Iotu Vran

lui Ion \4ad

Sud-Est-Europene al

rnicirii, Universitatea

"d

5i ale Comunicirii,

sitefi -Babe9-Bolyai]

9i ale Comunicdrii,

ALTERNATIVEtA MEMORIIDialoguri, coresp ondenfd, mdrturii

O carte conceputd;i alcdtuitd de

Irrn R,q.n

Ac,q.n E irl re Ro rui,N.LCentrul de Studii Transilvane

PnEse Uxrvsnsrren,{ CruJE,LN.l.

Cluj-Napoca, 2019

Cuprins

Ior Vr,eo, Er-rc-rr uryrymsrruar (iNsruw,{a rLE uNUr sruDEN? DE

oorrro,rn,i)....... ............11

Pnere1.4,: PRoFESoRUT IoN VLAD LA 90

Nor;. ASUPRA

INTERVIURI ACORDATE

Cr,ul-Srsru: o ex-L sprnrruer,-[. Interviu realizat de TIru Poppscu..................33

INTENTTT gr nnoocun.Lnr iN pn.c.cur NoII srAcruNl.Interviu realizat de N-rurr.t Sre.rcu.. .. . .. ... .. .. .... .. . . .. . ... .. .. . .. . .. .36

,,SANI uN nlsc,i.r cenE cnpor iN FoRTA FAscINAN:r.[ e rectvnrl,il,r rrooBrrrs ,4.ce srsrA,". Interviu realizat de DonrN TuooneN......................10

,,LITBn-ctune EsrE uN LIMBAI Er, cA ATARE, EA ARE FUNCTTA DE A

STABILI uN DIALoc vrrAl, EsENTIAL ilt:nr cnleton gr crrrron".Convorbire realizati de Ior.r Dn.{c,lNoru................... .............53

CRoNrcA rrrenen.A.,,E MARToRUL, <illsolrtor.ur> uxrr r,rrenerunr".Interviu realizat de NrcoLet Bi.cruT ........................ ..............56

,,Desc-Lr,ur, BstB povosrrronur".InterviurealizatdeTudorDumitruSa'!11.................... .............6i

,,OnrcB cenre iNsseMN,A. MAREA eRoMISIUNE A CEEA cE AR PUTEA FI

sA". InterviurealizatdeDonePevsl........................ . . . . . . . . . . . . . .71

Voc,Llre uNEr vrETr: l't.i.nrunrsrnre. Convorbire realizati de GnsoncueGr,ooreNu.......... ............39

,,MoARTEA LTTERATURII! Mt sB PARE o MoNSTRUozlrATE". Interviurealizat de Lrrtp.t ILEA................... ... .- -. ..92

,,AM R;.MAs NEcoNTAMINATI DE PRosrIA BNorIr.trc-L

A socrolo crsMur-ur vur,cen". lnterviu realizat de DeNrrr- Dn.I'c-ql.t.. ......... ..97

,,Vi.nsre. srolocrc;. NU B MAI IMPoRTANT.I oecAt cnre1re". Interviu

,,M,q,ne.A. MAGIE A povEsTrRrr coNvERTITE iN noMe.N slu iN.q'r,trSTRUCTURI E DARUL CEL MAI DE PRET AL CRBATIEI MEMORABILE'

VRBDNTCE DE DURATA FIINTET IsroRIcB". Interviu realizat de Or,rlrpru

,,A spuNE IsroRII, A Rosrl sAU A scRlE PovEsrlRI Mr sE PARE oDOMINANTi E iNTNECTT LITBRATURI, INDIFERENT PS NA.TUNE ET".

,,Nu lolr,rrn cRTTICUL AcRU, ULCERAT, TERIcIT DB DEscoPERrRr

cer.c.stnorel,s". Interviu realizat de lurr,c.N BoLoeA- ... .....J30

CrnEuoNr-l pEDAGocIci: Iou Vrep. Interviu realizat de PAUL BocA...... .138

,,Le.q.csest,{. REvtsr;. AM TRIMIS PRIMA EI ULTIMA PoEzIB PE cARB

AM SCRrS-O, rNrrrur,er.i. c,{Nrrc PLrR EI SEMNATi CU PSBUDONIMUL

CORESPONDENTA PRIMITA

Gabriela Adamegteanu (lat), Maria Magdalena AgArbiceanu (183), Maria Banuq (lae)'

Ana Blandiana (ls5), Geo Bogza (tae),Ion Brad (1s6), Nficolae] Carandino (l8z)'

Mircea Ciobanu (188), Constanla Pompiliu Constantinescu Q89), Radu Cosagu Q90),

Gheorghe Criciun (197), Valeriu Cristea (i98), S. Damian-Druckmann (201),

Sergiu Pavel Dan (203), Zoe Dumitrescu-Bugulenga (204), Nicolae Florescu (204),

Laurenliu Fdga (206), Paul Georgescu (207), Mihnea Gheorghiu (2.10), Niculae

Gheran (21.1), Mihai Giugariu (215), Dan' Grigorescu (2.16)' Constantin Her:ltaY (217)'

