Procedura Civila1

8/18/2019 Procedura Civila1

1/83

DELIBERAREA ŞI PRONUNŢAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI

- este una dintre cele mai importante etape, întrucât în cadrul acesteia sesintetizează toate operaţiile care determină elaborarea celui mai important actprocedural.

DELIBERAREA JUDECĂTORILOR = repr. operaţia în cadrul căreia judecătoriistabilesc soluţia ce urmează să fe pronuţată cu privire la litigiul dintre părţi. Aceastăetapă are loc după administrarea probelor şi soluţionarea e cepţiilor, precum şi aoricăror alte incidente ivite în cursul judecăţii. !upă înc"iderea dezbaterilor,completul de judecată deliberează în secret asupra "otărârii ce urmează săpronunţe.

#ste o operaţiune comple ă în cadrul căreia trebuie stabilite $aptele pricinii şinormele legale aplicabile litigiului. %egea nu conţine re$erir privitoare la ordinea încare trebuie stabilite aspectele esenţiale ale cauzei& totuşi în mod natural mai întâitrebuie stabilită starea de $apt întrucât numai după aceea se pune problemadeterminării legii aplicabile. 'otrivit art. ()*, alin + /'/, la deliberare iau partenumai membrii completului în $aţa cărora au avut loc dezbaterile. 0ecretul deliberăriieste destinat să asigure condiţii corespunzătoare pentru ca judecătorii să fe $eriţi deorice ingerinţe e terioare.

!eliberarea se $ace de regulă în cameră de consiliu, însă în cauzele mai simple se

poate $ace c"iar şi în cadrul şedinţei de judecată +priveşte adesea soluţionarea unorincidente de procedură sau unor cereri privitoar la proces .

1n cazul în care pronunţarea "otărârii nu se poate $ace în ziua când a avut locdezbaterea în $ond a cauzei, instanţa va putea amâna pronunţarea cu cel mult 2*zile, potrivit noului cod +în vec"ea reglementare s-a prevăzut un termen de 3 zile .#ste vorba de un termen cu caracter relativ, a cărui nerespectare nu produceconsecinţe cu privire la valabilitatea "otărârii judecătoreşti. !acă însă "otărârea s-apronunţat înainte de e pirarea acestui termen, este casabilă întrucât părţile au $ostprivate de dreptul de a-şi $ormula apărările pe cale de concluzii scrise.

'rocesul deliberării nu ridică probleme deosebite în cazul judecătorului unic pentrucă nu este necesară consultarea altor magistraţi. 1n cazul completului, fecare dintremembrii are îndatorirea să-şi e prime opinia începând cu cel mai nou din $uncţie,preşedintele pronunţându-se cel din urmă. %eguitorul a adoptat ân acest sens ceamai raţională soluţie care este destinată să asigure imparţialitatea fecărui judecătorşi să înlăture orice in4uenţă din partea preşedintelui completului. 5udecătorul mai

2


2/83

nou nu va f tentat să se realizeze pur şi simplu la opinia preşedintelui. Atunci cândunanimitatea nu poate f realizată, "otărârea se ia cu majoritatea membrilorcompletului de judecată. !acă din deliberare rezultă mai mult de două opinii,

judecătorul a căror păreri s aproprie mai mult sunt datori să se unească într-osingură opinie. 1n cazul în care majoritatea nu poate f realizată, procesul se judecă

în complet de divergenţă , care se constituie prin includerea în completul iniţial şi a

preşedintelui instanţei sau a vicepreşedintelui, a preşedintelui de secţie ori a unui judecător. oul cod stabileşte un termen de ma im 6 de zile +în locul termenului de* zile din vec"iul cod pentru soluţionarea procedurii în complet de divergenţă. 1npricinile urgente, acest termen nu poate depăşi 3 zile. oul cod stabileşte cădezbaterile vor f reluate asupra c"estiunilor rămase în divergenţă, instanţa find

îndreptăţită, atunci când apreciează că este necesar, să administreze noi dovezi şisă ordone orice alte măsuri îngăduite de lege.

1nainte de judecarea divergenţei este obligatorie motivarea părerilor judecătorilorpentru a f cunoscute temeiurile divergenţei. !acă, după judecarea divergenţei, vor

f mai mult de două păreri, judecătorii ale căror păreri se aproprie mai mult, suntdatori să se reunească într-o singură opinie +este destinat să evite apariţia unei noidivergenţe . !upă judecarea punctelor rămase în divergenţă completul care a

judecat înainte de ivirea ei va putea continua soluţionarea cauzei !acă divergenţa s-a ivit în legătură cu decizia în întregul ei cauza va f soluţionată din nou de completulde divergenţă.

ÎNTOCMIREA DISPOZITIVULUI

!upă înc"eierea deliberării se procedeată la redactarea minutei . !ispozitivulreprezintă un element esenţial al "otărârii întrucât el încorporează soluţia adoptatăde instanţă cu privire la litigiul ce i-a $ost dedus spre soluţionare +în practică, poartădenumirea de minută . oua reglementare procesuală impune semnarea minutei, decătre judecători, pe fecare pagină, sub sancţiunea nulităţii "otărârii, după careacesta se va consemna într-un registru special, ţinut la gre$a instanţei.

/onţinutul dispozitiviului7 soluţia adoptată, de admitere sau respingere a acţiunii +întermeni imperativi, lipsiţi de orice ec"ivoc 8 judecătorii trebuie să se pronunţeasupra tuturor cererilor $ormulate de părţi. !acă este cazul, minuta va arăta şiopinia separată a judecătorilor a4aţi în minoritate.

!e reţinut7 minuta redactată după deliberare nu este altceva decât c"iar dispozitivul"otărârii. 'rin urmare, "otărârea trebuie să aibă dispozitivul identic cu cel întocmitdupă deliberare, căci aceasta este unic şi nu poate f modifcat ulterior pronunţării.

9otărâre se va pronunţa în şedinţă publică, la locul unde s-au des$ăşuratdezbaterile, de către preşedintele sau de către un judecător, membru al completului


3/83

de judecată +este o soluţie utilă, introdusă de noul cod . !in momentul pronunţării"otărârea instanţei ciâonstituie un act de autoritate publică, soluţia reprezentând unact irevocabil. erespectarea cerinţei de a f pronunţată în şedinţă publică, atragenulitate ei. 9otărârea se dă :în numele legii:, iar data ei va f aceea la care minutaest pronunţată.

9otărârea se va comunica din ofciu părţilor. oua legislaţie nu mai leagăcomunicarea de posibilitatea atacării cu apel sau recurs a "otărârii. 9otărârile princare s-a dispus e$ectuarea unei înscrieri în cartea $unciară sau în alte registrespecifce, se vor comunica din ofciu şi instituţiei sau autorităţii ce ţin acesteregistre. !e asemenea, "otărârea prin care s-a dispus anularea unui act notarial, secomunică din ofciu notarului public instrumentator direct ori prin intermediul/amerei otarilor 'ublici în circumscripţia căreia $uncţionează.

9otărârile judecătoreşti se redactează în e emplare - unul se ataşează la dosarulcauzei, iar celălalt se depune, spre conservare la dosarul de "otărâri al instanţei.

HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ

= reprezintă actul fnal şi de dispoziţie al instanţei prin care se soluţionează cuputere de lucru judecat, litigiul dintre părţi. #ste cel mai important act al justiţiei şidesemnează rezultatul activităţii judiciare. 1n doctrină s-a susţinut că "otărârea nueste altceva decât un silogism în cadrul căreia premisa majoră este norma juridică,premisa minoră este $aptul invocat ca temei al pretenţiei, iar concluzia esterezultatul obţinut prin aplicarea legii la $aptele respective. #laborarea sa realizează

în cadrul unui proces deosebit de important.CLASIFICAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

!upă obiectul hotărârii distingem7

- sentin e - "otărâri prin care se rezolvă $ondul cauzei în primă instanţă

- !e"i#ii - "otărâri prin care se soluţionează apelul, recursul, precum şi recursul îninteresul legii

- $n"%eie&i ' toate celelalte "otărâri

!upă durata acţiunii "otărârilor judecătoreşti7

- %(t)&*&i +&(+&i,'#ise - prin ele se soluţionează $ondul dreptului şi au, în principiu,o acţiune nelimitată în timp. ;ajoritatea "otărârilor judecătoreşti $ac parte dinaceastă categorie

(


4/83

- %(t)&*&i +&(-i#(&ii - au e$ecte limitate în timp şi au ca obiect, de regulă, luareaunor măsuri numai pe durata procesului +pot f revocate sau modifcate . !ee .ordonanţa preşedinţială cu privire la încredinţarea copilului minor, la obligaţia de

întreţinere etc.

!upă puterea legală şi $orţa e ecutorie a "otărârilor $acem dinstincţie între7

- %(t)&*&i !e.niti-e +caracter con$erit e pres de lege - următoarele categorii de"otărâri au caracter defnitiv 7 "otărâri date în primă instanţă $ără drept de apel&"otărâri pronunţate în primă instanţă care nu au $ost atacate cu apel, sau c"iaratacate cu apel dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a $ostrespinsă sau anulată& "otărârile date în apel& orice alte "otărâri care, potrivit legii numai pot f atacate cu apel.

- 0unt i&e-("/0i1e următoarele categorii de "otărâri7 "otărâri pronunţate în primăinstanţă, $ără drept de apel, nerecurate& "otărâri date în primă instanţă care nu au$ost atacate cu apel& "otărâri pronunţate în apel, nerecurate& "otărâri pronunţate înrecurs c"iar dacă prin ele s-a soluţionat $ondul pricinii& orice alte "otărâri care nu potf atacate cu recurs.

-


5/83

"otărâri jud. $ac parte din categoria "ot.în realizarea dreptului. 9otărârile înconstatare au ca obiect simpla declarare a e istenţei sau ine istenţei unui drept& elesunt pronunţate în urma unor acţiuni în constatare pozitivă sau negativă.

9otărârile de condamnare sunt acelea care impun e ecutarea unei prestaţii +de a$ace sau de a nu $ace şi sunt rezultatul di$eritelor circumstanţe care se produc încircuitul civil7 vătămarea unui drept al altuia, neplata unei creanţe, nerestituirea uneidatorii etc.

9otărârile constitutive sunt acelea care creează, modifcă sau sting un anumit statut juridic& ele nu se limitează la o simplă declarare a unui drept sau la obligarea uneipersoane să e$ectueze o anumită prestaţie.

CONŢINUTUL HOTĂRÂRII

2. PRACTICAUA SAU PARTEA I TR!"UCTI#$ va cuprinde7 elementele de identifcarea instanţei şi a părţilor, numele şi calitatea membrilor completului de judecată,datele de identifcare ale greferului şi a procurorului dacă a participat la judecată.Aceste elemente au o semnifcaţie particulară pt că permit verifcarea de cătreinstanţa de control judiciar a modului de respectare a dispoziţiilor legale privitoare lacompetenţă, compunerea instanţei etc.

