MIA R O M A N A

GERUSIA DIN CALLATIS

VASILlmiddot PARVAN

A N A l -1 t E I R O M A N E MCMOMILI SSCŢlmiddot

i-Ut

BUCUREŞT1 LIBRAgraveR11LE iURU

I i IH

wwwcimecro

Aliatole Sinciolagravelli ΛΙΊΗΙΙΊΙΙΗ-Ι ΚΙΙΗΜΙΙΙ Koriu I Tom ImdashXImdash Siliiinni]i nnffor l1 l7v

Aualolo A nul orni e I Romftnc S c r i a 11 un Tom I X - Dcsbaterih1 middotgt ι itforfflo Aeademtej in itfiumlii-IHKH Indire alligraveiliHigraveimiddot al volumnltn din Alitile |)iltntiii 1J7Hmdash1NH 2 _ Tom XI XXmiddot IWIiaterilo $i m emoni lo Acadeniini in 1888mdashliuitj Itnllfp ilfiilgtlle il vnluniolor iJin Annie ponllB JHHH-IHiigraveli gt - Tom XXI -VAV Ilenlwinnlmiddotraquo i Mrmoiiilo Acadeacutemie) in 18i)8 1308 Indire nlfalii-ligraven ili viihinulor din Aitale pontro 1WIH -1908 J Tom XXXmiddot Desbaterile Acadetitiei la 1908-8 Ţ

XXXI mdashMemorale Bectittnii Ţstoriee 10 XXXII - Dostmlorlle Agravecsdewfel in 1909mdash1910 h - XXXIgraveI - igravelenioriile Sreţhtnii Isltiiire 14 mdash XXX11Igrave -Dosbatorilo Acfldoraial in 131(1 lillj 4 ^

XXX1JI-Hemmiile SeetHinii Inloiiee 18 -XXX V -Dosbatcrile Acadeniiei in 1911mdash1918 4mdash XXXIVmdashMemorHU Seofiuttii istorie 2U mdash XXXV Desbaterile Acaricmici igraveli 1UIS-I9IS - amp-

XXXVmdashMfiiioi-tile Serţatiiii Ixtorice amp Pian pereti lui Ioan Bandii Sturza Vuda impocirct ri va sud itilogravero traini

in Moldova de A lorga mdash50 Din Snaturilo plordute linieri ţii răuoţa icircn Bucovirin si liasa-

rabia in celo di mai deoenii dupa anoxnro de N lorga lmdash Hate va fftiri nona priviioaro la Istoria Roman ilor de N lorga - s o Notolu unni iatorie cu prigraveviro la ovenimontole din Balcani do Λ

lorga _ j d Dona piangeri ale episcopuhii du Itagraveninic Galaclion do li lorga mdash20 Ternu igrave nouugrave ale lui IonSclii|il Veacutecnreacu de JY lorga mdash 80 Barbu ytirbei ca oducaior de Λ lorga mdashSO InsaniηΊtutoa lucra rilor Comieiuoii europene delagrave (furile Donărei

IHacircli la 1912 de Dimiirie A Slitrdza I IL III JS66 la 1912 180 Patraniru) lui Aloxandru cui tigraveun Cai dintacirciu chip de Domn ro-

man de jjf lorga 3Q Ucraina moldnveneascil do N Torna 90 Monete inedite din orasele noastre pomice de M C SuUu ~w Condiţiunilo do politica generala in cari eau igraventemeiat blaericile

romagravenotli in vcacurilo XIVmdashXV do N lorga 3(j Douacirc tradiţii iatorico in Balcani a Italici ei a Romacircnilor da

N lorga mdash 20 Bacirctăliilo delagrave Gwozdziec şicirc Obertyn (lăSI) de l Urm mdash60 Descoperiri noua icircn Scythia minor de V Părvan 2mdash Ideile de legi si de prevedere de A P Xenopol mdash80 Prioeipele ardelean Aoatiu Barcsul şi MiLropolitul Sava Brancovioigrave

de Ur Ioan Lupa 30mdash XXXVImdashDesbaterile Acade miei in 1013-1914 fimdash raquo XXXVImdashMenioriigravele iSecţinnii Istorici 20mdash

Armeni si Romani Operatela (storica de JV lorga mdash40 Stiri noua din Dacia Malvenafa de Vasile Farvan 1mdash Frivilegiul lui Mohammed al l l r iea pentru Pera lt1-Iu Ionia 1163J

de N lorga Έ50 CaBtrul delagrave Poiana ei drumut roman prin Moldova de ios de

Vasile laman l _ Ostasi delagrave Prut cu un nou act delagrave Alexandru cel Bua - Ftfzeei

romaacani do N lorga mdash40 Cava despre Epiacopul maramurăşan Ioail StoicamdashCagraveteva fragshy

mente de ffechl Cazanii romacircneşti do JV lorga mdash60 Istoria Evrellor icircn (erile noaatro do N larga mdash40 Vasile Lupu ca următor al Imparaţilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhtei de Constantinopola şi a Blaericii ortodoxe de JV lorga mdash40 Clopolul daruit de Caraghoorghe icircnlemeietorul Serbiel bieeiioii

satului Topola (1811) de N lorga mdash 20 Cetatea tllmotum I I 1 Deacoperirtle campanlci a doua al a treia de

aipacircturl din anii IBIS si 1913 de Vasile Parvaraquo 8mdash Cetatea Ulmetum l i a Deecoporirlle oampantei a doua ai a treia do

aipagraveturi dui anii 1918 ai 1913 de Vasile Pdrvan 2mdash Delagrave Cetatea Tropaeurn-Adamcigraveiei Basilioa-cieterna 8tudiuarheo-

logic de G Murnu middot 1 mdash

wwwcimecro

GERUSIA DIN CALLATIS ΠΕ |

iumlAHiiE iAcircitVAN Membri al AcndcmLiii - -11---

7

Şedinţa delagrave Π (30) lunie Igrave910

lhntrn coloniile grecesli dola Pontul Stampng Callatia dica llera-cleei lont ice ai prin acfiasta nepoata stravedici Megare dorionon paro a li jucat prin laquoecolul al IV-lea ţi in prima juinacirclale a aeco-lului al IH-lca inainto du Hristos rolul de conducagravetoarc a veci-nolor Halo ionione ilistria la Nord ai Odeseiu la Sud [Tomi ΙίίιιΊ in vromea aceasla igravenoagrave mimai o mica facturie) Inainte de aeeolul al IV-ΙΛ cimdash in parte mdash chiar In acest eecol Histria fusese cea mai tnfloritoare colonie dintre Istrua şi Haemua Ucla mijlocul vea-oultU al [[[-lea Inspre noi Tomi oroscii repede in importanţa In vremoa romana Tomi dovine metropola Pontului Stang

Intlndorea pntariicirc macodonono pana la Marna Neagi-fi dagrave ora-sei or grocesti de aici prilejul de a intra incă delagrave Iilip ti Alosandru in chip direct in valmagrave^agul luptelor cari caraclerizeazagrave vremoa oleniatica In special ^gelc Ly si mach Incorra sa robeascagrave voinţui sale nrmijlocito orasele dola lonlul Slang acostoa insa folosindu-ae de rivalitaLoa In tre Antigono -ji Lysimaclios cauta la randul lor nă iaaagrave de nubt neplăcuta tutelai Subt anni 313 a Chr Diodor fii-ciliannl ne povosleste astfel acest conflict in care CalLatienii sunl principali] ţi propriu zia eingurii eroi

laquoIn amai acoeta |313| Callatianiigrave cari locuiau in partile lJontnHii Slang i cari avoau o garnizoana pusa de Lysimachos o alungară şi isi recacircfftigara nnatacircrnarea Liberacircnd tot astfel si pe Hicircstriani ti celelalto orate vecine Callatianiigrave lagravecnra alianţă cu toate acestea spre a luptagrave Impregna impotriva regelui Mai hiagravend in tovărăijie ti ]gto Thracii si pe Scythigravei vecini cu dacircn^n Grecii dola Pontili Slang

Anhiumlt A ti ~ ΓιίΜ XXXtX mdash JUtmvritte Srtţ litofite

x UC Λ

V gt

wwwcimecro

2 VASILK FAIIVAU ^2

i zl m lira ă pno icircn m ideare o ligă foarte respectabilă In elacircre sa so măsoare en armalo putornice Aflacircnd de celo intftmplate Lysimashyclios pi ecă icircndală cu oaste Impetri va raseu laiiler luacircnd driunul prin Thracia Et Irecii posle Haemus si ajungacircnd lagravenga Odessus se opri canton ami ai ci A poi ordonacirc să se icircnceapă asediul lt-etăţii Ouracircnd insa coi din lăuntru (ί) icircnspăiinacircnlaţi căsură la icircntelegero predami oraşul După aceasta facirccacircnd icircn acelaş chip (2) si pe Hts-triani sa treacă do partoa lui pornigrave impetri va Gallatianilor Toc-mai atunoi Insă sosiră si Scythii şi Thracii cu oaslo multa spre a-si ajutagrave potrivit tra1alului pe aliampţii lor din Pont Lysimaclios le ieşi icircnainte atacirccă pograve neaşteptato pe Thraci şi zapăcindu i ii con-

4 vinse sa Ireacă de parlea lui Birul apoi pograve Scyllii icircn hiptă regu-latagrave uciso o m ultime din tre dagravensii iar reeturilo arni atei le alunga pacircnagrave dincolo de botare (3) Pe Callatiani ii icircnconjură pe urmă de toate partile şi igravencepii asediul cetă|ii facirccacircndu-si un punet de onoare din a pedopsigrave prin toate mijloacoio pe pricicircnuitorii răscoalei In yreme ce Lysimaclios era ocupat cu asediul cetacircţii Callatis primi vestea că Anligonos a trimes două armate in ajuturul Gallatianilor una pe uscat iar cealaltă pe mare că Lycon comandantul flotoi plutiagrave eh iar pe ape le Pontului Euxin iar Pausa nias cu o armata numeroasă aveagrave lagarul la intrarea Iiosforuluicirc iacircngă Eiumlieron gala de a treco In Europa Turhurat do aceste stiri Lysimachos litsa pentru a continua Icircinpresorarea ninnai n umani 1 do oameni strict trebuitor iar cu parlea cea mai mare a armatei saio pornigrave grabnic el icircnsuşr norăbdător de a luagrave contact cu duşmanul Ajungacircnd la pasurile peste Haemus Lysimaclios găsj pe Seutlies regale Thrashyci lor care so dase cu multa oaste de par tea lui Antigonos păzind treceiile Incepacircnd bamptălia numai (lupa mult timp şi pierzand o surnacirc dc-ai sai dar ucizacircnd si o maro multine do duşmant biruigrave pe barbari Hasagraverind daragrave ca din pămacircnt inaintea armatei lui Paushysai i as şi grătnadind-o in locuri stranilo Lysimaclios luagrave cu asall toate pasurile si ucizagravend pe Pauşanias pe o parlo din soldati lui ii libera pe bani pe ceilalţi icirci luă in ragravendurile armatei saleraquo XIX 73)

Diodor uită sa ne spue ce sa icircntacircmplat cu armata trimoasagrave ile

11) tlejincm darfi ca Odcssus tu il 313 a Che aveagrave ziduri d6 retato de jur imprejur 2t Ar rezultagrave ca si Ilistria aveagrave ziduri incă din aepst llmp concluzia nu clnsacirc strin-

gcnta ca ppntm Odessus şi inai jos pentru CoUalis

1 (3) Deci dincolo de Duna re Inlrueacirct şi llistrianii intran tot fraquo ninnimi tiotarelor lui lAsfmachos Prin urmare Scylhii cu c a r j 8(s aliaserfi Grccit crau de dincnlo de Dushyerni lai- Lu lttln Uobrogea un fapl foaile importasi care mi trebue uilat

wwwcimecro

53 (iticircUUKIA ]gt1Ν ΟΛΙ-LATIgraveB 3

Aiitigonos in ajiitorul Callatianilor pe Mare nubi comanrla lui Lycon Fara fndooală acest ajutor a sosit icircncacirc la timp şi a avut cele mai neplăcuto urmări pentru Lysimachos Caci tot Diodor ne vorbeşle tnca sub anul 310 (1) (cuprinzagravend fesa in povostire si anii ime-diat armatori) deci la patru-cinci ani dupa ce icircncepuse rascoala de CallaLianii plecaţi icircn exil icircn tara regolili tauric Eumelos atacirct spre a usura aproviztonarea coi ice tate ni or lor cacirct şi pentru a m i se expune răsbunării lui Lysimachos in caz de capitolare a pashytrie lor Gel putin icircn a 309308 cacircnd Eumelos ocupă defigravenitiv tronul Callatis nu putuse deci Π supusă cu tot asediul aspru al regelui grec

Diodor zice (XX 25) laquoEumelos fu un adevărat binefacirccător pentru Byzantii pentru Si-

nopeeni şi pentru cei mai multi dintre Grecii cari locuosc Pontul Euxin El primi şi pe cei o mio de Callaliani cari-plecasera in exil din pricina lipsei de pagraveine patria lor fiind |icircncă merou| asediată de Lysimachos si suferind cumplit de tmpu|inarea tuturor celor nc-cesaro traiuhii acestor fugari Eumelos nu numai le dadugrave sigu-ranta unui refugiu ci le darai chiar un oraş icircn care să se aseze mdash col care sa numit dupa aceea Psoa mdash si le impărţi icircn loturi toritoriul lui rural Pontru ocrotirea naviga-ţiei in Pontul Euxin Eumelos facirccugrave racircsboiu barbarior Ileniochi si Tauri şi icircncă şi Achaei-lor cari se daduseragrave la obiceiul piraterie] şi curati marea de omdash astfel cacirc nu mimai in regatul lui ci aproape poste tot pagravemagraveutul locuit de oamni negustorii răspacircndiră cu recuno$tinja vestea despre marea lui n o b i l e şi bunătateraquo

Cacirct de mult a rezistat Cailatis nu stiro Prin a 302 cotatea era icircnsă de sigur din nou icircn stacircpacircnirea lui Lysimachos precum reieso din Diodor XX 112 2 unde vedetti pe generalu lui Casandros Pleistarchos venind la Odessus laquoicircnlro Apollonia si Callatiaraquo spre a-si pregati iti aigaranţă Irecerea in Asia la Ileraclea in ajutorul lui Lysimachos (Cf şi Nlese o e I 367 3j Expediţia nenorocitacirc a lui Lysigravemach prin a 292 igravempotriva rogelui get din Nordul Dunacircroi Dromichailos (Niese e p 367 sqq) no dovedeşte icircncă odată mai mult că icircntreagacirc laquoScythia Minorraquo eracirc icircn stacircpacircnirea lui Lysimachos

(H Nu 305 (cf Niese Gesch d Griedi u Mah Staattn 1 367 n 8 ori 304 (Pick Mugravemn v Dacien w Moeaten I 1 85) ci 310 prcuum corecteazagrave G Th Fischer in noua editii a lui Piodor la Toubner lflOtiuml voi V p S07 sqq sau mai exct 310mdash308 prt-emn reieHc aliU din Diodor cai si din crono]olaquoia regilor tauricigrave la Mini) Seytmns OMti GrwAs p 583 cf si pag 57t

wwwcimecro

4 VARILE PAR VAN 54

dact acesta vniagrave senni sacirc-şi icircntinda regatul si dincolo de gurile Du-nacircroi in parale colonii lor greceşti Tyra $i Olbia mdash cu inleriorul continentiIni thraco-seythic

Cu toatagrave rezi stenda lor eroica lo vi tura data Callatianilor de Ly-simach in a 313 şi cei urmfitori cacircnd o parto asagrave de mare din poptilaţia orasului emigraso in BosporuI Cimmorian(l) slabi mult puterca igravenfloritoarei colonii dorico Incercaroa făcută de Callatiani prin a 2(gt0 ci coi următori do a puno mima pe Tomi şi a-1 proshyface intro factorie a lor a dat gres Ani aracirctat cu alt prilej (2) cum Byzantiii au bătut atunci pe Callatianii aliati cu Histrianii şi au dat Tomitanitorneatagravernarea Delagrave aceasla infragravengerograve iatoricul Memnon xico de Callatiani că nau mai pulut sa se ridice vreo-dată la o bună stare niai romarcabilacirc (3)

Ar fi Snsă cu totul groşit sa luăm af ir marea lui Memnon strict agrave la lettre In adevar santoni in situaţicirca ca toemai pentru secolul al IV-lea şi al Ill-lea igravenainte de Ilristos sa cunoaştem din o aerio do documente autentice cari erau relaţiile internazionale şi corner-cialemdashcontinue-mdashale Callatianilor aceste rolaţii nu se arata de fel a fi fost influenţate prea mult de nesuceesele politico si militare dintre 313 si 250

Un deacutecret onoriiigravec dat de cetăţenii din Olbia n sec IV a Chr pentru Nautimos din Callatis care e proclamacirct proxenos arata re-laţiile stragravense comerciale dintre cele două colonii grocoşti (4) Un alt deacutecret onorifigravec dat chiar de Callatiani probabil prin sec Ili a Chr pentru un cetăţean din Chersonesul Tauric Pasiadas figraveuMuigrave Herodotos (5) ne arata legaturile politico şi comerciale atragravense cari existau igraventre cele douagrave colonii surori figraveice ale Heracleei Pontice Pasiadas o dagraveruit do Callatiani cu proxenia politia isotelia şi lishybera intrare şi igraveesiro din port atagravet in vreme de paco- cacirct şi de răsboiu pentrucă e pinevoitor si tndatoritor atagravet fata de statuigrave Callatianilor cacirct şi in particular fata de cetăţenii din Callatis cari vin cu afa-cori in Chersones

