Gabriella Zuccolin, I gemelti nel Medioeuo. Questionifilosofiche, medicbec tcologicbe

Copyrighr O lbis. Como - Pavia. 2019@ 2020 by Editura POLIROM, pentru ediEia in limba romdnd

Aceaste carte este proteiad prin copyright. Reproducerea integralZ sau pa4iali,multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea, scanarea,transpunerea in format electronic sau audio, punerea la dispozilia publicd, inclusivprin internet sau prin regele de calculatoare, stocarea permanente sau temporarape dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperdrii informafilor, cu scop comer-cial sau gratuit, precum ;i alte fapte similare sivXrgite firi permisiunea scrisi acleginitorului copyrightului repreztntd o incilcare a legislagiei cu privire la protecgiaproprietdgii intelectuale ;i se pedepsesc penal ;i/sau civil in conformitate cu legilein vigoare.

Pe copertd: Augustin, La CitA de Dieu, versiune francezd de Raoul dePresles, ms. Den Haag, MMV, 70 A 17, f . 237v

wwu.polirom.ro

Editura POLIROMIagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. Box 256,700505Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A,sc. L, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Blbliotecii Nationale a RomXniei:

ZUCCOLIN, GABRIELLA

Gemenii in Euul Mediu: probleme filosortce, medicale ;i teologice /Gabriella Zuccolin; trad. din Ib. it^li^nd de Emanuel Grosu, Lavinia Grijac,Amalia $oog, ... - Iagi: Polirom, 2020

rsBN 978-973- 46-8087 -0

I. Grosu, Emanuel (trad.)IL Grijac, Lavinia (trad.)III. $oo9, Amalia (trad.)

1

Printed in ROMANIA

Gabriella Ztxccclin

GcrneKii?xr frvrel iVledierPrcbleme filosoficeo rnedicale si teolqgice

Traducere de Emanuel Grosu, Lavinia Gtijac,Amalia $oog, Adrian $erban, Ana-Matra Rdducan,

Florina-Rodica Hariga

POLIROM2020

https://www.libris.ro/gemenii-in-evul-mediu-gabriella-zuccolin-POL978-973-46-8087-0--p13135299.html

INDEX DE NUME

Vegetti M. 28 n. 30,30 n. 32,32n. 34, 38 n. 48, 40 nn. 50-51,42 n. 54, 42 n. 55

Velasco de Tarenta 55 n. 22Verbeke G. 784 n. 47, 213 n. 23

Verheijen L.91 n. 7Vico G. 17 n. 10,51' n' 14,

r63Vidal F. 64 n. 37Vienne F.72 n. 1Viilani G.170-172Villani M.I72,174 n' 34Voipi I. L33 nrr.53-54,1'37

nn. 59-60,138 n- 62,1'40n. 64, 1.49 n.75

Voskoboynikov O. 47 n- 6

\7att H. 153 n. 1\7eill-Parot N. 59 n. 40

\X/eisheipl J.A'. 27 o. 29, \89n. 52,192 n. 55

\Werbeck IrY.207 n. 74\Tilberding J. 34STilliams D. 156 n.7\Tilson G.A.213 o.22Nfinkler JJ.31 n. 34Vydler J. 1.58 n. 25

al-Zahrtrwi 170 n- 26Zavalloni P,. L99 n. 2Zettlin F.I. 31 n. 34Zeyzer M. 133 n. 53Ziegler J. 65 n. 33ZitteI C. 1.9 n. 1'4Zuccolin G. 9 n. 3,27 n- 1'5,27

n.29,39 n- 49,58 n.26,65o. 33, 73 v1. lJ, f J n. 47,81 n. 55,199 n' 3,247 n' 1

Zycha J. 93 n. 3, 723 n- 36

Cuprins

Cuuint-tnainte.. ....5

Introducere

Despre originile teoriilor medievale:gemenii in tradigia filosoficd ;i medicald anticd.

