147 de ani de tradiţii militare

Revoluţia Revoluţia Română de la 1848 a fost par tea revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a pro ce -

su lui de afirmare a naţiunii ro mâ -ne şi a con şti i nţei naţionale. Unfac tor deosebit de important l-aco n stituit Revoluţia Franceză dinfe bruarie 1848 care a avut reper -cu siuni asupra întregii Europe.De oarece Fran ţa era un stat na ţi o -nal unitar, revoluţia de aici a avutun predominant caracter social, pecând în cele lal te ţări a luat diferitefor me, după necesităţile lo cale.Astfel că, principiul libertăţilor ce -tă ţeneşti ce rute...

În Kandahar, Afganistan, militarii gălăţeni au să rbă -to rit miercuri, 5 iunie, Ziua Batalionului 300 InfanterieMe canizată „Sfântul Andrei” şi 147 de ani de la înfiin ţa -rea Regimentului 11 Dorobanţi „Siret”, constituit la data

de 5 iunie 1872 înora şul Galaţi. Ce -re monia militarădes făşurată cuaceas tă ocazie s-are alizat în comuncu partenerii deCo aliţie şi s-a bu -cu rat...

KAKI 100%

Ziua Eroilor se săr bătoreşte, în Ro mâ nia, în fiecarean, cu prilejul Zi lei Înălţării Dom nului. Zi ua Eroilor esteo sărbătoare na ţi o na lă pentru co me mo ra rea celor care aumu rit pe câm purile de lup tă pen tru apărarea ţă rii, datori -tă Decre tu lui-le -ge nr. 1693 dinmai 1920, dar şia Tra tatului de laVer sa illes, acolounde ţă ri le beli -ge ran te s-auobli gat, odată cuse m narea tra ta -tu lui...

Ziua Eroilor

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Vindecare prin „vorbirea” cu rănile

Cercetătorii de la Imperial College London au creato nouă moleculă, care poate „vorbi” cu celulele din zo -na de lângă ţesutul afectat, pentru a ajuta la vindecare.„Acest tip de vindecare inteligent este util în toate fa zelepro cesului de vindecare, are potenţialul de a creş te şan -sele or ga nis -mu lui de a sere cupera şipoa te fi fo lo -sit în multeti puri de ră -ni”. Echipade cer cetătoria des cris mo -le cu lele nu -mi te...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 11 (496) l 14 iunie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

Specialiştii mei din Centru, ofiţerii, subofiţerii şi toţicei lalţi care lucrează în Centrul Naţional de Instruire,sunt foarte bine pregătiţi şibi ne informaţi cu privire lasi tua ţia de ultimă oră din Af -ga nistan. Suntem actualizaţiper ma nent de către eşaloanecu privire la statutul forţelor,ac torii im plicaţi, incidenteetc., drept pentru care pebaza aces tor in formări ofici -ale, pe care le primim, sun-tem în mă sură să pre gătimun scena riu cu incidente şievenimen te ...

PUNCTE DE VEDERE

Experienţa acumulată Experienţa acumulată îşi spune cuvântulîşi spune cuvântul

11 iunie 1848

În perioada 29-30 mai 2019, la Palatul Parlamentului, aavut loc conferinţa internaţională cu subiectul Rolul şi sta -tu tul femeii în societatea modernă. La activitate a partici-pat, din partea NATO, Clare Hutchinson, reprezentantulspecial al Secretarului General NATO, pe domeniul Fe me -i le, Pacea şi Securitatea.

Pe timpul vizitei sale în România, Clare Hutchinson afost primită de către secretarul de stat pentru politica deapă rare, planificare şi relaţii internaţionale, Nicolae Nasta.Re prezentanta NATO a prezentat preocupările organizaţieire feritoare la implementarea Rezoluţiei Consiliului de Se -cu ritate ONU 1325 şi a rezoluţiilor conexe, menţionând cănu este o problemă a femeilor, este una de securitate globa -lă şi are strânse legături cu protecţia copiilor şi traficul defi i nţe umane în zonele de conflict, iar la nivelul organizaţi -ei s-a elaborat un manual Gender and human security. Dease menea, a mai vorbit despre Seminarul privind pro ble -ma tica Femeile Pacea şi Securitatea, Planuri Naţionale deAc ţi une şi bune practici în domeniu organizat de către ofi-ciul pe care îl conduce, în cooperare cu Islanda, în zilele de13-14 iunie la sediul NATO, manifestându-si mulţumireapen tru faptul că ţara noastră va fi reprezentată de către ma -ior Manuela Elena Bercea.

În continuarea discuţiilor, Clare Hutchinson a menţio -nat că se doreşte constituirea unei baze de date cu experi -en ţe, lecţii învăţate şi bune practici ale naţiunilor partenere

şi a manifestat interes faţă de aspectele practice existente înstra tegia de apărare a ţării noastre referitoare la promo va -rea femeii în sistemul militar.

Ulterior, reprezentanta NATO a fost interesată de pre gă -ti rea militarilor efectuată în perioada de predislocare în tea -tre le de operaţii, menţionând că la nivelul organizaţiei selu crează la un proiect care va angrena NATO, UE, OSCEşi ONU şi care vizează instruirea în comun a militarilor, înpe rioada premergătoare misiunilor.

Referitor la probele fizice, aceasta a întrebat dacă înArmata Română există bareme identice sau diferite întrefe mei şi bărbaţi, secretarul de stat Nicolae Nasta explicân-du-i că există aceleaşi probe, baremele fiind diferite, înfunc ţie de vârstă şi sex.

De asemenea, Clare Hutchinson a apreciat colaborareaMi nisterului Apărării Naţionale cu societatea civilă în ve -de rea elaborării Planului Naţional de Acţiune, manifestândun interes deosebit faţă de Institutul Român pentru PacePATRIR, din Cluj-Napoca, unde a absolvit în anul 2004pri mul său curs în domeniul egalităţii de şanse.

Coroborând discuţiile despre colaborarea cu societateaci vilă şi un proiect al organizaţiei aflat deja în desfăşurare- Olanda a organizat anul acesta Conferinţa internaţionalăWo men Defense Dialog - reprezentanta NATO a sugeratde l e gaţiei ţării noastre să organizeze o conferinţă interna ţi -o nală similară, menţionând că oficiul condus de domnia sava asi gura tot sprijinul necesar şi se poate conta pe implica -rea sa directă.

Propunerea a fost agreată de către secretarul de stat,care a menţionat că va fi analizată organizarea unei astfelde con ferinţe la Cluj-Napoca în luna octombrie 2019, caac ti vi tate premergătoare Zilei Armatei României. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lMOSCOVA - Rusia va livra în iulie Turciei sistemeleanti aeriene S-400. Rusia intenţionează să furnizeze Turcieisis temele antiaeriene S-400 în luna iulie, a anunţat Kremlinul,în contextul tensiunilor dintre Ankara şi Washington. „Acor -du rile dintre Rusia şi Turcia sunt onorate la timp, ţinând contde actualul context. Nu există probleme bilaterale”, a declaratIuri Uşakov, un consilier prezidenţial rus, citat de agenţiaReuters. Întrebat dacă sistemele S-400 vor fi livrate Turciei îniu lie, oficialul rus a precizat: „Da, aşa plănuim”. Ankara a co -man dat un sistem antibalistic şi antiaerian rus S-400, dar cazula amplificat tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, aliaţi înca drul NATO. Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nusunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temerică ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avi oa ne -le militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea,să le achiziţioneze.lANKARA - Turcia caută soluţii dupăaver tismentul SUA privind excluderea din programul F-35. Secretarul apărării SUA, Patrick Shanahan, i-a scris omo -lo gului său turc, ministrul Hulusi Akar, o scrisoare în care pre -zin tă măsurile planificate la Washington în următoarele şaptesăp tămâni, în caz că Turcia nu renunţă la achiziţionarea siste -mu lui rusesc de rachete sol-aer S-400. Conţinutul documentu-lui a fost dezvăluit, iar printre altele, oficialul american trans -mi te părţii turce că „încă mai are opţiunea de a-şi schimba ati -tu dinea”. Ministerul apărării de la Ankara a comunicat că am -be le părţi caută soluţii, după avertismentul Statelor Unite căeste iminentă excluderea Turciei din programul avioanelor delup tă F-35, transmite DPA. Turcia insistă să achiziţioneze dinRusia sistemul S-400, incompatibil cu dotarea NATO şi care,po trivit Statelor Unite, poate constitui o ameninţare pentruavio anele F-35. Chiar săptămâna trecută, preşedintele turcRecep Tayyip Erdogan a declarat că „nici nu se pune proble-ma” retragerii din contractul cu Moscova. Primul pas al SUA,dacă Ankara insistă asupra dotării cu armament rusesc, va fianu larea invitaţiei de participare a Turciei la o masă rotundăpe tema F-35, săptămâna viitoare, în Belgia. Până la sfârşitullui iulie, s-ar putea ajunge la expulzarea piloţilor turci care sepre gătesc în SUA pentru a pilota noile avioane. Turcia a plătitdeja pentru patru astfel de aeronave, care nu au fost încălivrate, şi participă la proiectul F-35, inclusiv prin implicareaunor furnizori turci de componente; contractele respective arur ma să fie anulate de partea americană, în cadrul seriei demă suri anunţate ca posibile. lTAIPEI - Taiwanul confirmăcă a cerut să cumpere arme din Statele Unite. Taiwanul acon firmat că a făcut cereri de cumpărare de arme din StateleUni te, inclusiv tancuri şi muniţie, în urma apariţiei informaţii -lor că Washingtonul ar putea da în curând undă verde unorvân zări de 2 miliarde de dolari, relatează DPA. Ministerul apă -rării din Taiwan a anunţat că au fost trimise cereri StatelorUni te pentru cumpărarea a patru loturi de arme şi că se aşteap-tă un răspuns. Procesul se desfăşoară fără probleme şi se în ca -drea ză în program, a precizat ministerul într-un comunicat.Vân zările de arme americane către insula autoguvernată se în -ca drează în Actul privind Relaţiile cu Taiwanul vechi de 40 deani şi se bazează pe o evaluare a nevoilor de apărare ale in su -lei. Cu toate acestea, astfel de acţiuni au iritat Beijingul, carecon sideră democraţia autoguvernată ca parte a teritoriuluiChi nei, aminteşte agenţia germană de presă. Purtătorul de cu -vânt al Ministerului de externe de la Taipei, Andrew Lee, a de -cla rat că Statele Unite în prezent examinează cererile, a re la -tat agenţia de stat Central News Agency (CNA). Ministerulapă rării a refuzat să ofere informaţii despre datele exacte cândau fost făcute cererile de cumpărare. Cu toate acestea, el adeclarat că patru cereri au fost făcute pentru 108 tancuriM1A2 Abrams, 1.240 de rachete antitanc BGM-71 TOW, 409ra chete sol-aer FGM-148 Javelin şi 250 rachete antiaerieneFIM-92 Stinger. Preşeditele taiwanez, Tsai Ing-wen, a declaratcă Taiwanul va continua să-şi consolideze capacităţile de auto -a pă rare şi că rămâne angajat faţă de stabilitatea regională şipa ce.lTEHERAN - Iranul a prezentat un nou sistem deapă rare antiaeriană. Noul sistem de apărare antiaeriană esteca pabil să lovească simultan şase ţinte, a relatat televiziuneade stat, preluată de Xinhua. Sistemul, denumit Khordad 15,poa te detecta avioane de luptă şi drone militare ostile de la odis tanţă de 150 km, a afirmat ministrul iranian al apărării,Amir Hatami, la ceremonia de inaugurare. Noul sistem esteca pabil, de asemenea, să urmărească ţintele pe o distanţă de120 km, a adăugat ministrul. Iranul lucrează în prezent la sis -te me me nite să contracareze rachete şi alte ameninţări aeriene,a mai declarat Hatami. Oficialul iranian a făcut aceste remar-ci în contextul în care relaţiile deja încordate dintre Washing-ton şi Teheran s-au tensionat şi mai mult în ultima lună. Iran-ul a sus pendat o parte din angajamentele asumate prin acordulnu cle ar din 2015, la un an după retragerea SUA din acest pact,în timp ce administraţia preşedintelui american Donald Trumpa în tărit sancţiunile economice la adresa Iranului. Tot în lunamai, Pentagonul a trimis în regiune un portavion, o navă derăz boi, bombardiere B-52 şi o baterie de rachete Patriot. n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 245 / 2019

Vizita reprezentantuluispecial NATOaCtualitatea

Pe SCuRt

În Kandahar, Afganistan, militarii gălăţeni au sărbătoritm iercuri, 5 iunie, Ziua Batalionului 300 Infanterie Mecani -zată „Sfântul Andrei” şi 147 de ani de la înfiinţarea Regi -men tului 11 Dorobanţi„S i ret”, constituit lada ta de 5 iunie 1872 înora şul Galaţi.