Foarte probabil tot din sec Ili a Clir ori cel mai tacircrziu delagrave

11) Cf la Minna Scithiann and Grecktt p 570 unde se cercnteail mai de aproapc deshymentili (Iorio soNifmat printru ce) igraveonigravec-miUisiun Jn Bospotu) Ciinmerian

|2i Zidttl cetSfii Tomi p 42oacute sq i3) FHGbdquo ed Miigraveller II p amp37 e XXI |4) Minnspti e p lai) (5i Arch-epigr Miti XVI) 91) 41 (Tocilescul reprodua de (li Michel In al aiiu Recueil

ilittici- yr nr 333 şi datacirct din seo Il a Chr vezi ΙπβΠ mai joa nota 1 de pe pag fi fi

wwwcimecro

bdquo 5fgt laquoERC3JA DIN CALLATIS 5

icircnceputu sec II este un ait deacutecret onorine (1) dat de Callatiani pentru doi cetăţeni din Mytilene fraţii Heronax şi Bacchios figraveii lui Calliphanes cari icircntoemai ca si Pasiadae Chorsonesitul icircndato-reazacirc şi ajutacirc pe cetăonii din Callatis cari vin cu a Taceri la Mytilene

Vedem daragrave pe (Callatiani icircn vii relaţii comerciale şi politico eu Olbia Cliorsonesul Tauric si Mytilene toemai icircn timpul cacircnd se Iuptau mai aprig eu Lysimachos pentru libertatea lor si eu Byshyzantin pentru supremaţia politica şi economica icircn Pontul Stacircng

Slacircbirea Callatianilor icircn sec III şi II e de sigur datorită nu nu-mai icircnfracircngerilor lor militare ci şi unor cauze mai generale cari au transformat simţitor echilibrul forţelor elene din Pontul teumluxin

In adevagraver vedem că spre sfacircrşitul secolului al III a Ohr Cher-sonesul Tauric colonia-soracirc se pare mai lacircnacircracirc a Callatidei ajunge la o icircnflorire ou totul excopţională icircn special prin comerţul cu cereale (2) Ori toemai acelaş comerţ eragrave principalul izvor de bogăţie şi al Callatianilor Astfel chiar din tipul principal al moshyne telor lor cele cu spicul care este un semn distincfciv al acestor monete In vreme ce Demeter e una din divinităţilo principale ale oraşului dacă nu cliiar cea mai icircnsemnată (3) vedem importanţa vieţii agrishycole aici Dar mai aies precum se va arata mai jos Callatis ca stat agricol are printre sacircrbacirctorilo sale publieacutee una inchinata direct umezelii roditoare a ploilor de toamnacirc Δ^μ^ρια sărbătoare cu totul caracteristică şi precacirct stili pana acum necunoscutacirc din alte doshycumente nu numai in lumea greceasca din Pont ci icircn toate tarile elenice

Alaturea de concurenţa icircn comorţul de cereale creşterea din ce icircn ce mai mare a plăgii piraţilor icircn apele Ponlului a contribuiimdash faragrave icircndoeală mdashla sărăcirea acelor colonii greceşti cari nu erau direct aparate de flote puternice de răsboiu precum eragrave de pildacirc cazul cu orasele din Bosporul Cimmerian In adevăr vedem din inecripţii că dupa apunerea puterii lui Lysimachos pe uscat şi a lui Eumelos (vezi mai sus p 53) şi a urmasilor sai Spartocizi pe mare coloniile greceşti din Pontul Stacircng racircmase libere sunt de fapt muli mai nenorocite ca pe vremea nelibertăţii de siibt Lysimachos icircntrucacirct atacirct barbarli de pe uscat cacirct şi piraţii de pe mare le

(1] Publicat de mine In Archaologiampckvr Aitseiger Berlin 1915 pag 2oacute0 sq şi datacirct acolo aproximatlv in sec II a Chrbdquo mai probabil Inaă dupii comparatia originalului cu inscripţla delagrave Minna o e p iigrave45 din Cherionesul Tauric figraveind tot din sec Ili a Chr

(8) Cf Minna egrave e p 617 (3) Ctmiddot Pick Μΰηκη υοη Dacien mut Mvsien I Ιρ 88 sqq

wwwcimecro

Ij νΛΒΠΕ lAnVAN 56

a tafia si dacagrave nu lo pustiesc in total cel pu ţin pe cetftjeniiuml lor Izolaţi iigrave pradă şi icirci ucid 0 inscripfio do pe la a 100 a Cbr ne arata pe Callatiani mul|umind cfdduros Apollon iati lor şi icircn special lui Stralonax fini lui Lygdamis penlrucă In tinipul răsboiului co avuse locmdashde sigur cu barbarli mdash Apolloniaţii (tsalvaseraraquo pe Calshylatiani din priiiKvjdia de a iigrave infragraventi (1) De alla parte avem se pare cbiar din icircntacircia ju malato a sec II a Cbr un deacutecret al Olbio-poliţilor pontru cetăţenii greci din insula Şerpilor şi in special pentru unni al carni nume sa pierdut si pograve care In vieaţă ei ti onoraeerS cu di fori te d insti ne fi uni igravear la moarte icircl icircngropaseră pe chel-tucala statuigrave ni si li ridicaseră si o statue jjentru ccedila faptele lui să fie potnonite şi pentru ca (Jlbiopolifii să-şi arate bica odată şi cu amiddot cest prilcj icircnalta lor coiKsidoraţie pentru colatemi din insula Louce acest prieten al Olbienilor avuse ca principal merit curiiţirea de pirati a Pontului (2) Tot pentru o biruinţă icircmpotriva pirafilor ve-dem pe Khodianul losideus facagravend inspre anii 100 a Chr o do-dicatigravec lui Achilleus eroul domn al insuloi Louce tot la Olbiamdash in legatura cu actigravevitatea comerciala a Olbiopoli|ilor şi Rhodienilor in Pontul Euxtn (igrave)

Vremile acestea turburate (see IImdashI a Chr) (4) ne sunt tncă doshycumentate ia Callatis şi printro alta inscripţie Igraveoarte importanlă pontru lămuririle do caracler economie mdash iigravenante si bagravenci mdash pe cari ni le dă li un deacutecret al umili Lbiasosigraven cin^lea unui membri] marinimos care a pus bani la dispozifia colegiului in condiţiuni cu totul lavorashybile decretili (5) vorbeste do igravemprojuragraverile nenorocite prin cari trec cetăţeniicirc şi accentueazagrave faptul cacirc binefăcacirctorul lor Bicon al lui Uios-curidas care aveagrave la ol averea colegiului desi pierduse jprobabil in tinipuigrave unui raaboiu cu barbarli] banii thiasului din cauze inshydeacutependante de voinfa lui si deci ar li foat seul il de datoria ce o

(1) Kalinka Ani Denteiti in llulg col 83 ţi urm nr 94 (of ifi JigraveAiek AEM X p 107 sqqJ

(2) AEM XI 37 41 (3) Minna o p 4G3 (4) Cf si inser AEM VI 1ltJ 1(ϊ τόν τι ujiiva tal τός agravemampi άποιμ-ίτοκς ίιήρηοιν

cu cele observalimiddot cu prigravevire la dansa de pjok Miineen oon Dacien U Moetien I 1 p 86 n l

(b) Publicat de Tonilescu fără oxplicaţii in AEM XI 34 33 icircnipreună cu XIV 32 Ih jar de aici la Dittcnberger Syllagt1 il 73(i undu e interpretai muli inai bine decagravet de Ziebarth care nu-l Inţelesese de fel (Grieeigravei Vereigravenswesett)totuş lncamp nu deplin satisfagrave-cător Aoest deacutecret e in sfilrştit publicat si tic Ch Mkhrl tigraveemriigrave rffwcr jyr nr IgraveUHi cu datarea sco H a Chr 4

I wwwcimecro^

57 0BKD8IA DIN ΚΛΜΛΤΙΙί 7

avoagrave (lupa lego Fata de cologiu el totuş a icircnapoiat thiasului toţi banii pograve cari-i aveagrave [apre fri]clifigravecare| impreună cu dobacircnzilo lor respecshytive după ce inai icircnaintoel icircmprumutasetotuşcolegiul cu o dobagravenda mica sigrave contribuire si din banii sai proprii la cheltuelile thiasului

Evident că dacacirc Bicon e lăudat pentrucacirc a icircmprumutat bani cu procent mie obicoiul comun era de a igravemprumutagrave cu dobacircndagrave mare El e deci unul din acei banchori cari icircnţelegeau ca chiar in afa-cerile lor materiale sa pagravestroze igraventreg acel principili geacutenegraveres al iubirii pentru concetagraveteni caracteriatic viefii greceşti din epoca clanica De alta parto decretiti ne arata că statuigrave callatian aveagrave o loge spoetala care fixa raporturilo dintre creditori si debitori fie ei simpli particulari fie colegii cu cologii si partieulari ori in fine statuigrave cu particularii Ceeace e icircnaă si mai important e constatarea că acosli banclieri ai soc IImdashI a Chr la Callatis primiau depo-zite şi deschidoau conturi curonte igraventoemai ca si astăzi igravear la vremo de racircsboiu aveau putinţado a scapa de responsabilitate ară-tacircnd cacirc dopozitele sau pierdut din icircmprejurări independente de voinfa lor

Avem daragrave pentru sec ΙΓ şi I a Chr dovedite de o parte igravempre-jurările grele şi adosea cu totul nenorocite in cari trăiau Calla-tianii mdash de alta igravenfloriroa chiar in aceste icircmprejuragraveri a vietii ecoshynomico şi organizarea ei din ce igraven ce mai complicata pe baza pro-greselor facute igraven epoca elenisticagrave de igraventreaga lume greacă

Cunoscutul deacutecret din Olbia dat in cinstea lui Thooclos al lui Satyros (1) ne arata pe Callatianimdashprin ultimii ani ai erei pagane ori primii ai erei crestine mdash Igraven societatea cetagravetonilor din aproape toate orasele grecesli mai igravensemnate din Pont şi acelea din Egee in leshygatura cu Pontul onoracircnd mdash la moartea lui mdash pe Theocles cu o coreana de aur pentru serviciile pe cari lo adusese mdash igraventre aitelo mdash şi clubului Callatianilor negustori şi armatori cari rezidau pentru afaceri In Olbia Decretili igravencepe laquocari oraşe au incoronai pe Theoshycles al lui Satyros eroul cu coreane do aur Olbiopoliţii Ni-comedienii Nigravecoenii Heracleoţii |Pugraventici) Byzantiii Amastrianii Tianeii Prusoii Odossitanii Tornitami Istrianii Callatianii MiletuI Cyzicul Apameia Chersonesul Bosponil Tyra Sinoperaquo Iar In cu-prinsul decretului găsiin aceastagrave proclamaţie pograve caro o va vestigrave ră-sunător pristavul laquoconsiliul si poportil Olbiei si oracele dola cari

(il Citi iligraveonckhi St06ftj cf pentru riigraveviain latychew (PE I ligrave np Minns n e |j (544 iip|) nr 10

wwwcimecro

g VASILE jpJlnvAN 58

aveni oaspeţi locuind la noi Incoronoază pograve Theoclesraquomdash şi bntagravericircrea RA i se ridice pe cheltueala lor a tuturora şi o statue in arme avanti a ligrave aşezată in gymnasiul Olbiei la a cacircrui reconstruire Tlieocles a contribuii cu porsonala sa priveghere iar decretai sa se serio pe o stelă de marin oragrave şi sa so aşeze in Ine LI 1 cel mai Iti vază a oraşului

Evident că chiar do nu aveau Callaiianii legatari ei icircnşişi cu toate orasele grecesti pe cari Ie-am vagravezul laquonumerate mai BUS ori-zontul lor panelenic eratotus consideraci lacircrgitprinastiel de tovăracircsii si in special conştiicircnţa lor doriana era simţitor Intărită in contactai cu Byzantiii Ileracleofii Cliorsonesitanii cu cari se icirciitacirclniau aicea ca ^i in atacirctea alto locuri Ca si Chorsonesul Tauric Callatis pa-streazacirc cu scumpătate dialectal doric pura vom vedeagrave şi mai jos si de sigur la aceastagrave păstrare nu conlribuiagrave in ullimul ragravend eon-ştiinţa despre importants Dorismuhn icircn Pont icircnainte do toato re-prezontată do lleracleea (1) marna si Chersonosul frate al Callatidei

Eireste interesele economice si politice-militare ale Callatianilor igravei siiesc ca alăturea de reigraveatiile sentimentale CTI Dorienii să aibă foarte stranse legatari utilitare cu centrele ionice 0 inscripjio se pare din Odessus ne arata pograve Callatiani onoracircnd in chip deosebit pe un cetătaan din acest oraş vecin prin sec IImdashI a Cbr (2) iar o inscripţio din Garystos in Euboea cani din aceeas vreme po-meneşte pe o Callatianagravej Neikeso tmmormacircntată acolo de liul ei mdash vreun corăbier ori negustor mdash Comaros (3) Tot cam din acelas timp icircntacirclnim Callatiani şi la Atena pe un Menandros al lui Doros (4) şi pe o femee Anthia (5) icircmmormacircntaţi aiccedili () alta Calla-tiană Euporia ne igraventimpina la Smyrna intro epoca peate cevagrave mai tagraverzie (6)

De altfol pentru icircnsuşirea Callatianilor de neobosifi navigatori si cunoscatorigrave ai drumurilor mării şi ai fi nu turi lor icircndepărtate (7) avem

il) IncS In a 1ή5 p Chr lleraclea Ponlica Intrebuintagrave digravealrcLul doric chigraveai in igravensfiip-liile puse inMorsia Inferior cu care ea aveagrave alacirctea legfiluri de corner^ si prin Callatis de prictenie Incacirct proclama ptigrave guvernaloru) Moesiei ca patron al Heraolcei (AtiM Vili Ξ0 60

(2) CIG (Boeckhigrave etiti 205G d (8) I G XII 9 34 [4 IG II 3 3045 cf II 2 2601 (5) IG II 3 3044 (fil CIO (Hoeckh) 3317 (7i Cf de pildS şi insoripţia funerari in vereuri AKM VI fi 10 ouvtxtv tv icirctivţj Jio-

vii-oţ Icirc^O-iti) voirait ίίψltινlaquo icirc e ţ Ίπηίίιής Τ|)ο^ίν tţ Μχίας

wwwcimecro

fgt9 erareei DIN CALLATIS 9

eoa mai strălucită dovadacirc tn activitatea stuntificacirc a lui Demetrios CallatianuI care tocmai ίη vromea ce ne preocupa mdash sec Ili mdash II a Chr mdash In tre 210 si 200 scria cole douăzeci do cărţ-i ale sale laquodespre Asia si Europaraquo (1) opera bazată pograve cercetagraveri sigrave cunoştinfe personale şi care treceagrave drept una dinfcre cete mai bune descriori geografico şi etnografico ale ţinuturilor dimprejurul Pontului (2) şi a fost apoi utilizata de o s urna de geografi şi istorici din vremea elenistică şi romana

Nu am de fel intentiunea de a expiino acum mai pe larg şi evoshylu ta constituttei şi a vieţii culturale a Callatidei acest lucru avagravend a fi făcut in Introducerea la Descoperirile arheologice delagrave Histria Ceeaco vreau să mai accentuez acum o că statuigrave callatian nu decade nici tn vremea romana dola rangul de contru comercial internashytional şi cagrave pana in vremea tagraverzte romano-byzantinagrave cacircnd ereşti-nicircsmul devino religie de stat Callatis pacircstroază o relativa bună stare sigrave tradiţionalelo sale legagraveturi cu străinacirctatoa Astfel vedem prin sec IVmdashV pograve un syrian elenizat de nume roman Synplildos al lui Kaseianos do mesorio avocat-jurisconsult (νομΓλος τήν έτπ-στήμην) caro improună cu soţia lui ajunge aici la bătracircneţe ador-mind aicircn sporanţa icircnvioriiraquo şi laquoa vieţii veciniceraquo (3)

Totuş eonducerea trebicirclor publieacutee in vremea romaijA o vedem do fapt data prin sec Il delagrave Marcus Aurelius inainto unor ropro-zentanţi ai putorii centrale curatores rei publigravecae de origine străină trimesi de imperisi ca sa reoryanizezo gospodagraveria dezordo-nata a Grccilor dn fLiri _o inscripţie din Sidyma in Lycia no face bullcunoscuD mdash prin anii 180 p Chr mdash pe un λογιατής ΚΆλατχνών πό-λεως Μυσpoundα de nume celaţenie şi demnitato seacutenatoriale romane Tib Claudius Telemachus de origine icircnsă greco-lvcianagravej din Xan-thos ajuns e drept spre sfacircrltitul veacutui af II-lea chiar consuli)

Callatis icircnfloreste daragrave in vremea Imperiului ca un oraşel proshyvincial iar nu ca un stat autonom grec Care a fost trocerea delagrave vieaţa liberagrave chiar glorioasacirc din epoca elenisticagrave la această vegeshytare convenabil avantajoasă de mici burgbezi-ne ora pagravenacirc acum un an un lucru absolut necunoscut Anul trecut sa găsit icircnsacirc un document din sec I p Chr şi anume chiar din primul timp al stacircpacirc-

