Estetica in Fotografie

8/8/2019 Estetica in Fotografie

1/30

Estetica in Fotografie

Despre autor: Alain Briot este unul dintre cei mai populari fotografi de peisaje din Statele Unite in acest moment. Alain a

studiat la Ecole des Beux Art in Paris, detine o diploma de master in Arta si in momentul de fata lucreaza pentru doctorat.

Partea I - Cum sa vezi fotografic

1 - Introducere

Cand Michael Reichman ( http://www.luminous-landscape.com/ ) m-a rugat sa scriu o serie de eseuridespre "estetica", prima reactie a fost "Ce intelegi prin estetica?". Dupa citeva discutii privind aceasta ideein timp ce fotografiam impreuna in Escalante Grand Staircase National Monument, inca nu aveam oviziune concreta despre ce anume ar trebui sa va povestesc in legatura cu acest subiect. Chiar si acum,dupa ce m-am lansat trup si suflet in aceasta directie, gasesc dificil sa scriu despre ceva care este evidentun aspect esential in munca mea de artist fotograf.

De ce este dificil sa explici lucrurile de care te lovesti in fiecare zi, lucruri pe care le faci instinctiv, aproapeinconstient? Motivul cred ca este totusi destul de simplu: este dificil pentru ca aceste lucruri se intimplanatural, aproape prea usor, fara sa gindesti constient despre ele.

In cazul meu, este de asemenea dificil sa exprim in cuvinte un sistem pe care l-am dezvoltat de-a lungulanilor prin incercari si nereusite, ani de educatie despre ce "merge" si ce "nu merge", pana intr-o zi cand,uitindu-ma la o imagine, mi-am spus: "Chiar imi place aceasta imagine. Cum am reusit sa o fac?" Atit eucit si tu, am ajuns acolo prin perseverenta, pentru ca nu am renuntat niciodata, pentru ca iubim fotografiaatit de mult incit gasim mereu atat motivatia cit si sustinerea financiara sa continuam, in ciuda unorrezultate mai putin reusite.

Consider ca sint o persoana educata vizual. Am o experienta indelungata nu numai in fotografie, dar si caartist vizual, lucrind cu diverse medii. Desi am inceput sa fotografiez in 1980, m-am format ca artistplastic in pictura si desen, si am practicat arta sub indrumarea parintilor inca din copilarie.

Apoi, sunt hotarit sa arat ce inteleg eu prin "frumos" in modul cel mai estetic posibil. Practic estetica zilnic,doar ca nu o numesc "estetica". In realitate nu pot sa denumesc aceasta practica. Doar creez imaginifrumoase cu locuri naturale frumoase si atit.

In concluzie, caut un mod eficient de a-i invata pe altii despre ce fac eu. Deasemena, sunt atent sa nu facacest subiect prea complicat. Ar fi usor sa atac subiectul in mod teoretic, folosind o terminologiealambicata si obscura si creind un text care ar putea sa intereseze pe educatori dar care nu ar ajuta cunimic fotografii care doresc sa realizeze imagini mai bune.
http://www.luminous-landscape.com/http://www.luminous-landscape.com/


2/30

Asadar, cum poti sa explici intr-o maniera clara si concisa ceva care se intimpla inconstient? Un mod deexplicare ar fi pas cu pas, impartind subiectul in capitole majore. Si acesta este modul in care am saabordez aceste eseuri. Are avantajul de a fi simplu si direct, organizat si logic.

In acest moment vad noua capitole principale, toate legate de estetica, si care se regasesc in munca meade fotograf de arta:

1. Cum sa vezi fotografic2. Compozitia in fotografie3. Cum sa alegi obiectivul cel mai bun pentru o anumita compozitie4. Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o imagine5. Cum sa alegi cel mai bun "film" pentru o anumita imagine6. Cum sa determini expunerea cea mai buna pentru un anumit subiect7. Cum sa alegi fotografiile care merita pastrate8. Cum sa creezi o colectie de fotografii bune9. Cum sa ajungi la un stil personal in fotografie

In aceasta serie de articole voi acoperi aceste noua sub-capitole descriind modul meu de lucru siechipamentul folosit (nu numai aparatele pe care le folosesc). O sa folosesc o serie de imagini personaleca exemple, imagini care ilustreaza subiectul abordat, si care descriu cum si de ce am creat acele imagini.

In final, organizarea acestei serii de articole urmeaza pasii pe care ii fac eu cind creez o imagine, si pasiipe care ii recomand sa ii faci tu la momentul fotografierii: gaseste un subiect care te intereseaza,compune imaginea, alege distanta focala pe care vrei sa o folosesti, determina daca lumina este cea maibuna, decide ce film vrei sa folosesti, calculeaza expunerea, alege imaginea cea mai buna, eventual punela un loc o colectie de imagini bune, si dezvolta-ti un stil fotografic propriu.

Daca acest proces iti suna complicat, nu te ingrijora. A fost complicat si pentru mine cind am inceput safotografiez si inca mai este. Tine minte ca scopul acestei serii de articole este de a te initia in acest proces,pas cu pas, si de a te inarma cu indeminarea si tehnica necesara care sa te faca capabil sa parcurgi acesttraseu lung si lista de mai sus. Aceasta lista este prezentata numai ca un plan de lucru.

2 - Sa vezi fotografic

Aici ma refer la viziunea ta ca un aparat fotografic.

Eu cred cu convingere ca nu pot sa realizez imagini fara sa vad fotografic. Cu alte cuvinte, trebuie sa vadceva, sa gasesc un subiect fotografic, sa vad o imagine, inainte sa-mi aranjez aparatul si sa realizez ocompozitie. Poate suna evident, dar nu este! Am intilnit numerosi fotografi care "trag" in speranta caatunci cind se intorc acasa o sa gaseasca o "imagine buna" undeva, in masa de poze realizate. Dinnefericire acest mod de lucru produce de obicei dezamagiri legate de imaginile realizate.

Asta insa nu inseamna ca realizind multe imagini este un lucru rau in practica. Multi fotografi iau multeimagini care sint remarcabile. Dar ei stiu sa vada fotografic si nu pozeaza in speranta ca "ceva" va fi bun.Nu este important cate imagini realizezi, ci ma refer la modul in care cineva realizeaza fotografii si camodul de vizualizare al subiectului influenteaza direct ce fotografiezi.

Fotografia este despre ce vezi, si in acest sens nu este diferita de alte arte bidimensionale cum ar fi

pictura si desenul. Crearea de fotografii este in realitate "arta de a vedea".

3 Abstractia

Ma plimb prin peisajul de primavara inconjurat de ciripitul pasarilor si de mirosul florilor proaspete. Adie oboare de vint usoara, miscind alene frunzele si copacii. Ma simt relaxat si plin de energie in acelasi timpdatorita vremii caldute si a prospetimii primaverii.

Dar daca ar fi sa compun o fotografie care sa exprime aceste sentimente trebuie sa-mi reamintesc ca nicio mireasma, nici o adiere blinda, nici un sentiment de relaxare nu poate fi redat intr-o fotografie. Nici unuldintre aceste aspecte nu va fi prezent in imaginea finala decit numai daca, prin experienta personala, potsa "traduc" aceste sentimente intr-o forma vizuala. Aceasta limitare este impusa de mediu, fotografia este


3/30

un mediu vizual. Ce nu este inclus din subiectul original este ceea ce "vedem" in fotografie. Restul -mirosuri, atingeri, sunete, emotii - sint toate eliminate din imagine.

Este posibil sa traducem aceste alte sentimente in elemente vizuale? Da, cred ca este posibil, si scopulacestei serii de articole este sa explice cum sa o facem. Dar numai prin studiu, practica si exercitiu putemsa ne perfectionam indeminarea vizuala si sa avem succes. Acesta este unul dintre cele mai dificileaspecte ale fotografiei si anume acela care separa maestrii de ucenici. Ansel Adams spunea: "Fotografiaza

nu numai ce vezi, dar si ce simti." Acest lucru nu este simplu, dar nici imposibil.

4 Concentrarea

Concentreaza-te asupra aspectului vizual al subiectului. Cum discutam mai sus, este usor sa te lasi inselatde simturi si sa crezi ca acestea vor arata bine in imagine. Stim acum ca nu este neaparat cazul! Ce necapteaza atentia cind toate simturile sint excitate poate ori nu poate fi parte din aspectul vizual al imaginii.

De aceea, pentru a crea o imagine fotografica reusita trebuie sa ne intrebam:

Este ceva interesant vizual in cadrul la care ma uit?

