditor

eticheta cu sectiunea furnizor eticheta cu sectiunea furnizor, client si expeditor


IDENTIFICAREA UNITATILOR DE AMBALAJUn avertisment

Inainte de instalarea sistemelor de etichetare pt. identificarea Unitatilor de ambalaj este oportun sa se discute cu proprii clienti daca aceasta este de dorit (orice sistem de etichetare automat poate costa aprox. 15.000 €)

Pt. a garanta trasabilitatea (loturi trimise la punctele de vanzare) in CeDi care apartin de GDO, nu se releva lotul citind de pe Unitatile de ambalaj: s-ar pierde prea mult timp

Pt. a duce produsele la punctele de vanzare, GDO manipuleaza Unitati de Ambalaj si nu Unitati Logistice (cu exceptia unor cazuri, asa cum este apa, zaharul, …)

PICKING

ROLLUnitate Logistica multiprodus


RELEVAREA


RELEVAREA

organizarea proceselor antreprenoriale defineste cum, unde si cand se va releva

De fiecare data cand apare o trasformare a produsului/produselor, trebuie sa se releve lotul la intrare si lotul la iesire

pentru evitarea erorilor, pentru rapiditatea activitatilor si pentru reducerea costurilor este recomandata folosirea tehnologiei AIDC (in acest moment, cititorii de barcode)

2

5

magazzino stoccaggio magazzino picking

buffer ingresso buffer uscita

linee confezionamento

12

spedizionilinee produttive

ricevimento materiali

4

111

9

10

6

3

8

7


gestiune pe loturi gestiune pe loturi

semifabricategestiune pe loturi

RELEVAREAcontextul antreprenorial


RELEVAREAfluxurile intreprinderii: materiale la intrare

receptia materialelor

furn

izor ce

rtificat

Fu

rnizo

r ne

certifica

t autorizareapt utilizare

esantionare

generarea numarului de lot intern

receptia mesajului EDI (Despatch Advice)

relevarea lotului de la furnizor

controlul calitatii

calcularea rezultatelor

analiza pe lot

depozit materii prime

indentificarea loturilor :“ne utilizabile” (in asteptarea controlului sau ne conforme)“utilizabile”

stocarea pe LOT

certificarea lotului


RELEVAREAfluxurile intreprinderii: productia

pregatirea comenzilor de productie

definirea componentei

identificarea comenzii printr-un “numar de ordine” univoc

aatribuirea de loturi pe componente (optional)

ridicarea materialelor si trasferul

relevare / verificare a lotorilor ridicate

liste pe comanda sau grupate pe departamente

atribuire loturi de componente (optional)

declaratii de productie

relevarea loturilor de componente utilizate (daca nu sunt deja atribuite)

atribuirea numarului de lot/sublot produs

controlcalitate

Calcularea rezultatelor

analiza pe lot

certificarea lotului

esantionaredepozit semifabricate produse finite

indentificare loturi :“utilizzabile” si “ne”

stocarea pe LOTlot “utilizabil”

lot “ne-utilizabile”

etichete logistice


RELEVAREA

achizitii comenzi clienti

introducerea produselor si a conditiilor pe loturi

identificarea comenzii printr-un “numara de ordine” univoc

atribuirea loturilor (optional)

onorarea comenzilor

generarea listelor de ridicare

atribuirea stocurilor

atribuirea loturilor (optional)

ridicare produse

verificarea/rectificarea produselor ridicate

transferul listelor in “palm”

verificarea / relevarea loturilor ridicare

expeditie

etichete logistice cu SSCC

emiterea documentatiei de transport (packing list)

pregatire / trimiterea mesajelor EDI (Despatch Advice)

Fluxurile intreprinderii: vanzari


RELEVAREAFluxurilor de distributie

lantul informatiilor nu trebuie sa fie intrerupt

trasabilitate / retrasabilitateinterna



producatorfurnizori clienti


RELEVAREAlogistica de distributie in outsourcing

livrare directa

Livrare multipla

producator

operatorlogistic

distribuitori

dispozitii delivrare

loturi livrate


RELEVAREALogistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea in evantai

lot X lot Y lot W

relevare loturila iesire

nu se relevaloturi descarcate

operatorlogistic

distribuitori

relatia este N la N: care loturi la care distribuitori


RELEVARElogistica distributiva in outsourcing: trasabilitate punctuala

lotto X lotto Y lotto W

relevare loturiin iesire

operatorlogistic

distribuitori

relatia este 1 la 1: fiecare lot, la care distribuitor

Relevare loturi descarcate





RELEVAREAtehnologiile de suport

tastare Costa putinPosibilitate ridicata de eroare

+cititor de barcode in combinatie cu tastatura

Costa putinPosibilitati scazute de eroareutilizabil doar daca PC este aproape de obiecte