%. C! SI"ERE TE&E +motive de $apt şi de drept reprezintă şi ele un elementnecesar al oricărei "otărâri judecătoreşti. Aici se vor arăta obiectul cererii şisusţinerile pe scurt ale părţilor, e punerea situaţiei de $apt pe baza probeloradministrate, motivele de $apt şi de drept. 'rin indicarea obiectului cererii se poateverifca dacă instanţa a statuat în limitele pretenţiilor deduse în judecată. 0copulmotivării este acela de a $undamenta şi e plica măsurile adoptate de instanţă.;otivele trebuie să o$ere părţilor şi instanţelor de control judiciar o înlănţuire logicăa $aptelor şi a regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată îndispozitiv. motivare con$uză şi sumară ec"ivalează practic cu o nemotivare a"otărârii

'. "ISP!(ITI#U& - este cea mai importantă parte a unei "otărâri judecătoreşti& el nueste altceva decât o reproducere a minutei redactate după deliberare. 1ntre minută

şi dispozitiv trebuie să e iste o per$ectă concordanţă. 'ortivit noului cod, dispozitivulva curâprinde următoarele elemente7 datele de identifcare ale părţilor +inclusivdenumirea pers.jur, desiul, codul unic de înregistrare , codul de identifcare fscală,nr.de înmatriculare în registrul comerţului, contul bancar , soluţia datpâă tuturorcererilor deduse judecăţii şi cuantumul c"eltuielilor de judecată acordate.

!ispozitivul trebuie redactat în aşa manieră încât, pe baza lui să se poată proceda lae ecutare silită. !acă nu se indică prestaţia concretă la care este obligat pârâtul,

*


6/83

"otărârea va f incompletă şi susceptibilă de casare. !acă "otărârea s-a dat în$olosul mai mulot reclamanţi sau împotriva mai multor pârâţi, se va arăta ceea ce secuvine fecărui reclamant şi la ce este obligat fecare pârât, când este cazul, dacădrepturile sau obligaţiile părţilor sunt solidare sau indivizibile. dispoziţie utilă anoului cod de pr.civilă se regăseşte în art. > *, alin +( care precizează că în fnaluldispozitivului se vor arăta dacă "otărârea este e ecutorie, este supusă unei căi de

atac sau este defnitivă, data pronunţării ei, menţiunea că s-a pronunţat în şedinţăpublică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum şi semnăturilemembrilor completului dejâ judecată. Atunci când "otărârea este supusă apeluluisau recursului, se va arăta şi instanţa la care se depune cererea pt e ercitarea căiide atac.

9otărârea se redactează +în e emplare de către judecătorul care asoluţionat procesul şi va f semnată de membrii completului şi de grefer. !acăvreunul dintre judecători este împiedicat să semneze, ea va f semnată în locul săude preşedintele completului. !acă şi acesta ori judecătorul unic se a4ă în această

situaţie, "otărârea se va semna de către preşedintele instanşei. 1n locul greferuluisemnează întotdeauna greferul-şe$.


7/83

?n alt e$ect important al "otărârilor judecătoreşti este cel e ecutoriu. 9ot.jud. devintitluri e ecutorii numai în măsura în care sunt învestite cu $ormulă e ecutorie.9otărârea produce, de regulă, şi un e$ect !e"1/&/ti-5 care se produce de la dataintroducerii cererii de c"emare în judecată +un alt e$ect care este prevăzut în mode pres acum .

A,t(&it/te/ !e 1,"&, 6,!e"/t , prevăzut în art. >(6 /'/ este ul alt e$ect $arteimportant care priveşte dipozitivul "otărârii, precum şi considerentele pe careaceasta se sprijină. 9otărârea prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritatede lucru judecat asupra $ondului. Atunci când "otărârea este supusă apelului saurecursului, autoritatea de lucru judecat este doar provizorie. 1n ceea ce priveşte însă"otărârile atacate cu contestaţie în anulare sau revizuire, acestea îşi păstreazăautoritatea de lucru judecat până ce vor f înlocuite cu o altă "otărâre. #ste $oarteimportant că nimeni nu poate f c"emat în judecată de două ori în aceeasşi calitate,

în temeiul aceleiaşi cauze şi pt acelaşi obiect ricare dintre părţi poate opune lucrulanterior judecat într-un alt litigiu dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din

urmă.?n ultim e$ect al "otărârii vizează +&es"&i+ i/ e7tin"ti-) . dată cu

pronunţarea, prescripţia dreptului la acţiune este înlocuită cu prescripţia dreptului dea cere e ecutarea silită.

HOTĂRÂRI CU TERMEN DE 8ARANŢIE

9otărârea judecătorească poate f valorifcată pe calea e ecutării silite.

?rmărirea silită începe la cererea creditorului şi numai după obţinerea de cătreaceasta a titlului e ecutoriu. /u toate acestea, prin "otărâre, debitorul poate obţineşi o amânare sau c"iar o eşalonare a datoriei la care a $ost obligat.


8/83


9/83

- plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă,precum şi a sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor&

- despăgubiri pentru accidente de muncă&

- rente ori sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii,precum şi pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale&

- despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii,dacă despăgubirile s-au acordat sub $ormă de prestaţii băneşti periodice&

- reparaţii grabnice&

- punerea sau ridicarea sigiliului ori $acerea inventarului&

- cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce priveşte posesia&

- "otărârile pronunţate în temeiul recunoaşterii de către pârât a pretenţiilor

reclamantului, pronunţate în condiţiile art. >(@&- în orice alte cazuri în care legea prevede că "otărârea este e ecutorie.

%egiuitorul a avut în vedere aici acele "otărâri al căror obiect se re$eră la drepturi cese bucură de o protecţie deosebită sau la situaţii care reclamă urgenţă. 1n al doilearând se re$eră la posibilitatea pronunţării unei "otărâri pe baza unei recunoaşteriparţiale a pretenţiilor reclamantului, dar se iau în vedere şi acele situaţii în care odispoziţie e presă a legii dispune că "otărârea este e ecutorie +de pildă ordonanţepreşedinţiale, "otărâri în materia litigiilor comerciale şi a con4ictelor d drepturi etc .

b .E7e",t/&e/ +&(-i#(&ie 6,!e")t(&e/s") este aceea care se poate încuviinţa deinstanţa de judecată în cazul "otărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori seconsideră că măsura este necesară în raport cu temeinicia dreptului ori cu starea deinsolvabilitate a debitorului sau dacă e istă primejdie vădită re$eritoare laprejudicierea creditorului.

N, se poate încuviinţa7

- în materie de strămutare de "otare, desfinţare de construcţii, plantaţii sau aoricăror lucrări având o aşezare f ă&

- când prin "otărâre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea$unciară.

0e poate acorda numai la cererea scrisă sau verbală a creditorului, până la înc"iderea dezbaterilor. !acă cererea va f respinsă de prima instanţă, ea poate fatacată cu apel.

)


10/83

# ecuţia vremelnică, fe de drept, fe judecătorească, poate f suspendată deinstanţa de apel la cererea motivată a debitorului. /ererea de suspendare se poate$ace odată cu cererea de apel sau în tot timpul soluţionării cauzei în apel.0uspendarea poate f încuviinţată numai cu dare de cauţiune, al cărui cuantum îl vaf a instanţa. !e asemenea, suspendarea poate f dispusă până la soluţionareacererii de suspendare, c"iar înainte de sosirea dosarului şi pe cale sumară a

ordonanţei preşedinţiale, dar numai cu dare de cauţiune.

ÎNDREPTAREA5 LĂMURIREA ŞI COMPLETAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

1n practică, se poate întâmpla ca, din varii motive, "otărârea judecătoreascăsă cuprindă unele greşeli , fe ele de judecată, fe unele de mică importanţă şi carenu au un atare caracter. #rorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şisusţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în"otărâri sau înc"eieri pot f îndreptate din ofciu ori la cerere +art.>> /'/ . /erereade îndreptare va trebui să indice elementele din care rezultă săvârşirea unei erorimateriale şi dispoziţia din "otărâre care urmează să fe rectifcată. Cnstanţa se vapronunţa prin înc"eiere dată în cameră de consiliu, iar părţile vor f citate numaidacă este necesar ca ele să dea anumite lămuriri. !acă este vorba de o "otărâre,

îndreptarea se $ace în ambele e emplare ale acesteia.

Cnstituţia $n!&e+t)&ii e&(&i1(& 3/te&i/1e şi-a găsit aplicare în practica judiciară în scopul remedierii acelor greşeli materiale care au apărut în "otărâre cuprilejul redactării ei. !e regulă, aceste erori nu a$ectează legalitatea şi temeibicia"otărârilor.0-a decis că pe calea instituţiei rectifcării erorilor materiale nu se poate dispune7

- întabularea dr.de proprietate al reclamantului asupra construcţiilor edifcate de elcu motivarea că este vorba de o omisiune al instanţei

- actualizarea sumei de bani menţionate în dispozitiv

- modifcarea dispozitivului "otărârii în sensul ca aceasta să se re$ere la o supra$aţăde teren mai mare decât cea solicitată prin acţiunea principală, în condiţiile în carepârâţii au introdus cerere reconvenţională- nu se poate proceda la completarea sdispozitivului pt lămurirea înţelesuluiacestuia, la suplinirea lipsei de motivare a deciziei judiciare, la sc"imbarea moduluide rezolvare a unei probleme de drept ori a părţilor în raport cu care a $ostpronunţată "otărârea

26


11/83

1n sistemul nostru, remedierea unor omisiuni vădite cum sunt cele privitoare lanerezolvarea unor capete de cereri accesorii, nu poate f realizată decât prinintermediul căilor de atac.

altă instituţie este cel al interpretării "ot.judecătoresti, sau al : 1)3,&i&ii =i $n1)t,&/&e/ !is+(#i ii1(& "(nt&/!i"t(&ii : în viziunea noului cod. Aceastăprocedură a $ost creată de legiuitor pt înlăturarea eventualelor interpretăridivergente cu privire la conţinutul măsurilor luate de instanţă. #ste o clarifcare, şinu a modifcare a dispozitivului "otărârii. 'oate interveni pe baza unei cereri$ormulate de partea interesată, $ără ca legea să impună un termen e pres înaceastă privinţă. 1n sc"imb, contestaţia la e ecutare este condiţionată dedeclanşarea urmăririi silite. 'oate f $olosită această procedură doar dacă partea

justifcă un interes care poate f legat tocmai de ambiguitatea "otărârii şi deimposibilitatea valorifcării ulterioare a dreptului recunoscut. /ererea de interpretarese soluţionează de urgenţă, prin înc"eiere dată în cameră de consiliu, cu citareapărţilor. 1nc"eierea se va ataşa atât în dosarul cauzei cât şi în dosarul "otărârii

instanţei. 0ub aspectul e ercitării căilor de atac, are acelaşi regim juridic ca şi"otărârea interpretată.

# istă şi posibilitatea "(3+1et)&ii %(t)&*&i1(& 6,!e")t(&e=ti - !acă prin"otărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principalsau accesoriu ori asupra unei cereri cone e sau incidentale, se poate cerecompletarea "otărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel saurecurs împotriva acelei "otărâri, iar în cazul "otărârilor date în căile e traordinare deatac sau în $ond după casarea cu reţinere, în termen de 2* zile de la pronunţare.Cnstituţia este deosebit de utilă căci este de natură să evite necesitatea e ercitării

unei căi de atac pentru repararea omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra unuicapăt de cerere. %egea are în vedere una sau mai multe cereri, de pildă omisiuneade a se pronunţa asupra cererii reconvenţionale.


