Grãdina Botanicã – inaugurare dupã reabilitarejarea unui atelier de brutãrie-pa-tiserie....

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 563 . 563 . 563 . 563 . 563 2 2 2 2 21 - 21 - 21 - 21 - 21 - 27 sep7 sep7 sep7 sep7 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunt

eîn pagina

12

5Amãnun

te

în pagina

8-9Amãnunteîn paginile

14Amãnun

te

în pagina

La Slatina,ALRO ia grosulbanilor pentrucercetare

















Firmele“lamã de ras

în corn”ºi ”lapte

stricat” vorsã hrãneascã

eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea




eleviidin Vâlcea

GrãdinaBotanicã –inauguraredupã reabilitare

















21 - 27 septembrie 2016 www.indiscret.ro

2ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Isidor Rãducea a iniþiat unproiect de hotãrâre careprevede ca în dreptul tu-turor trecerilor de pietoni am-plasate pe drumurile judeþenede pe raza judeþului Dolj sã fiemontaþi stâlpi de iluminat stra-dal, cu lãmpi LED (light-emit-ting diode) ºi panouri fotovol-taice. Consilierul considerã cã,amplasându-se astfel de echipa-mente, ar putea fi evitate acci-dentele rutiere ce se petrec înaceste zone. Lãmpile LED arface suficientã luminã încât sã-i ajute pe pietoni sã traversezeîn siguranþã, dar le-ar fi de fo-los ºi conducãtorilor auto, fiind-cã ar observa mai bine persoa-nele care traverseazã. „Suntunele localitãþi unde primarii nuîºi permit sã plãteascã ilumina-tul public, iar acest lucru agra-veazã suplimentar lucrurile, în-registrându-se din ce în ce maimulte accidente pe trecerile depietoni, în special în condiþii de

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în ca-

mere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile

Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi

la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si

01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare(29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nu include mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã

la data de 15.10.2016 se acordã un discount de 60 lei/pers./sejur(app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrã mese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de caza-re (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofer-

tele putând fi modificate în funcþie de cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app.

5 lei/pers./sejur)

noapte sau de vizibilitate redu-sã. În calitate de consilier jude-þean, domnul Isidor Rãducea ainiþiat un proiect de hotãrârecare prevede ca în dreptul tutu-ror trecerilor de pietoni ampla-sate pe drumurile judeþene sã fiemontaþi stâlpi de iluminat stra-dal, cu lãmpi LED (light-emit-ting diode) ºi panouri fotovol-taice, astfel încât sã-i ajute atâtpe pietoni sã traverseze în sigu-ranþã, cât ºi pe conducãtorii autosã observe pietonii aflaþi în tra-versare”, scrie într-un comuni-

cat al PNL Dolj.

Finanþare judeþeanãAtât consilierul Isidor Rãdu-

cea cât ºi colegii sãi de partidsusþin cã acest fel de proiect afost implementat ºi în alte zoneale þãrii, unde a dat rezultate, ºiconsiderã cã este necesar sã fieintrodus de urgenþã ºi la niveluljudeþului Dolj. În ceea ce pri-veºte finanþarea, liberalii sunt depãrere cã administraþia judeþea-nã doljeanã ar trebui sã se ocu-pe de partea financiarã a echi-pamentelor. „Acest proiect dehotãrâre poate fi pus în aplicaresub forma unui program mul-tianual, printr-un parteneriat cuunitãþile administrativ-teritoria-le interesate, iar Consiliul Jude-þean Dolj sã asigure finanþareaacestor lucrãri”, a declarat Rã-ducea.

PLÃTEªTI 3 NOPÞI STAI 4 NOPÞIREVELION 2017 – BÃILE OLÃNEªTI

HOTEL LIVADIA

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 /30.12.2016 – 03.01.2017

Publ

icita

te

Consilierul judeþean Isidor Rãducea, membruPNL Dolj, a iniþiat un proiect de hotãrâre princare vrea ca la fiecare trecere de pietoni de pedrumurile judeþene sã fie montaþi stâlpi deiluminat stradal cu lãmpi LED ºi panouri foto-voltaice. Aceste sisteme ar ajuta participanþii latrafic, costurile echipamentelor urmând a fisuportate de cãtre administraþia judeþeanã.

Stâlpi de iluminat ºipanouri fotovoltaice

la trecerile de pietonidin Dolj

































21 - 27 septembrie 2016www.indiscret.ro

Deºi în ultimii ani ºi-aconcentrat atenþiacãtre domenii precumsãnãtatea, cultura sauinfrastructura judeþu-lui, Consiliul JudeþeanDolj a reuºit sã vinã ºiîn sprijinul unor insti-tuþii mai puþin cunos-cute în rândul opinieipublice, dar care auun rol deosebit înviaþa unei anumitepãrþi a populaþiei. Estevorba despre institu-þiile de învãþãmântdedicate persoanelorcu nevoi speciale.

de Valentin Zarea

Este ºi cazul Liceului Teh-nologic Special „Beetho-ven“ din Craiova, acolounde, în prezent, învaþã 186 deelevi cu diverse dizabilitãþi,60% dintre ei cu deficienþe deauz. „Consiliul Judeþean Dolj arãspuns prezent ori de câte oriam apelat la ajutor. Nu ne-a re-fuzat niciodatã“, a declarat Ma-ria Nãstãºel, directorul liceului.„Consiliul Judeþean a avut ocontribuþie semnificativã în sus-þinerea programelor europeneErasmus+, care au fost în nu-mãr de cinci ºi s-au derulat înultimii patru ani, el fiind cel carene-a ajutat cu cofinanþarea. Întotal, vorbim despre 40.000 deeuro în ultimii patru ani“, a maispus Maria Nãstãºel, care asubliniat cã ºcoala se bazeazã pesprijinul CJ pentru cã doreºte sãaplice proiecte europene ºi înexerciþiul financiar actual.

Bani pentruprofesori ºi elevi

Însã sprijinul CJ Dolj pentruLiceul Tehnologic Special„Beethoven“ din Craiova nu serezumã la cofinanþarea unorproiecte, ci se concretizeazã dela plata drepturilor salariale alepersonalului ºi copiilor pânã lainvestiþiile în circuitul electricsau în cantina ºcolii. „În anul2016, s-au executat lucrãri deigienizare în cãmin ºi în poli-clinicã în valoare de aproxima-

3ADMINISTRAÞIE

tiv 65.000 de lei. De asemenea,am avut lucrãri de investiþii careau vizat înlocuirea circuituluielectric în cãminul ºcolii, s-amontat cablul TV ºi urmeazã sãdotãm fiecare camerã, din cele26, cu televizoare. De aseme-nea, pentru petrecerea timpuluiliber avem un club care a fostcablat cu internet, o investiþie învaloare de 140.000 de lei. Încantina ºcolii s-a achiziþionat ºis-a montat o hotã profesionalã,în valoare de 13.000 de lei, iarla secretariatul ºcolii s-a achi-ziþionat un copiator multifunc-þional în valoare de 10.000 delei. De asemenea, în fiecare anau fost prevãzute sume pentrufondul de carte existent în bi-bliotecã, biblioteca noastrã fiinddotatã ºi cu patru calculatoareconectate la reþeaua de internet.Totodatã, Consiliul Judeþean aalocat fondurile pentru plata

drepturilor bãneºti destinate ele-vilor, alocaþia de hranã zilnicãper elev în valoare de 16,5 lei,pentru echipament - 400 de leipe an, precum ºi banii pentrurechizite - 300 de lei pe an. CJDolj asigurã plata salariilor, darºi sumele stabilite prin hotãrârijudecãtoreºti ale profesorilor ºipersonalului auxiliar“, a preci-zat Maria Nãstãºel. Directorulliceului spune cã, pe viitor, ºi-ar dori ca instituþia pe care oconduce sã reînfiinþeze o clasãde cofetari-patiseri, care a maifuncþionat în trecut. „CJ sã neajute, dacã se poate, cu amena-jarea unui atelier de brutãrie-pa-tiserie. Aceastã clasã a maifuncþionat în trecut ºi cred cãeste foarte utilã, deoarece copi-ii reuºesc mult mai repede sã seangajeze în aceste domenii.Vreau sã vã spun cã am gãsitdeja niºte parteneri din Italia

care doresc sã vinã lângã noi înacest proiect“, a adãugat direc-torul Liceului Tehnologic Spe-cial „Beethoven“.