Daca da, ce este cel mai important aspect vizual in aceste cadru? Daca m-am hotarit sa fotografiez acest cadru, cum poate imaginea sa transmita vizual

sentimentele pe care le incerc acum?

Pentru a raspunde acestor intrebari, trebuie mai intai sa invatam cum anume "vede" aparatul foto.

5 - Vizualizarea in doua dimensiuni

Asadar, cum poti sa inveti se vezi fotografic, asa cum "vede" un aparat?

Un aparat vede lucrurile in mod diferit fata de noi. Una dintre diferentele principale este faptul ca aparatulare un singur obiectiv, un singur "ochi", pe cind noi avem doi. Oamenii au vedere binoculara in timp ceaparatele (cu exceptia celor stereoscopice) au vedere monoculara.

Cum influenteaza acest aspect viziunea noastra? Daca nu invatam sa vedem cum vede aparatul, adicauitindu-ne print vizorul aparatului ori inchizind un ochi, s-ar putea sa ajungem la imagini de genul in careun copac rasare din capul unui om! In aceasta instanta cind ne uitam la o scena cu ambii ochi, copacul nuapare ca rasarind din capul persoanei, pentru ca viziunea binoculara ne da posibilitatea sa estimamdistanta intre persoana si copac. Viziunea monoculara insa, inlatura perceptia adincimii, lasindu-ne numaicu dimensiunile de latime si lungime, si plaseaza capul persoanei si copacul aparent in acelasi plan.

O imagine fotografica are numai 2 dimensiuni: latime si inaltime. Dar adincimea este parte din lumeafizica si in aceste sens este necesar sa incercam sa o transpunem in fotografie. Daca o fotografie sedoreste sa fie realista, atunci adincimea de cimp trebuie simulata. Daca am fi fost sculptori nu ar fi trebuitsa ne preocupe acest aspect. Am fi avut de a face cu latimea, inaltimea si adincimea ca parte a mediuluide lucru. Dar cum sintem artisti lucrind intr-un spatiu plan, trebuie sa invatam cum sa recream adincimea

in imagini.

6 - Redarea adincimii in spatiul plan

Cum putem simula a 3-a dimensiune intr-un mediu cu 2 dimensiuni? Cu ajutorul perspectivei. Bun, darcum folosim perspectiva? Folosind citeva tehnici simple:

Linii convergente - Am vazut cu totii imagini unde drumurile merg din prim-plan pina dispar indistanta. Astfel de imagini creaza o impresie puternica de adincime pentru ca drumurileactioneaza ca linii care conduc privirea spre departare. Imaginea fotografica ori pe monitor estetotusi plana. Dar ochiul o percepe ca si cum ar privi in perspectiva.


4/30

Prim-planul si relatia cu fundalul (obiecte mari si mici) - Stim ca ochiul percepe obiecteleapropiate ca mai mari decit cele aflate la distanta. De exemplu, un brad apropiat poate apare cagigantic cind ne aflam linga el, dar poate apare cit un bat de chibrit cind il vedem la citiva kmdistanta. Plasind un astfel de copac in prim-plan, ori doar o portiune din el, si apoi plasind un altcopac similar in fundalul cadrului, o sa dea impresia de distanta in imagine. Comparind marimilerelative ale celor doua obiecte va duce privitorul la perceperea distantei daca cunoaste marimeaaproximativa a unui astfel de copac. Desigur, orice alte obiecte plasate in acelasi mod pot duce laacelasi efect. Obiectivele grand-angulare sint deobicei folosite in acest scop. Dar, orice alteobiective se pot folosi pt. redarea adincimii, importanta fiind intentia de redare a adincimii si nuechipamentul folosit. Personal am realizat astfel de imagini folosind grand-angulare cit siteleobiective.


5/30

Horseshoe Bend, Glen Canyon NRA, Arizona. Linhof Master Technica4x5, Schneider Super Angulon 75mm, Fuji Provia. (ambele imagini).

Aceste doua imagini au fost create in martie 2003 in timp ce vizitam aceste locuri grozave. Mai intii amcreat o imagine pe care o consider ca fiind tipica pentru Horseshoe Bend, cea orizontala. Apoi, dindu-miseama de oportunitatea de a realiza o imagine diferita fata de cele pe care le vezi peste tot cu HorseshoeBend, am facut a doua imagine, incluzind o relatie prim-plan/fundal dar dintr-un alt unghi unde sa am unobiect in prim-plan.

Dupa o cautare de citeva minute am gasit o aglomerare de pietre cu o forma care reflecta forma movileidin centrul formatiunii. Pentru mine aceasta compozitie ofera un sens mai puternic de adincime de cimp sidistanta decit compozitia orizontala. Aproape ca ma face sa ametesc.

Suprapunerea - Aceasta a patra tehnica presupune o singura regula: stim ca obiectele care sint infata altor obiecte par mai apropiate fizic. Utilizind aceasta regula putem compune o fotografie inasa fel incit anumite obiecte sa fie suprapuse peste alte obiecte in asa fel realizind impresia deadincime de cimp.

Ceata - Ceata este o alta tehnica de redare a adincimii. Stim din experienta ca ceata (sau picla)devine tot mai opaca pe masura ce distanta creste. Obiecte indepartate in ceata ori picla sint, inconcluzie, mai greu de distins decit obiectele apropiate. Ceata atmosferica care impiedica deexemplu vizibilitatea in unele situatii, face in acelasi timp simplu de apreciat care obiecte sint maidepartate decit altele.

Combinatie de tehnici descrise anterior - De multe ori fotograful combina mai multe tehnici deredare a spatiului. De exemplu, am creat imagini suprapunind munti, ori cimpii, in conditii depicla. In aceasta situatie, cele doua tehnici intrebuintate se sustin reciproc, rezultind o imaginecare este mai puternica vizual si mai puternica decit daca intrebuintam numai un singur mod deredare a adincimii in imagine.


6/30

Similar, suprapunind obiecte in acelasi timp cu o relatie prim-plan/fundal este o tehnica des intilnita. Deexemplu, o planta in prim-plan care este pusa in evidenta prin folosirea unui grand-angular poate fiintentionat amplasata in compozitie in asa fel incit sa acopere partial un munte din fundal. Sau, acelasimunte poate fi vazut printre ramurile unui copac ca in imaginea din parcul Zion.

The Watchman seen through a Cottonwood tree, Zion NP, Utah.Linhof Master Technica 4x5, Schneider Super Angulon 75mm, Fuji Provia.

In aceasta situatie am considerat ca formatiunea stincoasa (the Watchman) nu era suficienta ca sa

creeze o imagine buna. Cerul era potrivit, fiindca nu era complet senin sau complet inorat, dar totusi parcalipsea ceva. Mergind citiva pasi am gasit acest copac printre crengile caruia as fi putut incadra scena,fiind iarna si ramurile - dezfrunzite. Copacul era inclinat usor spre dreapta, urmarind linia crestelor care siele tind spre dreapta imaginii. Este o compozitie puternica care pune accentul nu numai pe copac, dar sipe crestele din fundal, balansind interesul vizual intre cele doua obiecte.


Partea II - Compozitia in Fotografie

Acest articol este al doilea dintr-o serie de eseuri care trateaza aspectele estetice din fotografie. Scopulacestei serii este de a va ajuta sa creati imagini care sa indeplineasca cat mai multe criterii estetice, inultima instanta - fotografii frumoase. Aceste eseuri fac parte din seria de workshop-uri (2003-2004) -http://www.luminous-landscape.com/workshops/ab-ws.shtml

Acest material se ocupa de aplicarea practica, prin exercitii, a conceptelor, tehnicilor si a abordarilordiscutate in celelalte articole. Toate acestea vor asigura o baza solida pentru perfectionarea abilitatilorfotografice.
http://www.luminous-landscape.com/workshops/ab-ws.shtmlhttp://www.luminous-landscape.com/workshops/ab-ws.shtml


7/30

Zion Winter Sunrise

In primul articol am invatat despre modul in care camera fotografica reproduce subiectul fotografic sidespre diferentele fata de ce vedem cu ochii nostri. In acest articol vom aplica in practica cele aflate panaacum, in scopul de a realiza fotografii. Dar, inainte de aceasta, sa invatam cum se compune o fotografie.