12/83

completare a "otărârii a $ost admisă, c"eltuielile $ăcute de parte în aceste cereri vorf suportate de stat, din $ondul constituit potrivit legii. /ând cererea a $ost respinsă,c"eltuielile vor f suportate de parte potrivit dreptului comun. #ste o soluţieec"itabilă sâdacă ţinem seama de culpa magistratului +implicit al statului , e istenţaunor dispoziţii ec"ivoce, contradictorii ori în cazul omisiunii judecătorului de a sepronunţa asupra unui capăt de cerere.

CĂILE LE8ALE DE ATAC

E sunt mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poatesolicita verifcarea legalităFii Gi temeiniciei "otărârilor judecătoreGti Gi,în fnal,remedierea erorilor săvârGite. caracteristică comună a căilor legale de atac rezidă

în aceea că ele se adreseazăde regulă instanFelor ierar"ic superioare& în acest $el serealizează un control judiciar efcient asupra "otărârilor judecătoreGti pronunFate de

judecătorii de la instanFe in$erioare.

este important să $acem distincFia între controlul judiciar Gi cel judecătoresc7

- /ontrolul judiciar are un caracter omogen +are ca obiect "otărâri pronunFatede organe care $ac parte din acelaGi sistem de autorităFi publice $aFă decontrolul judecătoresc +acesta având un caracter eterogen

' /ontrolul judiciar se declanGează prin intermediul căilor legale de atac +apelulGi recursul ,în sc"imb, controlul judecătoresc se declanGează prin mijloaceprocedurale specifce cum sunt contestaFia Gi plângerea, iar în unele cazuriacFiunea.

C1/si."/&e/ ")i1(& 1e2/1e !e /t/">

• "upă condi)iile de e*ercit+re + căilor leg+le de +t+cCĂI ORDINARE CĂI E9TRAORDINARE'ot f e ercitate de către oricare dintrepărFi Gi pt orice motiv

'ot f e ercitate pt motivele Gi numai încondiFiile strict reglementate de lege

• "upă in,t+n)+ competentă + ,e pronun)+ +,upr+ căilor de +t+cCĂI DE ATAC DE REFORMARE CĂI DE ATAC DE RETRACTARE0e soluFionează de o instanFă superioarăspre a declanGa controlul judiciar +apelulGi recursul

0unt de competenFa instanFei care apronunFat "otărârea atacată +contestaFia

în anulare Gi revizuirea• "upă -ntindere+ +tribu)iilor in,t+n)elor competente ,ă ,e pronun)e +,upr+

căilor de +t+c e*ercit+te i +,upr+ proce,uluiCĂI DE ATAC DEVOLUTIVE CĂI DE ATAC NEDEVOLUTIVE/ele care pot reedita judecata în $ond Hse realizează în limita a ceea ce s-asolicitat prin acFiune Gi în limita a ceea ce

u pot determina, în principiu o nouă judecată în $ond +recursul Gi recursul îninteresul legii

2


13/83

$ormează obiectul căii de atac +apelul• "upă dreptul de + e*ercit+ căile de +t+c

CĂI DE ATAC COMUNE CĂI DE ATAC SPECIALE/ând dreptul aparFine părFilor sauprocurorului

/ând dreptul de a e ercita esterecunoscut numai unui subiect de drept+recursulîn interesul legii

• "upă e/ectele pe c+re le produce decl+r+re+ căii de +t+c +,upr+ po,ibilită)ilorde decl+n +re imedi+tă + e*ecutării ,ilite

CĂI DE ATAC SUSPENSIVE DEE9ECUTARE

CĂI DE ATAC NESUSPENSIVE DEE9ECUTARE

umai apelul se în$ăFiGează ca o calesuspensivă de e ecutare'rin e*cep)ie H recursul când are caobiect pricini privitoare la strămutare de"otare, desfinFare de construcFii,plantaFiisau lucrări având o aGezare f ă H e$ectul

suspensiv de e ecutare se produce dedrept

Iecursul,contestaFia în anulare,revizuirea

Re2,1i "(3,ne +&i-it(/&e 1/ instit,i&e/ ?i e7e&"it/&e/ ")i1(&1e2/1e !e /t/" 7

Le2/1it/te/ ")i1(& !e /t/" @ în a$ara căilor de atac prev.de lege nu pot f$olosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obFine re$ormarea sauretractarea unei "otărâri judecătoreGti. ;odifcarea dispoziFiilor procedurale în

această materie nu poate a$ecta dreptul de a ataca "otărârea cu o anumităcale de atac,căci acest drept s-a născut c"iar din momentul pronunFării"otărârii.

Ie&/&%i/ ")i1(& !e /t/" ' decurge din modul de organizare a instanFelor judecătoreGti într-un sistem piramidal Gi înseamnă că în principiu nu se poatee ercita o cale e traordinarăde atac atâta timp cât partea are la dispoziFie ocale ordinară de atac. oul cod de pr.civilă consacrăîn mod e pres principiulinadmisibilităFii căilor e traordinare de atac atâta timp cât este desc"isă caleade atac a apelului. # cepFie 7 o "otărâre susceptibilă de apel poate f atacată

înăuntrul termenului de apel,direct cu recurs,la instanFa care ar f $ostcompetentă să judece recursul împotriva "otărârii date în apel, dacă părFileconsimt e pres,prin înscris autentic sau prin declaraFie verbală,dată în $aFainstanFei a cărei "otărâre se atacă Gi consemnată într-un proces verbal.

Uni"it/te/ !&e+t,1,i !e / e7e&"it/ ( "/1e !e /t/" @ nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una Gi aceeaGi cale de atac. Acum este unprincipiuproclamat e pres de codul de pr.civilă, care impune o singură condiFie

2(


14/83

pentru aplicarea acestui principiu7 legea să prevadă acelaGi termen dee ercitare pt toate motivele e istente la data declarării acelei căi de atac.

Ne/2&/-/&e/ sit,/ iei+)& ii $n +&(+&i/ "/1e !e /t/" @ instanFa decontrolnu poate pronunFaosoluFie prin care să-i creeze părFii o situaFie maigrea decât cea stabilită prin "otărârea atacată.# istă două e cepFii importantede la acest principiu7 dacă apelantul sau recurentul consimte e pres la

înrăutăFirea situaFiei saleîn propria cale de atac Gi când se invocă motive deordine publică de drept material +indi$erent de cine sunt invocate .

APELUL

E este o cale ordinară de atac prin intermediul căreia oricare dintre părFi poatesolicita unei jurisdicFii superioare re$ormarea "otărârii pronunFate de instanFa de$ond. #ste o cale ordin+ră0 devolutivă0 de re/orm+re i ,u,pen,ivă de e*ecut+re .Apelul este calea de atac care con$eră părFilor posibilitatea de a provoca controlul

judiciar asupra unei sentinFe a$ectate în substanFa sa de o greGeală de judecată.prinintermediul apelului, cauza ajunge în $aFaunei instanFe superioare care va e$ectua unnou e amen al acesteia spre a pronunFao soluFie în concordanFă cu adevărul Gicon$ormă cu norma juridică& se realizează o ree aminare completă a cauzei,în $apt Gi

în drept. 1n acelaGi timp,prin mijlocirea apelului cauza ajunge în $aFauneiinstanFesuperioare compusă din mai mulFi magistraFi,cu o e perienFă mai vastă Gi îngeneral atent selecFionaFi.

CONDI IILE DE FOND ALE APELULUIHotărârile susceptibile de apel 7 sunt determinate de art.>@@ /'/ H principalacategorie de "otărâri ce pot f atacate cu apel sunt în mod fresc cele date în primăinstanFă, dacă legea nu dispune alt$el. 0unt supuse apelului Gi "otărârile date înultimă instanFă, dacă instanFa nu putea să judece decât în primă instanFă. 9otărârilepronunFate în ultimă instanFă rămân neapelabile, c"iar dacă prin "otărâre s-a arătatcă au $ost date în ultimă instanFă.Acesta este o consacrare particularăa principiuluipotrivit căreia menFiunea ine actă în cuprinsul "otărârii cu privire la cale de atacdesc"isă contra acesteia nu are niciun e$ect asupra dreptului de a e ercita calea deatac prevăzută de lege.# istă anumite cazuri în care legea restrânge e erciFiul dreptului la apel,ceea ce nuare un caracter discriminatoriu, întrucât se întemeiază pe criterii obiective. /odul depr.civilă se ocupă Gi de posibilitatea atacării cu apel a înc"eierilor premergătoare H

împotriva acestora nu se poate $ace apel decât odată cu $ondul, a$ară de cazurilecând legea dispune alt$el. 1n primul rând, legea se re$eră la înc"eierilepremergătoare,adică la acele înc"eieri de GedinFă care sunt anterioare $ondului

2>


15/83

cauzei +înc"eieri preparatorii Gi înc"eieri interlocutorii . IaFiunea acestei reguli esteuna $oarte simplă. 1ntr-un sistem procesual efcient atacarea fecărui act proceduralsau a fecărei înc"eieri în mod distinct de "otărârea fnală este de neconceput. #steimportant de reFinut $aptul că dacă "otărârea fnală este inapelabilă, acelaGi caracter

îl vor avea Gi înc"eierile premergătoare. 1n viziunea noului cod,înc"eierile prin caresJa dispus suspendarea judecăFii, vor putea f atacate separat cu recurs.

Subiectele apelului 7

• 'ărFile - sunt subiectele principale Gi indispensabile ale apelului. 'entru adeclara apel, este sufcient ca partea să se declare nemulFumită de "otărâreapronunFată de către instanFa de $ond. 'artea care declară apel va purtadenumirea de apelant , iar partea adversă, pe aceea de intimat. 1n ipoteza încare apelul este declarat de ambele părFi, acestea vor dobândi calităFi duble,respectiv atât de apelant,cât Gi de intimant. Cnteresul părFii care declară apelprezintă o condiFie generală, necesară +cel care a avut câGtig de cauză înprimă instanFă,nu are un ast$el de interes .Cntimatul care nu a declarat iniFial apel are posibilitatea de a adera la calea deatac e ercitată de partea potrivnică. !e aceea, legislaFia noastrăreglementează aderarea la apel sau apelul incident cu scopul menFineriiunui ec"ilibru în situaFia juridică a părFilor. Cntimatul are dreptul, c"iarGidupăîmplinirea termenului de apel, să $ormuleze apel în scris,în cadrulprocesului în care se judecă apelul $ăcut de partea potrivnică, printr-o cerereproprie care să tindă la sc"imbarea "otărîrii date în primă instanFă. !eci,

apelul incident este condiFionat de e istenFa apelului principal. 1n vec"iul codde procedură se prevedea că aderarea la apel se poate $ace numai până laprima zi deîn$ăFiGare, însă noul nostru cod dispune depunerea apelului incidentde către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal . Apelul provocat vizează situaFia coparticipării procesuale H în caz de coparticipare, precum Giatunci când în primă instanFă au intervenit terFe persoane în proces, intimatuleste în drept,după împlinirea termenului de apel,să declare în scris apel

împotriva altui intimat sau a unei pers.care a fgurat în primă instanFă Gi carenu este parte în apelul principal, dacă acesta din urmă ar f de natură săproducă consecinFe juridice asupra situaFiei sale în proces. !eci apeluldeclarat de oricare dintre coparticipanFi are scopul apărării intereselor proprii.