II) Cf F S use mi hi Gescli il jrieili Liti in der AUxantlrinerztit I p 681 (2) Schwartz la P-W IV s u (8) AFCM XI 32 31 (4) Gagnacirct IGB Ili 681 ţgti cf UUtHix IV p 629

wwwcimecro i

If) VANiIligrave PiBVAM 6 0

nini romano ofeclive in ScyLhia Minor document caro icircntroce in bogagravetia informatici sale tot ce se cunosteagrave pana acum din Oal-latis ha chiar aruncacirc lumini neaşteptate şi asupra vieţii elene din inlregnl lont Stacircng

raquo

lrinlre pio troie scoase pentru olagravediroa nona a bisericii grecesti din Mangalia sau gasit pe rami dotiti fragmente din acoeaş s te la de marmoră cu o lunga inscripfio pe eie Fragmontele se icircmbinagrave per-foct E-Igrave forni eazagrave icircmpreună par tea de niijtoc a sto lei aproape comshypleta pe stanga un de marginea piotrei e pagravestrata desi cu multe ctocagraveniri dar cu o mare lipsă pe droapta unde ar mai fi de icircn-tregit printrun fragment aproapo toi asagrave de mare ca Secare din cele douacirc găsite pacircnagrave acum

Bucata de stola ajunBă pana lagrave noi confino pe o migraveil timo de e 040 m si o lăţimo pacircnă la e 002 m 22 de ragravenduri Literele inaile do 0012 m sunt foarte ingrijit gravate dar cu multe ornashymentaimiddot ceeace arata că ne aflăm in epoca romana si anume după toate semnele in sec I p Chr

Cetim

(Vezi desemnut de pe pag 01)

Ce literă a urmat in r 1 după NOMILA e absolut neclar li 2 e cu totul mutilai Lgt esci frani la in ce]) ut pe primul bloc ce se vedo inalăturalul desetnn apoi la capăt ojumatate de O urmeazacirc pe blocul al doilea sigur ΦΕΑΙΙ11=ΞΙΜΕΙ_1 In r 3 la mijloc după ΑΠΈΠΑΝΓΕΛΤΟΣ un ti spaţiu stricat apoi partea superioară a unni Ucirc sau Ω Sfacircrşitul r 4 e neclar pare a fi un lmiddot^ ros după care sigur Sii iar la urma poate un fragment de Σ dar cu totul nesigur La inceputul r 5 sigur un li la mijloc AlTOrrETO la sfacircrştţ după KATA 0 bara verticală II 0 o limpede li 7 la mijloc unde se unesc cele două biocuri nu dă un sens clar ΦΙΛ0-Τ1Η[Λ[Ν = ]ΛΑΜ(middotgt]ιΧ Tot astfel laacelas loc r 8 ΟΔΛΙ ΓΠΣΟ ΓΟΣΐ la sfacircrşitul ragravendului eacutevident un H Inceputul r 9 aro tntacirciu o literă noclară apoi ON la sfagraversitul racircndului eacutevident un Γ La icircncoputul r 10 de sigur un Σ- la mijlocul racircndului probabil ΕΓΠΟ-[PIJAN Delagrave r 11 icircnainte toate Inceputurile sunl stricate lipsind fie cacircte o licircteră fie cacircte doua pu toni completa sigur icircn r 14 un K şi icircn r 15 P la icircnceput dupa sensul frazei La sfagraversitul r 12

wwwcimecro

( IKtUIr iM M N CUIAIcircIS

middot a

V

iP|g

f O u lt deg

ow [x ]lt

OU

lt P Icirc O = WW=i

mdash ricirci ^ ltr I eu

P lt lt 2 ocirc p gG^go4lt tlt

EgraveoSsect Eacute2tsect

lt

I l

CLmiddot

oit

i r^Y sectM P y lt s ccedil gt lt lt N - x pound

Phpound

^β

r laquo y w ^ g 5^ltn

i1 1 V 1

PhIcircTPWCEib Icirc W w | sect 5 n Icirc lt w 8 lt Icirc P H lt lt lt-5y fc v Θ F- ΰ if gt t

Λ cf middot-

wvcopyv

=ΥmiddotΥΥ Yicircuiucirc54w ίτ^

şpW 3 LIcirciiU-lhlQ-zrl

^ ι lt A rr I ltţ

W lt -θ-α O Z

-2Γ VABILE PAKVAX 62

un Φ La s farsi tu 1 r 13 se ce tese perfect 4PXIEP tot uş sensu I cere eacutevident APXAIP (vezi mai jos comentarul) R 15 e limpede La icircnceputul r 16 lipsesc doua litore dupa cari de sigur o un H urniează ETANK A iar nu KA[ mai deacuteparte ΚΑΤΑΣΑΝΤΑ iar nu ΚΛΤΛΣΤΑΝΤΛ după cari do sigur ΓΕΡΟΓΣΙΑΝ desi altfel textul e foarte vos La s farsi tu 1 acestui racircnd poate un Π Mijlocul r 17 este iarăş icircncurcat paro a so coti ΑΝΑΣΤΑΣΕΙ|ΕΙΚ]ΟΝΩΝ dar sar puteagrave după resturi si ANALTAIKltlKIgraveJONUN iireşte sensul cere prima lectura R 18 prezentă de asemenea destule dificultacircţi la icircnceput după ΤΩΤΟΠΰΩ pare a urmagrave un N dar ar fi foarte igravengust mai departe după ANAASIgraveMA prubabil ΜΙΙΘΕΝ la sfarsitul racircndului un E 11 19 e foarto tare strteat pe blocul din stanga se mai disting doaracirc caleva litore vezi mai sus desemnul) la sfacircrşitul racircndului do sigur un E R 20 e ninnai in parte pă-strat tot icircnceputul lui fiind distrus lectura lui e icircnsă clară (vezi mai jos) Din r 21 avem resturi destule pentru a puteagrave restaura partea principală din icircnţelesul lui litorale ΟΞΕ ΤΟΙΣ ΝΕΟΙΣ K[A1 ΕΦΙ1]Β0(Σ sunt perfect lizibile Din r 22 nu mai avem decacirct urme cu totul neclare Pentru descriereamai in amacircnunte a icircnfăfişacircrii pietrei şi a resturilor de semne scrise vezi desemnul de mai sus Pe baza ceigraveor fixate aici propunom urmacirctoarea lectura a documentului

νampμησα τος αύΐδς o [ο|φε(ι)λήσ[ε|ι μέν | Sqti αύτεπάνγελτο έ[πάγωνοθ]έτlaquoν Ιampιμον το| ] Ιεροποίψας γ1 ethteaafc τδν δ]ίίμον χαί τον [ίξής ecircvtauiumlovV έπιτετραμμίνοΐ

τών έφή-] 5 βων τήν γυμνασιαρχίαν αύτό[ίgt]Ε τδ γυμνάσιον κατά |πάσαίνήλιχίαςΕπεχ6poundρησε|

ScaAgraveiumljtd-iumlJfJEcircv X2Igrave δαψιλέ[σ]ιν |Εερο]ποίίαίς άίμα χα θεωρ|(αις 1 τάν eviauotov ψλοτιί[χ[-ν Υπmiddotλανο0ν έν καίνες i~iwiat[ccedil Sto-] u δαψιλευαάμενος 6 δάμ)ος ο[ΰ]τος cugraveS [άλλως άργον [ά1γα[όν τι ] -JN χωρών πρίΕτος είσηγήσατο 1ν]εωχίρον γήρως Ιορτάν άργ[υρίου επιδό-]

10 σεί ποτΐ διανεκή Sta τόκων [ε|ύπο[οί]laquoν κlaquoί πολυτελεστάτες ε| VUcircJTO-J [δοχαΐς δδδέχΦοκ iitrjvijcjtigrave-ac |μ|έν ίπΐ τούτοις Λπολλώνίον [ ] [ντε πράταις χειμαΐς ampς ο 5ampμος αύτιϊgt καθέκάσταν εψαφ[poundσlaquoτο εύεργε-] |σpound|αν οτεφανοθσampε αύτόν διά βίου |κ]αί κατά iumlScov Ιν τε accedilgtxtpoundtgtpoundXffji έκκλησία) καί Κεσαρείοις κα ΙΙαναγύ[ρ](ε]ι χα Διομβρίοις καί δαμοθοινίες [ άναγο-]

15 Ιρ^εύοντοί τοθ χάρυχος δδδμσς στεφανοι τδν γυμνασ[ά[ρχαν χαί άγω-) bull ίνοθέταν χαύ) πρΐτον χlaquoτασ[τ)άντοι jy^plouaiav γερουνιάργ^ν ά(π άρχίί τΗ

μων δέ αύτ^ν άνασιάσει είχ]όνω[ν| χαλχέων τϊ χαί γραπτίών

Ψ wwwcimecro

-2Γ VABILE PAKVAX 62

un Φ La s farsi tu 1 r 13 se ce tese perfect 4PXIEP tot uş sensu I cere eacutevident APXAIP (vezi mai jos comentarul) R 15 e limpede La icircnceputul r 16 lipsesc doua litore dupa cari de sigur o un H urniează ETANK A iar nu KA[ mai deacuteparte ΚΑΤΑΣΑΝΤΑ iar nu ΚΛΤΛΣΤΑΝΤΛ după cari do sigur ΓΕΡΟΓΣΙΑΝ desi altfel textul e foarte vos La s farsi tu 1 acestui racircnd poate un Π Mijlocul r 17 este iarăş icircncurcat paro a so coti ΑΝΑΣΤΑΣΕΙ|ΕΙΚ]ΟΝΩΝ dar sar puteagrave după resturi si ANALTAIKltlKIgraveJONUN iireşte sensul cere prima lectura R 18 prezentă de asemenea destule dificultacircţi la icircnceput după ΤΩΤΟΠΰΩ pare a urmagrave un N dar ar fi foarte igravengust mai departe după ANAASIgraveMA prubabil ΜΙΙΘΕΝ la sfarsitul racircndului un E 11 19 e foarto tare strteat pe blocul din stanga se mai disting doaracirc caleva litore vezi mai sus desemnul) la sfacircrşitul racircndului do sigur un E R 20 e ninnai in parte pă-strat tot icircnceputul lui fiind distrus lectura lui e icircnsă clară (vezi mai jos) Din r 21 avem resturi destule pentru a puteagrave restaura partea principală din icircnţelesul lui litorale ΟΞΕ ΤΟΙΣ ΝΕΟΙΣ K[A1 ΕΦΙ1]Β0(Σ sunt perfect lizibile Din r 22 nu mai avem decacirct urme cu totul neclare Pentru descriereamai in amacircnunte a icircnfăfişacircrii pietrei şi a resturilor de semne scrise vezi desemnul de mai sus Pe baza ceigraveor fixate aici propunom urmacirctoarea lectura a documentului

νampμησα τος αύΐδς o [ο|φε(ι)λήσ[ε|ι μέν | Sqti αύτεπάνγελτο έ[πάγωνοθ]έτlaquoν Ιampιμον το| ] Ιεροποίψας γ1 ethteaafc τδν δ]ίίμον χαί τον [ίξής ecircvtauiumlovV έπιτετραμμίνοΐ

τών έφή-] 5 βων τήν γυμνασιαρχίαν αύτό[ίgt]Ε τδ γυμνάσιον κατά |πάσαίνήλιχίαςΕπεχ6poundρησε|

ScaAgraveiumljtd-iumlJfJEcircv X2Igrave δαψιλέ[σ]ιν |Εερο]ποίίαίς άίμα χα θεωρ|(αις 1 τάν eviauotov ψλοτιί[χ[-ν Υπmiddotλανο0ν έν καίνες i~iwiat[ccedil Sto-] u δαψιλευαάμενος 6 δάμ)ος ο[ΰ]τος cugraveS [άλλως άργον [ά1γα[όν τι ] -JN χωρών πρίΕτος είσηγήσατο 1ν]εωχίρον γήρως Ιορτάν άργ[υρίου επιδό-]

10 σεί ποτΐ διανεκή Sta τόκων [ε|ύπο[οί]laquoν κlaquoί πολυτελεστάτες ε| VUcircJTO-J [δοχαΐς δδδέχΦοκ iitrjvijcjtigrave-ac |μ|έν ίπΐ τούτοις Λπολλώνίον [ ] [ντε πράταις χειμαΐς ampς ο 5ampμος αύτιϊgt καθέκάσταν εψαφ[poundσlaquoτο εύεργε-] |σpound|αν οτεφανοθσampε αύτόν διά βίου |κ]αί κατά iumlScov Ιν τε accedilgtxtpoundtgtpoundXffji έκκλησία) καί Κεσαρείοις κα ΙΙαναγύ[ρ](ε]ι χα Διομβρίοις καί δαμοθοινίες [ άναγο-]

15 Ιρ^εύοντοί τοθ χάρυχος δδδμσς στεφανοι τδν γυμνασ[ά[ρχαν χαί άγω-) bull ίνοθέταν χαύ) πρΐτον χlaquoτασ[τ)άντοι jy^plouaiav γερουνιάργ^ν ά(π άρχίί τΗ

μων δέ αύτ^ν άνασιάσει είχ]όνω[ν| χαλχέων τϊ χαί γραπτίών

Ψ wwwcimecro

63 cERiiMJAgrave MN CAiĂAicircrt 1S

[Vev] τώ τόπω amp[] το άνάλωμα |μ|ηθ[έ]ν [τ]οΓς δαμοαίοις nipoti έ[ ΕΝΟ ΤΣ[άρ]ετ^ς Αί ϊ xi S[egrave] [ψά]φισμlaquo τοθτο γραφ^μεν [ΐς τελαμώ]

20 [va λευχέλιΦον κα άνlaquoίgt1ί)μεν [βί]ς ttv [Ιικσlaquo]μί[τ]laquoτον ιέπον τεθ [γυμνασίου]

middot Ιδ]οξε τβίϊ vacircotţ κ[laquoί Ιφή]βιι πρ[ε ο -

Caractoristică e tn acest document frecventa ortografiei aimdashmdash-In ce privaste completarne date de noi avem de observacirct următoarele Racircndurile 1 şi 2 sunt desperate In r 3 am crezut sa pot da re-constituireacu άγωνοθέτΐίν sprijinindu-mă pe Inceputul racircndului 16 unde sigur e de restauracirct acest cuvant Sfacircrşitul r 4 e asagrave cum 1-am reconstruit numai un fel de memento al sensului faragrave pre-tenţiunea de a corespunde exact toxtului primitiv Tot astfel dar icircncă mai ipotetica e repararea r 5 In r 7 mi-a fost imposigravebil sa ofer alt cuvacircnt decagravet ipoteticul icirctXavtucircOcircV desi sensul e per-fect clarificat de celelalte cuvinte din acest ragravend Uegrave asemenea nam putut deslegagrave inceputul r 9 in vreme ce restaurarea sfagraver-şitului acostui racircnd dimpotrivă mi se pare icircn afară do orice discuţie Dacă tnsacirc mi se admicircte această restaurare atunci avem sigur castishygata şi dimensiuneacirc totalacirc a atelei pe dreapta anume mdash in acest loc mdash cam icircncă pe jumătate lăţimea fragmentului celui mai mie Ci aceaslă reconstruire are pontru ea toţi sortii do exactitate se dovedeşte si prin posibigravelitatea ce am avut ca icircneă icircn scaso racircnduri mai jos să pot propune completar ale toxtului cari să Incapa deplin icircn aceeaş lagrave-ţime a fragmentului pierdut suma de 10mdash=-12 litere in plus peste cele esistente dan sens deplin documentului nostru Sfarsitul r 10 cu inceputul r 11 am socotit să cuprindă cuvacircntul middot3ΐΜδνlaquoϊς bazat atacirct po cuprinsul icircntrog al inscripţiei cacirct mai aies po r 4 έατιάαας rov ίampμον S farsi tu 1 r 12 poale fi nu nu mai egravecif|Icirc3laquo-5 ευεργε]|[3ί|αν cum pare mai probabil după sens ci si |φλampτι| (μί]αν cum avem in r 7 τάν egravevietograveotov φιλιτιμίχν In ce priveşle sfacircrşitul r 13 tn aiaracirc de controversa άρχιερεΓΐχήgtάρ^φετ[ή pe care o vom disshycuta mai jos avem de notacirct aici că icircn niciun caz nu putem comshypleta simplu άρχιερΙεσίαις| (pentru άρχαφ|εακlaquoς|) din pricină că spaţiul disponibil era mult prea mare spre a fi umplut numai cu şease litere Cred absolut sigur sfacircrsitul r 14 cu inceputul r 16 |άναγορ|εόοντος Tot aeagrave şi icircntregirile ragravendurilor 15 16 şi 20 ]gtim-potrivă racircndurile 17mdash19 nau putut fi reparate decacirct partial şi ipotetic R 16 χαταστ)άντα γέρου3ίαν ne-a dat mult de gundit

wwwcimecro

14 VAKIUIcirc lAliVAN g4

pentru scnsnl extraordinar c)o important şi ex copti laquonul fa|a de alte documiiilo asupra gornsiilor (vezi niai jus) pe care iigrave introduce icircn document toluş ou cia niai maro bunăvoinfă nu MU poste scoate din litorale sigure ΚΛΐΛΪΛΜΛ ou un T uitat de lapicid (cf d p In acelaş iacircnd κ tn loc de ΚΛΙ) nicicirc un ait cuvant potrivit eu sensu 1 inscripţiei a faragrave ti e laquoαταβτάνία OdatS lixat ucoat lu cm li-reste că wlacircrşitul r 16 Irebuiagrave să mine cura 1-am restauracirct noi γεροοοχάρχαν rgt~ άρχάς] cine altul eragrave să fio primai gerusiarch daoă nu icircnsuş Apollonios icircnlemeielorul gorusiei | M |Y^ | έ |v in r 18 e sigur Sfacircrşitul r 19 si icircnceputul r 20 laquouni restaurate dupa formulami inscripţiilor din Pontili Slang Sfacircrşilul r 20 il credem iieindoio fata do ii Dp or tan fa pograve caro a avut-o Apollo ni os in organizarea in-stitufiilor religios-oducativo alo patrie i salo In r 21 toato si Untele noaslre de a mai descifragrave cevagrave sigur afară de ouvinlele eumlfctz τας νέοις καί έφήβοις au rainas zadarnico