Compunerea unei bune fotografii nu este simpla, iar a invata pe altii cum sa creeze fotografii interesantcompuse este chiar si mai dificil. De fapt, compozitia este unul dintre cele mai dificile aspecte alefotografiei ca si a oricarei arte vizuale. Profesorul meu din facultate, Scot McLeay chiar a refuzat sa neinvete compozitie. Singura sa recomandare in aceasta privinta a fost fiecare zona din fotografie are opondere egala.

Daca va veti astepta la reguli pe care, aplicandu-le, sa puteti rapid sa faceti poze mai bune, ei bine,paragraful precedent nu prea va ajuta. Totusi acesta exprima, chiar daca intr-o maniera mai criptica,bazele fotocompozitiei.

Una dintre greselile pe care le fac multi fotografi este aceea de a urma recomandarea care se gaseste inbrosura "Cum sa facem fotografii mai bune" scoasa de Kodak intr-un tiraj impresionant! Aceastarecomandare precizeaza ca trebuie sa va plasati subiectul in centrul cadrului si sa fiti atenti sa nu lasati inafara cadrului parti ale subiectului. Aceasta recomandare se adreseaza mai ales fotografiei de portret siinseamna sa plasati subiectul in centrul cadrului si de asemenea, ca acesta sa se uite direct in aparat canddvs. apasati pe declansator. Ei bine, aceasta este reteta de a obtine cele mai plicticoase fotografii. Esteadevarat ca in acest fel persoana respectiva va apare in fotografie dar nimeni nu se va uita la poza dvs.,poate cu exceptia membrilor de familie, si acestia doar din politete!
http://www.fotomagazin.ro/tutorial_open.php?art=tutorial_briot1.phphttp://www.fotomagazin.ro/tutorial_open.php?art=tutorial_briot1.phphttp://www.fotomagazin.ro/tutorial_open.php?art=tutorial_briot1.php


8/30

Recomandarea Kodak este in contradictie cu afirmatia lui Scott McLeay, dupa care fiecare parte din cadrueste la fel de importanta. Plasarea subiectului in centrul imaginii este doar una dintre posibilitati si probabilcea mai neindicata, deoarece utilizeaza doar centrul cadrului. Ce se intampla la marginile cadrului? Dar lacolturi? Plasind subiectul in afara centrului nu ar face imaginea mai interesanta? Gandind la acesteaspecte, deja am facut primii pasi pe calea intelegerii fotocompozitiei. Deja am invatat cateva aspectefundamentale, pe care le recapitulam:

compunerea unei fotografii nu implica obligatoriu plasarea subiectului principal in centrulcadrului;

descentrarea subiectului determina o fotografie mai interesanta trebuie folosite atat marginile cat si colturile cadrului; deoarece nu avem cum sa scapam de ele si

trebuie sa le folosim intr-un mod cat mai creativ, mai util.

Recomandarea Kodak "plasati subiectul in centrul cadrului fotografic" era destinata fotografilor ocazionali,care fac in general poze de familie. Trebuie sa avem in vedere ca, acum multi ani, majoritatea aparatelorfoto aveau vizor separat, a carui precizie nu era prea buna. Cu alte cuvinte, vizorul nu putea arata cuexactitate ce va intra in imagine si ce nu va intra, marginile imaginii nu erau bine stabilite asa incatplasarea subiectului la marginea vizorului, producea o imagine in care subiectul putea sa fie integralreprezentat in poza sau sa fie doar partial. In cele mai rele cazuri, acesta putea fi aratat doar partial, taiat.Plasarea subiectului principal in centrul imaginii, suficient de departe de marginile cadrului, rezolvaaceasta problema. Imaginea rezultata nu ar fi una castigatore la concursurile de fotografii dar utilizatoriinu se vor mai plange de imprecizia vizoarelor. Nu vor apare capodopere, dar nici reclamatii!

Astazi lucrurile stau cu totul altfel. Aparatele moderne SLR arata pana la 99% din campul fotografiat invizor si astfel elimina riscul de a taia vreo parte importanta din imagine. Folosirea trepiedului ne permitenu numai sa incadram fiecare fotografie cat mai precis, dar si sa asiguram incadrari identice chiar dacamutam locul de statie. De asemenea, utilizarea filmului diapozitiv impune ca in cadru sa se vada exact ces-a incadrat in momentul fotogrfierii. Cand Kodak a facut acea recomandare, procesul folosit era de tipnegativ-pozitiv iar copierea era facuta manual de un operator, care avea posiblitatea de a decupa dincadrul negativului portiunea de interes. La fel stau lucrurile si in cazul in care noi ne ocupam de scanareanegativelor si de imprimarea copiilor pozitive. Iar daca fotografiem pe medii digitale, nici nu trebuie sa maiasteptam prea mult, putem vedea rezultatul imediat pe ecranul LCD.

Astfel, avem un control precis asupra a ce va fi inclus in cadru si a ce va fi eliminat. Putem realizaaceasta:

a) analizind cu mare atentie elementele care vor fi incluse in cadru

b) controlind locul in care aceste elemente vor fi plasate.


9/30

Tear Drop Arch and Moonrise

Modul percutant de a vedea

Un alt mod de a defini fotocompozitia apartine lui Edward Weston. Cand a fost intrebat despre cum ardefini compozitia, acesta a raspuns: "Fotocompozitia este cel mai percutant mod de a vedea."

Definita lui Weston cuprinde doua aspecte: "a vedea" si "percutant". Stim deja din primul articol cafotografia reprezinta un mod de a vedea. Acum aflam ca fotocompozitia se refera la puterea de impact,asadar o viziune cu impact, percutanta.

Daca fotocompozitia este cel mai percutant mod de a vedea, si a vedea este cel mai puternic mod de afotografia, atunci fotocompozita este cel mai bun mod de a fotografia. Daca asta suna ca o deductie logicaaristotelica, este adevarat. Sa vedem daca este si aplicabila.

Exista mai multe moduri de a compune un cadru.

Pentru un ochi antrenat, exista mai multe moduri de a compune un cadru fotografic. Cand am constatatacest fapt, a fost pentru mine o revelatie, deoarece multi ani m-am chinuit sa recreez fotografiile createde alti fotografi. Acele imagini m-au impresionat si am incercat sa calc pe aceleasi carari. Problema eraca, atunci cand ma aflam in fata peisajului fotografiat de altii, nu putem concepe decat un singur mod dearanjare in cadru, cel pe care-l realizare predecesorul meu. Nu puteam vedea creativ prin proprii ochi.Eram sclavul modului in care celalalt vazuse acel peisaj.

Intr-o buna zi am reusit sa ma eliberez din aceasta "sclavie" (cum am reusit, face subiectul altui articol).Din acea zi am inceput sa vad lumea prin proprii ochi si am inteles ca nu exista o singura incadrare pentruo anumita locatie ci ca exista numeroase moduri de incadrare. Mintea mea, intr-un fel oarecare, s-adeschis iar tintele mele s-au schimbat, si anume am incercat sa fotografiez nu ce au vazut altii, ci doar cevedeam eu atunci, cu ochii mintii mele. Din acel moment am inceput sa realizez propriile fotografii.


10/30

Fotocompozitia - o varianta dintre multe altele

Se ivea acum o alta problema: nu puteam fotografia decat cateva dintre multele posibilitati care mi seofereau! Trebuia sa fac acum o selectie severa, deoarece constatam ca am la dispozitie un timp foartescurt in care lumina era cea mai potrivita. Si atunci am revazut definita lui Weston, fapt care m-a ajutat sasepar graul de neghina, ca sa spun asa...

Ceea ce trebuia sa caut era nu o fotocompozitie draguta sau originala ci trebuia sa gasesc "cel maipercutant mod de a vedea". Pentru a pune in aplicare acest precept, am inceput prin a cerceta scenafotografica din diverse unghiuri si a observa care ar fi unghiul cel mai favorabil si care m-ar impresiona celmai puternic.

Dupa aceasta lunga disertatie despre compozitie, ar fi util sa vedeti daca lucrurile stau la fel si pentru dvs.Incercati si dvs si vedeti daca puteti pune in practica ideile prezentate si aici .

Veti observa ca, de fiecare data cand fotografiez, petrec mult timp cercetind scena inainte de a declansaprima data. Iar in aceasta investigare a scenei, utilizez un Linhof Multifocus Viewfinder (LMFV), care esteunul dintre accesoriile mele fotografice de maxima incredere. In esenta, este un vizor portabil care-mipermite sa "decupez" o imagine pe care as putea sa o obtin printr-un zoom 75 - 400 mm pe formatul 4 x5 (sau, echivalent 135: 24 - 135 mm). Desigur, as putea realiza acelasi lucru cu o camera foto echipata cuun zoom 24 - 135 mm dar vizorul Linhof este mai usor si mai compact decat orice camera foto. Deasemenea, are avantajul ca nu-mi arata in vizor tot felul de date de expunere, ceea ce-mi permite sa maconcentrez exclusiv pe compozitie.