Bedros Horasangian (219), Mircea Iorgulescu (zzs), Mihai Ispirescu (226) ,Kazimierz(Cazimir) lurczak (zzz), Ioan Lecuste (zo), Norman Manea (z3z), Marosi

P6ter (233), Mircea Maftin (235), Ileana Melincioiu (238), Dumitru Micu (251)' Dan

C. Mihiilescu (zsz), Florin Mugur (zsa), I[on] Negoilescu (256), Z. Ornea (2s8)'

Edgar Papu (260), Ioana qi Liviu Petrescu (26r, Marta Pe :le'r (28s),R6cz Gy(iz6 (290)'

Puia-Florica Rebreanu Vasilescu (zq), Al[exandru] Sindulescu (294)' DinnSiraru (296), Valentin Silvestru (zgo), Mircea Horia Simionescu (292), Clonstantin]

Interviu Stanescu (299), Geo gerban (.:oa), Cornelia gtefinescu (306), Iosif Titel (302), SorinTitel (309), Constantin Toiu (3tJ), Cornel Ungureanu (;z), Libuie Valentov6 (l.t),Ion Vartic (314), Ion Vlasiu (3r5), Ri.zvan Voncu (3.16), Ioan Vultur (3rz), MihaiZamfir (i2o), Hotia Zilierv (32i)

ALTE SCRIERI

I. Sruolr DEspRE scRrrronr nou.A.Nr,puBLrcATE iu votultt colEcrrvE......... .......................325Generalia de la 1848 intr-un curs al profesorului Ion Brea^J..............................325

,,Luminita" sau ceremonialul narativ al yielii 9i al morlii [Ion Agdrbiceanu]. ........329Conceptele istoriei literare gi fascina{ia textului [Ioana Em. petrescu]..... ... ...... . . . . J36

II. DEZBATERT rEoRETrcB......... ..............347Preliminarii la o poetici a romanului.

IV. R;,spuNsuRr LA ANCHETE LrrERARE........... ... . .. . ... ... ... .435

Ancheta revistei S/e aua (1962): ,,Realiziri ale prozei scurtd'...............................135Convorbiri Steaua (1970): ,,Pe marginea unor probleme de istorie literarf'.. .. .. . . .. ..432

Ancheta revistei la ceafdrul (1971):,,Durata fi spaliul acestui popor'lAnchete realizat;. de Adrian Piunescu...................... ........a39Ancheta revistei Romhnia liter&rd. (1973): ,,Universul artei noastre". .. ... .. . . . . .. . .. .. . ..443Ancheta revistei Viala romi.neascd (1984): ,,1944-:1984. Literatura romaniinepocasocialismului"..................... ..............._.................A45

r". Interviu

IN ALTE

ABILE,Olrupru

\RE O

RA EI .

. J30

,L BOCA........... J38

PE CARETDONIMUI,

Maria Banuq (r8a),

I Carandino (taz),Radu Cosagu (ro),)ruckmann (zol),lae Florescu (204),

hiu (210), Niculaeartin Harlav (2tz),:n (226),Kazimierzrea (232), Marosiru Micu (2st), Dan), Z. Ornea (2ss),

RaczGy6z6 (290),

sscu (294), Dinu292), C lonstantin]

INDIcE DE

d l\J f, )( I drpri p. sos

Cluj-Sibiu: o axl spirituali

- Este ;tiut cd Sibiul este legat de Cluj printr-o trainicd ;i indelungatd af-nitate spirituali. Cele doud mari centre de culturd ale Transilvaniei au at/ut,de-a lungul timpului, o contribu{ie decisivd Ia conturarea profilului spiritualal acestei zone. Aceastd superioard simpatie reciprocd se imbogd{egte astdziprintr-o emo[ionantd reaclie d.e ,,redescoperire" a Wdlirii. Socotili cd, in con-text actual, aceastd contributie o mai putem tncadra tn conceptul ,,literaturiitransilvdnene" ?

- Un concept de ,,literaturi transilvineanf' ni se pare astezi riscant. Existio migcare convergentS. a scriitorilor spre Capitale, o mai accentuati mobili-tate a publicatiilor de profil, un refuz ostentativ al localismului. Acest procesduce la accentuarea unei ambilii a revistelor, de a avea colaboriri din toatl!ara. Este o condi{ie favorizante dorinla unor revist e (Astra, Cronica, Tribuna,in ultimul timp Orizont) de a stabili colaboriri reciproce sau de a elaboraunele numere tematice. Or, acest reciproc imprumut face ca, la un momentdat, o noti distincte, cu atribute statice, se aibi o tendinll de disparilie, incadrul unui proces de egalizare a unei miEclri literare firl note localiste.

