1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND REZERVELE VALUTARE

Rezerva valutară reprezintă activele de rezervă deţinute de autorităţile monetare centrale,

constituite din mijloace de plată internaţionale: valute, devize, EURO, DST, aur, poziţia creditoare

faţă de FMI şi sunt utilizate pentru echilibrarea balanţei de plăţi externe, susţinerea monedei

naţionale, garantarea solvabilităţii externe a ţării, stingerea obligaţiilor externe în anumite situaţii

deosebite şi nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate.

Administrarea rezervelor internaţionale într-o bancă centrală este o funcţie operaţională foarte

importantă şi un domeniu în care erorile pot fi foarte costisitoare, încît să provoace pierderea

credibilităţii în banca centrală. Din acest motiv este important ca lanţul ierarhic şi luarea deciziilor să

fie clare, în special celor implicaţi. Administrarea rezervei valutare a Republicii Moldova este

efectuată de către Banca Naţională a Moldovei. Conform legii cu privire la Banca Naţională a

Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95, BNM gestionează rezervele valutare oficiale ale Republicii

Moldova şi este un organ de control valutar. În conformitate cu această lege BNM poate să procure,

să păstreze şi să vîndă valuta străină şi instrumente de plată exprimate în valută străină, propuse de

către băncile din Republica Moldova şi din străinătate; poate efectua operaţiuni cu hîrtii de valoare,

valută străină şi metale preţioase.

Activele de rezervă ale Băncii Centrale pot fi divizate în rezerve necondiţionate şi condiţionate.

Rezervele ce se află efectiv în proprietatea Băncii Centrale – aurul, EURO, DST, devizele – şi sunt

rezerve necondiţionate ale statului. Rezervele condiţionate sunt creditele prenegociate cu FMI,

organismele de credit regionale, pieţele de eurovalute, acordurile SWAP cu alte bănci centrale.

Rezerva oficială deţinută de banca naţională a unui stat are următoarea structură: depozite de

aur, valute, EURO, DST, poziţia creditoare faţă de FMI în condiţiile cînd virările proprii la FMI

depăşesc cota de participare.

Rezerva de aur ca component al rezervei oficiale constituie aurul ce aparţine organismelor

centrale de reglare monetar-creditară ale statului şi care serveşte în calitate de activ de rezervă.

Republica Moldova nu deţine aur în rezerva oficială.

Valutele ce intră în componenţa rezervei sunt exprimate prin monede naţionale ce au circulaţie

internaţionala, sunt liber convertibile şi au stabilitate pe termen lung. Valutele de rezervă se clasifică

în valută efectivă, prezentă prin bancnote şi monede, şi în valută în cont, ce se află sub formă de

disponibil la o bancă cu sediul în ţara deţinătorului sau în orice altă ţară. Valutele principale folosite

în calitate de rezervă sunt dolarul american, lira sterlină, yenul japonez. Republica Moldova

foloseşte dolarul american în calitate de rezervă.

Devizele sunt titluri de credit utilizate ca instrumente internaţionale de plată şi exprimate în

valută. Titlurile de credit sunt creanţe precis determinate după formă şi conţinut şi care permite

5

titularului, posesorului să le realizeze la scadenţă. Titlurile de credit de rezervă includ acţiuni,

obligaţiuni, trată, cecuri, bonuri de tezaur, etc.

DST reprezintă active de rezervă internaţionale emise de FMI cu scopul completării altor

componenţi ai activelor de rezervă. Valoarea unui DST se determină pe baza unui coş valutar,

format din dolarul SUA, lira sterlina, euro, yenul japonez.

Baza obţinerii şi creşterii rezervelor valutare se află în crearea unei stabilităţi economice şi

politice interne şi se realizează în procesul activităţii economice externe. Sursa principală de

obţinere şi creştere a rezervelor valutare este obţinerea unei balanţe de plăţi excedentare. Însă în

condiţiile contemporane astfel de rezultate obţin un număr redus de ţări, şi pentru echilibrarea

balanţei de plăţi, inclusiv şi pentru formarea rezervelor valutare, se recurge la piaţa financiară

internaţională. Crearea rezervelor valutare în acest mod permite crearea unui echilibru economic

temporar şi a unei echilibrări temporare a balanţei de plăţi externe, deoarece aceste rezerve sunt

create din împrumuturi externe care peste un anumit timp trebuie rambursate, fie din resursele

proprii sau prin atragerea de noi împrumuturi.