The Linhof Multifocal Viewfinder

Cand utilizez LMFV pot sa observ compozitia pe sute de imagini, fara ca macar sa instalez in statie cameramea foto 4x5. Pe masura ce compun imagini dupa imagini, pot sa evaluez puterea de impact a fiecareia(Tineti minte? Eu caut cel mai percutant mod de a vedea o scena!). Multe dintre aceste posibile fotografiisunt banale dar, privind prin vizorul Linhof, imi dau imediat seama cand un anumit unghi de abordaredetermina o imagine suficient de puternica. Cand observ aceasta, continui sa observ scena prin miciajustari ale punctului de statie, tot cu ajutorul vizorului. Cand, in fine, am determinat cea mai bunapozitie, instalez camera mea 4 x 5, stiind foarte precis ce doresc sa fotografiez. Deoarece punerea in statiea unei camere 4 x 5 este mare consumatoare de timp, utilizarea vizorului Linhof este foarte utila sieficienta, iar calitatea sa optica este excelenta.

Desigur, o camera foto 4x5 impune alte abordari comparativ cu o camera in formatul 135, dar ceea cevoiam sa subliniez in paragrafele anterioare este ca eu petrec foarte mult timp observind si mult mai putinfotografiind. Cu alte cuvinte, intai caut o compozitie si apoi, in baza acestei idei, creez o fotografie.
http://www.luminous-landscape.com/video_journal/index.shtmlhttp://www.luminous-landscape.com/video_journal/index.shtml


11/30

Desigur, LMFV este o scula grozava, dar scumpa. O alternativa ieftina ar fi sa va confectionati dintr-uncarton negru, un cadru, prin decuparea unui dreptunghi corespunzator formatului pe care lucrati (24 x 36,6 x 6, etc). Acest vizor simplu va ajuta sa decupati posibila fotografie de elementele perturbatoare din jurdar si de informatiile deranjante care apar in vizorul unei camere foto. Eu am utilizat ani de zile un astfelde cadru, inainte de a-mi cumpara vizorul LMFV. Aveam cu mine cateva astfel de "vizoare" de carton,fiecare ajustat corespunzator unui anumit tip de format de negativ si de obiectiv.

Trebuie sa va spun ca exista unele camere foto cu vizoare detasabile, cum este si Fuji 617, care are cateun vizor pentru fiecare obiectiv. Cand fotografiez cu acest model, iau cu mine doar vizorul, in timp cecamera foto sta in rucsac; cercetez scena privind prin vizorul detasabil si care-mi arata exact ce ar iesi penegativ. Cand gasesc compozitia care-mi place, despachetez camera, o instalez in pozitie si fac fotografia.

Reguli de compozitie

Si pentru ca acest eseu nu poate fi complet daca nu include si cateva reguli de compozitie, iata, inincheierea acestui material, cateva:

Lake Powell Sunset

1. Regula treimilor

Aceasta regula va recomanda sa impartiti imaginea in trei fasii egale si astfel sa compuneti imaginea petreimi. Aceasta regula se aplica atat la sectiuni orizontale cat si la sectiuni verticale. Subiectul va fi plasatfie pe una din liniile orizontale fie pe o linie verticala. In fotografia "Lake Powell Sunset", de exemplu, laculsi stancile ocupa doar o treime din suprafata, in timp ce norii si cerul ocupa doua treimi.

2. Regula sectiunii de aur

Regula taieturii de aur a devenit celebra in timpul Renasterii, desi a fost descoperita inca din antichitate.Regula sectiunii de aur arata ca cea mai importanta zona dintr-o imagine se situata in apropierea coltuluidreapta-jos, aproximativ la un sfert pe inaltime si un sfert pe latime. Fotografia Zion Winter Sunrise afost compusa in concordanta cu aceasta regula. Planta yucca, cel mai important element din prim-planeste localizata in apropierea coltului din dreapta-jos, la distanta egala atat de latura de jos cat si de latura


12/30

din dreapta. De ce coltul din dreapta jos? In principal, pentru ca, teoretic, cand "citim" o fotografie,procedam in mod similar cu citirea unui text: de la stanga la dreapta si de sus in jos. Si, intrucat lecturase termina in coltul din dreapta jos al paginii, aceasta zona ne retine atentia pentru cel mai lung timp,deoarece aici fie ca textul se termina, fie ca facem o pauza pentru a intoarce foaia. Aceasta regula nu seaplica insa la chinezi si la japonezi.

3. Liniile calauzitoare

Liniile din imagine calauzesc privirea in cadru si constituie o alta metoda clasica de compunere a imaginii.Exemple clasice sunt drumurile, soselele, calea ferata, etc. si care calauzesc privirea spre orizont.

In fotografia de peisaj nu avem drumuri sau cai ferate, decat numai daca decidem sa includem in cadru siconstructii ale omului. Din fericire avem si alte elemente, care actioneaza la fel de eficient. Unul dintreacestea este un curs de apa, asa cum se poate observa in fotografia raului Virgin la apus. In acest caz,cursul de apa ne calauzeste privirea in adancime, spre orizont. Forma serpuitoare a albiei raului adaguaromantism imaginii si o face mai interesanta.

The Virgin River and the Watchman at Sunset

4. Perspectiva

Utilizarea perspectivei determina rezultate compozitionale interesante. In exempul de mai sus, pe masurace raul merge spre orizont, latimea sa in imagine scade, ca efect al perspectivei care spune ca

dimensiunile obiectelor apar proportional mai mici, pe masura ce obiectele sunt situate mai departe de


13/30

privitor. Perspectiva este una dintre cele mai eficiente metode de a reprezenta profunzimea si distanteledintr-o imagine.

5. Incadrarea

In aceasta imagine, in mod tipic peisajul din fundal, este incadrat de un alt element, in mod curent unelement din prim-plan. In imaginea "Tear Drop Arch Moonrise" am utilizat rama reprezentata de Tear DropArch pentru a incadra peisajul din Monument Valley. Fara acest arc stancos, imaginea cu Monument Valleyar fi fost mult mai putin spectaculoasa.


Partea III - Cum sa alegi obiectivul potrivit pentru o anumita compozitie

1 - De ce este important sa vorbim despre obiective?

Alegerea obiectivului potrivit pentru o anumita imagine este o decizie importanta. Aceasta decizie urmeazadecizia anterioara privind compozitia imaginii, care la rindul ei urmeaza intentia de a fotografia un anumitsubiect. Pe scurt, acesti pasi in realizarea unei imagini sint necesari si in relatie directa. Prin alegerea unuianumit obiectiv, definim modul in care dorim sa fotografiem subiectul ales. Trecem practic de lavizualizarea subiectului la creatie si pentru prima data chiar folosim aparatul foto. Sintem la un pas de arealiza imaginea!

2 - Obiectivele sint importante si chiar mai importante decit aparatul folosit.

Ce poate fi mai simplu decit sa alegi un obiectiv pentru o anumita imagine? Daca fotografiezi un peisajpanoramic, un obieciv grand-angular este cel mai util. Daca vrei sa fotografiezi un detaliu indepartat,folosesti un teleobiectiv. Cind subiectul este undeva intre aceste doua extreme, folosesti un obiectiv

normal.

Deci, ce trebuie stiut mai mult decit atit despre alegerea obiectivului ? In primul rind alegerea obiectivuluitrebuie facuta pe baza modului in care doresti sa prezinti scena din fata ta. Cu alte cuvinte, si amintindprimul articol din serie, "Cum sa vezi fotografic", obiectivul folosit trebuie sa fie in concordanta cu viziuneata, si in al doilea rind, sa fie potrivit compozitiei dorite.

3 - Ochiul uman si ochiul aparatului.