Sprijin pentruCJRAE Dolj

Instituþie de învãþãmânt spe-cializatã în oferirea, coordona-rea ºi monitorizarea de serviciieducaþionale specifice, acorda-te copiilor, cadrelor didactice,pãrinþilor ºi membrilor comu-nitãþii, Centrul Judeþean de Re-surse ºi Asistenþã Educaþiona-lã (CJRAE) Dolj se bazeazã, larândul sãu, pe sprijinul Consi-liului Judeþean Dolj pentru areuºi sã asigure tuturor accesulla o educaþie de calitate. „De-alungul timpului, Consiliul Ju-deþean a investit destul de multîn aceastã unitate de învãþãmântspecial. Am dotat aceastã insti-

tuþie care coordoneazã activi-tatea din tot judeþul, cabineteleprofesorilor consilieri ºcolari,cabinetele profesorilor logo-pezi ºi s-a dotat tot serviciul deorientare ºcolarã ºi profesiona-lã. De-a lungul timpului au ve-nit în sistem o serie de coleginoi, ºi tot Consiliul Judeþean aalocat sume importante pentruperfecþionarea acestora. Vor-bim despre cursuri ºi conferin-þe organizate periodic. De ase-menea, am primit sprijin pen-tru achiziþionarea de teste deevaluare specifice fiecãrui de-partament, pe care noi le folo-sim pentru a testa copiii dingrãdiniþe ºi de la clasele pregã-titoare“, a declarat Alina Doi-na Dascãlu, director CJRAEDolj. „Pentru cei ce nu ºtiu,profesorii noºtri consilieri ºco-lari se ocupã, îndeosebi, de pre-venirea ºi combaterea abando-nului ºi absenteismului ºcolar.Noi facem un studiu anual ºidezvoltãm proiecte în toate uni-tãþile ºcolare. De asemenea, neocupãm ºi de combaterea vio-lenþei în ºcoli ºi lucrãm foartemult la prevenirea acestor com-portamente deviante. Avemproiecte de educaþie sanitarã.Acestea se bazeazã în mod spe-cial pe cunoaºterea de cãtrecopii a efectelor nocive ale dro-gurilor. Totodatã, avem pregã-tit ºi un program pentru carie-rã, care se desfãºoarã la claselea VIII-a ºi a XII-a, cu ajutorulcãruia încercãm sã-i ajutãm pecopii sã gãseascã cea mai bunãvariantã pentru viitorul lor. Înplus, avem ºi un numãr de pro-fesori logopezi care au aronda-te un numãr de unitãþi ºcolare,iar la început de an ºcolar mergîn grãdiniþe ºi ºcoli ºi testeazãtoþi copiii. Acolo unde nu avemprofesori logopezi, profesoriiconsilieri ºcolari ni se adresea-zã nouã, iar noi trimitem unprofesor logoped care efectuea-zã anumite teste“, a mai spusAlina Doina Dascãlu. Care aadãugat cã foarte multe dintreprograme sunt susþinute deCJRAE în parteneriat cu diver-se instituþii, cum sunt CentrulAntidrog, ITM Dolj, PrimãriaCraiova sau Universitatea dinCraiova.

Doina Dascãlu, director CJRAE Dolj Maria Nãstãºel, director al liceului Beethoven

CJ Dolj investeºteîn învãþãmântul dedicatpersoanelor cu nevoi speciale

















Cetãþenii îºi spunpãsurile aºezaþila biroul fostuluiprim-secretarTeodor Coman.

Conducerea Consiliuluijudeþean Vâlcea va þineaudienþele cu cetãþeniiîntr-o salã muzeu aflatã în cursde amenajare. Constantin Rãdu-lescu (foto), preºedintele CJVâlcea, spune cã intenþioneazãsã adune în sala audienþelor,aflatã la parter, obiecte ºi înscri-suri ale trecutului instituþiei pecare o conduce. Primele douã„piese” au ºi fost instalate: bi-roul fostului prim-secretar al ju-deþului în anii 1975-1978, Teo-dor Coman, ºi un bufet de la

Vila lui Nicolae Ceauºescu.„Am gãsit biroul lui TeodorComan, aproape complet degra-dat. A fost recondiþionat ºi am-plasat aici, unde se þin deja au-dienþele cu cetãþenii. Dacã pu-tem folosi astfel trecutul, de cesã nu o facem? Sunt douã mesemari, foarte potrivite pentru au-dienþe. Trebuie sã le asigurãmoamenilor un grad sporit deconfort, nu sã îi þinem înghesuiþipe la uºi. Tot aici se aflã ºi unbufet de la Vila lui Ceauºescu.Iar acesta este doar începutul.Vom aduna ºi alte obiecte lega-te de istoria mai îndepãrtatã saumai apropiatã a Consiliului Ju-deþean Vâlcea, indiferent deperioadã: înscrisuri, fotografii,tablouri etc.”, a precizat Rãdu-lescu. (M.P.)


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

„În perioada 19 - 25septembrie a.c., lanivelul IPJ Vâlceasunt organizate ºidesfãºurate în trafic,acþiuni în sistemintegrat: efective depoliþie rutierã ºi ordi-ne publicã, pentrudepistarea, identifica-rea ºi tragerea larãspundere a celorcare încalcã prevede-rile legale.”, anunþã,printr-un comunicat,Poliþia Rutierã Vâlcea.

de Marielena Popa

„Scopul acestor activitãþi îlreprezintã reducerea numãruluiaccidentelor rutiere ºi a conse-cinþelor acestora, produse pefondul oboselii la volan, dar ºiîncãlcarea normelor rutiere decãtre pietoni ºi a prevederilorprivind acordarea prioritãþii detrecere pietonilor angajaþi regu-

Suntem alãturide colegul nostru,Cosmin Pretorian,în aceste triste ºigrele momente

pricinuite dedecesul mamei sale.

Redacþia Vâlcea –Indiscret în Oltenia

lamentar în traversarea drumu-lui public, de cãtre conducãto-rii auto, în zonele cu risc ridicatde accident din judeþul Vâlcea.Totodatã, conºtientizarea opi-niei publice asupra dinamicii ºiconsecinþelor accidentelor ru-tiere prin distribuirea de mate-riale preventive ºi prezentareaîn trafic, a ochelarilor care sti-muleazã prezenta alcoolului înorganism. În vederea asigurãriideplasãrii în siguranþã a tuturorparticipanþilor la trafic, în aceas-tã perioadã vor acþiona efectivede poliþie rutierã ºi ordine pu-blicã din cadrul Serviciului Ru-tier Valcea, Poliþiilor municipa-le ºi orãºeneºti, staþiunea Voi-neasa, Secþiile de Poliþie Rura-

lã ºi posturile de poliþie comu-nale. Activitãþile desfãºurate vorfi preventiv-reactive pentru de-pistarea, identificarea si trage-rea la rãspundere a celor careîncalcã prevederile legale, înzonele cu risc rutier ridicat pearterele rutiere din judeþul Vâl-cea”, se subliniazã în acest co-municat.

Vor fi monitorizaþiatât conducãtoriiauto, cât ºi pietonii

Activitãþile se vor derula pemai multe etape, precizeazãPoliþia Rutierã:

„În perioada 19 – 20 septem-brie a.c., se vor organiza ºi des-

fãºura acþiuni pentru combate-rea încãlcãrii normelor rutierede cãtre pietoni ºi neacordareaprioritãþii de trecere pietonilor.În intervalul de acþiune se vorexecuta activitãþi specifice peraza de competenþã, în zoneleîn care au fost înregistrate acci-dente rutiere produse pe acestecauze.

Miercuri 21 septembrie a.c.,în cadrul Proiectului EDWARD(EUROPEAN DAY WIT-HOUT A ROAD DEATH) vorfi desfãºurate activitãþi specifi-ce de combatere încãlcãrii tutu-ror normelor rutiere timp de 24ore, prin asigurarea prezenþei laserviciu a întregului efectiv depoliþiºti rutieri. Echipele rutie-re se vor completa cu poliþiºtidin cadrul structurilor de ordi-ne publicã, în vederea acoperi-

rii, cât mai eficiente a întregiireþele de drumuri deschise cir-culaþiei publice.

În perioada 22- 23 septembriea.c., acþiunile derulate vor ur-mãri respectarea perioadelor deconducere si de odihnã de cãtreconducãtorii autovehiculelor.Activitãþile se vor desfãºura ºicu reprezentaþi ai Inspectoratu-lui de Stat pentru Controlul înTransportul Rutier ºi vor aveadrept scop prevenirea acciden-telor produse pe fondul obose-lii la volan.

În perioada 24- 25 septembriea.c., se va reveni la executareaactivitãþilor pentru combatereaîncãlcãrii normelor rutiere decãtre pietoni ºi neacordareaprioritãþii de trecere pietonilor.”.se mai aratã în acest comunicatde presã.