Ceremonia militarădes făşurată cu aceastăoca zie s-a realizat înco mun cu partenerii deCo a liţie şi s-a bucuratde prezenţa coman -dan tului TAAC-South,ge neral de brigadăMiles Brown (şi co -man dantul bazei), a comandantului Combined Task Force„Dragon Saints”, locotenent-colonel Keith Benedict şi anu meroşi reprezentanţi ai celorlalte structuri româneşti dinBaza Militară Aeriană Kandahar.

Pe timpul ceremoniei a fost prezentată semnificaţia zi -lei, au fost acordate emblemele de onoare şi de merit confe -ri te de către Statul Major al Apărării şi Statul Major al For -ţe lor Terestre, partenerilor de Coaliţie, iar cei mai merituoşimi litari ai batalionului au fost înaintaţi la gradul următor. Înfi nal, au fost premiaţi câştigătorii competiţiilor sportivedes făşurate cu această ocazie în Baza Militară Kandahar.

Pentru comandantul Combined Task Force „DragonSaints”, locotenent-colonelul Keith Benedict, participareala această activitate atât de importantă pentru infanteriştiigă lăţeni a reprezentat o bucurie: „Suntem onoraţi să ne ală -tu răm vouă în această zi de sărbătoare şi încântaţi să pri -mim aprecierea dumneavoastră. Şi, poate cel mai importantlu cru, suntem privilegiaţi să luptăm umăr la umăr alături de

voi, aici, în Kandahar. Istoria este foarte importantă şi pen-tru noi, în special în Regimentul 14 Infanterie. Este de-adrep tul fascinant faptul că, în timp ce România lupta în

Răz boiul de Independenţă, şi regimentulnostru era în urmărirea Indienilor nativiSioux, după bă tălia de la Bighorn. Deşi pre -de cesorii noştri au luptat în împrejurări di fe -ri te în ultimii 147 de ani, ne regăsim astăziîn Afganistan, contribuind la istoria proprii -lor organizaţii ca parte a Tasck Force Drag-on Saints. Ca şi comandant al acestei echi pedi namice, apreciez caracterul unităţii dum -nea voastră”, a transmis locotenent-colonelKeith Benedict în discursul său.

Participarea la această misiune reprezin-tă pen tru Batalionul 300 Protecţia Forţei

„Sfântul Andrei” a patra revalidare a pregătirii şi profesi o -nalismului militarilor gălăţeni într-un teatru de operaţii ex -tern. Unitatea a mai participat până acum la trei misiuni in -ternaţionale în teatrul de operaţii Afganistan: „EnduringFre edom” în Kandahar (2005), „ISAF III” în Za bul(2008), „ISAF IV” în Zabul (2011-2012), „Resolute Sup-port”, în prezent. De-a lungul tim pului, participarea mili-tarilor gălăţeni la misiunile din Af ganistan a fost marcatăde sacrificiul suprem dat de slt. (pm) Şonei Narcis, căzut ladatorie pe în 2005, slt. (pm) Sandu Ionuţ Cosmin şi slt.(pm) Covrig Marius Claudiu, ultimi doi fiind căzuţi ladatorie în 2008. Pentru că Eroii nu mor nici o dată şi rămânmereu în inimile şi gândurile noastre, în me mo ria acestoraa fost oficiată o slujbă de pomenire la Ca pe la Militară dincampul românesc. Preotul militar al bata li onului, părintelePaul Zaharia şi camarazii din batalion au fost alături lapomenirea acestora.

Locotenent Mirela Căpâlnean

Afganistan

1 47 de an i de t rad i ţ i i mi l i t are

Pe 29 mai 2019, o parte din militariiDe taşamentului de Apărare Antiaeriană,,Scorpionii Albaştri” au fost invitaţi deco legii lor croaţi să fie martori la tragerilede luptă reale executate de Bateria ,,Bla -ze”. Componenta croată a Grupului delup tă Polonia folosesc lansatoare de ra -che te terestre Vulkan M92 de 122 mm.

Iar pe 30 mai, Detaşamentul de Apă -ra re Antiaeriană ,,Scorpionii Albaştri” aexe cutat, pentru prima oară de când se află detaşaţi în ca -drul Grupului de luptă, trageri antiaeriene cu muniţie realăcu complexul 2x35mm Oerlikon, în poligonul Wierzbinydin Polonia. Militarii detaşamentului au executat această

tra gere cu gândul la co -man dantul Batalionului205 Apărare Anti ae ri a nă„Gheorghe Pârvulescu”,l o c o t e n e n t - c o l o n e lEduard Dinuţă, care, le-afost întotdeauna alături,şi care i-a făcut să în ţe -lea gă că ,,Cer senin” nueste doar o deviză, este opa siune, un stil de via ţă!

Pe 28 mai, acesta apredat comanda şi Dra -pe lul de luptă locote-nent-colonelului Cristian

Dumitru - locţiitorul comandan tu lui Batalionului 205 şico mandantul Rotaţiei 1 a Detaşa men tului de Apărare,,Scorpionii Albaştri”.

Locotenent Mădălin Enache

Trageri de luptă în Polonia

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019

Pagina 3

La 1 iunie 2019 s-au împlinit 50 de ani de când s-aînfiinţat Batalionul 30 Vânători de Munte ,,Dragoslave-le”, cu garnizoana în oraşul Câmpulung-Muscel, Batalio-nul 33 Vânători de Munte „Posada”, continuator al tra-diţiilor de luptă ale Diviziei 4 Munte şi Batalionul 228Apărare Antiaeriană „Piatra Craiului”, structură continua-toare a tradiţiei Companiei 228 Mitraliere Antiaeriene.

Istoria Batalionului 30 Vânători de Munte ,,Dragosla-vele” a început cu data de 1 iunie 1969, dată la care, seînfiinţa acest batalion subordonat Brigăzii 4 Vânători deMunte ,,Posada“ din Curtea de Argeş. Începând cu anul2000, unitatea a fost subordonată Brigăzii 2 Vânători deMunte ,,Sarmizegetusa“.

Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” a fostînfiinţat tot la data de 1 iunie 1969, ca structură speciali-zată pentru lupta în munţi, necesară menţinerii geostrate-gice a Carpaţilor Meridionali, şi a fost subordonat Brigă-zii 4 Vânători de Munte „Posada”, în garnizoana Curteade Argeş. Începând cu anul 2001, batalionul a intrat însubordinea Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetu-sa”.

Batalionul 228 Apărare Antiaeriană „Piatra Craiului”este o unitate de sprijin de luptă din subordinea Brigăzii 2Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, având ca misiune debază menţinerea/ dezvoltarea capacităţii operaţionale de adesfăşura acţiuni de apărare antiaeriană, pe teritoriulnaţional şi/sau în cadrul NATO. Batalionul are în perma-

nență milita-ri instruiți,participândla misiuni înteatrul deoperații dinAfganistan,augmentândbatalioanelede manevră.În urmaangajamen-tului asumat

de România la NATO, începând cu anul2017, un număr de 120 de militari dincadrul batalionului acționează în sistemrotațional în cadrul Grupului de luptă, dinPolonia, pentru asigurarea prezenței înain-tate consolidate în Nord-Estul Alianței.Astfel, pregătirea de specialitate estemenținută la un nivel înalt, datorită exe-cutării misiunii din Polonia.

În cei 50 de ani de existenţă, personalul batalioanelora acţionat cu dăruire şi profesionalism pentru îndeplini-rea misiunilor, reuşind să obţină rezultate bune şi foartebune la toate categoriile de pregătire. La aplicaţiile tacti-ce, în poligoanele de trageri din ţară sau străinătate, mili-tarii batalioanelor au demonstrat că au o pregătire mili-tară şi de specialitate foarte bună, o condiţie fizicăexcepţională, factori esenţiali pentru ducerea cu succes aacţiunilor militare în teren muntos. Militarii care seinstruiesc în aceste unităţi pot face faţă oricăror solicită-ri şi pot îndeplini misiuni dintre cele mai complexe, faptce s-a demonstrat şi prin participarea unităţii la misiuniledin teatrele de operaţii din Kosovo şi Afganistan, făcândcinste Armatei României.

La mulţi ani militarilor Batalionului 30 Vânători deMunte ,,Dragoslavele”, Batalionului 33 Vânători deMunte „Posada” şi Batalionului 228 Apărare Antiaeriană„Piatra Craiului”!

Căpitan Mariana DINU

Unităţile din Brigada 2 Vânători de Munte

,,Sarmizegetusa“, la 50 de ani de la înfiinţare

„Vulturii Negri” au încheiat Exerciţiul deRepetare a Misiunii (MRE), desfăşurat în CentrulNa ţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cin -cu, de la sfârşitul lunii mai.

Pe timpul exerciţiului, batalionul a primit vi zi -ta domnului general-maior Dorin Ioniţă, coman -dan tul Comandamentului Forţelor Întrunite şi a

dom nului general-ma -ior Gheorghiţă Vlad,co mandantul Diviziei 2In fanterie „Getica”.

Pe par cursul vi zi te -lor, aceş tia au observatmo dul de des făşurare ain strucţiei şi au discutatcu toţi milita rii batali o -nu lui, asigurându-i detot sprijinul lor.

Exerciţiul s-aîncheiat pe data de 24mai cu un ce remonialmilitar-religi os, în ca -drul căruia co man dan -tul Batalionului 495Pro tecţia Forţei „Vul tu -rii Negri”, locotenent-co lonel Cezar Cucoş, aadre sat mulţumiri mi li -

ta ri lor, reprezentanţilor Cen trului Naţional de In -stru ire Întrunită „Getica” şi Batalionului 812 In -fan terie „Bistriţa”, pentru implicarea şi seriozita -tea manifestată pe timpul exerciţiului.

Locotenent Gabriel CHIRILOIU Foto: plutonier Marius GALANTON

„Vulturii Negri” pregătiţi pentru misiune

Ziua Eroilor sesăr bătoreşte, în Ro -mâ nia, în fiecare an,cu prilejul Zi leiÎnălţării Dom nului.

Zi ua Eroilor esteo sărbătoare na ţi o na -lă pentru co me mo ra -rea celor care au mu -rit pe câm purile delup tă pen tru apărareaţă rii, datorită Decre -tu lui-lege nr. 1693din mai 1920, dar şi aTra tatului de la Ver -sa illes, acolo unde ţă -ri le beli ge ran te s-auobli gat, odată cusem narea tra tatului,să în tre ţină mor min -te le os ta şilor ce aufost în gro paţi pe te ri -to riul statelor res pec -ti ve.

Ziua Eroilor, maiexact ziua po menirii eroilor în ace eaşi zi cu Înălţa-rea Domnului a fost ho tă râtă şi de Sfântul Sinod în1920 şi ulterior consfinţită prin două ho tărâri sino -da le, în anii 1999 şi 2001, drept sărbătoare naţiona -lă bi sericească. Astfel, se păs trează tra diţia şi, întoa te bisericile din ţa ră şi din stră inătate, în aceastăzi, se face pomenirea eroilor ro mâni ce au căzut pecâm pu ri le de luptă de-a lungul veacurilor pentru li -ber tate, dreptate, cre din ţă, dar şi pentru apărarea ţă -rii şi întregirea nea mu lui.

