Redactare: Rodica ChiriacescuTehnoredacta r e: Maiana RaduCorecturi: B ogdan P avlusenc oCoperti: Luca Emil Cornel

@ 2000 by LangenMiiller in der F.A. Herbig Verlagsbuchhandlung GmbH,Miinchen. All rights reserved.

Original title: Geheimakte Parvus. Die gekaufte Revolutionby Elisabeth Heresch

www.herbig.net

@ 2018 Toate drepfurile asupra acestei edilii sunt rezervateediturii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel./Fax 021 .222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribulie la:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail: carte@meteorpress.row-ww.meteorpress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiHeresch, Elisabeth

Documentele secrete Parvus : Revoluqia cumplmtl :

biognfie - cu 57 de reproduceri gi documente / Elisabeth Heresch ;trad. din Ib. germanlde Adela Motoc. - Bucurepti : Meteor Publishing, 2018

Conline bibliografieIndexISBN 978-606-910-089-9

I. Motoc, Adela (trad.)94

AI Lceasti carte a apirutcu sprijinul Institutului de Investigarea Crimelor Comunismului gi MemoriaExilului Rominesc. Conginutul acestui

volum nu reprezinti obligatoriupozifia oficiali a Institutului

Elisabeth Heresch

Documentele secreteParuus

Revoluqia cumplrat[

Biografie

Cu 57 de reproduceri gi documente

Traducere din limba german[de Adela Motoc

TUIITTOR

PUBI.ISHING

I.

Cuprins

-

"-*

I

-

Transcrierea numelor ruse$ti s-a frcut conform regulilor sta-bilite de Academia RomdnS.

Datele din citatele ruse$ti sunt redate dupi calendarul rusesc,care pAnd la 1900 era cu 12 zile in urma celui occidental, iar intre1900 gi 1917 u 13 zile. Frecvent s-a indicat gi data occidentalH, iarin cazul evenimentelor din afara Rusiei numai aceasta. De Ia31.01.1918 cele dou[ calendare sunt identice.

Provenienqa fotografi ilorNr. 1, 8,12,19 GARF, MoscovaNr. 2,3,5,6,7,9,13-77,20 Colecqia C. Weber, MiinchenNr. 4 Arhiva autoareiNr. L0, 18 Arhiva Foto a Bibliotecii Nationale Austriece

,,Numai tulburirile interne pot faces[ se clatine colosul rus."

' Contele HoyosMinistru de Externe austro-ungar,

septembrie 1914

ltL

Pref4[

,,Daqi-mi un punct de sprijinqi voi miqca p[mAntul din loc..."

Cu greu s-ar mai g[si un altul in istoria universalS. care si pre-tindd in modul cel mai serios cu putinqd c[ qi-a propus o asemenea

sarcin[ gi in scurt timp a gi realizat-o - ln afard doar de IsraelLazarevici Helphand, alias Alexander Parvus. La sf6rqitul anului1914, genialul economist a elaborat un plan, la inceputul anului1915 l-a prezentat guvernului Reich-ului gennan - iar in 1917 acest

plan a devenit realitate: distrugerea Imperiului qarist gi preluareaputerii in Rusia de c[tre comunigti, care de acolo gi-au pornitmargul victorios prin jum[tate din lume. Urm[rile lucr[rii sale au

marcat istoria universal5 pAn[ in secolul aI XXI-lea..Dar cine a fost Parvus? Niscut in 1867 intr-o familie de evrei

din pfltura mijlocie, nu departe de Minsk, tflnirul talentat a frcutstudii de economie in Elvegia, dupi care a plecat in Germania. inc[de foarte devreme, Parvus a fost insuflelit de dou[ dorinqe inegale:

visul despre bani mulqi - gi despre marea revolugie.1974 a fost anul sXu fast. CAnd, dupfl jumltate de an, rizboiul

pe Frontul de Est incl nu era decis pentru guvernul Reich-uluigernan, Parvus s-a prezentat cu un plan indrxzneq. Acesta contineatoate ingredienteie necesare pentru a provoca, la momentulpotrivit, prdbuqirea puterii de stat rusetti gi miturarea guvernului

larist, iar apoi inlocuirea lor cu revoluqionari docili. Sforile persoa-

nelor implicate in acgiune pAnI sus la Lenin le trigea Parvus insuqi.