Aproape toatã poliþia din Vâlceaîn stradã, pentru a depistailegalitãþile din trafic

















Consiliul Judeþean Vâlcearecicleazã mobilierul

comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


comunist


5DEZVÃLUIRI

de Marielena Popa

Preºedintele CJVâlcea: “Va trebuisã reluãm procedurade licitaþie”

“Ne aflãm într-o situaþie difi-cilã din cauza unor problemeapãrute în faza de evaluare. Fir-ma SC Mazepa Trading SRL,din Galaþi, a reclamat firma po-tenþial asociatã, SC Media PopArt, din Cluj, anunþându-ne cãaceasta din urmã a prezentat uncontract fals de asociere. Va tre-bui sã reluãm procedura de li-citaþie, iar aceasta este o ches-tiune ce va dura pânã la câtevaluni. Consider cã vinovatã estefosta conducere a ConsiliuluiJudeþean care ar fi trebuit sãdemareze procedurile de licita-þie din luna mai”, spune preºe-dintele Consiliului JudeþeanVâlcea, Constantin Rãdulescu.

Însã ar mai fi ceva: în mareasa înþelepciune, MinisterulAgriculturii a pus în dezbaterepublicã la final de august, aºa-dar, cu nici o lunã înainte deînceperea noului an ºcolar, unproiect de modificare a progra-melor naþionale „Laptele ºi cor-nul” ºi „Fructe în ºcoli”, creândo confuzie totalã într-un pro-gram ºi aºa confuz.

Anul ºcolar 2016-2017 începe, în judeþul Vâlcea,fãrã lapte ºi corn. Distribuirea produselorlactate ºi de panificaþie, acordate prin programguvernamental, celor circa 36.000 de copii, esteîntârziatã din cauza demarãrii cu întârziere aprocedurilor de licitaþie, a unor iniþiative tardiveale Ministerului Agriculturii, precum ºi ca urma-re a unor acuze de fals ºi uz de fals, apãrute înfaza de evaluare, la adresa uneia dintre firmeleînscrise la aceastã licitaþie.Astfel, SC Media Pop Art, din Cluj-Napoca, ar fiprezentat la dosar un contract fals de asocierecu SC Mazepa Trading SRL din Galaþi, firmacare a ºi înºtiinþat Consiliul Judeþean Vâlceadespre aceastã situaþie, informând cã va sesizaorganele competente. Însã situaþia este multmai gravã ºi ar trebui sã stimuleze vigilenþa CJVâlcea, care va organiza licitaþia. Cele douãfirme au fost implicate în scandaluri grave, cevizeazã atentate la sãnãtatea ºi chiar la viaþacopiilor, din cauza produselor livrate în progra-mul “Laptele ºi cornul”.

O fetiþã de clasaa III-a a gãsit,într-un corn marcaMedia Pop Art,o LAMÃ DE RAS!

Dacã data la care copiii dinVâlcea vor avea pe bãnci lapteºi corn a devenit incertã, sigureste cã asupra SC Media PopArt ºi SC Mazepa Trading SRLplaneazã grave acuze în privin-þa produselor livrate în acestprogram naþional.

În martie 2015, o ºtire revol-tãtoare fãcea înconjurul þãrii. Oelevã de clasa a III-a, de la Co-legiul Tehnic de Construcþii ºiProtecþia Mediului Arad, gãsi-se în cornul pe care îl primisede la ºcoalã o lamã, pe careaproape cã o înghiþise. Licitaþiapentru corn fusese câºtigatã, înArad, de firma Biscotto Timi-ºoara, însã pe ambalajele cor-nurilor apãrea numele firmeiproducãtoare Media Pop Art.

60 de elevicu toxiinfecþiealimentarã,din cauza lapteluilivrat de SC MazepaTrading SRL

De numele SC Mazepa Tra-ding SRL sunt legate deja cele-

brele scandaluri de toxiinfecþiialimentare apãrute, la începutullunii martie 2016, în douã ºcolidin judeþul Galaþi, când 60 decopii au ajuns la spital. Anche-ta constituitã la nivelul Direc-þiei de Sãnãtate Publicã (DSP)ºi al Direcþiei Sanitar-Veterina-re ºi pentru Siguranþa Alimen-telor (DSVSA) a conchis cã

marfa fusese livratã în stare per-fectã de fabricile producãtoare(„Olympus” Braºov ºi „LaDor-na” Suceava). Practic, proble-mele au apãrut în cursul depo-zitãrii intermediare ºi al livrãriicãtre ºcoli a laptelui, ceea ceindicã faptul cã firma SC Ma-zepa Trading SRL nu dispunede mijloacele tehnice adecvate

ºi nici de personal suficient decalificat în manipularea produ-selor alimentare perisabile.

Ciudat este cã în ambele si-tuaþii a fost pusã batista pe þam-bal, iar firmele în cauzã partici-pã cu dezinvolturã la licitaþii,într-un program ce þine de sigu-ranþa naþionalã.

Lama de ras în corn, descoperitã de o elevã de 9 ani

Firmele “lamã de rasîn corn” ºi ”lapte stricat”vor sã hrãneascã elevii din Vâlcea
















Firmele “lamã de rasîn corn” ºi ”lapte stricat”vor sã hrãneascã elevii din VâlceaSO

S!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!SOS!

de Virgil Dumitrescu

politicã de acasã, de ieri ºi deazi, trecãtoare ºi subþire, nueste interesatã de ceea ce fa-cem noi pe aceste meleaguri.Nu facem politicã ºi nu dorimsã fim implicaþi. Treaba, bunã,sã o facã cei aleºi de cei deacasã. Avem, însã, de ani dezile, bunul simþ sã le trimitemsalutãri ºi urãri la diferite oca-zii speciale – de aniversãri ºiinformaþii culturale din astãparte de lume. Nu le povestimdespre problemele noastre,destule, de altfel, nu cerem ni-mic, am dorit sã comunicãm caprieteni în aceeaºi limbã. Fiecã sunt cei din Ministerul Cul-turii, ICR, departamente cul-turale ºi alþi reprezentanþi puºiîn fruntea trebii, nu s-au în-vrednicit nici o datã mãcar sãne rãspundã la urãri ºi gânduribune. Cele canadiene, fãrã sãafiºãm, au apreciat oficial – încadruri festive aºa-zisele efor-turi ale noastre în promovareaculturii româneºti ºi integrareaîn multiculturalismul cana-dian. Le-am primit cu plãce-re, fiindcã am simþit cã nu pier-dem timpul ºi nu am plecatdegeaba de acasã. (Au fost di-plome, medalii, nu bani!).Apecierea de la matale ºi a al-tor câþiva de acasã ne prindemai bine decât oricare alta ofi-cialã. Îþi mulþumin cã ai avutrãbdare sã ne asculþi pãsul pecare nu îl afiºãm în piaþa pu-blicã”. Potrivit recensãmântu-lui canadian din 2006, în To-ronto trãiesc 2.535 de cetãþenide naþionalitate românã, iar întoatã Canada 192.170. O ade-vãratã pradã disidentã pentruoricare alegeri din România.

De Ziua Limbii Române, întorceam cãtreprietenii noºtri dinToronto sentimentele cuveni-te la un astfel de eveniment.Acolo trãieºte ºi conlucreazão comunitate de conaþionalicare pot servi multora ca mo-del. Îi animã dragostea pentruþara din care au plecat ºi de-votamentul plenar faþã de lim-ba românã. În jurul revisteiObservatorul, condusã cu no-bilã dãruire ºi competenþã decraioveanul Puiu Popescu, s-a creat o puternicã miºcareculturalã, concretizatã prinlansãri de carte, expoziþii, dez-bateri, întâlniri cu autori, cuoameni de culturã ºi artiºti. PeCâmpul Românesc de la Ha-milton, se reînnoadã tradiþii decântec, joc ºi port popular. “Vãfelicit din toatã inima – scriamla momentul cuvenit –, sunteþicu toþii ºi fiecare în parte am-basadori de nãdejde ai Româ-niei. De astfel de cugete ºiminþi luminate e întotdeaunanevoie, mai cu seamã în pre-zent”. Mi-am permis ºi o di-vagaþie stilisticã: “De-aº fi Io-hannis, v-aº aduce îndatã cuavionul ºi, aici, la Cotroceni,v-aº rãsplãti necondiþionatpentru Serviciul Credincios înslujba Limbii Române”. A fostpoate picãtura care a umplutpaharul. Picãtura sau lacrima!Fiindcã, la scurt timp, am pri-mit un alt mesaj. Din care ci-tez: “Aceºti oameni îºi mani-festã, voluntar ºi dupã plãceri,dragostea ºi ataºamentul pen-tru o limbã în care au creatoameni valoroºi ai unui neamistoric. Nu-þi face griji, clasa