Sărbătorită în acest an pe 6 iu nie, în toate garni -zoa nele din ţară, dar şi în teatrele de operaţii, Zi uaEroilor reaminteşte şi de cei peste 330.000 de mili-tari care şi-au pierdut viaţa în urma Primului Răz -boi Mondial. Tot pe şase iu nie, zi de sărbătoare na -ţi onală, în toa te lăcaşele de cult s-au tras clo po te le

la ora 12.00, iar în in sti tuţiile publice, dar şi în uni -tă ţile de învăţământ s-a ţinut un mo ment de re cu le -ge re, semn de oma giu pentru eroii patriei.

În Bucureşti, la Mormântul Os taşului Necuno-scut din Parcul Carol I, a participat prim-ministrulRomâniei, Viorica Dăncilă, ministrul Apă ră riiNaţionale, Gabriel-Beniamin Leş, şeful StatuluiMajor al Forţelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu, veterani de război, precum şi alţiofi ciali din administraţia locală şi de stat.

Din partea Statul Major al Forţelor Terestre aumai participat ofiţeri şi subofiţeri, la MonumentulEroilor Căzuţi în Misiune în Teatrele de Operaţii şipe Teritoriul României (MECTO), la Cimitirul Ero -i lor Revoluiei (Pieptănari), şi la Monumentul Eroi-lor Patriei (UNAp). n

Ziua Eroilor

Pe 6 iunie s-au împlinit 75 deani de la „Debarcarea din Nor -man dia”, operaţie care a grăbitsfâr şitul celui de Al Doilea Răz-boi Mondial. Potrivit progra mu -lui, aproximativ 1.000 de pa ra - şu tişti au repus în scenă prinzbo rul lor, în primul rând, o par -te din asaltul uriaş din 6 iunie1944, pe ţărmul Normandiei aunei forţe aliate de peste150.000 de militari, între care24.000 de paraşutişti ame -ri cani, ca nadieni şi bri ta -ni ci, într-o sân ge roa săcon fruntare cu trupeleger mane din cel de-AlDoilea Război Mondial.

Un detaşament alcătuitdin 41 de militari paraşu-tişti ai Ar ma tei Româneau participat, alături de ca -ma razi din Belgia, Fran ţa,Germania, Olanda, Ma reaBritanie şi Statele Uniteale Americii, la operaţiaaero purtată „D-Day Lan-dings Commemoration”din Sainte-Mere-Eglise,Chebourg Evreux, Franţa,din perioada 5 – 10 iunie.

Unul dintre participan -ţii la acest eveniment, lo -co tenent-co lo nelul GeluGavriloaia, ne-a tran smis: „Măsimt onorat să par ticip alături depar tenerii noştri americani la co -me morarea a 75 de ani de la«De barcarea din Nor mandia».Acum, aici, pe pla ja Utah în căr -că tura emoţională pe care o

simţim noi ca para şu tiş ti nu poa -te fi descrisă în cu vin te. Parti ci -pa rea la recrearea unui momentdin asaltul din 6 iu nie 1944, depe ţărmul Nor man diei, respectivexe cutarea de pa raşutări dintr-oaero navă ro mâ nească HerculesC-130, re pre zintă un momentunic în via ţă.”

Pe de altă parte însă, lansareasin cronizată a unui număr marede paraşutişti din state membre

NATO, fie şi într-un astfel decon text, a constituit un bun prilejpro fesional pentru creşterea in -ter operabilităţii între structurilena ţionale participante şi execu -ta rea propriu-zisă a operaţiiloraero purtate. n

La 75 de ani de la Ziua Z

- Domnule colonel, Centrul Naţional de Instruire În -tru nită „Getica” are anul acesta, din nou, o perioadă,am putea spune, desul de încărcată. S-a început cu exer -ci ţiul „Resolute Castle”, care se va desfăşura pe par cur -sul întregii veri, acum se pregăteşte pentru misiune Ba -ta lionul 495 Paraşutişti „Căpitan Ştefan Şoverth” şi,vine destul de repede din urmă exerciţiul „Saber Guar -di an” cu exerciţiile conexe lui. Totuşi, pentru în ce put,aş vrea să ne referim la exerciţiul Batalionului 495, dere petare a misiunii şi aş vrea să-mi spuneţi cum a fostre întâlnirea cu vechii dumneavoastră camarazi, aici, înCincu?

- Batalionul 495 Paraşutişti „Căpitan Ştefan Şoverth”,într -adevăr, are o semnificaţie deosebită pentru mine, de -oa rece am avut onoarea să comand batalionul o perioadăbu nă de timp. În 2014, pe vremea când eram comandantde Batalion la 495, le promiteam că o să-i duc în Afganis -tan şi o să executăm o misiune de luptă. Nu a fost să se în -tâm ple. Şi de aceea, reîntâlnirea cu ei, aici, îmi dă satis -fac ţia că pot să le pun la dispoziţie, din postura coman -dan tului Centrului Naţional de Instruire, toate facilităţileşi toa tă expertiza de care beneficiază Centrul, astfel încât,într -un final, să plece în misiune pregătiţi cât de bine sepoa te.

- Cum sunt ajutaţi militarii batalionului pentru pre -gă tirea misiunea din teatrul de operaţii?

- Specialiştii mei din Centru, ofiţerii, subofiţerii şi toţicei lalţi care lucrează în Centrul Naţional de Instruire, suntfoarte bine pregătiţi şi bine informaţi cu privire la si tua ţiade ultimă oră din Afganistan. Suntem actualizaţi per ma -nent de către eşaloane cu privire la statutul forţelor, ac toriiim plicaţi, incidente etc., drept pentru care pe baza aces torin formări oficiale, pe care le primim, suntem în mă sură săpre gătim un scenariu cu incidente şi evenimen te pe care leju căm pe tot timpul exerciţiului, ancorate direct în realita -tea teatrului de operaţii din Afganistan. Pe de altă parte,toţi specialiştii din Centru, prin rotaţie, parti ci pă la misiu-ni, în Afganistan sau în alte teatre de operaţii, ast fel încâtex perienţa teoretică să se îmbine în mod util cu cea practi -că. Din punctul meu de vedere, oamenii pe care îi avemaici şi care acum sunt direct implicaţi şi sunt în teren cutru pele, fără discuţie, posedă cunoştinţele ne ce sare şi au şido rinţa de a face lucrurile la un nivel ex cep ţi onal.

Referitor la faptul că aici, în Cincu, se execută misi u -ni le şi se creează incidente exact ca în Afganistan, vă potspu ne că toată lumea e mulţumită. Din postările pe face-book şi din comentariile militarilor ce s-au instruit aici de -du cem faptul că misiunile sunt executate bine şi datorităin struirii primite pe timpul perioadei de pregătire. De fi e -ca re dată descoperim câte ceva nou şi încercăm să facemto tul mai bine. Depinde şi de unitatea care vine, de experi -en ţa cu care vine din urmă, dar în fond, indiferent de ni -ve lul de pregătire de la începutul misiunii, din punctulmeu de vedere, la sfârşitul perioadei de pregătire sunt înmă sură să acţioneze cum trebuie. Se face, de fiecare dată,o anali ză post-acţiune, se corectează toate greşelile. Prinsis te me le pe care le avem aici pentru instruire, care suntfoar te avan sate, toate acţiunile sunt monitorizate, filmate,ana li za te, astfel încât corecţiile ce se fac nu pot fi califica -te a fi subiective, în sensul că „a spus X maior că a fost bi -ne sau nu”. Ele sunt înregistrate, filmate, astfel încât fi e -ca re să vadă ce a fost bine sau nu. Cred că aceasta este ofor mă foarte modernă de pregătire.

Centrul Naţional de Instruire a crescut foarte mult din

2014 şi continuă să crească. Cu acest plan de dezvoltare şicu specialiştii pe care îi avem, Centrul se va dezvolta multmai mult. Deja ne facem un nume. Au fost colegii de laBiscoci, din Polonia, într-un schimb de ex pertiză, şi aufost foarte plăcut impresionaţi. Aşa că sem nalele suntfoar te bune, atât din interior, cât şi din ex te rior.

- Aveţi pregătirea misiunii, este în desfăşurare şi„Re solute Castle”. Cum reuşiţi să faceţi faţă tuturorpro vocărilor, de aici, din Cincu? Cum reuşiţi să le re zol -va ţi pe toate?

- Aparent, poate părea o situaţie foarte complicată. Defapt, nu este chiar aşa. Pe de o parte, avem o planificare;exer ciţiile se desfăşoară în paralel, e adevărat, dar auobiec tive şi specificaţii diferite; pe de altă parte, atuncicând ai la dispoziţie un staff foarte bun, format din pro fe -si onişti, serioşi, cu dorinţă de muncă, e foarte simplu să fiico mandant. Aşa cum am spus, aici, în Cincu, ofiţerii şisub ofiţerii sunt foarte bine pregătiţi; unii implicaţi peexer ciţii de genul repetare a misiunii sau alte exerciţii tac -ti ce în teren, alţii sunt implicaţi pe „Resolute Castle”. Maisunt şi cei care nu se văd şi care lucrează în domeniul lo -gis tic, în personal, ca orice unitate normală. Iar aici îmipla ce să cred, prin intermediul oamenilor cu care lucrez,exis tă un mediu colaborativ; suntem şefi şi subordonaţi,dar, în acelaşi timp, ne respectăm reciproc şi cred căaceas ta e soluţia.

- Urmează „Saber Guardian 19”, cum este implicatCen trul Naţional de Instruire Întrunită?

- Centrul Naţional de Instruire Întrunită pune, pe de opar te, la dispoziţie facilităţi de cazare şi de hrănire a tru -pe lor, iar pe de altă parte, prin specialiştii pe care îi avempu nem la dispoziţie facilităţile pe linie de si mulare, pe li -nie de comunicaţii, şi nu numai. Suntem im pli caţi directîn desfăşurarea exerciţiului. Practic, aici, în Ce ntrul Na ţi -

o nal de Instruire se va exersa instruirea, atât în mediulreal, cât şi în cel simulat, în toate cele trei com po nente: si -mu lare reală, virtuală şi constructivă. Centrul Na ţional deIn struire Întrunită are o mare capacitate de si mu lare a di -fe ritelor situaţii şi astfel de a contribui împreu nă, românişi forţe americane, la desfăşurarea cu succes a exer ciţiului„Sa ber Guardian 19”.

- Ce proiecte mai aveţi pentru anul 2019?- Pentru anul 2019 există mai multe proiecte, pe mai

mul te paliere. Din punct de vedere al personalului, trebuiesă continuăm să îi trimitem la cursuri şi la specializăripen tru că altfel nu se poate să ne îndeplinim misiunea aşacum se cere. Pe de altă parte, din punct de vedere al infra -struc turii, „Resolute Castle” este în desfăşurare, iar obiec -ti vele noastre sunt stabilite împreună cu colegii americanişi olandezi şi mă aştept ca toate cele asumate pe linie dein frastructură, de cele trei naţiuni, la Conferinţa finală deanul trecut, să fie îndeplinite. Deocamdată suntem dupăplan, chiar dacă vremea nu ne ajută. Ultima linie pe carear trebui s-o menţionez e legată de această capabilitatecre ată de a desfăşura exerciţiile, atât în mediul construc-tiv real, cât şi virtual. Avem o reţea foarte bine pusă lapun ct şi rezultatele încep să se vadă, în sensul că dinpunc tul nostru de vedere, instruirea militarilor este un picmai mult peste ceea ce făcusem până acum. Poate părea omiş ca re browniană în toate aceste planuri, dar cu un co -lec tiv bun, cu sprijin de la eşaloane, cu un pic de viziune,cu im pli care, toate se pot face. Din punct de vedere alexer ciţii lor, mai sunt şi altele în afara celor menţionate.Aces tea se află într-un calendar. Planificarea este aproapefi nalizată pen tru cele mai îndepărtate, pentru cele care ur -mea ză, suntem pe ultima sută de metri.