Po baza interpretacircricirci si restauracircrilor justilicate mai eus cuprinsul documentului nostru ni se lămuraşte aslfel

Un cctăţean bogat din Callalis se oferă singur ca de obiceiu in vremea elenistico-ronianagrave din cauza slării financiaro procaro a oraşului (1) sa iea asupra sa donmitatea de afcampvodericircjc adica grija şi cboltueala jocuriior publico de aici lil face jerlfelo cuvenile zeicirclor şi ospătează pe poporul callatian la praznicu care icircnHofiagrave sarbacirc-torilo din avoroa sa icircn chipul cel niai strălucit Callatianii il aleg gyninasiareb mdash apra a se icircngriji do oducatia ephobilor mdash adieu a li-noninii lor icircn vacircrsta de servicicircu militar El dosparte eu acest prilej gv ni nasini din Oallatis foiosi t doopotrivă şi de sigur la un loc de bărbaţii do toate varatole polrivit diferilelor serii de exercifii şi in-Iroceri mdash dupa vacircrste mdash dacircnd astfol fiocărui cetafoan tanăr ori bacirc-tracircn putinfa de a foiosi icircn icircnlreginio gymnasiul orasului nesuparat do coi cari nu crau do soama lui Ca gvmnasiarch Apollonios aducu sacriigraveicii bogatc şi organizeazu coromonii strălucite zeilor In fio-caro an el continua la fel binefacerile sale necedand n iman ut pasul in facerea binoiui pentru patria sa Kl cel dinlaiu introduco sagraverba-toarea noocorigravecagrave (vezi mai jos) a bfi tran ilo r dagravend un fond din do-bacircnda căruia colegiul bătracircnilor Oallatidei (gerusia) să poată icircn ligraveecaro an n tot belşugul celebra acoastă sărbătoare spocială a lui cu cole mai bogate solemnităţi şi ospătări lentru loate aceslea Oallalianii holăresc sa di stinga pe Apollonios icircn chip public cu celo di ri lai uno-

IImiddot Cf art lui lieiioh Ayonothttei Lmiddot l-W 1 BJi ţ) 873 wwwcimecro

6ft OKHISIgraveA HIN CALLATIS | 5

ruri aie orasulni pe cari poponi) i le-a tot volacirct merou la fiocare noua binefacere a lui şi niai liolăresc să-1 inainuneze atacirct pe vioaţă cacirct si in special la liecare ooazio la adunarla cca mare a popo-rului cacircnd ee aleg magistrat ii pe anul urmagravetor la sărbătoarea Cae-sareelor (vezi mai jos) la sarbacircloaroa bacirclciului celui mare (idem) la sărbătoarea pentru ploao (idem) la praznicole publice aie popo-rului (idem) şi de liecare data pristavul orasului să vostească laquopo-poiul icircncununeazacirc pe gymnasiarcliul si agonothetul si pe primul icircn-temeiotor al gerusiei şi gernsiarcliul dintru inceput al sau cinstindu-1 pre dacircnsul eu icircnălţarea de atatui do aramă şi chipuri piotate raquo Decrotul prin caro poporul decidoagrave aceaslacirc onorare a lui Apolloshynios scris pe o stela de marmoră aveagrave a fi expus icircn locul cel mai do seamacirc al gymnasiului din Callatis

Dupa docretul poporului callatian urmase pograve monumentili nostru hotacircricircroa specialacirc pograve caro coilogiilo unite al bărbaţilor tineri (oi νέοι) si al flăcăilor (οί Ιφτ^οΟ din Callatis o luascracirc pentru a onora si ei pe soama lor pe binefăcacirctorul Apollonios Din nonoro-cire nli ni sa păstrat nimic mai deacuteparte intreg monumentul cacirct icircl avem iiind de altfeigrave numai o mica parte din cel care in realitate igravempodobise gytnnasiul din Callatis

Să luăm pe racircnd toale aceste stiri si fapte noua privitoare la in-stituţiile sociale si religioase din Callatis in sec I p Clir şi sa lo explicam mai de aproape

So atie că Incă din epoca olenistică oraselo greceşti no mai avacircnd bu gote mari la (Jiapoziţio acircruneă grija jocurilor publieacutee gloria do pe vromUri a marilor state si aniligravectionii elenice in sarcina parli-cularilor ambinosi cari vor ca prin desfacirclarea poporului sa sigrave asi-gure nemurirea pe stele de mar mora si in statui do bronz Agonotbeţii rari in vromea mai veclie sunt nişte magistrati sunt acuiti nişto filantropi binefăcători ai concetăţenilor lor(l) In aceasta cai itale ei nu mai au numai grija sagraverbatorii şi a jocurilor legale cu ea ci oferă concetăţenilor lor si tot folul de completar ale pelrorerii principale ca de piigravedagrave bancbetele de cari se vorbeşte icircn inscrip^ia noastracirc De obiceiu agonolhesia priviagrave o singură sărbătoare Rar numai ora generala Decrotul onorifigravec al lui Apollonios din Callatis mi pomeneste nicăeri atacirct cacirct e păsfrat de o agonotbesie speciatacirc De asemenea nici vreo lamurirc aaupra agonelur) icircnti-fcorilor cari

ll| lieisch art cit p 87ε wwwcimecro

1(5 VA8ILE P Agrave R V A M 66

a veau loc la sărbătoarea san sacircrbagravetorile prezicircdate de dagravensul nu ne e păstrată

Decretili precizeazagrave icircnsagraveicircn privicircnţa agonothesiei lui doua acfiuni ΕερΜΐθΐήαας xcugrave έατιάσαζ togravev δάμον Acosto două acţiuni merg icircmpreunagrave ceremonia religioasagrave care igravensotiagrave agonole aveagrave ca punct culminant jertfa de animalo pc altareie zeilor agonothetul care prezidagrave săr-bagravetoarea υ feri agrave după jertfă banc h e lui solemn concetagravefenilor eragrave icircmpărţirea jerlfei icircnlro zou si rnuritori Cutn spune un deacutecret din insula Ceos ecircottdv 3s ζοος τε πολίτα κοά Oj ή κίλις χέχληκεν καί τοΰ μβτβίχοβζ χαί τοος άικλδΐίampέροος 8σlaquolaquo τά τέλη ccedileacutepoooty (Dit-tenberger Sylloije II 522) sau cum spune un deacutecret athenian vorbind de colegiul de ίεροποιοί cari icircngrijiaii de jortfelo delagrave mashyri le Panatbenoe ΰ-ύειν 3ε zobccedil ίεροποιοΰζ τάς μέν 36ο ίΙ-υ^ίαί τήν te τήι ΑΦηνάι τηι Τγΐδίαΐ χαί τήν έν ΐώι Άρείωι χάγοgt[ θ-οομένην χα-υάπερ πρότερον (urmează porfiunile din jertfă mdash cărnuri mdash date pry-tanilor celor nouă archonţi cassierilor sacri ai zeiţei bieropoeilor strategilor taxiarchilor cetăţenilor atheacutenienf participant la proco-siunea icircn onoarea zeiţei si in sfacircrsit caneplţorelor)mdashτά δέ δλλlaquo χρέα Άθ-ηναίοις μβρίζβΐν (urmeaza cacircţi boi să se sacrifice pe altarul zeiţei etc) (Dittenberger o e II 634)

Alegerea agonothetului Apollonios ca gymnasiarch conducagravetor al e d u c a c i ephebilor eragrave o distincţiune care se impunoagrave delagrave sine după slrălucita do vada pograve care el o d ăd use in ce pri veste i ubi rea lui pentru concetăţenii sai In ade vagravei delagrave ingrijiroa oarecum parshytici lară a nnui agon el troceagrave acum la conducerea oligravecialagrave a ago-nelor ca gymnasiarch el priveghiagrave şi conduceagrave toate agoncle ora-sului date in gymnasiu care eragrave igraven orasele grecoşti mai alee din epoca elenismului Sncoace contrul principal al vietali publico si undo nu numai ephebii de a cagraveror specială oducaţie icircngrijiagrave gymnasiar-chul dar _şi laquocopiiiraquo ebacircrbaţii tineriraquo şi abacirctragraveniiraquo veniau sa se icircntrunească şi deci sa aicircbagrave partea lor de conducerea ori prezi-darea gymnasiarchului Ca gymnasiarch Apollonios aveagrave (ireste tashyras de facirccut jertfe la agone şi de ospătat pe concetăţonii sagravei In-ecripţia ne lămureşte astfel asupra activitacircfii lui ca gymnasiarch desi ofigravecial gymnasiarch nuinai al ephebilor Apollonios reforma icircntreaga vieaţă gymnasialagrave a Callagravetianilor Se pare cagrave pagravenagrave la ol nu fusese o ordine bine stabilitagrave icircn ulilizarea gymnasiului oraşuiui Firesc lucru gymnasiul eragrave icircn primul ragravend al ephebilor numai dupa ei aveau dreptul de a-l foiosi coilalţi cetăţeni cari propriu zis nu se mai instruiau ci numai se amuzau in aceastagrave clagravedire de

wwwcimecro

(j7 RtrilTTftJA DIN lt A I-LATI H 1 7

caracter prin excelentagrave educati v Se pare că la Callatis ύ veacuteot ci οί γέροντε oam alungaseragrave din gymnasiu ρο παίδε şi εφτβοι icircm-piedecacircndu-i de a-şi icirctnplinicirc datoriile for de tinerime in pregagravetire pentru vioaţa cetăţeneasca Apollonios despărţi gymnasiuldupacircvacircrste παίίες Ιφηβοι νέόι γέροντεί Ficcare la timpul şi la locul lui Aceste tovarar^ii cetăţenoşti dupacirc varata cari sunt un seinn caracteristic al vremiigrave elenistico-rowane ne icircntacircmpinagrave in toate orasele greceşti şi chiar la noi In Pontili Stacircng icircncă ψ la Odessus (1) de unde avem wtiri deosebit de importante asupra organizaţiei colegiilor do veacuteot si de εφηβοι şi la Histria unde cunoastem in deosebi foarte amagravenun(it organizaţia colegiutui do γέροντες (2)mdashDar rolul lui Apolshylonius ca gymnasiarch nu se magravergini la organizarea şi disciplinarea colegiilor cetagravetenesti dupagrave varate Vedem din inscripţia noastracirc că φ el facugrave icircncă şi alte hieropoeii deci dacircdit incagrave agone cu jertfe bo-gate fligrave inai mult conduse tbeorii deci procesiuni solemne ale ephebilor si designi şi celorlalte cologii gymnampsiale do alto varsto la sagraverbatorile zoilor oraşului Aceste theorii nu sunt de sigur alt-cevagrave decacirct celebreigravee pompae la cari participa igraventreaga populafie a oraselor grecosti cu preoţii şi magistrati hi frunte (vezi clasica in-scripţio delagrave Magnesia pe Meandri la Dittenberger o e II 553) cetăţenii oracircnduindu-şe după colegiile pograve vacircrsto (ΐομΐΐομπεύεΐν 5έ ΐήν τε γερampυαίαν iuta τνκ έφήβους καί χοος ^ w xai τοχ παίία inscripţicirca citata) fireşte subt conducerea şefului lor al tuturora ca organizator al lor pe τάςεις [milităreşti| (cf importanta inscripţie din Odessus documentacircnd aceaată oracircnduire pe τάςεις a epbebilor la Kalinka o c col 111 nr 115) care eragrave la noi in Callatis ApollonioB gymnaaiarchul

Inscripţia ne arată că gymnasiarcliia oragrave si la Callatis ca la O dessus (Kalinka o C col 81 nr 92 r 10 sq τοος xaampSxeiacirctocircV egravevLcijtogravev γεινομένους γυμνασιάρουζ) şi fireşte intro munirne de alte oraşe grecesti (cf art lui Oehler la P-WVII col 1992) anuală laquo Apollonios a avut prilejul să dovedească τίιν egravevtotOcircOWV ftXbttttfef con ce tăţe ni lor sagravei Se pare că el a Fost reaies gy m nasi arci i sigur nu se Infelege icircnsagrave din co ne-a rămas in document nimic in aceastagrave chestiune Stabilim daragrave că şi icircn privinţa gymnasiarchiei orasele din Pontul Slang nu diferiau In ce priveşte organizaţia lor Desi d p Callatis ar fi putut adopta gymnasiarcliia semestrialagrave ori trishy

ni Kalinka Ant Deitkm in Buly col Hl nr rgt 001 108 nr 114uol 111 or tl5 2) Itistria IV p 596 fi urm nr 20

Analete A R mdash Tom XXX fX mdash MemoricirctU Stcţ Itterici i

wwwcimecro

18 VASILE PAHVAN

mestruata ca in atatea centro elenico din Sud ea pietra pe eoa attuala si de sigiamiddot daca cel onorat consimfigraveagrave mereit reeligibilă (cf Oehler L e col 1993)

Pires te icircntreaga cariera a lui Apollonios sta in legatura cu vieaţa socială si religioasa a Callalianilor concentrata iruprejurul gymna-siului lor Nu o daragrave de mi raro că şi noua reforma pe care o inshytroduce laquoe ţntăia doiaraquo aceea de a instituigrave o sacircrbătoare spedala a bătracircnilor propria zis nu e decacirct o completare a reformelor sale precedente cari priviau sistematizarea colegiilor pe varate Ceeace e Igravensa foarte important icircn noua instituţie social-relicircgioasă o carac-terul ei speacutecifie pentru epoca imperiala romana lata icircntacirciu textul fespectiv a documentili ni nostru (r 9 sq) πράτο είσηγγροιτο [vjswxoacutepov γήρως έορτάν άργ|υρpoundου agrave7ct5oacute]3=L ποτί ίιανεχη δΐά τόκlaquogtν |ε]ύπο[ρpound]αν laquoτλ Acest pasaj trebuo alăturat de cel din r 16 πράτον laquoαταστ)άντα 1γ]ε[ρ|ουαίαν γερουσιάρχφΐ agrave[lta άρχος] Wn Ift-terpretaroa comparativa a celor dona citate reiese ca propriu zisraquo Apollonios este icircntemeietorul gerusiei din Callatis prin separarea ei de colelalte colegii după vacircrste adicagrave din massa omogenă a cetă-ţenilor si prin igravensarcinarea ei cu celebrarea unei aniline έορτΫ speciale El asigură colegiului batragravenilor un fond din vanitili cashyrina să se celebreze ritma sarbăloacircre şi prin aceasta asigurare el intemeeaza şi garantează şi pe viitor in existcnţa ei nesdrimcinată gorusia care altfel pana la el existaso numai ca o posibilitate teoretica

Odată cu Intemeierea gerusiei Apollonios este aies gerusiarches preşedinte al ei Demnitatea aceasta nu e comună icircn Pontili Stagraveng La Histria premedititi gerusiei se numiau συναγωγείί (1) In cele mai multe centre din Sud era un γυμ-νααίοφχος effe γεροοσίας (ori τών γε-ρ^ών τών γερόντων etc) care conduceagrave coiegiul batragravenilor (2) un πρ^τάτη (3) ori alfi demnitari onorifici Totus desi rar (4) Litlul

de gerusiarches e cacirct se poate de figraveresc mai alea icircn Pontut Stang In adevar colegii le de ephebi de aici Isi au ca presedin|i ophebarchi alesi dintro ei (cf Kalinka o e col 108 nr 114 din Odessus) desi conducacirctorul lor e gymnasiarchili (5) cu atampt mai mult bă-tracircnii cari naveau mdash propriu zis mdash nevoie de gymnasigravearcb igravesi vor mdash mdash

(1) Histria IV p 606 Rq |Sj Cf Oohler la l-W VII col 1978 sq i3| Cf Miller la P-W VII col 1368 e v gerontes Hi Odati la Puteotigrave Miller e col 12G7 lt5j Cf p tonto acestea şi Cagnat 1GRbdquo I şi III jnd raquo v

wwwcimecro

(JO ΓϊΚκΐβΙΛ DIN CAIXATIfi iO

li aies un preşedinti dintre ei cu acelaş nume ca acel al ephebilor auume de αριονmdashάρΊί al lor γερουαίάρηmdashgymnasiarchul ora-sulraquoi fiind preşedinteie tuturor cologiilor cetacircţeneşti după vacircrste şi icircn acelas timp mai icirc nain te de toate agonothetul de drept si biumleropoeooul en ipso din vremea elenistico-romana (vezi mai sus)

Ramano daragrave stabilii cagrave icircnmiddot icircnceputurile ei gerusia din^Callatis nu adopta obiceiul comun do a-şi alego un gymnasiarch al ei asagrave cnin işi aiegoau icircndeobşte toate colegiile acestea (cf şi Cagnat IffTi I şi ΙΠ ind s v) ci ca şi la Histria organizarea gerusiei se prezentagrave icircntro forma deosebită

Totuş e un alt pu net Incă mai caractoristic al organizagraverii geshyrusiei callaliane de cacirclre Apollonioraquo punct care trebue de aproape cercotat icircntrucacirct privesle Insăs esenta si rostul gerusiei in epoca romana Inscripţia zice πράτο βίσι^ήσαΐraquo νεωκόρον γήρlaquogtΐ εορτάν Ce e^această ystixoacutepdc έςρτή