“palm” industrial costisitorPosibilitati scazute de eroareautonomie elaborativaconexiune via radio


RELEVAREA“Palm” industriale de ultima generatie

Touch screen in culori de 3,9 inch (240x320 pixel)

Memoria 128 MB RAM, 64 MB ROM

Rezistenta la cadere: de la 1,5 m. pe ciment

Tehnologia Java

Procesoare XScale 400 MHZ

Sistem operativ: Pocket PC

unele exemple:

Wireless Local Area Network:

Wireless Wide Area Network:

Data Base: lite

Scanner incorporat


DDTgata

borderògata

DDT.txt

livrari

TiparireDDT1 Formare

borderò2Operator logistic

GPRS

4- Livrare produse- Comunicare rezultate livrari-Verificarea si/sau comunicarealoturilor livrate

internet

3 - Incarcare produse- Download borderò

GPRS

5 VizualizareaStadiului livrarilor

Producator

Portal livrari

RELEVAREALogistica de distributie in outsourcing: trasabilitatea punctuala

o solutie


LEGATURI INTRE DATESI

GESTIUNEA LOTURILOR


LEGATURI INTRE DATECompozitia loturilor

Pe timpul procesului de transformare pentru fiecare lot la iesire trebuie sa fie relevate loturile componentelor la intrare

Legaturile lot produs – lot componente trebuie sa fie potrivit memorizate

Chiar daca este posibila utilizarea de sisteme pe hartie, pentru a face ca consultarea sa fie mai comoda, este recomandata utilizarea de sisteme computerizate

Lotto L

PF1

SL1

MP1 MP2

SL2

MP3 MP4

SL1

MP1 MP2

SL2

MP3 MP4Lotto X Lotto Y

Lotto S

Lotto X

Lotto K

Lotto N

Lotto M Lotto Z

Lotto V

Lotto BLotto A

Lotto CLotto F

Lotto D Lotto O

Lotto R

Lotto T

Lotto GLotto V

Lotto P“explozia” unui lot


LEGATURI INTRE DATETrasarea loturilor

MP1

SL2SL1

PF5PF4PF3PF2PF1

SL2SL1

PF1 PF2 PF3 PF3 PF4 PF4 PF5

Lotto A

Lotto B Lotto D Lotto C Lotto O

Lotto E Lotto HLotto F Lotto I Lotto L Lotto NLotto M Lotto G Lotto P Lotto RLotto Q Lotto S

“implozia” unui lot

Legaturile lot produs – lot componente trebuie sa poata fi parcurse in sens invers in asa fel incat sa se identifice pentru fiecare lot de componente in care loturi de semifabricate si produse finite se regasesc

In cazul aparitiei unui lot de materie prima sau semifabricate “neconform” se pot identifica rapid loturile de produse finite sau semifabricate “poluante”


LEGATURI INTRE DATETrasabilitatea si retrasabilitatea interna

furnizorarticol/lot

clientiarticole/loturi

intreprindere

trasabilitatea

clientarticol/lot

furnizoriarticole/loturi

intreprindere

retrasabilitatea


COMUNICARE


COMUNICAREEDI Electronic Data Interchange

Tehnologia Electronic Data Interchange (EDI) are obiectivul de a realiza schimbul direct de documente computer-to-computer intre intreprinderi (direct intre respectivele sisteme informatice computerizate) pentru a fi de suport relatiilor comerciale (achizitii, vanzari etc.).

Aceasta tehnologie este una dintre aplicatiile fundamentale ale Comertului Electronic business-to-business (B2B)

sistem informatic

intern

EDIconverter

communicationmodule

VAN (Value Added Network)

intreprinderea “A” intreprinderea “B”

EDI PROVIDER

communicationmodule

EDIconverter

sistem informatic

intern


EDIscurt istoric

1968 in USA este constituit “Transportation Data Coordinating Committee” pentru a studia problematica cu privire la schimbul inter-intreprinderi de documente si de marfuri

1975 grupul “Transportation Data Coordinating Committee” publica documentatia standardelor aprobate

1980 sunt definite primele standarde pentru sectorul merceologic, dupa standarde generale Ansi ASC X12 si bazate pe un dictionar de nomenclatura eliberat de Onu: Tded (Trade Data Element Directory).

