inCluj.

osofie (1978) alle $tiinfe Politiceh 1996-2002, in:BabeE-Bolyai qir $tiinfe Politice,fuf $i Etropolismi- Estc autorul(lWryFilosofa@ii (200e) qi

r telatii Interna-m- Es*e asistentiHcq-Bolyai 9ifui nil (Presa

ftul Universitdliice fulamic5. Estei $i 6ce parte dindThury.

"ti de ani,vol.I

Murea. - Iaqi :

iali sau totald) apsegte in confor-

VASILE BOARI , NATALIA VLAS, RADU MUREA

(coord.)

ROMANIADUPADOUAZE,CTDE ANI

Volumul I

INSTITUTUL EUROPEAN2010

Cuprins

Cuvdnt inainte / l3

Andrei Marsa:nouAxriDupA DouAzECr DE ANr (tsls-200s) t ts

Richard Ralph:PREZENT LA RE-CREARE - ROLI]L MEU iN RENA$TEREA ROMANIEI / 37

Vladimir Tismdneanu:DEMOCRATTE $r MEMORTE. ROMANTA igr COXTnUNTA TRECUTULCOMUNIST / 43

Lavinia Stan:MEMORIE, DREPTATE, UITARE: O RADIOGRAFIE A DECOMUNIZARIIROMANE$T| I ]t

Vintila Mihdilescu:g_ONyp-NTrr FARI CERTTTUDTNE. REFORMA rr,{SrrruTroNALA $rTRANSPARENTA IN ROMANIA i 101

Alfred Bulai:SCHIMBAREA CA E$EC ASUMAT. RPTELELE SOCIALE DE iNCREDERE$r CONSTRUCTTA TNSTTTUTTONALA / 115

Adrian Paul Iliescu:SECHELE TOTALITARE iN CULTURA POLITICA A ROMANIEIPOSTCOMUNISTE / 137

Michael Shafir:SCHTMBAREA STMULATA: nAnACrNr $I EFECTE / 1s5

Gheorghe lacob:ROMANIA IXTNN ORIENT $I OCCIDENT (SECOLELE XIX-XXI) I 171

$tefan Borbdly:HOMO BRUCANS / 183

Mihai Coman:DOUAZECI DE ANI DE MASS MEDIA iN nouAxIA PosTCoMUNISTA / I93

Pryjg_Clo|9$, Lucian Luca U Daniela Giurca:DOUAZECI DE ANI iX CAUTANEA UNEI COERENTE iX POr,rrrCU,NAGRICOLE DIN ROMANIA /2I5

Emilian Merce:AGRICULTURA ROMANIEI. EVALUARI SUPERFICIALE, STRATEGIIATEMPORALE, REZULTATE PARADOXALE / 235

Mircea Maniu:DTAGNOZA TRANZTTTET ECONOMTCE (1990_2000).TRANZITIA $I POST-TRANZITIA iX NCONON{N NOITAXIEI / 255

Paul E. Sum:DOUAZECTDE ANI DE LA REVOLUTIE. EVALUAREA IMPACTULUIASISTENTEI DEMOCRATICE DIN PARTEA STATELOR UNITE ASUPRASOCIETATII CIVILE ROMANE / 277

e

RomAnia dupl douizeci de ani(1e89-2009)

Andrei MargaUniversitatea Babeg-Bolyai

Cluj-Napoca

Introducere

Dupd 1989, un nou val al democratizdriil a ar,rrt loc in Europa, deaceastd datd in Europa Central-Rdsdriteanl. Regimurile autoritare s-au prdbuqit,pluralismul politic a fost legiferat, partidele rivale s-au organizat, statul de drepts-a instalat, mass-media s-au diversihcat, cetdleanul iqi poate face auzitd opinia.Democralia a inlocuit autoritarismul, dupd ce societatea deschisl a luat locultotalitarismului de odinioari.

Se poate spune justificat cd revolulia din jrirul lui 1989 a fost reald, iarevenimentele meritd numele de cotiturd istorici, cdci schimbarea procesuluidecizional - bazat acum pe concurenla partidelor, alegeri periodice, parlamentreprezentativ, diviziunea gi controlul reciproc al puterilor, suveranitateaelectoratului - a fost efectivS. Democrajia a cdgtigat in Europa Central-R5sdritean6, iar intrarea mai multor !6ri din regiune - Polonia, Cehia, Slovacia,Ungaria, Romdnia, Bulgaria - in Uniunea Europeand a fost confirmarea politicda democratizirii regiunii.