Berlinul a acceptat aceaste ofertd. PAni la finalizare, acqiunea

urma s[ coste guvernul Reich-ului german o sum[ care, actualizat5,

ar reprezenta aproximativ un miliard de mirci.

10 Elisabeth Heresch

in momentul in care ,,vagonul plumbuit", in care se afla Lenin,se indrepta spre Petrograd, organizarea actiunii Revoluqia era ca giincheiat5. Fir[ Parvus, Lenin, ciruia ii fusese refuzat[ trecerea prinalte g[ri in drumul de intoarcere spre Rusia, n-ar fi ajuns niciodatdla Petrograd. Cum s-ar fi desfHqurat atunci secolul nostru?

Abia atunci cAnd, dupd qarul Rusiei, impiratul Germaniei a fostqi el silit sd abdice, a devenit clar c[ Parvus netezise calea unei miqciri,care n-avea si se opreasci la graniqele Rusiei - gi nici la altele.

in timp, aceastl giganticl r[sturnare sociali, care a cuprinssecolul al XX-lea la scard mondiali, a fost susqinutd prin multeteorii. Se intilnesc aici, mai ales, toate elementele invflq[turiimarxiste de genul ,,necesitigii istorice" a inl[tur[rii burgheziei decdtre proletariat, al pretinsei egatit[qi a indivizilor umani, al criticiiradicale la adresa capitalismului, al urii ca fo4d motrice gi, lnspecial, al revolugiei ca forml preferatX d acliunii politice. Determi-nante in acqiunile lui Parvus au fost interesele financiare gi inter-conexiunile guvernelor, magnafllor ca, de pild[, americanul JacobSchiff cu traficangii de arme. Aceste fapte gi nu interpretarea lorconstituie materia acestei istorii.

Drumul lui Parvtrs este unul aventuros. El duce de la Odessa inElvegia, Germania, Austria, Turcia gi Scandinavia. il urm5.m inadAncurile ilegalitigii gi inchisorilor pAni pe culmile banilor giputerii. Dar nici dup[ ce planul lui Parvus a fost realizat, dorinlaacestuia de a fi membru al primului guvern revolutionar din Rusianu s-a implinit: Parvus devenise discreditarea personificat[ a luiLenin gi a pactului acestuia cu dugmanul politic. $i chiar inainte caParyus s[ moar[, in 1924, in vila sa din Berlin-Schwanenwerder,Germania nu mai avea nici ea nevoie de el.

,,Un r[zboi intre Austria gi Rusiaar fi extrem de folositor pentru revolugie,dar este improbabil ca Franz foseph gi

Nikolaga s[ ne faci aceasti bucurie."

Lenin citre Gorki, 1913

I. De la enfant teniblela souffieurpolitic

Constantinopol 1915

in ziua de gapte ianuarie 1915, in primele ore ale dup[-amiezii,un b[rbat coboar[ dintr-o maginl in faga portalului Ambasadeiimperiale germane din Constantinopol. infrgigarea b[rbatului aflatcam pe la mijlocul viegii, cu o stature impun[toare, corpolent[, pe

care era agezat un cap masiv, cu o frunte inalt[ de gAnditor, cubarb[ ingrijit[ gi croial5 elegant[ las[ impresia unuia dintreeuropenii aceia inst[riqi - industriagi sau bancheri - care reu$esc

s[ profite de gansi gi s[ fie la momentul potrivit in locul potrivit.Pare s[ fie congtient de importanqa intAlnirii iminente, deoarece, inpofida minei sale ferme gi a qinutei sigure de sine, gesturile cu

care-gi strAnge servieta, mflnugile gi jobenul sunt hectice.in timp ce a$teapt[ s[ fie primit, privirea ii alunecfl pe fagada

acelei ciXdiri inalte. Elegantul Paiat imperial de pe BoulevardAjaz-Paga, o construcrie inalt[ in stil neorenascentist, din cirimid[roqieticl cu chenare albe, este situatd maiestuos pe colina care

se ridicl in spatele Palatului Dolmabahce. De aici se deschide o

perspectiv[ unic[ asuPra Bosforului, Cornului de Aur, MflriiMarmara gi Insulelor Principilor. Chiar gi aceast[ poziqie domi-natoare este totodat[ un semn exterior al puterii Ei importanqeiReich-ului german qi al siguranqei de sine a guvernului s5u. Dar ea

simbolizeazd gi poziqia strategic[ a acestei ambasade, cu care

t2 Elisabeth Heresch

Berlinul igi marcheazdprezengain Balcani. in sf6rgit, in cele cinciluni de cAnd dureazi rizboiul, aici s-au petrecut unele evenimenteimportante pe care meriti s5le aflim.