1. Teorii generative in perioada anticd gi medievali....722. Concepqia gemelard: sursele antice . . .283. Superfetafia ....36

I

Gemenii in medicina si filosofia medievald

Anatomia uterului in Evul Mediu . . . .45Fratres qi.ferae: gemenii gi al lor celSlalt. . . .53Latitudo similitudinis: extremele asemlndriigineasemindrii.. .....62Gemeniigiimplicagiilemorale ......78

II

Origine comuni, destine diferite: gemeniiin gindirea lui Augustin

1. Gemenii, stelele ,i roata olarului. . . . .902. DecenuEsau? ......I09

1.

2.

3.

4.

1.

2.

3. Gemeni gi pregtiingd: de la Iacobgi Esau la fiii prostituatei . . . .1,37

III

Monstra ,i peccata; gemenii siamezi gi teratologiamedievald

Presupozigiile aristotelice ale teratologieimedievaleIndivizi monstruogi: de la Augustin Ia cronicilemedievale ....i ....'752Taxonomia teratologicd a lui Albert cel Mare. . . . .778

.IVLimitele identitdfii: gemenii siamezi

in disputele scolastice

,,Eu te botez" sau ,,Eu vd botez"? Botezulgi identitatea personali a gemenilor siamezi . . . . .200Gemenii siamezi gi unicitatea /pluralitatea formei:

1,.

2.

de la Henri din Gand la Hervaeus Natalis

3. Organul care face deosebirea: durabilitateagi' Iimitele cardiocentrismului aristotelic in cazulgemenilor siamezi

l

Observa;ii finale .

Bibtiografie . . .).Index de manuscrise. . .

Index de nume

27.7

233

245

)

44 INTRODUCERE

12.ngd" faptul cd" refl.ectd" influenta g2ndirii grecegti si siriene,comunicd idei indo-iraniene antice fascinante ;i foartediferite de cele tratate in acest volum: gemenii, potrivitacestor doctrine, sunt conceputi atunci cind slm2ngamasculind si cea feminind sunt de o putere egald"; oriceexces de spermi masculini, in schimb, devine s1nge, trecein venele femeii si, in momentul nasterii, devine 1apte58.

58. Pentru tradigia pe care am descris-o, nu sperma masculind,ci singele menstrual al femeii se transformd In lapte. Cf.P. DererNr, Pregnancy in Midclle-Persian Zoroastrian Litera-Iure: tbe Exchange of Knowledge betueen Imdia, Iran andGreece in Late Antiquity, in Pregnamcy and Cbildbirtbin the Premodern Woild.: European and Middle EasternCultures, from Late Antiquity to the Renaissance, ed. byC. Gislon Dopfel, A. Foscati and C. Burnett, Turnhout,Brepols, pp. 29-51.

I

Gemenii in medtctnagi filosofia medievald

l. Anatomia uterului in Evul Mediu

Irlr'ca cd uterul matern nu este compus din doud sinusuriri:ru camere, ci din gapte ceiule apare in Antichitateattrl.ie, chiat dacd incepe sd se rlsp2ndeascd in manierd, ;rlrilari abia din secolul al XII-leal. Lucratea De spermate;r lui Pseudo-Galen nu lasi loc neinlelegerilor: ,,Suntiru(cm in matrice spermatis receptacuia septem, et totr rcuntur pueri in quod ex illis ceciderit sperma. Inr lt'xtram matricis partem si sperma cadet, masculus fietinl:rns t...1. Si autem sperma in sinistram matricis partemt :rclet, fit foemina"2. Textul, intitulat qi Liber spermatis,

ff JouaNNe, La postdritd de I'embryologie d'Hippocrate, ed.cit., pp. 15-41; F. Kuomn, T'be Seuen Cclls o.f tbc (Jtcrus: TbeDoctrine and its Roorq ,,Bulletin of the History of Meclicine",)OOOX, 1965, pp. 415-423; R. Rrtsrnr, Der sicbutkarnrnerigcLIten^. Studien zur mittclalterlicben Wirkungsgcscbich t

