Prima che sia troppo tardi… - icfilottete.gov.it · mamma, ca je mi moru, mi voju maritari. Si ti...
Transcript of Prima che sia troppo tardi… - icfilottete.gov.it · mamma, ca je mi moru, mi voju maritari. Si ti...
Gustosa raccolta di:
filastrocche,
scioglilingua,
conte,
ninnenanne,
strofette
e
antiche orazioni in dialetto
Prima che sia troppo tardi…
PREMESSA (1° parte)
Noi alunni della classe III B della Scuola Secondaria di 1° Grado “Don Bosco”, all’ inizio del
nuovo anno scolastico, ci siamo subito attivati per completare la tematica relativa al territorio “Le
antiche orazioni orali locali”, e siamo orgogliosi di esserci riusciti . Come tutti sapranno, i nostri
paesi , ricchi di storia e di cultura orale , rischiano di diventare poveri anche di questa forte fibra che
ha alimentato i secoli, fino alla generazione dei più anziani e noi, ora , nel nostro piccolo ,
vogliamo, prima che sia troppo tardi , regalarvi e regalarci un piccolo pezzo di storia. Ci auguriamo
che possiate apprezzare il modesto lavoro da noi realizzato con tanto entusiasmo, al fine di
recuperare le tradizioni orali del nostro territorio.
San Giuseppe vecchjareddu,
ccu ra nnocca e ru cappeddu,
ù cappeddu l’è vulatu
subba na rosa s’é posatu,
s’è posatu ppe meravigghja,
San Giuseppe ccu ru so figghju !
- Cicirinnedda Cicirinnedda
và a ru mulinu cù ra sportedda,
à sportedda è chjna chjna
e quanni ti ricogghj trovi: pagghja e
fenu e acqua frisca a ru vivèru
- Cicirinnedda avija nu gaddu,
notti e jurnu cci jva ‘ncavaddu,
ci mintiva ù mastu e ra sedda,
chistu è ru gaddu ‘e Cicirinnedda
- À sira da Befanìa
me sonnatu à fortuna mia:
“jardinu carricatu e tavula parata.”
À fortuna mia me sonnatu
- Domani è festa
e ra monica si vesta
e si vesta de velluto,
monica monica cannaruta
- Jettila à mmari, jettila à mmari
ca pijami ù piscicanu!
Jettila ‘ntu puzzu
ca pijami ù curtedduzzu
- Veni, cumparu
veni ca t’immitu,
porta ù panu toju
ca ù meju è ‘mmucatu
porta ù vinu ca ù meju è ocitu,
veni, cumparu, veni
ca t’immitu
- Ti ricordi quann’ erimi zziti
ca ni manciavimi i cicculati?
E mò ca simi spusati:
cavuci, pugni e bastunati!
- Lucia Lucietta ha lassati à porta aperta,
è trasutu nu canu
e s’ha manciatu a’pitta e ru panu
- Dindalò dindalò
mammita è juta a Cirò,
fa ru panu e vena mò
- Chjova chjova chjova
à Madonna cogghja ri fiori
e ri cogghja ppe Gesù
e domani u’nchjova cchjù.
- Tempiceddu chjova chjova
lunu martu mercuru e jovu
venniru e sabatu jami magghjusu (fangoso)
e ra dominica stami a ra casa
- Chjova Chjova Chjova
e ra gatta s’innamora
e ru suriciu si marita
cu ra coppula de sita
- Monica monica cannaruta
t’ha manciatu nu piru vuddutu
e a ‘mmija u ‘mminn’ha datu
mò ti piju carcirata
- Chjova e malu tempu fa,
a ra casa ‘e l’atri
malu si sta.
Dici a mmija, cummà?
No, cummà.
Ma si tinni và megghju fa.
- Bonu Capudannu e bonu capu ‘e misu,
arreti à porta na petra ve misu
e vi le misi ppe cuntentizza,
centi tumini ‘nta cannizza
- Pizzi pizzi tranculi
a ra fera ‘e Sant’Anciula,
Sant’Anciula ha l’abitinu
e ru porta a Catarina,
Catarina, frija l’ovu
a ru mussu ‘e don Nicolu
- Lunu e marti favi fratti,
mercuru e jovi favaroli,
venniru e sabatu favi ccu l’abitu,
à dominica ch’è festa ‘e gala
quattri pruppetti ‘e favi
- Cannilevaru fa ppe ri cuntenti,
ppe chini tena pasta asciutta
e maccarruni assai.
Amari simi nuj ca u ‘nnavimi nenti
e a ra para di gaddini ni curcami
Strofette paesane - Sacci na favulidda cupa cupa
e va cuntila a ru lupu,
ù lupu è muzzicataru
e va cuntila a zzu Jennaru,
zzu Jennaru è jutu a ra missa
e va cuntila a ra patissa,
à patissa è de Salernu,
quannu mora va ‘ntu ‘mpernu,
ccu na scupa e ccu na pala
l’ arruzzulami à scala scala
- Vuj siti tre sori e siti uniti,
parìti tre palummi ca vulati:
à ranna porta à parma fiorita,
à sicunna ù sulu ‘incatinatu,
à pittiridda, patruna du maru,
cummanna tre vasceddi a suju favoru,
pò c’è ra mammisa ca è cchjù bedda ancora,
tena tre figghj , tre palummi d’oru!
- U niputu dicìa a ru nonnu:
“ no, sì vecchju, guardatilla à saluta,
chiddi ca ‘e fari tu , falli fari all’atri!“
- E vistu nu ciucciu subba nu cirasu
e ccu ri pedi scotulava nuci,
cada ru ciucciu e si rumpa ru nasu,
c’era nu lupu e s’abbuttava de risi,
à scrufa faciva i maccarruni,
i porcedduzzi rattavini ù panu,
à gatta arripezzava ru lenzulu
e ri surici ‘mpilavini ù filu all’acu.