- În ce măsură experienţa profesională acumulatăpâ nă acum are valabilitate în actuala funcţie şi cumanume?

- Din punctul meu de vedere, experienţa anterioară areo foarte mare importanţă. Pentru un ofiţer de carieră, cumîmi place să cred că sunt, trecerea prin toate nivelurile deex pertiză este foarte importantă. De la comandant de plu-ton, de companie, la ofiţer de stat major, experienţa la ni -ve lul SMFT, al SMAp, apoi la batalion şi la Centru, expe -ri enţa acumulată la post, la NATO, ele toate creează aceaex pertiză necesară în a lua decizii ancorate în realitate.Aceasta pe de o parte, pe de altă parte, prin procesul detran sformare ce are loc aici, în Centrul Naţional de Instru -i re, expertiza este foarte importantă. Relaţionarea custruc turile, înţelegerea problemei, rezolvarea provocărilorţin foarte mult, atât de cunoaşterea meseriei în sine, dar şide cunoaşterea colegilor cu care lucrezi, a oamenilor caresunt la celălalt capăt al firului, cărora poţi să le adresezi oîn trebare. Practic, această relaţionare inter-umană pe careţi-o aduce trecerea succesivă prin mai multe funcţii te aju -tă foarte mult. Cu cât urci pe nivelurile de comandă şi cucât ai responsabilitate mai mare, devine foarte importantsă fi tre cut prin anumite funcţii, să poţi să compari anu-mite si tua ţii, să ştii ce să întrebi şi unde, astfel încât să poţisă dai o soluţie pentru că , de cele mai multe ori, o singurăpro ble mă are de fapt mai multe faţete: logistică, financia-ră, de personal, de infrastructură, de comunicaţii şi, înabor da rea asta complexă trebuie să ştii, nu neapăratsoluţia, ci să ştii ce vrei şi pe cine să întrebi ca să obţiirezultatul dorit.

Daniela DUMITRAŞCU

Plutonierul-adjutant Ovidiu Glonţ,sub ofiţer de stat major la Statul Majoral Forţelor Terestre a avut amabilitateaşi ne-a răspuns la câteva întrebări:

- Domnule plutonier-adjutant, vă rogsă ne oferiţi o scurtă descriere a cariereidum neavoastră, să ne povestiţi ce anumev-a îndreptat către aceasta şi când anumeaţi făcut-o.

- Am intrat în armată în anul 1991, caser gent, militar angajat pe bază de contract,la doi ani după trecerea în rezervă; stagiulmi li tar obligatoriu, de un an şi patru luniefec tu ându-l înainte de Revoluţie. Timp de10 ani am activat în cadrul U.M. 01656Bu cu reş ti, unitate de tradiţie în arma „Co -mu ni ca ţii”. Îmi place să numesc aceastăpe ri oa dă „perioada mea de ucenicie”; amîn ceput ca operator de frecvenţă, meseriepe care am învăţat-o de la adjutantul UdreaVasile, am avut în primire două autospeci -a le ru seşti, cu acestea participând la foartemul te apli caţii în câmp, am întins kilometrişi ki lo metri de cablu, acolo învăţând cuade vă rat foarte multe pe linie de specialita -te, dar şi pe linie de comunicare şi întraju -to rare uma nă. Pot spune că în acea pe ri oa -dă mi s-au dezvoltat foarte mult simţul de

organizare, precum şi per spec - ti va asupra lucrurilor ce au ur -mat.

Ulterior, drept urmare a ab -sol virii cursurilor Şcolii deApli caţie pentru Transmisiuni,In formatică şi Război Electro -nic de la Sibiu, am ajuns să facpar te din colectivul actualeime le unităţii, unde îmi desfă -şor activitatea neîntrerupt, în -ce pând cu anul 2002.

De fapt, am dus mai de -parte o tradiţie de familie; tatălmeu a fost militar şi el, tottran smisionist, urmând o cari -e ră de peste 30 de ani. Nu potdecât să spun că, în ceea ce măpri veşte, am făcut o ale gereex trem de inspirată şi, dacă ar fi ca zul să ofac din nou, aş repeta-o fără nici o re zervă,cu mare bucurie şi determinare.

- Înţeleg că, în acest moment, aveţi oca ri eră care v-a îndeplinit aşteptările, cumo mente la care priviţi cu satisfacţie!

- Aşa este, din toate punctele de vedere,pot spune că, de-a lungul anilor petrecuţi în

ar mată, am avut parte de o mulţime de lu -cruri frumoase!

- Vorbind despre momentele frumoase,cu siguranţă, există şi un revers. Aşadar,do resc să îmi spuneţi de cât timp activaţiîn cadrul Centrului 13 Comunicaţii şi In -for matică „Gheorghe Vişata” şi să îmimen ţionaţi câteva întâmplări de care vă

adu ceţi aminte cu plăcere, dar şi ce mo -men te mai puţin plăcute aţi depăşit.

- Activez în cadrul Statului Major alFor ţelor Terestre din anul 2002, încadrândde-a lungul timpu lui mai multe funcţii, şianu me: ope ra tor cal culator, subofiţer decom panie, şef cen tru management local,sub ofiţer specialist, iar pentru o perioadăde timp, între anii 2010-2014, am activatca şef de Centru al Com ponentei Opera ţi o -nale Terestre. Acolo am învăţat multe lu -cru ri despre ceea ce pri veş te activitateacen trului de comunicaţii, am participatchiar la instalarea acestuia; în acel moments-au făcut lucrări noi, lucruri pe care nu lemai întâlnisem, dar, ajutat de că tre militariidin subordine, am făcut faţă cu bine pro vo -că rilor şi am reuşit să obţinem re zultatefoar te bune.

Am avut norocul de a beneficia de spri -ji nul unor specialişti foarte buni, parte dinei aflându-se şi în acest moment în sub or -di nea mea. Pot spune fără a exagera deloccă, ni velul lor de pregătire şi standardeleînal te la care îşi desfăşoară activitatea, măde ter mi nă să mă pregătesc şi să mă menţin

Curierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

E x p e r i e n ţ a a c u m u l a t ă î ş i s p u n e c u v â n t u lE x p e r i e n ţ a a c u m u l a t ă î ş i s p u n e c u v â n t u l

Interviu cu domnul colonel Cătălin TICULESCU, comandantul Centrului Naţional de Instruiere Întrunită „Getica”Interviu cu domnul colonel Cătălin TICULESCU, comandantul Centrului Naţional de Instruiere Întrunită „Getica”

A r m a t a , c a m o d d e v i a ţ ă A r m a t a , c a m o d d e v i a ţ ă

(continuare în pag.8)

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019 Pagina 5

În perioada 3-24 iunie, aproximativ 8000 de militaridin şase ţări (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria,Ro mânia, Ungaria şi Statele Unite ale Americii) participăla exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2019 (SG19),con dus de Forţele Terestre ale Statelor Unite din Europa(USAREUR) şi Statul Major al Forţelor Terestre al Ar ma -tei României, care se desfăşoară pe teritoriile Bulgariei,Ro mâniei şi Ungariei.

SG19 are ca principal obiectiv evidenţierea coeziu-nii, uni tăţii şi solidarităţii statelor partenere şi aliate învede rea apărării împotriva oricărei agresiuni, în specialprin po sibilitatea de mobilizare rapidă şi concentrare aforţelor în timp scurt, oriunde în Europa. Activităţile deinstruire în comun planificate în cadrul SG19 includ exer-ciţii tacti ce de stat major, exerciţii tactice cu trageri deluptă, forţări ale cursurilor de apă, deplasarea tactică aRegimentului 2 Ca valerie al SUA din Germania în Româ-nia, precum şi ac tivităţi cu specific medical.

Pentru eficientizarea activităţilor de instruire în con-text internaţional, SG19 a fost conexat cu o serie de alteexer ciţii naţionale şi multinaţionale, numărul total de mi -li tari participanţi ridicându-se, astfel, la aproximativ13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania,Bos nia şi Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Brita -nie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România,Spa nia, Turcia, Ucraina, şi SUA), dintre care 7.600 vor re -pre zenta Armata României. În perioada premergătoaredes chiderii exerciţiului, convoaie de personal şi tehnicăro mâneşti şi aparţinând statelor membre NATO şi par te -ne re s-au deplasat spre locaţiile destinate desfăşurării fa -zei operaţionale, pe căi de comunicaţii rutiere, feroviare,ae riene, maritime şi fluviale. Astfel, deplasarea convoa ie -lor militare româneşti s-a executat din zonele de dislocarela pace ale marilor unităţi şi unităţi participante la exerci -ţiu, către poligoanele Cincu, Babadag, Smârdan, CapuMi dia, Boboc, Borduşani şi spre alte zone de instruire, iarce le aparţinând armatelor străine, dinspre punctele de tre -ce re ale frontierei către aceleaşi locaţii de instruire.

Luni, 3 iunie, începând cu ora 10.00 au avut loc simul-tan, ceremoniile de deschidere în toate zoneler din ţarăunde se desfăşoară principalele activităţi. La festivitateaor ganizată în poligonul Cincu din cadrul Centrului Na ţi o -nal de Instruire Întrunită au asistat generalul-maior JoeJarrard, locţiitorul comandantului Forţelor Terestre aleSta telor Unite în Europa şi generalul-maior Dorin Ioniţă,co mandantul Comandamentului Forţelor Întrunite, cele

do uă structuri de comandă ale programului multinaţionalde instruire Saber Guardian 19. În faţa formaţiei, genera -lul-maior Jarrard a transmis tuturor participanţilor urmă -toa rele: „Participarea Armatei Statelor Unite vine să de -mon streze consolidarea puternică a angajamentului pecare îl avem faţă de aliaţii NATO şi faţă de misiunilenoas tre în cadrul apărării colective. Aş vrea să reiterezsco pul comun, şi anume acela de a ne asigura de faptul căEuro pa este întreagă, în siguranţă şi puter-nică”. Totodată, ge neralul-maior Dorin Ioniţăa ţinut să subli ni eze faptul că „SaberGuardian este un exer ci ţiu care atingeapogeul unui program na ţi o nal de exerciţii dedoi ani, începând cu Histria 2018 şi conti -nuând cu Joined Resolved 2019. Ur mărim ocoerenţă operaţională la nivel na ţi onal, dar şimultinaţional, conjugând eforturi pe două pla-nuri, cel al simulării exerciţiului „com mandpost exercise” şi cel al „Livex”-ului, manevraşi focul forţelor în teren. Vor fi trei săptămânide foc, în care pe întreg teritoriul Românieiangajamentul multinaţional îşi va face simţităprezenţa.”

Tot în cadrul ceremoniei de deschidere aexer ciţiului SG 19, la Centrul Secundar de In -stru ire pentru Luptă Smârdan, comandantulDi viziei 2 Infanterie „Getica”, general-maiorGheorghiţă Vlad a urat bun venit partenerilorame ricani şi a mulţumit pentru implicarea înca drul exerciţiului, care nu este doar un eveniment deinstruire, ci un exerciţiu multinaţional cu rezultate reale înceea ce priveşte întărirea inter ope ra bilităţii şi încrederiireciproce între partenerii Alianţei.

Şi în raionul Borduşani, militarii Brigăzii Multina ţi o -

na le Sud-Est împreună cu militarii Brigăzii 10 Geniu„Dunărea de Jos” au participat la ceremonia de deschiderea Exerciţiului Multinaţional SABER GUARDIAN 2019(SG19), în prezenţa locţiitorului comandantului BrigăziiMulti naţionale, colonel Daniel Pop. Acesta a sintetizat încâ teva cuvinte perioada următoare, aducând aminte parti -ci panţilor de importanţa exerciţiilor multinaţionale încon textul actual şi urând succes celor care, pentru urmă -toa rele săptămâni, vor parcurge toate etapele planificate.La Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Babadag,ce remonia de deschidere a exerciţiului a fost condusă deco mandantul Brigăzii 9 Mecanizate „Mărăşeşti”, colonelFlorin Marian Barbu. Acesta a prezentat trupelor din terentema şi obiectivele de instruire ce se urmăresc a fi atinsepe parcursul desfăşurării activităţilor, atrăgând atenţia co -man danţilor de subunităţi asupra importanţei dezvoltăriiunei bune cooperări între militarii tuturor statelor partici -pan te.