Odatd cu democratizarca, problemele societdlilor din Europa Central-Rdsdriteand nu s-au sfdrgit. in fapt, au supravie{uit zone de sdrdcie gi desubdezvoltare a infrastructurii, in unele ldri educa{ia nu a fdcut reforme pdnd lacapdt, capitalizarea rimAne uneori modest6, eficienla administrativd redusd,orizontul cultural este prea mult controlat de trecut. Nu s-au sfArgit insd niciproblemele articulSrii democraliei insegi, care au consecinte in functionareaacesteia. Obseruatorii qi presa internalionald au semnalat, in acest sens, destulefapte care pun intreblri dificile congtiinlei democratice. Bun6oar5, preocupareaunor cercuri din Vargovia de a instrumenta istoria, pentru a-i priva de roluri peGyeremek sau Mazovietzki; alunecarea unor grupuri din Ungaria in ideologiiale trecutului; ascensiunea incompetenlei in conducerea de la Bucureqti (The

1 Vezi Diamond qi Plattner 1993,4. Am analizat cuprinzdtor tranzilia in Andrei Marga(2004) qi in cadrul unor prelegeri suslinute la universitdfile din Mtinchen gi Viena.

L9

ROMANIA DUPA DOUAZECI DE ANI

Economist,23 octombrie 2008); corup,tia la Sofia qi in alte capitale. Astfel defapte nu se mai lasd interpretate nici ca efecte tdrzii ale trecutului Si nici doarca epifenomene ale democratizdrii; ele semnaleazd probleme ale democratizdriiinsesi din Europa central-Rdsdriteand Ei, pdnd ra urmd, insuficienlareformelor.

In multe privinle, problemele reformei din Romdnia au fost, dup6 19g9,similare cu cele din celelalte ldri ale Europei Centrale. $i aceastd lara a trebuitsd demonteze piesele de bazd, ale socialismului rdsdritean: sistemul partiduluiunic, proprietatea de stat, polilia politicd etc. gi sd promoveze neintdrziat libe-ralismul economic, dreptul de liberd iniliativd, proprietatea privatd,economia depiafd, libertdlile cetifenegti, statul de drept.

Romdnia a prezentat, insd, particularitnli in comparalie cu celelalte ldridin Europa centrald. in 1965, Romania ahtat un curs poliiic propriu insolit,pdnd in 197I, de o relativd llberalizare intei.nd, conqetizatd. in eliberarea de!i-nulilor politici, reintegrarea intelectualilor gi a unor valori ale epocii postbelice,recunoagterea dreptului la critic6. cursul propriu a fost insf, captat, drryd, r97l,de o politicd nalional-comunistd, care s-a accentuat dupi semnarea acordurilorde la Helsinki (1975) gi, mai ales, dup6 venirea la putere a lui Gorbaciov.Nalional-comunismul a agravat socializdrile, a redus posibilitdfile de liberdiniliativd, a centralizat complet decizllle, a -restrdns libertalile gi a intdritcontrolul statului asupra vielii publice gi private2.

In decembrie 1989, o revoltd care a cuprins rapid tineretul studios,muncitori din mari orage, o pafie a armatei, a rdsfurnat violent regimulceaugescu qi a proclamat mdsuri radicale (libertdli individuale, pluralismpolitic, alegeri libere, abolirea dictaturii, autonomie universitari etc.), care auataqat, formal, Romdnia societSlilor deschise. curand, ins6, Romdnia a inceputsd piardd ritmul qi chiar sd bat[ pasul pe loc. Guvemarea din 1989-1991 aincetinit reformele necesare, rdspandind teama in fa\a schimbdrii. in pofidaelanului din decembrie i989, Romania a inceput s6 r6man6 din nou in urmalirilor din Europa centrald. Guvernarea din 1992-1996 a evitat,la rdndul ei,reformele radicale, spre a nu-gi risca poziliile de putere. Dupd 1996, guvernareareformatoare, slibitd de controverse interne, a reugit sd pun[ economia pedireclia cregterii abia in 2000. Dupd 2000 a continuat creqterea economicd pe

2 Ag dori sd amintesc o parte din articolele gi studiile publicate, in special cele accesibilecititorilor in englezd qi german6: Marga 1993,14-32; Marga r994a, 162-17g; Marga1994b, 17l-184; Marga 1995a,263-280; Marga t995b,79-107; Marga 1995c,35-iS;Marga 1996,92-100; Marga 1997a, 409-426; Marga l99lb,2l-32; Marga 1997c,159-167; Marga 1998, 211-281; Marga 1999, 43-52; Marga 2000a, 5-14; Marga2000b, 120:'Marga 2001, 198; Marga 2002,123-t35; Marga 2003a, t59-179; Marga2003b, 1l-23; 100-123;228-25r; Marga 2003c, 5l-t26. yezi, de asemenea, Marga2004.

20

rlte capitale. Astfel detrecutului Si nici doarme ale democratizdriir urmd, insuficienla

ia au fost, dupd 1989,aceasti !ar6 a trebuit

n: sistemul partiduluirveze neint6rziat libe-rprivatd, economia de

aratie cu celelalte ldrinlitic propriu insofit,lti in eliberarea de!i-ale epocii postbelice,sa captat, dupd,197I,seflrnarea acordurilorere a lui Gorbaciov.xibilitd.tile de liberabertaiile qi a intdrit

pid tineretul studios,rnat violent regimulrdividuale, pluralism:rsitard etc.), care aui" Rominia a inceputrea din 1989-1991 achimbdrii. in pofidaini drn nou in urmar evitat, la r6ndul ei,rp6, 1996, guvernarear pund economia pe