46 cEMENII iw Evul uenru

Microtegni, De duodecim portis, incepe sd circule inAnglia gi sudul Frantei din secolul al XIII-lea, penrru afi apoi inclus ?n volumele care contin operele compieteale lui Galen; atribuirea auctoriali ilustri este insotitAde informatia Ia fel de prestigioasi privind traducereaficutd de Constantin Africanul gi contine o secliuneastrologici ce o integreazd. pe cea propriu-zis embrio-togicd3. Fdrd ?ndoiald, succesul rdsundtor al tratatuluiDe spermate poate contribui la explicarea popularitdliiideii celor sapte celule ale uterului pdnd, la sflrsitulEvului Mediu, in ciuda faptului cd in toati aceastd.perioadi au fost exprimate indoieli in ce o privegte,cdci, dupi cum am ardtat deja, scrierile hipocratice gicele autentic galenice definesc uterul drept bicorn, agadarinzestrat cu doud camere, dar cu sigurantl neavdndaceste ,sapte celule fantomi. Avicenna vorbegte Ia rdndulslir"r in mod deschis despre doud sinusuri aie uterului,;i numai douI, nu doar atunci clnd descrie anatomiauterind, ci gi in sectiunea din Canon dedicatd cauzeigenerdrii gemenilor, intitulate De causis getninorunz, etimpregnatiortis super impregnationem..,,Causa earum estmr:ltitudo spermatis, et divisio ipsius in duo, et quod estsllpra, et eius casus in duos ventres"4. Aceeasi certitudinevaardta gi Petrus din Abanos. Cu toate acestea, nu putemcontesta cd ,,figuri cunoscute" ale fiiosofiei gi medicineimedievale au imbriligat pe deplin ideea celor gapte celule

3. Mnnrsaro and Paura, Tracing tbe Trail of Tramsmission,ed. cit., pp. 81,94; Mnnrsero, Tbe Eaily Tradition, ed. cit.,pp. 99-1.09.AvrcrNua, Liber canomls, ed. cit., lib. III, fen 27, tract. l,cap. 17, f . 365tb;9i cap. 1, f . 350rb-va.Cf., de exemplu, PsrRus De Aeeuo, Conciliator, ed. cit., f.35vaE:,,...quia cum matrix duo habeat receptacula".

5

GEMENII iN UNITCINE 9I FILOSOFIA MEDIEVALA 47

rrrt'rine: Michael Scotus6 (cca 1775-1232), care confirmd, r r naivitate existenla celulelor din uterul femeii pe baza

rrrrt'i realitdli anatomice valabile pentru ovine 9i porciT, 9i, r r rrtomistul bolognez Mundinus de Leuciis kca 127 0-7326),r';rlc ifi celebra sa Anatbomia din 1316 descrie anatomiarrlt'rini dupd cum urmeazi:

lrorma sa este patrulaterd, cu o anumiti rotunjime, cu unglt lung in partea de jos, iar cauza acestei forme constd in( eea ce cere locul, precum 9i in intrebuin1;are^ 9i necesitatea

l)cntru care a fost creatd [matricea] - lucruri despre carevom vorbi mai ios, deoarece datoriti acestei forme existir; tmpdrlire tn ;apte celule, despre care vom discuta mairnult mai incolo t...1. $i din aceste patru cauze lscil. din

4g cEMENrr iN Evur usoru

mirime dec2t cel al unei alte femei disecate in luna martiea aceluiagi an [...]. Dimensiunea matricei variazd;t din cauzagenerdrii, deoarece cea a animalelor multipare este maimare decit cea a animaleior unipare. $i, intr-adevdr, uterulunei scroafe pe care am disecat-o in 1316 era de o suti deori mai mare decXt orice uter pe care l-am vdzut vreodatdla o femeld umani; darin acest cazar putea exista;i o altdcauzd, pentru cd- era insdrcinatd gi avea 13 purcei in uter,iar la ea am ardtat anatomia fetusului 9i a femelei insdrcinate,despre care igt voi vorbi. [...] Forma sa concavi are gapteceiule: trei ?n partea dreaptd, trei in parte^ st2ngd 9i una inpafiea superioard sau mijlocie, iar aceste celule nu suntaltceva decit anumite concavitifi existente in matrice, incare sperma se poate coagula cu menstrua\ia, poate ficonlinut5 si se poate lega la orificiile venelors.

