nitriti s nitrati

8/2/2019 nitriti s nitrati

1/7

Studiu privlnd impactul aditivilor alimentari asupra sanatiitiiconsu ma torilor

Lect. uni.dr. Popa Maria, Universitatea , IDecembrie I 9 I 8" Alba IuliaProfuniv.dr. Moise loan Achim, Untversitatea ; 1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Beginning with some general theoretical notions we will refer the chemical composition ofmeatproducts and the admissibility of nitrates that meat products contained, and we will end withhepresentation of the study results.he problems of toxicological order that refer to the meat products are studied in the presentaper. The research was realized on meat products samples taken from three Workshops for meatroducts in Alba Iulia town and the nitrates value fluctuation registered in 139 examined sampleswas evaluated

Beginning with some general theoretical notions we will refer the chemical composition of

meat products and the admissibility of nitrates that meat products contained, and we will end withhepresentation of the study results.

1. Introducere

,,Indiferent cine este tatal unei boli, mama este alimentatia gresita" astfel spun chinezii si peuna dreptate, fiindca mentinerea starii de sanatate depinde de lansarea pe piau: a unor preparate siroduse care sa acopere valoarea nutritiva si sa asigurare energia indispensabila proceselor vitale,u sa se transforme in agenti nocivi care submineaza starea de sanatate sau chiar imbolnavescrganismul,

Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul contracteaza relatiiranse in tot cursul existentei sale. Cea mai importanta ~i cea mai veche relatie este determinata deaptul ca alimentele fumizeaza organismului substantele nutritive necesare pentru asigurareanergiei indispensabile proceselor vitale, pentru sintetizarea substantelor proprii . '1 irepararea uzurii,recum si pentru formarea substantelor active (hormoni, enzime) care favorizeaza desfasurareaormal a a proceselor metabolice.

Alimentatia corecta presupune si indeplinirea unei alte conditii esentiale ~i anume: produseleonsumate sa fie lipsite de agenti nocivi sau acestia sa se gaseasca in concentratii admise astfel

ncdt sAnu dauneze organismului In care sunt ingerate. Exista unele situatii cand alimentele continstfel de agenti nocivi transformandu-se in factori de subminare a starii de sanatate si chiar dembolnavire, Unii agenti sunt biologici (bacterii, virusuri, paraziti), iar altii sunt sub stante chimiceoxice, mutagene sau cancerigene. Pomind de Ia aceste premize teoretice, am demarat un studiurivind respectarea concentratiei adrnise a unor aditivi alimentari, prezenti in marfurile alimentare.Dupa 0 scurta prezentare a tipurilor de substante chimice prezente in marfuri, precum siaeglementarilor in domeniu, s-au prezentat cateva din rezultatele cercetarii intreprinse in judetulAlba.

2. Substantele chimice in alimente

Alimentele sunt produse in stare naturala sau prelucrate, care contin substante nutritiveorganice ~imineral e) necesare organismului pentru intretinerea activitatii vitale.

Pe Ulnga aceste substante nutritive in alimente rnai pot exista alte substante, unele, fie


2/7

2 .1 . S ub sta nte ch im ic e a da ug ateill mar/uTile a limen ta re -ADIT IV I ALIMENTARI

scopul imbunajatirii caracteristicilor de calitate, a cresterii stabilitatii acestor produse. Mai exista sia treia situatie cand in alimente pot patrunde pe cale accidentala unele substante care sunt toxicepentru organismu! uman (poluarea alimentelor)Dupa rolul pe care il indeplinesc in organismsubstantele nutritive se clasifioa in:

- su bsta nie cu ro l p la stic(protide), care participa la formarea noilor tesuturi ale organismului ~ila refacerea celulelor;

- substante cu rol energetic (lipide, glucide), care furnizeaza energia necesara organismului;aceste substanre (lipidele) mai contribuie ~i la asimilarea normala a unor vi/amine .y i ajuta fare zistenta o rgan ismu lu t fa ta de in tempe rii .y ifa /a de in fe ctii;su bstante cu ro l b iocatalitic(enzime, vitamine, saruri minerale, apa) care indeplinesc pentruorganism un rol catalitic sau biologic (ajuta la reglarea diferitelor procese din organism).