Ochiul uman are o distanta focala fixa, echivalenta ca unghi si perspectiva cu a unui obiectiv normal de50mm [pentru formatul de 35mm]. Unele aparate permit schimbarea obiectivelor, dar privirea umana areo distanta focala fixa. In timp ce putem sa ne concentram privirea asupra unui detaliu din unghiul devedere, distanta focala si unghiul maxim de vizualizare ramin fixe.Privind insa lumea prin aparat, putem modifica unghiul de vedere schimbind obiective. Unghiul decuprindere in acest caz depinde de distanta focala a obiectivului. De aici putem trage concluzia ca echipindaparatul cu un set de obiective grand angulare, normal si tele, se poate extinde viziunea umana. Unghiulnostru de vedere devine ajustabil, marind gradul de claritate si cuprindere.Din punct de vedere estetic, fotografia deschide posibilitati unice de reprezentare a lumii inconjuratoare.Desigur, odata cu aceasta descoperire, este posibil sa creezi folosind si alte mijloace. De exemplu, esteposibil sa pictezi un subiect ca si cum l-ai fotografia cu un obiectiv grand-angular. Dar se poate argumentaca cineva trebuie mai intii sa vada acest subiect printr-un obiectiv adecvat inainte de a-l picta.

4 - Un peisaj, trei obiective posibile

Deci care sint modurile in care putem vedea lumea diferit prin fotografiere? Pentru simplificare am impartitposibilitatile in trei tipuri principale folosind cele trei tipuri clasice de obiective: grand-angulare, normale siteleobiective.


14/30

Trecind de la un grand-angular la normal si la tele, unghiul de cuprinderese modifica treptat, mergind de la foarte larg pina la foarte ingust. Folosind aceste obiective, atentiaprivitorului se concentreaza asupra unei parti din peisaj din ce in ce mai mica.

Pentru a accentua relatia intre obiectivul folosit si peisaj, am denumit categoriile de imagine care se potrealiza "peisaj larg", "peisaj mediu" si "peisaj restrins". Decizia de a fotografia un peisaj apartinefotografului, incepind de la o cuprindere larga, pina la o decupare a unui detaliu. Desigur, anumite tipuride peisaje sint redate mai bine intr-un anumit unghi de cuprindere, dar trebuie retinut ca orice subiect sepoate fotografia in toate cele trei moduri.

5 - Peisajul larg

Obiectivele grand-angulare creeaza in general compozitiile cele mai dinamice. Aceste obiective introducimpresia de "miscare" in imagine, permitind cuprinderea obiectelor din apropiere cit si din departare inacelasi timp. Ca sa vedem clar la fel de mult ca un obiectiv grand-angular, trebuie sa intoarcem capulorizontal ori vertical. Dat fiind ca unghiul de vedere uman are un cimp redus de redare clara a imaginii,acesta nu poate fi egalat decit privind prin vizorul aparatului echipat cu un obiectiv grand-angular.

Compozitie aproape-departe

Combinatia intre un obiectiv cu unghi larg de cuprindere si claritatea data de el din plan apropiat pina la

infinit [combinatie de mica deschidere a diafragmei mica si eventuala basculare a aparatului in cazul celorcu burduf], face ca acest tip de imagine sa produca in acelasi timp o incintare vizuala, cit si o problematehnica complexa.Intr-o imagine de acest tip, toate elementele componente trebuie bine corelate in asa fel incit imagineafinala sa fie estetic placuta. Cum in imagine exista 3 planuri principale - prim-planul, planul mediu sifundalul - toate trei trebuie sa fie suficient de interesante pentru ca imaginea totala sa fie placutaprivitorului. Ai nevoie de un prim-plan interesant, aratind un obiect care este atit atractiv vizual dar siputin obisnuit. Planul mediu trebuie sa fie si el interesant pentru a nu afecta negativ imaginea in totalitate.Si bineinteles fundalul trebuie si el sa fie de exceptie, dat fiind ca privitorul va parcurge imaginea din prim-plan pina la fundal de multe ori. Multe imagini de acest tip sint incomplete si nu impresioneaza placut cindnumai prim-planul este interesant. De aici concluzia ca fotograful trebuie sa trateze cu egala atentie celetrei planuri din imagine.Cind fotografiez de exemplu Grand Canyon la apus, caut un prim-plan interesant in timpul zilei [poate ostinca deosebita, un copac interesant], si imi planific compozitia. Cind ma intorc la locul de fotografiere laapus, sper sa am norocul de a avea si ceva nori interesanti pe cer. Copacul devine prim-planul ales,canionul este planul mediu, in timp ce norii de pe cer fac fundalul interesant. Toate aceste trei elementecombinate fac o imagine interesanta.

O compozitie aproape-departe este usor de realizat cu un obiectiv grand-angular. De notat ca aceastacompozitie este posibila si cu celelalte 2 tipuri de obiective. Dar compozitiile respective nu vor avea acelasigrad de dinamism. In aceste cazuri pentru a mentine claritatea in imagine trebuie ca obiectele din prim-plan sa fie prea departate. Acest fenomen va rezulta in imagine intr-o aparenta compresie a elementelor,ceea ce va duce la o imagine statica. Compresia este rezultatul unghiului mai ingust de cuprindere in cazulobiectivelor normale ori tele. Vezi mai jos exercitiul pe care il sugerez pentru a verifica acest fenomen.

Obiectivele grand-angulare pot fi folosite si la includerea unei portiuni largi din cer. In acest caz, relatiaaproape-departe poate fi alterata, dat fiind ca se elimina prim-planul si probabil planul mediu dincompozitie. Aceste obiective sint adecvate si la fotografierea de obiecte curbate, ori circulare. In concluzie,acest tip de obiective exagereaza perspectiva naturala asa cum este perceputa de privirea umana,producind imagini cu elemente suplimentare pe care in mod normal nu le putem cuprinde in ungiul nostrude vedere. La fel, imaginile realizate cu teleobiective ne prezinta detalii si elemente din departare pe care

ochiul nostru nu le poate distinge cu claritate.

Cerul in imagine

Personal includ cerul intotdeauna in peisajele pe care le fotografiez. Chiar daca este o mica portiune lapartea superioara a cadrului. Daca doresc sa includ numai o portiune mica de cer in cadru, de obiceifolosesc un obiectiv normal ori tele.


15/30

Apus la Squaw Creek Ruin, Arizona.

In aceste exemplu, o scena calma si oarecum banala, este energizata de folosirea unui obiectiv grand-angular pe un aparat de format mare [4x5"]. Scena nu are elemente dominante, ba chiar as spune caelementele sint neseparate fizic, producind o senzatie de neclaritate. Folosirea acestui obiectiv insa mi-apermis sa introduc dinamism in imagine spre deosebirede cazul in care as fi fotografiat subiectul cu un obiectiv normal. Elementele din prim-plan sint exagerat demari si folosirea peretelui de roci in forma de Y conduce privirea spre adincul imaginii si fundalul imaginii.In final, cerul ocupa un spatiu redus dar completeaza senzatia de spatiu in imagine. Elementele dinimagine care in mod normal apar ca suprapuse, sint distantate si exagerate la cele doua extremitati aleimaginii, prim-planul fiind marit, iar fundalul fiind micsorat.

6 - Peisajul mediu

Un obiectiv normal are o distanta focala care da un unghi de cuprindere aproximativ egal cu cel al ochiuluiuman. Cu alte cuvinte, privind printr-un astfel de obiectiv, o sa vedem clar cam acelasi spatiu pe care ilvedem si cu ochiul liber. Distanta focala normala pentru orice tip de film ori senzor de imagine, este egalacu diagonala suportului de imagine. Pentru formatul 35mm, distanta focala normala este de 50mm, pentruformatul mediu 6x6, focala normala este de 80mm, s.a.m.d. Pentru multi fotografi un obiectiv normal esteconsiderat "plictisitor". De ce sa realizezi imagini pe care poti sa le vezi cu ochiul liber la fel de bine? Haisa folosim un grand-angular ori un super teleobiectiv!

Sint oarecum de acord cu acest concept si pot spune ca obiectivul meu normal nu este prea folosit. Dar nupot spune ca nu il folosesc niciodata! In definitiv nu e nimic rau sa arati altora imagini asa cum poateoricine sa le vada. Si daca subiectul fotografiat este plictisitor, o sa se vada la fel si prin obiectiv. Estegresit sa se creada ca putem realiza imagini interesante numai prin folosirea de grand-angulare oriteleobiective. Daca rezulta imagini interesante insa, este si meritul acestor obiective. Dar cum se intimplacu orice "noutate", ea va fi repede banalizata.

Un fotograf cu experienta este capabil sa creeze imagini interesante cu o varietate de obiective. In modsimilar, un fotograf bun poate crea imagini bune si cu obiective normale. Observarea, compozitia, lumina,


16/30

stilul personal, sint independente de echipamentul la dispozitie. Daca nu putem poseda acest echipamentin orice situatie, putem insa controla viziunea noastra.