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni 6SPECIAL

Din Toronto,cu bucurie ºi tristeþe

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

OBIECTIVELE PPEObiectivul nostru este ace-

la de a asigura un grad mairidicat de securitate a aprovi-zionãrilor din surse de ener-gie externe pentru UniuneaEuropeanã. Uniunea Euro-peanã importã 53% din tota-lul energiei consumate. Înplus faþã de nevoile actuale decompetitivitate crescutã, deeficienþã energeticã superioa-rã, de costuri mai mici ºi de omai mare independenþã înaprovizionarea Europei cuenergie, criza din Ucraina asubliniat necesitatea urgentãde a reduce dependenþa ener-geticã de un furnizor unic ºide a spori rezistenþa UE lapresiunile geopolitice exter-ne. În acest context, salutãmcrearea uniunii energetice caprincipal instrument pentru aobþine o mai mare securitateenergeticã, reducerea preþuri-lor la energie ºi creºterea com-petitivitãþii economiei euro-pene. Aceasta presupune cre-area unei veritabile politicienergetice externe comune,pentru a spori credibilitatea,eficienþa ºi coerenþa geopoli-tice ale UE, pentru a permiteabordarea unei poziþii unita-re în faþa partenerilor noºtri ºipentru a garanta cã politicaenergeticã externã a UE estearmonizatã cu politica sa ex-ternã ºi de securitate comunã.

Confruntatã fiind cu schim-bãrile importante continue depe pieþele internaþionale deenergie, precum evoluþia pre-þurilor ºi evoluþiile revoluþio-nare în ceea ce priveºte noilecapacitãþi de furnizare a pe-trolului ºi a gazelor naturale,pe de o parte, ºi cererea ex-ponenþialã prognozatã de pepiaþa mondialã – în special dinpartea þãrilor BRICS –, pe dealtã parte, UE trebuie sã îºidefineascã o strategie energe-ticã globalã.

Dimensiunile externã ºi in-ternã ale securitãþii noastreenergetice sunt strâns legateîntre ele. Utilizarea integralãºi durabilã a tuturor resurse-lor interne este esenþialã pen-tru reducerea dependenþeinoastre de importuri. În aceas-tã privinþã, trebuie sã pledãmpentru aplicarea totalã a legis-laþiei existente privind piaþainternã a energiei, inclusiv acelui de al treilea pachet ener-getic, cu scopul de a reducedependenþa, de a consolidadiversitatea surselor de ener-gie, de a scãdea preþurile laenergie pentru întreprinderi ºi

pentru consumatorul final învederea convergenþei preþurilorla energie transatlantice ºi cre-ãrii unei pieþe comune bine in-terconectate ºi sincronizate, fãrãinsule energetice, respectând înacelaºi timp libertatea statelormembre de a-ºi determina pro-priul mix energetic.

FACEM APELLA UNITATEªI SOLIDARITATEÎN POLITICAENERGETICÃ EXTERNÃ

Uniunea energeticã ar tre-bui sã se bazeze pe negociereaunitarã cu þãrile terþe. Coordo-narea poziþiilor ºi achiziþiona-rea la comun de gaze naturalear trebui sã înceapã la nivel re-gional, unde statele membre arputea introduce în mod volun-tar un mecanism de negocierecomun ºi ar putea crea centre re-gionale menite a dezvolta maimult infrastructura de aprovi-zionare cu gaze naturale, în sco-pul de a ne consolida potenþia-lul de negociere colectivã. S-arputea ajunge astfel la o poziþiede negociere europeanã comu-nã. Revizuirea deciziei privindacordurile interguvernamentaleeste esenþialã pentru consolida-rea rolului Comisiei Europeneîn garantarea conformitãþiiacordurilor interguvernamenta-le cu dreptul UE, inclusiv înevaluãrile ex-ante ale acorduri-lor interguvernamentale, în par-ticiparea sa la negocieri ºi în ela-borarea de clauze contractualestandard care sã acopere norme-le UE. Contractele comercialeimportante influenþeazã securi-tatea energeticã a UE. Comisiaare un rol important de jucat înverificarea compatibilitãþii cudreptul UE a unor astfel de con-tracte ºi a impactului acestoraasupra securitãþii energetice,înainte ca acestea sã fie înche-iate, prin participarea la nego-cierea acestora, fãrã a aduceatingere dreptului Comisiei dea verifica compatibilitatea dupãnegocieri. Includerea de „clau-ze privind securitatea energeti-cã” în acordurile comerciale ºide cooperare cu þãrile producã-toare ºi de tranzit ar trebui sãfie obligatorie pentru a evita în-treruperi motivate politic.

Sprijinim crearea unei pie-þe a energiei reciproc avantajoa-se pentru þãrile beneficiare, pro-ducãtoare ºi de tranzit din Eu-ropa ºi þãrile învecinate, pe bazaacquis-ului. Prin urmare, esteesenþialã aplicarea integralã alegislaþiei în domeniul concu-renþei ºi a acquis-ului existentprivind piaþa energiei. Toate în-treprinderile din þãrile terþe caresunt implicate în producþia,transportul, distribuþia ºi depo-zitarea de energie în UE trebu-ie sã respecte toate elementele

din dreptul UE aplicabil. Socotim cã, prin interme-

diul cooperãrii noastre în dome-niul energiei, putem contribui înmod pozitiv la promovarea ºiconsolidarea democraþiei, a sta-tului de drept ºi a drepturiloromului în þãrile partenere. Înopinia noastrã, relaþiile externe,drepturile omului ºi politicileenergetice ar trebui sã se susþi-nã reciproc.

Dimensiunea externã ar tre-bui, de asemenea, sã fie avutãîn vedere cu ocazia revizuiriilegislaþiei în materie de energieºi climã, cum ar fi cea privindcomercializarea certificatelor deemisii, sursele regenerabile deenergie ºi eficienþa energeticã,precum ºi a altor eventuale re-vizuiri ale pieþei interne a ener-giei, întrucât dezvoltarea surse-lor regenerabile de energie înUE ºi în þãrile noastre partene-re contribuie, de asemenea, lareducerea dependenþei noastrede importuri.

Principiul solidaritãþii întrestatele membre ar trebui sã fieprincipiul fundamental pentruasigurarea securitãþii aprovizio-nãrii cu energie ºi ar trebui sã fieextins ºi la membrii ComunitãþiiEnergiei. Solicitãm revizuirearapidã ºi consolidarea Regula-mentului privind securitateaaprovizionãrii cu gaze naturale,înmulþind posibilitãþile de acþiu-ne comunã în cazuri urgente ºiîn eventualitatea unor ameninþãrila adresa securitãþii energetice.Acest lucru ar trebui sã conducãla elaborarea unor planuri de ur-genþã concrete, þinând seama, deasemenea, de capacitãþile de de-pozitare disponibile.

Facem apel la o mai mareconvergenþã ºi sinergie institu-þionalã. În special, sprijinim omai bunã integrare a prioritãþi-lor securitãþii energetice exter-ne în cadrul politicilor urmãritede Înaltul Reprezentant al Uni-unii Europene pentru afaceriexterne ºi politica de securita-te/vicepreºedintele Comisiei.Solicitãm o mai bunã coordo-nare între ÎR/VP ºi comisariiresponsabili în scopul îmbunã-tãþirii coerenþei politicilor exter-ne ale UE privind securitateaenergeticã. Este astfel nevoie decrearea unui cluster mai puter-nic sub conducerea ÎR/VP, prindesemnarea unui responsabilînsãrcinat cu dosarul respectiv.

ESTE NEVOIEDE O DIVERSIFICAREREALÃ A RUTELORªI SURSELORDE APROVIZIONARE

Considerãm cã existã onevoie urgentã de diversificarea surselor de energie, a furni-zorilor ºi a rutelor de aprovizio-nare prin încheierea de noi par-teneriate fiabile. Sunt necesare


7SPECIAL

surse de aprovizionare sigure ºifiabile pentru a realiza o piaþã aenergiei bine integratã ºi bineinterconectatã. Adevãrata libe-ralizare a pieþei interne a UEeste direct legatã de diversifica-rea surselor de aprovizionare.