Chiar dacd, Mundinus nu menlioneazd nicdieri gemenii,pasajul ne intereseazd, deoarece aratd cd reluarea practiciiclisecirrii cadavrelor (ale femeilor in aceste cazuri) nu eraln.soqitir, in secoiul al XIV-lea, de descrierea anatomicdcorectd a organelor implicate (aqadar a utemlui). in schimb,in urma disecgiei unei scroafe gestante, Mundinus gdsegteprobabil o confirmare a existengei celulelor pe care nu le-adescris la femeile disecate in lunile ianuarie si martie 1315.Nefiind insircinate, comparafia dintre uterele acestoradin urmd ii servegte autorului doar la explicarea moduluiin care dimensiunile acestui organ se schimbd in funcgiede diferitele perioade ale vielii fertile a femeii (primaavea ciclu, a doua nu).

Printre motivele care pot explica popularitatea descrieriiuterului cu gapte celule, pe primul loc se afld tocmai

8. Versiunea it^lt nd gi cursivele ap^r,tin autoarei. ff MurrrorNusDn Lnucrrs, Anatbomia di Mondino de Liuzzi da Bologtta,XIV secolo, a cuta di P.P. Giorgi e G.F. Pasini, Bologna,Istituto per la storia del1'Universit) di Bologna, 1992.

GEMENII iN l,tEltCtNe 9I FILOSOFIA MEDIEVALA 49

justificarea facild. a nagterilor multiple, adicd' a celor currrrri mult de doi gemeni. Aceastd teorie reflecti, de;r:ielrrenea, observagiiie anatomice fdcute asupra altor,rnimale gi are un indubitabil farmec numerologice. Un,rlt punct forte al ei este, fdrd. indoiald, concordanta currrr tip de explica[ie pe care l-am putea defini drept,,t:rxonomie topologici", ce poate da seami de diferengarlt'seX dintre nou-ndscufi: cele trei camere uterine stXngi

1i;rzcluiesc urmasi de sex feminin, cele trei din dreapta.rtlipostesc masculii, iar celula centrald sau mediand estel, rcul formirii hermafrodigilor.

Nesiguranla autorilor ln ceea ce prive;te anatomiautt'r-ind este evidentd., de exemplu, in cazul bestselleruluirrrt'clieval apocrif dedicat aga-numitelor secrete ale femeii,l)('sccretis mulierum (sfirgitul secolului al XIII-lea) al luil'st'Lrdo-Albeft cel Mare, dar gi in cazul unora dintre comen-t;rtorii sdi anonimi din secoiul aI XIV-lea1o. Autorul susliner .r existd numeroase celule uterine; iar cdnd in fiecare, r'lr-rld se oprette o parte din sdminga masculind, avem,lt'-rr face cu nagteri multiple: ,,Et est intelligendum quodr r nratrice mulieris sunt plures cellule. Quandocumque vero,,('nrcn decisum a patre sic colligitur quod in unaquaque

'r (lnoDeN, Tlce Meanings of Sex Dffirence, ed. cit., p. 93.l() I)entru edilia criticd, care insi nu confine comentarii ale

operei, c/ Ps.-Arennrus MecNus, De sccrctis mulieru.m, ed.irr J.P. Bennac,4N Nreto, El De sccretis mu.licrum a.Iribnidor.t Alberto Magno: estudio, edici1n critica y tradttccirin,I'}orto, F6d6ration des Instituts d'Etudes Mddi6valcs, 20 12.'l'raducerea in limba englezd a textului, care inclr-rclc' ttttr'lc'c:omentarii ce insolesc multe din manuscriselc conlirtitttlrrceasti operi;i care se bazeazd. pe edigia din 1580 clc'l;rl,yon, i se datoreazd.lui H. Roorvrre Leuev, Wom.cn's Sccrcls.A Translation of Pseu.do-Albertus Magnus'De SccrctisMulierum u,titb Commcntaries, New York, State Universityof New York Press, 1992.

so cEMENII iN evur l,renru

cellula matricis semen recipitur. Tunc est modus genera-cionis plurium animalium sive fetuum"11. Un comentatoral textului clarrficd. subiectul, identific2nd trei cauze aleacest ui tip de nagteri.