Cuvantul νεωόρος capata se ştio icircn vremea romana un sens cu mult mai nobil decagravet in vremea bună greacă din vechiul servitor al (empiutili care matura şi curata V6(fi6ptgtC devine un tei de mare preot icircn special al zoităţilor orientale ca Sarapis iar in forma atri-butivagrave- devine l iti ul prin excelenţă onorigravefigravec acordat oraselor elene pentru cultul purtat de eie Homoi si Inipăraţilor-zei icircn temple si serbatori speciale ale lor Καισάρεια Ρωμαία Σεβάρτβία etc (cf ind la Dittenbergor Syll şi- OUI la Cagnat IGR I şi III etcigrave In special icircn partile noastre vedem orase ca Perinthus ovi Philip-popolis magravendrindu-se eu titlul onoriiic de νεωκόρος pentru acest cuit al Impagraveratilor si anume fie d p icircn forma ή λαμπροτάτη τήί Hpţx(i)v επαρχΰϊς μητρόπολΐζ Φιλιτπόπολις νεωχόρο (Cagnat IGR I 1471 1472) ca alăturea pe coasta Asieicirc ή λρψΐΐρθτάτη μητρόζολες Tifi AotttC νεωχόρο Κυζιχηνών πόλΐΐ (ibid 797) fie de alta parte d p in forma ή βουλή χαί oacute 3ήμος τών vsanteacutepttv ίΙδρΛνθΐων (ibid 786) ori ΠερινίΚων νεοgtκόρων (787)

Ileraolea Politica patria Callatidei se mandria şi ea cu yewxopampt aceasta romana (cf Cagnat IGR I 890) Nimic mai (irese in fata curentului general din oraselo greceşti de adoptare a cultului icircm-pagraveratilor romani decacirct să se găsească şi la Callatis cinovagrave care sa faeă un act icircn această directio Apollonios icircntemeează o sărbătoare specială icircn legatura cu νεοοκορίν celebrata numai de batragravenii din Callalis noua sărhătoare se numeşto cum se numiau orasele eleno igraventregi din Sud vstmtfjpoi (1) Apollonios icircnţelege daragrave e a gerigrave t sin

[) J5f il p şi Dittenberger Syll Il RStigrave ltmiddot vtutiifOi Sjtopwttutv icircijfiucirct wwwcimecro

20 VASIIE rAcircRYN 70

din Gallali sa aibă ca principala grijă a ei cultul Impărafilor săr-bătoarea oi aniversară fiind o vsmxipoţ έορτη Aceasta importante conclure spedala ar parca să no indemne a icircnţelogomdashicircn chip geshyneral mdash gerusia din vremea imperiala romana inainto de toate ca un fel de colegiu special pentru cultul Iigraveomei şi al icircmpărafilor Tot uş ah iar la Callatis din icircnsaş inscriptia noastră vedom că exietonfa ori neexistenţa gerusiei tntrun oraş grec nu conditi-oneazacirc de fel cultul oncia al imparatilor In adevăr decretili ono-rific al lui Apollonios ne arata ca gerusia din Callatis sa intemeiat in stracircnsacirc legatura cu cultul icircmpăraţilor Apollonios icircnsuş fiind cel dintagraveiu preşedinlo al noului colegiu Dar cultul ini parati lor exista la Callatis ineacirc dinaintea gerusiei Cu m vom arata mai jos aăr-batoaroa Καισάρεω tigravepica pentru acost cult pomenilă in inscriptia noaatră ca una la care se onora de Callatiani In totalitatoa lor cu o coroanagrave şi ApolonIgrave03 al nostru nu aro nimic deafaco i-u acea νεωχ^ρο έοριή a gorusiei de caracter particular colegial in-funţata de Apollonios El contribuise Urente la strălucirea cultului icircmpăraţilor prin fundaţia lui de aceea şi ora onorat la Kaioattiti dar cultul şi sărbătoarea eoa mare erau anterioaro lui

Incheierea firoascagrave la toate acoste considerati asupra naturii geruBIgraveei din Callatis este aceasta In legatura cu cultul tmpacircrampţilor icircncă dinainte existent la Callatis Apollonios dă geronţilor din oraşul sagraveu un fond cu venitul căruia ei constituai in colegiu asagrave cum se constituisoră oi veacuteot şi οί εφηΐampι se pare icircncacirc dinainte să ser-beze aniversarea icircmpăraţilor de pe tron probabil icircmpreunacirc cu preoţii templului Romei şi al icircnipăraţiior Această sărbătoare nu este rnsă eingiira preocupare a gerusiei Colegiul gerontUor eu un geriisiarches icircn frunte işi iea asupra lui ca gerusia toato alri-buţiile social-religioase pe cari gerusia lo aveagrave contemporan in celelalte ora^e grecesti Acest lucru reiese perfect eacutevident din Ligraveti LI L preşedintelui gerusiei callatiane el e un ίρχαιν un conducător efectiv iar nu onorific al cologiului avagravend deci a lucra continui cu ei In felul cum am văzut cu alt priloj că lucrati d p preseshydi ntji gerusiei din Ili stria (cf ffistria IV p 607 şi urm)

Se pune acum icircntrebarea era noua έορτή impodobitagrave şi cu agone nouă precum do drept sar fi cuvenit si cum era de allfoi obiceiul la orice sărbătoare importantă Sau toatagrave sagraverbatoarea se rezumagrave in rugăciuni si jertfe aduso divinitaţilor imperiale cu banchelul care urmagrave de obiceiu acestor ceremonii

wwwcimecro

I middot 7 1 IIERUSIA DIN GALLATISI 2 1

Cred cagrave rampspunsul la această icircntrebare decurge in chip lamurit din cuprinsul inscrip^iei atagravet dinainle cagravet si de cfupagrave pasagiul care ne preocupagrave acum K eacutevident lucru ca un ampγltΒνο$poundπης si γυμναοίαρθί cum era Apollonius cu caracter gonera (ca de pildagrave in inscripţia delagrave Attalea In tamphylia |Cagnat [OR IH 78B| γυμνασΐαρχήσαντα αί veacutetuv tei yegravepatocircv sai fflapound9egtv xai άγraquoνοθβτήlt5ανεα zmţ μεγά-λου fepoogravei άγώνζ τών ϊεβαστείίον) icircntemeind o noua έορτή nu puteagrave sa priveze această sărbătoare de caracterul cel mai distinctiv al ei agonele tocmai icircn vremea aceasta aeagrave de iubitoare de jocuri Oacagrave un orăţel ca Dionysopolis icircsi penniteagrave luxul prin sec Il p Chimiddot sa nfiin(eze agone riouă conduse de un gymnasiarch special γυμνασιάρχης καινών άγώνων (Cagnat ΙΟΙΐ I (564) cu atacirct mai mutt se va fi folosit Apollonios la Callatis de ocazia fundacircrii gerusiei şi de inaugurarea nouai ei έορτή pentru a icircnfiinfagrave si agone noua In adevagraver din r 18 si urna vedem că Apollonios e incoronai la toate sacircrbătorile publieacutee cari aveau şi jocuri la Caesaree la Panegyris la Diombrii Vedem apoi că poporul callatian icircncoronacircndu-1 tocmai ca gymnasiarch agonothet şi geruşiarch hotagravereste ca (dupa comshyp l e t a l a noastragrave egraveiguragrave In r 20) gymnasiul Callatianilormdashlocalul principal al agonelormdashsa fie şi local de expunere a stelei de mar-mora cu lauda lui Apollonios

Trecem acum la partea a doua a documentuiui nostru adicagrave la icircnsacircş hotărirea privitoare la Apollonios După ce sau expus in

bull amagravenunte ineritele lui se conclude ta distingerea sa cu diferitelo onoruri publice bine cunoscuto nouă din toate decretale grecesti analoage Stirile Insagrave pe cari ni le dagrave cu acest prilej decretul cai-

raquo latian cu privire la instituţiile religioase si sociale precuni şi la spiritul public si arta din colonia noastracirc doriană sunt pacircnă astagravezi unico

Sa examinant iarăs pe ragravend aceste stiri Decretul zice έπηνήαθ-αι |τ|ές πράταις τlaquoμαpoundς ite oacute δampμος αύτώ

xetamp έκάαιαν egravetHX jtijaw ΒΟβργβampί)αν Aceastagrave expresie care ne icircn tamshypina curent si In alte decrete (cf pentru lamuriri Dittenberger OGI Il 571) se refera la gradele onorurilor acordate unui cetăţean pentru virtuale san binefacerile sale delagrave o simplă coroanagrave de ra-muri verzi (d p de măslin) pana la statuito de marmoragrave si de bronz la coroanele şi chipurile sculptate ori gravate de argint si de aur sau piotate pe lemn ori pe acuturi de aur e o tntreaga posibilitate de variagli ale distincţiunilor după ineritele celui onorat Callatianli

wwwcimecro

22 VA8ILS lAllVAN 72

arata eă lui Apollonios i-ait deacutecernai după fiecare binefacerc a lui cele mai inailo onoruri (pograve cari le vom vodeagrave mai jos) Firesto acoastă distingere a lui Apollonios statua in raport direct cu dem-nitiitife pograve cari le ocupase aceste delimitati erau acum do asemonea laquocelo dintacirciraquo şi cole mai insemnate din punclul de vedere al ce-rinlelor pe cari lo impuneau colui distili cu eie In adevăr magistrati] ]gtrincipali din Callatis in vremea romana sunt οί ατρατη-γοί şi si ajVcfyw (cf inscr AEM XI 33 32) Acosto doua colegii συναρχίοα de conducători ai trobilor publieacutee nu pot icircnsagrave nici po deacuteparte sa se asemone cu delimitatile onorifice (le adevampratagrave pa-tronare a cetagravejiemlor oferite marilor bogătaşi ai limpului eacutevident dupa numole vecbi de magistrati obicinuiţi mdash subt cei cari conduceau adunacircrilo publieacutee şi afacerile externe mdash de άγωνοίρέτης ori γυμνα-σίαρχampς dar cu un conţinut cu tolul deosebit Acum a fi strateg ori synodru era un lu cru aproapo faragrave ini por tanta in vremo co a fi ago no the t ori gy m nasi arc h insemnagrave a fi laquo pari n telo şi bineiacă-torulraquo orasuluigrave

Decretili prevede ca Apollonios sa fio icircncoronat atacirct pe vieata cacirct şi in special la diferilele sagraverbatori cari sunt apoi imediat enumerato Hodactarea decretili ni e aici puţin cam neprecisă Τ7εφτ^0σί)middotε αΰτΐv secttagrave βίοο yai κατamp focirciov εν τε κτλ Co icircnseamnă xatagrave focirctvicircnjolegem mai clar cacircnd comparăm toxtul nostru cn altete analoage icircn cari oxpresia aceasta o altfol rodata lie pildacirc in decretili olbiopolilan pentru Neiceratos al lui Papias (Dittenbergcr Syll I 324 29) στεφανοθ38middotα[ 3έ atkogravev -ni καίΚ εκαστον ένιαυτον egravev τηι άρχαφετικήι έκληαίL scoi έν uhi τιΛ-εμένωι άγών τούΧampί χατά τgtgt χυΐΚρτ^τον τ ή ίππΐΐρομία ΆΖ) sau cova altfol in decretili dionysopolilan penlru Acornion agravei lui Dionysios (ibid 342 46) ^τεφανοΰαιΗ-οκ δέ laquoocirctegravev li εΕς τον Xoticogravev ypoacutevov xotiV Ixotorov ετο egravev ~Μζ Διονυαίοις χροσω στεφάνω κτλ

In ce prigraveveste zilele la cari Apollonios va li icircncoronat chiar eoa dintacirci ne face o stima do difigraveculiagraveti do lectură si intorprotare Po piatră avem pastrate n uni ai literole APX1EP Cu acosto 1 itero mi se poale completa nici un nume de sărbacirctoare ori de zi solemnagrave Dadi tnsă ne gacircndim cagrave icircn concoptul după care a gravacirct lapicidul AI era foarte des redat cu E si deci si icircn cazul nostru a fost un APXEP icircn loc de APXAgraveIP atunci icircnţelegem uşor cum lapicidul In loc de APXEP (vozi mai jos) a scria nobăgacircnd de seamagrave APX1EP cu gacircndul la ΑΡΧΙΕΡΕΙΣ etc APXEP din concept a fost icircnceputul

-fie delagrave cuvacircntul ΛΡΧΕΡΕΕΙΕΣ fie mai probabil dupa spaţiul wwwcimecro

73 iIgraveEitrsiA nix CALLATIS 23

liber pe care a veni a-l socoti pe piatracirc delagrave expresia APXE-ΙΈΤΙΚΙΙ ΕΚΚΛ1ΙΣΙΛ Oricare din cele două completar] o admitem sensul ramane acelaş La adunaroa cea mare a poporului spre sfacircrsitul anulut cacircnd se stracircngeau mai mulţi cetăţeni ca ori cacircnd spre a alege pe magistrati anului viitor(l) ΒΘ facircceagrave in o snmacirc de oraşe e lene (2) şi p roc l ama la diferitelor disti ne fiuni ale binefăcacircto-rilor cetăţii Callatis vedem cacirc faceagrave la fel

A doua sagraverbatoare la care Apollonioraquo era incoronai de concetă-ţenii sai era Caesareele Această sărbătoare ni-e bine cunoscutacirc icircn special din insule şi din Asia mica ea era caracterjzatagrave prin ago-nele cari se dagravedtau icircn cinstea casei imperiale şi In legatura cu cultul igravempara^ilor pe lacircngă templele acestora (3) La jocurile delagrave Caesarea (Katoapsta) luau parte Eleni din toate partile si de toate varatele după felul intrecerilor cari erau iixate dinainte stadiu pentathlu pancratiu etc (4) E foarte caracteristic că la Callatis icircncă din sec I p Chr se institue astfel de jocuri dupa exemplul oraselor grecesti din Sud in vreme ce Tomi cel pufin pe cagravet ştim pacircnacirc acum mi aveagrave o atare institutie religios-poliţicămdash Cacirc-Apollo-nios era ceacuteleacutebracirct si la această sagraverbatoare importante e cu totul ligraveresc dacă ne gagravendim la co ani cercotat mai sus cacirc anume el tntemeeazagrave gerusia din Callatis printre aitele si cu menirea de a face cagravet mai strălucitor cultul icircmpacircraţilor icircn patria sa Faptul cacirc el numeste sărbătoarea gerusiei νεωκόρις έορτή ar fi o dovadămdashalacirc-turea deceas ta pe care o examinagravem acum existenţa Caesareelormdash-cacirc vechea colonie dorica a Callatianitor tineagrave ea icircnsăş sa poarte ca oraş cu un templu şi cu jocuri ale icircmpăraţilor titilli onorifigravec de νβωχδρος πόλις

In ce privesle a treia sagraverbatoare cu prilejul cacircreia era onorat Apollonios ea poartă numele comun de ικίνήγορΐί Din context reiese icircnHacirc cacirc ea e o πανήγρρlaquo χατ1 έςοχήν adunarea cea mare cu sershybar) jocuri şi bagravelciu anual Astfel de χαντηγόρβίζ aveau cele mai multe din orasele greceşti (cf de pildacirc ind la Dittenberger Syll Ili p 220 eie erau un fel de sărbători nationale la cari luagrave parte tot poporul cu femeile copili şi sclavii Gymnasiul oraşului serviagrave de obiceiu ca punct centrai al adunarli jocuri publieacutee igravenso-fiau aceste adunăricirc mari pe cari le prezidagrave fie gymnasiarchul fie

(1) Cf nota lui Dittenberger la SyU I 324 30 12) De pildă la Olbia (Syll^ I I e) (3j Cf Baglio la Daremlierg-Saglio Mot 12 p 811 ci şi voL III ϋ p I36fci iToulain) (4) Vezl Dittenberger pound( Il 677 şi 678 ef sigrave Cagnat GR Ili 319 şi 804

wwwcimecro

24 VABILB PAcircRVAN 74

un magistral onorifigravec special a cacircrui avere perdonala trebuiagrave să lie firoste foarte respectabilacirc spro a puteagrave suportagrave toate cheltue-lite jertfelor jocunlor si banccedilbelelor panegyricircarchul (1) In ce pri-veşte Pontili Stacircng avem documentata alagravet sărbacirctoaroa πανήγυρ^ cacirct si pe respoctivul κανηγορΐαρχοζ icircncă igrave la Tomi (AEM XI 43 56 un π^νηγυρί^ρχήσ^ί τϊ^ $oiUxffi συνόΐου) şi la Histria (Dit-tenberger SyiumllJ I 325 22 icircn vestila inscripţie a lui Aristagoraw feci orni lui A pal uri os care a cinstit oraşul san şi πανηγύρεσι παν-5ή|ΐοΐί)

Inscripţia onorifica a lui Apollonius nu pomeneşte printre dentishyli itati le cu cari 1-a icircmpodobit patria sa pe aceea de πανηγυρίαρχίζ E putigraveii probabil că această demnitate a existacirct la Callatis icircn vremea lui Apollonius si a fost ocupatagrave de altcinevagrave atttnci cacircnd vedem cacirc propriLi zie Apollonios a icircuiplinit ])rin liberalitacircţilo sale din belsug şi toate condiţiilo pentru a fi proclamacirct si panegyriarch E mai probabil ca la Callatis avem cazul din Ephesos Epidauros etc unde gymnasiarchii prezidau şi panejţvrele (vezi citatele la Oehler icircn P-W VII p 1982)

Să examinăin acum a patra sacircrbătoare din decretili lui Apollonios άιόχ$μα Pre cagravet a m pu tut urmagraveri aceastacirc sacircrbatoare eragrave pacircnă acum total necunoscutagrave icircn icircntreaga lume grecească Nimiele ei vine eacutevident delagrave adiectivul iiojippoi mdash laquopătruns do ploaeraquo laquoudatn Delagrave icircnceput daragrave un icircnţeles pasiv iar nu activ care trebue fa ne icircn-drepto gagravendul nu spro cerni caro dacirc ploaia ci spre pamagraventul care e pagravelruns de ea şi e făcut roditor laracircş ca o chestiuno prealabilă numele siirbălorii nu e ce va abstract laquosacircrbatoarea ploiiraquo ci o o derivaţie delagrave un atribut procie al unni zeu care la Callatis purtagrave epitetul de ΐίομβρος fie icircn general fio in chip myslic (miniai la anume ce re mon ii si igraventro amimi ta zi de sacircrbătoare epecial carac-terizalacirc prin aceastacirc cablate a zeului)