Dar cred cI, pentru o literaturi transilvineani, care noui ne este scumpe,putem recunoaste la cdliva scriitori ardeleni unele trlsituri de formalieintelectuall specificl. Poeli ca Ioan Alexandru, Ion Horea, Ion Brad, AnaBlandiana, prozatori ca Nicolae Breban, Ion Llncrdnjan, Pop Simion parsd aducl in scrisul lor un accent de gravitate a problematicii, de rezistenlela experiente neratificate. Dar, mai presus, existl o conEtiinli a solidaritaliiacestor scriitori (enumerarea noastri. nu este, firegte, exhaustivi) cu poeziagi proza inaintagilor pistrAnd ecoul unor modele care nu se pot uita - Goga,Blaga, Rebreanu, Pavel Dan s.a.

Trlsiturile distincte ale literaturii transilvinene pot fi recunoscute pdnincorporarea in viziune: credinla in estetica realismului (care poate si se ino-veze, dincolo de tradilionalul slavician, flri conflicte-tip, prin incorporareafantasticului); un accent al destinelor umane, cu atenlie pentru istoria uneilumi contemporane. Ion Breazu considera ce aceaste hteraturi are o patime

IoN VLAD

a adevirului, un interes manifest pentru viata diferitelor categorii umane, cugravitatea problemelor de congtiin!6, interesul pentru tot ceea ce este schim-bare in viala omului. Chiar gi revenirea la modele este un simptom pentrurespectul unei traditii specifice a locului.

- Fald de aceste realitdli ,,tradilionaliste", dezvoltate de dvs., cu o adhncdtnlelegere, ali semnalat fenomenul sintezei, al integrdrii in unitatea aceluiagicontext. Componentele i;i pdstreazd., totuti, o anurnitd. distinctie, o anumenuan{d individualizatoare. Cum vedeli posibild afirmarea aportului sibian,orat cu tradilionale veleitdli literare?

- Pe lAngi multiplele sale legdturi cu alte centre de culturi ale lirii, printradilionalele sale afinitlli, firesc ar fi ca Sibiul si graviteze spre Cluj. in aniirefugiului, la Sibiu s-au grupat un num[r de scriitori, cu un nucleu clujean;pe ldngi Cercul Literar era Universitatea, erau nume ca Blaga, Jacquierr, careau creat o migcare fireasci intre Cluj gi Sibiu gi un interes al Clujului pentruSibiu. Sibiul a qi alimentat viala intelectuald a Clujului, fiind un fel de realitatespirituali exemplari. De aceea, ag spune ci este necesar un mai mare interespentru definirea unei zone spirituale transilvinene, pe axa Cluj-Sibiu.

Sibiul are nevoie de o reviste. Din mai multe motive. Aici existi o vestititradilie tipografici gi mi gAndesc la excelenta realizare a Istoriei literaturiiromhne vechi a lui Sextil Pugcariu, Sibiul poate avea o edituri profilati pecartea de arti gi pe cartea romAneasci veche. Editura Dacia ar putea acoperiqi Sibiul, fiind o edituri a Transilvaniei. Dar mai importanti este o reviste,fiind singura care poate pune in valoare zona sibiani. O revistl inseamnigcoali, verificare, confruntare pe toate planurile. Existi aici forle reale pentruo revisti de cultur[, in istorie, folclor, etnografie, muzeistici, critici qi istorieliterari, lingvistici, beletristici, artl plastici.

- AS socoti cA revista Tribuna are datorii mai mari pentru Sibiu, oragulnatal aI publicaliei. V-ag reaminti cd, pe Ia tnceputul anului trecut, la o tntdl-nire tn Sala ,,Astra", cu redactori ai revistei, s-au fdcut ayansuri proffiildtoare inacest sens. Ca redactor-gef adjunct aI revistei, socoti[i cd legdtura este suficientcimentatd?

- Trebuie si recunoagtem ci revista Tribuna dtn Cluj a Ilcut pulin pentruSibiu. De aceea, conducerea publica{iei s-a gAndit c[ ar fi bine ca Sibiul s6insemne o subredaclie a Tribunei. Practic, intenlionlm si constituim aici unnucleu de sprijin, o subredaclie onorifici, avdnd bilunar spaliu in reviste, culatitudine de propuneri gi seleclie de materiale, in funcfle de o tematici aleas[

r Henri lacquier (1900-1980), profesor francez, stabilit in RomAnia. A fost qeful Catedrei defilologie romanici a Universitilii ,yictor Babe9" din Cluj.