Substantele toxice din alimente au preocupat dintotdeauna specialistii dar in ultimeledecenii, chimizarea agriculturii, poluarea mediului, industrializarea pe scam din ce in ce mai marea alimentatiei, cu utilizarea a numeroase produse de adaos, au creat 0 noua dimensiune acestei

probleme, cu implicatii directe asupra starii de sanatate a consumatorilor. Prezenta substantelortoxice imbraca forme din ce in ce mai variate ~idin ce in ce mai complexe.Cercetarile efectuate pentru fiecare substanta urmaresc stabilirea toxicitatii acute (DLso),

subacute, sau cronice, metabolismul, actiunea cancerigena sau mutagena, precum ~i cea teratogena,influenta asupra reproducerii, actiunea iritativa local a , sensibilizarea alergica ~i influenta asuprasistemului nervos.

Ca urmare a determinarii valorii DLso se poate realiza incadrarea substantelor in una dinclasele de toxicitate, putand indica pericolul de intoxicatii acute, dar nu ~i pericolul care rezulta prinexpunerea de lunga durata, deoarece nu exista 0 corelatie intre doza zilnica ingerata ~i DLso. Deasemenea in afara de efectul direct, trebuie luate in considerate efectele cumulative ale actiuniidozelor mici care par nedaunatoare (cazul bolilor neoplasrnice care par nedaunatoare),

Pentru evaluarea riscului mutagen ~i cancerigen a substantelor chimice se folosesc maimulte teste ca: analiza citogenetica pentru evidentierea directa a leziunilor materialului genetic pereparate special efectuate dupa mai multe metode elaborate, testullocusului specific care presupuneinducerea, decelarea si masurarea procentului de mutatii in locusuri cromozomiale, testul reactiei euADN, testul mutatiilor la microorganisme, teste bioanalitice de masurare a mutatiilor biochimice etc

Cu toate c aexistii 0 multitudine de metode, nici una nu dii rezultate satisfiici1.toare, flinddificil de testat toti produsii chimici fabricatl pin Ain prezent sau in curs de fabricatie,

Produsele din retetele comerciantilor contin zed de aditivi alimentari (coloranti, aromatizanti,conservanti si stabilizatori) declarati toxici sau cancerigeni de catre organismele internationale, Esteverba de substante chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate

ingredientele produselor, uneori mascate sub codul"E".

2 .2 .R eg iemen ta re a a ditivilo r in Roman ia ,-leg isla pe a lin ia ta ce rin telo r e uro pe ne?Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in

scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a pennite aplicarea unor tehnologii avansate deprelucrare.(Ordinul Ministerului Sanatiitii Nr.975/1999).

Actele normative in vigoare in Romania stabilesc Doza Limita Admisa intr-un anumitaliment pentru fiecare aditiv alimentar. In lista cuprinzand ingredienteie, aditivii alimentari seinscriu cu denumirea categoriei urmata de numele specific sau codul C.E.

Fiind in plin proces de aderare la Uniunea Europeana, Romania a preluat directivele europeneprivind aditivii alimentari. Ca urmare, in industria alimentara din Romania ar trebui sa sf:foloseasca si aditivi alimentari cuprinsi In urmatoarele directive europene:

214


3/7

- Dir. 94/36/CE privind colorantii destinati utilizarii in produsele alimentare;-Du. 94/35/CE privind indulcitorii destinati utilizarii in industria alimentara; D ir, 891107/CEE referitoare Ia aditivii a lim e nta ri a uto riza tipentru utilizarea in produselealimentare destinate consumului uman; Dir. 95/2/CE referitoare Ia alp aditivi alimentari decst colorantiisi indulcitorii;

Decizia 292197/CE privind mentinerea legislatiilor nationale de interzicere a utilizariianumitor aditivi in fabricarea an um itor pro du se alim en tare specifice,Din data de 3 octombrie 2003, a intrat in vigoare Ordinul Ministrului Sanatapi il i Farniliei