Dacă epitetul activ do ομβρο se icircnfcacircmpină destul de frecvent in special penLru ous (2) epitetul de δίομβροί e altfel pacircnacirc acum pe cacirct şticircu necunoscut Gasili] icircnsacirc alte epiteto icircnrudite ca sens cu acel de $ίομβροί Aslfel e atributul δμβροχζψής pe care-I poartacirc Γη (Bruchmann o e p 72) Cevagrave mai depacircrtat e epitetul de εδχλθθί (laquocu verdeaţacirc frunioasagraveraquo care implica icircnsă logie calilatea

(1) Cf si Oehler la P-W VII 1982 sq (2) Cf Bruchmann Epitheta Deorunt Gr (auppl la Roscher) p 13G IO IV 1ΰ98

Corinth) etc Cf ţfi epitetul analog ύίτιος de asemenea bine cunoscut [v mai jos In text) wwwcimecro

7 5 IIumlERUSIA DIN CALLATIS 2 5

de iIcircOtt^peccedil) purtat de Δημήτνρ (ibid p 74) ca şi acelea de χλόη şi χλοέκαρπος strana Inr udite cu e pi te tu 1 de şVλοος (-ibid pmiddot 77)

E clar faragrave multe aito domonstratii că divinitatea căreia i se cuvine in chip firesc titlul de 5laquoμβρος e Pacircmagraventul fie ca Δημήτηρ fio mai (iresc ca Γή μήtrade)ρ Am văzut că de fapt miniai această divinitate are epitete analoage cu cel din noua noastracirc insoripţie Cultul care se documenteazagrave printrun atribut ca Κβμββθΐ e icircnsă prin excelenţacirc rural E un cult al agricultorilor Asagrave precum vedem do pildacirc pe Ζεΰς Ίέτιος flutter Pluvius) adoracirct de un collegigraveu de tagraverani din insula Cos τό wvogravev τών συμπορεοομένων παρά Δίν VETLOV compus din toţi cotagravetenii din Cosgt cu intorese rurale cari icircmpreună cu (ăranii se aduna spre a aduce jortfe la altarul zeului lui Zeus laquodatatomi de ploaoraquo (I)ittenbergor S-yll1 II 735) In acelaş chip vodem că era celebrata la Eleusis la Athena la Epidauros etc Δημήτηρ Βροηροοίβ (1) printro sărbătoare numită Προηρόσια san IΙροηρέσΛ (2) imediat icircnainte de icircncoperea aragraveturiior ca zeiţă care pregacircteşte pămacircnlul spre a primi bine samacircnţa Sacircr-bătoarea Proerosiilor (ή έορτή τών Προηρο^ύον Di tten berger ampίίίΒ

II 628 4 sqq) se celebra după rum a dovedii Dittenberger (l e ) rectificacircnd pe A Mommsen (care o puno in Iigraveoedromion Sept-Oct) In luna Pyanepsion (Octomvrie-Noemvrie) bdquodupa prJmeacuteEumlB plot de toamnă şj anume jertfa se fagraveceagrave imerliat icircnainte de icircnceRutuI aracirc-turiloacuter ca o inaugurare a mundi do toamna Astfel daragrave bdquopă-macircntul udat do cele dintacirci ploi ale toamnei e opiphania prin ex-celentagrave favorabilagrave a zeijei la care Grecii se inchina la Proerosia Dovada cea mai da ragrave despre aceasta o avem in adorarea Deme-trei la aceastagrave sărbătoare a oi toemai icircmpreună cu Zeus Ombrios si cu Poseacuteidon Phytalmios (cf Hogravefer la Roscher o e III 2999) adica cu cele două divinităţi supreme cari dăruesc pămacircntul icircnsetat cu umezeala roditoare (3)

Astfel daragrave Γή Δίομβρος sagraverbagravetorilagrave de Callatiani la Διόμβριν nu e altcevagrave decagravet Γη Ομβροχαρή ori Δημή-γρ Προηρΰθία sagraverbagravetoritagrave de ceilalţi Eleni la igravenceputul semagravenagraveturilor de toamnagrave dupagrave pri-mele ploi Sagraverbagravetoarea noastragrave delagrave talia fis aro dar a fi tnfeleaea ca o nouagrave nuniiro a Proerosiilor si ca ataro trobuo asezată Sn calen-darul callatian tot prin Octomvrie-Noemvrie ca sigrave Proerosiile din Sud mdash mdash

(1) Cf Hogravefer la Uoscher Ji^ifi Ltx IH 2999 12) Vezi la Dittenberger StJ li ftSl 38 si Π28 fi ji ri Γ) a reicirciumli b erg-Saglio IV I 071 (8) Veii lexlele li) Fiutarci] Spt top rattv 15 iMir lrgt8 i) tfi Adii Cottiteli 223 IgraveMOT

1119 f) wwwcimecro L

2CIgrave vAsiLE ΡΙΒΤΛΝ 76

Identifica rea barbato ri i Diombriilor o pentru istoria Cai la ti dei de cea ina i mare importanza ea ne dovedeste de o parte icircnsomnă-tatea extraordinară a agrieullurii in vieaţa coloniior dorieni de aici iar de alta prin denumirea originala data sagraverbatorii independonţa culturale a acestor coloni cari născocesc forme nouă pentru vieaţa lor sufleteaseagrave (ireste direct derivata din eoa a Grecilor din pashytria primitiva

Trecem acum la ίαμοίί-θίνίαι In|elesul acesiui cuvacircnt e comun dbanebet popular publicraquo Intrebuinţaroa lui la plural nu presu-pune de Tel o sagraverbagravetoare numită astfel ci dinipotrivă accentuează incă si mai -muli caracterul obicinuit al lui li faragrave indooală vorba in general de toate banchetele publieacutee Pus 1n documentili nostru la urina unei enumeragraveri de sftrbagravetori ani fi ispititi eă traducem laquoin sfarşit la toate bancbelele poporului Cai lati an il orraquo Totus cuvantul 5τ(μοθΌνpoundϊ nu e lipsitmdashde altfel ca in toate actele publice la Grecimdashde un inţeles religios preacutecis Acest icircnţoles se exprima lapidar tntro inscriptie din Delphi zicagravendu-se laquoώστε ftjjiav καί 5αμ^ίgtονpoundαν αυντελείν tagravev πίϊιν rtogravev Λελ^ών τφ AsitXwvi τώ IIjiKcp tsii egraveviosutigravevraquo ν-ζλ (cf Dittenberger SiHs I Igrave0(5 nota la r 59 = ΐά τε)ε7 τάν ίαμο-ihiiviagravev) La sagraverbagravetorile mari insoţite de jocuri şi repreacutesentatif demo-thoiniile nu putoau ligravepsi 0 inscripfie din Ancyra notagravend festivi-lăţile delagrave jocurile ([uinquenuale ce se dădeau acolo icircn legatura cu cultul Romei şi al lui Augustus icircnsoamnă cutare magistrat ori preacutesident al jocuritor din banii sagravei) ίημοθ-οινίαν είίοκεν ΰmiddotέας wxi χυνήγιον ε5laquoικεν (CIG (ligraveoeckh) III 4039 r gt sqq) sau δημοΰ-ot-να 5ί εδιοκεν fHct ampCcedil εδίοκεν άγφνα γομνηών k (r 14 sqq)t san δημοίΗινίοίί δίί εΐωκεν 8οαί πόΑεαιν ήλιψε middotΛ 5ΰω sfl-VY διδλου wO ένιαυτοθ fl-έας εδωχε (r 56 sqq) etc etc Orice li borali tate a unui particuigravear care fagraveceagrave jerlfe eilor dadeagrave jocuri ori instituiagrave repre-zentaţii de circ si bipodrom ragravemagraveneagrave neoomplela faragrave ospagraveful public care su igravencheie spre satisfacerea si recunoştinţa generala (cf pe lagravengagrave cele citate mai BUS si CIG (Boeckh) II 2880 din Branchidae add 2143 f din Aegina add 2347 A- din insula Syros In sfarsit inai aies add 2374 e din insula Paros unde ni se arata tot me-canismul unei alare δημοampΜνία jertfe zeilor cu κθνήτγϋρΐί si ca 1n-cheiere ampfjuodctyiC( care după botarlrea solemnagrave a popoiului se fine igraven laquoymnasinl oraşuliii)

Onorarea lui Apollonios din Callatis aveagrave deci a fi faculagrave şi la toale banchetele publicraquo date de concotagravetenii sagravei fie icircn legatura

wwwcimecro

77middot βΕΚΟΒΙΑ DIS OuLAris 27

ou cu Uni Romei şi al imparati Jor fie dup$ ceremoniile şi jerlfele celorlal|i zei adoraci de numeroase thiasutigrave foarte infioritoare pre-cum de pildacirc eragrave acci al lui agravetacircvoaoccedil Δαθόλλίθί pe lacircngacirc templul Δασυλλιείον deepre jerlfele si ceremoniile cagraverdia avem stire icircntro inscripţio de mare precirct fanume cultul acesta se arata a fi originar prin Ileracloa Pontica din stravechea patrie dorica^Megara o leshygatura intima sufletească icircn tre cele Irei-oraşe) (1) precum eragrave thiashysul cu iniţiare in mysterii al zeilor din Samothrake (2) thiasul lui Dionysos Baccheus (3) de sigmmiddot si a lui Apollon Agyieua (4) icircn sfacircrşit o stima aitele (5) necunoscute nouă dupa numele zeilor cari le ocrotiau ci mimai dupa dccrelele lor publieacutee icircn cari vedem con-eecvent indisoluhila legatura dintro vieaţa oraşului cu farmele onshydale aie activilătiicirc publieacutee si viea^a tlifasurilor eu formel e neoficiale dar ca elemeute creatoare icircncagrave mai importante aie aceleias acti-vităţi publieacutee (cf AEM XI 35 35 εϋεργεταν μέν -Ά icircaţAOj φίλΐ-τιμον 5έ zoj ihdaoj XI 34 33 cu XIV 32 75 mai sus interpreacutetacirct VI 10 16 ναθνμακρον κατασκευαξάμενο έχ τών IcircIcircIcircOJV teacutev τε Lmiddot-μένα αί tagravec agravecegrave$ 7ποεμήτου έτήρησΞν χαί tograve ποίον έδωρήαατο τ -τυίλει άπ άρχδς τε φυΛΤΞμο έών xm βΐάάθΰ έπϊνγελΛεταί άεί τ νο^ άγαampοΰ παραίτίο έσείαίΐ-αι tiU iVssiraiccedil)

Poporul callatian onoreazacirc pe Apollonios pentru exercitaroa exem-plară a trei demnitagravefi gymnasiarchia (se pare generala iar nu mimai a ephebilor) agonothesia si gerusiarchia (aceasta icircnoă cres-cutacirc icircn valoare prin faptul igraventemeierii gerusiei chiar de către Apolloshynios) pristavul aveagrave a proclama lauda lui Apollonios exact in aceasta ordine 6 δδμος σ-εφανοΐ τον γυμνασιά[ρχάν αί άγωνο]θιέτο(ν 7 κα(ι) (6) Kpdţov raquoάτασ(τ)άνΑpound [γ]ε[ροϋσίαν γερampοαιάρχν ltί[π άρχάς[ Incoronarea lui Apollonios se facircceagrave la toate ocaziunile solemne pe cari le-am examinacirct mai sus Cinstirea cea mai de precirct a lui era Igravensft eternizarea chipului lui prin statui de bronz si picturi expuse icircn poitice cari să doa tuturor slire pe viitor de binelacorile lui jtt|ilaquo)jv δέ aograve-ogravev άναστάσει |sigravey|oacutevoijv| χαλχampβν τε xott γρΛΐΓϋ(ών]

(IV AEM XV11 lui 43 laquo şi Et (5) AEM XIV 36 88 XIX 110 67 cu inscripţla din Tomi [nu Gallatisi AEM VI 8 14=

Michel Recueil 704 (sec Il a Chr) (3| Ci AEM XIX 107 61 (4) Cf AEM XI 33 32 (6) Cagnat IGR I şi ΛΕΜ passim Cf IHHriu I cap reep |6) In decretale de dialect doric se găseşle adosea vx In loc de uagrave variind indiferent

on urtOtriligravee In acelaş document cf la Dittenherger Sfili1 1 iUIJ din Helphi wwwcimecro

2tf VAPiiE PAHVAK 78

A m arătat cu alt prilej lilistrigraveq IV p 627) curii in vremea elenietico-romana diferitele (listinctiunt publieacutee isi pieni atacirct de mult valoarea lor inorala ncU eie sunt cr escute canti ta ti v pana la ab-surd Me nudo igraven vremea vecbe elenicacirc statuile Incbinate biruito-rilor orau mai mult un Pel do ofrando aduso zeilor neavagravend are-prezentagrave aidoma pograve muritorul caro se onora cu olo in vremea mai tagraverzio mai multe s tatui se icircncbină si m ul tan pentru aceeaş faptagrave aceluiaş oni( l ) Potrivit aceslei exagerări generale a spiritului pushyblic contemporan Apollonios- prinieşto daragrave dola concetăţonii sai nugrave un monument ci mai multe (eel putto dona) după cum tnţelegem din decretele onori lice alo altor gymnasiarchi (v liistna IV l C)gt o statue do bronz şi un lublou igravei voi li fost do sigur asezato Inmiddot gymnasiu acolo linde vodemdin decretili lui (r 20) că-i Tuseso pusă şi stela cu inscripţia onorifica alta statue ori un chip zu-grăvit ii va fi fost inchinai He in agoragrave (io igraven vreuna din incintele sacre ale lomplolor lie icircn port

In ce priveste calitatoa artistica a chijmrilor de bronz ale lui Apollonios cine ar ligrave ctispue sa admitagrave la eie o artă provinciala nodi baco si lipsJta do originai itale poato fi Intors do pograve aceastacirc cale deo parto pi-in considoraţia cft no aflăm icircn sec I al vremii romane carni igravencagrave nu se pierduse traditia busa de alta insa prin comshyparatia pe care o avem chiar la Callatis cu aria industriala do aici toracoto din vromca romana excelent modolato dovodind o stapacirc-nire igravencagrave destul de rcspoclabila a mijloacelor tecnice mai vechi (cf coinunicarea d-lui II M Toodoroscu asupra săpacircturilor delagrave Callatis in a 19Γ5)

Decretili lui Apollonios vorbind la un loc de raquo chi puri do bronz si piotatoraquo no sileşte sa examinant mai do aproape legatura dintre aceste doua feluri de monumente cu cari Callatianii au onoraţ pe binofacirccacirctorul lor Exprosia zivugravew fpccediltifc^ chip zugravit e absolut co-munacirc in inscripţiilo onorifico grecesti şi nu avem nevoe să datti aici citate icircn aceastagrave p r i v i l a (cf d p Ditlenberger SijM III p 274 şi OGI II p 651) Boeckh in (AG II p 662 sqrij la nr 3068 a cercetat foarte atnănunţit cbcstiunea dacă prin είκών γραπτή putom icircnţolege sigrave sculpturi si a doslogat-o negativ Dovezigraveie aduso do Boeckli sunt peremptorii εΕχών γραπτή e in deobşte un chip zugrăvit Dim-potrivă εΐχών singur aro dona icircnţolesuri acela de άγαλμα ori avshy

ili Vczi citatolo In Histrin IV p fi27 chiar la Histria se constata in scc II p Olir acetati riwipa de laudo pubuce gtvezi ioiiicnlanul la nr 27 şi 28)

wwwciimecro

5ριά (statue Intreagă) ş acela demiddot προlaquo|ΐή άναγλοφή (bust ori reshylief) Tot astfel είκών γρπτή poate li ninnai bust ψ poate li şi fishygura igraventroaga desi de obiceiu icircn aceat din urina caz se adagraveogagrave şi ouvagraventul τελεία Decretili lui Apollonio nu explică daragrave d a r ce fel de chipuri de bronz si piotate i-au fost dedicate Credem in sa că nimic nu se opune ca să admitem că chipurilo de bronz erau statui icircntrcgi ci dimpotrivacirc suntem cbiar icircndemnati la aceasta prin expresia άναστάσει ridicarea caro se icircntrebuinfează asagrave de tipic pentru igravenchinarea de statui icircncacirct Roeckh afigravermagrave l e p 665 col II) cacirc laquonicăeri nu se spuno είχόν γραπτήν άνοπτήαοαmdashceeaee se zice numai de statui si coloane ori stele de marmoragraveraquo Decretul a in-hchiiiiiUit cuvagraventul general είκών apre a se potrivi si pentru chipurile de bronz si pentru cele pictate legatura de idei a facut-o prin τε ctiuml (είκόνων χαλκέων τε xaigrave γραπτών) indicacircnd astfel raportarea stracircnsă a cuvacircntului prim general la cele douacirc urmacirctoare speciale

Mai ramano acum să examinait] chestiunea ce anume erau laquochishypurile zugracircviteraquo aie lui Apollonios Uzul comun al Irmbii grecosti si al tradiţioi Iiterare dospre pictura greacă a specializat expresia είκών γραπτή pentru tablourile si picturile independente (pe diferito materiate lemn melale etc) (1) spre deosebire de picturile parieshytale cari igravempodobiau aceleaşi tempio basilico şi portico greco-romane unde se expuneau şi tablourile (2) Pentru miscarea artistica din Callatis In epoca de icircnflorire a stacircpacircnirii romane inscripţia lui Apollonios ne aduce astfel stiri de eoa mai mare icircnsemnătate Nu numai sculptura şi pictura dar cbiar arbitectura de aici ni se arata icircntro lumina foarte lavorabile prin pomenirea dedicaţiiior facirccute lui Apollonios de Callatiani