ategorii umane, cuceea ce este schim-n simptom pentru

, dys., cu o adAncd

t unitatea aceluiasilistincfie, o anumea aportului sibian,

Ituri ale ldrii, prine spre Cluj. in aniiun nucleu clujean;Laga, Jacquierr, care

al Clujului pentrud un fel de realitaten mai mare interesL Cluj-Sibiu.Uci existi o vestitea Istoriei literaturii:dituri profilatd pe:ia ar putea acoperiante este o revist6,) revisti inseamni:i forle reale pentruici, critic[ gi istorie

'entru Sibiu, ora;uld trecut, la o intdl-;ui promi{dtoare tnqdtura este suficient

fhcut putin pentrufi bine ca Sibiul sn

. constituim aici un,paliu in revisti, cule o tematici aleasi

\ fost gefirl Catedrei de

interviuri acotdate

cu premeditare. Se marcheazi astfel, tot la al doilea numir, o prezenli sibianidiversiicatl,la zi. Este o posibilitate de afirmare a culturii sibiene, sub semnulcontinuitelii tematice, cu sansa angajirii directe in problematica abordati derevisti.

- Acest interes pentru Sibiu este nu numai firesc, ci ;i mdgulitor. Amtnleles cd yd intereseazd cultura acestor locuri: cum o apreciali pe diametrultr a dili e - a ctu alit ate?

- Urmirind de afarl viala Sibiului, !i se impune evidentei existenla mul-tor oameni cu mult gust, informali, agreabili la solicitiri. Facultatea nou-cre-ati, animati de valorogi istorici, etnografi, pretinde schimburi mai active cucadrele didactice din Cluj, care se lini leclii deschise, prelegeri, dezbateri decatedri, cercet[ri Etiintifice in comun, atat pentru colegii sibieni, cAt gi pen-tru studen$. Cert este ce se simte o simpatie deosebiti pentru Sibiu. Am fostmartor la un Consiliu profesoral al Facdtelii de Filologie, in care toate lumea- la sugestia rectorului universitifii, Prof. $tefan Pascu - a fost incintatl deideea colaboririi strdnse cu facultatea din Sibiu. OraEul poate interesa multmai mult gi ca depozitar al unor fonduri documentare extrem de bogate, carese cer puse in valoare. O politici editoriali atenti poate publica, aici, antolo-gii, texte, documente literare.

- Dacd arfi sd scoateli Tribuna la Sibiu, ce profil i-a[i da?

- Aq face-o ca o revist;. cu un mai mare accent pe problemele istoriei cul-turii, geografiei lingvistice, etnografiei gi folclorului, ca gi pe valorificareapotenlialului artistic sibian. Cred c[ o solulie echilibratd poate include in cir-cuitul revistei 9i contribu{ii eterogene, in scopul tot al valorificlrii resurse-lor locale. Sibiul poate scoate o revistl foarte modernd, deschisi, de o maremobilitate. De fapt, nu a lipsit niciodati aici un spirit al noului, un apetitpentru modern. Sibiul a facilitat contactul cu multe zone ale lerii, avand gi

avantajul unei situlri geografice de interseclie, carc polarizeazl, si impune.

Interviu realizat de Ttru Popnscu

(Tribuna Sibiului, anul IV, nr. 898, 13 ian.197l, p.2)

Intenfii gi preocupiri in pragul noii stagiuni

- Conferinla Nalionald. a partidului, validhnd orientdrile prelioase dateactiritdlii politico-educative de Plenara Comitetului Central, din noiembrie1971, a pus ;i tn fafa instituliilor teatrah sarcini de mare rdspundere. Cum v-alipropus sd aclionali, pentru a da tiald acestor sarcini?

- Cu mijloacele sale specifice, teatrul - dupi plrerea mea - poate juca

un rol insemnat ca instrument de cunoastere a realitdlii ;i de modelare acongtiinlelor. El poate si-i ajute pe oameni sA inleleagi mai profund realitateanoastri sociali, si fie conqtienli de procesele revolulionare care se produc, siinJeleagi qi si interpreteze faptele concrete de viali. El le poate influenla pozitiv configuralia qi conduita morali, aducAnd in dezbatere aspecte concrete ale

vielii gi activitelii lor, conflicte qi frimintiri autentice, propunind atenliei gi

meditaliei spectatorilor exemplul unor existenle qi destine superioare.Elaborarea repertoriului Teatrului Nalional din Cluj - care a pornit de la

preocuparea pentru aprofundarea gi insuqirea spiritului Conferinfei Na{ionale

- a urmirit si fie un rispuns creator, eficace, semn al unei viziuni politiceclare qi al unei atitudini militante. Am fost animali, in alegerea noastri, decrezul ch scena poate implini s,i gribi procesul de modelare a congtiinfelorprin autenticitatea ;i forla modelelor pe care Sile propune. De asemenea, ci ea

poate contribui la desivdrgirea unei cunoaqteri mai autentice, la cristalizareaunor aprecieri mai exacte gi a unei atitudini mai ferme fa![ de fenomenele cucaracter de frAni; cd ea poate determina o mai viguroasi stare de ac{iune, deenergie gi de voinll, pentru transformarea lumii.