Este nevoie de consolida-rea interconexiunilor cu þãrileînvecinate. Având în vedereacest lucru, avem nevoie de orevizuire a proiectelor de con-ducte din vecinãtatea noastrã.Facem apel la intensificareaasistenþei din partea ComisieiEuropene în punerea în aplica-re a proiectelor de interes co-mun. Ar trebui explorat poten-þialul Fondului european pentruinvestiþii strategice (FEIS), in-clusiv al proiectelor strategicecare au acces la instrumente fi-nanciare existente (MIE ºi fon-durile structurale ºi de investi-þii europene). Sprijinim abando-narea proiectului South Streamºi suntem împotriva reluãrii luisub forma proiectului TurkishStream, întrucât acest lucru nuar face altceva decât sã perpe-tueze dependenþele actuale ºi arfi contrar principiului de diver-sificare al UE. În schimb, nereafirmãm sprijinul pentru uncoridor sudic al gazoductuluicare leagã Caucazul de Sud,Orientul Mijlociu, Mediteranaºi þãrile din Asia Centralã deUE, inclusiv de Turcia ca þarãde tranzit. Gazoductul transcas-pic este de interes strategic pen-tru aprovizionarea cu energie aUE, iar UE trebuie sã îºi reca-pete încrederea pentru un par-teneriat energetic fiabil cu þãri-

le din Asia Centralã. Sprijinimexaminarea oportunitãþii unuiparteneriat energetic cu Iranul,în cazul în care negocierile îndomeniul nuclear cu aceastãþarã se încheie cu succes.

În perspectiva unui parte-neriat euro-mediteraneean pri-vind energia, ar trebui sã încu-rajãm dezvoltarea de platformede gaze naturale, de electricitateºi de energie din surse regenera-bile, inclusiv valorificând poten-þialul energiei solare, ºi sã spri-jinim cu prioritate liniile de in-terconexiune nord-sud esenþialecu þãrile nord-africane. Subli-niem, de asemenea, importanþaparteneriatului cu Mediterana deEst (Cipru, Grecia ºi Israel) ºi aresurselor sale de gaze naturale,care pot fi folosite pentru a sporisecuritatea energeticã în Europade Sud-Est.

Sprijinim, de asemenea, ocooperare mai strânsã cu parte-nerii în domeniul energetic dinEuropa de Nord, împreunã cudezvoltarea de puternice reþeleregionale în regiunea nordicã-balticã ºi interconexiunile ener-getice în regiunea balticã-adria-ticã.

Considerãm cã acordulNord Stream 2 nu este în con-formitate nici cu strategiaUE de diversificare a surselorde aprovizionare ºi a rutelor detranzit a importurilor de ener-gie, nici cu strategia UE privindsecuritatea energeticã ºi nici cuobiectivele politicii externe ºi desecuritate ºi ale Parteneriatuluiestic, sporind dependenþa UEfaþã de aprovizionarea cu gaze

naturale ruseºti. Prin urmare,facem apel la Comisia Europea-nã ºi la Serviciul European deAcþiune Externã (SEAE) sãevalueze în profunzime compa-tibilitatea proiectului NordStream 2 cu dreptul UE ºi sã seasigure cã legislaþia UE aplica-bilã este respectatã în întregime.

Noi parteneriate energeti-ce strategice cu Norvegia ºiTurcia ar putea, de asemenea,consolida în mod semnificativdiversificarea energeticã la ni-velul UE. Ar trebui asiguratãcoerenþa dintre politica energe-ticã a Turciei ºi prioritãþile dediversificare ale UE. Ar trebuisã ne concentrãm atenþia asupragazoductului transanatolian ºitransadriatic, care ar duce la odiversificare realã. Sprijinimaderarea deplinã a Turciei laComunitatea Energiei. Facemapel la guvernul turc sã semne-ze ºi sã ratifice neîntârziat Con-venþia Naþiunilor Unite asupradreptului mãrii (UNCLOS),care a fost semnatã ºi ratificatãde UE ºi de toate cele 28 de sta-te membre. De asemenea, Tur-cia ar trebui sã respecte dreptu-rile suverane ale tuturor state-lor membre, inclusiv cele lega-te de explorarea ºi exploatarearesurselor naturale, în confor-mitate cu acquis-ul UE ºi cudreptul internaþional.

Sprijinim definirea unorproiecte strategice de infrastruc-turã energeticã care sã asigureo realã diversificare atât cu þã-rile vecine, cât ºi cu membriiComunitãþii Energiei. Acest lu-cru implicã dezvoltarea ºi îm-

bunãtãþirea liniilor de interco-nexiune bidirecþionale, precumºi creºterea disponibilitãþii, eli-minarea insulelor energetice, otehnologie de flux invers, o ca-pacitate de stocare ºi terminalede GNL în interiorul UE. Soli-citãm Comisiei sã prezinte ra-pid o strategie referitoare laGNL care este vitalã pentru di-versificarea aprovizionãrii cugaze naturale.

Crearea unei uniuni ener-getice se bazeazã pe maximiza-rea capacitãþii liniilor de inter-conexiune, dar ºi pe construireaunei infrastructuri energeticemoderne ºi pe modernizarea re-þelelor existente. Prin urmare,strategia UE privind securitateaenergeticã trebuie sã includãmecanisme de coordonare, in-clusiv reþele inteligente detransport ºi distribuþie, pentru aasigura interoperabilitatea.Avem nevoie de un obiectiv înmaterie de interconectare pen-tru gaze naturale, armonizat cucel de interconectare pentruelectricitate, care sã depãºeas-cã sfera Regulamentului privindsecuritatea aprovizionãrii cugaze naturale.

SPRIJINIMCONSOLIDAREACOOPERÃRIIINTERNAÞIONALEªI A DIPLOMAÞIEIENERGETICE

În actualul context geopo-litic, o bunã cooperare energe-ticã strategicã cu SUA ºi o îm-bunãtãþire a cooperãrii în cadrulConsiliului pentru energie UE-SUA sunt importante pentruconsolidarea parteneriatuluidintre UE ºi SUA în materie desecuritate, politicã ºi economie.Facem apel la deschiderea pie-þelor de energie în cadrul nego-cierilor pentru Parteneriatultransatlantic pentru comerþ ºiinvestiþii (TTIP), în scopul anu-lãrii interdicþiei de export aSUA, ceea ce ar conduce la scã-derea preþurilor la energie.Acest lucru poate fi realizat prinintermediul pieþei transatlanticea energiei ºi ne-ar permite opti-mizarea poziþiei noastre de ne-gociere pe piaþa mondialã.

Sprijinim dezvoltarea acþi-unilor diplomatice ale UE îndomeniul energetic în þãrile par-tenere ºi la nivelul forurilor in-ternaþionale cu scopul, printrealtele, de a promova o mai mare

Dimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energeticeDimensiunea externãa securitãþii energetice transparenþã pe pieþele glo-bale ale gazelor naturale,prevenind astfel disfuncþio-

nalitãþile pieþei ºi crescândsecuritatea energeticã a tutu-ror pãrþilor implicate. Dez-voltarea unei pieþe reale agazelor naturale la nivelmondial trebuie protejatã încadrul normelor OMC, îm-piedicând apariþia mecanis-melor de denaturare a con-curenþei. Prin urmare, salu-tãm ºi încurajãm utilizarea decãtre Comisie a normelor UEîn domeniul politicilor con-curenþei în relaþiile cu între-prinderile energetice din afa-ra UE.

Ne dorim o mai bunã si-nergie între securitatea ener-geticã ºi diplomaþia în dome-niul schimbãrilor climatice,în special în cadrul negocie-rilor COP 21 de la Paris, pen-tru a asigura o distribuiredurabilã a sarcinilor la nivelmondial în materie de redu-cere a emisiilor de CO2.Acest lucru contribuie la ob-iectivul principal al UE desecuritate energeticã, dar ºila competitivitatea econo-miei UE.

Subliniem necesitatea dea sprijini dimensiuneapaneuropeanã a uniunii ener-getice, având în vedere cãpãrþile contractante ale Co-munitãþii Energiei se anga-jeazã sã punã în aplicare ac-quis-ul UE în domeniul ener-giei, în special dispoziþiileprivind piaþa internã a ener-giei. Sprijinim îmbunãtãþireaîn continuare a modului defuncþionare a ComunitãþiiEnergiei ºi consolidarea in-stituþiilor sale. Sprijinim re-înnoirea, în acest an, a me-morandumului de înþelegerecu Ucraina privind un parte-neriat strategic în domeniulenergiei. De asemenea, tre-buie încurajatã creºterea efi-cienþei energetice ºi a dura-bilitãþii în þãrile de tranzit,prin intermediul unor proiec-te de infrastructurã comunemenite sã reducã pierderilede tranzit. Perspectiva pe ter-men lung prevede includereaîn uniunea energeticã a unor(potenþiale) þãri candidate ºivecine, în special þãrile dinBalcanii de Vest, care nu suntmembre ale UE. Subliniemimportanþa unui parteneriateuro-mediteraneean în do-meniul energiei ºi conside-rãm cã securitatea energeti-cã ar trebui sã facã parte dinrevizuirea în curs a politiciieuropene de vecinãtate.