%egea reglementează e pres situaFiile în care partea nu poate $ace apel principal.1n primul rând calea de atac a apelului nu poate f e ercitată în acele cazuri în carepartea a renunFat în mod e pres la această cale de atac. bservăm că legea acordăun asemenea e$ect numai renunFării e prese,însă doctrina a atribuit acelaGi e$ect Giac"iesării tacite atunci când ea este indubitabilă,în sensul voinFei părFii de a adera la"otărâre. dispoziFie inovatoare +art.>@3,alin. vizează dreptul de apel în situaFia

2*


16/83

e ecutării "otărârii. 'artea care a e ecutat parFial "otărârea de primă instanFă, deGiaceasta nu era susceptibilă de e ecutare provizorie, nu mai are dreptul de a $aceapel principalcu privire la dispoziFiile e ecutate.

•


17/83

TERMENUL DE APEL

1n mod fresc, e erciFiul dreptului de apel trebuie să fe limitat în timp. !upă/'/,termenul de apel este de !e #i1e +în locul termenului de 2* zile prev.în

vec"iul cod Gi curge de la comunicarea "otărârii, dacă legea nu dispune alt$el, c"iaratunci când acesta a $ost $ăcută odată cu înc"eierea de încuviinFare a e ecutăriisilite +asupra cererii de e ecutare, e ecutorul judecătoresc se pronunFă prin

înc"eiere care se comunică creditorului Gi debitorului .

A doua situaFie vizează promovarea apelului înainte de comunicarea "otărârii. 1ntrJoatare situaFie, "otărârea se considerăcomunicată de la data depunerii cererii deapel.


18/83

unic de -nregi,tr+re ,+u codul de identifc+re f,c+lă0 numărul de -nm+tricul+re-n regi,trul comerţului ori de -n,criere -n regi,trul per,o+nelor 3uridice 2i contulb+nc+r. "+că +pel+ntul locuie2te -n ,trăinăt+te0 v+ +răt+ 2i domiciliul +le, -nRomâni+0 unde urme+4ă ,ă i ,e /+că to+te comunicările privind proce,ul & - suntcerinFe necesare pentru corecta identifcare a părFilor pers.fzice sau juridice.1ntrucât sunt prevăzute Gi în cererea de c"emare în judecată, lipsa lor nu va f

sancFionată cu nulitate. Aceasta poate interveni doar dacă partea vătămată $acedovada unei vătămări ce nu ar putea f înlăturatăîn alt mod.

b1 indic+re+ hotărârii +t+c+te H arătarea instanFei care a pronunFat-o, numărulsentinFeiGi data pronunFării. earătarea "otărârii se sancFionează cu nulitate +nuoperează în cazul nearătării unor elemente ale acesteia .

c1 motivele de /+pt 2i de drept pe c+re ,e -ntemei+4ă +pelul5 - prin arătarea acestora

se realizeazăec"ilibrul întrepărFi, intimatul find în măsură să cunoască criticileaduse de appellant "otărârii atacate, iar pe de altă parte, se aduc lacunoGtinFainstanFei motivele de nemulFumire ale apelantului. ;otivele trebuieprezentate într-o $ormă clară Gi precisă, însă aceasta nu presupune anumite $ormesacramentale,ast$el încât indicarea greGită a unui te t de lege nu poate atragenulitatea apelului. CnstanFa de apel va f obligată să e amineze toate motiveleinvocate de apelant prin cererea sa& poate încuviinFa administrarea probelor a cărornecesitate rezultă din dezbateri. emotivarea apelului atrage după sine decădereapărFii din dreptul de a mai invoca alte motive. #l se poate $olosi de motivele invocate

în primă instanFă.

d1 probele invoc+te -n ,u,ţinere+ +pelului5 - este necesar ca apelantul care critică"otărârea, să demonstreze Gi e actitatea alegaFiilor sale. 'robele $olosite în$aFaprimei instanFesunt considerate,pe bună dreptate, ca find câGtigate cauzei. 1nprivinFa $olosirii mijloacelor de dovadă în $aFa instanFei de apel sunt aplicabile Giunele dispoziFii de drept comun +de pildă,în cazul $olosirii probei cu înscrisuri,se vaalătura la cererea de apel câte o copie după fecare înscris .

e1 ,emnătur+ H lipsa acesteia este sancFionatăcu nulitatea,însă în anumite cazuripoate f complinită. !acă intimatul invocă lipsa de semnătură, apelantul va trebui săsemneze cererea cel târziu până la prima zi de în$ăFiGare, iar dacă este prezent, înmomentul invocării e cepFiei de nulitate,în c"iar acea GedinFă.

2D

http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/http://legeaz.net/legea-26-1990-registrul-comertului/


19/83

EFECTELE APELULUI

4 E;e"t,1 s,s+ensi- !e e7e",t/&e H se produce deplin odată cu declarareaapelului,dar "otărârea judecătorească nu poate f valorifcată pe calea e ecutăriisilite nici în cursul termenului de apel. 1n viziunea legiuitorului, doar apelul introduspeste termen nu mai poate benefcia de e$ectul suspensiv de e ecutare. Acest e$ectnu se produce niciîn cazul în care apelantul a ac"iesat e pres sau tacit la "otărâreapronunFată împotriva saGi nu sunt suspensive de e ecutare nici "otărârile e ecutoriivremelnic.

4 În-esti&e/ inst/n ei !e /+e1 H apelul are drept e$ect învestirea instanFeisuperioare cu e ercitarea controlului judiciar în limitele stabilite prin cererea de apel.!in momentul sesizării sale, instanFa dobândeGte dreptul, dar Gi obligaFia de a

proceda la soluFionarea cauzei. Apelul con$eră instanFei de control judiciar Giposibilitatea de a realiza o nouă judecată,în $ond,în limitele învestirii sale.

4 E;e"t,1 !e-(1,ti- H cel mai semnifcativ Gi caracteristic e$ect al apelului, princare acesta se distinge de recurs în mod categoric. /uvântul :devoluFiune:

înseamnă a trece sau a transmite ceva de la o persoană la alta& în materia căilor deatac prin devoluFiune se înFelege transmiterea dreptului de a judeca de la un

judecător de grad in$erior, la alta de grad superior. %egiuitorul a acordat e$ectdevolutiv apelului din mutlipleconsiderente7 necesitatea unei reeditări a judecăFii deteama parFialităFii primei jurisdicFii& speranFa că a doua jurisdicFie, ierar"icsuperioară Gi colegială, va f mai califcată în e ercitarea unui control asupralegalităFii "otărârii atacate.

&imit+re+ e/ectului devolutiv a apelului este e primată este e primată prin adagiielocvente7

• T+ntum devoilutium 6u+ntum +pell+tum H e primă ideea că instanFa ierar"icsuperioară este limitată să cerceteze cauza numai cu re$erire la motiveleindicate în cererea de apel, deci nu poate pronunFa asupra altor motive decât

acelea cuprinse în cererea de apel. !evoluFiunea poate f totală sau parFială,în$uncFie de voinFa e primată de apelant. #lpoate $olosi Gi de motivele invocate în primă instanFă.

• T+ntum devolutum 6u+ntum indic+tum H e primă ideea că e$ectele apelului nuse pot răs$rânge decât numai asupra ceea ce s-a judecat de către primainstanFă, deci nu se poate lărgi cadrul procesual stabilit în $aFa primei instanFe.

2)


20/83

/ontrolul e ercitat de instanFa de apel nu poate avea în vedere alte pretenFiisau elemente care nu au $ormat obiectul primei judecăFi.

/alitatea părFilor nu poate f sc"imbată în apel, dar lege nu îngăduie sc"imbarea nici în ceea ce priveGte obiectul cererii. rice sc"imbare în acest sens ar conduce laprivarea părFilor de benefciul celor douăgrade de jurisdicFie. 0oluFia însă ar trebui să

fe di$erită în cazul majorării sau diminuării pretenFiilor. 1n concret, în cazul majorăriipretenFiilor direct în $aFa instanFei de apel nu ar f compatibilă cu scopul judecăFii înapel, pentru că este de natură să surprindă apărarea adversarului, iar legea admiteo ast$el de cerere doar în $aFa instanFei de $ond. 0ituaFia este di$erită în cazuldiminuării pretenFiilor, întrucât e igenFele acestei căi de atac nu sunt nesocotite,cidimpotrivă,o atare atitudine este $avorabilă Gi pârâtului. 5urisprudenFa noastră nu a

împărtăGit însă acest punct de vedere.

'artea interesată nu poate sc"imba nici temeiul juridic al acFiunii, ast$el cum acestaa $ost $ormulat în cererea de c"emare în judecată.

altă limitare importantă se re$eră la inadmisibilitatea cererilor noi în instanFa deapel. Cncludem în această categorie orice pretenFie, petiFie $ormulată, rezolvareaunui incident procedural, amânarea ori suspendarea judecăFii, proteguirea oricăruialt interes. # cepFiile de procedură nu sunt considerate cereri noi. /ele absolute potf invocate direct în $aFa instanFei de apel, $ără restricFii pentru că ordinea publicăimpune o atare soluFie. Bac parte din această categorie e cepFia puterii lucrului

judecat, prescripFia, necompetenFa absolută a instanFei etc. # cepFiile relative pot fvalorifcate Gi ele în $aFa instanFei de apel, dar numai dacă au $ost invocate în liminelitis în $aFa instanFei de $ond, iar aceasta a respins ca ne$ondate sau inadmisibile.


21/83

cererii de apel, preGedintele instanFei de $ond va înainta dosarul instanFeicompetente. CnstanFa de $ond, are în prespectiva noului cod atribuFii sporite înlegătură cu pregătirea dosarului Gi trimiterea acestuia la instanFa competentă a

judeca apelul. Ast$el, în cazul în care cererea de apel nu îndeplineşte condiţiileprevăzute de lege, preşedintele instanţei sau persoana desemnată de acesta careprimeşte cererea de apel va stabili lipsurile şi îi va cere apelantului să completeze

sau să modifce cererea de îndată, dacă este prezent şi este posibil, ori în scris, dacăapelul a $ost trimis prin poştă, $a , poştă electronică sau curier. /ompletarea saumodifcarea cererii se va $ace înăuntrul termenului de apel. !acă preşedintele saupersoana desemnată de acesta apreciază că intervalul rămas până la e pirareatermenului de apel nu este sufcient, va acorda un termen scurt, de cel mult * zilede la e pirarea termenului de apel, în care să se depună completarea saumodifcarea cererii. 'rin urmare, lipsurile cererii de apel pot f remediate pe două căiprocedurale, respectiv a completării sau modifcării cererii de apel. /ompletarea sere$eră la complinirea unor lipsuri, iar modifcarea vizează sc"imbarea unui elementimportant al cererii de apel.