Rezerva valutară are un rol important în menţinerea stabilităţii în relaţiile economice externe ale

unui stat. Aceasta se exprimă prin utilizarea rezervelor valutare în anumite situaţii dificile şi de

urgenţă, cînd stingerea obligaţiunilor externe nu poate fi acoperită pe alte căi.

Scopul formării rezervei valutare este determinat de necesităţile specifice de utilizare a acestei

rezerve. Principalele direcţii de utilizare sunt echilibrarea balanţei de plăţi externe şi intervenţiile pe

piaţa valutară pentru susţinerea cursului de schimb al monedei naţionale. Este de menţionat că

rezerva valutară se foloseşte pentru stingerea obligaţiunilor externe în anumite situaţii deosebite şi

nu pentru efectuarea plăţilor curente către străinătate, de asemenea în cazuri de urgenţă ori

imprevizibile.1 Rezerva valutară poate servi drept garant al solvabilităţii externe a ţării în cazurile

cînd pentru acoperirea deficitului balanţei de plăţi nu sunt utilizate aceste rezerve, dar se recurge la

credite externe.2

Rezervele valutare servesc pentru asigurarea necorespunderii între cererea şi furnizarea de

valute străine. În regimul unui curs valutar fix şi cu o circulaţie liberă a capitalului, nivelul

rezervelor valutare este determinat în dependenţă de necesitatea echilibrării pieţii monetare interne.

Rezervele de asemenea sunt folosite pentru intervenţii pe piaţa valutară. Deoarece volumul şi timpul

de cerere de valute de rezervă nu sunt cunoscute, această necesitate de menţinere a rezervelor

corespunde necesităţii de preîntîmpinare a cererii de monedă. Pentru majoritatea ţărilor această

cerinţă de menţinere a rezervelor se consideră cea mai importantă, în special pentru ţările ce au pieţe

cu o circulaţie liberă a mărfurilor şi a capitalului, sau a ţărilor ce menţin cursul valutar fix.

1 Bran Paul, Relaţii valutar-financiare internaţionale, p.1622 Bran Paul, Relaţii valutar-financiare internaţionale, p.73

6

Rezervele valutare au o destinaţie specială şi bine definită în economie, ele îndeplinesc funcţia

de asigurare a unei stabilităţi în relaţiile economice internaţionale ale statului şi a inspirării unei

încrederi, pe plan internaţional, în capacitatea efectuării tranzacţiilor către stat. Rezervele valutare

finanţează dezechilibrul creat în relaţiile comerciale şi financiare internaţionale doar în condiţiile

cînd au fost epuizate toate celelalte resurse şi posibilităţi de finanţare.

Rezervele valutare pot fi menţinute pentru o finanţare viitoare a cererii de devize a sectorului

public sau privat. Această utilizare a rezervelor are o importanţă minoră pentru statele înalt

dezvoltate, care au acces liber la pieţele de credit internaţionale, însă pentru ţările în curs de

dezvoltare aceasta are o importanţă considerabilă.

Există trei motive distincte pentru a menţine rezervele valutare: motive de tranzacţii, motive de

precauţie şi motive de portofoliu.

Rezerva internaţională oficială reprezintă active de lichidităţi internaţionale retrase din circuitul

economic ce sunt păstrate în rezervă, pentru a fi disponibile de a fi utilizate după destinaţie, în cazuri

de urgenţă sau imprevizibile. Activele de rezervă pot deveni rentabile fiind capitalizate, concretizate

în depozite, titluri financiare internaţionale ce au o lichiditate imediată şi sunt exprimate în valute

liber convertibile. Se ştie însă că, în general, cu cît este mai lichid un plasament cu atît el este mai

puţin rentabil, şi invers.3

Componentele rezervei internaţionale au posibilităţi diferite pentru valorificare, inclusiv mai

puţin reduse pentru activele de aur ce implică cheltuieli de întreţinere şi păstrare, operaţiunile cu

DST sunt condiţionate şi supuse controlului FMI, poziţia creditoare nu poate fi obiectivul unei

tranzacţii de valorificare.