Sterea economicd pe

r special cele accesibilei991u 162-178; Margai: Marga 1995c,35-45;2l-32; Marga l99Jc,

l 2000a, 5-14; Marga!003a. 159-179; Margai, de asemenea, Marga

Romdnia dupd doudzeci de ani (IgS9-2009)

structura dobdnditd gi s-a progresat in incheierea negocierilor de aderare launiunea Europeand gi NATO. ulterior, politizarea agresivd a societdlii s-aaccentuat continuu, incdt, in 2009, Rom1nia este nu doar sub povara crizeieconomice mondiale, ci si sub cea a propriilor crize (o ,,crizd a capacitdliiadministrative" si o ,,crizd a calificdrilor profesionale"), cu cauze indigene(Vezi Marga 2009).

Criza societifii

in ce constd aceastd crizd?Dacd incercdm o descriere a societdlii romdneqti, atunci se poate

observa c6, deqi invioratd prin iniliative private, economiardmane incapsulit6 inorganizdi gi politici ineficiente. O privire cuprinzdtoare asupra domeniiloreconomiei, aptd sd facd o seleclie ct acestora din perspectiva profitabilitdlii $i acompetitivitdlii pe piala aflatd ln curs de globalizare, nu existd nici tn acestmoment. s-a produs, in doudzeci de ani, cvadruplarea PIB, dar aceasta pe seamaserviciilor gi a investifiilor exteme, produclia indigend r6m6ndnd prea redusd.Politica economicd este, de fapt, una de administrare frrd conr,ulsii, obiectivulmajor este acum oblinerea imprumuturilor de la FMI. Sustenabilitatea intre-prinderilor gi programelor nu este tematizatd. Expansiunea comerlului nu estesuslinutd de cregterea substanliald a producliei proprii. Fiscalitatea nustimuleazi redresarea economicd, iar creditele rdmdn neincurajante. Politicaeconomicd gi politicile financiare rdmdn divergente, iar politicile publice nu aubugete. Bdncile sunt preocupate de profituri pe termen scurt, fhr6 angajdrisubstan{iale in viitor, In agriculturd se urmdresc produc[ri, frr1. a sprijiniproducdtorul. o 1ard, precumpdnitor agrard nu-gi poate hrdni locuitorii. contulcurent are mereu mari deficite. La unii indicatori * cu toatd dinamica datoratdeconomiei de pia!6 gi libertdlilor - se depdgegte greu nivelul perioadei de pAndin 1989. Politicile economice se miScd intre extremele paternalismului Si aleliberalismului improvizat care, fiind ideologice, nu preiau problernele reale sinu sunt capabile de solulii eficace. Echilibrul dintre iniliativa privatS gi acliuneastatului pentru a o favoriza. dintre produclie gi mecanismele redistribuliei estecontinuu deranjat de supralicitdri ce vin dintr-o direclie sau alta.

Administralia nu a reuqit s6 genereze legislalia favorabild libereiiniliative qi producerii de bunuri in general, cu toatd activarca comunitblilorlocale. Aproape fiecare lege necesitS corecturi. Diletanta guvemare demisd in2009 a reuqit performanla de a-gi vedea cam toate legile qi ordonanlele respinsedin motive juridice. Practica ordonanlelor de guvern a subminat respecta-bilitatea legilor. Interesul public este amputat de cdrd5gii de grup. Necesaradescentralizare a rdmas incipientd. Birocralia se reproduce pe sine prinreglementdri confuze, ce refiz6,, in fapt, subsidiaritatea. Ineficienla admi-

21

ROMANIA DUPA DOUAZECI DE ANI

nistraliei rdmdne caracteristicS. Infrastructura transporturilor s-a schimbat multprea pulin. Administralia se miscd, la rdndul ei, tntre extremele excesului dereglementdri, ce tngrddesc iniliativa, si miscarea haoticd a iniliativelormdrunte, fdrd sd reuqeascd o abordare care sd pund diversitatea optriianilor pedireclia eficienlei sociale. o astfel de abordare este impiedicatd, pe de-o parte,de presiunea la asigurdri de stat, pe de altd parte, de presiunea laiegirea de subreglementdri, ambele exacerbate.

Degi dezbaterea publicd a rendscut, poritica nu preia qi nu prelucreaziproblemele reale ale Romaniei de azi. preocuparea de c6p6tuire intrece devo-liunea fa!6 de interesul public. Partidele au confururi cottfure qi se migcd maimult in jurul unor persoane decdt in jurul ideilor politice. programele iunt, defapt, liste de dorinle gi de promisiuni, care neavAnd beneficiul inahzei serioase,nu duc dincolo de campanii electorale. Promisiunile se abandoneazd repede cuargumentul dificultalii situaliei. Respectarea disciplinei de partid este luat6 dinnou ca dispensd de la competenld qi iniliativi proprie. Lipsesc proiectele, iar ladezbateri se merge, de fapt, cu declaralii de intenlii. politica nu reuqeqte sd iasdde sub presiunea intereselor egoiste ale grupurilor, pe de-o parte, si de subpresiunea argumentelor excesiv generale ale intelectualilor ce stau pe margine,pe de altd parte, spre a prelua problemele vielii qi a re abordi in numeleintereselor publice si in optica dezlegdrii lor. De aceea, politica e asumatd caactivisticd ordinard gi e trditd ca ceva reprobabil pentru intelectuali. Se egueaz[mereu in a prelua politica drept mediu inevitabil al vielii publice, de caredepinde viala oamenilor gi care pretinde un management competent alsitualiilor.