Uga se deschide gi vizitatorul igi spune numele: ,,AlexanderParvus - Doctor Paryus". inainte de a intra in cl[dire, aruncImecanic o privire scurti in jur. A fost anuntat personal la amba-sadorul Konrad, baron de Wangenheim. CAteva clipe mai tdrzitt,el urci gribit, treapti dupi treapt[, pe scara principal5 spre salonulde primire, inaripat de congtiinga neingelitoare c[ fiecare pas il vaduce pe eI - qi nu numai pe el - mai aproape de acele prefaceriinsemnate, la care a visat toat[ viata. Acum problema este s5-giexpun[ viziunile politice cu fo4[ de convingere. Numai aga planulsiu are perspectiva de a fi realizat.

Pentru Wangenheim, Parvus nu este un necunoscut. incilnainte ca acesta sX-i fi fost recomandat ambasadorului de MaxZimmer, un negociator german stabilit de multd vreme aici, invederea unei intAlniri personale, el se tot ciocnise de numelevizitatorului. Se spunea c[ Parvus este originar din Rusia, crescutintr-un ghetou evreiesc de lAngd Minsk, un socialist cu convingerirevoluqionare, economist instruit gi publicist pe cAt de satrilucit,pe atat de cinic; cH apoi se frcuse cunoscut ca sponsor al unui ziarsocialist national turcesc Ai c[ funcgiona semioficial in spateleculiselor in calitate de consilier economic Ai politic al guvernuluiturc. in schimb, domeniul acelor activitlti ", crr" igi cAgtigaseintr-un timp scurt o avere considerabili - ta care se adiugau gipropriile binci - gi regedinga sa de pe nobilele Insule ale Principilorera ascuns dincolo de o ceag[ de zvonuri gi speculaqii. intr-uncuvAnt, Parvus trece drept un birbat spIlat cu toate apele Europeigi Balcanilor gi ale cdrui cuvinte ar merita s[ fie auzite.

Toate acestea sunt absolut interesante pentru reprezentantulReich-ului german, pentru care rizboiul pe Frontul de Est duraseoricum dublu decAt fusese plinuit. Filogerman declarat - qi antirus,in orice caz -, Parvus propune o aliangi de acqiune a GuvernuluiReich-ului cu revoluqionarii rugi. El arat5, cu o togic[ convin-g[toare, c5 Rusia ar putea fi invinsd doar daci, simultan, ar fi sl[bitiprin tulbur6ri interne, care ar face si se clatine regimul qarist gi,

DocuNrrutu SEcRETE Pnnvus

dacX, gi-ar pierde fo4a de lupti prin sfrrAmarea marelui imperiuin mici p[4i individuale. Toate acestea ar putea fi provocateprintr-un program de acqiune cu un scop bine precizat. Iar el,Parvus, a elaborat deja un asemenea program. Cu alte cuvinte,vizitatorul ii ofer[ interlocutorului german organizarea, contraplatl, in colaborare cu Guvernul Reich-ului a unei revolu;ii inRusia, completati cu migclri secesioniste pAni la c[derea garului.

Dup[ numai o zi, ambasadorul von Wangenheim telegrafiazlsuperiorului slu din MinisteruI de Externe de la Berlin, secretarulde stat gi ministrul prusian Gottlieb von )agow, impresiile luidespre lntAlnirea cu Parvus. Vorbegte in termeni superlatividespre ,,atitudinea eminamente fiIogermani" gi despre ,,serviciilevaloroase" prin care Dr Parvus s-a ,,remarcat in ultimul timp". Si fiavut oare in vedere efornrrile acestuia de a determina guvernul turc

care, in pofida aliangei, plstrase inilial ,,neutralitatea armat5" -str intre in r[zboi de partea Germaniei impotriva Rusiei?