!upă primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, preşedintele instanţeicare a pronunţat "otărârea atacată va dispune comunicarea lor intimatului,

împreună cu copiile certifcate de pe înscrisurile alăturate şi care nu au $ost în$ăţişate la prima instanţă, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 2* zile de la data comunicării. CnstanFa la care s-adepus întâmpinarea, o comunică de îndată apelantului punându-i-se în vedereobligaţia de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de cel mult 26 zilede la data comunicării. Cntimatul va lua cunoGtinFă de răspunsul la întâmpinare dindosarul cauzei. !upă împlinirea termenului de apel pentru toate părFile, preGedinteleva înainta instanFei de apel dosarul, împreună cu apelurile $ăcute, întâmpinarea,răspunsul la întâmpinare Gi dovezile de comunicare a acestor acte.


22/83

/odul de pr.civilă nu cuprinde dispoziFii speciale re$eritoare la întâmpinarea ,de accea recurgem la dispoziFiile de drept comun în materie. %a întâmpinare se voralătura atâtea copii câte apelanFi sunt. 1n cazul în care mai mulFi apelanFi au unsingur reprezentant, intimatul va depune la dosar pt aceGtia o singură întâmpinare.1ntâmpinarea se depune în $aFa instanFei a cărei "otărâre este atacată, parteaadversă având la rândul său, obligaFia de a răspunde la ea în termen de 26 zile de la

data comunicării. edepunerea întâmpinării îl e pune pe intimat la unele consecinFenegative. Ast$el intimatul nu va mai putea invoca probele pe care le-ar f pututsolicita în $aza preliminară a judecăFii Gi va f decăzut din dreptul de a mai invocae cepFiile relative.

1n ceea ce priveGte probele în apel , instanFa de apel are posibilitatea de a încuviinFa re$acerea sau completarea probelor administrate la prima instanFă,precum Gi administrarea unor noi probe dacă consideră că sunt necesare pentrusoluFionarea cauzei. 1n scopul trecerii peste rigorile decăderii dintr-o probă,legiuitorul a con$erit posibilitatea $olosirii probelor invocate în $aFa instanFei de apel.

0ituaFia este similară Gi în cazul în care partea care a invocat un mijloc de dovadă,ulterior a renunFat la el, ori nu a depus diligenFe în vederea valorifcării sale.


23/83

desfinFarea "otărârii atacate H modifcarea reprezintă regula,iar desfinFareaacesteia reprezintă e cepFia .

Anul+re+ +pelului conduce Gi ea la menFinerea "otărârii atacate dar se pronunFă înprezenFa unor vicii de ordin procedural sau a nerespectării unor cerinFe e trinsecicererii de apel +anularea pt neplata ta ei de timbru de e . ?n prim caz de anulareavizează ipoteza în care se constată că în primă instanFă s-a soluFionat procesul $ărăa intra în judecata $ondului ori judecata s-a $ăcut în lipsa părFii care nu a $ost legalcitată. %egea vizează aici respectarea principiului dreptului la apărare Gi alcontradictorialităFii.

7 intere,+nt 7 au $ost considerate ca integrându-se în ipoteza anulării omitereainstanFei să e amineze o cerere principală sau incidentală ori c"iar accesorie. 1nacest caz nu e istă posibilitatea atacării "otărârii pe calea apelului,ci trebuiesolicitată completarea ei.

1ntr-o atare situaFie, instanFa de apel va anula "otărârea atacată Gi va judecaprocesul, evocând $ondul Gi evitând totodată prin această măsură prelungireaprocedurii judiciare+vec"iul cod a impus trimiterea cauzei spre rejudecare primeiinstanFe . !e la această regulă e istă o e cepFie7 instanţa de apel va anula"otărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau alteiinstanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţileau solicitat în mod e pres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin

întâmpinare& trimiterea spre rejudecare poate f dispusă o singură dată în cursulprocesului, ceea ce contribuie la evitarea trimiterilor succesive, de natură să pună la

îndoială posibilitatea e$ectivă de soluFionare a procesului într-un termen rezonabil.

!ezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şinecesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii $ondului +esteo transpunere a regulilor consacrate de vec"iul cod în materie de recurs .

!acă instanţa de apel stabileşte că prima instanţă a $ost necompetentă, iarnecompetenţa a $ost invocată în condiţiile legii, va anula "otărârea atacată şi vatrimite cauza spre judecare instanţei competente sau altui organ cu activitate

jurisdicţională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă. 1nscimb, în situaFia în care instanţa de apel constată că ea are competenţa să judece

în primă instanţă, va anula "otărârea atacată şi va judeca în $ond, pronunţând o"otărâre susceptibilă, după caz, de apel sau recurs.


24/83

RECURSUL

E este calea de atac prin intermediul căreia părFile sau ;inisterul 'ublic solicită,încondiFiileGi pentru motivele limitativ determinate de lege, desfinFarea unei "otărâri

judecătoreGti pronunFate $ără drept de apel, în apel sau de un organ cu activitate jurisdicFională.C/&/"te&e>

- #ste o cale e*tr+ordin+ră de atac- #ste o cale de atac de re/orm+re 8 se adresează unei instanFe superioare în scopul

e ercitării controlului judiciar Gi al casării "otărârii nelegale sau netemeinice.- u e,te ,u,pen,iv de e*ecut+re H cu unele e cepFii +recursul suspendă e ecutarea

"otărârii numai în cauzele privitoare la strămutare de "otare, desfinFare deconstrucFii, plantaFii sau lucrări de aGezare f ă

- #ste o cale de atac nedevolutivă0 întrucât în principiu nu determină rejudecarea în

$ond a cauzei - o singură e cepFie7în cazul recursului declarat împotriva unei "otărâricare nu poate f atacat pe calea apelului

CONDI IILE DE FOND ALE RECURSULUI

'ărFile trebuie să îndeplinească aceleaGi condiFii de $ond ca Gi cele necesare pentrue ercitarea acFiunii civile.

Hotărârile susceptibile de recurs 7

2. Hotărâri date fără drept de apel H numărul acestora este relativ redus& în aceastăcategorie se includ acele "otărâri care potrivit unor acte normative anteriormodifcării /odului de pr.civilă erau considerate defnitive

. Hotărâri date în apel 7 recursul nu poate f e ercitat omi,,io medio , adică $ără să sef e ercitatîn prealabil calea ordinară a apelului. Iecursul poate f e ercitat indi$erentdacă prin "otărârea atacată s-a rezolvat sau nu $ondul cauzei ori numai un incident cucaracter pur procedural. !in acest punct de vedere, nu prezintă importanFă dacăapelul a $ost respins sau judecata acestuia s-a perimat.


25/83

9ncheieri ne,u,ceptibile de + f +t+c+te cu recur, 7 înc"eierea prin care instanFa a admis saua respins cererea de abFinere sau de recuzare, înc"eierea prin care instanFa se pronunFăasupra cererii debitorului de a-i încuviinFa ca plata integrală a datoriei să se $acă dinveniturile imobilului urmărit +timp de @ luni , înc"eierea prin care instanFa sepronunFăasupra unei măsuri luate de e ecutorul judecătoresc cu privire la f area unei cotede 6O din veniturile imobilului urmărit pt asigurarea traiului debitorului Gi a $amiliei sale,

înc"eierea prin care debitorul a $ost obligat la plata unei amenzi civile pt fecare zi de întârziere, înc"eierea prin care creditorul este autorizat să desfinFeze el însuGi sau prin altepersoane lucrările $ăcute de debitor împotriva obligaFiei de a nu $ace.

u sunt supuse recursului7

a cererile date de /odul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de $amilie, în a$arăde cazurile în care prin lege se prevede în mod e pres alt$el&

b cererile re$eritoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii&

c cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamentesau spaţii a4ate în proprietatea e clusivă a unor persoane di$erite, precum şi celeprivind raporturile juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoanefzice sau persoane juridice, după caz&

d cererile de evacuare&

e cererile re$eritoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şiplantaţiilor, dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări aledreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale

judecătorească&$ cererile privitoare la strămutarea de "otare şi cererile în grăniţuire&

g cererile posesorii&

" cererile privind obligaţiile de a $ace sau de a nu $ace neevaluabile în bani,indi$erent de izvorul lor contractual sau e tracontractual, cu e cepţia celor date delege în competenţa altor instanţe&

i cererile de împărţeală judiciară, indi$erent de valoare&

j cereri privind navigaFia civilă Gi activitatea în porturi, con4icte de muncă Giasigurări sociale, cereri în materie de e propriere, cereri privind reparareaprejudiciilor cauzate prin erori judiciare precum Gi alte cereri evaluabile în bani pânăla *66666 lei inclusiv

P "otărâri date de instanFa de apel în cazurile în care legea prevede că "otărârile deprimă instanFă sunt supuse numai apelului

*

http://legeaz.net/legea-230-2007http://legeaz.net/legea-230-2007


26/83

Subiectele recursului 7

• 'ărFile7 #ecurentul este persoana care solicită e ercitarea controlului judiciarpe calea recursului, iar intimatul este persoana împotriva căreia se e ercităcalea de atac. ricare dintre părFi poate dobândi aceste calităFi, indi$erent depoziFia pe care au avut în $aFa instanFelor de $ond.

•


27/83

recursului în prima zi de în$ăFiGare, acesta se consideră că a $ost introdus întermenul legal.

!ata depunerii recursului trebuie să rezulte din însăGi recipsa de predare a cererii lapoGtă sau din $aptul înregistrării ei la instanFa competentă.

CONDI IILE DE FORMĂ ALE RECURSULUI

/ererea de recurs va cuprinde următoarele menFiuni7

+1 numele 2i prenumele0 domiciliul ,+u re2edinţ+ părţii -n /+vo+re+ cărei+ ,e e*ercitărecur,ul0 numele0 prenumele 2i domiciliul pro/e,ion+l +l +voc+tului c+re /ormule+4ăcerere+ ori0 pentru per,o+nele 3uridice0 denumire+ 2i ,ediul lor0 precum 2i numele 2i

prenumele con,ilierului 3uridic c+re -ntocme2te cerere+. Pre4entele di,po4iţii ,e+plică 2i -n c+4ul -n c+re recurentul locuie2te -n ,trăinăt+te & +sub sancFiunea nulităFii

b1 numele 2i prenumele0 domiciliul ,+u re2edinţ+ ori0 după c+40 denumire+ 2i ,ediulintim+tului5

c1 indic+re+ hotărârii c+re ,e +t+că5 ; sub sancFiunea nulităFii

d1 motivele de neleg+lit+te pe c+re ,e -ntemei+4ă recur,ul 2i de4volt+re+ lor ,+u0după c+40 menţiune+ că motivele vor f depu,e printr


28/83

< ,itu+)i+ -n c+re l+ ,olu)ion+re+ c+u4ei + p+rticip+t i un 3uecător incomp+tibil < nere,pect+re+ di,po4i)iilor leg+le privito+re l+ recu4+re H în situaFia în care

partea interesată a $ormulat cererea de recuzare în termenul legal, iar instanFaa respins-o Gi judecătorul respectiv a participat la soluFionarea cauzei.