Inscripţia dădeacirc şi indicaţii mai precise asupra locului unde aveau a fi expuso statuilo si tablourile precum si asupra cheltuelilor (e vorba icircn r 18 de δθψίθΐόί 6ţgtrA) loate aceste lacircmuriricirc ne sunt pierdute pia tra iiind aici asagrave de roasagrave icircncacirct nu mai poate ii vorba de o restaurare convenabilă a textului

In ce priveşte aşezarea stelei cu decretul onoriiic in gymnasiul din Callatis am aragravetat mai sus necrsilatea inorala a acostei alegeri a locului Apollonios avacircndu-şi icircntroaga vieafă legala de instituţiicircle gymnasiale aie orasujui său atacirct ca agonothet şi gymnagravesiarcli cagravet şi ca gerusiarch

(1) Cf Boeckh CIO Π p 6C4 col IJ |2J 0 ϊίνιών γρlaquoπΐή eragrave tottleauna aşezalii la ailipost ltigravee inleinpcrii suht u i coperiţi

Cf penlru toate acustea Itoeckh (Ifgt II p Gfioacute wwwcimecro

3Π VA8ILE PAcircRyenAX 80

Trecem aoum la tnceputul decretului pe care icircl dacircduserfi cele doua colerli cetampţeneşti dupacirc varata οί văot şi rAcirc ίψφϊΐ ca matitu^i autonome diraquo parlea lor pentru onorarea laquopresedintoluiraquo lor laquogym-nasiarchulraquo Apollonioraquo Nii ni sau păstrat decacirct cuvintele εδαςε raquoamp veacuteotC mi kţ-φνζ iti r 21 restii liind indescifrabil ori distrus Simpla existenţă a acostor corporali no este icircnsacirc de cel mai mare precirct

In adevacircr din troi inscripţiidela Udessus ne dăm seania prie comparatie do icircnsomnalalea pe care o aveau in Pontili StAng comiddot toglile de VEacuteOL si ίφφβί

Vede m in una din eie (Kalinka Ani Denkni in Bnlg col 81 tir 92) de pe la igravencoputtil sccolului I a Chr pograve veacuteot onorAnd printrun deacutecret al lor pograve Xenandros al lui Apaturios pentru no-bleţca lui faţă do dagravensii igraven ficcare an la sărbătoaroa lui Hermes mdash έν ~ΓΛζ BpţiafotC mdash zoul ocrotitor al gynmasiilor Xenandros să fio incoronai pristavuigrave proclamagravend oc νέοι σΐ6ltρανβ5σιν t-zk Hotacircrtrea colegiului de vsoi are a fi executata de icircnşisi gymnasiarchii cari vor (igrave in figraveecare an ei avAnd grija do a so face reacutegulacirct şi dupagrave datină proclamarea incoronarli Gymnasiarchii sunt insA precuni so şLio magistraţii icircntrogului stat si demnitart onorifici do primul rang ei icircnşii binefăcAtori ai patriei in icircntregimea ei prin liturgiilc loimiddot bogatc Aceste considerata ne arata că ύ viot esercita (precinti am dovedit cu alt prllej despro genista) (1) un roi quasi-oRcial In vigraveeajapublica din Pont si deci actole lor au cea mai mare tnrauriro asupra vieţii comune din orasele grecesti de aici

De alta parte vedetti pe ϊψφ(Λ subt prezidenţia unni έγήραρχο di ti tre dacircnsii fAcAnd la Odessus dedica) ti pentru marcie zen thracic de aici ttsograve μέγαί Δερθείάττς In a 238 p Chr (Kalinka o e col 108 nr 114) primul archon dupA care se dateazA igravenchigravenarea liind ψ preot al zeiţei Roma mdashiar igraventro alta inscripţie intAlnim pn aceiasi epliebi organizaţi icircn companii ζάampις) avom lista de nume a celor din a VH-a τάςΐς mdash poate subt cAte un ταξίοφχοζ mdash ridi-cacircnd do sigur (dupigravei motivolo ornamentale ale reliefului de deasupra inscripţiei)o icircncbinare pentru un epheb din compania lor san pentru igraventreaga companie biruitoare la vreunul din agonele odes-sitane (Kalinka o e col I l i nr 115)mdashActele publieacutee ale ephe-bilor iaculo la Callatis cum am vAzut in tovAraşie cu οί νεοι sunt pretutindeni in orasele grecesti nu mai pufin quasi-ofigraveciale ca

(I) ffistria IV p 081 sq

- ί wwwcimecro l

fii α EROacuteSI A IgtIN ΟΑΙΙΑΤΓΚ y igrave

7 ale celorlalte corporaţ-ii după varate mdash afară (ireste de παίδβζ cari au roi ninnai la actele pur gymnasiale ori religioase

Callatis avagravend collegii deosebite de γέροντε veacutelaquo şi εφηβκ active toate In vieaţa publicacirc se arata a fi mdash in sec I p Chr mdashprintre orasele elenice cele mai icircnfloritoare ca activitate socială si culturalraquo

luca o chestiuno igravenainte de a Igravencheiagrave Decretili pentru Apollonios e rodactat icircn dialectul doric Avem documente sigure din Callatis redaotaLe si icircn κοινή (AEM Vili 3 6 XIX 108 63 XIX 10964 etc) marea majoritate tnsa a inscripţiilor Callatitlei (exceptagravend fireşte ρβ cele din AEM VI cari sunt mai toate gresit date ca din Callatis) e dorica Persigravestente aceasfca a dorismului care era icircn special ţinut viu la Callatis prin iegacircturile stracircnse cu patria marna Heraciea Pontica a contribuit facircră icircndoeală in cea mai mare mishysura la pastrarea caracterului primitiv al grecismului de aici mdash cu instituţiile sale religioaae stravechi mdash şi a fost una din cautele im-

- portante alo igravenfloririi culturale a Callatidei in continua ei rivalilate CU vecina idnianagrave mai fericită Tomi I

Inscripfia lui Apollonioi Intemeigraveetorul gerusiei din Callatis ne deschide o perspectivă excepţional de larga asupra acestei igravenfloriri sociale religioase si artistica a Callatidei icircn secolul I p Clir

wwwcimecro

R Eacute S U M ι

L a Geacuterusie de Callatis

Parmi los colonies grecques du Pou tus Sinieler Callatis mdash fille dIlemiddot raclea Pou tien et par celle-ci descendante de lancienne Meacutegare do-rienne mdash paraicirct avoir joue vers le IV-e et la premiegravere moitieacute du Ill-e siegravecle av I-Chr le principal rocircle parmi ses voisines ioniennes Histria au Nord el Odessus au Sud (Tomi neacutetant encore en co temps quune petite factorerie) Avant le IV-e siegravecle et en partie mecircme pendant ce siegravecle Histria avait eacuteteacute la plus florissante colonie entre lIstrus et le Haemus Degraves le milieu du 111-e siegravecle limportance de Tomi prend un rapide essor Au temps des Ko main s elle devient la meacutetro polo du Pontus S mister

Lexleneion de la puissance maceacutedonienne jusquagrave la mer Noire donne aux villes grecques dici loccasion dentrer deacutejagrave sous Philippe et Alexandre directement dans la mecircleacutee des luttes qui caracteacuterisent leacutepoque helleacutenistique Speacutecialement le roi Lysimaque essaya de soumettre a sa volonteacute directe les villes du Pontus Sinister mais colles-ci profitant de la rivaliteacute entre Anli-gonos ot Lysimachos cherchegraverent a leur tour a se deacutebarrasser de la deacutesashygreacuteable tutelle Diodore de Sicile nous parle de ce conllitmdashdunl les Callatiens sont les principaux et agrave vrai diro les uniques heacuterosmdashdune maniegravere deacutetailleacutee dans ses l XIX 73 XX 25 et XX 112 2

Malgreacute leur heacuteroiumlque reacutesistance le coup donneacute par Lysimaque aux Callatiens en 313 et les anneacutees suivantes quand une si grande partie de la population de cette ville avait eacutemigreacute dans le liospore Cimmeacuterien alfaiblit de beaucoup la puissance de la florissante colonie dorienne Lessai des Calshylatiens de prendre Tomi pour en faire une factorerie agrave eux vers 2GU av I-Chr neut point de succegraves Les Byzantins battirent les Callatiens allieacutes aux liistriens et donnegraverent aux Tomitains lindeacutependance A partir de cette deacutefaite nous dit lhistorien Memnon les Callatiens ne purent jamais plus seacutelever agrave un eacutetat de prospeacuteriteacute remarquable

Mais on ne doit pas prendre a la lettre laffirmation de Memnon lin effet nous avons la possibiliteacute de savoir justement pour le IV-e el le lll-e siegravecle av J-Chr par une seacuterie de monuments authentiques quelles eacutetaient

wwwcimecro

pound3 CKiicircirmv nix ΛΙΙΛΊΊΒ jţ

les relations politiques et commorciales mdashcontinueacutee mdash dos Callatiens ces relations nont point lair de secirctre trop laisseacutees influencer par les insuccegraves politiques et militaires entre 313 et 250

Un deacutecret honorifique du IV-egraveme siegravecle a J-Chr par lequel les citoyens dOlbia proclament Nautimos de Callatis laquo proxenos raquo indique les eacutetroites reshylations commerciales quentretenaient ces deux villes (Minus Scythianeawl Oreeks p 459) Un autre deacutecret honorifique est rendu par les Calfatiens eux-mecircmes probablement vers le IH-egraveme siegravecle a J-Chr pour un citoyen de la Chersonegravese Taurique du nom de Pasiadas fils de Ilerodotos dont il est dit quil est bienveillant et serviable tant agrave leacutegard de Jfttat des Callatiens que particuliegraverement pour tes citoyens do Callatis obligeacutes par leurs affaires daller dans la coionie dorienne soeur [ΛΕΜ XVII 9941 Mi cliel Jiecueiicirc 333 Cest tregraves probablement vers la mecircme eacutepoque agrave savoir IH-egraveme siegravecle a I-Cicircir ou tout au plus commencement du ll-egraveme que se place un autre deacutecret honorifique Patvan Archdohffisdmr Anzeifer J D A F Berlin 1915 p 250 et suiv) rendu par les Callatiens en faveur de deux citoyens de Mytilegravene les fregraveres Heacuteroriax et Bacchios fils de Kal-liphanegraves qui pareils en cela agrave Pasiadas de Chersonegravese secourent et asshysistent les citoyens de Callatis venus pour des affaires agrave Mytilegravene Nous voyons donc ces Callatiens entretenir dactiveacutes relations commerciales et poshylitiques avec Olbia la Cheraonegravese Taurique et Mytilegravene preacuteciseacutement agrave leacuteshypoque ougrave ils deacutefendaient le plus obstineacutement leur liberteacute contre Lysimaque et ougrave ils disputaient aux Byzantins la supreacutematie politique et eacuteconomique sur le littoral occidental du Pont Euxin (bdquoPontus Sinister)-

Le deacuteclin des Callatiens aux IH-egraveme et ll-egraveme siegravecle a J-Chr est ducirc sans doute non seulement agrave leurs deacutefaites militaires mais aussi agrave des causes dordre plue geacuteneacuteral qui ont sensiblement modifieacute leacutequilibre des forces helleacuteniques de ces contreacutees

En eifet vers la fin du lll-egraveme siegravecle a J-Chr nous voyons la Cherso-negravese Taurique la colonie sieur de Callatis parvenir agrave une prospeacuteriteacute exshyceptionnelle gracircce surtout agrave son commerce de ceacutereacuteales [voir Minns o amp p 51V) Or cest preacuteciseacutement le mecircme commerce qui formait aussi la prinshycipale source de richesse des Callatiens Une nouvelle preuve de ce fait en plus de celles que nous connaissions jusquagrave preacutesent (voir plus haut p 55) nous est fournie par linscription mecircme dont nous nous occupons ici parmi ses fecirctes publiques Callatis comme Eacutetat agricole en compte une Διέμβρια qui est directement consacreacutee a la feacutecondante humiditeacute des pluies daushytomne Nous insisterons plus bas sur le caractegravere de cette fecircte

Outre la concurrence rencontreacutee dans le commerce des grains la calamiteacute de plus en plus grande queacutetaient les incursions des pirates dans les eaux

Aitatoti A R mdash Tejm XXXIX mdash McmoriUc Srr( itiortec s

wwwcimecro

ί)4 middot VAgraveSIlE lAcircIlVAN Μ

tlu Pont a contribuigrave1 sans doute agrave laiiauvrissement des colonies grecques qui neacutetaient pus directemenl deacutefendues par de puissantes Hottes de guerre ceacutetait le cas des villes du Bosphore Cimmeacuterien En effet nous voyons par les inscriptions quapregraves le deacuteclin de la puissance de Lysimaque sur terre et de la force dKumeacutelos et de ses descendants Sparlocides sur mer (voir Minns p 570 et suiv) les colonies grecques du littoral occidental resteacutees libres sont en reacutealiteacute bien plus malheureuses que du temps de leur soushymission agrave Lysimaque car les barbares arriveacutes par terre aussi bien que les pirates venus par mer les attaquent sans cesse et lorsquils ne les ravagent pas complegravetement ils pillent et massacrent du moins leurs citoyens isoleacutes Une inscription qui date environ de lan 100 a J-Clir exprime les remer-ciments chaleureux des Callatiene aux Apolloniates et surtout agrave Slratonax Mis de Lygdamis qui pendant la reacutecente guerre porteacutee sans doute contre les barbares avaient laquosauveacuteraquo les taliaticircens de la deacutefaite (Kalinka Ani JBampfkm in BuUj col 83 et suiv) llautrc part nous posseacutedons un deacuteshycret datant vraisemblablement de la premiegravere moitieacute du ll-egraveme siegravecle a l-Chrqui est consacreacute par les Olbiopoliles aux citoyens grece deUrIcircIe des Serpents et surtout a lun dentre eux dont le nom ne sest pas conserveacute et dont lo principal meacuterite eacutetait davoir nettoyeacute le Pont Euxin des pirates qui linfestaient (AgravervVl XI 37 41| Cest toujours pour ceacuteleacutebrer une victoire contre les pirates que le Rhodien Posideus deacutedie vers lan 100 a I-Chr eacutegalement agrave Olbia un ex-voto agrave Achille us le heacuteros prolecteur de licircle de Leulteacute au sujet de lactiviteacute des Olbiopolitea et des Rhodiens dans le Pont Minns p 463|

Un nouveau document de cette eacutepoque trouble (ll-egraveme mdash l-ier siegravecle a J-Chr voir AKM VI 10 16 et Pick Mucircnzltgtn von Dacieraquo u Mocircsien I 1 p 86 n 1) nous est fourni a Callatis par une autre inscription tregraves imshyportante pour les renseignements de Dature eacuteconomiquemdashfinances et banshyquesmdash quelle nous donne Cest le deacutecret dun bdquothiasos en lhonneur dun membre geacuteneacutereux qui avait mis des fonds a la disposition du collegravege dans des conditions tregraves favorables (AKM XI 34 33 et XIV 32 75 Dittenber-ger SjlL- Il 73li Micini ΠνπκίΙ 006 ll-egraveme siedo a J-Chr Le deacutecret parle des circonstances critiques que traversent les uitoyens et souligne le fait que leur bienfaiteur Iicon fils de Dioscouridas ayant la Learde du treacutesor du thiasos en avait perdu les fonds probablement pendant une guerre avec les barbares et par conseacutequent pour des causes indeacutependantes de sa voshylonteacute Cependant il rendit tout largent a lui coniieacute par les (allatiens ainsi que les inteacuterecircts alors quil aurait pu ne pas sacquitter de la dette quil avait dapregraves la loi envers le collegravege lie plus il avait lui-mecircme auparashyvant precircteacute au thiasos de largent agrave un taux minime et supporteacute sur su propre fortune une partie des deacutepenses de son collegravege

wwwcimecro

poundE CERUSIA TtIN CAIIATIB 3 5

Tous ces documents prouvent donc en ce qui concerne les 11-egraveme et I-ier siegravecle a J-Chr dune part tes ci reo n stances difficiles et souvent tregraves malheureuses ougrave vivaient les CaDations dautre part la prospeacuteriteacute de leur vie eacuteconomique en deacutepit de ces circonstances Le deacutecret bien connu dOlshybia rendu en lhonneur de Theacuteoclegraves lils de Satyros [CIG (Boeckh) 2059 Latyecbew IPE I 22 Minus o c p 644 no- 10] nous montre les Cal-latines vers les derniegraveree anneacutees de legravere paiumlenne ou les premiegraveres de legravere chreacutetienne consacrant en compagnie des citoyens de presque toutes les villes grecques importantes du Pont et de la mer Egeacutee en relations avec le Pont une couronne dor agrave Theacuteoclegraves agrave loccasion de sa mort pour les sershyvices quil avait rendus entre autres aussi au club des Callatiens neacutegoshyciants et armateurs venus pour affaires agrave Olbia