Concep,tia schipt[ sumar de ,,Dr Parvus" este suficient[ pentrua trezi la Berlin interesul cancelarului Reich-u1ui, Bethmann-HoIIweg. Firegte - stimularea migcirilor de independenqd nagionalelntr-o qarl inamic[ singurd n-ar fi fost nimic nou, era deja o tacticipolitic[ practicat[ lnainte de rizboi, care le-a costat, lntrucAtva,atet pe Germania, cAt gi pe Austro-Ungaria. Un exemplu proemi-nent este acfiunea lui Bismarck in ldrile coloniale britanice,finanlati din ,,fondurile reptilelor". Acum, legarea acestei tactici incadrul unui mai mare plan subversiv cu o revoluqionare sistematiclin vederea infringerii adversarului sunl foarte promil[tor gi este

interesantil ca mijloc suplimentar pentru ducerea rizboiului.La Berlin, se agteapti cu incordare am5nunte legate de acest pro-

gram gi despre autorul lui, Alexander Parvus. in acest scop, |agowtl aduce pe Kurt Riezler, omul de incredere al lui Bethmann-Hollwegla Marele Cartier General, in capitala Reich-ului. La 10 ianuarie1915 eI telegrafiaz[ la Marele Stat Major: ,,Rog primire Dr Parvusla Berlin. |agow."

in momentul acesta, Parvus este de mult plecat. Nici n-a maia$teptat s[ soseasc[ rispunsul de la Berlin la Constantinopol.Reacqia pozitivfl a lui von Wangenheim i se pare o garanfie

L4 Elisabeth Heresch

Gelegramm.*"a|,raHatcaff . k Llrhrltl ,I

lt*rlhl *. , ,fk f rx-rr*

IE rl ..

iqtYyi ttI llIt'tt

m lrlrtbrrh

.-a .,tul,rft{*la- -L L:r r tf,D - ilFrL

*

,lr" I

r+ff.&*,?: dl..rr. r..{& i*-- r-..,. tr.r(*u.-+f"u.l rl",I..iir cr" l,"freJ{ rlo.+r {1,...* ..,(".

{ l,*o,.r,,,-*- l* ,lr.l* fi"**J r*I*,q

: 4,,8{+ %lrr.";;- i:; ^ ;'i fo* '1y,xa'"t- lr,|i".--, l*t.t+*.r.qr(_i / W, fu***r*r* gfr.-C*,.".f.* tv., ;trr-*.,.rr*c.+i'4,:-ffi;1rftffi#r 1

?1

lu *-*-!fl-i1l-t "+l*

ff.",*--.r: 6t.:r**,

1",'l " - f fai* /L*rd**".- Tyo. "u

k.* I'-'f*n. I tttt

Drrpl discuEia lui Parvus cu ambasadorul german la Constantinopol gi raporrultrimis de acesta la Berlin, secretarul de stat Jagow telegrafiazi la Ministeml deEfierne: ,,Rog primire Dr Paryus la Berlin."

l)ocuueurrr sEcRETE Pnnvus

suficient[: Berlinul, care cu ani in urm5 il expulzase din cauzarnaginagiunilor sale revoluqionare, l-ar intAmpina acum cu bragele

rleschise. incd in 8 ianuarie 1915, la o zi dupi discuqiile sale de laArnbasada imperial[ german[ de la Constantinopol, el a gi pornit int i\ltrtoria care trebuia s[-1 duci la qelul rAvnit: distrugerea impe-riului prist rus cu ajutor german.

Ruta aleasfl de Parrrus trecea prin Bucuregti, Sofia qi Viena.StaqionAnd in aceste puncte, el wea si verifice pozilia tovar[gilor de

partid stabilif acolo fag[ de o posibili colaborare in revolu;ionareallusiei in beneficiul guvernului german; totodat5, el vrea qi siirrcerce s[ sondeze atitudinea glrilor momentan inc[ neutre,llomAnia gi Bulgaria, in ce privegte stabilitatea 1or. Interesul lui erasr1 atenueze poziqiile neutre gi si-i procure Germaniei noi partenerirle aliangl in r[zboiul impotriva Rusiei.