Exerciţiile conexate „SABER GUARDIAN 19”:

„Wind Spring 19” şi „Swift Response 19”Una dintre cele mai mari desfăşurări de forţe din faza

operaţională a progra mu lui de instruire Saber Guardian19 are loc în poligonul Cincu, în cadrul exer ciţiului „Wind

Spring 19”, continuat de „SwiftResponse 19”. Sub comanda tactică alocţiitorului comandantului Di viziei 4Infanterie „Gemina”, genera lul debrigadă Nicolae Tonu, exerciţiile carese vor derula timp de trei săptă mâ ni înCincu se vor subsuma celor două obiec -tive principale ale programului multi -naţional de instrucţie, şi anume creş -terea interoperabilităţii între struc tu rileparticipante şi întărirea cooperării mi -litare în domeniul securităţii regionale.Punctul de comandă al Diviziei 4 Infan-terie este cel care stă în spatele exerci -ţiilor cu tra ge ri de luptă şi exerciţiilorde antrenament în teren. De ase menea,la instrucţia forţelor, Divizia 4 Infan-terie parti ci pă cu Brigada 81 Mecaniza-tă „General Grigore Bălan” şi cu Baza

4 Logistică „Transilvania”, care are instalată li nia doi desprijin logistic, însemnând depozitarea muniţii lor, carbu-ranţilor lubrefianţi, mentenanţă şi, de asemenea, hră nirea.

La exerciţiu mai participă Brigada 8 LAROM„Alexandru Ioan Cuza”, care se instruieşte alături de Bri -ga da 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, Regimen-tul 69 Artilerie Mixtă „Silvania”. Tot în cadrul Brigăzii 81Me canizate este afiliată o companie de militari, din cadrul

Bri găzii 25 Airborne, din Ucraina, aceştia instruindu-seală turi de militarii români. În cadrul scenariului exerciţiu-lui, inamicul este materializat de elemente din cadrul Bri -gă zii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.

Militarii americani din cadrul structurilor dislocate

pentru exerciţiu vor intra în scenă pedata de 15 iunie, oda tă cu debutulexerciţiului „Swift Res ponse 19”,activitate programată a se încheia îndata de 24 iunie.

„Justice Sword 19”În Centrul Secundar de Instruire

pentru Luptă Smârdan are loc exerci -ţiul multinaţional „Justice Sword19”, un exerciţiu conexat cu SG 19,pla nificat şi coordonat de unităţiapar ţinând Diviziei 2 Infanterie „Ge -ti ca”. În cadrul acestuia se execu tă ogamă largă de acţiuni în con textmultinaţional, interarme şi în trunit,precum exerciţii de conducere a focu-lui, manevre şi trageri reale cu tehni-ca de luptă a unităţilor participante,evacuare medical şi asistenţă medicalpri mară operaţională. Încă din pri -

mele zile ale exerciţiului, militari apar ţinând Brigăzii 282Infanterie Me canizate „Unirea Principatelor”, împreunăcu militari par teneri din Batalionul 1-16 Infanterie al SUAau desfă şu rat numeroase manevre şi trageri de luptă cutehnica afla tă în dotare. De asemenea, militari din Repu -blica Mol do va şi-au început instruirea alături de militariiBatali o nu lui 280 Infanterie Mecanizată „ValterMărăcineanu”.

„Scorpions Fury 19”Militarii Brigăzii Multinaţionale Sud-Est împreună cu

cei ai Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos” au început peda ta de 9 iunie exerciţiul „Scorpion Fury 19”, de aseme-nea conexat cu SG 19. Activitatea se desfăşoară pe malulDu nării, în raionul Borduşani şi are ca obiective men ţi ne -rea nivelului ridicat de interoperabilitate, creşterea coe zi -u nii şi antrenarea militarilor în diferite situaţii, dar şi într-un cadru multinaţional.

Sprijinul logisticBazele, precum şi batalioanele logistice, mari unităţi şi

unităţi de sprijin logistic, subordonate diviziilor de infan -te rie sau brigăzilor, au misiunea de a asigura sprijinul lo -gis tic pe toate domeniile funcţionale ale acestei speciali -tăţi.

În premieră, la exerciţiul Saber Guardian 19, Baza 4Lo gistică „Transilvania” a dislocat, în Centrul Naţional deIn struire Întrunită „Getica” din Cincu, modulul de execu -ţie a sprijinului logistic real, cu misiuni în domeniile men -te nanţei şi evacuării tehnicii, depozitării şi distribuirii car -bu ranţilor şi muniţiilor, achiziţiei şi furnizării de serviciişi, nu în ultimul rând, asigurării serviciilor de campanie.

Sprijinul logistic real asigurat pentru forţele aliate şipar tenere este coordonat de comandamentul Bazei 4Logistică şi asigurat prin unităţile specializate aflate însub ordinea marii unităţi, astfel: Batalionul 41 Transport„Bobâlna”, Centrul 88 Mentenanţă „Ardealul” şi Depozi-tul 194 Armament şi Muniţii „Valea Prodăii”, unităţi care,pe timp de pace, execută în teren linia a doua de sprijin lo -gis tic şi testează capabilităţile existente necesare susţine -rii acţiunilor militare a structurilor subordonate Diviziei

4 In fanterie „Gemina”. Facilităţile logistice asigură mentenanţa şi evacuarea

teh nicii şi echipamentelor prin Secţia Mobilă de mente -nan ţă, depozitarea şi aprovizionarea cu carburant prin in -sta larea în teren a unui depozit central de carburant demare capacitate, depozitarea şi distribuirea muniţiilor înca drul unui depozit central de muniţie, servicii de campa -nie şi achiziţii publice.

Alimentarea tehnicii dintr-un container mobil auto -nom cu auto-încărcare, alimentat la generator, tehnica no -uă de recuperare şi evacuare a mijloacelor tehnice imobi -li zate sunt capabilităţi recente, care converg la în de pli ni -rea misiunilor încredinţate.

Specialiştii Secţiei Mobile de Mentenanţă şi Evacuarea tehnicii acţionează permanent în sprijinul structurilordis locate în poligonul Cincu.

Plutonier Cristian ALDESCU

E x e r c i ţ i u l m u l t i n a ţ i o n a l E x e r c i ţ i u l m u l t i n a ţ i o n a l S A B E R G U A R D I A N 1 9S A B E R G U A R D I A N 1 9

Revoluţia Română de la 1848 a fost par te a revo -lu ţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesuluide afirmare a naţiunii române şi a con şti i nţei na ţi o na -le. Un factor deosebit de important l-a con stituit Re -vo luţia Franceză din februarie 1848 care a avut reper -cu siuni asupra întregii Europe. Deoarece Fran ţa eraun stat naţional unitar, revoluţia de aici a avut un pre -do minant caracter social, pe când în cele lal te ţări aluat diferite forme, după necesităţile lo cale. Astfel că,principiul libertăţilor cetăţeneşti ce rute de revo lu ţi o -nar ii francezi a evoluat şi s-a trans for mat în libertăţina ţionale pentru popoarele supuse, iar peste revendi -că rile sociale s-a suprapus ideea de uni tate naţională.

Revoluţia Română de la 1848 s-a desfăşurat încon diţiile în care părţi din teritoriul naţional se aflauîn stăpânirea imperiilor vecine(Transilvania, Buco vi na), în timpce Moldova şi Muntenia erauconstrânse să accepte protectorat-ul Rusiei ţariste şi su ze ra nitateaImperiului Otoman.

S-au împlinit 171 de ani decând, pe 24 februarie 1848,Dumitru Brătianu a prezentatpentru prima da tă lumii, la Paris,tri colorul ro mânesc. Era transmisastfel un im portant mesaj, acelacă „pri mă vara popoarelor” nu vaoco li te ritoriile locuite de români,care la acel moment erau fie substă pâ nirea unor imperii străine,cum este cazul Transilvaniei şi alBu co vinei, fie trebu iau să acceptepro tectoratul rusesc şi su ze ra ni ta -tea otomană, situaţie în care seaflau Ţara Românească şi Mol do -va. Câ te va luni mai târziu, pe 7iunie 1848, la Cra iova, Gheor gheMagheru, Nicolae Băl cescu şiCostache Romanescu au al că tuit, în ilegalitate, pri -mul guvern pro vi zoriu revoluţionar. Cu o eficienţăcare astăzi, în ciu da avansului tehnologic şi a dez vol -tă rii mij loa ce lor de comunicare, pa re necunoscutăad ministraţiei pu blice ro mâne, după doar două zile,pe 9 iunie 1848, la Islaz, în faţa unei mari adunări po -pu lare, a fost ci ti tă de către Ion Heliade Rădulescu„Pro clamaţia de la Islaz”, programul mişcării revo lu -ţi onare din Ţara Ro mânească, conceput ca act consti -tu ţional, inspirat din Declaraţia drepturilor omului şiale cetăţeanului din 1789. ,,Proclamaţia de la Islaz”este însăşi funda men tul democraţiei româneşti şi ac -tul din care putem spu ne că izvorăşte inclusiv Consti -tu ţia României de azi. Pe 11 iunie 1848, la Bucureşti,sub presiunea ma se lor, domnitorul Gheorghe Bibes-cu a semnat „Pro cla maţia de la Islaz”, care va devenino ua constituţie. În aceeaşi zi a fost editat primul ziarne cenzurat din is toria naţiunii române, „Pruncul Ro -mân”, care a apă rut pe 12 iunie 1848. Astfel, socie ta -tea română avea să cunoască un alt element esenţialal de mo cra ţiei: libertatea tiparului. În doar cinci zile,o mână de oa meni şcoliţi în Franţa, cea mai mare ge -ne raţie po li tică pe care a cunoscut-o ţara noastră, cuun plan po li tic bine pus la punct şi ambiţie incomen -su rabilă, aveau să pună bazele statului român mo -

dern. Evenimentele au continuat până pe 13 septem-brie 1848, când armata otomană, dar în special cearu să, au înă bu şit Revoluţia. În paralel, în Transilva-nia, românii ar deleni se luptau pentru obţinerea drep -tu rilor sociale şi politice care li se cuveneau şi care leerau negate de către maghiari, aceştia dorindu-şi uni -rea Transilva ni ei cu Ungaria. Cel mai de seamă re -pre zentant al lup tei naţionale din Transilvania esteAvram Iancu, sub con ducerea căruia românii transil -vă neni s-au organizat în miliţii şi au luptat, în alianţăcu armata austria că, împotriva trupelor revoluţionarema ghiare. Revo lu ţia română din Transilvania a fostsin gura revoluţie din 1848 din Europa care nu a pututfi înfrântă cu forţa armelor. De asemenea, evenimen -te le petrecute între 1848 şi 1849 în Transilvania re -

pre zintă paşi fun da men -ta li pentru afirmarea na ţi -u nii ro mâne şi MareaUnire din 1918. Anul re -vo lu ţionar 1848 are o de -o se bi tă însemnătate pen-tru istoria noastră naţion-ală. Pe 14 iunie 1848 afost adoptat de că tre gu -ver nul revoluţionar tri co -lo rul, ca steag naţional,iar ziua de 13 septembriea fost pro clamată ZiuaPom pi erilor din Româ-nia, ca ur ma re a bătălieidin Dealul Spi rii, dintrear mata oto ma nă şi Com -pa nia de Pompi eri condu -să de că pi ta nul PavelZăgănescu. Urmare a ce -lor în tâmplate în 1848,cin stim memoria unorade vă raţi eroi ai nea mu -lui, precum Nicolae