. 438/18 iunie 2002 si al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei .iPadurilor nr. 295/12 iulie 2002,entru aprobarea Nonnelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentareentruconsum uman,

ditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii: eonservanti - substame care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea

lor impotriva alterarii produse de microorganisme;

antioxidanti - substaate care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejareimpotriva oxidarii (deexemplu: rancezires, schimbarea culorii);

acidifianti - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-Ie un gust acro; substante-tampon - folosesc la reglarea si la mentinerea pH..;uluispecific alimentului; antispuma.nti - se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei ; emulsificatori - substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen

intre dona sau mai multe faze nemiscibile ; agenti de gelifieare - substante care permit si care ajuta la fonnarea gelurilor ; sequestranti - snbstante care formeazA complexe cu ionii metalici ; stabilizatori - substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale

alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc..; substante de ingro:;are - substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor

alim entare ; indulcitori - substame (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce

alimentelor colcranti naturali si coloranfi de siuteza ; agenti de afinare - substante care contribuie la eresterea volumului a1imentelor lara a

modifica valoarea energetica ; antiaglomeranti ; potentaterl de aroma - mentin 5 1amplifica aroma specifica alimentului ; substante-suport - faciliteazA transportul si utilizarea aditivilor ilia a modifica proprietatile

pe care se bazeaza utilizarea lor; enzime ~folosite in industria alimentara ; arumatizati - se impart in trei categorii: substante aromate naturale - se obtin prin procese fizice enzirnatice sau microbiologice

din materii prime de origine vegetaia sau animala; substante identic naturale ~ sunt identice din punct de vedere al compozitiei Cll arornele

naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza; substante artificiale - se obtin prin sinteza, avfu1d structura sl compozitia diferite de cele

naturale

Confonn Ordinului Ministerului Siniitatii Nr, 97511999).

3. Implicatii de ordin t.oxicologic ale nitratilor ~i nitritilor in preparatele din carneNitratii .i nitritii sunt componenti naturali ai solului provenind din rnineralizarea

b l i d i i lii l i l Mi li l i d i


4/7

primul rand microorganismelor existente in sol. : in tiirile eu climat temperat, acest proces sedesfasoara eu maximum de intensitate in sezonul cald.

Prin intermediul furajeJor i a l apei, n i tra ti i~i ni tr iti a jungin organismuI animalelorale carorproduse intra in alimentatia omului. Ambele categorii de substante mai sunt utilizate ca aditivialimentariIn preparate din carne ~i uneori in Iaptele destinat productiei de branzeturi, pentruameliorarea insus ir ilo r senzoriale~i prelungireaduratei de pastrare.

in preparatele din carne (~unc1i,salamuri, c!rnap s.a.) nitratii ~i nitritii se utilizeaza in modcurent pentru mentinerea culorii roz-rosie ~i pentru efectele lor bacteriostatice, antioxidante si dedezvoltare a aromei produselor.Pentru a difuza uniform in masa de carne, nitratii ~i nitritii se adauga de obicei in sarea uscata sau insaramura (de exernplu, 1 kg nitrat sau 0,5 kg nitrit la 100 kg sare). Sub influenta florei reduclitoaredin saramura si din came, nitratii tree in nitriti. Acestia oxideaza mioglobina ~i hemoglobinadin resturile de sange in nitrozomioglobina ~i respectiv, nitrozohemoglobina, care isi pastreazaculoarea rosie dupa tratamentul termic. : in lipsa lor, mezeIurile fierte sau oparite ar avea 0 culoaregri-cenusie,

Deoarece elemental activeste constituit din nitrit, astazi exista tendinta de a se utiliza numai

acesta sub denumirea de " silitra tare". Nitratii ("silitra moale") sau amestecul de nitrati-nitriti suntindicati pentru mezelurilecu durata lunga de preparare ~i pastrare (de exemplu, salamuri crude tipSibiu, pastrama, etc.),

Nitritii au~i 0 evident! actiune bacteriostatica-bactericidain special fata de bacteriileanaerobe. Prin acest efect se prelungeste durata de pastrare a preparatelor din carne : ; ; ise faceprofilaxia botulismului. Sarea si pll-ul acid potenteaza efectul bacteriostatic.