La 9 ianuarie 1915 Parvus sose$te la Bucuregti. OmuI sIu de

It'gtrtur5 aici este Hristo Rakovski, originar din Bulgaria, acumt'ctXqean romAn, socialist revoluqionar gi tovar[g de idei din trecutullui Parvus. Activitiqile lui Rakovski umpluseri dosarele Ohraneilnc[ inainte de schimbarea secolului. Serviciul secret pentrust rtrinitate rus era pe urmele lui: puqini erau atAt de ocupaqi in mod<'ontinuu cu activitatea subversiv[ impotriva Rusiei. incH dinainterlt. a se revedea cu Parvus, Rakovski acgiona de partea german[ - gi

rusta intr-o qari a c[rei casi regal[ era cAt se poate de legat[ de

rlinastia rus[.Rakovski intrunegte mentalitatea de ortac cu angajamentul

t'onspirativ. Lucreaz[ pentru ziarul de partid socialist romAn gi

lt'cept[ bucuros oferta lui Parv-us de a subvenqionh publicaqii de

profil. Rakovski va lansa, astfel, articole cu adresi precisfl, in presa

romAn[, dar qi in cea din striindtate - de pild[, in Italia - pentru a

influenta opinia publicX impotriva cauzei ruse gi in favoarea celei

Bcrmane in rdzboi.in Bulgaria, Parvus are mai puqin noroc. Presa de partid

llulgari il taxeazd pe Parvus drept,,qovin german" gi se declar[ mairlcgrab[ de partea adepqilor aripii pacifiste, agadar a dugmanilorrlcclaraqi ai r[zboiului, ca Rosa Luxemburg gi KarI Liebknecht, pecare eI ii criticase aspru intr-o adunare publici. Le gin isonul

15 Elisabeth Heresch

publicigtii slavofili care, spre deosebire de Parvus, considerd c[ odeclaraqie de rizboi la adresa Rusiei ar fi o tragedie. Ei argumen-teaz[ ci astizi pericolul pentru Europa nu este garismul, ci impe-rialismul german. Parvus nu are aici nicio gansi.

Dezamigit, Paryus plrisegte Sofia cu intenqia ca de acumincolo sX acgioneze mai mult din spatele culiselor pentru a-gi ducemai departe opera frri a fi stAnjenit de cei care gAndesc altfel.

in taton[rile sale, Paryus igi pune mari speranqe in Viena; laurma urmelor, ea este un bun teren pentru centre conspirative,unde el qi tovar[gii sii au g5sit mult sprijin gi acoperirea spatelui.Crede cI va putea sE aib[ din nou mai multd incredere dupdintfllnirea cu vechii stri tovarSgi de lupttr gi ctr-i va putea atrage sicolaboreze.

ASn a inceput totulVir.nirl (lc arrrirrtiri il leag[, totugi, de acest ora$, care ln anii

pr t.rrrt.r;4i'lloli rtrzboiului a fost refugiul revolutionarilor rupi in exil!Mrrlli tlirrtrc ei gisiseri la membrii social-democratiei austriece oa ckrua patrie in cel mai adev5rat sens al cuvdntului dupE ce fuseser[alungaqi din aproape toare statele federale ale Germaniei - in ochiirevoluqionarilor pra-model a Partidului social-democrat din cadrulEuropei - din cauza activitilii lor subversive.

Chiar dac[ austriecii, dupl cum constataserd Parvus gi tova-rlqul s[u de drum de atunci Troqki, ,,navigau in siajul tovarigilor lorgermani", ei ofereau, totuqi, disidenqilor rugi ai regimului garistg[zduire, tot ce aveau ace$tia nevoie pentru activitatea lor conspi-rative, a;'utor financiar, pa$apoarte false qi suficiente cafenele pentrudiscuqii indelungate. intAlnirile emigranqilor politici in locuingeconspirative din Viena, producerea de scrieri gi manifeste revo-lutionare care treceau graniqa rusi prin misterioase canale gi cores-pondenqa cu celulele revolutionare din Odessa gi Kiev umpleaumunti de dosare ale Ohranei gi aveau grijl de bunlstarea material[a unor intregi legiuni de agenqi secrefi.

Viena treze$te in Parvus amintiri pl5.cute, chiar dac[ nici el, niciTrolki n-au luat niciodat6 prea in serios scena de partid locald, ci

[ )rruururErr SECRETE Pnnvus

;rvcau impresia ci atitudinea acesteia nu era decAt,,lacul scorojit", invrcme ce, in realitate, ea pactiza in spatele cu-liselor cu aristocragia.

