1977 Apicultura in Romania-05

5/17/2018 1977 Apicultura in Romania-05

1/36

Apiculturatn.Romania


2/36

Pr dl.'., 1111,. NICOLAi FOTI

COlEGIU l R EDAC llONAl

--- COM ITETU l EXECUTIV ALASOC IA llE I CRESCATOR llORDEA lB INE D IN R .S . ROMAN IAR.,i.ta /una,a d. ,tUn/a ,i p,a.tica api.o/a _.ditaM rI. A.ocia/ia C,. i/to,i/., d. Albin. -din R.puo/i.a Socia/ista Romdnia. --nul Lli * Nr. 5 * M 0i 1977. s ..... t."

I",. IiUGlN ...ARZA

P.t.cln.: Prot. Ir. I",. V. HAt!.HAJ

V le.,r.,.cll.q I:D,. I.... STElIAM DIMESCUI.,. NICOLAi fOTIDr. l"llt ALB/MELH"'UIAJPnt. I,. lUCIEN "'UIU~A'"P,.!. COSTACHE PAIU~. VASILE CAN TEA

.lnstitutul de cercetart pentru apicuJtur vA reco-menda : Vllllor.liicarea curesurnor st lucr:lri in StU-pilla. pe timpul vernV. ALEXANDRU i}1E. TARl'A.rnrerue staieme ile tnrrooucere ., matcnor. Studiucomparat1vST. POPESCUrntroduceNla mb:tcilorAL. VARTOLOMEIAcceptaree matcuor'1. HANGEAPAslmrea temooeara a mllLcllorM. A'rANASIUcuroeree, guStul $1mtrosut La annne M ... ~ r I:~AAr~~~~S~ere de c:aHt..ate 9 I ..". CIOLCA ION. cI, . "". dRNUD. STOIA lOAN. clr. I",. HARNAJ AlBllltH.SAu-tura. tonlcA pe bazli de rrnere 12 ILIE~IU NICOLAE, In,. /OHESCUon. GRlGORAS TRAIAN, ,'01, cI,. MURi~AM EU~EN.SA exuncem pracucarea stuparitului pn.


3/36

'nstitutu' de cercetiliri pentru apicultura va recomanda:VALORIF ICAREA CULESURILOR ~I LUCRAR IiN STUPINA PE T lM PUL VER I!f A . plcultur-a modcrna trnpttca exploatarearationalA !,ll efictentf a baret mel.lfer-e exls-rente de-e tungut intregului sezon apicol. Invederca reali7.cazut,socottt la 25 D /. din J)OSibilitiitile normalc alestupinei deolesate.Existind graficul cuIesuriior dill sczonul apt-col sc va executa deplasarea In atte zonede productte, tntcennerca sau efectuarea rna.surncr supumcntare pe oaza cunoastcru in-deaproape a bazci meJlCcre din zona ~i ren-tabilitll.~ii acttuntt. Stupu trebuic sa fie citmal U!iOI', blue Cinlsati. usor de mtnutt, lu-crurt foarte importante pentru cresterea eli-