Partea cea mai mare a rezervei internaţionale oficiale, compusă din devize, poate fi plasată în

diverse tranzacţii pentru fructificare. Rezervele valutare sunt divizate în două părţi: o parte este

menţinută lichidă, pentru a se apela la ea ori de cîte ori apare necesitatea unei utilizări urgente, iar a

doua parte, considerată constantă, este plasată pe piaţa financiară internaţională, pentru obţinerea

unor venituri. Plasările de active de rezervă se efectuează prin obligaţiuni, certificate de depozit şi

alte hîrtii de valoare, a căror dobîndă este superioară celor plătite de bancă la depunerile în cont.

Plasările se pot efectua pe termen scurt, mediu sau lung, în funcţie de nevoile de lichiditate şi de

importanţa atribuită îmbunătăţirilor rezervelor.

Atragerea unor resurse valutare suplimentare în rezerva internaţională înseamnă imobilizarea

relativă a acestor resurse, prin obţinerea unor venituri mult mai scăzute în comparaţie cu

valorificarea lor eficientă în diferite tranzacţii economice internaţionale. De aceea obiectivul ce

trebuie urmărit în acest domeniu este un volum optim de active lichide şi nu un volum cît mai mare.4

3 Bran Paul, Relaţii valutar-financiare internaţionale, p.734 Bran Paul, Relaţii valutar-financiare internaţionale, p.74

7

Un volum insuficient al rezervei internaţionale nu va face faţă cerinţelor de intervenţii valutare

pentru susţinerea monedei naţionale, de echilibrare a balanţei de plăţi externe şi va dăuna încrederii

internaţionale în solvabilitatea statului.

Administrarea eficientă a rezervelor valutare necesită menţinerea volumului rezervelor la un

nivel optim. Volumul optim al rezervei internaţionale oficiale constituie acel volum care va satisface

cerinţele de utilizare a rezervelor valutare după destinaţie, în orice moment, şi care nu va avea

imobilizate resurse suplimentare.

Optimizarea volumului rezervei internaţionale se efectuează în dependenţă de activitatea

economică externă şi situaţia economică internă care influenţează volumul rezervei, anume

echilibrarea balanţei de plăţi externe, mărimea importului de mărfuri şi servicii, datoria externă de

stat, menţinerea stabilităţii monedei naţionale, etc.

Determinarea nivelului optim al rezervelor valutare constă în maximizarea avantajelor de la

deţinerea rezervelor şi minimizarea probabilităţii de epuizare a rezervelor. Se consideră un nivel

corespunzător pentru rezerva valutară acel nivel care poate acoperi nivelul importului ţării respective

pe o perioadă de 3 – 4 luni. Fondul monetar recomandă Băncii Naţionale a Moldovei menţinerea

volumului rezervei internaţionale la nivelul de acoperire a 3,5 luni de import.5

2. ANALIZA EVOLUŢIEI REZERVELOR VALUTARE ÎN PERIOADA

ANILOR 2003 – 2008

5 Borş Ion, Relaţii valutar-financiare internaţionale ale Republicii Moldova, p.159

8

Activele de rezervă ale statului s-au majorat pe parcursul anului 2003 cu 14.07 mil. USD, în

valoare netă. Sursa principală de completare a rezervelor au fost cumpărările pe piaţa internă

valutară, care s-au ridicat la 92.49 mil. USD. Din rezerve s-a cheltuit pentru serviciul datoriei

externe, întreţinerea ambasadelor, plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale, în total 79.98 mil.

USD.