1985 in Europa industria automobilistica defineste standardul ODETTE, apoi sunt definite alte standard: Edifice pentru electronica, Cefic pentru chimie si CADDIA pentru comert

1987 in Europa se naste standardul Edifact (Electronic Data lnterchange For Administration, Commerce and Trasport) destinatpt diferite sectoare merceologice, bazat pe standard Ansi ASC X12 si pe acelasi dictionar de date.

1988 din dorinta Natiunilor Unite (ONU) standardul USA si cel european sunt armonizate intr-un unic standard: UN/Edifact

[email protected]


UNA:+.? ' UNB+UNOB:2+8022628000004:14+4306517008994:14+050805:0941+8++DESADV+++EANCOM' UNH+1+DESADV:D:96A:UN:EAN005' BGM+351::9+007774+9' DTM+137:20050714:102' DTM+11:20050805:102' DTM+2:20050714:102' RFF+DQ:007774' RFF+ON:509671432' NAD+SU+8022628000004::9' NAD+BY+4306517005092::9' NAD+DP+4306517005078::9' CPS+1' LIN+1++8022628900014:EN' PIA+1+90001:SA+5082951:BY' IMD+F++:::COMP.SAFARI 65 C/SPECCH.MOLA' QTY+12:66.00:PCE' QTY+21:66.00:PCE' CNT+2:1' UNT+18+1' UNZ+1+8'

' este caracterul de fine segment

+ este separatorul datelor : este separatorul de componente ? este caracterul de escape

EDIexemplu de mesaj UN/Edifact


este standardul EDI pus la punct in cadrul GS1

EDIstandardul EANCOM®

defineste liniile ghid pentru implementarea mesajelor standard UN/Edifact care de multe ori sunt complexe si dificil de utilizat.

Are obiectivul de a furniza intreprinderilor de larg consum un standard pentru comunicarea EDI bazata pe utilizarea sistemului de identificare EAN/UCC. Are urmatoarele caracteristici:

este un subset perfect compatibil cu UN/Edifact este international si multisectorial

reprezinta o unica interfata cu aplicatii interne este deja utilizat de mai mult de 30.000 intreprinderi in lume

Sunt disponibile urmatoarele mesaje:ComenziConfirmari de comenziFacturaCatalog produseAviz de plataInventory reportDespatch Advice


COMUNICAREIn afara de EDI: l’Internet EDI

utilizarea sistemelor EDI, datorita complexitatii lor si pt ca costa mult, este posibila doar in intreprinderi mari si mijlocii

gratie raspandirii Internetului, se consolideaza noi metodologii pentru trasmiterea informatiilor: “Internet EDI” sau “I-EDI”.

Se pot identifica doua tipologii I-EDI:

Mail Based EDI

Web EDI

Este un schimb de mesaje sau file EDI cu ajutorul protocoalelor e-mail sau file transfer din Internetsunt posibile trasferuri punct la punct (fara provider)datele transmise pot fi dupa standardele EDI, traditionaleTrasmisia poate fi automatica sau manuala

datele sunt introduse intr-o pagina Web a site-ului destinatarului.comunicarea este monodirectionala

Internet EDI permite si intreprinderilor mici si mijlocii sa utilizeze sistemele de schimb electronic de informatii


COMUNICAREXML - eXtended Markup Language)

http://www.w3.org

W3C, World Wide Web Consortium, in noiembrie 1996 a emis o prima varianta a specificatiilor XML, un limbaj pentru descrierea datelor ale unui document cu ajutorul “marcatorilor” (Markup sau Tag)

in XML tot ceea ce e cuprins intre cele doua caractere “<“ e “>” (angled brackets) este considerat un markup

Tag-urile, care au valori fara prefix (eXtended), descriu datele continute intr-un document

un document are trei parti fundamentale:continutul specificatiile respective pentru elemente, structura (DTD)specificatiile respective pentru vizualizare, stilul (Stylesheet)

un limbaj specific, XSL (eXtensible Stylesheet Language), permite editarea unui document XML


COMUNICAREXML - eXtended Markup Language)