8ACTUALITATE

Dupã aproximativ undeceniu în caredreptul de adminis-trare ºi, implicit,responsabilitateaîntreþinerii spaþiuluiverde din centrulCraiovei au fostpasate între primãrieºi Universitatea dinCraiova, GrãdinaBotanicã a fost însfârºit inauguratã,luni, cot la cot, deconducerile celordouã instituþii.

de Nicuºor Fota

Astfel, la inaugurareade luni a luat parte, pelângã reprezentanþiimunicipalitãþii, primarul LiaOlguþa Vasilescu ºi vicepri-marul Mihai Genoiu, ºi recto-rul Universitãþii din Craiova,Cezar Spînu. Ambele pãrþi s-au declarat mulþumite de co-laborarea pe perioada reabi-litãrii Grãdinii Botanice ºi aupromis noi investiþii în spa-þiul verde. „Astãzi inaugurãmGrãdina Botanicã. Sigur cã eanu este pe deplin finalizatã,pentru cã sunt încã niºte spe-cii rare de plante care au fostcerute de Universitate ºi caretrebuiesc luate prin licitaþiepublicã. Sunt specii rare, carenu se gãsesc nici mãcar înEuropa, sunt de pe alte conti-

nente. De asemenea, tot înaceastã perioadã trebuie sã nevinã ºi plãcuþele, care vor tre-bui sã fie puse lângã plante. Înrest, ea este în mare parte fina-lizatã, în sensul cã s-a decolma-tat lacul – a fost o muncã imen-sã a angajaþilor noºtri, au fostundeva în jurul a 60 de remorcide mâl ºi de plante care erau pealbia acestui lac. Apa nu esteîncã limpede, pentru cã durea-zã un an sã se limpezeascã dupãce se fac aceste lucrãri de de-colmatare. Mai este puþin delucru la podeþe, de pus un felde bare, ca sã nu cadã copiii înlac, probabil ele vor arãta ca înParcul Romanescu. GrãdinaBotanicã este deschisã publicu-lui ºi putem spune cã, la ora ac-tualã, ea poate fi vizitatã în pro-porþie de 100%. Însã, mai suntmici retuºuri de fãcut, care nuse fac pânã la sfârºitul acestuian”, a declarat Lia Olguþa Vasi-lescu, primarul Craiovei.

Liber la alergat,doar pe tartan

Potrivit primarului, plãcuþelecu „nu cãlcaþi iarba” vor devenipermanente în decorul GrãdiniiBotanice. „A fost o provocarefoarte mare pentru colegii de laRAADPFL care au plantat ga-zon peste tot ºi au refãcut delu-ºoarele aºa cum erau ele în pro-iect. O veste proastã pentru cra-ioveni este cã ei nu vor putea sãintre pe iarba din Grãdina Bo-tanicã. Este, totuºi, o grãdinã

Laboratorul de restaurareºi conservare, din cadrul Mu-zeului Olteniei Craiova, înparteneriat cu Reþeaua Naþi-onalã a Muzeelor din Româ-nia (RNMR) ºi Comitetul Na-þional Român al ICOM (TheInternational Council of Mu-seum), având sprijinul Con-siliului Judeþean Dolj, a orga-nizat marþi, la sediul Secþiei deistorie-arheologie, sala “ªte-fan Ciuceanu”, vernisajul ex-poziþiei temporare SalonulNaþional de Restaurare 2016– Gala Restaurãrii Româ-neºti.

În spaþiul expoziþional alMuzeului Olteniei Craiovase vor reuni, într-o formu-

lã de exprimare culturalã com-plexã, peste 114 piese de patri-moniu naþional, provenind din25 de instituþii muzeale, reli-gioase sau colecþii particularedin þarã - Muzeul Naþional deIstorie a României - Bucureºti,Muzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Bucureºti, ComplexulNaþional “Astra” Sibiu, MuzeulNaþional Brukenthal Sibiu,Muzeul de Artã Craiova, Mu-zeul Olteniei Craiova, Muzeulde Istorie a Moldovei - Iaºi,Muzeul de Artã Iaºi, MuzeulJudeþean de Istorie ºi Arheolo-gie Braºov, Muzeul Judeþean deIstorie ºi Artã Zalãu, MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva, Muzeul de EtnografieBraºov, Muzeul de Istorie “PaulPãltãnea” Galaþi, Muzeul Viti-culturii ºi Pomiculturii Goleºti,Institutul de Cercetãri Eco-Mu-zeale “Gavrilã Simion” Tulcea,Arhiepiscopia Ortodoxã Româ-nã Alba-Iulia, ArhiepiscopiaOrtodoxã Românã Sibiu, Mu-zeul Parohiei Rãºinari Sibiu etc.

Gânditã ºi realizatã de resta-uratorii craioveni cu scopul de-clarat de a satisface gustul defrumos deopotrivã al publiculuiavizat cât ºi al vizitatorilor detoate vârstele, expoziþia tempo-rarã Salonul Naþional de Resta-urare 2016 – Gala RestaurãriiRomâneºti constituie o incursi-une valoricã de identitate naþi-onalã, culturã ºi civilizaþie ro-mâneascã, în vastul patrimoniunaþional, ce trebuie descifratã îndublã cheie: transfer cãtre ge-neraþiile viitoare al bunurilor depatrimoniu mobile, dar ºi valo-rizarea muncii restauratorilor ºiconservatorilor, fãrã de caresupravieþuirea colecþiilor mu-zeale nu ar fi posibilã.

Piese restaurate în perioada

2015-2016, expuse publiculuiObiecte variate specifice re-

staurãrii ceramicii, sticlei saualabastrului (ceramicã specifi-cã neoliticului - Cultura “Cucu-teni”, bronzului - Cultura “Gâr-la Mare”, vase de lut din perioa-da dacicã ºi romanã, statuete dealabastru, datate sec. XVII),lemnului (lãzi de zestre, icoa-ne/ornamente împãrãteºti – da-tate 1832, 1850), metalului(brãþãri dacice de bronz, aparatde proiecþie cinematograficã –sec. XX, sãbii, ceasuri de pere-te cu mecanism – datate sec.XVII, icoane cu ferecãturi, apa),hãrtiei (carte veche religioasã–“Istoria Sfântã a Lumii”, datatãla 1677, manuscrise de la 1852,1856), picturii (tablouri datatesec. XVII, icoane pe lemn, epi-taf - 1838), textilelor (pantofi deepocã cu broderie - 1750, ºter-gare de paradã – 1786, costu-me preoþeºti), vor combina înspaþiul expoziþional, într-unmod complex ºi inedit, mãrtu-rii/artefacte ale valorilor cultu-rale româneºti cu eleganþa ºidistincþia profesionalã a munciide conservator.

Modalitãþile interactive uzita-te în prezentarea obiectelor re-staurate, alãturi de diversitateamare de expuneri de genuri ºistiluri cromatice, redau expozi-þiei temporare atmosfera unuimic muzeu al restaurãrii patri-moniului naþional, tocmai pen-tru a ilustra valoarea artefacte-lor româneºti, în toatã dinami-ca lor istoricã ºi valoricã (patri-monial vorbind), dar ºi a recu-noaºte importanþa profesiei derestaurator, specialiºti care facca milioanelor de valori ale ci-vilizaþiei umane sã li se asigure

perenitatea.Salonul Naþional de Restau-

rare ºi Conservare aduce în faþapublicului piese valoroase dinpatrimoniul cultural românescmobil, restaurate în perioada2015-2016, prin uzitarea celormai noi tehnici ºi materiale pen-tru investigare/conservare/re-staurare în domeniile ceramicii,textilelor, hârtiei vechi ºi meta-lului.

Valoarea ºi eficienþa activitã-þii desfãºurate în cadrul Labo-ratorului de restaurare ºi conser-vare, în cei peste 41 de ani defuncþionare, s-au concretizat înmiile de obiecte de patrimoniucultural naþional salvate de ladistrugere, sute de ore de cer-cetare ºi activitate ºtiinþificãconcretizate în participarea lareuniuni naþionale ºi internaþi-onale ºi în publicaþii de specia-litate atrãgând aprecieri unani-me în mediul academic ºi ºtiin-þific ºi recunoaºtere naþionalã ºiinternaþionalã cã, la Craiova,funcþioneazã un centru de refe-rinþã pentru restaurare.