- Care este ponderea repertoriului romdnesc de actualitate tn stagiunea1972-1973? Ce sensuri urmdri{i sd transmite[i de la tndllimea scenei? Ce exem-

Ple umane veti Propune prin intermediul eroilor acestei dramaturgii?

- Intenlionim si incadrim stagiunea intre premierele absolute a douipiese romanegti, semnate de autori clujeni, inspirate din reahte$ sociale gi

morale ale anilor nogtri. Este vorba mai intii de lucrarea lui D. R. Popescu,O pasdre dintr-o altd zi, care a fost de curind definitivati; apoi cea a lui A1.

Ciprariu, Ora doudsprezece ;i jumdtate, care se afli inci in lucru. AmAndoui

interyiuti acotdate

istagiuni

'.rile prelioase dateral, din noiembrie>undere, Cum v-ali

mea - poate jucai gi de modelare aprofund realitatea

: care se produc, si.

rate influenla pozi-specte concrete alerpunind atenliei s,i

superioare.care a pornit de lanferinlei Nalionalerei viziuni politice.egerea noastri, deare a conqtiin{elor)e asemenea, ci ea

ice, la cristalizareai de fenomenele cu;tare de acliune, de

']itate tn stagiunean scenei? Ce exem-maturgii?e absolute a douirealitl1i sociale gi

lui D. R. Popescu,.; apoi cea a lui Al.L lucru. Amdndoui

igi propun integrarea in dezbaterea atAt de stringenti a problemei rispun_derii sociale, a necesitelii unei, participdri vii, con;tiente a omului la tJeslinelecolectivitdlii in care trdie;te.

- in eventualitatea cd toate aceste prognoze optimiste se vor dovedi pe deplinjustificate, cd piesele mai sus-menfionate yor putea det,eni spectacoli de mareeficacitate educativd, apreciali cd doud piese de actualitate shnt suficiente pen-tru a rdspunde exigenlei publicului fa;d de teatru ;i fald de un teatru nationalmai ales? (Pun aceastd tntrebare cu atht mai mult, cu cAt constat cd _ excepliefdcknd Timi;oara - niciunul din celelalte teatre nationale nu s-a dovetlit iaigeneros in raport cu noua crealie originald.)

- Ideal ar fi, desigur, ca proporlia si fie alta. Nu am dori insd s[ dezami-gim prin opliuni pripite, lipsite de maturitate, exigenlele de adevlr uman, deautenticitate ale publicului, dorinla lui de a se intdlni pe scena Nalionaluluicu aspecte esenliale ale realitilii. Cele doui spectacole pe care le pregitim nureprezinti insi concluzia ultimd a ciutirilor noastre. Avem in studiu pieserecent elaborate de Paul Everac gi Horia Lovinescu. SAntem in ci.utarea altorpiese, care si. consoneze mai depiin, prin conflictele imaginate, cu lumea pre-ocupirilor gi intrebdrilor specifice categoriilor noastre de spectatori. Iate, negdndim, de pildn, cAt de imperios necesarl ar fi o piesd care si dea o imaginecit mai complexi a tinerei generalii - o pies[ care sI dezbati felul in caretinerii inleleg si-gi indeplineascd, obligatiile 1or sociale gi morale gi care siconstituie o pledoarie convingitoare pentru o participare gi mai substanJiali,gi mai entuziasti a tineretului la edificarea noii societlli.

Ne-ar interesa, de asemenea, o scriere dramatici, care si aibi ca obiectaspecte izvorate din munca de cercetare, frimintiri legate de etica cercetirii,de constiinla finalizirii sociale a efortului de gAndire, de angajare a omului de$tiinfi.

Desigur, repertoriul apropiatei stagiuni va cuprinde piese ale dramaturgieiclasice romAnesti 9i universale, mdrturisind preocuparea noastrl pentru unafig teatral capabil sd impuni prin echilibru gi, in acelagi timp, prin diversitate.Ag vrea sd amintesc insi nu titlurile acestor piese, ci cdteva alte initiative: uncolaj de documente, versuri gi muzici - spectacol politic inchinat aniversdriirepublicii. Realizat in colaborare cu televiziunea, el va sublinia preocupareanoastrl de a fi prezenti in mod nemijlocit in mijlocul evenimentelor politicepe care le cunoaste !ara. Dorind, pe de alti parte, sl reinviem tradilii maivechi ale scenei noastre nalionale, cu puternic ecou cultural qi educativ-patri-otic. Ne-ar atrage indeosebi ideea prezentirii in ipostaza, mai putin notorie,de dramaturgi a unor scriitori cunoscuti, cum ar fi: Eminescu, Slavici, IosifVulcan, EmiI Isac, Rebreanu, Goga. Vom organiza, de asemenea, recitaiuri de

IoN VLAD

poezie: Radu Stanca (in colaborare cu Asocialia Scriitorilor din Cluj) qi unrecital cu Scrisorlle eminesciene.