Dar acolo era disponibilitatea permanent[ a bitr6nului ViktorAtller, care organiza neobosit aprob[ri de rezidenqX tovar5gilor rugi,

lare fuseser6 expulzaqi din Germania ,,din cauza maginagiunilor lorlcvolutionare"; apoi mascarada, cu care el gi prietenii lui din Partidtltrdeau o mAni de ajutor lui Troqki gi altor emigrangi politici s5-gi

schimbe infrqigarea recurgAnd la lama de ras, farduri gi peruci gi

prrnindu-Ie in mAn[ pa$apoarte false cu nume cehegti, atunci cand

voiau s[ meargi in Rusia - in mod special cu prilejul Revolugiei din1905; apoi ajutorul la organizarea tipografiei pentru ziarul

lrirrtidului Pravda 9i la trecerea frauduloasi prin Gali$a spre Rusia

;r ircestui ziar, interzis din cauza propagandei pacifiste. Cu marepLlcere igi amintegte Parr.us de aceste vremuri amuzante.

Pe scurt - Adler p[rea s[ fie incAntat sX-i sprijine cu sfatul gi cu

lirpta pe tovarflgii s[i rugi. $i dac[ nu ar fl fost un joc cu foculre volugionar, in care in ultimi instanq[ se tindea citre o schimbareviolent[ de putere, care ar fi costat nenum[rate - ca rezultat finalrrrulte milioane - de vieqi omenegti, activitiqile conspirative n-ar filirst altceva dec6Lt vesele gtreng[rii.

Dup[ cum igi amintegte Parvus, de dragul acestor privilegii

lrrr.quia gi Lenin viaga aici gi in Galiqia, unde se stabilise; la urmarrrrnelor, cu greu ar mai fi g[sit altundeva atAt de mult sprijin politicpi financiar pentru scrierile sale revoluqionare; in plus, Leninprcguia gi pozi;ia geograficl, ,,apropierea de graniqa rus[, dac[ vreauotlatd sX ajung repede in Rusia". Doar o singur[ doring[, nutrit[ de

l,r'nin, ca gi de Parvus, anume perspectiva unei ,,adevdrate" revo-Iulii in Rusia (dup[ cea ,,eguatd" in 1905) pdrea s[ fle un vis de

rrcirnplinit, drept care, cflteodati, obignuia s[ ofteze:

,,Cel mai bun lucru care ni s-ar putAa intAmpla, ar fi, dac5 im-

lrilratul Franz Joseph ar declara r[zboi Rusiei - dar este improbabilsi1 r-rc facd el nou[ acest serviciu!"

CAnd bitrAnul imp6rat l-a fficut, totugi - la o sdpt[mdni dupiirnpiratul Wilhelm - pentru Lenin aceasta a insemnat inilialnrrmai neajunsuri: dup[ izbucnirea rXzboiului, a fost arestat ca

L7

18 Elisabeth

cet[tean rus pe teritoriul austriac Ai a aterizat intr-o inchisoare inapropiere de Cracovia.

$i iarigi gi-a frcut aparigia Viktor Adler, care a sirit in ajutor.Atenqionat de cei doi tovardgi rugi, Jakob Ganegki, alias Fiirstenberg,gi David Riazanov, alias Goldenberg - nume ce trebuie refinute -in privinqa incarceratului, Adler a intervenit la prim-ministruIKarl, conte Stiirgkh, care l-a pus in libertate pe Lenin. Puteai sta incalea dorinqei de activitate a unui rus nu numai inofensiv, ci chiarfolositor, care se declarase ,,dugman al qarului"? Ironia istoriei faceca, doi ani mai tArziu, tocmai fiul lui Viktor Adler si-l asasineze pe

,,a[a$torul la rizboi" Stiirgkh. Ironie pentru faptul cI fiecaremembru aI ,,partidului rlzboiului" i-a adus pe tovar[qii rugi aitatllui lui Fritz Adler - in frunte cu Lenin - mai aproape de gelullor declarat, o revoluqic in Rusia.

l)ur c'c u rllnus din cmigranqii rugi la Viena? Parvus este deza-rrri'lgit, rk.<llrr.r't. nu se gflndise ctr, in mod logic, odatl cu izbucnireari'lzlroiului, tovarilgii stri de idei vor fi expulzaqi fiind cedteni ru$i.Acunr, toattr liota triieqte in E1vegia. Doar David Riazanov mai esteaici. Acesta reugise ca, in ciuda originii sale ruse, si aibl voie sirdmini ia Viena chiar gi dupi izbucnirea rdzboiului. il g[zduise peLenin, eliberat din lnchisoare, ln trecerea sa prin Viena cudestinagia Elveqia, iar acum ii oferea lui Parvus si locuiascX la el.

