A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

7
A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS La classe prime C de scuele secondarie di prin grât di Glemone e je lade in visite di istruzion li dal Museu dai Longobarts di Cividât. Daspò e à realizât chest lavôr di aprofondiment de societât longobarde.

description

A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS. La classe prime C de scuele secondarie di prin gr ât di Glemone e je lade in visite di istruzion li dal Museu dai Longobarts di Cividât. Daspò e à realizât chest lavôr di aprofondiment de societât longobarde. LA FEMINE LONGOBARDE. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

Page 1: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

La classe prime C de scuele secondarie di prin grât di Glemone e je lade in visite di istruzion li dal Museu dai

Longobarts di Cividât.

Daspò e à realizât chest lavôr di aprofondiment de societât longobarde.

Page 2: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

LA FEMINE LONGOBARDE1-2 La femine longobarde e leave i cjavei cuntune strece. La

strece e jere fissade intal cjậf cuntun o doi spilons.3 - Tal cuel e puartave un corai cun tocs di paste di veri

une vore colorts.4 - Par sierậ il mantel o il vistît e doprave une fibule a “S”

decorade di ros e di zậl.5 - La cinture e jere di corean.6 - Te cinture al jere picjật un borselin pai bệçs.7 - Simpri inte cinture a jerin picjâts doi curtissuts; doprâts

probabilmentri par cjapâ sù la verdure. A jerin doprâts des feminis contadinis.

8 - Tacadis inte cinture a jerin dôs strissi di corean cun picjadis dôs fibulis a stafe, par decorâ il vistît. A jerin puartadis dome des sioris plui impuartantis.

9 - La femine e puartave un vistît che al rivave fin sot dai zenoi.

10 - Parsore dal vistît e puartave un mantel par cuvierzisi dal frêt vie pal invier.

11 - Lis scarpis a jerin di corean.

Page 3: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

IL CAVALÎRI cavalîrs plui impuartants a jerin sepelîts cul lôr cjaval che al vignive sacrificât dopo che il paron al jere muart. Inte tombe no si cjatin i vestîts (1), lis scarpis (2), che a jeri di corean, il len e il mangjâ, che a son materiâi che si disfin.

La cinture (3), che e jere fate di corean no si è conservade, ma si cjate la fibie in metal. Lis armis a jerin tignudis sù di cinturis di corean.

Lis armis a jerin chestis: la spade (4) uçade bande par bande, l’arc e lis frecis (5), che si son conservadis dome lis pontis. Chestis a vevin la forme di une code di sisile, duncje cuant che si cirive di tirâle fûr dal cuarp e slambrave la piel. Ancje de lancie (6), fate di len, si cjate dome la ponte, invezit dal scût (7) si son salvâts dome l’umbon e la impugnadure.

Il pugnâl (8), clamât ancje scramasax al jere uçât dome di une bande come un curtis.

I spirons (9) a jerin in metal e a coventavin par spironâ il cjaval. Il cavalîr al lave a cjaval cence siele e duncje nol doprave lis stafis ma al stave sentât suntun toc di stofe.

Page 4: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

LIS ORIGJINIS

In origjine i longobarts, une popolazion gjermaniche, a vivevin tal sud da Penisule scandinave e cuntune lente

migrazion si spostarin viers la Pannonie (la Ongjarie di cumò).

Tal 568, sburtâts des incursions dai Àvars, une popolazion de Mongolie a son jentrâts in Italie vie pes Alps Juliis

vuidâts dal re Alboin. Le prime citât concuistade e fo Cividât, che e fo ancje la capitâl dal prin ducât. Intun an

Alboin al cjapà Milan e part de Italie setentrionâl. Tal 572 Alboin al concuistà Pavie fasintle capitâl dal so gnûf

ream. Intant che Alboin al paronave sul nord, grups di vuerîrs vuidâts dai duchis a vignivin ju tal sud de Italie

concuistant diviersis zonis (i bizantins a rivarin a controlâ lis zonis ator Rome, Ravene, Perugie e Gjenue).

Page 5: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

LIS FEMINIS LONGOBARDIS

La femine longobarde a gjoldeve di rispiet e lustri, ma e pative di pocje libertật parcè che i oms a vevin pôre che e vignìs ofindude. Se la femine e vignive ofindude, la leç e multave chel che le veve ofindude.Lis feminis a vegnivin sotmetudis al om e no podevin fâ nuie cence che lui al fos dacuardi. Par esempli no podevin vendi o regalâ ce che a vevin cence la aprovazion dal tutôr, che i logobarts a clamavin mundualdo. Se lui nol jere dacuardi no podevin nancje maridâsi.

Lôr a fasevin cuintri a cheste situazion cirint di influençâ i masclis de famee.

Par solit a vivevin insieme cun lis massariis e i fruts.

Cheste situazion si capìs se si ten cont che la societât longobarde e poiave dal dut sui valôrs militârs, sul patrimoni de famee e sui leams di parentele.

La femine longobarde e jere mancul dal om parcè che no puartave lis armis.

Par leç no veve nissun dirit, tant che i sclâfs.

L’edit di Rotari, scrit intal 643 d.C. al precisave che nissune femine e podeve fâ che che e voleve; dutis a scugnivin ubidî al mundio, ven a stai al podei di un om de famee.

Page 6: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

LA SOCIETÂT DAI LONGOBARTS

Il significât dal non longobarts nol è sigûr, cualchidun al pense che al vueli dî vuerîrs che a passin il mâr, oms

des lacis lungjis o ben oms cu la barbe lungje, in todesc langbaerte. A tignivin la barbe in onôr di WOTAN diu de

vuere, divinitât che le veneravin e a vevin pôre di jê. A jerin a stâ in piçui paisuts, a jerin contadins, a tiravin sù

vacjis e cjavai. A jerin brâfs a lavorâ la ceramiche e i metai. No savevin scrivi, duncje lis tradizions e lis

cognossincis dal popul a vignivi contadis dai anzians ai zovins.

IL MÛT DI VISTÎ

O podìn savê ce mût che si vistivin i soldâts e lis feminis parcè che i archeolics a àn cjatât i reperts intes tombis.

Cuant che a son rivâts in Italie, i longobarts si vistivin in maniere semplice e comude. Daspò di un secul che a son

stâts a contat cu la civiltât bizantine il lôr mût di vistî al è deventât simpri plui siôr.

Page 7: A LA SCUVIERTE DAL LONGOBARTS

I OGJETS DAL MUSEU