4/36

2

ctcntei muncii aplcultortlor. Estc necesar ca. D I F r R I T E S I S T r M E D rstuptt dmtr-o stupina sa fie de acelast lip. t [[!ii sa. alba clemente cmontme, care s.1iper-.mlta .mariee, sau mlceomrea rap'da a vo'u-. I N T R O D U C E R E A M A T C l l O Rmulul. Polostrea tebnologtncr modcrne de.; : : : c ~ : . um ~ : A ~ ~ ! ! ~ e c : ~ ~ : ~ ~ ~ :V l i ! : ~ .Studlu compara.ivrabetabtte, topttoare de ceara, etc.j prccum: Ing. V. ALEXANDHU ~i Ing, E. TARl'A~i transportut stupilor la pastoral (plntforme lnstitutul tie cercetart pentr-u aplCUlwl'tl.spectaltzate, motosttvultoare, ceructoare spe--elate, paleflzar'e, etc.) au dovedtt practlc o.!p t' 1 it te bi 1 . a alb'c:~tere substantials. a product[vlUitii muncii lor a d ~ c ~aI:~S~in~e i~~i~~~i :traini lD~~I reducerea pr~YUlulde cost. .... albine si mai ales matci _ lntratt sauIn :eea ce Prtv~te rccol.~rea mreru d~n. introduSl in cuibuil propriu a obligatstUP1, cc se f a c r ; clnd fagur-ii au f~t ~aPAcltl din cele mai vechi timpuri pe aplcul-~~lr!~~~al~re~:r:=a:::m~t~e:l ae;:~i\:!: _ tori sa ga.se~A met??e de intro?ucc-minala, iar- conttnutuj in apa a ajuns la. r~ al.~atclellorIn f~mlb.ileorfane, slguret2 (}11 1 : ;;1 e icien ,care SC 1 asigure un oeocenmaximum . e. .. .. . .' dt mai ridicat de prindere, indiferentIn scop~ ~~ltaMl" depr~enlor pr-ivind ca~i- de s~area ~amiliei. de condltiile de cu-tatea ~~~TII (sa1CI:n' tel, .etc.) este. neces~r Ies ~l de timp, de sezon etc.ca :amllule de albine sa fie ~prOVI~I?nate In Odete cu dezvoltarea apioulturii ~i euperloadele de cules ell fagurl clAdltl de ca- - patrunderea tot mat ediric [n taineleHtate, prefcrtndu-se aceea in care nu s-a. biologiel albinelor, au evoluat si me-crescut puiet. In timpul cxtrecuej se var. todele de tntrcducerc 1 8 . matcilor, insorta fogurii eu miere in tunctte de culoare,. present la cxecutarca lucraru fiindcentrttugarea lor fAcindu-se scparat $i urmc\-. luate in consjderatle 0 serie de factoririndu-se. con~i~ionarea mierii eu ceo mai. externi $i Intern! care Influentceza a-mare extgcnta. supra atitudinii albinelor din jamilieTehnologiilc de tntretfnere pentru eceasta - asupra matcii nOU introduse, Astfel, s-apcrroada se diCeren1iaza in fune~ic de tiPul stabilit c a matcile sint mai usor pri'mi-de stup in exploatare, avlnd insA accla!ti. te de cAtre albine in anumite perioedescop comun ~i anume menttnerea famlliilor. ale anului (prhnavara timpuriu, toam-de alhine in stare acttva pt-ln asigurarea. na tlrziu), in prezenta culesulul, oespatiulu! de ouat al rnatcii la un nivel ri-. ,timp lnistit, etc. si stnt respinse in pe-dicat ~[ constant, Iotenstttcarca creetcrtt pu- _ rioadele Iipsi te de cules, pe timp mittetulut. extstenta matcilar ttnerc $i prolifice. ~int, ploaie).tn familie, unir-e-a Iamtnttor de beaa pe lim- Matcile tmperecheate etnt primite malpul culesului principal, Ior-marea Iamiliilor user decit cele netmperecheate, celeajudjitoare, estgurarca spattulut de deoozttare din urma Hind mai usor primite Ime-a mierii si hri'inir~ energo-protelce. Aplica-. diat dupa ecloaionare sau in betel rna-rca accstet tehnologn de lucru face pooiblUi ture gata de iestre.valor-IficareacficientA a Intrcgulul potential - Tamp indelungal s-a consrderat 00. fac-producUv (miere, ccere. ooten, proocus . tor hotarltor in 'prirnirea matctlor mi-rolurt, etc.) at familiilor de albine. rosul specific a1 matcllor sl al a1binelor,!nllit.urind erectele negative ale rcitului na-. metodele elaborate urmarind uneletural, pr-ln trecerca unet parti din alblne. uniiormizarea mirosurilor (introducereaIn sttuauc de rei, sc obttn Iamilii ajutatoarc, de esente putern ic mirooitoare in fa-ce elimina r-racttc condttttle blofiziologice milii Inaintea Introduceri i matcli), a-ce dectanseaza instinm-ul de rotre sl in ace- - tenuarea mircsului m.1itcii (naclairea inla~i ump mobllizeaza un numat- spont de miere < a matcii mainte de indroducere)albine pentru culesurt intensive. sau raspindirea mlrcsulul matcti in