Ce este mai important in aceasta discutie este faptul ca un obiectiv normal ne ajuta sa cream ceea cenumesc "peisaj mediu". Aceste imagini se incadreaza intre peisajul larg si peisajul restrins. Cum unghiulde cuprindere al obiectivelor grand-angulare nu este intotdeauna de dorit, o imagine care este mai putindinamica, mai putin exagerata ca perspectiva, se poate realiza cu un obiectiv normal. Folosirea unuiobiectiv normal poate duce la scoaterea in evidenta a unor detalii care se pierd in unghiul larg decuprindere al unui grand-angular. In loc sa ne distribuim atentia asupra "totului", ne concentram asupraunor parti din "tot".

Echilibrul

Obiectivele normale exceleaza la crearea impresiei de echilibru in imagine. Ele redau subiectul intr-un modcare pare "adevarat" privirii umane. Nu avem in general probleme de intelegere a acestor imagini pentruca sintem acomodati cu unghiul de cuprindere al acestor obiective. Este in definitiv acelasi unghi cu cel aprivirii noastre, cea cu care traim si interactionam cu lumea inconjuratoare.

Din aceasta cauza, oricind vrem sa redam un subiect fara a crea o impresie exagerata, fara sa obligamprivitorul sa se gindeasca cum a fost realizata o imagine, ori fara sa atragem atentia asupra unui obiectivspecific intrebuintat, un obiectiv normal este foarte util.Acest tip de obiectiv va da o impresie naturala imaginilor pentru ca unghiul lor de cuprindere este acelasicu al ochilor nostri. Aceeasi impresie o vor avea si privitorii care se vor concentra asupra subiectului si mai

putin asupra modului de realizare a imaginii.

Canionul Chelly la rasarit, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 75mm


17/30

Canionul Chelly la rasarit, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 150mm

Aceste doua imagini realizate la citeva secunde una de alta in timp ce soarele rasarea deasupra canionului,arata clar diferenta intre un grand-angular si un obiectiv normal. Obiectivul grand-angular arata maretiacanionului, accentuind curbura vaii in jurul peretilor canionului. Obiectivul normal reda cadrul intr-un modmai intim si linistit, fara a scoate in evidenta toate elementele din peisaj. Desi cerul este vizibil in imagine,spatiul ocupat de el este redus comparativ cu al imaginii precedente.

Cerul


18/30

Capitol Gorge, Capitol Reef National Park, Utah. Linhof 4x5, obiectiv de 150mm

Peisajul mediu poate ori nu sa arate cerul. In imaginea de mai sus insa nu am vrut sa incadrez cerul carenu ar fi adaugat nimic la cadrul respectiv. Din contra, daca as fi inclus cerul, stralucirea acestuia ar fi fostin afara scarii dinamice de culoare a filmului si ar fi introdus suprafete albe ori foarte supraexpusecomparativ cu restul cadrului.

Aceasta imagine este un exemplu perfect pentru un peisaj mediu. Nu este prea larg, nici prea restrins.Obiectivul normal mi-a dat libertatea de a sta la o anumita distanta de stinci si in acelasi timp sa pot sa leredau la o marime acceptabila. Un obiectiv grand-angular m-ar fi obligat sa vin mai aproape de subiect siar fi facut ca dimensiunile stincilor sa fie exagerate in imagine. Incadrarea oferita de obiectivul normalofera echilibru in imagine, dind impresia de liniste din cadru.

7 - Peisajul restrins

A treia categorie de peisaje este prin definitie cea continand elemente izolate din peisaj, elemente care potfi usor trecute cu vederea cind privim scena in ansamblu. Obiectivele grand-angulare redau peisajul inmod surprinzator, aratind mult mai mult decit putem noi vedea cu ochii proprii. Teleobiectivele ne surprindinsa prin redarea multor detalii din peisaj, pe care din nou nu putem sa le vedem singuri.Detaliile obiectelor din departare pe care nu le putem vedea sint redate cu absoluta claritate de acesteobiective. Aceste imagini ne dezvaluie secretele peisajului si ne fac sa gindim la ce alte lucruri sint ascunsein el.

Cerul

Peisajul restrins nu include cerul decit in rare cazuri. Peisajul in acest caz este introspectiv, si excludereacerului elimina unul dintre elementele cele mai dramatice din peisaj, privitorul neavind un elementajutator in evaluarea obiectelor din cadru ca marime sau adincime. Elimina cerul dintr-un peisaj la GrandCanyon si privitorul nu va putea evalua adincimea canionului. Deasemenea, eliminarea cerului in acestcaz, da nesiguranta in cadru, nestiind daca elementele din cadru sint verticale ori inclinate. Pentru acompensa aceasta lipsa, e nevoie de un alt obiect in cadru care sa dea echilibru imaginii. In exemplul de


19/30

mai jos, marginea departata a riului separa apa de roci, si joaca rolul unui orizont vizual. Aceasta linie dedespartire are rolul de a echilibra imaginea.

Paria Riffle, Lees Ferry, Arizona. Linhof 4x5, obiectiv de 400mm

Din cauza ca obiectivele tele ne arata detalii pe care nu putem sa le vedem cu ochiul liber, ce vedem intr-un peisaj restrins deseori apare scos din context. Privim acum la bucati din tot. Aceasta lipsa de contextne ajuta sa ne detasam de realitatea comuna. In realitate cerul este intotdeauna prezent. Si in acelasitimp nu putem distinge detaliile din departare in mod clar. Toate aceste impresii creaza un sentiment de"altceva", un sentiment care face o fotografie sa fie iesita din comun.

8 - Ce obiectiv trebuie sa iau cu mine?

Una dintre intrebarile cel mai des primite de la participantii la atelierele mele este "Ce obiectiv sa iau cumine"? Este o intrebare importanta daca consideri greutatea si dimensiunile mari ale unor obiective.Cum fac eu:Fotografia de peisaj impune un anumit nivel de exercitiu. Stim ca o sa avem de umblat pe jos cu totechipamentul necesar. Sa cari mai multe obiective decit iti trebuie o sa faca aceste plimbari maiobositoare si mai putin placute. In prezent am 6 obiective pentru aparatul meu de 4x5": 47mm, 75mm,90mm, 150mm, 210mm si 300mm. Cu aceste obiective pot sa acopar majoritatea subiectelor mele. Laformatul de 35mm aceasta selectie ar fi aproximativ: 18mm, 24mm, 35mm, 50mm, 75mm si 135mm.Teleobiectivele nu sint practice si nici usor de procurat pentru formatul mare. Cel mai lung tele pentru4x5"este in jur de 500-600mm iar la aceste focale stabilitatea si greutatea devin impedimente serioase. Daca

as lucra cu 35mm, as adauga unul ori poate doua teleobiective sau un zoom 200-400mm.

Citeodata am nevoie sa reduc echipamentul pe care il iau cu mine la esential. Poate din cauza uneiaccesari dificile a subiectului ori a unui zbor, prefer sa iau cu mine numai 3 obiective: 75mm, 150mm si210mm. Din cauza ca obiectivul de 150mm nu adauga nimic la forma aparatului Linhof cind este pliat,acesta ramine mereu in trusa pentru deplasare. Daca ar fi sa iau numai un obiectiv, 210mm ar sta acasa,dar nu pot sa ma lispesc de grand-angular!

Calitatea imaginilor produse nu depinde direct de numarul de obiective pe care le ai in trusa. Desigur, nupoti realiza o imagine larga cu un teleobiectiv. Dar, daca esti un fotograf cu experienta, cunosti cum sacreezi o imagine de calitate cu uneltele la dispozitie. Daca simti nevoia sa-ti perfectionezi tehnica, iataciteva exercitii mai jos.

9 - Exercitii practice

Un turist care viziteaza New York-ul intreaba: Cum ajung la Carnegie Hall? Cineva ii raspunde: practica,


20/30

practica, practica.Iata citeva exercitii care o sa te ajute sa ajungi acolo unde vrei. Aceste exercitii sint destinate sa te ajutesa-ti dezvolti cunostintele despre obiective si sa te familiarizezi cu ce poate fiecare obiectiv sa faca:

A. Fotografiaza acelasi cadru fara sa muti trepiedul cu toate obiectivele din arsenalul propriu. Uneleimagini nu o sa fie prea interesante deoarece subiectul poate nu va fi potrivit pentru un obiectiv specific.Oricum, incearca. Filmul este ieftin, iar daca fotografiezi digital, nu te va costa aproape nimic. Apoicompara imaginile, cautind posibilitati noi de compozitie. De exemplu, probabil vei descoperi ca daca nu aifi facut acest exercitiu nu te-ai fi gindit sa folosesti un anumit obiectiv pentru acest subiect.

