Prima che sia troppo tardi… - icfilottete.gov.it · mamma, ca je mi moru, mi voju maritari. Si ti...

11
Gustosa raccolta di: filastrocche, scioglilingua, conte, ninnenanne, strofette e antiche orazioni in dialetto Prima che sia troppo tardi…

Transcript of Prima che sia troppo tardi… - icfilottete.gov.it · mamma, ca je mi moru, mi voju maritari. Si ti...

Gustosa raccolta di:

filastrocche,

scioglilingua,

conte,

ninnenanne,

strofette

e

antiche orazioni in dialetto

Prima che sia troppo tardi…

PREMESSA (1° parte)

Noi alunni della classe III B della Scuola Secondaria di 1° Grado “Don Bosco”, all’ inizio del

nuovo anno scolastico, ci siamo subito attivati per completare la tematica relativa al territorio “Le

antiche orazioni orali locali”, e siamo orgogliosi di esserci riusciti . Come tutti sapranno, i nostri

paesi , ricchi di storia e di cultura orale , rischiano di diventare poveri anche di questa forte fibra che

ha alimentato i secoli, fino alla generazione dei più anziani e noi, ora , nel nostro piccolo ,

vogliamo, prima che sia troppo tardi , regalarvi e regalarci un piccolo pezzo di storia. Ci auguriamo

che possiate apprezzare il modesto lavoro da noi realizzato con tanto entusiasmo, al fine di

recuperare le tradizioni orali del nostro territorio.

San Giuseppe vecchjareddu,

ccu ra nnocca e ru cappeddu,

ù cappeddu l’è vulatu

subba na rosa s’é posatu,

s’è posatu ppe meravigghja,

San Giuseppe ccu ru so figghju !

- Cicirinnedda Cicirinnedda

và a ru mulinu cù ra sportedda,

à sportedda è chjna chjna

e quanni ti ricogghj trovi: pagghja e

fenu e acqua frisca a ru vivèru

- Cicirinnedda avija nu gaddu,

notti e jurnu cci jva ‘ncavaddu,

ci mintiva ù mastu e ra sedda,

chistu è ru gaddu ‘e Cicirinnedda

- À sira da Befanìa

me sonnatu à fortuna mia:

“jardinu carricatu e tavula parata.”

À fortuna mia me sonnatu

- Domani è festa

e ra monica si vesta

e si vesta de velluto,

monica monica cannaruta

- Jettila à mmari, jettila à mmari

ca pijami ù piscicanu!

Jettila ‘ntu puzzu

ca pijami ù curtedduzzu

- Veni, cumparu

veni ca t’immitu,

porta ù panu toju

ca ù meju è ‘mmucatu

porta ù vinu ca ù meju è ocitu,

veni, cumparu, veni

ca t’immitu

- Ti ricordi quann’ erimi zziti

ca ni manciavimi i cicculati?

E mò ca simi spusati:

cavuci, pugni e bastunati!

- Lucia Lucietta ha lassati à porta aperta,

è trasutu nu canu

e s’ha manciatu a’pitta e ru panu

- Dindalò dindalò

mammita è juta a Cirò,

fa ru panu e vena mò

- Chjova chjova chjova

à Madonna cogghja ri fiori

e ri cogghja ppe Gesù

e domani u’nchjova cchjù.

- Tempiceddu chjova chjova

lunu martu mercuru e jovu

venniru e sabatu jami magghjusu (fangoso)

e ra dominica stami a ra casa

- Chjova Chjova Chjova

e ra gatta s’innamora

e ru suriciu si marita

cu ra coppula de sita

- Monica monica cannaruta

t’ha manciatu nu piru vuddutu

e a ‘mmija u ‘mminn’ha datu

mò ti piju carcirata

- Chjova e malu tempu fa,

a ra casa ‘e l’atri

malu si sta.

Dici a mmija, cummà?

No, cummà.