Resursele culturole nu sunt generoase pentru acest management. viajaintelectualS, vioaie, prin diversitatea opiniilor, este, mai curand, intoarsd cu falaspre tecutul consumat decAt spre prelucrarea noilor experienle, cu ipoteze noi.Eseul jumalistic qi dezbaterile televizate rdm6n substitutul anahzei situafieiprezente. Marile opere literare qi muzicale se lasd agteptate. Sociologia s-a redusla sondajul de opinie. Lecturile grdbite din criticii culturii moderne sunt luatedrept conqtiinld teoreticd a situaliei. Dezbaterca efectivd a propriilor probleme qielaborarea de conceptualizdri in consecinld este firavd. Conceptualizdrile noisunt apanajul cdtorva personalitSli, care hcreazd pe cont propriu. Abstinenlaintelectualilor molipsegte din nou. Noile generalii se preocupa mai mult s6ocupe funcliile politice sau administrative sau sd plece cu burse in strainitatedec6t sd dea opere. cultura de miscd, de asemenea, intre extreme, in cazul eiextremele fiind acel oportunism atitudinal, care-i face pe mulli sd cautefavorurile celor ,,de sus", Jdrd sd inilieze ceva, si acel scepticism ce este socotitmarca intelectualitdlii profunde qi tn virtutea cdruia schimbarea este decretatdesec, chiar fnainte de a o intreprinde. Pragmatismul competent gi infelept, carea scos din crizd, societili intregi in epoca postbelicd, afld anevoie adepli intr-unpeisaj in care resursele culturale se consumi in ideologii deiuete ale

22

ilor s-a schimbat multt-rtremele excesului deaoticd a iniliativelorersitatea opliunilor peedicat6, pe de-o par1e,iunea la iegirea de sub

lreia gi nu prelucreazd'apatuire intrece devo-nfirze gi se migci mail. Programele sunt, deiciul analizei serioase,.bandoneazd repede cute partid este luatd dinpsesc proiectele, iar laica nu reuqeqte sd iosdde-o parte, Si de subor ce stau pe margine,le aborda tn numelepolitica e asumatd ca

rtelectuali. Se egueazd"ie1ii publice, de carerement competent al

:st management. Vialaurind, intoarsl cufalarriente, cu ipoteze noi.utul analizei sifualieil. Sociologia s-a redusii moderne sunt luatepropriilor probleme gi

Conceptualizbrile noirt propriu. Abstinenlaneocupd mai mult sd

:u burse in strdinitatee extreme, in cazul eie pe mulli sd caute'pticism ce este socotitmbarea este decretatdpetent gi inlelept, careanevoie adepli intr-undeologii desuete ale

Romdnia dupd doudzeci de ani (1989-2009)

triumfalismului excitat de articolele bugetare qi ale mizerabilismului stimulat dendzuinta parvenirii.

Romania are, evident, in continuare, nevoie de capital pentru investilii,de incurajarea acumuldrilor interne de capital, de o legislalie suportivd pentruiniliativa privatd, de o reformd cuprinzdtoare a economiei gi administraliei, depnnerea in miqcare a energiilor proprii. Insuficienla reformelor in Rom6nia,dupd 1989, este insd indiciul incapacitdlii unor aborddri. Reformele - asa cumaratd evolulia ultimilor qni - nu sunt posibile fdrd a schimba managetnentulpolitic gi administrativ, tncdt sd se iosd din gdldgioasa disputd a aborddrilorsterpe lncercate dupd 1989, spre o productivd competilie a proiectelor dedezvoltare.

RImfinerea in urml

Din cAnd in cdnd, in situalia Romdniei sunt vizibile evolulii opuse: pede o parte, inaintdri gi ganse, pe de altd parte, frdndri putemice. Astdzi, de pild[,politica economicd ini\iatL in 1999-2000, de Mugur Is5"rescu, dd incd roade, iarcregterea economicd inceputd atunci a putut continua, pdnS la criza din 2008-2009, incdt resursele cetdlenilor gi ale ldrii au sporit. in plus, de mulli aniRomdnia are cea mai favorabild conjuncturd internalionaid din epoca modemd.Cursa inceputd in 1999, a negocierii aderdrii la Uniunea EuropeanS, s-a incheiatcu succes. Pe de altd, parte, o tard, cu patruzeci de procente din populalie inagriculturd nu poate s5-gi asigure hrana, un pod qi-l construiegte in timpul incare allii fac zeci de kilometri de qosea, locahtalile ei nu reuqesc sd fieiluminate, o pafte mare a populaliei se mutd in alte ldri, iar in afara ldrii romdniisunt adesea suspectali. Aceste evolulii opuse fac ca Rom6nia si rdmAnd in urmdchiar gi atunci cdnd inainteazd.