- Quann’ arriva ra vinnigna,
tutti i genti vani a ra vigna,
cogghjni l’uva ‘ntu panaru
ppe fari vinu amaru.
‘Nti cantini c’è ru ‘mmustu
ca profuma ccu gustu.
- Chistu vò panu, (pollice)
chistu ù ‘nnavimu, (indice)
chistu jami a rrobbami, (medio)
chistu ni ‘mpicami, (anullare)
e chistu: piripiriddu piripiriddu,
rapa à cascia e pjatinni,
pjatinni na pizzicatedda
ca domani ti sana à manicedda
- Chissu è pettu palumminu (cuore)
chissa è canna di regina (gola)
chissa è variva pizzutedda (mento)
chissa è vucca manciaredda (bocca)
chissi suni duj pumiceddi (gote)
chissi suni duj cannaleri (narici)
chissi suni duj finistreddi (occhi)
chissa è ra tavula parata (fronte)
e chissa è ra vigna carricata (capelli)
- Mamma, ca passa Cicciu
ccu na catina d’oru,
mamma, ca je mi moru,
mi voju maritari.
Si ti mariti st’annu,
dota nu ‘ntinni dugnu
ca Cicciu è vacabbunnu,
ti lassa e sinni và
- Miscj gatta,
dduvi si stata?
Dduvi a nonna.
Chi t’ha datu?
Panu e casu.
A mmija ‘u ‘mminnà datu,
vena ra gatta e ti scippa ru nasu
- Quannu Gesù jva a jocava,
sempri a nu posticeddu si mintiva,
nu lignareddu ‘mmani si pijava,
lu signu de la crucia ci faciva.
Pò jva dduvi San Giuseppe:”gioia mija”,
chi ti ‘nni fa ‘e chissu, figghiju miju?
Chissu è ru lettu ppe mi cci curcari,
ddocu è de spirari l’anima mia!
- Bonija bonija, bonannu,
fammi à strina ch’è Capudannu:
“quantu pisa sa petra de chjummu,
tant’ oru ti trasa ù jurnu,
quanti pinni tena ru gaddu
tanti tumini ‘e coraddi;
quanti pili tena ru porcu
tanti tumini ‘e majorca”
(quando non si ricevevano soldi, si diceva:
“quanti pili tena ru ciucciu
tanti tumini ‘e piducchj”)
Chi prega, ottèna!
C’ era nu patru ‘e famigghja
ca si vidiva scavizu e dijunu
e nu jurnu si nnè jutu a ra Merica
ppe canciari à fortuna.
Doppi tanti anni ccu l’ aiutu di Maria
riccu assai sinni venija ,
ma ppe discrazza e malasorta
si vota nu ventu tantu fortu
ca ‘a nava toculijava.
Si ricorda l’ abitinu
ca du Carminu portava:
ù caccia fora du pettu
e ru vasa ccu affettu.
Annavota a ra punta de l’ antenna
si vida nu focu ardentu e
na donna ciancennu diciva:
“ m’ ha chjamata e sugnu venuta ,
sugnu venuta a ti dari ajutu ! ’’
Allegrizza minzognara
- Ogni tantu
piju e cantu
a ra luna
na canzuna.
E ra genta
ca mi senta
“Chissa, dicia ,
è na felicia. ’’
Genta t’arri ( sbagli )
quanni parri,
chissu cantu
è tuttu chjantu!
I genti ca mi sentini cantari
dicini ca manci e bbivi
e sugnu cuntentu,
‘u ssani ca sugnu mortu ‘e fami,
tegni na debulizza ca vaju cadenni.
Ma quanni viju a ttija, bella, ritornu:
mi passa ra fama, à sita e ru sonnu.
Paccu e Trumma
Senti gridari tutt’ i mumenti:
“Vota ppè nuj ca nu ti penti,
nuj ti volimi beni , mo chistu ù sà,
a ri votazioni, vota ccà”.
Don Cicciu Arrigu ‘nzemi a ‘ncunatu
và dicennu : “ Cà votatu ? ’’
Du Vaticanu tena sordi a saccu
e ‘nti rughi và dunannu ù paccu.
Votari ccù ri previti si mancia ,
votari i comunisti chi ti cancia ?
Ma ù populu faciva muru ‘e gomma :
pijava ru paccu e votava trumma.
À Cuzzupara
Caru cumparu ti sugnu venutu
ppe milli voti sì lu bon trovatu.
Diu ti guarda sa cima de parma
sa rosa russa ca teni a ra banna.
‘Mmenzi sa casa penna nu panaru
i vostri figghji li vija cardinali,
‘mmenzi sa casa penna na catina
vostra figghja la vija na regina.
E pozza fari tantu de lu vinu
quantu ni fà Palermu e Missina,
e pozza fari tantu de lu ranu
quantu ni fà Palermu e Milanu.
Pozza passari tanta cuntentizza
quanti ni passa Maria ccu Gesù ‘mbrazza.
Pozza passari tanti boni jurni
quanti a Roma ci sù picciuni a sturmi,
pozza passari tanti boni festi
quanti a Roma ci sù porti e finestri.
Du pittiriddu mi n’ avija scordatu:
patrunu chi lu viju di tutti li Stati.
E sent’ ù strusciu di lu ‘ntavulatu
e criju ca mi vena ra cozzupata.
E fati prestu e nù tardat’ allura
ca di lu friddu sugnu rimastu sulu.
Canta ru gaddu e scotula ri pinni
vi lassi à Santa Pasqua e jamininni.