Bălcescu, Gheorghe Magheru şi Avram Iancu,Drapelul Naţional şi pompierii militari care s-au jert-fit pentru idealul statului naţional român şi al de -mocraţiei. Şi totuşi, cel mai important moment, ziuade 11 iunie, când „Proclamaţia de la Islaz” a fostsem nată de domnitorul Gheorghe Bibescu, care a re -cu noscut astfel cererile poporului şi guvernul revo lu -ţi onar, trece neobservată. Nicolae Iorga spunea că unpo por care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil carenu îşi cunoaşte părinţii. Într-o ţară în care marcămZiua naţională a consultantului fiscal, este de ne ac -cep tat ca un eveniment de o asemenea importanţă,pre cum cel care a avut loc pe 11 iunie 1848, să nu fiemar cat cum se cuvinte. Din aceste motive intenţionezini ţierea unui proiect de lege prin care 11 iunie să de -vi nă Ziua Revoluţiei Române de la 1848 şi astfelautori tăţile administraţiei publice centrale şi locale,pre cum şi organizaţiile neguvernamentale să poatăorga niza manifestări şi acţiuni publice dedicate aces-tui eveniment istoric, care a pus bazele României deazi. Suntem unica societate de tradiţie răsăriteană, or -to doxă, care a cunoscut Revoluţia din 1848 şi, ca unpa radox, singura societate care nu serbează succesulacesteia.

www.adevarul.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019Pagina 6

11 iunie 184811 iunie 1848

CarteCarteDemult, ca şi ieri, Margareta Amza

„Nu este vorba despre un artificiu re -to ric: chiar am început aceste memorii cugîn dul la fetele mele, care nu ştiau nimicdes pre străbunicii lor, ştiau puţin desprebu nici şi destul de puţin despre tinereţeapă rinţilor lor. Pe parcurs, lucrurile s-aucom plicat, pentru că mi-am dat seama căvor besc şi despre altele decât despre mi -ne şi ai mei, de exemplu despre lingvisti-ca românească şi despre marii noştri pro -fe sori care au dus faima ei peste hotare,des pre începuturile studiilor arabe în România şi despre epoca lorbu nă, despre faimoşii învaţaţi arabi şi arabişti pe care am avut no -ro cul să-i cunosc. De aceea am acceptat indemnul de a publicaaceste amintiri.” (Nadia Anghelescu)

www. polirom

ConcertConcertRomexpo, Bucureşti, vineri, 21 iunie 2019 - duminică, 23

iunie 2019, ora17:00. Vor evolua multe nume de legendă ale muzicii disco, pop sau

rap, care au încântat cu evoluţiile lor generaţii de fani la nivelmon dial, precum: LAS KETCHUP, CORONA, Turbo B. Forma lly

SNAP!, FUN FACTORY, LA BOUCHE,MAXX, LIAN ROSS, SAMANTHA FOX,MAGIC AFFAIR, PATTY RYAN, C.CCATCH, JENNY from ACE OF BASE,ICE MC, Face Meets Voice - a MILLIVANILLI Experience, BACCARA,ARABESQUE, Layzee FKA MR. PRESI-DENT, CAPTAIN HOLLYWOOD PRO-JECT. Acestora li se vor adăuga, în cu -rând, foarte mulţi alţii, inclusiv o serie denu me care vor evolua în premieră în Ro -mâ nia. Cele trei zile de festival vor in clu -de, înaintea concertelor zilnice, o serie

de activităţi conexe, dedicate întregii familii, astfel încât eve ni -men tul să fie cât mai atractiv, atât pentru cei mari, cât şi pentrucei mai mici. Astfel, în parcarea C de la Romexpo vor fi organiza -te ateliere creative pentru copii, concursuri de muzică şi dansurispe cifice perioadei '80 - '90, evenimente antrenante pentru toatăfa milia.

www.infomusic.roFilmFilmSUNSET

1913, Budapesta, în inima Europei.Tâ năra Irisz Leiter ajunge în capitata Un -ga riei sperând să se angajeze ca croito -rea să în legendarul magazin de pălăriicare a aparţinut răposaţilor ei părinţi. Cutoa te astea, este refuzată de Oszkár Brill,nou proprietar. Cât magazinul se pre gă -teş te de vizita unor oaspeţi extrem de im -po rtanţi, un domn o abordează pe Iriszcă utând un anumit Kálmán Leiter. Tânărare fuză să plece din oraş şi alege să mear -gă pe urmele lui Kálmán, unica ei legătu -ră cu un trecut pierdut. Căutarea o poartă pe străzile întunecateale Budapestei unde singurul loc luminos din această perioadăcare fierbe pe muchia unui război iminent, este magazinul de pă -lă rii Leiter.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe Sfin -ţii Apostoli Petru şi Pavel rânduind o perioadă de pre gă tiredu hovnicească care începe imediat după Duminica Tu turorSfin ţilor. Postul Sfinţilor Petru şi Pavel aminteşte de pre -gă tirea Sfinţilor Apostoli pentru primirea Duhului Sfânt laCinci zecime, dar şi râvna cu care ei au slujit Bise ri ca, du -când cuvântul Evangheliei până la marginile lu mii.

Postul Sfinţilor Apostoli este legat în mod special desăr bătoarea pogorârii Duhului Sfânt, prăznuită la 50 de zi -le de la Învierea Domnului, pentru că este o cinstire a Du -hu lui Sfânt care s-a revărsat peste Sfinţii Apostoli. Apoieste şi o pregătire şi o cerere ca darurile Sfântului Duh săse coboare şi peste creştinii de astăzi din Biserică. Tradiţiacare stă la baza acestui post se întemeiază pe cuvinteleMân tuitorului Iisus Hristos: „Pot, oare, prietenii mireluisă postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pemi re cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când seva lua mirele de la ei şi atunci vor posti în aceste zile”(Mar cu 2, 19-20).

Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde sespu ne că după Pogorârea Duhului Sfânt membrii primeico munităţi a Bisericii „stăruiau în învăţătura apostolilor şiîn împărtăşire, în înfrângerea pâinii şi în rugăciuni”. As -tăzi, această purtare a primilor creştini, nevoinţa de a sepăs tra curaţi pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se iade la ei şi să rodească, este exprimată de prezenţa acestuipost închinat Sfinţilor Apostoli.

În vechime, acest post era numit şi postul Cincizeci -mii, pentru că aminteşte de darurile Duhului Sfânt revăr -

sa te în Biserică. Zilele în care Domnul Hristos a spus cănu va mai fi văzut cu ucenicii săi reprezintă perioada is to -ri că a Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălţat de-adreap ta Tatălui. Teologia Ortodoxă învaţă că Hristos nueste absent din Biserică. El este capul ei nevăzut, dupăcum spune Sfântul Apostol Pavel, şi este prezent perma-nent prin lucrarea Duhului Sfânt. Numai că Mirele nu maieste prezent trupeşte, nu mai poate fi văzut cum a fost pevre mea apostolilor, dar ne rugăm şi postim pentru ca Du -hul să aducă o nouă prezenţă a lui Hristos, interioară şidu hovnicească.

Începutul postului Sfinţilor Apostoli se face în funcţiede data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Du -mi nica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Orto -do xe Române, postul Sfinţilor Apostoli poate varia între28 de zile, atunci când Paştele este prăznuit după data de1 mai. În aceste situaţii, s-a hotărât ca postul să se ţinădouă sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinţilor Apostoli.

Postul Sfinţilor Apostoli este o practică veche a Bise -ri cii, care datează din epoca primară. Ambrozie al Mila -nu lui (379) spunea: „Nu postim în timpul Cincizecimii,pen tru că Domnul a fost prezent în mijlocul nostru înaces te zile. Prezenţa Lui a fost ca o mâncare hrănitoarepen tru creştini. Aşa şi la Cincizecime, ne hrănim cu dom-nul care este prezent în mijlocul nostru. În zilele care ur -mea ză după Înălţarea sa la cer, noi postim iarăşi”.

Dintre toţi apostolii, două personalităţi se evidenţia -ză: Sfinţii Petru şi Pavel, numiţi primii din ceata Apostoli -lor sau întâistătători. Petru a fost cel mai în vârstă dintre

ei şi cel mai respectat. Pe el, Domnul s-a sprijinit în ne nu -mă rate ocazii şi i-a arătat o atenţie deosebită. Alături dePetru, în Sfânta Scriptură este prezent şi Pavel, care a fostche mat la apostolat de Însuşi Hristos Domnul. Pavel, du -pă propria mărturie s-a ostenit în predicarea Evanghelieimai mult decât toţi ceilalţi Apostoli, a cutreierat ImperiulRo man şi a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. Denu mele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos şi el afost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nuerau dintre iudei.

Biserica i-a aşezat împreună şi i-a cinstit împreună,rân duind şi o perioadă de post în cinstea lor. Acest lucruara tă unitatea creştinilor în slujirea Evangheliei, în edifi -ca rea Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos, dincolo de pă -re ri personale şi orgolii lumeşti. Unitatea celor doi în -seam nă şi jertfirea de sine, şi dăruirea reciprocă în relaţiede iubire şi comuniune.

Acest post este considerat uşor. În fiecare sâmbătă şidu minică se face dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şila sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24iunie), şi alte sărbători de sfinţi rânduiţi de Biserică. În vă -ţă tura din ceaslovul Mare pentru acest post arată că, atun-ci când nu este dezlegare, lunea, miercurea şi vinerea semă nâncă legume fără ulei, marţea şi joia la fel, dar cu unt -de lemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegarela peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şiPa vel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peşte,vin şi ulei.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Postul Sf inţ i lor Aposto l iPostu l Sf inţ i lor Aposto l i

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11 (496) din 14 iunie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

ILUZIONISM

LUCITOR

PROTEC-TOARE

ELEVAÞI

LAVIÞÃ!

TÂLHAR

ADÃPOSTURIPENTRU OI

MELODII

MASIVI

PODOABE

ADUNARE

SUPÃRÃRI

NE ASIGURÃ

E ACRUDOR

MATCÃ

EMANUELA(dim.)

CERCEVEA

UCIS

A ALEGE

DÂNSUL

DIN NOU

POEZII DEDOR

E UNS!

OUÃLEPEªTILOR

A REZULTA

ANIMALNORDIC

A CÃUTA

REFRENOLTENESC

Bolile care te lasă în incapacitate de a vorbi

„Foarte puţini dintre noi au habar, în realitate, ce seîn tâmplă în gura noastră atunci când vorbim”, a afir-mat neurochirurgul Edward Chang, autor principal alstu diului publicat recent în revista Nature. „Creierultra duce acele gânduri a ceea ce vrei să spui în mişcăriale sistemului vocal şi asta încercăm să decodăm”, amai adăugat el.

La cer ce ta re au par ti ci pat cinci vo lun tari, ca pa bi lisă vor beas că, bol navi de epi lepsie că ro ra urma să li seim planteze tem porar electrozi în creier pentru a li secar tografia sursa crizelor înainte de o intervenţie ne u -ro chirurgicală.

Vo lun tariiau citit cu vo -ce tare, întimp ce ac ti -vi ta tea regiu -ni lor din cre -ier implicateîn vorbire afost mo ni to ri -za tă. Cercetă -to rii au desluşit mişcările tractului vocal ne cesare pen-tru a pro du ce vor birea şi au cre at, pentru fi e care par ti -ci pant, un „tract vo cal virtual”, care ar putea fi con tro -lat de ac ti vi tatea cre ie ru lui lor, produ când discursulsin tetizat.

Accidentul vascular cerebral, paralizia cerebrală,scle roza laterală amiotrofică (ALS), boala Parkinson şiscle roza multiplă, leziunile cerebrale şi cancerul, înspe cial cel din zona gâtului, sunt printre afecţiunile înur ma cărora pacienţii pierd capacitatea de a vorbi.

Unele dintre aceste persoane folosesc dispozitivecare urmăresc mişcările ochilor sau ale muşchilor fa ci -ali pentru a compune cuvintele literă cu literă, însăpro ducerea unui text sau a unui discurs cu ajutorul sin -te tizatorului durează mult.

Cu ajutorul sintetizatoa re lor de vorbire, precum celfo losit de astrofizicianul Ste p hen Hawking, oameniipot transmite maximum 10 cu vinte pe minut, iar învor birea naturală se folosesc cir ca 100 - 150 de cuvintepe minut.