David Borisovici Riazanov este membru al Partidului Social-Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR) qi este considerat unmarxist cultivat, autor el insugi aI mai multor scrieri. Ca interna-fonalist, el se percepe - la fel ca majoritatea tovar[qilor s[i de ideirugi care s-au retras ca Troqki la Paris gi, mai tArziu, la New yorksau ca Lenin in Elvegia - drept adversar al r[zboiului qi al ap[ririinationale a Rusiei. De aceea, Parvus nu reu$e$te s[-l conving5 deconcepfia sa de a considera rdzboiul drept mijloc in scopul ascutiriila maximum a contradicgiilor sociale existente gi de a-i aduce pesocialigtii ruqi insetaqi de putere mai aproape de visul unei revoluqiigi, in continuare, de preluarea puterii. Riazanov se exclude astfeldintre actorii direcqi pentru marele sdu plan - deoarece, intr-oastfel de calitate, el ar trebui sI se poatd infl[cdra cAt de cAt pentru

I )( X I]MENTELE SECRETE PNNVUS

rrrtt,resele Germaniei, pe care ceilalqi tovardqi o infierau ca ,,fo4ir rrr lx.rialistd a rXzboiului".

Cum Riazanov se bucuri de respectul gi simpatia social-demo-r r;rlilor austrieci, el poate, cu toate acestea, sX-i fie de folos luiI'irrvus informAndu-l despre starea de spirit politicE ce domnea inr r.r('urile de partid gi guvernamentale din pri qi din colonia de

r.rrrigranfi rlspAndiqi prin striinitate. Dar poate fi foarte bine folosit

:il l)cntru a elabora conving[toare articole de ziar pentru presa de

l,;rrrid qi scrieri agitatorice pentru stimularea unui climat revo-lrrlionar. Sau, Ia nevoie, pentru a interveni la funcqionarii locali:

l)rintre contactele lui Riazanov se num[r[ oricum ]ohann Schober,

ruirlt oficial ai poiiiiei nalionale, sub a cirui conducere a fost desco-

pt.rit[ activitatea de spionaj a colonelului de Stat Major Alfred Redlrrr {avoarea comandamentului armatei terestre ruse.

Pentru Parvus, Riazanov igi pune cu pl5cere la b[taie relaliiieltirlt chiar qi atunci cAnd in cauza respectivd concepfia lui este cu

tot u[ alta. in sufletul s[u revoluqionar nu exist[ loc pentru scrupuleslu remugciri care I-ar impiedica s6 acqioneze chiar gi impotrivaconvingerii sale. La urma urmei, pe Riazanov qi Parvus ii leagX

pt.rioada gcolar[ comuni de la Odessa gi anii de agitaqie publicisticltlin Germania. Atunci, Parvus, care era deja redactorul ziarului de

1r:rrtid Neue Zeit,l-a luat sub aripa sa 9i I-a pus si scrie pentru el.

l'rintre primele chitange de plati emise de Parvus in cadrulplrrrului sIu revoluqionar - ce urma s[ fie finanlat de guvernulIteich-ului german - in aceste zile de la inceputul anului 1915 Ia

Vicna, se g[segte 9i o chitanl[ pentru un avans de cinci mii de

nrltrcil c[tre David Riazanov.Prin Riazanov, Parvus intr[ in leg[tur[ gi cu Rafail Abramov(ici),

nrcmbru de partid aI aripii moderate (menqevice) gi una dintreligurile de vArf ale Ligii evreiegti. Liga este cea mai puternic[ fo4ipolitic[ a intelectualilor ewei radicali est-euroPeni. Ea reprezintHo lt'g5turi a intelectualitHgii evreie$ti cu muncitorimea gi intrunegtenst fel scopurile declarate ale ambilor - ,,eliberarea proletariatului"

19

I Care in prezent valoreazX de zece ori mai mult. (n.a.)