Stocul activelor de rezervă la sfârşitul lunii decembrie 2003 se cifra la 302.26 mil. USD, nivel

suficient pentru asigurarea a 2.10 luni de importuri curente de bunuri şi servicii (fig.2.1). De

menţionat că, fluctuaţia ratei de schimb a altor devize faţă de dolarul SUA a contribuit la majorarea

activelor de rezervă cu 19.33 mil. USD.6

Sursa: Datele BNM

Fig.2.1 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

În 2004 s-a înregistrat  creşterea brusca a rezervelor valutare ale RM. Acestea au crescut pe

parcursul anului de la 302,26 pîna la 470,26 mil SUA (fig.2.2). În a doua jumătate  a anului  2004

creşterea rezervelor valutare in RM a depăşit cu 174 mil. dolari SUA sau 103,6% din creşterea

anuală totală (de la 295,8 pana la 470,2 mil. dolari SUA). Acest fapt a devenit un catalizator de

accelerare a inflaţiei in RM in trimestrul IV 2004. În 2004 BNM a diversificat rezervele valutare,

transferîndu-le parţial din dolari in valuta EURO (s-a anunţat – 40%), iar mai tîrziu si in lire sterline.

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie,

în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creştere a rezervelor în valută convertibilă sînt

cumpărările efectuate de banca centrală de pe piaţa interbancară. În trimestrul doi 2004, BNM a

cumpărat de pe piaţa valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare.

Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilităţile şi plasările la termen - 268,7 milioane

USD, inclusiv în alte bănci centrale - 111,99 milioane USD şi în băncile cu oficiile în străinătate -

156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD.

6 BNM, Balanţa de plăţi a Moldovei, 2003, p.30

9

BNM mai dispunea în anul 2004 de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în

sumă de 79,6 mii USD şi o poziţie de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD. 7

Sursa: Datele BNM

Fig.2.2 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Pentru serviciul datoriei externe au fost orientate 127.68 mil. USD, pentru întreţinerea

ambasadelor – 3.05 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 2.96 mil. USD. Sursa

principală de completare a rezervelor a rămas piaţa internă valutară, unde au fost cumpărate de către

BNM devize străine în sumă de 277.79 mil. USD. Stocul activelor de rezervă la sfârşitul lunii

decembrie 2004 s-a cifrat la 470.26 mil. USD, nivel suficient pentru asigurarea importului curent de

mărfuri şi servicii pe parcursul a 2.66 luni. Influenţa fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de

dolarul SUA a contribuit la majorarea activelor de rezervă cu 19.77 mil. USD.

Activele de rezervă ale statului au crescut pe parcursul anului 2005 în valoare netă cu 128.62

mil. USD. Potrivit situaţiei de la sfîrşitul anului 2005, în structura rezervelor de valută convertibilă

cea mai mare cota revine disponibilităţilor şi plasărilor la termen - cca 394 milioane USD, dintre

care în băncile cu oficiile în străinătate - 289,24 milioane USD, în alte bănci centrale, la BRI şi FMI

- cca 105 milioane USD. O altă parte din rezervele valutare este ţinută sub formă de hîrtii de valoare

- 203,4 milioane USD. Banca Naţională a Moldovei mai completează rezervele valutare în mare

parte din procurările de valută de pe piaţa internă, ca urmare a intrărilor masive de valuta străină de

peste hotare, dar şi din profiturile obţinute ca urmare a plasamentelor făcute.

Pentru serviciul datoriei externe au fost îndreptate 76.37 mil. USD, pentru întreţinerea

ambasadelor – 10.03 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 4.04 mil. USD.

7 www.e-democracy.md/e-journal, an. II, nr. 39, 27 septembrie - 17 octombrie 2004

10

Sursa: Datele BNM

Fig.2.3 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Sursa principală de completare a rezervelor a fost şi în 2005 piaţa internă valutară, de unde

BNM a cumpărat devize străine în sumă de 174.80 mil. USD. Stocul activelor de rezervă la sfârşitul

lunii decembrie 2005 s-a cifrat la 597.43 mil. USD (fig.2.3). Influenţa fluctuaţiei ratei de schimb a

altor valute faţă de dolarul SUA a contribuit la micşorarea stocului activelor de rezervă cu 35.33 mil.

USD.

Potrivit Programului cu FMI pînă la finele anului 2006 rezervele valutare ale statului urmau să

atingă 750 milioane USD, cu 152,5 milioane USD peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.