5/36

masa de albine (includerea in tipuri di-Jertte de custi), etc.Lucrsrne din ultima perioada eu do-vedtt ca mirosul matcli ere un rol se-cundar, prtmirca matcii fiind conditio-nata. in pr-hrsul rind de starea fiziolo-gidi a matcilor, matctle tinere, vigu-roase, In cursul ouatului filnd usor pri-mite de albine, in timp ee ma.tciUe inpauza de ouat slnt primite muJt maifne~'adrul lucrara; in sezonul apicol1974 au rust experimentatc -d i leritemetode de introducere a matcilor, indiferite per-ioade ale sezonulul apicol,dupa cum urmeaza :a) Introduce-en matcilor etmperecbeate inbetel mature gatu de eclcaionare in familiilencorgentaate ;b) Introducerea de m.iitci tmpcrecbeate cu a-jutorul custfi din pIasa de sirmi (Up MI-ler) = 1 - prin simpIa Introducere : 2 -prin menttncrea consecuttva a ma.tcii ba-trfne ~i apci a cclot tlnere in cusca de in-troducere : 3 - prin strtvirea matcH b~-trine de cusca de tntrcducere.c) lntroducerea de mater tmperechctc cu a-jutorul custtt capaeci din plaad de sh-ma :d) l.ntroducerea de m~tci Impcrecheate pr-inuntftcarea de r01In sezonul 1975 lucrarea S~ ccntinuatprin. experimenbarea introducerii mat-cilor nehnpere ..cheate in bote! maturegata de eclozionare in Iemllll orCani-zate in comparatie ell familii1e ell mat-ca, urmarjndu-se in continuare in totdecursul sezcnu.lui activ inf'luenta in-locuir-ii matcllor asupra dezvoltarfi sla productivitatii Iamilfilor respective. 'S-a exper'imentat -de esemenea intro-duccree ma.tcilor direct ou ajutoe-ulcust.llor de transport matci tip BentonIolosi te la noi in tara.In acest seep custile au fast modificateprin practlcarea unui canal de 6 mmla extremi tatee


6/36

REZULTATELE OB'fDIUTE tN tNLOCUmEA MATCILOR CU DlFERlTE TlPURJ DE Tabela 1CUST[

I Dola Introduse I ACCeptat.e te Acceptatetruroducere clCfintuvT1I:tul de cU$C:I. ---;---1--.------~ ' . ' / 0 cue 0 "CUliica tip (l\filler)- slmpla Introducere 4/VIII J1 101 1~ 90,90, 7 63,71}3-8/X 42 10. 42 100,'00 42 100,00- menttnerea consccunva amatcncr in cu~di 4/V1lI 12 100 II 91.600 58,30- prln strtvtrea matcn ba- 4/VIlI 12 I O D 10 83,30 55,.30trine de cuscaCU$Ca tip c~pacel 4jVIII 12 100 lL 91,60 58,3ade toamna Hind suficlenta simpla a~e-zare a unei foi de Ihirtie intre corpuriin stupii multietajati, !iica izclareamatcii.In urma Iucrartlor de schtmcere a mat-ciJor in sezonul 1975, in Iunctie desistemul de schimbare a matcilor .[0-.Iosit, dezvoltarea familiilor in decursul"sezonului a tost diferila.Din d


7/36

zulttnd famil.ii deosebit de puter nice ~I d(162,7'/0 LulU de mar-tor). ~ ntro ucereaFoloslrea custilor de transport pcntru ~introduce-Tea mdtellor in difer-ite pe- ~ v - 1rioade ale sezonului activ a dat rezul-~ mater ortate Ioartc bune, in perioada mai-iunie p!fiind obtinuta 60-80 % primirc iar in ~ lng, sr. POPESCUperioada august-eseptembrie 1000/0 ~ IAMatcile au iost eli berate in rasthnp de ~ ~proape ca _nu,exista m-:tooa ?e ~-24-----48 ore, prezenta .albinei Insctitoare ~ ~ducerc a matci.l~r care s~ nu. fie lip-neinfluentind negativ r-ezul tatul lu- ~ Sl~ >de, un eocf.lclcnt -~l mare saucrtlr ii, ior faptul rca mates se introduce ~ mal mac de ~~guron~. Introducereadirect if