in 1980, grupul de experti OMS, pe baza a 500 de referinte bibliografice, a co neh is c anitratii ~j nitritii, in concentratiile existentecurent in alimente de origine animals , nu prezintapericol pentru sanatatea adultilor si copiilor, dar in acelasi timp, a atr-as atentia asupra risculuipentru sugari ,in special in primeletrei J U D ide viatil.Raportul mentioneaza existenta unui rise at expunerii umane la compusii N-nitrozo, dintre care ceimai multi s-au dovedit mutageni, iar unii teratogenisi cancerigeni 10 experientele pe anirnale.Majoritate toxicologilor accepts acest rise, avand in vedere riscul mult mai mare ~i imediatdeterminat de toxiinfectiile cu Clostridium botulinum. S-au facut totusi recomandiiri de inlocuiresau de reducere a nitritilor din came prin folosirea unor factori fizici si chimici antibotulinicialtemativi, Diversi autori au opinat ca se poate realiza un control a! dezvoltarii lui Clostridiumbotulinum prin reducerea umidita tii, pas tr areala temperaturi m ai m ici de 3,30C, ir ad ie re mar ireaconcentratieide sa re, a cidifierea m ediu lu i, fo lo sirea de acidacorbic, a scorb ati s au iz oa scorb ati,antioxldanti fenolici, polifosfati, agenti sechestranti, extracte de condimente.

in tara noastra, concentratia nitritilor in produsele finite este limitata la maximum 70mg/kg.

: inmulte alte ta n se accepta cantitiiti mai mari, care ajung pauli la 200mg/kg i chiar mai multoRiscul forman de nitrozamine a dus Insa In actualitate problema revizuirii acestor norme, in sensulreduceri lor.

4. Efeete nociveale nitralilor:;;i nitrililor .Actiunea toxicii a nitratilor ~i nitritilor .este cunoscuta de mult tirnp ..Problema a devenit

deosebit de actuala de caud s-au semnalat frecvente intoxicatiiacute si cronice la copiii mici careau consumatproduse alimentarede origine vegetala ~

~i apii cu continut crescut de nitriti si nitrat i . .Implicatiile toxicologice ale acestor substantechimice au devenit si mai complexe in urma evidentierii efectului cumulativ al nitratilor si al

posibi li ta ti i fo rmar i i n i trozamine lorcancerigene.Nitratij, ca atare, au 0 toxicitate redusa. Pentru ada tulburiiri, trebuie ingerate cantitiip marl

( p . nAla 10 g in doza u nica),: ingene ra l, p redominasimptomele digestive: greata, va r s a t u r i ,crampe,diaree uneori sangvinolenta,


5/7

in conditiile unui aport ce nu depaseste limitele obisnuite, nitratii se absorb, practic, integral inprima parte a intestinului subtiresi se elimina prin saliva sue gastric ~i urina,Asupra microorganismelor, nitratii manifests efecte bacteriostatice slabe. AtAta timp cat nu sootrecuti in nitriti, ei actioneaza printr-un mecanisrn asemanator cu al clorurii de sodiu, adiea prinmodificarea presiunii osmotice,

Nitripi sunt mult mai toxici dedit nitratii, Dupa cum s-a mai aratat, ei se gasesc in cantitatimici In alimente ca un campus natural. Concentratia lor poate insa creste pana la niveluripericuloase, prin aetiune reducatoare a microorganismelor asupra nitratilor. In plus, nitritii dinprodusele alimentare finite mai provin din nitratii si nitritii utilizati ea aditivi,

Transformarea nitratilor in nitriti este realizata de urmatoarele reactii: reducerea enzirnatican aliment; reducerea in urma actiunii microflorei existente in produseJe alimentare; reducereabacteriana in tractusul buco-gastro-intestinal; functia de donator de O 2 a N0 3 in respiratiacelulara,

Nitratreductaza este 0 enzima larg raspandita in lumea bacteriilor din tubul digestiv,Microorganismele contin ~i a nitritreductaza, Daca actiunea acesteia tine pasul cu aetivitateanitratreductazei, nitritul nu se acumuleaza deoarece este degradat in produsi mai simpli ( oxizi deazot, amoniac sau azot). De regula "insa, activitatea nitratreductazei este mai intense dedit a

nitritreductazei.n mod obisnuit, cantitatile de nitriti formate in intestinul gros sunt mid, pentru ca majoritateanitratilor se absorb la nivelul intestinului subtire ~i se elirnina in urina, 0 serie de conditiiavorizeaza insa productia ~itrecerea in sange ~i tesururi a unorcantitati mati de nitriti:

consumul de alimente ~iapa cu concentratii marl de nitrati Iliieventual de nitriti; exacerbarea florei intestinale ~i mai ales. ascensionarea ei in zonele proximate ale