De ce rdmdne, insb, in urmd Rom6nia? in preajma lui 1989, aceastdintrebare, pentru intreaga regiune, a pus-o un grup de cercetdtori americani.Rezultatul investigaliei ior este volumul The arigins of Baclcuardness inEastern Europe. Economics and Politics from Middle Ages Until the EarlyTwentieth Century (1989), al cirui rdspuns este cd rdmAnerea in urmd a EuropeiR[sbritene precede absorblia ei in sistemul mondial qi trebuie explicat5.luAnd inseami istoria diferitd a regiunilor Europei. Explicalia (ce trebuie sd rdspundd indefinitiv la intrebarea simpl[: de ce Albania a avut o evolulie at6t de diferitS deElvefia?) rezidd, in aparilia in Vest a ,,unei constelalii politice qi atmosfereintelectuale", ca urmare a joncliunii benefice a oragelor, regilor, stdpdnilor gibisericii, ce a imprimat societ[lilor respective un dinamism specific, in vreme ce,,Eastem Europe lacked many of the prerequisities for such development,,(Chirot 1989).

23

ROMANIA DUPA DOUAZECI DE ANI

Rdmane acest rdspuns valabil astdzi? Este adevdrat cd ,,dependenta,, nueste nici astdzi sursd de rdmAnere in urm6, nici ,,sistemul mondial,, nu esie, iarforle oculte, ce se invocd fbrd motiv, nu au, oricum, capacitatea fran[rii.RdmAne valabil 9i astdzi cd pentru Romdnia piedica dezvolt6rii se afli induntru,in joncliunea dintre ,,constelatia politici" gi ,,atmosfera intelecfu ald,,. Fdrd. adispune aici de spaliu pentru detarieri, a$ spune direct ci principara (nusingura!) piedicd a Romdniei de astdzi,

"orn o jo"" sd rdmdnd tn ,rma chiar sittunci cdnd are fnaintdri, este ,,constelalia politicd". Mai simplu spus:

Ro-mdnia este lara unui potenriar neobisnuii de mare, ce rdmdne rduadministrat de liderii ei politici.

Putem face lungi consideralii asupm partidelor qi persoanelor. Afirmaliacd sunt acum pe scend activiqti politici qi, eventual, poliiicieni, dar nu oameni destat, se confirmd. S-ar putea, tofugi, ad6uga: sunt acum pe scend activiqtiidiferitelor ,;ptartide", dar prea pulini politicieni. Dacd, firegte, politicianinseamnE - ca s6 fac analogia cu ceea ce spunea Bronislav Gyeremek: ,,inte-lectual este cel care se dedicd celorralfi" - deci dacd ,,politician inseamnd celcare se dedicd interesului public,,!

Ataqare sau integrare?

Dupd cum se sti: prea bine (chiar dacd nu se ia destur in seamd!),integrarea europeand a diferitelor liri nu a fost conceputd ca simpld asamblarede entitdli, fErd criterii, doar ca o atagare. Integrarea europeand a fost mereuconceputd ca reorganizare condusd de o anumitd inlelegere a apartenenfeieuropene gi de criterii precise de integrare. plasarea in geografii qi istoiiaeuropeand se afld, desigur, printre criterii, dar unificar"u

"ntop.urrd este rmrlt

mai mult decdt geografie gi istorie: integrarea este mai cu seami un procesinstitulional qi cultural. Nu este vorba aici de culturd redusd, cum se petreclucrurile la periferia Europei, la eseuri qi refleclii istorico-liter aie, cimai curandde culturd ca ansamblu de valori gi performanle incorporate in institulii,comportamente, creatii competitive. Apartenenla culturald la Europa inseamni,in fapf mai presus de toate, capacitate productivi bazatd pe tehnologiialimentate de qtiinld avansatd; comporlament economic controlat de randamentcompetitiv; management performant subintins de cultura dreptului, la rdndul eicaracteizatd, de personalism, legalism, formalism, av6nd p"r.ourru ca subiect giscop al legii; libertate inleleasd ca autonomie; derivarea voinlei politice dindezbaterea neingriditd a cetdlenilor mafuri, in care prevaleazd argumentul maibun; continua comunicare a reflecliei intelectuale cu problemele de viatd aleoamenilor.