- O tradi{ie care se cere mereu innoitd Si, tn acela;i timp, o tndatorire a pri-melor scene ale [drii este aceea de a exercita un rol activ in formarea Si modela-rea conttiinlelor, printr-o activitate cu mult mai bogatd gi diversd de a se mani-festa ca un adevdrat focar de culturd.

- in acest spirit ne gdndim - in perspectivi - si organizim tn muzeu alteatrului nostru semicentenar, si scoatem tn caiet de informalie, de istoriegi actualitate teatrall. De importan{i vitali pentru calitatea repertoriuluinostru original, pentru tematica lui, pentru aspectele din realitatea qi zonelesufletegti investigate, pentru orientarea lui ideologici gi forla lui de a modelacongtiinlele va fi deschiderea - chiar in toamni - a lnui cenaclu. Avem deja omullime de texte. $edinlele cenaclului vor prezenta piesele in lectura actorilorgi le vor supune disculiei - aspirAnd s[ devini astfel actele de nagtere ale unorlucriri dramatice de interes nalional. Pentru a avea o consultare cdt mai largi,fructuoasi, pldnuim si reinfunlimvechiul comitet de lecturd al teatrului, for-mat din oameni de culture gi $tiin![ clujeni, autoritdli in domeniile lor de acti-vitate - pasionali de teatru in general gi iubitori ai colecthrlui nostru artistic.

- Care sdnt modalitdlile principale ale mobilizdrii colectivului artistic dinCluj, pentru tnfdptuirea cu succes a tuturor acestor angajamente? Cum tteliurmdri valorificarea gi dezvoltarea resurselor creatoare ale oamenilor de teatruclujeni?

- Ne-am gandit, desigur, la repertorii, avdnd gi imaginea forlelor noas-tre actoricegti. in misura in care am putut influenla opliunile regizorilor(legitime, la rAndul lor), cdutS^m si distribuim in toviregia unor nume binecunoscute un numir cAt mai mare de interpre{i. Avem un colectiv bun, aga

incit sAntem aproape siguri ci printre cei 16sa!i atAlia ani in inactivitate se vorrevela impresionante talente. Tot in scopul mai sus-amintit vom organiza, inteatru, un cerc de dezbateri de esteticd gi cultur[ teatrali.

De o importanle vitali pentru activitatea teatrului gi a cenaclului nostru vafi lirgirea interesului pentru teatru gi apoi intirirea qi diversificarea raportu-rilor cu spectatorii, cunoagterea gustului lor estetic qi, mai ales, a universuluilor spiritual. Vom intreprinde, pentru aceasta, o ancheti sociologici. Vomdiscuta in sal[, dupi spectacol, cu studenfii - acliuni realizate irnpreuni cu,,Filoclub" sau cu Casa de Culturi a StudenJilor; vom avea, cu sprijinul clubu-rilor muncitoreqti, intAlniri cu muncitodi.

Avem convingerea reugitei in intenliile noastre, pentru ci existd, din par-tea forurilor locale de partid gi de stat, ca gi din partea Consiliului Culturii

lor din Cluj) 9i un

o indatorire a pri-rmarea Si modeh-versd de a se mani-

Lizlm un muzeu a\

brmalie, de istorielatea repertoduluirealitatea qi zonele(a lui de a modelanaclu. Avem deja oin lectura actorilorcle naqtere ale unorLltare cit mai largd,rrd al teatrului, for-meniile lor de acti-rlui nostru artistic,:tivului artistic diniamente? Cum veli>amenilor de teatru

nea forlelor noas->liunile regizoriloria unor nume binen colectiv bun, aga

I inactivitate se vorit vom organiza, in

enaclului nostru va:rsificarea raportu-L ales, a universuluii sociologici. Vomlizate impreuni cucu sprijinul clubu-

L ci existi, din par-lonsfiului Culturii

intet!iuri acordate

qi Educaliei Socialiste, un interes foarte mare, o mare receptivitate gi solici-tudine fa.td de teatrul nostru. Am gisit pretutindeni acelaqi sprijin, aceeaqiinlelegere 9i cilduri. Iar acest sprijin ne obligi gi mai mult fali de spectatodinogtri, fatl de sarcinile mari pe care partidul le-a pus in fata institutiilor tea-trale, a oamenilor de teatru.