Obiectivul a fost atins, la sfârşitul anului 2006 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat

775.29 mil. USD, nivel suficient pentru acoperirea importului curent de bunuri şi servicii pe

parcursul a 2.97 luni(fig.2.4).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.4 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut în urma tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu 140.76

mil. USD, a schimbărilor de preţ – cu 0.20 mil. USD şi a fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute

faţă de dolarul SUA – cu 36.90 mil. USD. Pe parcursul lunii decembrie BNM a intervenit masiv pe

11

piaţă prin procurări semnificative de valută străină (peste 70 milioane USD). De menţionat că, în

2006 BNM a cumpărat devize străine de pe piaţa internă valutară în sumă de 122.07 mil. USD.

Pentru serviciul datoriei externe au fost îndreptate 93.00 mil. USD, pentru întreţinerea ambasadelor

– 5.36 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale – 3.92 mil. USD.8

În 2007 rezervele valutare ale Băncii Naţionale au înregistrat o creştere de 72%, pînă la 1,33

miliarde USD, ceea ce constituie 33% din PIB (2007). Acestea au fixat un record absolut după

volumul şi ritmul de creştere. Majorarea impunătoare a rezervelor a fost generată de intervenţiile de

băncii centrale rezultate din achiziţionarea lichidităţii excesive de valută de pe piaţă valutară locală,

determinate de intrările importante de valută străină de peste hotare.

La sfârşitul anului 2007 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat 1333.69 mil. USD

(fig.2.5).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.5 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut ca rezultat al tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu

528.86 mil. USD, al fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de dolarul SUA – cu 31.62 mil.

USD şi s-au diminuat ca urmare a schimbărilor de preţ cu 2.08 mil. USD. Pe parcursul anului 2007

Banca Naţională a Moldovei a cumpărat de pe piaţa internă valutară devize străine în sumă de

367.28 mil. USD. Pentru serviciul datoriei externe din rezerve au fost îndreptate 77.37 mil. USD,

pentru întreţinerea ambasadelor – 12.00 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile internaţionale –

2.85 mil. USD.

Banca Naţională a Moldovei a anunţat pentru nouă luni 2008 pierderi în valoare de 862,6

milioane de  lei, rezultate din întărirea cursului de schimb al monedei naţionale şi intrările masive de

valută de peste hotare. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au atins la sfârşitul lunii

septembrie cote maxime, 1,8 mld. dolari SUA, însă în luna octombrie s-au redus cu peste 150 mil.

8 www.e-democracy.md/e-journal, an. IV, nr. 87, 15–30 decembrie 2006

12

de dolari SUA constituind la 24 octombrie 1,648 mld. dolari SUA. Reducerea a fost determinată de

vânzările de valută pe piaţa internă efectuate în septembrie şi octombrie de BNM, dar şi deprecierea

pronunţată a euro faţă de dolarul SUA.

La sfârşitul anului 2008 activele oficiale de rezervă ale statului au însumat 1672.41 mil.

USD(fig.2.6).

Sursa: Datele BNM

Fig.2.6 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

Rezervele statului au crescut ca rezultat al tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi cu

452.01 mil. USD şi s-au diminuat ca urmare a fluctuaţiei ratei de schimb a altor valute faţă de

dolarul SUA cu 104.29 mil. USD, a schimbărilor de preţ – cu 9.01 mil. USD. Pe parcursul anului

2008 Banca Naţională a Moldovei a cumpărat de pe piaţa internă valutară devize străine în sumă

netă de 239.24 mil. USD. Pentru serviciul datoriei externe din rezerve au fost îndreptate 81.70 mil.

USD, pentru întreţinerea ambasadelor – 12.58 mil. USD, pentru cotizaţii în organizaţiile

internaţionale – 3.70 mil. USD.

3. POLITICA REZERVELOR VALUTARE ÎN PREZENT

Activele oficiale de rezerva la data de 31 ianuarie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1504.39 mil.

dolari SUA, în descreştere cu cca 168.02 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 decembrie 2008, când

13

acestea au constituit 1672.41 mil. dolari SUA. De menţionat ca, micşorarea activelor oficiale de

rezerva în luna ianuarie 2009 este condiţionată de următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vînzări în suma de –

88.65 mil. dolari SUA;

deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 59.64 mil. dolari SUA;

plăţile ce ţin de rambursarea excedentului de valuta străină urmare diminuării rezervelor

obligatorii în valuta străină – 20.39 mil. dolari SUA;

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 4.10 mil. dolari

SUA;

alte plăţi externe – 2.22 mil. dolari SUA.