Aceste doud premise - punerea in aplicare pe scard mdritd a acorduluide aderare gi caracterul programatic valoric ai "otnpiigonal

al noii Europe - ne-24

rat cS,,dependenla" nuI mondial" nu este, iaru capacitatea frdndrii.oltirii se afld induntru,r intelectuald". Fdrd a:ct cd principala (numdnd in urmd chiar Si

are, ce rdmdne rdu

persoanelor. Afirmalia:ieni, dar nu oameni dem pe scend activigtiicd, fireqte, politicianslav Gyeremek: ,"inte-,olitician inseamnd cel

ia destul in seamd!)d ca simpld asamblareLropeand a fost mereu'legere a apartenenlein geografia qi istorial europeand este multL cu seam[ un procesedusd, cum se petrec'literare, ci mai curAndorporate in institulii,I la Europa inseamnS,bazatA pe tehnologiiontrolat de randamentdreptului, Ia rAndul eipersoana ca subiect gi

a voinlei politice dinrleazd argumentul maioblemele de viald ale

ara maritd a acorduluial al noii Europe - ne-

4

Romdnia dupd doudzeci de ani (1989-2009)

am a$tepta sd le regisim in dezbaterea publicd din Romdnia de acum. Scena esteinsi vizibil ocupatd de alte teme gi, evident, nu de interesul public, ci de interesestrAmte, de grup. ,,Ceatta palatelor", eliminarea rivalilor politici, pennanen-tizarea unor lideri in funclii, promovarea nepotismului, au fost, pe agendaguvem5rilor recente, mai imporlante decdt interesul public.

in schimb, guvemanlii actuali clameaz6",,cerinlele" Europei pentru amotiva tot felul de decizii conjuncturale gi cel mai adesea gregite. Guvernul nuse poate inlocui cbci - s-a spus, inainte de aderare - ar deranja, cicd, Europa,sau, mai recent, ar agrava criza. Cttare institulie trebuie privatizatd" urgent, c6cine-ar cere-o Europa. in agriculturd nu mai cultivdm anumite produse, cdciEuropa nu ne-ar 16sa. Guvernul minoritar din 2009 nu ar putea fi inlocuit cdci s-ar agrava criza. Din acestea, gi din multe alte exemple, se poate sesiza cdEuropa este folositd nu cct o stimulare la ralionalizare, la organizare mai bund,la promovarea interesului public, ci, in mod falsificat, moi mult ca pretextpentru consolidorea puterii unui grup lipsit de performanle.

Explicalia acestei situalii a RomAniei nu mai este, oricAt se incearcd,una ce line de istorie sau de presiunile din afard. De aceastd datS explicalia estemai simp16 qi mai evidenti: guverndri fdrd performanle cautd sd se legitimezepe la spate, cu diversiuni Si semiadevdruri, pe fundamentul unui liberalism desecol XIX, ce apeleazd lq tehnici exersate ale abctterii atenliei cetdlenilor de laproblemele zilei. Problema !ine, evident, de democralie, de inlelegerea gi depracticarea ei.

Democra{ia din Romdnia

Care sunt indicatorii cei mai clari ai democratizdrii din RomAnia? Vreausd rdspund la intrebare printr-o descriere succintf, a situaliei (b), sd ardt ceprobleme noi se contureazd pentru democrali (c), s5 evaltez diagnozele curente(d) gi sa sugerez direclia pe care este acum de dezvoltat democralia in RomAnia(e). Desigur cd ins5gi conotalia democraliei este astdzi in disculie3, incAt estenevoie sd o precizdm de la inceput (a), fie gi pe scurt.

a. Definilie operalionald

Consider cd. ,definilia tninimald" a democralieia, formulati precum-pdnitor din punct de vedere juridic, este un bun punct de plecare pentru oriceexaminare a democratizdrii. Democralia inseamnd aici cinci lucruri precise luateimpreunS: un ,,ansamblu de reguli fundamentale" privind ,proceduri de de-

' Ca4ile lui Manfred Schmidt (2000) 9i a lui Takashi Inoguchi (1998) sunt elocvente.o

,,Defini1ia minimald" a fost datd in Noberto Bobbio 2007.

25

ROMANIA DUPA DOUAZECI DE ANI

cizie"; un efectiv ridicat de membri ai ,,grupului" iau decizia (frr6 ca ,,omni-cratia" sd fie idealul efectiv); asumarea ,,regulii majoritdlii', ca mecanism dedecizie; existenla de,,alternative reale" pentru decizie;,,drepturi fundamentale',ale acelor membri. Aceasti defini,tie, gtim prea bine, trebuie preluatd insdimpreuni cu presupoziliile iniliale ale democraliei: contractualismul, orientareautilitari gi delimitarea dintre homo oeconomicus qi zoon poritikon.

Mai gtim cd operalionalizdrtijuridice a democraliei Jiirgen Habermas i-a adus o obiecfie importantd din perspectiva ,politicii deliberative,,; r6m6n6ndu-se la o abordare strict juridic[, nu s-a putut capta in definilie orientareademocraliei spre ,,discurs" drept cadru de solulionare a problemelor (Habermas1993, 368). John Dewey (1969,233-249) a fost cel care a sesizat-o exemplar.Dar obieclia vine, evident, de pe un nivel mai reflexiv al democratiei decat celpreluat de conceptu alizarea jttridicd,.

b. Starea de lucruri

Sd ne asumim insi ,,defini{ia minimald" gi sd ne intrebdm: cum seprezintd, acfrnla democralie din Rom6nia, in raport cu criteriile definilieioperalionalizate? Am fost indemnat sd pun aceast6 intrebare observdnd fapte girelindnd evaludri ale unor observatori pdtrunzdtori qi neutris.