Interviu realizat de Neralre Srercu

(Scdnteia, anrlY'LII, nr. 9268, 13 sept. 1972, p. 4)

,,SAnt un dascil care crede in forlafascinantl a lecturii, in modelele acesteid'

1.,,Copildria mea nu s-a constituitni cio datd intr-un veritabil topos"

- Din ce punct crede{i cd ar fi mai bine sd tncepem acest dialog? Md refer,binetnfeles, la un reper din biografa dumneavoastrd..

- in orice caz, nu din acela al copiliriei.- De ce?

- Chiar gi numai pentru motirul ci am atut de atAtea ori prilejul si sus-pectez trucajul autobiografic, confesiunea, jurnalul, memodalistica, toatepracticate la varsta cAnd preferabil e si scrii despre allii gi despre c[rfile lor...in cazul meu, copiliria nu reprezinti un univers determinat, nu s-a constituitintr-un topos, intr-un spaliu cu referinle de ordin afectiv gi cu trimiteri spreun anume timp.

- $i dacd v-aS spune cd mi se par interesante chiar gi copildriile de acest fel;dezar ticulate, le- a{i zice?

- N-as, avea ce face gi ar urma si vi spun citeva lucruri, si numesc cAtevafapte, sumare, dar cu condilia ca toate riscurile pentru amenuntele neintere-sante, probabil, sd vd aparlind.

- De acord. ,,Riscurile" mi le-am asumat de multh vreme,-- Copiliria mea a fost cam nomadi 9i asta datoriti condiliei tatilui meu.

Slujbag al statului, a trecut din loc in loc, din localitate in localitate. Acesteneintrerupte cilitorii sau, poate mai exact, adevdrate dezridiciniri au frcutsi n-am niciodatd nostalgia unui loc anumit, iar cAnd m-am trezit la vArstaadolescenlei, n-am incercat nostalgia celui venit de la !ari. Situalia nu s-aschimbat nici in anii liceului gi chiar in vacanle nu eram decAt adolescentulcare revenea la locul unde se glseau pnrin]ii lui, intr-un loc unde acegtia seaflau pentru un interval imprevizibil ca durati, intr-un loc tranzitoriu ca toatecele dinainte gi ca toate ce urmau si le succeadi. De aici au decurs nu putinelucruri. De pildi, n-am avut niciodati o biblioteci a mea sa:uo biblioteci a

rrfacesteia"

t dialog? Md refer

cri prilejul s[ sus-

norialistica, toatelespre cirlile lor...t, nu s-a constituitri cu trimiteri spre

ildriile de acest fel;

sf, numesc citevainuntele neintere-

ditiei tatelui meu.. localitate. Acesteidiciniri au fXcuttm trezit la v6,rsta:i. Situalia nu s-alecAt adolescentulrc unde acegtia se

ranzitoriu ca toateL decurs nu pulinesau o biblioteci a

iflterviuri acordate

pirinlilor mei, in acceplia cea mai propde. Cu toate acestea, singurul elementmai bine consolidat in memoria mea afectivl rimdne vacan]a, cici, pentruperioada copiliriei gi a adolescenlei, vacanla insemna singurul semn de reper- semnul (am putea vorbi despre ,,o semioticl a vacan]ei" qi a reintoarcerii inspaliul privilegiat al acesteia) neintreruptei reveniri. Nu intr-un loc anume, cimai degrab[ intr-un loc cvasiimaginar, proiectat, visat - gi nu este exclus catotul si fi {inut de un univers livresc al adolescentului.

in leglturi cu acest fapt, imi voi aminti totdeauna lectura unui roman, giinci unul dintre cele mai modeste: Arca lui Noe, romanul lui Ionel Teodoreanu,scris in urmi cu 40 de ani. Plonjam in vacanle recitindu-I, nu pentru ci armai fi putut s6 imi comunice ceva deosebit. Nu, fhri indoiall; era insi acelsemn inefabil al vacanlei care incepea, ca intr-un joc acceptat gi aqteptat, cao promisiune a unor ore unice de lecturi (altele), de lipsi de constrAngeri.De-altminteri, romanul igi plasa trama intr-un spaliu aseminitor celui dinIocul de-a vacanla, comedia amari a lui M. Sebastian. Erau in romanul luiIonel Teodoreanu doi copii, care, uitind convenliile literaturii, domeniu alcriticului literar (!), retriiau uimitor, fermecitor, vacanla. Agadar, amintirilemele despre copilirie sAnt, pAni la un punct, trecute prin livresc, poarte pece-tea acestuia, chiar daci nu e vorba neapirat de ,,marea literaturfl Rea, buni?Nu gtiu, dar uneori mi se pare ci mi-am trlit copiliria in vecinitatea univer-sului ei-

- Fiindcd tot ali pomenit de lecturi, de literaturd, v-at ruga sd-mi spunelicam pe la ce vhrstd se poate vorbi, tn cazul dumneavoastrd, de aparilia lecturii.Citeali autori sau cdrfi?