< nep+rticip+re+ procurorului l+ 3udec+tă -n c+4urile -n c+re p+rticip+re+ ,+ er+oblig+torie potrivit legii

4 !/") %(t)&*&e/ / ;(st +&(n,n /t) !e /1t 6,!e")t(& !e"*t "e1 "/&e /1,/t +/&te 1/ !e#0/te&e/ +e ;(n! / +&("es,1,i s/, !e ,n /1t "(3+1et!e 6,!e"/t) !e"*t "e1 st/0i1it /1e/t(&i, +ent&, s(1, i(n/&e/ "/,#ei (&i/ ")&,i "(3+,ne&e / ;(st s"%i30/t)5 ", $n")1"/&e/ 1e2iiG ' este prev.delege în scopul respectării principiului continuităFii dezbaterilor. ulitatea"otărârii vizează atât dispozitivul întocmit cu rilejul pronunFării,cât Gi "otărârearedactată ulterior. #ste un motiv de ordine publică, ast$el că poate f invocatde către oricare dintre părFi, de procuror Gi c"iar de instanFă din ofciu.

4 "*n! %(t)&*&e/ / ;(st !/t) ", $n")1"/&e/ "(3+eten ei !e (&!ine+,01i") / /1tei inst/n e5 in-("/t) $n "(n!i ii1e 1e2iiG ' poate f invocată

de către oricare dintre părFi, de procuror sau de instanFă din ofciu +nesocotireanormelor de competenFă relativă nu mai constituie motivde recurs4 "*n! inst/n / / !e+)=it /t&i0, ii1e +,te&ii 6,!e")t(&e=tiG - este o situaFie

gravă de natură a în$rânge principiul separaFiei puterilor în stat, $apt pt carenesocotirea lui atinge prestigiul justiFiei Gi dăunează interesului public. #stevorba se săvârGrea unor acte care intră în atribuFiile altor organe aparFinândaltei autorităFi constituite în stat decât cea judecătorească.# emple7 realizareaunor acte care intră în s$era de activitate a organelor e ecutive sau legislative,aplicarea unor te te abrogate, re$uzul de a recunoaGte valoarea juridică a unordispoziFii normative în vigoare, aplicarea unei legi înainte de intrarea învigoare a ei. #ste important că acest motiv de recurs vizează respectarea unorcompetenFe constituFionale în cadrul întregului sistem al autorităFilor statale Ginu se con$undă cu al treilea motiv

4 "*n!5 +&in %(t)&*&e/ !/t)5 inst/n / / $n")1"/t &e2,1i1e !e +&("e!,&) /")&(& ne&es+e"t/&e /t&/2e s/n" i,ne/ n,1it) iiG ' vizează neregularităFide ordin procedural& se ot include aici cele mai varii neregularităFi de ordinprocedural,începând de la nesemnarea cererii de c"emare în judecată,neregulata citare a uneia dintre părFi, nesemnarea cererii reconvenFionale,nesocotirea principiului publicităFii GedinFei de judecată, a oralităJFii,contradictorialităFii etc. ulitatea absolută poate f valorifcată de fecaredintreărFi, de procuror Gi de instanFă din ofciu. 1n doctrină s-a susFinut însă cănulitatea absolută nu poate f invocată direct în $aFa instanFei de recurs dacăpt dovedirea ei este nevoie de administrarea altor dovezi decât cele a4ate ladosar& în asemenea împrejurări, partea interesată va trebui să recurgă lainvocarea neregularităFii procedurale respective,pe calea contestaFiei înanulare.

D


29/83

1n ceea ce priveGte nulităFile relative, acestea pot f valorifcate pe calearecursului numai în anumite condiFii. #ste necesar mai întâi ca nulitatearelativă săf $ost invocatăîn $aFa instanFei de $ond,limine litis, iar aceasta să o frespins sau să f omis să se pronunFe asupra ei& deopotrivă,este necesar caneregularitatea procedurală respectivă să f $ost reiterată $ără succes în $aFainstanFei de apel. # istă însă anumjite e cepFii relative care pot f invocate

ptprima dată în $aFa instanFei de recurs H acele e cepFii pe care partea nu aveaposibilitatea de a le invoca, printr-un mijloc procedural legal,în $aFa instanFeiacărei "otărâre este atacată +neregularităFi procedurale care vizează însăGi"otărârea pronunFată de instanFa de apel .

4 "*n! %(t)&*&e/ n, ",+&in!e 3(ti-e1e +e "/&e se $nte3ei/#) s/, "*n!",+&in!e 3(ti-e "(nt&/!i"t(&ii (&i n,3/i 3(ti-e st&)ine !e n/t,&/"/,#eiG ' motivele contradictorii Gi cele străine de obiectul sau natura cauzeiec"ivalează cu o nemotivare. Cpostazele în care se poate ajunge la onemotivare sunt dintre cele mai di$erite7 e istenFa unei contrarietăFi întreconsiderentele "otărârii, în sensul că din unele rezultă netemeinicia acFiunii,iar din altele $aptul că acFiunea este $ondată& contrarietatea 4agrantă întredispozitiv Gi considerente,cum este cazul admiterii acFiunii prin dispozitiv Gi

justifcarea în considerente a soluFiei de respingere a cererii de c"emare în judecată& nemotivarea soluFiei din dispozitiv sau motivarea insufcientă&motivarea sumară Gi con$uză +este vorba deci de o nesocotire a unei obligaFiilegale a judecătorului, aceea de a proceda la motivarea "otărârii în cazurileprev.de lege .

K4 "*n! s'/ $n")1"/t /,t(&it/te/ !e 1,"&, 6,!e"/tG +introdus de noul cod4 "*n! %(t)&*&e/ / ;(st !/t) ", $n")1"/&e/ s/, /+1i"/&e/ 2&e=it) /

n(&3e1(& !e !&e+t 3/te&i/14 H e .interpretarea eronată a unui te tlegal,aplicarea unei norme generale, în locul unei speciale sau invers,aplicarea unei norme juridice deGi aceasta nu era incidentă în cauză, aplicarealegii române deGi raportul cu un element de e traneitate era cârmuit de o legestrăină.trebuie să avem in vedere aici Gi încălcarea sau aplicarea greGită aunei norme juridice prevăzută într-o ordonanFă guvernamentală sau în orice altact normativ.

PROCEDURA DE SOLU IONARE A RECURSULUI

Depunerea cererii de recurs H la instanFa acărei "otărâre se atacă, subsancFiunea nulităFii. !upă împlinirea termenului de recurs, instanFa a cărei "otărâreeste recurată va înainta instanFei de recurs dosarul,împreună cu toate dovezile de

îndeplinire a procedurii de comunicare a "otărârii. 'reGedintele instanFei de recursva verifca dacă procedura de comunicare a $ost îndeplinită în mod corect, după careva f a termenul de judecată Gi va dispune citarea părFilor Gi comunicarea motivelorde recurs. !upă comunicarea recursului, intimatul este obligat ,ă depună-ntâmpin+re -n termen de de cel mult =: 4ile +* zile avea la dispoziFie în vec"ea

)


30/83

reglementare înainte de termenul de judecată. edepunerea întâmpinării la termenatrage decăderea lui din dreptul de a mai invoca anumite apărări Gi e cepFii deprocedură. oul nostru cod a reintrodus procedura de $ltrare a recursurilor decompetenFa instanFei supreme. Ast$el,potrivit art.>)( /'/, când recursul este decompetenţa 1naltei /urţi de /asaţie şi 5ustiţie, preşedintele instanţei saupreşedintele de secţie ori, după caz, persoana desemnată de aceştia, primind

dosarul de la instanţa a cărei "otărâre se atacă, va lua, prin rezoluţie, măsuri pentrustabilirea aleatorie a unui complet $ormat din ( judecători, care va decide asupraadmisibilităţii în principiu a recursului.

Cdeea de fltrare a recursurilor implicăprin defniFie o selecFionare riguroasă aacestora. 'e baza recursului, întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare şi a

înscrisurilor noi, preşedintele completului va întocmi un r+port asupra admisibilităţii în principiu a recursului sau va desemna un alt membru al completului orimagistratul-asistent în acest scop. Iaportul trebuie întocmit în cel mult (6 de zile dela repartizarea dosarului. Iaportorul nu devine incompatibil.

Iaportul va verifca dacă recursul îndeplineşte cerinţele de $ormă prevăzute subsancţiunea nulităţii, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute la art.>DD, dacă e istă motive de ordine publică ce pot f invocate în condiţiile art. >D)alin. +( ori dacă este vădit ne$ondat. !e asemenea, va arăta, dacă este cazul,

jurisprudenţa /urţii /onstituţionale , a 1naltei /urţi de /asaţie şi 5ustiţie, a /urţii#uropene a !repturilor mului şi a /urţii de 5ustiţie a ?niunii #uropene, precum şipoziţia doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin "otărâreaatacată.


31/83

va putea trece la e aminarea recursului. 5udecata în $aFa completului de fltru se$ace $ără citarea părFilor, $apt pt care soluFia de comunicare a raportului ne pare caraFională, find de natură săle garanteze părFilor posibilitatea de a-Gi e primapărerea în legătură cu soluFia preconizată. !acă recursul nu îndeplineGte cerinFelede $ormă sau este vădit ne$ondat, recursul va f respins sau anulat printr-o deci4iemotiv+tă , pronunFată $ără citarea părFilor,care nu este supusă nici unei căi de atac.

0oluFia de respingere sau de anulare este condiFionată de opinia tuturor celor trei judecători care compun completul de fltru.

1n cazul în care în cuprinsul raportului se apreciează că recursul este admisibil Gi toFimembrii sunt de acord,iar probema de drept care se pune în recurs nu estecontroversată sau $ace obiectul unei jurisprudenFe constante a 1naltei /urFi,completul se poate pronunFa asupra $ondului recursului, $ără citarea părFilor. 1nsoluFionarea recursului,instanFa va Fine seama de punctele de vedere ale părFilor.!acă recursul nu poate f soluFionat, completul va pronunFa,$ără citarea părFilor,o

înc"eiere de admitere în principiu a recursului Gi va trimite dosarul pentru stabilirea

aleatorie a altui complet Gi a termenului de judecată pe $ond a recursului,cu citareapărFilor. !acă acest din urmă complet,în unanimitate, va aprecia că în mod greGitrecursul a $ost declarat admisibil în principiu, va f sesizat completul de ) judecători,care cu citarea părFilor va decide printr-o "otărâre defnitivă. 'rin e cepFie dacăpărFile au cerut în mod e pres judecarea în $ond a recursului de către completul defltru, aceasta se va pronunFa în $ond $ără citarea părFilor, printr-o deciziedefnitivă,a$arăde cazul în care apreciează că este necesară ascultarea părFilor cândva dispune citarea lor.

'rocedura de fltrare a recursului rămâne un remediu procesual nu doar util, ci

indispensabil în ambianFa reglementărilor naFionale din domeniu judiciar.Desfășurarea judecății% !acă procedura de citare este legal îndeplinită,

preGedintele va da cuvântul părFilor& procurorul vorbeGte cel din urmă, a$ară de cazul în care este parte principală sau recurent. ;ai întâi va pune concluzii recurentul,apoi intimatul,iar mai la urmă procurorul. 0e va proceda în continuare la soluFionareaeventualelor e cepFii de procedură, respectiv, mai întâi a acelora care $ac parte dincercetarea în $ond a recursului. Iecurentul va dezvolta oral motivele de care depuse.

u se poate proceda la sc"imbarea motivării cererii de c"emare în judecată directîncalea de atac a recursului. Cntimatul va răspunde la fecare motiv $ormulat derecurent, iar motivele de ordine publică invocate din ofciu de instanFă vor f puse îndiscuFia prealabilă Gi contradictorie a părFilor. u se poate sc"imba nici calitateapărFilorGi nici obiectul sau cauza cererii de c"emare în judecată.