Cercetătorii au reuşit cu succes să sintetizeze su ne -te le lente, precum „sh”, şi au înregistrat dificultăţi le -ga te de sunetele puternice, precum „b” sau „p”. Teh no -lo gia nu a funcţionat la fel de bine atunci când au în -cer cat să decodeze activitatea creierului direct în vor -bi re, fără a folosi un tract vocal virtual.

De aceea, oamenii de ştiinţă continuă să îm bu nă tă -ţea s că interfaţa creier-computer necesară redării vorbi -rii sintetizate, dând speranţe celor care în prezent numai pot comunica verbal. În plus, viitoarele studii vortes ta tehnologia pe oameni care nu mai pot vorbi.

O nouă nanotehnologie ajută la vindecare prin „vorbirea” cu rănile

Cercetătorii de la Imperial College London au creato nouă moleculă, care poate „vorbi” cu celulele din zo -na de lângă ţesutul afectat, pentru a ajuta la vindecare.

„Acest tip de vindecare inteligent este util în toatefa zele procesului de vindecare, are potenţialul de acreş te şansele organismului de a se recupera şi poate fifo losit în multe tipuri de răni”, a precizat BenAlmquist, conducătorul acestui studiu.

Echipa decer cetători ades cris mo le -cu lele numiteTrAPs (tracti -on for ce-ac ti -va ted pay lo -ads) într-unstu diu pu bli -cat pe 7 ianu a -rie în jurnalul Advanced Ma terials. Primul pas pen trua crea TrAPs a fost plierea segmen te lor de ADN în ap -ta meri, forme tridimen si onale care se leagă de prote i -ne. Apoi, cercetătorii au adăugat un „mâner” la capătulunui aptamer, scrie Futurism.

Pe măsură ce celulele navigau în zona din apro pi e -rea unei răni în timpul testelor de laborator, cercetăto -rii trăgeau de acest mâner, ducând la deschiderea ap ta -me rului şi la eliberarea proteinelor ce grăbeau vinde -ca rea. Prin schimbarea mânerului, oamenii de ştiinţăau observat că pot controla care celule activeazăTrAPs.

„TrAPs oferă o metodă flexibilă de a comunica cură nile, dar oferă şi instrucţiuni-cheie cu privire la cândşi unde sunt necesare”, a adăugat Almquist. Poate duramult până când metoda va ajunge în testele clinice, darves tea bună este că aptamerii sunt deja folosiţi pentruad ministrarea medicamentelor, ceea ce înseamnă căsunt deja consideraţi siguri pentru oameni. De aseme-nea, TrAPs sunt simplu de creat, deci pot fi aplicaţi lasca ră industrială. Conform cercetători lor, TrAPs pot fiad ministraţi prin orice de la colagen la geluri.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Când era însărci-nată nevastă-mea i-amzis:

- Iubito, dacă o săsemene cu tine, o să fie

magnific.La care ea mi-a răspuns:- Şi dacă o să semene cu tine, o să

fie miracol.J

Doi scoţieni merg pe stradă. La unmoment dat, unul dintre ei scoate unpieptene, şi-l trece prin păr, apoi îlaruncă. Celălalt, mirat, îl întreabă:

- De ce l-ai aruncat ?- I se rupsese un dinte !- Păi, l-ai aruncat pentru un dinte

rupt??- Era ultimul…

J

Doi îndrăgostiţi, pe o bancă înparc:

- Iubitule, când o să ne căsătorim,o să avem doi copii, un băiat şi o fată.

- Dar de unde ştii ?- Amândoi sunt la mama, la ţară.

J

Doi colegi stau de vorbă.- Ai auzit?- Da. Şi mă tot întreb cine a mai

murit odată cu el.- De ce?- Păi, scria în anunţ că odată cu el

a murit unul dintre cei mai capabiliangajaţi ai firmei noastre..

J

- Fiule, eu voi pleca câteva zile deacasă, spuse tatăl băieţelului său. Înabsenţa mea, tu vei fi bărbatul în casă.

- Bine, tată, dar întoarce-te repede,nu-mi place să spăl vasele.

J

Vreme de 26 de ani lungi şiluminoşi, soţia mea şi cu mine amfost perfect fericiţi!

- Şi apoi?- Apoi… ne-am întâlnit…

J

Un român, un francez şi un itali -an plănuiesc un picnic. Italianul:

- Eu aduc mâncarea!Francezul:- Eu aduc băutura!Românul:

- Eu aduc nevasta şi copiii !J

- Tată, de ce bărbaţii de la noi nuau mai multe neveste?

- Eşti mic. Când vei creşte, veiînţelege de ce legea ne apără!

J

O femeie căuta o carte în bib-liotecă

Soţul o întreabă:- Ce cauţi, dragă?- Ştii, unde-i cartea aia,Cum să

trăim până la 140 de ani ?- Da, tocmai am aruncat-o…- De ce?- Începuse mama ta s-o citească!

J

- Nu ştiu ce să mai fac, domnuledoctor…Căsătoria mea a intrat într-unimpas.

- Cum aşa?- Păi, soţia mea nu mă poate suferi

când sunt beat, iar eu n-o pot sufericând sunt treaz…

J

www. bancuri.ro

Camera de pe Galaxy Note 10, schimbare de design

Samsung a prezentat de curând noisen zori ISOCELL de 64 megapi xeli,însă aceştia nu par a fi gata pentru ade buta pe un smartphone de top pre-cum Galaxy Note10. Noile infor ma ţiive nite pe căi neoficiale sugerează cănoul phablet al companiei sud coreeneva păstra un sistem de camere similarcu cel de pe Galaxy S10+ 5G, cu men -ţi unea că acestea vor fi integrate într-un modul diferit. Design-ul neobişnu-it pentru Samsung va fi datorat cel maipro babil limitărilor de spaţiu, întrucâtNo te10 ar trebui să găzduiască atât unacu mulator de dimensiuni mari, cât şiun stylus S-Pen. Conform IceUniver -se, un leaker care s-a dovedit de în cre -de re în trecut, modulul de cameră depe Note10 va fi orientat vertical, cum -va pe partea din stânga a dispozitivu-

lui. Acesta va integra aceleaşi trei ca -me re pe care le-am întâlnit pe GalaxyS10+, cât şi camera ToF de pe GalaxyS10+ 5G. În materie de design, acest

an samblu de 3 + 1 camere este similarcu cel de pe Huawei P30 Pro. Există oca meră principală, una ultra-wide şiuna tele, pe o parte şi alăturate blitz-ului, camera TOF şi modulul de lu mi -nă infraroşie care asistă camera TOF.La nivel de hardware, Galaxy Note10este aşteptat cu hardware similar cucel de pe modelele S10. Vorbim des -pre Snapdragon 855 sau Exynos 9820,6,8 sau 12 GB memorie RAM, cât maimult spaţiu de stocare şi un acumula-tor similar în dimensiuni sau chiar maimare decât Galaxy S10+ 5G. Elemen -te le care dispar faţă de generaţia pre -ce dentă sunt însă senzorul de puls dinju rul camerei şi cititorul de iris pentruau tentificare. Astfel, telefonul va be -ne ficia de securizare prin senzorul deam prentă ultrasonic sau prin re cu -noaş tere facială cu ajutorul camereifron tale. Galaxy Note10 este aşteptatîn luna august, alături de un modelmai mic. Preţul va fi cu siguranţă maima re decât cel al modelelor S10 şiS10+.

MediaTek chipset cu modem 5G integrat Samsung cunoscut furnizor de

chip seturi pentru telefoane low-cost,Me diaTek pare să dea tonul primei ge -ne raţii de telefoane 5G cu preţ accesi-bil, anunţând în premieră un SoC carein tegrează modem 5G. Deocamdată,fă ră un nume oficial, noul chipset esterealizat folosind procesul de fabricaţiepe 7nm şi promite un nivel de per for -man ţă ridicat, producătorul MediaTekli cenţiind pentru acesta nuclee de pro -ce sare Cortex-A77 abia anunţate depar tenerul ARM, împreună cu noulGPU Mali-G77. Conectivitatea 5Geste dată de modemul Helio M70 dez -

vol tat de MediaTek, modificat pentrua fi integrat direct în chipset. Acestasu portă conexiuni în benzile sub6GHz şi poate folosi până la două ca -

na le simultan pentru a optimiza stabi -li tatea conexiunii şi a mări vitezele detran sfer. Deocamdată, MediaTek nuofe ră acoperire pentru benzile de co -mu nicaţii 5G din categoria mmWave(între 24GHz şi 100GHz), implemen -ta rea reţelelor de acest tip fiind oricumes timată să mai întârzie câţiva ani.Lis ta dotărilor este completată cu unpro cesor de imagine capabil să gesti o -ne ze camere foto de până la 80MP şifil mare în modul 4K/60FPS. Me -diaTek nu oferă prea multe detalii pri -vind încadrarea noului SoC şi data delan sare, dar putem aştepta ca acesta săechi peze în special produse smart-phone din gama mid-range, lansate numai târziu de începutul anului viitor.

www.go4it

Nu ştim ce e Dincolo, pentru că această ig -no ranţă este condiţia sine qua non a vieţii.

Cel mai bun procedeu pentru a fi nou constăîn a complica stilul lucrurilor vechi.

Putem izgoni doar imoralul şi ilogicul, darnu să le şi împiedicăm să vină.

Viaţa este o cutie cu unelte care înţeapă şi ta -ie. În fiece clipă ne însângerăm mâinile.

Nu citesc nimic, de frică să nu găsesc lucruribu ne.

Creierul este lipsit de pudoare.Adevărata fericire ar fi să ne amintim de

pre zent.Proza trebuie să fie un vers care nu încape în

rând.Ascultă cu atenţie cum vorbeşte cineva cu

ti ne despre alţi oameni. Aşa va vorbi şi cu alţiidespre tine.

Să nu te sprijini niciodadă prea mult pe cine-va. Aminteşteţi că dacă el pleacă... tu cazi...

Lumea te uită repede atunci când nu mai arenevoie de tine. n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Militarii Detaşa men tu -lui de Apărare Anti ae ri ană,,Scorpionii Albaştri” dinca drul Grupului de lup tădin Polonia par ti ci pă înaceste zile la exer ciţiulmultinaţional „TobruqLegacy 19” în po ligonulWier zbiny, din nord-estulPoloniei. Acesta este celmai mare exer ciţiu NATOde apă ra re antiaeriană dinultima vreme şi implicăpeste 4800 de militari şipeste 1200 de mijloacetehnice din Polonia,România, Ungaria, Germania, Olanda,Slovacia, Cehia, Marea Britanie şi State-le unite ale Americii.

Deschiderea exerciţiului a avut loc în

Bemowo Piskie din nordul Poloniei.Exerciţiul se desfăşoară pe parcursulurmătoarelor 2 săptămâni.

Locotenent Mădălin ENACHE

la un nivel cât mai înalt, în permanenţă.În momentul de faţă mă ocup de organizarea, planifica -

rea, coordonarea şi verifica rea îndatoririlor ce le revin mi -li tarilor din compartimentul în care activez. Noi asigurămco municaţiile şi fa cem asta în condiţii bune şi, chiar dacăau mai apărut anu mite dificultăţi, am reuşit să trecem pestefi ecare în parte. De asemenea, monitorizăm şi activitateacen trelor de co municaţii subordonate, aflate în teritoriu şi,bine înţeles, în cazul apariţiei unor probleme în desfăşura -rea activităţii lor, îi ajutăm în toate privinţele.

Inevitabil, apar probleme variate aproape în fiecare zi,pro bleme pe care le rezolvăm cu bine şi la timp, lucru da -to rat în mare măsură practicii şi experienţei celor ce în ca -drea ză funcţiile din Centru. Observ cu satisfacţie faptul căcei nou veniţi manifestă interes faţă de îndatoririle ce le re -vin şi fac tot ceea ce le stă în putinţă pentru a învăţa de laco legii lor mai experimentaţi. Colectivul este unit, formatdin toate categoriile de militari, inclusiv personal civil, peunii dintre colegii mei găsindu-i aici la sosirea mea, oa me -ni de la care, la început şi chiar pe parcurs, am învăţat şieu mul te lucruri bune, care m-au ajutat foarte mult, iarpen tru aceasta, le mulţumesc!