Ma si tinni và megghju fa.

- Bonu Capudannu e bonu capu ‘e misu,

arreti à porta na petra ve misu

e vi le misi ppe cuntentizza,

centi tumini ‘nta cannizza

- Pizzi pizzi tranculi

a ra fera ‘e Sant’Anciula,

Sant’Anciula ha l’abitinu

e ru porta a Catarina,

Catarina, frija l’ovu

a ru mussu ‘e don Nicolu

- Lunu e marti favi fratti,

mercuru e jovi favaroli,

venniru e sabatu favi ccu l’abitu,

à dominica ch’è festa ‘e gala

quattri pruppetti ‘e favi

- Cannilevaru fa ppe ri cuntenti,

ppe chini tena pasta asciutta

e maccarruni assai.

Amari simi nuj ca u ‘nnavimi nenti

e a ra para di gaddini ni curcami

Strofette paesane - Sacci na favulidda cupa cupa

e va cuntila a ru lupu,

ù lupu è muzzicataru

e va cuntila a zzu Jennaru,

zzu Jennaru è jutu a ra missa

e va cuntila a ra patissa,

à patissa è de Salernu,

quannu mora va ‘ntu ‘mpernu,

ccu na scupa e ccu na pala

l’ arruzzulami à scala scala

- Vuj siti tre sori e siti uniti,

parìti tre palummi ca vulati:

à ranna porta à parma fiorita,

à sicunna ù sulu ‘incatinatu,

à pittiridda, patruna du maru,

cummanna tre vasceddi a suju favoru,

pò c’è ra mammisa ca è cchjù bedda ancora,

tena tre figghj , tre palummi d’oru!

- U niputu dicìa a ru nonnu:

“ no, sì vecchju, guardatilla à saluta,

chiddi ca ‘e fari tu , falli fari all’atri!“

- E vistu nu ciucciu subba nu cirasu

e ccu ri pedi scotulava nuci,

cada ru ciucciu e si rumpa ru nasu,

c’era nu lupu e s’abbuttava de risi,

à scrufa faciva i maccarruni,

i porcedduzzi rattavini ù panu,

à gatta arripezzava ru lenzulu

e ri surici ‘mpilavini ù filu all’acu.

- Quann’ arriva ra vinnigna,

tutti i genti vani a ra vigna,

cogghjni l’uva ‘ntu panaru

ppe fari vinu amaru.

‘Nti cantini c’è ru ‘mmustu

ca profuma ccu gustu.

- Chistu vò panu, (pollice)

chistu ù ‘nnavimu, (indice)

chistu jami a rrobbami, (medio)

chistu ni ‘mpicami, (anullare)

e chistu: piripiriddu piripiriddu,

rapa à cascia e pjatinni,

pjatinni na pizzicatedda

ca domani ti sana à manicedda

- Chissu è pettu palumminu (cuore)

chissa è canna di regina (gola)

chissa è variva pizzutedda (mento)

chissa è vucca manciaredda (bocca)

chissi suni duj pumiceddi (gote)

chissi suni duj cannaleri (narici)

chissi suni duj finistreddi (occhi)

chissa è ra tavula parata (fronte)

e chissa è ra vigna carricata (capelli)

- Mamma, ca passa Cicciu

ccu na catina d’oru,

mamma, ca je mi moru,

mi voju maritari.

Si ti mariti st’annu,

dota nu ‘ntinni dugnu

ca Cicciu è vacabbunnu,

ti lassa e sinni và

- Miscj gatta,

dduvi si stata?

Dduvi a nonna.

Chi t’ha datu?

Panu e casu.

A mmija ‘u ‘mminnà datu,

vena ra gatta e ti scippa ru nasu

- Quannu Gesù jva a jocava,

sempri a nu posticeddu si mintiva,

nu lignareddu ‘mmani si pijava,

lu signu de la crucia ci faciva.