(i) Prima este cd sdmdnla se imparte gi se distribuieintre diferitele celule ale uterului; aceastd cauzi nu poatefi insd suficientd: moagele relateazd cazul unei femei carea ndscut o masi de carne, conlin2nd gaptezeci de fegiumani, insi, in mod sigur, uterul nu este previzut cuqaptezeci de celule.

(ii) A doua explicalie identrficd cauza generlrilormultiple ?n excesul de simAnqd virild, care se subdividesi creeazd numerogi feli.

(iii) A treia este migcarea excesivl a femeii in timpulactului sexual, din pricina cdreia sdmdnla masculini sesubdivide gi se disperseazdin multe puncte ale uterului12.

Mi voi opri imediat asupra addugdrii deosebit deinrportante a acestei a ffeia caLtze, care este migcareaexcesivd a femeilor in timpul actuiui sexual. La cazulmasei de carne ce conlinea gaptezeci de feli mentionataici putem adduga alte exemple de nagteri monstruoasegi plurigemelare, transmise de la autor la autot, contribuind\a o naragiune a nagterilor exceplionale care va ajungecurXnd sd se intersecteze cu fescinalia, tipice epocii premo-clerne, fagd de fenomenele ?n acelagi timp monstruoasesi miraculoaset3. in De animalibus, de exemplu, Albert

Il. Cf. Ps.-Arernrus Macrvus, De secretis mulierum, ed. crt., c. 4,86-89.

12. RooNrrn Lnuw, Women's Secrets, ed. cit., pp. 98-99. Autorulpasajului este numit ,,Comentatorul A". Versiune^ italiandapar\ine autoarei.

13. in ceea ce privegte teratologia medievald, trimit la capitolulIII al acestui volunr.

cEMENrr iN urntctNa $I FILoSoFIA naeolevarA 51

rrrcnlioneazd cazul unei femei din nobilimea germand{ rrre a ndscut gaizeci de fegi gi pe al alteia care a avortatnit'i mai mult, nici mai pugin de o sutd cincizeci:

tln medic expert ;i demn de incredere mi-a spus ci ?nGermania o femeie nobili a niscut qaizeci de copii, c2tecinci deodatd, gi nici unul dintre ei nu a ajuns la vdrsta desase luni; voi reveni mai incolo la acest subiect gi voi povestilucruri extraordinare auzite de mine cu privire la na;terile1>lurigemelare. Avicenna spune ci in vremea sa o femeie a:rvortat doudzeci de fegi deja forma,ti, iar alta a avortatsaptezeci. Medicul primei femei mi-a spus ci a fost chemats:-r trateze o femeie nobili care avortase o sutd cincizeci delctugi ;i credea cd sunt viermi, dar cind membrana uteruluis-a deschis, s-avdzut cd acegtia erau deja formagi [...J mulgirlintre ei aveau chiar migciri de contraclie 9i dilatare gi multe;rlte semne de via\d, gi toti stateau in uter in faga lui, aveausi ochii abia schipgi gi degetele de la m2ini gi de la picioaresr-rbqiri ca firele de pdr1a.

l{evenind la conformalia uterului, trebuie si subliniemlttrt.i)ia unui al doilea comentator anonim al textului1r,t'rrdo-albertian De secretis mulieruml5. Potrivit unora,,rlirrnd autorul comentariului, uterul feminin are doar,1, rrr'r celule, una ?n partea dreaptd, gi alta in partea stdngd,t,r locmai din acest motiv femeia este inzestrati numai cu,lr ri s2ni (un ecou clar al tematicii expuse in textelel,iologice aristotelice ;i in cele medicale antice deja dis-, ut;rte). Allii susqin cd uterul, pe l2ngi cele doui celule