Analiza contextualã în caretrebuie recunoscutã valoareaaplicatã a muncii Laboratoruluide restaurare ºi conservare, dincadrul Muzeului Olteniei Cra-iova, este faptul cã acesta a fostacreditat la nivel naþional pen-tru a asigura stagiul de practicãal restauratorilor debutanþi dinreþeaua Ministerului Culturii,proiect ce are ca obiect forma-rea profesionalã a specialiºtilorinvestigatori, restauratori ºiconservatori, valorificarea pa-trimoniului cultural naþional,conºtientizarea, cunoaºterea ºievidenþierea specificitãþii dome-niului restaurãrii ºi conservãrii.

Muzeul Oltenieigãzduieºte Salonul

Naþional de Restaurare2016 – Gala Restaurãrii

Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti



Româneºti


9ADMINISTRAÞIE

botanicã ºi trebuie sã respectãmspecificul ei. Vestea bunã estecã în Parcul «Nicolae Romanes-cu», unde va trebui sã facem încurând recepþia, iar în aceastãtoamnã sã ne apucãm de replan-tãri, de pus gazon pe anumiteporþiuni, poate ºi flori pe altele,acolo în mod sigur li se va per-mite craiovenilor sã calce peiarbã”, a precizat primarul Cra-iovei. Noua faþã a grãdinii cu-prinde, pe lângã vegetaþie, unnou gard din fier forjat, un colþjaponez, o alee a îndrãgostiþilor,o colecþie de statui din cele ob-þinute de municipalitate în urmasimpozionului „Brâncuºi”, darºi o pistã de alergare acoperitãcu tartan. „Ne-am dat seama cãerau foarte mulþi craioveni carevoiau sã alerge ºi, atunci, ampreferat ca ei sã alerge doar înzona din spate, ca sã nu îi de-ranjeze pe ceilalþi”, a spus edi-lul-ºef.

Încã un loc de joacãîn plan

Municipalitatea vrea sã do-teze Grãdina Botanicã ºi cu un

loc de joacã pentru copii, edi-lii evaluând variantele disponi-bile în acest sens. ”Mai este unloc de joacã de fãcut. El apareîn proiectul iniþial al lui Buia(Alexandru Buia, fondatorulGrãdinii Botanice n.r.), darîncã nu l-am pus la punct, fi-indcã tot cãutam care sunt celemai bune variante de a faceacest loc de joacã, dacã neadresãm doar copiilor mici, subzece ani, ori dacã ar trebui sãne adresãm tuturor categoriilorde public, în sensul cã am pu-tea sã punem niºte coºuri debaschet sau porþi de baschet,astfel încât sã se joace ºi copiiimai mari sau chiar adulþii”, amai spus Olguþa Vasilescu.

Spînu promite ºireabilitarea serelor

La rândul sãu, rectorul Uni-versitãþii din Craiova, CezarSpînu, a apreciat modul în carearatã acum Grãdina Botanicã,precizând cã ºi instituþia de în-vãþãmânt craioveanã are în planinvestiþii în incintã, mai precisîn serele destinate practicii stu-

denþilor. „Am tot fost întrebat,în ultima perioadã, de protoco-lul acesta dintre primãrie ºiUniversitatea din Craiova vi-zavi de Grãdina Botanicã. Euzic cã este un lucru bun, în bazaacestui protocol grãdina a rã-mas tot una botanicã, universi-tarã, se va numi tot «Alexan-dru Buia», cã s-au pus tot felulde întrebãri. Universitatea dinCraiova rãmâne în aceastã grã-dinã botanicã prin serele pe carele are, vin studenþii, fac practi-cã. E adevãrat cã va trebui sãrefacem serele, în viitorul apro-piat o sã reuºim sã le dãm o faþãaºa cum trebuie, pentru cã exis-tã un disconfort vizual între fe-lul în care aratã serele ºi cel încare aratã grãdina. Colaborareadintre primãrie ºi universitateeste din ce în ce mai bunã. Spe-cialiºtii noºtri în peisagisticã, dela Facultatea de Horticulturã,lucreazã foarte bine cu RA-ADPFL. Vom avea ºi zone cuspecii exotice. Grãdina Botani-cã, într-adevãr, aratã în acestmoment aºa cum ar fi trebuit sãarate de mult”, a declarat Ce-zar Spînu.

LLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialiiLLLLLucrările rucrările rucrările rucrările rucrările realizatealizatealizatealizatealizate de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Cre de RAADPFL Craioaioaioaioaiovvvvva sunt fa sunt fa sunt fa sunt fa sunt finalizatinalizatinalizatinalizatinalizate,e,e,e,e,municipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitmunicipalitatatatatatea mai aea mai aea mai aea mai aea mai având însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câtvând însă de pus la punct câteeeeevvvvva dea dea dea dea detttttaliialiialiialiialii

Primarul municipiului Craiovaa inaugurat Grãdina Botanicã,dupã o reabilitare a acesteiaîn regie proprie

















Leul a avut o evoluþie cal-mã faþã de euro, mai agi-tate fiind parcursuriledolarului ºi francului elveþian.

Cursul euro a fluctuat în pri-mele patru ºedinþe ale perioa-dei între 4,4471 ºi 4,4519 lei.Sfârºitul intervalului a adus oscãdere a mediei la 4,4464 lei,minim al ultimelor aproape treiluni, iar culoarul de tranzacþi-onare s-a redus la 4,4440 –4,4480 lei.

Este de aºteptat ca euro sãse menþinã în culoarul 4,44 –4,47 lei. Modificãri ar puteaapãrea începând cu seara zileide 21 septembrie, dupã întâl-nirea Comitetului de politicãmonetarã al Rezervei Federa-le americane (FOMC), în ca-zul în care va fi luatã deciziade a se majora dobânzile dinSUA.

Presiuni de depreciere arputea apãrea de luna viitoare,odatã cu apropierea de mo-mentul alegerilor parlamenta-re cât ºi a înmulþirii incertitu-dinilor privind economia mon-

10ACTUALITATE


care s-a tranzacþionat pe pie-þele internaþionale la 1,091 –1,099 franci/euro, a fluctuatîntre 4,0557, minim care a fostatins la finalul perioadei, ºi4,0714 lei.

Fluctuaþiile perechii euro/dolar s-au rezumat la culoarul1,1211 – 1,1262 pânã spre fi-nalul perioadei, când cotaþiileau scãzut pânã la 1,1149 do-lari.

Aprecierea dolarului s-a da-torat publicãrii inflaþiei pe au-gust din SUA. Aceasta a cres-cut la 0,2%, valoare mai maredecât cea prognozatã, ceea cea readus în atenþia investitori-lor ºedinþa FOMC, care a ma-jorat dobânda în decembrieprima datã în ultimii zece ani.

Aprecierea monedei ameri-cane a fãcut ca în piaþa londo-nezã a aurului preþul unciei sãscadã de la 1.329 la 1.308 do-lari.

Analiza cuprindeperioada 13 – 19 septembrie

Publ

icita

te

dialã sau a politicilor mone-tare ale principalelor bãncicentrale.

Atrage atenþia estimareafãcutã de Comisia Naþionalãde Prognozã, în raportul sãude toamnã, privind mediaanualã a cursului euro care acrescut de la 4,46 lei, în pri-mãvarã, la 4,48 lei. Pentruanul viitor se prognozeazã omedie de 4,46 lei, faþã de 4,44lei cât a fost estimarea fãcutãîn aprilie. În cazul dolaruluiamerican, se anticipeazã omedie anualã de 4,02 lei în2016 ºi una de 3,99 lei în2017.

Cursul dolarului americana crescut de la 3,9549 la3,9810 lei, la finalul perioa-dei când cotaþiile din piaþavalutarã au fost cuprinse în-tre 3,979 ºi 3,999 lei, semncã este posibil ca monedaamericanã sã revinã pestepragul de 4 lei, care nu a maifost atins de mai bine de olunã.

Media monedei elveþiene,

Euro a adormitla 4,45 lei

CET Govora anunþã programul probelorpentru sezonul de încãlzire 2016/2017

CET Govora anunþã cã,în vederea pregãtiriisezonului de încãlzire2016/2017, începând cu datade 20.09.2016 se vor desfãºuraurmãtoarele activitãþi:

A. Umplerea reþelelor de dis-tribuþie agent termic pentru în-cãlzire, probele de presiune ºireparaþiile necesare la propriilereþele, cât ºi a celor din imobi-

le, conform solicitãrii consuma-torilor arondaþi.