<?xml version="1.0"?><biblioteca> <libro codice="R414"> <titolo>2001: Odissea nello spazio</titolo> <autore> <cognome>Clarke</cognome> <nome>Arthur Charles</nome> </autore> <editore>Rizzoli</editore> <parola_chiave>romanzo</parola_chiave> <parola_chiave>fantascienza </parola_chiave> </libro></biblioteca>

exemplu de un documento XML

titolo { display: block; text-align: center; background: blue; color: white; font-family: Arial; font-size: 20pt }autore { display: block; margin-left: 10%; text-align: left; color: red; font-family: Arial; font-style: italic;font-size: 14pt }cognome, nome { display: inline; }editore { display: block; margin-left: 15%; color: green; font-family: Arial; font-size: 14pt }parola_chiave { display: block; margin-left: 5%; color: black; font-family: "Times New Roman"; text-align: justify; font-size: 14pt }

exemplu de XSL

Vizibil cu un browser normal


COMUNICAREXML va deveni limbajul standard al schimbului de date

http://www.ebxml.org

ebXML (Electronic Business Extensible Markup Language) este un proiect international creat de UN/CEFACT (United Nation Center for Trade Facilitation and Electronic Business) si de OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information Standard)

Obiectivul proiectului este acela de a furniza un framework care sa permita limbajului XML sa fie utilizat in mod uniform si consistent, in schimbul de mesaje intre aplicatii si utilizatori, in contextul comertului electronic

Solutia furnizata de ebXML va putea fi utilizata si de intreprinderi de mici si mijlocii, cu un nivel scazut de informatizare


COMUNICAREXML va deveni limbajul standard al schimbului de date

http://www.ean-ucc.org

GS1 a definit standardele XML


portal

Intreprinderi mici si mijlocii

EDI

flat file

web

services

XMLAPI

serviceprovider

intermediari (VAN)

furnizori

clienti

API

intreprindere

COMUNICAREinfrastructura de conexiuni

rezumând:


COMUNICAREmodalitatea de transfer a datelor in trasabilitate

GDO a incercat mereu sa grabeasca descarcarea marfurilor in Centrele proprii de Distributie pentru:

a nu mari spatiul la intrare odata cu cresterea nunarului articolelorsa micsoreze costurile de miscaresa alimenteze rapid punctele de vanzare (ridicari la iesire)

Odata cu intrarea in vigoare a regulamentului CE 178/2002, timpii de asteptare pe peron s-ar fi lungit, pentru ca ar fi trebuit sa fie relevate si datele de trasabilitate de pe Logistic Label si de Packing List

Livrarile pt. Marea Distributie si pentru Distributia Organizata (GDO)

pentru metinerea eficientei sistemului, GDO a fost constrans sa ceara trimiterea de date via telematica (DesAdv – Despatch Advice)

Prin urmare, producatorii care deservesc GDO se vor organiza pentru trimiterea DesAdv via EDI sau, mai bine zis, via Internet EDI !


[email protected]


Brasov, 14-16 ianuarie 2010SISTEME PT. GESTIUNEA DEPOZITULUI


CuprinsCuprins

1. Introducere1. Introducere

2. Caracteristici ale WMS2. Caracteristici ale WMS

3. Functionalitati de baza si avansate 3. Functionalitati de baza si avansate

4. Legatura cu Sistemul Informatic al 4. Legatura cu Sistemul Informatic al firmeifirmei

5. Un exemplu de aplicatie WMS5. Un exemplu de aplicatie WMS


Viziune simplificata a WMS

Host sau

Sistemul ERP

Host sau

Sistemul ERP

Warehouse Management System

Warehouse Management System

1. Comanda de expeditie 3. Detalii ale expeditiei

2. Pick – Pack - Ship


Storage SectionStorage Section

Storage BinsStorage Bins

Stackable Block Stack Area

Stackable Block Stack Area

Rack pallet Area

Rack pallet Area

Fixed bins Area

Fixed bins Area

Goods Issue Area

Goods Issue Area

Unloading point

Unloading point

Loading point

Loading point

DoorsDoorsDoorsDoors

DoorsDoors

Goods Receipt Area

Goods Receipt Area

Work centerWork center

Storage typesStorage types

Harta fizica a depozitului


Unitatea de incarcare (UdC)

Unitatii de Incarcare ii este atribuita o indentificare univoca care se utilizeaza in depozit pt manipularea marfii

• Permite usor retrasabilitatea in depozit.