B. Mergi intr-un loc pe care il cunosti bine si iti place. Ia cu tine numai 1 obiectiv, oricare ar fi acesta. Nuintrebuinta insa un zoom, deoarece va fi tentant sa iesi din cadrul exercitiului propus. John Sexton a folositun singur obiectiv de 210mm pe un aparat de 4x5" citiva ani cind a inceput sa fotografieze. Este clar caatunci cind si-a permis sa cumpere un al doilea obiectiv, stia foarte bine ce poate face obiectivul de210mm. Acelasi mod de lucru poate fi abordat cu orice obiectiv.

C. Fotografiaza acelasi subiect fara sa misti aparatul, cu un obiectiv grand-angular si cu un tele. Cind teintorci acasa, decupeaza si mareste imaginea realizata cu grand-angularul in asa fel incit sa aiba aceeasicompozitie ca imaginea realizata cu teleobiectivul. Compara cele 2 imagini.O sa observi multe deosebiri intre compozitii si comprimarea planurilor din cadru.Teleobiectivele nu comprima peisajul mai mult decit grand-angularele. Perspectiva creata de teleobiectiveste aceeasi cu a unui grand-angular, exceptia fiind ca numai o mica portiune din cadrul cuprins degrand-angular este vizibil in imaginea realizata de tele. Elementele din departare sint "comprimate"

natural pentru ca in timp ce elementele sint mai departate si mai mici, ele apar ca fiind mai apropiate intreele. Acest efect este cauzat de perspectiva si nu de obiective. Teoretic, avind posibilitatea de a realizaimagini de o anumita rezolutie, putem folosi numai un grand-angular pentru a decupa ulterior numaiportiunea care ne intereseaza din subiect. In practica insa, data fiind rezolutia limitata a filmelor si asenzorilor digitali, acest lucru nu este practic.

Exemplu: Cele trei imagini de mai jos prezinta acelasi subiect. Am folosit un obiectiv de 75mm din care am decupatportiunea centrala in mod asemanator cu imaginea realizata cu un obiectiv de 300mm. Dupa cum seobserva cele 2 imagini sint identice compozitional si in ce priveste "comprimarea" elementelor din cadru.Rezolutia si granulatia sint mai bune in imaginea realizata cu teleobiectivul pentru ca nu a trebuit samaresc imaginea finala. Stincile sint mai rosii in imaginea realizata cu tele-ul pentru ca e surprinsa un picmai tirziu decit cea facuta cu grand-angularul.

"O'Neil Butte Cropped." Linhof 4x5, obiectiv de 75mm (decupaj din imaginea originala)


21/30

"O'Neil Butte Telephoto." Linhof 4x5, obiectiv de 300mm

"Apus la Yavapai Point." Linhof 4x5, 75mm lens

10 - Concluzie

Fotografia de peisaj este foarte placuta: sintem in mijlocul naturii incercind sa ne exprimam sentimentelefata de peisajul din fata noastra. Mergem in locuri frumoase, descoperim si exploram aceste locuri cu unochi de artist si incercam sa producem imagini care transmit ce am vazut in timp ce eram acolo. Ceperspectiva placuta sa arati si altora rezultatele creatiei personale!


22/30

Unele peisaje cum ar fi cele din sud-vestul Americii produc reactii puternice. Scene pastorale cum segasesc in Franta si Italia, produc reactii mai subtile, mai linistite si sint mai bine redate intr-o manierapoetica. Dar cum realizezi toate acestea, cind nu ai la dispozitie decit un aparat si film, care nu sintsuficient de flexibile ca o proza ori nu pot prezenta variatii infinite de culoare, textura si forme ca inpictura ori desen? Unul dintre modurile cele mai puternice de a exprima sentimentele personale se reducela alegerea judicioasa a obiectivelor.

Pentru diversitate maxima in lucrari, si pentru a varia tipul de imagini realizate, recomand sa incerci toatecele trei tipuri de obiective descrise. Aceasta, combinata cu diverse compozitii discutate in capitolulanterior, vor rezulta intr-o colectie de imagini de peisaj diverse si cu deosebit impact vizual.


Partea IV - Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o anumita imagine

1 - " 'Sa fie lumina!' Si a fost lumina."

Lumina a jucat intotdeauna un rol important in cultura umana si existenta.In Geneza, Dumnezeu creeaza lumina. In Egiptul antic, faraonii erau responsabili cu rasaritul Soarelui infiecare dimineata. Incasii se rugau la Soare iar o eclipsa solara era un semn apocaliptic. Ei nu puteauintelege ca Soarele poate fi ascuns vederii noastre in plina zi. Indienii anasazi si pueblo au dezvoltat ointelegere sofisticata a miscarii Soarelui pe cer. Au folosit aceste cunostinte in agricultura si in ceremoniilereligioase. Louis al XVI-lea, regele Frantei, a fost numit "Regele Soare" ca urmare a influentei "luminoase"pe care ar fi avut-o asupra tuturor oamenilor si regatului sau. In decursul istoriei numeroase societatisecrete au fost constituite din "luminati" iar revolutii sociale au produs "iluminarea".

Lumina a fost parte din aspectele cele mai importante ale vietii si a jucat un rol important in existentaumana. Astazi inca, viata noastra este condusa de lumina si intuneric, asa cum majoritatea dintre noi sescoala de dimineata si se culca seara. Muncim in timpul zilei si dormim in timpul noptii.

Fotografii de peisaj se conformeaza acelorasi orare. Urmarim Soarele in timpul rotatiei Pamintului intimpul unei zile si a unui an. Zilele noastre sint organizate in 24 de ore, iar calendarul anual urmaresterotatia Pamintului in jurul Soarelui. Soarele, si mai important, lumina izvorita din el, controleaza viatanoastra.

2 - Desenind cu lumina

Fotografia este legata de lumina. Numele acestei discipline implica lumina. Compusa din doua cuvintegrecesti: photos=lumina si graphos=a desena/a scrie, fotografia se traduce literal prin "scriere cu lumina".Cind a fost descoperita, fotografia a fost numita "heliografie" ceea ce se traduce prin "scriind/desenind cu


23/30


24/30


25/30

contrast redus si va prelua din culoarea peretelui pe care cade. Ca rezultat, umbrele vor avea un aspectmoale, cald, cu o tenta rosiatica. Cu cit canionul devine mai ingust, si efectul de reflexie va fi maipregnant.Calitate: moale si uniforma. Reflexia multipla diminueaza contrastul.Culoarea: tente de culoare. Cu cit suprafata reflectanta este mai saturata, cu atit si lumina reflectata va fimai colorata.Umbre: lipsa aproape totala.Contrast: foarte scazut.

Schema de alaturi reprezinta o situatie tipica in aceste canioane. Lumina naturala cade pe partea stinga acanionului si este reflectata pe peretele din dreapta. Alte tipuri de lumina sint prezente in acest cadru.Apar umbre date de formatiunile stincoase, suprafete iluminate direct ca si formatiuni iluminate din spate.Posibilitatile de imagine intr-o astfel de situatie sint numeroase si merita investigate.


26/30

Antelope Wall of Light: aceasta imagine a Antelope Canyon in Arizona este numai despre lumina si forma.De notat ca nu exista nici o sursa de lumina directa in imagine, in ciuda prezentei de zone luminoase inpartea stinga a cadrului. Diversele niveluri de iluminare de la straluciri la intuneric sint create numai de

lumina difuza care ajunge in adincul canionului. Cu cit lumina ajunge mai departe, cu atit devine maimoale si colorata.

B - Cer innoratDescriere: in zilele cu cer innorat, acest tip de lumina este moale si albastruie in culoare. Provine dinintregul cer care actioneaza ca un difuzor urias al luminii solare.Calitate: moale, difuza. Peisajul este invaluit in umbra. Umbrele, care au o tenta albastruie naturala, sintresponsabile pentru tenta albastra a imaginilor in aceste ocazii. Chiar daca aceasta tenta nu esteperceputa de om, ea apare clar pe film.Culoare: tente de culoare albastruieUmbre: moi ori inexistenteContrast: foarte scazutFilm recomandat pentru modelarea contrastului: un film de contrast ridicat si cu saturare mare a culorilor,de exemplu Fuji Velvia. Daca fotografiati digital, puteti adauga o curba de ajustare a contrastului [S-curver] la fisierul de imagine.