În concluzie, aceste momente le pot cataloga ca fiindplă cute; în plus, întâlnirile ocazionale sau în cadru organi-zat cu foştii colegi sunt momente de bucurie, la fel şi te le -foa nele primite din când în când de la cei care ne-au fostca marazi mă bucură nespus. Calificativele primite în timp,atât de către mine, cât şi de către subordonaţii mei sunt unalt motiv de satisfacţie; de asemenea, şi diplomele de meritşi medaliile primite anul trecut, în data de 26 octombrie, laani versarea a 70 de ani de existenţă ai unităţii noastre.

Amintiri neplăcute nu am, dar pot spune că plecăriledin sistem şi nu numai, din păcate, ci chiar şi din aceastălu me ale celor pe care i-am cunoscut, foşti colegi de şcoa -lă, sau de muncă, mă întristează, de fiecare dată, profund.

- Vă rog să îmi spuneţi ce calităţi consideraţi că îisunt ne cesare unui militar sau unui angajat civil, pentrua ac ti va în Centrul de comunicaţii.

- În primul rând, seriozitate, disciplină şi dorinţa de aîn vă ţa. Să fie bun speci a list, să îşi dorească să îşi în de pli -neas că sar cinile în cele mai bu ne condiţii, apoi, fă ră discu -ţie, să fie un bun militar, nu poţi da ran dament într-un locca acesta fără să te pre găteşti în continuu; apare teh ni că no -uă, asociate aces teia apar pro vo cări noi şi atunci tre bu ie să

faci faţă, să fii în mă -su ră de a rezolva pro -ble mele bine şi întimp scurt. De ase me -nea, este de dorit cami litarul să aibă pu te -rea de a-şi asuma ac -ti vitatea, sub toate as -pec tele ei, să poatăîn ţelege dacă a greşitun deva şi să eviteacest lucru în viitor.

- Am înţeles fap-tul că aveţi o bunăcomunicare cu cei pecare îi aveţi în subor-dine. Vă rog să îmi spuneţi cum co laboraţi cu superioriidum neavoastră, modul în care sun teţi susţinut în execu -ta rea misiunilor ce vă revin.

- Am primit de fiecare dată un sprijin intens din parteaco mandanţilor mei, atât pe linie de specialitate, prin asigu -ra rea de tehnică de cea mai bună calitate, precum şi prinasi gurarea de personal pentru încadrarea completă a func -ţi ilor, m-au ajutat şi mă ajută în rezolvarea problemelor,am fost susţinut în permanenţă şi, la fel ca şi în cazul celorpe care îi am în subordine, le mulţumesc şi dumnealor.

- În perspectivă, ce aşteptări aveţi legate de apariţiaunui nou tip de tehnică, a unor noi proceduri de lu -cru…?

- Dat fiind caracterul muncii pe care o depunem, potspune că aşteptăm şi acceptăm cu plăcere orice tip de pro -vo care, sunt convins de faptul că nu prea pot fi lucruri caresă ne surprindă, mizez pe calitatea profesională a colecti -vu lui pe care îl conduc. Până în prezent am dovedit că pu -tem face faţă cu brio aşteptărilor. Suntem în acţiune per -ma nent şi asta spune tot.

- În afara cursurilor de carieră, a cursurilor de speci -a li tate, ce alte forme de învăţământ aţi mai urmat?

- Am absolvit Facultatea de Psihologie, mi-a plăcutfoar te mult această ramură a vieţii, comunicarea între oa -meni, beneficiile fiind majore, în plan personal. Astfel, amre uşit să fac o comparaţie între cursurile militare, cu o or -ga nizare cazonă, mai riguroasă, şi cele civile, mai relaxate,dar consider că toate au fost benefice şi au venit, oarecum,

une le în completarea celorlalte.

- Ce sfaturi aţi oferi celor ce intenţionează să îmbraceha i na militară şi să urmeze o carieră în acest domeniu?

- Precum am spus, în primul rând, este nevoie de se ri -o zi tate. Mai apoi, dacă nu eşti convins de faptul că vrei săpor neşti pe acest drum, este mai bine să nu o faci, nu poateori cine să se supună unor anumite rigori şi, implicit, unuianu mit mod de viaţă, care presupune punctualitate, dis po -ni bi li tate şi, pentru început, multă răbdare, pentru a învăţa,în ţe lege şi accepta anumite lucruri. Trebuie să înţeleagă căsa tis facţiile în acest domeniu sunt cele provocate de activi -ta tea lor, iar acestea sunt mai mult teoretice şi mai puţinprac tice. Dacă nu eşti un om care să trăiască în colectiv,este foarte greu să te integrezi. De multe ori, reuşita estere zul tatul unui efort de echipă, iar satisfacţia este aceea căpoţi lăsa ceva în urmă, că poţi duce la bun sfârşit o misiu -ne în credinţată.

- Vă rog, spuneţi-ne câteva cuvinte despre dum nea -voas tră, omul din afara unităţii?

- Sunt căsătorit, de fapt, sunt un familist prin excelenţă,am doi băieţi, unul este student la Medicină, sper să termi -ne facultatea cu bine şi să devină medic; al doilea este maimic, acum deprinde uşor-uşor tainele vieţii; el îmi ocupăma re parte din timpul liber, îmi place să ies cu el în parc,să mergem împreună cu toţii la un film. Am fost un cititorîn vederat, dar, din păcate, timpul pare că s-a comprimat şi,dat fiind faptul că, atunci când citesc o carte îmi place săo fac cap-coadă, asta se întâmplă mai rar; mergem în ex -cur sii, ne plac şi muntele şi marea în egală măsură, timpulli ber de calitate.

- La final aş vrea să ştiu ce planuri aveţi pentru viitor,cum vă vedeţi în perioada care va urma?

- Sper să îmi închei cariera militară la Centrul de Co -mu ni caţii, asta din perspectivă de serviciu, iar în viaţa dezi cu zi mi-ar plăcea să dispun de mai mult timp liber, săpot fi mai aproape de soţie, de copii, de părinţii mei, depri eteni. Am prieteni foarte buni în cadrul instituţiei noas-tre, dar şi în afara ei, sper să reuşim să ne întâlnim mai des,dar asta ră mâne de văzut, avem diverse probleme fiecaredin tre noi, pro gramul nu ne permite să fim întotdeaunadis ponibili; im portant, în schimb, este să ne dorim asta.

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANAFoto: plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

Ultimul clo -po ţel este de laan la an un mo - ment tot maiemo ţi o nant, careca pătă o no tăapar te dată ce ceicare de vin ab sol -venţi ai Co le giu - lui Naţional Mi -li tar „DimitrieCan temir”, insti -tu ţie în care aupă şit în ur mă cupa tru ani, plini de spe ranţe şi de aş tep tări.

„Pentru toate aşteptările împlinite vă fe -li ci tăm încă o dată noi, toţi cei prezenţi aici,pen tru că ştiţi că am fost alături de voi. Pen-tru aşteptările neîmplinite, vreau doar să văre amintesc că sunteţi la începutul unui noudrum. Aveţi suficiente resurse, suficientăin te ligenţă şi capacitate să vi le împliniţi”- aspus profesor Ştefan Matei, dirigintele cla-sei a XII-a E.

Absolvenţii promoţiei „Nicolae Bălce-scu - 200” au amprentat acest loc prin re u -şi te le lor. Mulţi dintre ei s-au afirmat caolim pici na ţionali, ca sportivi naţionali şiin ter na ţi o na li, ca militari destoinici în ca -drul paradelor mi litare desfăşurate la Arculde Triumf, ca „ar tişti” şi dansatori deose-biţi, ca şi com po nen ţi ai echipei de robotică,ca par ticipanţi la „In victus”. În drumul lor,i-au avut alături pe dascăli, pe diriginţi şico mandanţii de com panie, care le-au des -chis porţile către edu caţie, i-au ajutat să pre -ţu iască lucrurile bu ne, să devină nişte per -soa ne de nădejde şi vi itori ofiţeri de bază aiAr matei României. „Aţi primit ca moşteni-re poziţia verticală, mân dria şi cutezanţa,pu terea de a gândi şi de a acţiona în nume-le vos tru. V-aţi format fru mos şi, iată-vă,astăzi, absolvenţi” - a afirmat profesorSorin Mischie, di ri gintele clasei a XII-a A.

Astăzi, absolvenţii pro moţiei a 95-a auspus ră mas bun anilor de li ceu, răs pun zând„Pre zent!” pentru ul tima oară la strigareaca talogului, urmând să pornească într-o

nouă că lătorie. „Dru murile voastre s-auîntâlnit atunci când fiecare dintre voi aveanevoie să se con struiască, să reînveţe pute-rea visului fru mos, să caute răspunsuri laîntrebări ne ros tite, să adune şi apoi să risi-pească clipe, săp tămâni, ani... Toate pentruca apoi să în ţe lea gă farmecul acestor animi nunaţi de li ceu, fă cuţi pentru ca fiecaresă-şi pregătească ari pi le pentru zborul ma -tu rităţii” - a ac cen tuat pro fesor Mischie.

Profesori şi elevi şi-au dat mâna la ulti-mul clinchet al clopoţelului. Liceenii mili -ta ri au primit din partea dascălilor „merin-de” pen tru o viaţă şi îndemnuri care să le fiecă lă uză în drumul devenirii. „Îmi doresc săvă în toarceţi mereu la acele valori eti ce şimo rale care au clădit spiritul cantemirist, decare sun tem mândri, să cugetaţi cu în ţe lep -ciu ne la con secinţele faptelor voas tre, pen-tru că, în cu rând, de ele vor depinde vieţi, oţa ră poate, şi însuşi renumele co le giuluicare v-a fost casă în ultimii patru ani” - acom pletat profesor Irina Grecu, di ri gintacla sei a XII-a C.

Le-au fost alături comandantul institu ţi -ei, colonel dr. ing. Aurel-Constantin Neagu,directorul adj., prof. dr. Aurel-Constan tinSoare, cadre militare, profesori, pă rinţi, ele-vii din anii mai mici şi, nu în ultimul rânddi riginţii, cu toţii urându-le succes în viaţăşi la marile provocări intelectuale: exa me -nul de bacalaureat şi concursul de ad mi tereîn academiile categoriilor de forţe.

Graţiela MIHĂESCU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 11 (496) din 14 iunie 2019Pagina 8

În fiecare an, la 31mai Armata Româneisăr bătoreşte ziua armeiGeniu, o armă cu un is -to ric bogat şi o tradiţiede peste un secol şi ju -mă tate, primul batalionde ge niu fiind înfiinţatîn anul 1859, prin de -cret semnat de cătredom nitorul AlexandruIoan Cuza.

Participarea genişti-lor militari la misiuni întea trele de operaţii dinAf ganistan, Angola,Bos nia, Kosovo şi Irak au evidenţiat gra-dul ridicat de pregătire al acestora, pre-cum şi capacitatea de cooperare custruc turi multinaţionale de geniu simila-re, făcând cunoscută şi recunoscută va -loa rea militarilor români.

În imagine - geniştii militari care par -ti cipă împreună cu Batalionul 300 Pro -tec ţia Forţei „Sfântul Andrei” la misiu-

nea „Resolute Support” în Afganistan.Geniştilor militari care poartă, cu

mân drie, însemnele acestei importantear me pe umeri, le dorim mult succes încon tinuare, realizări pe plan personal şipro fesional.

La mulţi ani!Locotenent Mirela CĂPÂLNEANFoto: plutonier-major Dan VEREŞ

Ultimul clopoţelUltimul clopoţel Tobruq Legacy 19Tobruq Legacy 19

31 Mai - Ziua Armei Geniu31 Mai - Ziua Armei Geniu

A r m a t a , c a m o d d e v i a ţ ă A r m a t a , c a m o d d e v i a ţ ă

(urmare din pag. 4)