Ir Ar.erRrus MecNus, De animalibus, ed. cit., IX, lr';r

{I

cEMENII iN gr,tlr lrentu

menfionate mai sus, are o a treia celulZ, intr-o pozt,tiecentrald, ceea ce explicd de ce cdteodatd este posibildn Qterea a trei copii in acelagi timp. Alli autori - continulcomentatorul - suslin existenla a noud, celule uterine,dintre care trei, aga-numitele celule principale, ocupipozi,tia celor trei celule mentionate mai sus, in timp cerestui strnt agezate Idngd ceie principale in grupuri decdte doud. Aceasti opinie se explici prin faptul cd a,tvdzut o femeie aduc2nd pe lume noud copii la o singurZnagtere. in cele din urmd, comentatorul incheie cu con-vingerea sa personald'

Sn gtii ci in uterul feminin existd doaryapte camete, asacum spune Aristotel in De spermate, prin urmare o femeiepoate concepe gapte copii deodatd, dacd sdmdn\a ajungein toate cele gapte celule in timpul coituluil6.

Acest ultim pasaj este revelator ?n multe privinge gi neajutd sd ingelegem pe deplin confuzia autorilor medievaliin ceea ce privegte tema discutatd a anatomiei uterine:dupd cum gtim, Aristotel, care nu a scris niciodatd olucrare intitulatd De spermate, descrie clar, in mai multepasaje ale lucrdrilor sale biologice, uterul feminin cafiind bicorn, fdrd" a menliona vreodatd aceste celulesuplimentaretT. in mod evident, comentatorul textului Desecretis ii atribuie lui Aristotel lucrarea omonimd a luiPseudo-Galen, care a avut un succes risundtor incepXnddin secolul al XIII-lea.

15. Ibidem, p. 100.17. Cf Introducere, nota 32.

cEMENII iN I'teorctNe $I FILoSoFIA nanlrrverA 53

2. Fratres qi ferae: gemenii gi al lor celdlalt

ln rezumat, o credinld anatomicd Qmpdrlirea uterului inrrrai multe celule) gi doud concepte medico-filosofice( ideea unei supraabundenge a materiei generative 9i teoriasuperfetaliei) se combind in moduri diverse pentru aexplica generarea gemenilor in doctrinele medicilor gil'ilosofilor din Er,ul Mediu.

structuri cu doud saumai multe celule ale uterului[premisi anatomici]

abundenga materiei genemtive(sdlnanli masculini gi principiufleminin) [coit unic]

( i

GEMENIT ]N EVI]I, MEDIU

Voi reveni maitdrziu, in capitolele III 9i IV, la celelaltedoud elemente care completeazd schema: ptezen+a orga-nelor in exces la un singur fit 9i gemenii siamezi. inschimb, voi discuta aicialte fenomene care pot fi legate (giin lumina a ceea ce gtim

^stdzi) de nagterile gemelare. O

primd ,,noutate" semnificativd discutati de magigtrii dinSalerno incep2nd din secolul al XII-lea ;i interpretatd caun fenomen de superfetagie este aparilia ?n scend aaga-numitului,,frate salernitan" (frater salernitanus) sau

,,frate a\lombarzilor" (frater lombardorum): denumit giarpa/atpia/arpo, peclts, bufo sau crapullus, e un soi demic animal monstruos, niscut de femeie cu pulin inaintede venirea pe lume a unui fdt viabil;i complet format.Dezvolt acest aspect aici (gi nu in capitolele dedicateteratologiei) tocmai pentru ci micul animal despre carevorbim este nescut ?nsofit de un ,,geamdn" sinitos, iaraten\ia, dupl cum vom vedea, se indreapti mai mult asupramamei, vinovati de superfetalie, gi asupra moralitdgii eidr-rbioase decit asupra fratelui cu trisituri monstruoase(bufo, precum ;t crapullu.s inseamni broascd rlioasd).

Copho clin Salerno ;i mai apoi Ioannes gi MatthaeusPlatearius sunt primii care povestesc despre aceste intim-lrlr'ili r:ir-rclatc ce afecteazd de obicei femeile din Salerno(1rrcc'r-u'r'r ;i ,,longobardele", dupi cum relateazd uneler-