CnstanFa de recurs este trebuie să realizeze un e amen apro$undat al tuturormotivelor de casare invocate în termen de recurent spre a o$eri st$el un sprijin real Giefcient instanFei de trimitere.

(2


32/83

1n privinFa probelor , este necesar să arătăm că e istă Gi unele reguli particulareprivind admisibilitatea lor. Iegula esenFială consacră in+dmi,ibilit+te+ probelor noi-n recur, . Această regulă se întemeieazăpe o raFiune precisă, anume aceea căesenFialmente recursul nu este o cale de atac devolutivă, ci un mijloc proceduralprin intermediul căreia nu se rejudecă cauza,ci se realizează doar un e amen al"otărârii atacate. /a e cepFie, legea declară admisibile doar înscrisurile în recurs

pentru că pot f administrate cu uGurinFă în instanFă. 'rin înscrisuri se înFeleg toateactele scrise, emanate de la părFile în proces sau de la un terF, inclusiv celesolicitate de instanFă de la di$erite autorităFi publice. 1n sc"imb, nu pot f considerateca înscrisuri declaraFiile date de martori, c"iar în $ormă autentică,după judecareacauzei la instanFa de $ond. 1nscrisurile pot f $olosite de ambele părFi, respectiv atât

în susFinerea cât Gi în combaterea recursului, legea nestabilind o limită de timp înacest sens +pot f depuse în tot cursul judecării recursului . 1n ipoteza casării"otărârii atacate, instanFa de recurs poate dispune ca verifcarea de scripte sauprocedura $alsului să se $acă de instanFa care rejudecă $ondul în cazul în careacestea sunt contestate de către una dintre părFi.

oul cod de pr.civilă înlătură orice controversăGi precizează în mod e pres că încazul rejudecării după casare, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.Aceasta înseamnă că administrarea unor noi probe este admisibilă, în principiu,indi$erent dacă casarea este totală sau parFială.

1n cursul judecării recursului pot să apară Gi alte incidente de procedură, cumsunt cele privitoare la desistare, ac"iesare, perimare Gi la suspendarea procesuluicivil. !e asemenea,părFile pot pune capăt procesului civil prin tranzacFie.


33/83

4 An,1/&e/ &e",&s,1,i H e$ecte similare cu respingerea. !e pildă,recursul poate fanulat ca netimbrat.

4 A!3ite&e/ &e",&s,1,i H poate f pronunFat atunci când insstanFa găseGte întemeiate motivele de casare invocate sau ridicate din ofciu. 0oluFia se poatepronunFa Gi atunci când instanFa a constatat că numai unul dintre motivele de recurseste întemeiat. Admiterea recursului poate determina casarea "otărârii saudesfinFarea acesteia +noul cod nu mai preve posibilitatea modifcării . 9otărâreacasată nu va avea nicio putere.

!istincFia dintre casarea totală Gicasarea parțială prezintă interes practicpentru a se determina limitele în care urmează să se $acă rejudecarea cauzei. 1nunele cazuri, decizia de casare e plicitează în termeni neec"ivoci limitele în care s-adispus casarea,respectiv dacă este parFială sau totală. !e reFinut că ori de câte oricriticile aduse prin recurs vizează numai unele aspecte ale cauzei sau numairaporturile dintre unele dintre părFile litigante, casarea va f parFială. Această regulă

însă nu are caracter absolut, căci "otărârea poate f criticată Gi pt un singur motiv,iardacă aceasta este de ordine publică, poate determina nulitatea absolută Gi totală a"otărârii judecătoreGti.

/asarea unei "otărâri judecătoreGti nu constituie o ultima ratio,căci fnalitateatrebuie să fe pronunFarea unei soluFii legale, lucru ce se realizează prin rejudecareacauzei în $ond. 1n cazul în care competenţa de soluţionare a recursului aparţinetribunalului sau curţii de apel şi s-a casat "otărârea atacată, rejudecarea procesului

în $ond se va $ace de către instanţa de recurs, fe la termenul la care a avut locadmiterea recursului, situaţie în care se pronunţă o singură decizie, fe la un alt

termen stabilit în acest scop. !in punctul de vedere al instanFei căreia îi revinesarcina de a rejudeca cauza, trebuie să $acem distincFie între casarea cu reținereGicasarea cu trimitere . 1n sistemul nostru procesual,regula o reprezintă casareacu reFinere, care se aplică numai în cazul recursurilor soluFionate de curFile de apelsau de tribunale. /asarea cu trimitere reprezintă o situaFie de e cepFie Gi ea poate fdispusă numai în cazurile strict determinate de lege. 5udecarea recursului de cătretribunale sau de către curFile de apel este o soluFie de e cepFie. 1n ast$el de situaFii,

în caz de casare, rejudecarea se $ace de către instanFa de recurs. Aceste instanFevor casa cu trimitere +o singură dată în cursul procesului în cazul constatării

încălcării normelor de competenFă,în situaFiile în care procesul s-a soluFionat $ără ase intra în judecarea $ondului, precum Gi atunci când judecata s-a $ăcut în lipsa părFiicare a $ost nelegal citată atât la administrarea probelor,cât Gi la dezbaterea $ondului. 1n vederea rejudecării, cauza se trimite la instanţa care a pronunţat "otărâreacasată ori la altă instanţă de acelaşi grad cu aceasta, din aceeaşi circumscripţie.

1n mod distinct,legea regelementează Gi soluFiile pe care le poate pronunFa 1nalta/urte de /asaFie Gi 5ustiFie H art.>)3 7 în caz de casare, trimite cauza spre o nouă

judecată instanţei de apel care a pronunţat "otărârea casată ori, atunci când este((


34/83

cazul şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. >D6 alin. +( , primei instanţe, acărei "otărâre este, de asemenea, casată. Atunci când interesele bunei administrăria justiţiei o cer, cauza va putea f trimisă oricărei alte instanţe de acelaşi grad, cue cepţia cazului casării pentru lipsă de competenţă, când cauza va f trimisăinstanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent potrivitlegii. 1n cazul în care casarea s-a $ăcut pentru că instanţa a depăşit atribuţiile puterii

judecătoreşti sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respingeca inadmisibilă.

1n legătură cu aceste ipoteze, arătăm că în cazul casării cu trimitere aceasta poate f$ăcută Gi în $avoarea unei alte instanFe de acelaGi grad. 1n cazul casării de tribunalesau de curFile de apel casarea cu trimitere la o altă instanFă de acelaGi grad nu sepoate dispune în mod arbitrar, ci trebuie evitate eventualele difcultăFi legate deconstituirea completelor de judecată la instanFa care a judecat $ondul cauzei. # istăGi posibilitatea trimiterii la o altă instanFă de acelaGi gradGi în acele împrejurări încare instanFa supremă ar constata că o instanFă este împiedicată, datorită unor

împrejurări e cepFionale, să $uncFioneze un timp mai îndelungat.1n materia contencio,ului +dmini,tr+tiv , casarea cu trimitere urmează să fe

dispusă numai în cazul nesocotirii normelor de competenFă materială. 1n sc"imb, îndreptul comun casarea cu trimitere trebuie dispusă atât în cazul încălcării normelorde competenFă materială, cât Gi a celor de competenFă teritorială.

HOTĂRÂREA INSTAN EI DE RECURS

L este destinată să tranGeze orice contestaFie asupra cauzei deduse în justiFie. #aare un scop precis, acela de a se pronunFa asupra motivelor de recurs invocate departea interesată Gi de a realiza un control judiciar efcient. particularitateimportantă a "otărârilor de recurs, se re$eră la caracterul lor irevocabil . Au acestcaracter Gi orice alte "otărâri care nu mai pot f atacate cu recurs +de e .cele princare s-au rezolvat unele incidente în $aFa instanFei de casare .

consecinFă de ma imă importanFă Gi care decurge din caracterul irevocabil al"otărârii de recurs este aceea că ea nu poate f atacată din nou cu recurs. !eci calearecursului la recurs este inadmisibilă. 1n sc"imb, această "otărâre poate f atacată

prin intermediul căilor e traordinare de atac.1n ceea ce priveGte e/ectele hotărârii , considerăm că ar f important să

dezbatem doar celeprivitoare la admitere. Ast$el,codul de pr.civilă determină în mode pres că "otărârea casată nu va avea nicio putere. Actelede e ecutare saude asigurare $ăcute în temeiul unei asemenea "otărâri sunt desfinţate de drept,dacă instanţa de recurs nu dispune alt$el. Cnstanţa va constata aceasta, din ofciu,prin dispozitivul "otărârii de casare. !istincFia dintre casarea totală Gi parFială

(>

http://legeaz.net/legea-136-1995-asigurarilor-reasigurarilehttp://legeaz.net/legea-136-1995-asigurarilor-reasigurarile


35/83

trebuie avută în vedere Gi la determinarea e$ectelor "otărârii de casare. Ast$el, dacăs-a dispus casarea totală a "otărârii, părFile sunt repuse în situaFiaanterioar,"otărârea nedobândind autoritate de lucru judecat în privinFa problemelordezlegate prin "otărârea atacată. /eea ce se desfinFează însă este numai"otărârea, actele de procedură Gi probele administrate rămân valabile. !acăcasarea este doar parFială "otărârea atacată îGi va menFine toate e$ectele sale.

#$ectele casării se răs$râng,în principiu, numai auspra părFilor care s-au judecat înrecurs. Această regulă constituie o aplicare a principiului relativităFii lucrului judecat.# istă aici anumite e*cep)ii 7

- prima vizează proprietatea comună a soFilor asupra bunurilor dobândite întimpul căsătoriei. 1ntr-o asemenea împrejurare recursul declarat numai decătre unul dintre soFi proftă Gi a celuilalt, întrucât se prezumă că recurentul alucrat în baza mandatului tacit reciproc.

- /oparticiparea procesuală obligatorie H el se concretizează în răs$rângereae$ectelor $avorabile ale actelor de procedură cu privire la toFi reclamanFi GipârâFii. aplicaFie a acestui principiu poate f întâlnită în materia obligaFiilorsolidare Gi indivizibile. 1n materia recursului, calea de atac declarată de oricaredintre creditorii sau debitorii solidari va $olosi Gi celorlalFi,în sensul că e$ectelecasării se vor e tinde Gi asupra părFilor care nu au declarat recurs.

- /ererile de c"emare în garanFie H admiterea recursului declarat de reclamant împotriva "otărârii prin care s-a respins acFiunea, Gi pe cale de consecinFă, Gicererea de c"emare în garanFie $ormulată de pârât,repune în discuFie cerereade c"emare în garanFie. 0ituaFia este similară Gi în ipoteza admiterii recursuluiterFului c"emat în garanFie. !e data aceasta, se va impune rediscutarea

raporturilor din cadrul acFiunii principale, căci numai în acest $el se poateproceda la soluFionarea unitară a litigiului dintre toate părFile.