27/30

C - Umbre deschiseDescriere: un subiect se gaseste intr-o situatie cu umbre deschise cind este localizat intr-o arie umbritaintr-o zi insorita. Astfel de situatii se traduc prin expuneri pentru zona de umbre, rezultind supraexpuneriin zonele insorite. Un exemplu clasic de imagine in zona umbrita deschisa este un portret in umbra, dar cu

zone insorite in fundal. In aceste situatii este recomandabila folosirea unui flash frontal care sa deschidaumbrele si sa micsoreze contrastul intre umbre si partile luminoase din cadru. Cum in peisaj nu seintrebuinteaza flashul in mod uzual, incadrarea se face in asa fel incit sa nu apara zone insorite in cadru.Calitate: moale si difuzaCuloare: lumina cu tenta albastruieUmbre: lipsa totala de umbreContrst: scazutFilm recomandat ori ajustare de contrast: film de contrast marit si saturatie marita gen Fuji Velvia. Digital,ajustarea contrastului printr-o curba de contrast.


28/30

Umbrele deschise difera de lumina de cer innorat prin lipsa sursei de iluminare din cadru. Lumina este maicalda decit sub un cer innorat si nu prezinta umbre. Una dintre luminile cele mai interesante pentrufotografie.

D - Lumina din spate (contre-jour)Descriere: un subiect este iluminat de Soare din spate, iar aparatul este indreptat spre Soare. Intr-oimagine tipica, subiectul este in umbra, cu o aura de lumina in jurul lui. Soarele ca sursa de lumina poateori nu sa fie prezent in cadru, in functie de pozitia aparatului.Calitate: aura de lumina la marginea subiectului. Soarele apare ca o stea daca este in cadru si diafragmaeste inchisa la f16.Culoare: lumina este neutra. Culorile sint slabe si contrastul scazut.Umbre: sint prezente si sint orientate spre aparat.Contrast: contrast general foarte mare.Film recomandat si ajustarea contrastului: film de contrast moderat, gen Fuji Provia ori negativ color.Digital, nu este necesara accentuarea contrastului.


29/30

Lumina din spate creeaza o aura in jurul obiectelor din prim-plan. In aceasta instanta, lumina trece partialprin zapada de pe crengi, creind un efect de aura. Imaginea a fost realizata la citeva minute dupa rasarit,lumina calda combinindu-se cu nuantele de albastru din partile umbrite ale peisajului, creind un amestecde lumina complementara. De notat absenta altor culori decit albastru. Compara culoarea din aceastaimagine cu cea din imaginea urmatoare.

E - Lumina directaDescriere: lumina naturala directa, aproximativ 1 ora dupa rasarit ori inainte de apus. Lumina nu estedifuzata ori filtrata de nici un element natural. Lumina este intensa si directa, dind contrast marit si umbreputernice. Este de evitat in fotografia color, dar poate da rezultate interesante in alb/negru.Calitate: intensa si dura. Un filtru de polarizare este necesar in multe ocazii, daca unghiul de fotografiereeste la 90 grade de pozitia Soarelui.Culoare: culori neutre. Culorile sint desaturate in cadru.Umbre: prezente si puternice.Contrast: puternic.Film recomandat si ajustare digitala: film de contrast redus gen Fuji Provia ori negativ color. Digital nueste nevoie de curbe de ajustare a contrastului.

F - Lumina orizontala de dimineata ori searaDescriere: lumina moale, orizontala. Soarele este putin peste orizont, razele de lumina fiind laterale.Excelenta pentru fotografia de peisaj avind contrast scazut si tenta calda de culoare.Calitate: moale, invaluitoare. Placuta la privire. Capabila sa scoata in evidenta detaliile peisajului, retinindun pic misterul umbrelor din cadru. O lumina de tranzitie, intre rasarit si apus. Se schimba rapid ceea cenecesita expuneri multiple la fiecare 5-10 minute.Culoare: culoare cu tente calde de rosu-portocaliu.Umbre: prezente. Moi la rasarit si apus, transparente la inceput, devin mai scurte si dure odata cuschimbarea pozitiei Soarelui pe cer.Contrast: contrast moale cind Soarele este desupra orizontului, creste odata cu ridicarea Soarelui pe cer.Film recomandat ori ajustare digitala: film de contrast si saturatie ridicata gen Fuji Velvia. Digital, se poateadauga o curba de ajustare a contrastului.


30/30

Creata la inceputul diminetii dupa o furtuna de zapada, imaginea prezinta o varietate de tipuri deiluminare: lumina de rasarit, lumina directa, reflectata si cu umbre deschise. De notat cum zapada inzonele umbrite este albastra in timp ce in zonele cu lumina directa este alba. Lumina reflectata de peretiicanionului deshide umbrele pe peretii opusi, reducind contrastul general al imaginii. Zapada actioneaza siea ca un reflector, dind o tenta luminoasa intregii imagini.

8 - Exercitii de fotografiere

A - Fotografiaza in timpul celor 6 tipuri de lumina descrisa in acest articol.Se pot folosi diverse tipuri de subiecte, fiind dificil de a fotografia un singur subiect in toate situatiile.Recomandat este insa sa poti fotografia acelasi subiect in toate tipurile de lumina. Compara contrastul sicalitatea luminii in aceste imprejurari. Poti scrie caracteristicile de iluminare dupa modelul de mai sus. Ceiti place si ce nu iti place despre fiecare tip de lumina? Care este lumina preferata? Care este lumina pecare ai vrea sa o intrebuintezi mai departe pentru a crea o serie de imagini cu un singur tip de lumina?Care este lumina cea mai defavorabila si cu care nu vrei sa lucrezi alta data?

B - Fotografiaza acelasi subiect inainte de rasarit pina dupa apus.Mergi la un loc preferat si fotografiaza acelasi subiect fara sa schimbi locatia aparatului. Scopul exercitiuluieste de a observa cum variaza lumina in timpul zilei si efetul ei asupra compozitiei.

C - Construieste si foloseste un Nigrometru.Nigrometru: un dispozitiv pentru observarea culorilor din cadru. Este in esenta un tub de culoare inchisacu o deschidere mica la ambele capetepentru observatie. Observind numai o mica parte din cadru, se poate distinge culoarea acelor portiuni multmai usor decit daca privesti tot cadrul.Cum sa construiesti un nigrometru? Se poate folosi un tub de carton, de 4-5cm diametru si 20-25cmlungime. Acopera capetele cu capace de plastic ori cu carton. Se gauresc capacele cu o deschidere de circa0.5cm la ambele capete. Odata instalate aceste capace, nigrometrul esta gata! Pentru maxima utilitate, sepoate vopsi in interior tubul in negru.Cum sa il folosesti? Orienteaza tubul spre partea din subiect pe care vrei sa o studiezi. Gaseste o portiunepartial in umbra si lumina. Priveste la portiunea in umbra si alternativ la cea luminata. Vei observa culoriledin umbra adinci si saturate, in timp ce in lumina, acestea sint desaturate si slabe. Foloseste acelasiprocedeu pentru alte zone.Avantajul folosiri unui astfel de dispozitiv consta in observarea culorilor in diverse momente, farainfluentarea ochiului de culorile alaturate unor detalii.In lipsa unui nigrometru, se poate folosi si palma inchisa, lasind o mica deschidere la ambele capete.

D - Citeste cartea "Light and Colors In the Outdoors" de M.G.J.Minnaert.Aceasta carte explica multe fenomene vizuale naturale. Explica lumina inclusiv culoarea cerului, norii,miraje si halouri, efectele de curcubeu si gheata in atmosfera. Incurajeaza explorarea personala a acestorfenomene, unde si cind sa le observi, care sint cauzele si de ce unele sint foarte rare iar altele comune.

9 - Seminare de exercitiu al ideilor expuse in articolVezi lista curenta de seminare si ateliere pe care le ofera A.Briot.

10 - ConcluziiSuccesul nostru in domeniul peisajului fotografic depinde de capacitateade a alege lumina cea mai buna la fotografiere. Natura este cel mai bun educator si nu exista o alternativapentru studiul si experimentarea alegerii luminii favorabile. Devenind un maestru al luminii va vetidesavirsi ca fotograf de arta.

Estetica in Fotografie

Documents

Transcript of Estetica in Fotografie