Motilitatea-I) Motilitatea voluntara (activa):

A. Statiunea (ortostatiunea): integrare armonioasa între sistemele motilitatii

voluntare, sistemele de coordonare si echilibru, sistemele de reglare extrapiramidale,

sistemul reticulat, sistemul cerebelos, sistemele medulare, sistemele proprioceptive de

reglare a tonusului muscular.

Examinare: proba Romberg (daca statiunea e posibila). Pozitiva în:

- leziuni vestibulare –>dezechilibrare dupa câteva secunde

- leziuni proprioceptiveechilibru) –> dezechilibrare imediata

- în leziuni cerebeloase, semnul pseudo - !omberg dezechilibrul nu apare la

închiderea ochilor ci la micsorarea bazei de sustinere)

- scaderea "ortei musculare

- tulburari ale coordonarii agonisti#antagonisti

- tulburari mari de sensibilitate

- dis$ineziituburarea mecanismelor de reglarea a activiatii motorii)

 cu miscari ample si bruste

B. Mers salt uniped !uga: acte motorii complexe, necesitând integrarea "unctiilor

sistemului piramidal, extrapiramidal, cerebelos, vestibular, a a"erentelor

 proprioceptive si a sistemului muscular.

%ers, de urmarit:

- marimea bazei de sustinere

- amplitudinea "lexiei si extensiei m.i.

- miscarile pendulare asociate ale m.s.

- marimea pasului, modul aplicarii si desprinderii plantei de) pe sol

- directia

- raportul dintre trunchi si membre si dintre cap si trunchi

- oprirea si întoarcerea din mers

"ipuri particulare de mers:

#. $osit: sdr. piramidal în "aza spastica sechelara)& datorat spasmului cu

 predominanta pe extensori la nivelul m.i., care nu mai permite "lexia gambei

inertiala, nu activa), ceea ce se compenseaza printr-o miscare de circumductie a

membrului a"ectat.

%. Stepat: paralizia nervului sciatic politeu extern& cu imposibilitatea "lexiei dorsale a

 piciorului si aplicarea plantei pe sol începând cu vâr"ul. Poate exista si o înclinare

compensatorie a bazinului de aceeasi parte.

&. 'endulant: sdr. bipiramidale leziuni pe ambele emis"ere)& cu doua câr'e, alternând

spri'inul pe acestea cu spri'inul pe m.i.&spasticitate accentuata

. igitigrad: contracturi accentuate la nivelul m.i.& bolnavul nu poate calca decât pe

vâr"uri.

*. $erebelos (ebrios): leziuni cerebeloase& cu baza larga de sustinere, m.s. departate

de corp, cu tendinta de deviere în toate directiile.

+. ansant: în coree& miscari total aberante ale capului, membrelor, trunchiului.

 

,. eganat (de rata): distro"ii musculare progresive& datorat atro"iilor musculaturii

centurii pelviene, cu înclinarea trunchiului de partea opusa la "iecare pas.

. in /emiplegia isterica (boala !ara substrat organic): piciorul (paralizat e

avansat în extensie, pe linie dreapta nu circular).

0. "alonat-1stari cu tulburari mari de sensibilitate pro"unda&pacientul ridica

dezordonat picioarele azvârlindu-le înainte,calca pe calcâi

*e mai examineaza: întoarcerea brusca, urcare- coborâre pe scari, mers pe vâr"uri, pe

calcâie, lasarea pe vine, etc.

$. Miscari segmentare: ar trebui comandate toate miscarile "iziologice din toate

articulatiile, ceea ce ar dura "oarte mult, deci se "ace un examen tintit. *e urmaresc:

- amplitudine

- viteza

- mod de executie

- simetrie +) dreapta-stânga

. 2orta musculara: examinatorul se opune miscarilor comandate bolnavului.

xaminare comparativa, simetric. Pentru "lexorii degetelor mâinii se poate "ace o

cuanti"icare cu dinamometre. xista o scala de gradare a intensitatii de"icitului de

"orta musculara:

– de"icit total "ara contractie)

– contractie "ara deplasarea segmentului

/ – deplasare numai în plan orizontal

0 – deplasare posibila si pe verticala învinge gravitatia)

1 – posibilitatea unei contractii împotriva rezistentei examinatorului

2 – "orta musculara normala

3e"icitul:

a) paralizie plegie) –> de"icit total, nu se poate "ace nici o miscare cu grupul

muscular a"ectat.

 b) pareza –> de"icit partial, cu diminuarea în grade di"erite a "ortei de contractie

Probe de pareza:

 M.i.:

1. Barré: pacient în decubit ventral; se flecteaza gambele la 50-60 de grade fata de

rizntala! iar pacientul încearca sa pastreze pzitia; gamba de partea deficitara

tinde sa cada.

-leziune periferica-"gamba cade cntinuu #nu e$ista sensibilitate prpriceptiva%

-leziune piramidala-"gamba scileaza si cade treptat 

&. Mingazzini: pacient în decubit drsal; capsele si gambele flectate la '0 de grade!

m.i. departate la 5-10 cm; gamba de partea deficitara cade.

(. )rasset: pacient în decubit drsal; capsele flectate *5-60 de grade! gambele în

e$tensie! m.i. departate; membrul de partea afectata cade.

*. +asilescu: pacient în decubit drsal; flectarea rapida a capselr si gambelr! fara

alipirea piciarelr si fara desprinderea cac,ielr de pe pat. M.i. cu deficit ram,ne

în urma.

 

 M.s.:

 rba bratelr întinse #Barré-/mer%: ridicarea la rizntala a bratelr în

e$tensie! p,na la nivelul umerilr! cu m,inile în supinatie; bratul cu deficit cade

 sisau face prnatia m,inii.

 ltele: mers pe v,rfuri! pe calc,ie! salt uniped! genufle$iuni.