- in rnod sigur, citeam cirli. Iubeam cirlile, 9i nu pe autorii lor, de cele maimulte ori necunosculi pentru adolescentul de atunci. Lectura a apArut pe la14-15 ani. Erau lecturi obignuite gi, altele, ciudate, paradoxale; erau lecturilemele. Nu le destiinuiam.

- Ce ,,ascundeali" ?

- Poate anurnite descoperiri, nu toate potrivite cu varsta. Daci, bunioar[,Jules Verne contuinul si fie gi azi una dintre lecturile la care revin cu sen-timentul ce am se produc un veritabil act critic (fules Verne poate oricAndreprezenta obiectul unor exegeze extraordinare) prin lecturi, il descopereamtot atunci pe Dostoievski.

- Cht de tntdmpldtoare erau lecturile dumneavoastrd? Cum vd alegeali cdr-

file de citit?

- in general, iucrurile se petreceau cam aqa: iuegistmm in memorie titlulunei ci4i; mi duceam la biblioteca de la Palatul Culturii - eram la Arad, elevla Liceul ,,Moise Nicoar{' - unde o ceream, descoperind, cu acelagi prilej, alte

IoN VLAD

titluri, cel pulin atet de seducitoare. De abia pe la 16 ani am inceput si-miordonez gi si-mi organizez lecturile, pregitinduJe.

- Prima fazd a lecturilor dumneavoastrd a dat ceva roade? Vreau sd spun,sd vd intreb dacd amintirile despre cdrlile citite in acea perioadi shnt preg;afie;i azi?

- Da, multe au ri.mas lucrlri de referinli, cel pulin in ordine afectivi, degiciteam intr-o dezordine, psihologic vorbind, necesarl. Am gi acum in mintefoarte multe aminunte, care lin de ,,istoria" acestor lecturi.

- De pild^d?

- IatA una dintre Ce4i: o vid gi azi in fala ochilor; e volumul lui B.Fundoianu, Priy eli;ti, apirutla Cultura Nalionali, in 1930, 9i avAnd in interioracel uluitor portret desenat de C. BrAncugi. A rimas una dintre Cirfi. La fels-au intimplat lucrurile in momentul descoperirii ediliilor din Fundaliir, dinBacovia sau din Arghezi. Am plstuat aceleagi acute amintiri vizuale, aceleagireprezentiri, care cuprind senzalia indelebill a culorilor, a luciului filelor. Egi cazul revistelor descoperite la acea vdrsti. Le rlsfoiam cu o mare plicere.

- Pe carc, mai ales?

- Extraordinara Lumea, a lui G. Cilinescu. Superbi graflc. peste ani, prin'54, '55, cAnd am scris gi publicat un studiu in doui. numere ale Sfelel, studiuconsacrat lui Geo Bogza, imi revenea in fa1i, ca o prezenli palpabili, numd,ruldin Lumea unde apdruse Sfdrgitul lui Iacob Onisia, prozL insoliti de fotografiaautorului, iegind din min[, cu o lampi de miner in m6ni gi cu o ciudati ,,casci,,de proteclie pe cap, seminAnd mai curind cu un bicorn. Era in ianu tiel946.

Fiecare numir al revistei avea cate un foileton gi ,,Cronica mizantropului,lamindoud datorate lui G. Cilinescu. Erau pentru mine lecturi coplegitoare.

Cam in aceaqi perioadi incepusem si-i citesc pe critici, pentru scriitori,ii descoperisem pe Paul Zarifopol, pe Pompiliu Constantinescu, ultimul giazi, pentru mine cel pufln, criticul in cea mai curate gi mai nobili acceplie acuvAntului. Dar, revenind la G. Cllinescu, trebuie siLvd spun ci eram fascinatde cum frcea pini gi ,,Pogta redacliei'l

- S-a materializat tn vreun fel aceastd fascinafie?- Inleleg la ce vreli si ajungem. Ei, da. pentru prima gi ultima oari am

trimis unei reviste versuri.

'? E vorba de Editura Fundaliilor Regale pentru Literaturi qi Arti. Aici a intervenit fie auto_cenzura celor doi interlocutori, fie cenzura redactiei, pentru cd. tot ce qinea de regalitate - ina-micul nr. I al comunistilor - era prohibit. E de-a dreptul bizar cazul excelentei monografii aMioarei Apolzan, de spre Reyista Fundaliilot Regale, inilial teze d.e doctorat, care a fost publi_cati, in 1983, sub urmitorul titlu: Aspecte de istorie literard: Destinut unei publicalii, R.F.R.,sigla evitend, pe moment, cuvantul Regale!