• Permite toate manipularile cu RF

Numar U.d.C.10000000001Articol232323091Rondella per supportoQTY: 876 PzData E.M. 15-07-2004Pozitionare: 01-01-01


Handling Units Ce este o Handling Unit ?

Este o entitate de gestiune logistica. Grupare fizica de materiale:

materiale packaging (paleti, cutii de carton, container) si produse ambalate

descrie cum e ambalat produslul are un numar de identificare traseaza miscarea de-a lungul filierei simplifica operatiile de handling

(miscarea fizica cu citire in RF a codurilor de bare)

HU permite... Miscarea marfii fara sa fie nevoie de

a scrie codul materialului packing specific pe proces (in, out,

client) Controlul stocului pe HU


“Handling Unit” si “Storage Unit”

Handling Unit Storage Unit-Unitati de incarcare

e

Pot fi identificate cu acelasi numar

• Pot fi pastrate una in alta• Este posibila gestiunea serial number• Sunt cunoscute materialele de ambalare• Rol transversal in procesele logistice


Ratiuni ale unui proiect WMS

Proiectele de implementare ale unui Warehouse Management System – WMS, prin automatizarea fluxului documentelor pe hartie, permite obtinerea economiei si a imbunatatirii eficientei si eficacitatii.

• Reducerea Timpilor de Ciclu – reducerea timpilor de “data entry”

• Exactitate picking• Conformitate cu ce s-a

comandat• Reducerea returnarilor• Calitate: gestiune FirstIn

FirstOut si gestiunea loturilor

• Utilizarea Spatiilor• Saving in privinta costurilor

de Manopera• Precizie inventariala• Costuri de Audit si Conta• Eficienta Operativa – o mai

mare rapiditate de miscare


Beneficii asociate cu WMS (masurabile)

• Utilizarea spatiului– WMS poate folosi algoritmi de alocare cazuali sau alte

criterii de optimizare pt exploatarea intregului spatiu disponibil

– slow moving item pot fi stocate in zone pre-determinate in timp ce itemii fast moving pot fi pozitionati in locatii usor de ajuns

• Productivitate– Activitatile de stocare si de ridicare sunt pilotate de

sistem, reducand pierderea de timp, altfel necesara, pt cautarea clasica a pozitiilor si a produselor cerute

• Exactitatea inventariala– Faptul ca exista o harta a depozitului si folosirea de

sisteme de identificare automata (barcode si scanner) permit reducerea erorilor de “data entry” si de ridicare din depozit


Beneficii asociate WMS (intangibile)

• Un serviciu mai bun pentru Clienti– Order processing si picking - mai rapide– O mai mare precizie de picking

• Imbunatateste motivarea personalului – Activitatile de stocare si ridicare din depozit sunt

pilotate de sistem, reducand pierderea de timp, altfel necesara, pentru cautarea clasica a locatiilor si a produselor cerute

• Faciliteaza sistemele de impulsionare pt personal– Vizibilitatea tranzactiilor si a activitatilor desfasurate,

costituie o baza obiectiva pe baza careia se pot evalua cresterile de productivitate

• Imbunatateste siguranta muncii in depozit– WMS ajuta la prevenirea supraincarcarii rafturilor– Separarea de produse ne compatibile


Diferente intre sistemele pt gestiunea stocurilor si WMS

Criteriu (exemple)Inventory

ManagementWMS Tipic

La nivel de Item

Limitat

Nu

Da

Cateodata

Nu

Gestiune StockUtilizarea de diverse Unitati de Incaricare- buc, cutii carton, paleti…Gestiunea Resurselor- impartirea muncii

Valorificarea stocului

Order priority - “which order pick first”Workflow mgt- “where to place what”

3PL Service Billings

Inventory Ownership

User-definable field name

RF/Wireless Enabled via Internet/Intranet

La nivel de item-locatie- UdM

Da

Da

Cateodata

Da

Da

DependYes for 3PL- Product

Ownership- Stock Ownership

Da

Da


Functionalitatea de baza

• Harta depozitului

• Stock Location. Cu ajutorul hartii fizice a depozitului, sistemul permite utilizatorului sa stie unde se gaseste un anumit produs sau o anumita Unitate de incarcare. Este vorba chiar de trasarea UdC in depozit

• Picking List. Sistemul furnizeaza liste de picking care detaliaza, pt fiecare articol de expediat, pozitia in care se gaseste in depozit