Programul de umplere ºiefectuarea probelor de etanºei-tate se vor desfãºura între orele1300 ºi 1900, astfel:

20.09.2016 - la imobilele afe-rente: PT3 Ostroveni; PT4 Os-troveni; PT7 Lenin Sud; PT10ETA; PT14 Zãvoi; PT25 Liber-tãþii; PT36 Traian 3; PT40 Nord1;

21.09.2016 - la imobilele afe-rente: PT2 Ostroveni; PT6 Os-troveni; PT11 1 Mai 2; PT12General Magheru; PT18 Cozia;PT37 Traian 4; PT43 LiceulEnergetic;

22.09.2016 - la imobilele afe-rente: PT5 Ostroveni; PT9 1Mai 1; PT19 Prefecturã; PT20Bloc K; PT21 Argeº; PT23 Cer-na; PT32 ªcoala nr.5; PT42Nord 3;

23.09.2016 la imobileleaferente: PT5 bis Ostroveni;PT7A; PT8 Petriºor; PT13 Pia-þã; PT22 Filipin; PT34 Traian1; PT38 Nord 5;

26.09.2016 - la imobilele afe-rente: PT1 Ostroveni; PT26Maternitate; PT CPL; PT30Grup ªcolar Oltchim; PT33Timiº; PT35 Traian 2; PT39Nord 4; PT41 Nord 2.

1) În perioada 20.09.2016 ÷26.09.2016 în timpul efectuãriiprobelor de etanºeitate, nu se valivra energie termicã.

B. Furnizarea energiei termi-

ce pentru încãlzire ºi citirea in-decºilor contoarelor pentru se-zonul de încãlzire 2016/2017 vafi anunþatã ulterior, în funcþie deprognoza meteo ºi condiþiile delivrare stipulate în contractul defurnizare energie termicã.

1) Toþi consumatorii racordaþila sistemul de termoficare urba-nã ºi care desfãºurau lucrãri lainstalaþiile termice interioare, aufost anunþaþi prin comunicatulmenþionat, sã ia toate mãsurilede finalizare a lucrãrilor pânã îndata de 15.09.2015, în cazuriexcepþionale, pentru finalizarealucrãrilor putând izola reþeleleinterioare de la robineþii contoa-relor de energie termicã, sau sepot adresa pentru asigurareacondiþiilor de lucru la:

- Dispeceratul de Termofica-re Urbanã Rm. Vâlcea str. Mi-hai Viteazu nr. 43,tel.0250.718092 sau tel/fax0250.718090 prin adresã scri-sã.

2) Programul de umplere alreþelelor, probele la rece ºi deetanºietate fiind comunicateprin mass–media ºi afiºate latoate imobilele, prin neluareamãsurilor de izolare a reþelelorinterioare acolo unde este cazulsau neanunþarea în vederea re-alizãrii condiþiilor tehnice delucru, absolvã de orice respon-sabilitate operatorul sistemuluiCET Govora SA, pentru even-tualele daune care se vor puteaproduce.

Aniºoara Stãncules-cu (foto), preºedinte-le OFLDE Dolj ºiprim-vicepreºedinteALDE Dolj, spune cãtrebuie evitat oricerisc în zonele ºcoli-lor ºi grãdiniþeloraflate încã în stadiude ºantiere.

„Constatãm cã lucrãrile dereconstrucþie, amenajare, re-paraþii la mai multe unitãþi deînvãþãmânt (grãdiniþe, ºcoli,licee) din judeþul Dolj nu auputut fi terminate înainte deînceperea anului ºcolar. Indi-ferent de motivele întemeia-te sau mai puþin întemeiate

care au condus la aceastã starede fapt, important este acum caºi continuarea acestor lucrãripânã la finalizarea lor sã nu

afecteze procesul de învãþã-mânt ºi mai cu seamã sã nuafecteze securitatea elevilor,a profesorilor ºi pãrinþilorcare îºi însoþesc copiii. Soli-citãm directorilor acestor uni-tãþi de învãþãmânt, Inspecto-ratului Judeþean ªcolar, celor-lalte autoritãþi locale cu atri-buþii în domeniu, sã ia toatemãsurile pentru ca niciun in-cident sã nu aibã loc în peri-metrul acestor unitãþi aflateîncã în stadiu de ºantiere înlucru. Atragem atenþia firme-lor implicate sã îºi delimite-ze cu responsabilitate ºantie-rele, astfel încât riscurile derãnire ale celor aflaþi în zonãsã fie eliminate“, a declaratAniºoara Stãnculescu.

ALDE Dolj solicitãautoritãþilor locale sãasigure securitatea elevilor


















11ACTUALITATE

Executivul a adoptat o or-donanþã de urgenþã caremodificã ºi completeazãunele acte normative cu impactasupra domeniului achiziþiilorpublice, în contextul îndeplini-rii condiþionalitãþilor ex-ante ceîi revin României în calitate destat membru al Uniunii Euro-pene.

Este vorba despre modificãriaduse Legii 346/2004 privindstimularea înfiinþãrii ºi dezvol-tãrii întreprinderilor mici ºi mij-locii, Legii 51/2006 a servicii-lor comunitare de utilitãþi publi-ce ºi Legii 101/2006 a serviciu-lui de salubrizare a localitãþilor.

Ordonanþa de urgenþã abrogã,din Legea 346/2004 privind sti-mularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriiîntreprinderilor mici ºi mijlocii,prevederea prin care IMM-uri-le beneficiau de reduceri cu 50%pentru criteriile legate de cifra

Râmnicu Vâlcea: Sutede voluntari vor strânge

gunoaie de Ziua Mondialãa Curãþeniei

atribuire a contractelor de achi-ziþie publicã ºi în care IMM-uriledin România au beneficiat defacilitãþile menþionate.

De menþionat este faptul cãnoul cadru legal în domeniulachiziþiilor publice, adoptat peparcursul acestui an, conþine oserie de prevederi care promo-veazã accesul IMM-urilor laaceastã piaþã, cum ar fi faptulcã împãrþirea pe loturi a con-tractului de achiziþie publicãdevine regulã, autoritãþile con-tractante având obligaþia de ajustifica decizia de a nu recur-ge la atribuirea contractului peloturi. De asemenea, introduce-rea unui mecanism care sã per-mitã plãþi directe cãtre subcon-tractanþi faciliteazã, indirect,accesul IMM-urilor la piaþaachiziþiilor publice, având învedere cã în multe situaþii sub-contractanþii sunt IMM-uri.

operatorii economici de dreptpublic sau privat în acordareaaccesului la atribuirea con-tractelor de delegare.

În ceea ce priveºte faptul cãparticiparea operatorilor la pro-cedurile pentru delegarea gestiu-nii serviciilor de utilitãþi publiceeste permisã numai pe baza li-cenþei emise sau recunoscute,dupã caz, de autoritãþile de re-glementare competente, aceastãcondiþionare este eliminatã.

Una din modificãri se referãºi la mãsurile de natura ajuto-rului de stat, vizavi de atribui-rea serviciilor de utilitãþi publi-ce, care nu pot fi acordate decâtdupã avizarea acestora de cãtreConsiliul Concurenþei în condi-þiile legii.

De asemenea, prevederile re-feritoare la durata contractelorde delegare de gestiune se co-releazã cu prevederile Legii 98/2016 privind achiziþiile publi-ce, Legii 99/2016 privind achi-ziþiile sectoriale ºi Legii 100/2016 privind concesiunile delucrãri ºi concesiunile de servi-cii. În acest sens, se abrogã dinLegea 101/2006 a serviciului desalubrizare a localitãþilor preve-derile referitoare la durata con-tractelor de delegare a gestiunii.

Contractele în curs de execu-tare ºi procedurile de atribuire încurs de desfãºurare la data intrã-rii în vigoare a prezentei ordo-nanþe de urgenþã, care s-au în-cheiat sau iniþiat cu respectareadispoziþiilor legale în materiaachiziþiilor publice ºi concesiu-nilor de lucrãri ºi de servicii, sedefinitiveazã pe baza prevederi-lor legale în vigoare la data ini-þierii acestora, cu excepþia obli-gãrii ofertanþilor de a prezentalicenþa Autoritãþii Naþionale deReglementare pentru ServiciileComunitare de Utilitãþi Publice.

Prin operarea acestor modifi-cãri legislative, se respectã pre-vederile Acordului de parteneriatîncheiat între Guvernul Româ-niei ºi Comisia Europeanã, la 6august 2014, în ceea ce priveºtedezvoltarea ºi implementareaStrategiei Naþionale de achiziþiipublice, ceea ce va conduce laasigurarea finanþãrii din fonduristructurale a unor proiecte deinteres public: sãnãtate publicã,protecþia mediului, infrastructu-rã, dezvoltare localã/regionalã,cercetare ºi dezvoltare, oc

Grãdina Botanicã – inaugurare dupã reabilitarejarea unui atelier de brutãrie-pa-tiserie....

Documents

Transcript of Grãdina Botanicã – inaugurare dupã reabilitarejarea unui atelier de brutãrie-pa-tiserie....