V6d, in orice caz, cinci neajunsuri in democralia Romdniei, care seregdsesc, de altfel, fn mdsuri variate, Ei in alte ldri din regiune. Am in vederereducerea ,,reprezentdrii politice" (in inlelesul originar), care a fost inlocuitdpractic cu variante de ,,mandat imperativ" (reprezentare a pattidului saugrupului), in dauna ,,interesului public". Am in vedere sldbirea organismuluipolitic, care face ca ,,apatia politicd" sd sporeascd pdn[ acolo inc6t legitimareadevine problemS. Am in vedere incilcarea distincliei dintre homo oeconomicusqi zoon politikon pe scard greu de suporlat de o democr{ie tl,ndrd,. Am in vederescdderea legitimdrii prin numirea de demnitari pe baza unor lacune legislative.Am in vedere desconsiderarea competenlei printre politicieni qi redusa calitate alegislafiei, care pune multe probleme, inclusiv cea a corupliei, intr-o altdlumini. Vreau sd detaliez aceste observalii.

gtim din controversa juridicd qi politic[ asupra democraliei, iniliata dejade Rousseau (Du contrat social,III, 15), cd ,,reprezentarea politicd,' a r6masnedecisd in ,,democratia rcprezentativd". Aceasta concepe reprezentantul dreptales al unui corp electiv gi exponent al acestuia in dezbaterea publicb. Cdt delargd este ins6 acliune a reprezentantului? cat de mare este puterea lui? La ce se

5 Anthony Giddens, spunea, la Bucureqti: ,,Romdnia are nigte probleme de culturdpoliticd qi o istorie cu anumite elemente de coruplie la nivel inalt" (in ,,Adevdrul',, 13noiembrie 2007). Afirmalia se confirmd, inclusiv la examinarea faptelor in raport cu,,defini1ia minimal6".

26

=cizia (f1rd, ca ,,omni-

itii" ca mecanism delrepturi fundamentale"trebuie preluatd insdrctualismul, orientareailirikon.ei Jiirgen Habermas i-heratite"; rdmdndndu-n definilie orientarea:oblemelor (Habermasa sesizat-o exemplar.democraliei decdt cel

ne intrebdm: cum se

:u criteriile definilieiare observ6nd fapte qi

f.ia Romdniei, care seegittne. Am in vederecare a fost inlocuitd

are a partidului sausldbirea organismuluicolo incdt legitimareare homo oeconomicus:f6nf,1[. Am in vedereror lacune legislative.rni qi redusa cahtate acorupfiei, intr-o altd

nocratiei, iniliatd dejarea politicd" a rdmas: reprezentantul dreptrterea publicd. Cdt de:puterea lui? La ce se

te probleme de culturdralt" (in ,,Adevdrul", 13

:ea faptelor in raport cu

Romdnia dupd doudzeci de ani (1959-2009)

referd de fapt reprezentarea? Astfel de intrebdri democralia actualS din Romdniale-a dezregat intr-o manierd nesatisfbcdtoare, in care ,,interesul public" estesacrificat in favoarea ,,interesului unui anumit public". Romdnia, de pildd, aoperat, pdnd in 2008, cu sistemul de vot bazat pe list6 alcdtuitd pe jude{e qi cucriteriul reprezent6rii proporlionale a parlidelor. Ceea ce a rezultat de fiecaredatd din acest sistem a fost inlocuirea ,,reprezentdrii politice" cu un fel de,,mandat imperativ": reprezentantul (parlamentar sau consilier) era obligat, ?nfapt, mai curdnd fald de partidul pe lista cdruia a reuqit, decdt falE de electori. Eldevenea cvasiautomat rcprezentanful parlidului, in loc sd fie reprezentantulcelor care l-au ales. Iar controlul corpului electiv asupra celui care ii reprezintdnu mai era posibil dincolo de votul din alegeri, care se referea, de fapt, la o listdlocald. La alegerile parlamentare din 2008, s-a incercat corectarea sistemului devotbazatpe listd introducAnd votul uninominal, cu regula alegerii directe a celuicare intruneqte majoritatea voturilor in colegiul electoral. Corectura nu a reuqit,cdci, in cele din urmd, cei mai mulli reprezentanli in parlament au rezultat lotdin listele de partid. ,,Reprezentarea politicd" rdmdne, tn pofida pretenliilor,inlocuitd, in fapt, de forme ale ,,mandatului imperativ". Ldmurirea a ceea ceeste ,,interesul public", in raport cu ,,interesul privat" Si cu ,,interesul unuianumit public", tntdrzie sd aibd loc.