• Suport pt inventar. Sistemul furnizeaza liste de inventar in care cantitatea pt fiecare cod de produs este indicata in functie de pozitia in care este stocat. De multe ori sunt prevazute si proceduri automate de rectificare a inventarului

• Rotatia LIFO, FIFO


Caracteristici avansate ale WMS

Supply Chain Event Management (SCEM) Semnale de alerta automate, care se activeaza cand apar evenimente relevante

Gestiunea misiunii RF Functionalitate care permite atribuirea automata a sarcinilor specifice de

prelelevare sau de miscare interna, operatorilor, prin intermediul unui terminal “palm” RF,. Simpla “sintaxa” a task-ului este de tip: [Unitate de incarcare#][from location#][to location#]

Controlul Loturilor si a Datei de valabilitate Kitting / Devizul de baza (lista) WMS trebuie sa fie capabil sa inregistreze costurile

RF Task Costs Manual Task Costs Storage Costs

Suport pt facturare pt. furnizori de servicii logistice(3PL) Basic account receivable and account payable

Multiple Product Ownership Reporting

Utilizarea spatiului Rotatia si imbatranirea stocului Productivitatea individuala


Caracteristici avansate a WMS

Reguli de stocare si prelevare (ridicare) Reguli configurabile parametric care permit atribuirea in postatii de stocaj

potrivite caracteristicilor fizice si logistice a produselor (volum, greutate, viteza de rotatie…) pentru familiile de produse prezente in depozit

Yard management Aceasta functionalitate permite gestiunea mijloacelor de transport intern in curtea

depozitului. Utilizand checkpoint, mijloacele de transport intern sunt trimise catre zona de incarcare, descarcare si se pot urmari.

Gestiunea Activitatii cu Valoare Aadaugata Introducerea de accesori in ambalaj, aplicarea pretului, reambalearea,

etichetarea.

Cross-docking

Operatia de "cross-docking" are nevoie de zone ample de stationare (staging areas) unde materialele in intrare sunt reordonate, (sorting), grupate pe destinatie si inmagazinate pana cand expeditia in iesire este gata.

Advanced Ship Notice (ASN)


Legatura intre Sistemul Informatic al intreprinderii si WMS

Sistemul Host si WMS schimba intre ele multe informatii

• Nomenclator articole• Comenzi de Achizitie• Returnari• Receptii “Unexpected”• Comenzi de Expeditie sau Transfer• Comenzi de vanzare (cateodata)• Detalii de expeditie• Confirmari de expeditie• Inventare• Rectificari inventariale• Miscari de depozit


Diagrama conectivitatii WMS


Infrastructura IT pt un WMS tipic

WMS Database Server

LOCAL AREA NETWORK

Printer

Workstation

Workstation

Hub

Workstation

Dialup Mode

m

Workstation

REMOTE WORKSTATIO

N

Dialup Mode

m

CitrixApplication

Server

Internet/Email Server

INTRANET / INTERNET INFRASTRUCTURE

RFT via Internet / Intranet

RF Access Point

RF Access Point

Radio Frequency Server

WIRELESS NETWORK(RADIO FREQUENCY)

RFT

RFTRFT

RFT via Internet / Intranet

RF Access Point


RFID UHF Dock Portal

Fonte:SAMSys


Schema de interfata

ERPERP WMSWMS

Comenzi de expeditie

Confirmari de picking

Receptii

Confirmari de expeditie

Rectificari inventariale

Nomenclator produse

Date clienti

Report inventarial


Interfete: nota bene

• Adresele de livrare ar putea sa nu fie transferate avand o interfata ad-hoc ci ar trebui sa fie extrase din cand in cand din antetul comenzii de expeditie

• Interfata intre WMS si sistemul Host poate fi sincronizat sau asincronizat

• Datele transmise de interfete depind de procesele logistice. Putem avea 5 scenarii:

1. Cum se compun comenzile pentru o expeditie unica?

2. Cum se compun pozitiile de comanda dintr-o expeditie unica (trasarea fiecarei pozitii din comanda)?

3. Din cate bucati (sau colete, sau pachete) este compusa o pozitie din comanda?

4. Ce fel de paleti (UdC) sunt necesari pt. respectivul numar de bucati (sau pachete, sau cutii de carton)?

5. Care paleti (UdC) vor fi efectiv transportati?

Sistemi Informativi Completo RO

Documents

Transcript of Sistemi Informativi Completo RO