Les inteacuterecircts eacuteconomiques politiques et militaires des CallaliAis les oblishygent agrave entretenir dea relations tregraves eacutetroites non seulement avec leurs fregraveres doriens du Byzanee do lIIeacuteracleacutee Politique ou de la Chersonegravese Tauricircque (voir pour les relations de lIIeacuteracleacutee avec la Scytbie Mineure AEM VIII 20 60| mais aussi avec les centres ioniens Une inscription qui semble proshyvenir dndessus nous montre les Callatiens rendant des honneurs particushyliers vers le U-egraveine ou l-ier siegravecle a J-Chr (CIG Boeckh add 2i)56 d) a un citoyen de cette ville voisine une autre inscription provenant de Ca-rystos en Eubeacutee et datant tle la mecircme eacutepoque mentionne une Callaticircenne Neikeacuteso enterreacutee lagrave-bas par son fils Comaros marchand ou nautonier |1G XII 9 34) Vers le mecircme siegravecle nous rencontrons des Callatiens agrave Athegravenes ainsi par exemple un nommeacute Meacutenandros lils de Doro iIG II 3 3045 voir III 2 2501) et une femme Anthis (IG II 3 3044 qui y sont enterreacutes Une autre Callaticircenne Euporia vit a Smyrne un peu plus tard peutiecirctre (CIG- Boeckhl 3317|

I bailleurs pour ce qui est des Callatiens comme infatigables navigateurs et connaisseurs des routes de la mer et des contreacutees lointaines (voir par exemple linscription funeacuteraire en vers AEM VI 610 ouvexev έν ξείνι ito-νύϋίος Ιφίΐο νούσωι λείψανα δίί σποδίΐ)ς ήλυampεν είν τοκέαςΐ nous en avons le plus eacuteclatant teacutemoignage dans lactiviteacute scientifique do Deacutemeacutetrios le Cal latien qui agrave leacutepoque mecircme dont noU3 nous occupons - lll-egraveme mdash 11-egraveme siegravecle a J-Chr mdash entre 216-200 eacutecrivait ses vingt livres laquosur lAsie et lEuroperaquo (voir F Susemigravehl Cesili lti yriech Litt in der Alexandrinerzeit I p 681)

A leacutepoque romaine Callatis continue agrave ecirctre un important centre comshymercial Cependant agrave partir du 11-egraveme siegravecle sous Marc Auregravele et ses sucshycesseurs la direction des affaires publiques est confieacutee aux repreacutesentants du pouvoir central curatore rciţmblirae eacutetrangers dorigine envoyeacutes pai

wwwcimecro

36 vASILE rAnvAK 86

lempire pour reacuteorganiser ladministration deacutesordonneacutee des Grecs habitant ces parages Une inscription de Sidyma en Lycie qui se place vers 180 apregraves J-Chr nous fait connaicirctre un λογιστής Κκλλατιανών πόλεω Μυσίας qui est romain par le nom le droit de citeacute et la digniteacute seacutenatoriale Tib Claudius Telemachus mais greacuteco-lycien dorigine agrave savoir de Xanthos il est vrai que vers la fin du ll-egraveme siegravecle il reacuteussit agrave devenir cernetti (Gagnacirct 1GR III 581 Parvan Wstria IV p 629)

Bien plus mecircme agrave leacutepoque tardive romano-byzantine Cullatiraquo conserve un bien-ecirctre relatif (voir les inteacuteressantes deacutecouvertes de mon collaborashyteur D M Teodorescu dans les Annales de lAcadeacutemie Roumaine) et ses relations traditionnelles avec leacutetranger Ainsi nous trouvons vers le V-egraveme siegravecle un Syrien helleacuteniseacute au nom romain de Synplikios fils de Kasaianos de profession avocat-jurisconsulte (νομιχυς τΐ)ν έπιστήμ^ν) qui ayant veacutecu ici jusque dans ses vieux jours avec sa femme s eacuteteint laquoavec lespoir de la reacuteshysurrectionraquo et de laquola vie eacuteternelle (AEM Xi 32 311

Lo nouveau document deacutecouvert parmi les mateacuteriaux extraits des ruines

antiques pour servir nu nouvel eacutedilice de leacuteglise grecque de Man gali a est tregraves mal conserveacute (pour la description et la restauration des deux fragshyments dont se compose le texte actuel voir plus haut page 60mdash64 et le dessin de la page 61 ainsi que la planche hors texte de la fin) Le conshytenu du document tel quil reacutesulte des restitutions que nous proposons ci-dessus est le suivant

Un riche citoyen de Callatis vu leacutetat preacutecaire des finances de la ville offre spontaneacutement dassumer la charge άάγωνοΗτης Sur sa fortune il fait faire brillamment les sacrifices et les repas rituels Les Callatiens le proshyclament gymnasiarque Ιΐη cette qualiteacute il reacuteorganise le systegraveme dutilisashytion du gymnase par les quatre collegraveges des citoyens groupeacutes par Ages enfants eacutepbegravebos jeunes hommes et vieillards il apporte de riches sacrifices agrave loccasion des kHes et offre de brillantes ceacutereacutemonies en lhonneur des dieux Cest lui enfin qui le premier institue la fecircte neacuteocorique des vieilshylards et alloue agrave cet effet un fonds dont les inteacuterecircts doivent servir au colshylegravege des vieillards de Callatis (gerusie) pour ceacuteleacutebrer chaque anneacutee cette fecircte particuliegravere^ Pour tous ces bienfaits les Callatiens deacutecident dhonorer publiquement Apollonios et de lui confeacuterer les premiegraveres distinctions de la ci teacute fLe peuple couronne ie gymnasiarque lagonothegravete le premier fonshydateur de la geacuterusie et son premier geacuterusiarque et il lhonore en lui eacuterishygeant des statues dairain et en lui consacrant des images peintesraquo La proclamation devait avoir lieu aux quatre grandes fecirctes que le document

wwwcitriecro

87 OERUSIA DIN CALLATIS 37

nous revote maintenant pour la premiegravere fois agrave (aigravelatis Archaireacutesies Ceacutesa-reacuteee Paneacutegyrtes que nous trouvons aussi ailleurs et Diombries fftte dont nous rencontrons la premiegravere mention dans tout le monde grec agrave Callatis en dehors de ces ffttes la proclamation aurait lieu dune faccedilon geacuteneacuterale agrave toutes les Damothoiumlnies

Le deacutecret du peuple Callatien eacutetait suivi sur notre monument de la deacuteshycision speacuteciale que les collegraveges reacuteunis des νέο et Εφτβοι de Callatis avaient prise pour honorer eux aussi en particulier le bienfaiteur ApollonioB Malshyheureusement rien ne subsiste de cette deacutecision car le fragment que nous posseacutedons constitue une petite partie agrave peine du monument qui ornait le gymnase de Callatis

Nous ne saurions dans ce reacutesumeacute succint insister sur les faits nouveaux concernant les institutions sociales et religieuses du I-er siegravecle apregraves J-Chr dont notre document nous donne connaissance pour la premiegravere fois Noue noue bornerons mdash pour le reste voir le texte roumainmdashaux deux faits noushyveaux essentiels quapporte linscription la fondation de la geacuterusie de Calshylatis et la fecircte inconnue jusquagrave preacutesent des Diombries

Le texte dit (9-egraveme ligne et suivantes) πρΆτος εϊσηγήσατο[ν]εωκόρον γήρως έορτάν ltίργ|υρίampυ im$iau ποτ SwvsxfJ ograveiigrave τόκων |ε]ύπο[ρί]ίν κτλΓ et plus bas ( I6egraveme ligne) πρδτον καταστ)άντα [γ]pound[ρ]ουσίαν γβρουσ^ρχαν ά[π άρχampς] 11 ressort de linterpreacutetation comparative des deux citations ci-dessus quApol-lonios non seulement a fondeacute la geacuterusie en la seacuteparant des autres collegraveges groupeacutes par acircges mais aussi lui a donneacute la mission speacuteciale de ceacuteleacutebrer une έορτή caracteacuteriseacutee comme νεωκόρος Degraves que la geacuterusie est creacuteeacutee Apollo-nios est eacutelu geacuterusiarque cest-agrave-dire preacutesident Cette digniteacute nest pas comshymune agrave tout le Pont occidental A Histria les preacutesidents de la geacuterusie sappeltaient ιυναγωγείς (Parvan Histria IV 60G et su iv i Dans la plupart des centres du-Sud fonctionnaient soit un γυμνασίβίρχος τής yef-ouiiojccedil (ou τδν γεραιων τών γερόντων etc) soit un προστάτης dignitaires honorifiques qui dirigeaient le collegravege des vieillards (P-W VII col 1978 et suiv et 1268) Quest cettn νεωχόρος Ιορτη Nous voyons dans ces contreacutees des villes telles que Peacuterinthe ou Philippopolis senorgueillir du titre honorifique άενεωκόροζ qui leur avait eacuteteacute conTeacutereacute en reacutecompense du culte- quelles avaient voueacute agrave Rome et aux empereurs-dieux en leur deacutediant des temples et des fecircles speacuteshyciales (Gagnacirct IGR 1 14711472 786 787 et en geacuteneacuteral I et H1 et Diltenber-ger Syligrave1 et OGI pour Καεσάρε^ ΤωμαΓα ΣεβlaquoltηβιαΛ etc) La ville de lHeacutera-cleacutee Pontiquo meacutetropole de Callatis posseacutedait elle aussi la distinction de la νεωκορία (Cagnat IGR I 890) Rien donc de plus naturel que linstitution par Apollonios agrave Callatis dune fecircte speacuteciale en relation avec la νεωκορία et ceacuteleacutebreacutee exclusivement par les vieillards de |a ville Apollonioraquo entend que

wwwcimecro

lift VASI LE tAcircRVAN fţfţ

la geniste de Caltalia ait comme principale mission le tulle des empeshyreurs sa fecircte anniversaire eacutetant une νείιΐχόραΐ Εαρτή Mais le culte des 6m-pcreurs existait agrave tallatis deacutejagrave avant la geacuterusie et la fecircte des Kottaapete quon ceacuteleacutebrait depuis longtemps lorsque la geacuterusie fut institueacutee na rien de commun avec celte νεωκόρος έορτΐ de lit geacuterusie agrave caractegravere particulier colleacutegial Lexistence OU la non-exislence de la geacuterusie dans une ville grecque ne conditionne nullement le culte officiel des empereurs

Examinons maintenant la quatriegraveme legravete doni nous parle e deacutecret dApoi-lonios Διίμρρια Dapregraves les recherches que nous avbns pu faire cette fecircte eacutetait jusquagrave preacutesent totalement inconnue dans le monde grec Son nom vient eacutevidemmentde ladjectif 51OI$CcedilOIcirc laquomouilleacute par la pluieraquo If faut donc degraves le deacutebut remarquer le sens passif et non pas actif de ce terme Ce sens doit diriger notre penseacutee non pas vers le ciel qui donne la pluie mais vers la terre quelle mouille et quelle^ feacuteconde Toujours comme question preacutealable il convient de remarquer que le nom de la fecircte nest pas une notion abstraite laquola fecircte de la pluieraquo mais derive dun attribut preacutecis dun dieu qui agrave Callatis portait leacutepithegravete de ίίομβρος eoit dune faccedilon geacuteneacuterale soit avec un caractegravere mystique cest-agrave-dire seulement dans certaines ceacutereacutemonies et agrave un certain jour de fecircte speacutecialement caracteacuteriseacutee par cette qualiteacute du dieu t

Si leacutepithegravete agrave sene actif de δμβριος se rencontre assez freacutequemment surshytout lorsquil est question de Ztus (voir Bruehmanilmiddot WpUheta Deorum Gr (Roscher suppl p 186 IO IV loacutef)S (Corintbe) etc voir de mocircme leacutepishythegravete analogue de υέτιοί tout aussi bien connue) leacutepithegravete de βίομβρος est en eacutechange agrave notre connaissance inconnue jusquagrave preacuteBent Cependant nous trouvons dautres eacutepi)hegraveles apparenteacutees par le sens agrave SfoftjJpoţ Tel est lattribut ομβροχαφή que porte lij (Bruehmann o c p 72) telles sont aussi mais agrave filiation plus lointaine leacutepithegravete de βδχλοοΕ (laquoagrave la belle verdureraquo ce qui implique logiquement la qualiteacute de Siojippuţi porteacutee par Δημήτηρ tIcircttrf p 74) ainsi que celle de χλάraquo) et λ^ίκαρπος eacutetroitement apparenteacutees agrave εΰχλοος iibid p 77)

Il est clair sans que dautres deacutemonstrations soient neacutecessaires que la diviniteacute agrave qui revient tout naturellement le litre de δίομβρος est la terre

- soit comme Λ^μήΐϊρ soit mieux encore comme Γΐ) μήΐΐϊρ Nous avons vu que cette seule diviniteacute possegravede en fait des eacutepithegravetes analogues agrave celle que renferme notre nouvelle inscription Le culte qui se reacutevegravele dans un attribut tel que δίΐμβρampς est cependant par excellence rustique Cest un culte dashygriculteurs De mecircme que nous voyons par exemple Ζίgt Ίέπος (lupiter Pluvius) adoreacute par un collegravege de paysans de licircle de Cos ~cograve xotviv tigraveampv gujiitoptampOjieacutevtav παρά Δία Icirciţuey collegravege composeacute de tous les citoyens agrave in-

wwwcimecro

H9 UEHUKIA DIN iAL ΛΤΙΚ Si)

teacuterecircts rurauv qui sassemblaient avec les paysans pour Jaire des sacrifices agrave lautel du dieu de -eus laquole dispensateur de la pluieraquo iDitlenberger Stli II 735| de mecircme nous voyons ceacuteleacutebrera Kleusis i Athegravenes agrave Kpi-dauros etc immeacutediatement avant le commencement des travaux agrishycoles la di-esso Δίμήττρ ΓΙρampηροιΕα (voir Hnfer dans Rnscher Mytli Lm III 2999] par une fecircte appeleacutee npwjpoacuteoiraquo ou nporccedilpfctacirc (voir Ditteri berger f- Il 521 38 et 628 fi et Daremberg-Saglio fV 1 fgt73) comme diviniteacute qui preacutepara la^lerre pour bien recevoir la somiincc La fecircte des Proeacuterosies (ή ίορτή τ(5ν ΙΙ οΥίροαίων Dittenberger Syll Il 6ltJH 4 et BUIV) eacutetait ceacuteshyleacutebreacutee comme la prouveacute Dittenberger ( C) en corrigeant A Mommsen [qui la place au mois de BoeacutedromIcircon Septembre Octobre au mois de Pya-oepeion (Octobre-Xovembre) laquoapregraves les premiegraveres pluies dautomneraquo on faisait les sacrifices immeacutediatement avant le commencement du labourage comme pour une inauguration des travaux dautomne Ainsi donc la laquoterre mouilleacuteeraquo par les premiegraveres pluies dautomne est leacutepipbanie par excellence favorable de la deacuteesse quadorent les flrecs aux Proeacuterosies La meilleure preuve nous en est fournie par le fait que Deacutemeacuteter est adoreacutee agrave cette fecircte qui est sa fecircte preacuteciseacutement en compagnie de Zeus Ombrios Tiumlt de Poseacuteidon Phytalmios (voir Pnifer dans Rose ber o c III 2999) cest-Vdire avec les deux diviniteacutes suprecircmes qui donnent agrave la terre desseacutecheacutee lhumiditeacute leacutecondante (voir les textes che Plutarque Sept sap conv 15 fMor 158 e) et Adv Coloter^ 22 3 (Mor 1119 f

Par conseacutequent la Γΐ Atofijfyoccedil fecircteacutee par les Oallalieus aux Διόμβρια nest autre que la Ff Όμβροχαρήί ou encore Δημήτηρ ΗροηροσΕ tegraveteacutee par les autres Hellegravenes au commencement des semailles dautomne apregraves les premiegraveres pluies Los bdquoDiombrios de Callaticircs doivent donc vtre consideacutereacutees comme un autre nom des Proeacuterosies et comme telles se placent dans le calenshydrier callatien vers la mecircme eacutepoque que les Proeacuterosies du Sud agrave savoir lt Octobre-Novembre

Le fait davoir pu identifier les Diombries preacutesente une grande imporshytance pour lhistoire de Caliatiraquo Kn effet nous apprenons dune part la place exceptionnelle que tenait lagriculture dans la vie des colons dori-ens de lendroit et dautre part par lappejlaticircon originale donneacutee agrave cette fecircte lindeacutependence spirituelle de ces colons

Il nous reste amp signaler une question encore avant de finir Le deacutecret concernant Apollonius est reacutedigeacute en dialecte dorien Nous posseacutedons des documents certains provenant toujours de Callatis et reacutedigeacutes en χοινή (AEM VIII 3 6 XIX 108 6- XIX 109 64 etc) mais la grande majoriteacute des inscriptions de Callatis est en dialecte dorien agrave lexceptim naturelleshyment dee inscriptions AgraveEM VI qui sont toutes faussement indiqueacutees

wwwcimecro

4n VASIIF lAUVA ί)0

oomme originaires de Callatis Colte persistance du dorisme que mainshytenaient particuliegraverement vivant a Callatis les eacutetroites relations entreteshynues par la cito avec sa meacutetropole lHeraclecirce Pontique a sans doute conshytribueacute dans la plus large mesure agrave la conservation du caractegravere primitif de lhelleacutenisme local avec ses antiques institutions religieuses et a eacuteteacute une des causes importantes de la florissante civilisation de Callatis dans sa permanente rivaliteacute avec sa voisine ionienne plus heureuse Tomi

Vijsilr f VIT van f ierlaquoeii ttitt Vnllntiraquo

-1K as

Egrave^-feS -v

Λltlt7Γ l H mdash ΓβΛmiddot ΛΥΪΛΪ Minorili ΊΥ Ϊ lilOUCt wwwcimecro

Vijsilr f VIT van f ierlaquoeii ttitt Vnllntiraquo

-1K as

Egrave^-feS -v

Λltlt7Γ l H mdash ΓβΛmiddot ΛΥΪΛΪ Minorili ΊΥ Ϊ lilOUCt wwwcimecro