Un organism politic este viabil dacd corelalia celor trei interese estefunclionald, iar comunicarea dintre corpul electiv qi reprezentanlii alegi nucunoaqte distorsiuni. Indicatorul practic al funclionahtdlii gi al comunicirii estedezbaterea care se cultivb in instituliile sferei publice: parlament, mass media,seminarii academice etc. Dacb observlm aceastd dezbatere, in Romdnia, atunciputem sesiza nu numai cdt de pulin conteazd. ,,interesul public" in dezbatereapub1ic6, ci qi continua distorsionare a informaliilor gi a comunicdrii, tocmai innumele pluralismului opiniilor. Dupd persistenta ecranare a informaliilor prininterpretdri ce invocau istoria gi prin distorsiondri catzate de accesul asimetricla mijloacele de comunicare, din primul deceniu de dupd 1989, recent chiar pefondul liberalizdrii informaliilor gi a accesului la comunicare se prodtce nouadistorsionare. Originea acesteia reziddin structurarea sistemului comunicalionalin jurul sistemului politic, care creeazd, continuu avantaje, in democralii tinere,pentru ,,gefii in functiune" ai partidelor. De aceea, sondajele, manipulate sau celpulin condifionate, dau mereu,,victoriogi" pe liderii in funcliune, cdutAndu-se sdli se mdreascd gansele prin noi induclii psihologice, iar ,,apatia politicd" atingecote neagteptate, incdt legitimarea devine problemd deschisd. De pildd, inRomdnia, la alegerile din 2008 s-au prezentat la vot s;rtb 40o/o dintre alegdtori,iar niciun partid nu a oblinut peste 33oh din voturile exprimate. in aceastdsitualie, deia sub aspectul aritmeticii electorale, legitimarea este afectatd. Ceeace a rezultat din alegeri este legal, dar, intr-o inlelegere riguros democratic6 asitualiei, nelegitim.

27

ROMANIA DUPA DOUAZECI DE ANI

concentrdrile de putere au insolit mereu democralia gi au generatintrebdri justificate incepand cu Jefferson (Letter to Gallatin, i802). Nu aveminsd raliuni suficiente sd bdnuim vreo putere ocultd in spatele fiecirui derapaj aldemocratiei sau sI consider[m cd o concentrare de putere oarecare este deja oprimejdie fatald pentru democrafie. Particularitatea pe aare o prezintddemocratia din Romdnia nu constd deloc din faptul cd in societSlile respectiveau loc concentrdri de putere economicd, politicd, mediaticd, c6ci fenomenul nueste nou qi se petrece in cele mai multe democralii de astdzi. Aceastd particu-Iaritate provine din altceva, gi anume din rapiditatea uluitoare a concentrdrii deputere economicd qi mediaticd in cdteva mAini (in fapt, s-au constituit veritabiletrusturi economice gi mediatice in rdstimpul cdtorua ani, in vreme ce in ldrileclasice ale economiei de piali a fost nevoie de mdcar decenii) gi din amploareaimpactului politic al acestor concentrdri (in fapt, s-a produs, aproape pe fa!6, oimpletire a intereselor economice private cu acJiunile administraliei qi cumediatizdri pe scari mare), ambele fenomene petrecdndu-se in condiliile uneidemocralii tinere, care are incd nevoie de consolidare. Granila dintre homooeconomicus qi zoon politikon, rdmas[ oricum Iablld, ca urmare a asimetriilordin societatea modemd, este trecut6, fdr6. ezitare de for{e importante. in 2005-2009, lideri participanli la deciziile guvemamentale au fost gbsili pe statele deplatd' ale unor companii ce ajunseserd pe nesimlite la averi de miliarde de euro giigi desfbqurau proaspdta lor fo4d pe terenul mediatic. Din clasica autonomie alui zoon politikon, postulatd de democratri, a mai rdmas doar o vagd amintire,ce sefoloseSte propagandistic, la ocazii.

Nu demult, un lider gennan mirhrisea neputinla de a pricepe sistemulelectoral din Romdnia actuald. Pe de altd parte, presa intemalionald a semnalatcd in aceastl lard, una dintre probleme este lipsa de competentd a celor careajung sd dea tonul. in orice caz, situalia

"ure s-a creat dupd alegerile din 2008

confirmd din nou faptul cd aborddri confuze da.u rezultate confuze, care suntnefaste pentru o tard care are inc6 nevoie acuti de reforme. Nu insist aici asupradeschiderii problemei legitimdrii, ca urmare a excesivei reduceri a participdrii lavot, pe care am semnalat-o deja. Md opresc asupra unei frecvente inc6lc6ri aregulilor democratice. De pi1d5, numirea de miniqtri, in 2005-2009, frrd acordulexplicit al comisiilor parlamentare de specialitate sau pretenlia indelungvociferat[ de a se numi guvernul frrd a considera rezultatul alegerilor * ambelelinAnd de personalizarca excesiv5, ilegitimd prin nafura ei, a puterii. Spre a faceintuitivd aceasti situalie, amintesc cd, spre exemplu, in S.U.A., pregedintele nupoate numi un membru al guvernului fEri acordul comisiei parlamentarerespective, iar in Germania pregedintele considerd strict alegerile afunci cdnddesemneaz5 geful guvemului. in schimb, in situalia la care mfrefer, s-a ajuns sdse practice un fel de inlelegere voluntaristd a legalitdlii tn condiliilepluralismului politic, in daunq respectdrii legitimitd{ii.

28