Pò jva dduvi San Giuseppe:”gioia mija”,

chi ti ‘nni fa ‘e chissu, figghiju miju?

Chissu è ru lettu ppe mi cci curcari,

ddocu è de spirari l’anima mia!

- Bonija bonija, bonannu,

fammi à strina ch’è Capudannu:

“quantu pisa sa petra de chjummu,

tant’ oru ti trasa ù jurnu,

quanti pinni tena ru gaddu

tanti tumini ‘e coraddi;

quanti pili tena ru porcu

tanti tumini ‘e majorca”

(quando non si ricevevano soldi, si diceva:

“quanti pili tena ru ciucciu

tanti tumini ‘e piducchj”)

Chi prega, ottèna!

C’ era nu patru ‘e famigghja

ca si vidiva scavizu e dijunu

e nu jurnu si nnè jutu a ra Merica

ppe canciari à fortuna.

Doppi tanti anni ccu l’ aiutu di Maria

riccu assai sinni venija ,

ma ppe discrazza e malasorta

si vota nu ventu tantu fortu

ca ‘a nava toculijava.

Si ricorda l’ abitinu

ca du Carminu portava:

ù caccia fora du pettu

e ru vasa ccu affettu.

Annavota a ra punta de l’ antenna

si vida nu focu ardentu e

na donna ciancennu diciva:

“ m’ ha chjamata e sugnu venuta ,

sugnu venuta a ti dari ajutu ! ’’

Allegrizza minzognara

- Ogni tantu

piju e cantu

a ra luna

na canzuna.

E ra genta

ca mi senta

“Chissa, dicia ,

è na felicia. ’’

Genta t’arri ( sbagli )

quanni parri,

chissu cantu

è tuttu chjantu!

I genti ca mi sentini cantari

dicini ca manci e bbivi

e sugnu cuntentu,

‘u ssani ca sugnu mortu ‘e fami,

tegni na debulizza ca vaju cadenni.

Ma quanni viju a ttija, bella, ritornu:

mi passa ra fama, à sita e ru sonnu.

Paccu e Trumma

Senti gridari tutt’ i mumenti:

“Vota ppè nuj ca nu ti penti,

nuj ti volimi beni , mo chistu ù sà,

a ri votazioni, vota ccà”.

Don Cicciu Arrigu ‘nzemi a ‘ncunatu

và dicennu : “ Cà votatu ? ’’

Du Vaticanu tena sordi a saccu

e ‘nti rughi và dunannu ù paccu.

Votari ccù ri previti si mancia ,

votari i comunisti chi ti cancia ?

Ma ù populu faciva muru ‘e gomma :

pijava ru paccu e votava trumma.

À Cuzzupara

Caru cumparu ti sugnu venutu

ppe milli voti sì lu bon trovatu.

Diu ti guarda sa cima de parma

sa rosa russa ca teni a ra banna.

‘Mmenzi sa casa penna nu panaru

i vostri figghji li vija cardinali,

‘mmenzi sa casa penna na catina

vostra figghja la vija na regina.

E pozza fari tantu de lu vinu

quantu ni fà Palermu e Missina,

e pozza fari tantu de lu ranu

quantu ni fà Palermu e Milanu.

Pozza passari tanta cuntentizza

quanti ni passa Maria ccu Gesù ‘mbrazza.

Pozza passari tanti boni jurni

quanti a Roma ci sù picciuni a sturmi,

pozza passari tanti boni festi

quanti a Roma ci sù porti e finestri.

Du pittiriddu mi n’ avija scordatu:

patrunu chi lu viju di tutti li Stati.

E sent’ ù strusciu di lu ‘ntavulatu

e criju ca mi vena ra cozzupata.

E fati prestu e nù tardat’ allura

ca di lu friddu sugnu rimastu sulu.

Canta ru gaddu e scotula ri pinni

vi lassi à Santa Pasqua e jamininni.