intestinului subtire, adica acolo unde va gasi cantitati de nitrati neresorbite ~i de undetrecerea in sange a nitritilor se face usor, Aceasta se intfunpla In tulburari digestive acute ~icronice (colite, enterocolite, scaderea san lipsa aeiditstii gastrice, rezectii gastrice etc..) sauin afectiuni ale cailor respiratorii superioare (rinite, sinuzite, amigdalite) cand flora dinnazofarinxeste inghititasi msamanteaza tubul digestiv. Se mai admite ca nitritii se potforma prin reducerea, de catre flora bucala, a nitratilor secretati de saliva ~i adusi dealimente.In intoxicatii cu nitrati-nitriti, formarea methemoglobinei depaseste ritmul de reducere ~i ca

urrnare, proeentul ei creste, Cianoza devine perceptibila cand methemoglobinemia depaseste 10%din totalul hemoglobinei, iar alte semne clinice (cefalee, ameteli, tabicardie, astenie) apar la peste20% methemoglobina, Cei mai sensibili sunt copiii in primii ani de viata:;:i dintre acestia, in primulrand sugarii,datorita perslstentei hemoglobinei fetale (mai oxidabila decat hemoglobina adultilor) ~ia insufieientei enzimelor de reducere a methemoglobinei.

5. Rezultatele cercetiiriiCercetarea s-a desfasurat cu sprijinul Directiei Sanitar Veterinare din judetul Alba, in

la bo ra to arele c areia s-an efec tu at ana lizele,Obiectivul cercetarii a constat in urmatoarele:

stabilirea depasirilor de nitrati : ; : initriti la preparatele din came;stabilirea grupei de preparate de came in a carei compozitie depasirile sunt maiaccentuate;

Vom prezenta cateva notiuni legate de compozitia chirnica a dimii ~i apoi vom continua cuprezentarea rezultatelor. .. Cornea este unul din alimentele de baza din hrana omului, caracterizandu-se printr-uncontinut mare de substante proteice (18-22%) formate d in aminoacizi esentiali care nu pot fisintetizati de organismul uman,griisimi care acopera necesarul energetic al organismului uman,substante minerale (fier, fosfor, calciu, potasiu, clor, magneziu) vitamine ~i enzime,


6/7

Din punct de vedere comercial, prin carne se intelege carcasa animalelor de macelarie, apasarilor de curte, a vanatului. Obtinerea acestui aliment se face in unitati specializate numiteabatoare, dotate tehnic corespunzator, a carer activitate este urml1rita de un control riguros igienico-sanitar, in care se face taierea animalelor si pasarilor, conservarea prin frig si industrializarea carniisub forma de preparate i?iconserve.

P rodu se le d e ca rn ereprezinta acele produse in a carer components carnea se regaseste inproportia cea mai mare, fiind produse cu valoare nutritiva ridicata, obtinute din carne tocata sau dinbucati de carne fasonate, care se consumain cea mai mare parte tara a necesita 0 pregat ir e cu lina ra ,

Fazele procesului tehnologic alaturi de' materiile prime folosite, influenteaza calitateaprodusuluifinit.

Referitor la compozitia chimica a produselor din carne acestea variaza de la valori minime lavalori maxime In functie de produsul analizat (tab.l).

Luand c azu lproteinelor acesteapot inregistra valori minime de 9% la 100 g produs in cazulcamatilor ~i 0 valoare maxima de 215 % la 100g produs in cazul salamurilor bogate in proteine.

Lipideleinregistreaza valori de in . 45% la salamul de vera, iar In cazul parizemlui de x. poateatinge valoarea maxima de 60% la 100 g produs.

Apa poate avea fluctuatii ell valori minime la produsele mai uscate: 40% - salam de vara ~ivalori maxime 68% la parizer, crenvursti.

In cazui NaCl, valoarea min 0 reprezinta 3 % la produsele mai putin siirate iar valoareamaxima de 5% ia saiamul de Sibiu.