Totodată, pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit:

veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 4.24 mil. dolari SUA; alte venituri – 2.74 mil.

dolari SUA.

Activele oficiale de rezerva la data de 27 februarie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1365.00 mil.

dolari SUA, în descreştere cu cca 139.39 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 ianuarie 2009, când

acestea au constituit 1504.39 mil. dolari SUA. De menţionat ca, micşorarea activelor oficiale de

rezerva în aceasta perioada este condiţionata de următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vînzări în suma de

124.71 mil. dolari SUA;

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 15.20 mil. dolari

SUA;

alte plăţi externe – 4.48 mil. dolari SUA;

deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 2.39 mil. dolari SUA;

Pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit: veniturile

de la gestionarea rezervelor valutare – 3.61 mil. dolari SUA; încasări nete aferente majorării

rezervelor obligatorii în valuta străină –3.52 mil. dolari SUA; alte venituri – 0.26 mil. dolari SUA.

Activele oficiale de rezerva la data de 31 martie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1132.34 mil.

dolari SUA, în descreştere cu cca 232.66 mil. dolari SUA în comparaţie cu 27 februarie 2009, când

acestea au constituit 1365.00 mil. dolari SUA. Luna martie a fost luna record de micşorare a

activelor oficiale de rezerva, condiţionată de următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vânzări în suma de

251.04 mil. dolari SUA;

14

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 6.96 mil. dolari SUA;

alte plăţi externe – 3.23 mil. dolari SUA.

Totodată, pe parcursul perioadei menţionate, la majorarea activelor oficiale de rezerva au

contribuit: aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 15.00 mil. dolari SUA; încasări nete aferente majorării rezervelor obligatorii în

valuta străina – 8.85 mil. dolari SUA; veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 3.37 mil.

dolari SUA; alte venituri – 1.35 mil. dolari SUA.

La data de 30 aprilie 2009 rezerva valutară s-a cifrat la nivelul de 1102.03 mil. dolari SUA, în

descreştere cu cca 30.31 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 martie 2009, când acestea au constituit

1132.34 mil. dolari SUA. La micşorarea rezervelor valutare au contribuit următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de vânzări de valuta în suma

de 49.26 mil. dolari SUA; plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova

cca 10.08 mil. dolari SUA;

plăţi nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină – 3.79 mil. dolari SUA;

alte plăţi externe – 1.92 mil. dolari SUA.

Pe parcursul perioadei de raportare, la majorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit

creditul acordat de către Comisia Europeana în suma de cca 15.89 mil. dolari SUA; aprecierea

cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – cca

12.63 mil. dolari SUA; efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări

de valuta în suma de 3.03 mil. dolari SUA; veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.58

mil. dolari SUA; alte venituri – 0.61 mil. dolari SUA.

Activele oficiale de rezerva la data de 29 mai 2009 s-au cifrat la nivelul de 1188.76 mil. dolari

SUA, în creştere cu cca 86.73 mil. dolari SUA în comparaţie cu 30 aprilie 2009, când acestea au

constituit 1102.03 mil. dolari SUA. Majorarea activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada a fost

condiţionată de următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în

suma de 48.28 mil. dolari SUA;

aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 38.85 mil. dolari SUA;

veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.58 mil. dolari SUA;

alte venituri – 0.30 mil. dolari SUA.

În această perioadă din rezerva valutară s-au făcut următoarele plăţi: amortizarea primei si

reevaluarea valorilor mobiliare, finanţarea ambasadelor si alte plăţi externe – 1.61 mil. dolari SUA;

15

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 1.03 mil. dolari SUA; plăţi

nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină –0.64 mil. dolari SUA.

În luna iunie activele oficiale de rezervă au fost în creştere cu cca 21.31 mil. dolari SUA în

comparaţie cu 29 mai 2009, când acestea au constituit 1188.76 mil. dolari SUA, însumînd 1210.07

mil. dolari SUA. Majorarea activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada a fost condiţionată de

următorii factori:

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în

suma de 14.10 mil. dolari SUA;

aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 13.81 mil. dolari SUA;

veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.54 mil. dolari SUA;

alte venituri – 0.24 mil. dolari SUA.

