capacitati verbale!!!!

8/19/2019 capacitati verbale!!!!

1/13

Comunicare si limbaj

Conduita verbala siafirmarea personalitatii

Nita Irina Gabriela

Popa Raluca Florentina


2/13

Comunicarea reprezintă o condiţie generală şi totodatănecesară a apariţiei şi manifestării vieţii psihice umane(Creţu, 2005). Aceasta joacă un rol esenţial, princomunicare individul umanizându-se, formându-şi şidezvoltându-şi personalitatea, dar totodată putând larândul său exercita o influenţă formativă, transmiţândexperienţa socială. În lipsa comunicării, individul nupărăseşte nivelul dezvoltării biologice, rămânând izolat şiprivat de capacitatea sa de integrare în colectivitate

(Zlate, 2006) Omul nu poate comunica şi nu este capabil să

împărtăşească gândurile, ideile, sentimentele,experienţele şi cunoştinţele sale în absenţa unui limbaj şia unei limbi prin intermediul cărora fluxul de informaţii să

fie codificat şi vehiculat. Înţelegerea distincţiilor şi a relaţiilor de interdependenţădintre comunicare, limbă şi limbaj este fundamentalăpentru orice încercare de analiză a vieţii psihice umane.


3/13

Comunicarea, văzută drept proces detransmitere a informaţiilor este guvernatăde trei niveluri ale regulilor semiotice:

Nivelul sintactic (proprietăţile formale alesemnelor şi simbolurilor)

Nivelul pragmatic (relaţiile dintre semne,expresii şi utilizatorii săi)

Nivelul semantic (studiul relaţiilor dintresemne, simboluri)


4/13


5/13

La un alt nivel al discuţiei, separat de cel alelementelor, scopurilor şi particularităţilorgenerale de comunicare, se pot diferenţiapatru nivele de comunicare:

comunicarea verbală, comunicarea nonverbală, comunicarea paraverbală,

metacomunicarea


6/13

Limbajul fixeaza experienta cognitiva siorganizeaza activitatea.

Comunicarea verbala in copilarie isi puneamprenta asupra dezvoltarii psihice aomului,influentandu-i ansamblul capacitatilorsale sociale,ii influenteaza precizia si esteticaexprimarii gandirii si chiar insusirilepersonalitatii.

La prescolar,limbajul joaca rolul unui instrument

activ si complex al relatiilor copilului cu cei din jurul sau si in acelasi timp,un instrument deorganizare a activitatii psihice.


7/13

Obiectiv:

Cercetatorii,intr-un studiu referitor la limbaj,au

urmarit surprinderea unor caracteristicidiferentiale ale limbajului copiilor la varstaprescolara.

Ipoteza:

Existenta unei diferente semnificative in ceea cepriveste limbajul dintre fete si baieti.

Metoda:

Participanti:

60 de subiecti,dintre care 30 fete si 30 debaieti,reprezentand cele trei grupe aleprescolarului in mod egal.


8/13

Instrumente:

Copiilor li se prezentau 3 categorii de imagini (maiusoare la inceput,apoi mai grele) cu ajutorul carora seputeau alcatui povestiri inchegate prin aranjarea corectaa imaginilor.

In prima varianta copii aveau sarcina sa aranjezeimaginile in ordine logica,apoi sa povesteasca,iar in a

doua varianta,imaginile erau aranjate intr-un anumitmod de catre experimentator ce le permitea copiilororganizarea unor povestiri mai inchegate.

Variabile: Variabila independenta:Sexul subiectilor

(feminim,masculin). Aceasta fiind o variabila categoriala. Variabila dependenta:Imaginile din care trebuie redata

povestirea.


9/13

De-a lungul experimentului ,cercetatorii si-au propus saanalizeze aspecte mai importante legate decaracteristicile diferentiale ale limbajului cum ar fi:

-diferentele privind nivelul si gradul de intelegere alactiunilor prezentate in imagini

-nivelul si caracterul inteligibilitatilor povestirilor,a logiciisau a coerentei lor

-nivelul,complexitatea si numarul cuvintelor folosite decopii pentru redarea actiunilor din imagini

-caracterul spontan,rapid si nuantat al activitatiiintelectuale

-caracteristici de timp pentru aranjarea imaginilor intr-oanumita ordine si pentru relatarea celor vazute inimagini

-caracteristici gramaticale in vorbirea copiilor conformprelucrarii de sinteza a materialului


10/13

Rezultate:

Cercetarile au aratat ca povestirile dupa imaginile ordonate deexperimentator sunt calitativ si cantitativ superioare fata de celedin prima varianta a experimentului cand copii isi aranjau singuriimaginile si rareori reuseau sa le imbine in ordinea cronologica apovestirii.

Cercetarea a aratat ca este semnificativ faptul ca atat timpul laaranjarea imaginilor cat si timpul necesar povestirii in prima variantasi cea de a doua a experimentului,este mai mare la fete fata de cea

a baietilor. S-a descoperit faptul ca participarea afectiv-emotionala la descrierea

imaginilor este mai mare la fete, insa atat fetele cat si baietiiprescolari mari cauta motivatii ale epsioadelor descrise si deci, daumai multe cursivitate povestirii, o intelegere mai completa amecanismului cauzal.

Aceasta permit si folosirea unui numar mare de cuvinte ceea cepermite o incadrare, un echilibru si o semnificatie. Asadar, apare ocrestere a cantitatii si a calitatii povestirilor.


11/13

In ceea ce priveste raportul dinre numarul de cuvinte,seconstata ca fetitele folosesc mai multe cuvinte ca baietii.

Cercetatorii explica aceasta prin faptul ca fetele sunt maivioaie si intra mai rapid in relatii de comunicare cu cei din jur.

In ceea ce priveste alcatuirea povestii inteligibile,coerentesau logice,nu se pot constata diferente semnificative intre

baieti si fete.Aceste caracteristici sunt specifice varstei,gradul de insusire al limbajului si experinetei de viata.

Din punct de vedere gramatical,limbajul copiilor areurmatoarele caracteristici: atat la fete cat si la baieti suntpredominate substantivele si conjunctiile-prepozitiile

urmate de verbe, adverbe, pronume, numerale siadjective.

Numarul partilor de vorbire folosite de copii sunt inegal lafetite si baieti in acest plan.


12/13

In timp ce fetitele folosesc mai multe substantive, (cu 48)verbe (cu 24), adejective (cu 40), numerale (cu 35) siconjunctii-prepozitii (cu 52), baietii folosesc ceva maimulte adverbe (cu 28) si pronume (cu 2) fapt ce pune inevidenta anumite structuri diferentiale ale vorbirii.

Din punct de vedere structural general,prescolarii mariconstruiesc naratiuni ce contin situatii si fapte noi ceea ce

permite o mai accentuata diversificare a partilor decuvant si o imbogatire a formelor gramaticale.

Tonalitatea afectiva mai accentuata a fetitelor duce lacresterea numarului de cuvinte si la diversificareaformelor gramaticale.

Concluzii: Toate aspectele relatate in cercetare au permis afirmarea

ca diferentele dintre fetite si baieti se manifesta peplanul verbal inca din perioada prescolara, fapt ce

prezinta importanta pentru psihologia limbajului.


13/13

Bibliografie

Emil Verzea, Psihlogia varstelor,1993,Editura Hyperion,Bucuresti

Mielu Zlate,Fundamentele psihologiei,Editura Pro Humanitae

capacitati verbale!!!!

Documents

Transcript of capacitati verbale!!!!