Toate aceste valori vor fi regasite in tabelul de mai jos:

Tab. 1 Comp!)zipa chimica a produselor din cameCompczitie chimica

. Valoare minima Valoare Observatiimaxima

Proteine (%)j

9 " 215 Valorile difera de lae-

un produs la altul, inLipide 45 60Apa 40 68

cazul proteinelor,

NaCl 3 5 lipidelor, apei ~i NaCIAzotiti _(mgl1~Og) 7 (valoare admisa)Azot usor hidrolizabil (mgIlOOg) 30-35 (valoare admisa)

~ . . ~Rezultatele care le vom prezentate In contmuare reprezinta pararnetm inregistrati pe 0perioada de trei luni la trei ateliere de preparare a urmatoarelor preparate din carne :saiamuri,crenvursti, parizer (din judetul Alba).

Din considerente profesionale nu facem publice denumirea celor trei firme, numindu-lefirma A,S ~i C, obiectivul principal al cercetarii referindu-se la stabilirea depasirilor probelor luatespre analiza.

]', b 1 S' . d ~"l L a l 3A li d. lluatla epasm or ce e te tere epreparateDenumire firma

Probe luate in Valori admise Probe Valoarea depasirilerlocru pozitive (uprinsi intre

A 4 9 < 7 mg /IOOg 9 7,1-8,5B 34 I L 1 < 7mgllOOg' 11 7,4 -10,2 .i'I_C 56


7/7

Tab 2 FIRMA A - TOTAL PROBE 49Denumire Probe luate i n

Valori admise Probe Valoarea depasirllorpreparat lucru pozitive euprinsii intresalamuri 17 < 7 mg /IOOg 3 7,1-8,5crenvursti 13 < 7 rug /IOOg 2 7,8-8,3parizer 19 < 7 mg /IOOg 4 7,5 -8,0

TOTAL 4 9 < 7 mg /IOOg 9 7,1-8,5

Tab.2 FIRMA B - TOTAL PROBE 34Denumirc Probe luate in

Valori admiseProbe Valoarea depasirilor

preparat lueru pozitive cnprinsii intresalamuri 12 < 7 mg/l00g 4 7,4 -9crenvursti 15 < 7 mg/IOOg 4 7 ,9- 9,8parizer 7 < 7 mg/iOOg 3 8,6 -10,2 TOTAL 34 < 7 mglIOOg 11 7,4-10,2

Tab 2 FIRMA C- TOTAL PROBE 56Denumire Probe luate in Valori admise Probe

Valoarea depasirilorpreparat lucru pnzltlve euprtnsa intresalamuri 17 < 7 mg /IOOg 3 7,4 -7,9eren vurst i 16 < 7 mg /IOOg 2 7,2- 8parizer 23 < 7 mg lJOOg 5 7,1-8,0TOTAL 5 6 < 7 mg /IOOg 10 7,1 - 8,0

6. Conclnzii

In c on ditiile d iv ers ific arii~i innoirii rapide a oferteide marfu ri, rno ndializa rii pietelo r,cresteriicontinue a ex igente lo r c li en til or,caliratea produselor si serviciilor a devenit un imperativ aldezvoltarii durabile in asa fel incat produsul, pe traiectoria sa, de la proieetare, producere, circulatie,consumsi post-consum sa satisfaca in conditii optime, nevoile pentru care a fost realizat,EI reprezinta nu num ai0 structura tehnico-econom ica, c i~i u n sis tem de re la tii dineolo delimiteleentitati! lui, in raportcu necesitarea urnana, inrelatiite sale eu om ul, rnediul~im odul deexistenta,Folosirea aditivilor alimeatari este justificata doar atunci eaad serveste unuia din seopurilemention ate in Iegislatie, Orieare din aceste scopuri, fie ele profitabile economice sau tehnoiogice,nu vor fi luate In considerate in cazul in care sepune in p eric ol s an ata tea e on sumato ru lu i

Bibliografie:1. Papa, M., Merceologia marfurilor alimentare-Indrumator de lucrdri practice, Seria

D idactica, A lba Julia , 2000;2. Popa, M., Calltate Siguranta alimentara, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,

20053. Popescu, N., Meica, S., Notiuni i elemente practice de chimie analiuca sanitara

velerinara, Bucuresti, 1993;4. O tel, 1., Tehnologia produselor din carne, Editu ra te hn ic a, B uc ure sti,1979;

Cotrau, M .Toxicologic, Ju nirn ea , Ia si,1978.

nitriti s nitrati

Documents

Transcript of nitriti s nitrati