Pe parcursul perioadei de raportare, la micşorarea activelor oficiale de rezerva au contribuit:

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de FMI – cca

3.29 mil. dolari SUA; alte plăţi externe – 3.16 mil. dolari SUA. plăţi nete aferente micşorării

rezervelor obligatorii în valuta străină – 2.93 mil. dolari SUA.

Activele oficiale de rezerva la data de 31 iulie 2009 s-au cifrat la nivelul de 1182.60 mil. dolari

SUA, în descreştere cu 27.47 mil. dolari SUA în comparaţie cu 30 iunie 2009, când acestea au

constituit 1210.07 mil. dolari SUA. Micşorarea activelor oficiale de rezerva a fost determinata de:

plăţile nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină – 26.93 mil. dolari

SUA;

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de

FMI – cca 13.52 mil. dolari SUA;

alte plăţi externe – 4.02 mil. dolari SUA ;

deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 0.46 mil. dolari SUA.

Venituri la rezerva valutară au fost înregistrate din efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a

Moldovei sub forma de procurări de valuta în suma de 14.72 mil. dolari SUA; veniturile de la

gestionarea rezervelor valutare – 2.34 mil. dolari SUA; alte venituri – 0.40 mil. dolari SUA.

În luna august activele oficiale de rezervă s-au cifrat la nivelul de 1302.48 mil. dolari SUA, în

creştere cu 119.88 mil. dolari SUA în comparaţie cu 31 iulie 2009. Pe parcursul perioadei de

raportare, majorarea activelor oficiale de rezerva a fost determinata de:

alocarea de către Fondul Monetar International (FMI) a sumei de 142.66 mil. USD

(echivalentul a 91.33 mil. DST) pentru asigurarea lichidităţii si majorarea rezervelor

16

valutare în cadrul alocării generale de DST, aprobate de Consiliul Guvernatorilor al FMI pe

data de 7 august 2009;

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de procurări de valuta în

suma de 39.86 mil. dolari SUA;

aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 4.67 mil. dolari SUA;

venituri de la gestionarea rezervelor valutare – 2.37 mil. dolari SUA;

alte venituri – 0.73 mil. dolari SUA.

Din activelor oficiale de rezerva în aceasta perioada au fost efectuate următoarele plăţi: plăţi

nete aferente micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină ale băncilor licenţiate – 61.38 mil.

dolari SUA; plăţi aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova, inclusiv datoria fata de

FMI – cca 7.33 mil. dolari SUA; alte plăţi externe – 1.70 mil. dolari SUA.

În luna septembrie rezerva valutară a scăzut cu 11.94 mil. dolari SUA în comparaţie cu 28

august 2009, însumînd 1290.54 mil. dolari SUA. Micşorarea a fost cauzată de plăţile nete aferente

micşorării rezervelor obligatorii în valuta străină ale băncilor licenţiate – 61.52 mil. dolari SUA;

plăţile aferente serviciului datoriei externe a Republicii Moldova – cca 6.28 mil. dolari SUA; alte

plăţi externe – 2.31 mil. dolari SUA. Venituri în această perioadă s-au înregistrat din:

alocarea speciala de către Fondul Monetar International (FMI) a sumei de 41.54 mil. USD

(echivalentul a 26.38 mil. DST) pentru asigurarea lichidităţii si majorarea rezervelor valutare

în cadrul alocării speciale de DST, aprobate de Consiliul Guvernatorilor al FMI pe data de 7

august 2009;

efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutara a Moldovei sub forma de cumpărări nete de valuta

- 8.55 mil. dolari SUA;

aprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu

dolarul SUA – cca 5.68 mil. dolari SUA;

veniturile de la gestionarea rezervelor valutare – 2.06 mil. dolari SUA;

alte venituri – 0.34 mil. dolari SUA.

17

(fig2.7)

Sursa: Datele BNM

Fig.2.7 Activele de rezervă ale Moldovei în dinamică anuală

18