JUDECAREA ÎN FOND DUPĂ CASARE

/asarea unei "otărâri judecătoreGti nu reprezintăultima etapă a procesuluicivil,ci ea determină cu necesitate rejudecarea cauzei Gi pronunFarea unei noi"otărâri. Iejudecarea cauzei de către instanFa de trimitere se $ace prin aplicarearegulilor pentru judecata în $aFa primei instanFe sau în instanFa de apel. 1n cazulrejudecării cauzei de către instanFa de recurs,aceasta pronunFă o "otărâreirevocabilă.

0ituaFia este di$erită în cazul casării cu trimitere, întrucât instanFa de recurs poatetrimite cauza spre rejudecare fe primei instanFe, fe instanFei de apel,în $uncFie deviciile procedurale ce au determinat desfinFarea "otărârii. 1n cazul trimiterii cauzei laprimă instanFă, aceasta,după rejudecare va pronunFa o ,entin)ă ,u,ceptibilă de + fcontrol+tă pe c+le+ +pelului ,sau după caz numai recursului. !acă rejudecarea se

(*


36/83

$ace de instanFa de apel, aceasta va pronunFa o deci4ie ,u,ceptibilă de recur, . 1ncazul casării cu trimitere la rejudecare nu pot participa acei judecători care s-aupronunFat în cauză. Cncompatibilitatea $uncFionează numai în măsura în care aupronunFat o "otărâre de $ond, nu Gi în cazul în care au pronunFat numai înc"eieripreparatorii. 5udecătorii care au pronunFat decizia de casare nu devin incompatibilisă judece aceeaGi cauză în caz de casare cu reFinere. !e asemenea,

incompatibilitatea nu este operantă nici în cazul judecării unui al doilea recurs, înaceeaGi cauză, îndreptat împotriva "otărârii pronunFate în $ond ca urmare a casăriicu trimitere. /ând "otărârea a $ost casată pentru încălcarea regulilor de procedură,

judecata va reîncepe de la actul anulat.

%imitele rejudecării după casare7

- bligativitatea îndrumărilor date de instanFa de casare cu privire laproblemele de drept dezlegate de către aceasta Gi cu privire la necesitateaadministrării unor probe H nerespectarea atrage nulitatea absolută a "otărâriipronunFate. 1n privinFa probelor de $apt, instanFa care rejudecă cauza are odeplină putere de apreciere, deci stabilirea stării de $apt este atributul e clusival instanFei de $ond, ceea ce înseamnă că în cadrul rejudecării se poate ajungela o altă soluFie pronunFată anterior sau se pot menFine constatărileanterioare. CnstanFa care rejudecă cauza are totuGi obligaFia să ia în cercetare$aptele indicate în decizia instanFei superioare Gi să administreze probelenecesare, urmând să dea soluFia numai în raport cu cercetarea apro$undată atuturor circumstanFelor de $apt ale cauzei. #ste de reFinut că nouareglementare nu se mai re$eră la obligativitatea deciziei de casare cu privire lanecesitatea administrării unor probe

- u se pot sc"imba elementele esenFiale ale acFiunii, orice modifcare în acestsens urmând să fe considerată ca tardivă. Asemenea cereri sunt tardive dacăsunt $ăcute în cursul rejudecării,după casarea cu trimitere unde judecata sedes$ăGoară în limite precis determinate.

CONTESTA IA ÎN ANULARE

E este o cale e traordinară de atac de retractare prin intermediul căreia părFile sauprocurorul pot obFine desfinFarea unei "otărâri judecătoreGti în cazurile limitativprev.de lege. #a poate f e ercitată în scopul retractării "otărârii judecătoreGti

pronunFate cu nesocotirea unor norme procedurale,iar nu Gi pentru netemeinice. #ao$eră părFilor un mijloc procedural efcient pentru a obFine o nouă judecată în cazulsăvârGirii unor importante neregularităFi procedurale,de natură a nesocoti principiuldreptului la apărare sau al contradictorialităFii.

# istă două $ormeale contestaFiei în anulare7 conte,t+)i+ -n +nul+re obi nuită Giconte,t+)i+ -n +nul+re ,peci+lă . !i$erenFierea dintre cele două $orme ale contestaFiei

în anulare are ca temei obiectul Gi motivele di$erite în care ele pot f e ercitate.(@


37/83

CONTESTA IA ÎN ANULARE OBI NUITĂ H reprezintă acea cale e traordinară deatac prin intermediul căreia părFile pot obFine retractarea unei "otărâri judecătoreGtiirevocabile, dar numai dacă motivele care o legitimează nu au putut f invocate pecalea apelului sau recursului.

P)& i1e7 'ersoana care e ercită această cale de atac poartă denumirea de"(ntest/t(& , iar persoana împotriva căreia ea se îndreaptă se numeGte inti3/t .'ot f părFi în contestaFie numai persoanele între care s-a stabilit raportul procesual

în $aFa instanFei a cărei "otărâre este atacată. 'ot f Gi părFi Gi terFele persoane careintervin în proces sau care sunt introduse în litigiu. !e asemenea, pot f părFi încontestaFie Gi succesorii în drepturi ai părFilor principale. 1n sc"imb, nu pot f părFi încontestaFie persoanele străine de proces c"iar dacă acestea ar putea justifca uninteres pentru atacarea "otărârii atacate. Aceasta deoarece mijlocul procedural alcontestaFiei nu poate f e ercitat decât de părFilece au participat la activitatea

judiciară.

/alitatea de parte în proces nu reprezintă o condiFie sufcientă pentrue ercitarea contestaFiei în anulare. 'ărFile trebuie să îndeplinească toate condiFiilenecesare pentru e ercitarea acFiunii civile. 1n a$ară de ei, calea contestaFiei înanulare poate f e ercitată Gi de procuror în condiFiile prev.de lege.

O0ie"t,1 7 contestaFia în anulare obiGnuită poate f $ormulată numai împotriva"otărârilor judecătoreGti rămase irevocabile7 "otărâri pronunFate în primă instanFă,$ără drept de apel, nerecurate& "otărârile pronunFate în primă instanFă, neatacate cuapel& "otărâri pronunFate în apel Gi nerecurate& "otărâri pronunFate în recurs c"iardacă prin aceasta s-a soluFionat $ondul pricinii& orice alte "otărâri care, potrivitlegii,nu mai pot f atacate cu recurs.

M(ti-e 7 oul cod de pr.civilă a păstrat un singur motiv pentru care contestaFia înanulare obiGnuităpoate f e ercitată +Gi a re$ormulat aceasta 7 când contestatorul nua $ost legal citat Gi nici nu a $ost prezent la termenul când a avut loc judecata.%egiuitorul are în vedere aici nesocotirea dispoziFiilor procedurale privitoare la citaredoarîn cazurile în care legea impune soluFionarea cauzei cu citarea părFilor. 'rinurmare, legea nu vizeazăacele situaFii când litigiul se soluFionează $ără citareapărFilor. eregulata citare a părFii poate viza7 neindicarea în cuprinsul citaFiei atuturor elementelor de identifcare necesare& nerespectarea dispoziFiilor privindmodul de înmânare a citaFiei& nerespectarea termenului de înmânare a citaFiei saudispoziFiilor privitoare la citarea prin publicitate. %ipsa totală a citării constituie onesocotire deopotrivă de gravă a dispoziFiilor legale privitoare la citarea părFilor.

C(n!i ii !e /!3isi0i1it/te 7

(3


38/83

- >otivul ,ă nu po+tă f invoc+t pe c+le+ +pelului ,+u recur,ului H este o cerinFăimportantă de natură a limita accesul la calea contestaFiei în anulare. ri decâte ori partea are acces la apel sau recurs, ea nu poate uza de e erciFiulcontestaFiei în anulare. /u toate acestea, contestaţia poate f primită în cazul

în care motivul a $ost invocat prin cererea de recurs, dar instanţa l-a respinspentru că avea nevoie de verifcări de $apt incompatibile cu recursul sau dacă

recursul, $ără vina părţii, a $ost respins $ără a f cercetat în $ond.'artea nu are opFiune între recurs Gi contestaFie în anulare. /ontestaFia înanulare este admisibilă în toate cazurile în care recursul a $ost respins,anulatsau perimat, deci $ără a f $ost judecat în $ond.


39/83

dosarul cauzei. u poate f e ercitată pt remedierea unor greGeli de judecată,respectiv de apreciere a probelor,de interpretarea unor dispoziFii legale dedrept substanFial sau procedural +pentru re$ormarea unor greGeli de $ond .

'. in,t+nţ+ de recur,0 re,pingând recur,ul ,+u +dmiţându


40/83

îndeplinire pe această cale . /ontestaFia se motivează în termen de 2* zile, subsancFiunea nulităFii acesteia.

1n ceea ce priveGte procedura de judecată , contestaFia în anulare se judecăcu urgenFă Gi cu precădere. Această dispoziFie este destinată să determine osoluFionare rapidă a cererilor de contestaFie în anulare. 5udecata se va $ace

întotdeaunacu citarea părFilor Gi în GedinFă publică.

Asupra contestaFiei în anulare instanFa se pronunFă printr-o "otărâre de admiteresau de respingere. 0oluFia de respingere a contestaFiei nu ridică probleme deosebite&ea se pronunFă când instanFa nu a găsit întemeiate motivele invocate decontestator. 1ntr-o asemenea împrejurare, o nouă contestaFie ar putea f e ercitatănumai pentru motive care nu au e istat la data primei contestaFii.

0oluFia de admitere a contestaFiei are drept e$ect anularea "otărârii pronunFate,reluarea procedurii de judecată în vederea înlocuirii "otărârii viciate cu o nouăsoluFie. 0e pot ivi di$erite ipoteze7

- în cazul admiterii pt neregulata citare a părFii, instanFa va trebui săanuleze"otărârea atacată spre a rejudeca cauza.

- 1n cazul admiterii pt omisiunea cercetării vreunuia dintre motivele de casare,instanFa va proceda la anularea totală sau numai parFială a "otărârii atacate,în$uncFie de natura casării. Ast$el în cazul unei casări totale,"otărârea va fretractată în întregime,iar în cazul unei casări parFiale se va proceda laanularea parFialăa deciziei atacate, partea din "otărâre rămânând în finFăurmând a f modifcată în mod corespunzător.

!acă motivul de contestaFie este întemeiat, instanFa va pronunFao singură"otărâre prin care va anula "otărârea atacată Gi va soluFiona cauza. !acăsoluFionarea cauzei la acelaGi termen nu este posibilă, instanFa va pronunFa o"otărâre de anulare Gi va f a termen în vederea soluFionării cauzei printr-o nouă"otărâre. 9otărârea de anulare,în acest caz, poate f atacată separat.

9otărârea dată în contestaFie este supusă aceloraGi căi de atac ca Gi "otărâreaatacată. AGa find, "otărârile pronunFate asupra contestaFiei în anulare speciale suntirevocabile Gi nu mai pot $orma obiectul recursului. 1n sc"imb, cele pronunFate încontestaFii obiGnuite sunt susceptibile de a f atacate cu recurs. /alea de atac

îndreptată împotriva unei "otărâri pronunFate în contestaFie se va soluFiona potrivitregulilor prev.de lege pentru e erciFiul acelei căi de atac. 9otărârea pronunFată într-ocontestaFie în anulare este susceptibil�

Procedura Civila1

Documents

Transcript of Procedura Civila1