8/36

Dura 5-6 ore de 1a formarea nucleu-IUl, catre seara, introduc in nucleumatca fol.osind collvia capacet, infipt~pe por-tiune de fagure care cupr-indecelule cu miere, eu puiet in curs deeclozionare ~i celule goale.Aatup orificiul capacelulut cu un dopde pluta sau ceaea. Dupa 48 are, spreseara, lnloouiesc dopul coliviei eu ser-bet. Dupa aJte 24 are, serbetul ii'indoonsurnat, albinele intra sub capacelalatur'i de matca ~i se procedeaaa cuatcntde la tndepartarea coliviei-capacel.Timp de 4-5 zile nucleul este stim'ulatsi metca Incepe sa depuna oca. In aceststadiu omor matca famlhet de baza,sau 0 folosesc ptna toamna tirziu.Dupa 5-6 ore de Ia orfanizarea fami-Iiei de baza mut nucleul eu matoa ti-nara in locul familiei de baza Iar peaceasta 0 mut in alt loc, la 0 dtstantade 15-20 metrt. Pinli in seers zburit-tourele intra in nucleu. Seara mut f.a-gurU ra'lTI~i in familia de baza irnpreu-na ell albinele ce Ie acopera in nucleu.peste diafragme. Dupd 24 ore eliberezmatca sl organizes culbul.2. Cu mult succes folosesc si cusca cucare este trenspor-tata matca. Metodade Iucru este urmatoar-ea : orfanizezfamilia de albine cu matoa necorespun-zatoere si dupa 5---6 ore, pe Inserate,introduc cusca 0U metca, fadi Insotitca-rete ei, in familtia oeraruaeta. 'A~ezcusoa in poaitie crtzontela, cu piasa destrma Inspre podisor. intre dol fuguricu puiet necapacit ~i la nivelul spete-zelor supcrioare ale rarnelor din cuib.Dupa 24-48 ore, in functie de CmTI-portamentul elbinelor, spre seara, ri-die cusca si desfae plasa de sirma careacoperd attt orffici'ul frontal de Iesirea matcii cit sl compartimentul gal' tncer-e circula matca. Astup totodataimediat ell serbet or-ificiul frontal a]colivlei, bar peste compat-timenbul ra-mas descoper-it apljc 0 Ilsie mica degratie Hanemann peste care intind unstrat de serbet gros de 1 em. PUn apoicusca in acelasl loco Dupa ccnsumareaserbetului parte din alblne intra pringratia Hanemann tn compartimentulmatch care paraseste cusca.

A C C E P T A R E AM A r C / L O R

AI. VARl'OLOl\IEI

I N U sinL rare cazurile cind albineleomoara matclle necrescute de ele _la 3-4 saptamtni de la primirea lor.De asemenea, 0 mica greseala a apicul-torulUi cornlsa atunci dnd del 0 matcastratna unei Iarntlll, duce de asemeneala omorrrea ei.Penh-Ill evitar-ea acestei aituatii reco-mand 0 metoda sigurA in ambele Ipo-teze de mai. sus.lntr-un stup gol, dezlnfectet, se for-meaaa un nucleu eu trci rame, cu puie.tde toate virstele st cu albine, fi.'1rdbolci si fara. matcii. Ramele se iau dintrei stupi difer-iti.Pentru incoput ramele se asaza instupul gal, la 0 distanta de circa 5 emuna de alta. StupuL se tine descoperittot timpul scu dacii este. nevoie, se a-ccperii cu un tifon. Dupa 5-10 mi-nute se dB.drurnul matcii pe rama dinmijlocul vtitorulul nucleu. Dupe alte5-10 minute, cele 3 rame se apropieIntre ele. Albinele nu se bat si mateaeste acceptata ~i rnenttnuta. Apci, seiau din stupul orfanizat cu 12 ore inurma, Cite doua Tame, cu tot ce seana pe ele, ~i se aduc in stupul nucleu,asezlndu-se tot departate cu circa 5 emde 0 parte si alta a nucleului, lulndu-se pentru inceput ramele ell -puiet sialbina coo.mai numeroasa.La interval de 5-10 minute, abuncicind albinele nou aduse incep a trecede pe peretele slupu~ui spre nucleuldin m.ijlocul stllpului, romele aduse sealipesc nuclcului, continulndu-se astfclpina se completeaze oapacitatea stu-pului eu rrucleul respectiv. Stupul or-fanlzat se ia de p o e Iocul Iul si pe ace-lasi Joe se educe in schimb stupul cunucleu .'ji cu matca. tinindu-se tot des-coperit. Albina dimasa in stupul or-fanizat se scutura pe un ziar in Iatanoului stup. Dupa circa 30-60 minute.atunci cind toate culegatoarele au venit


9/36

de la cimp, stupul so poate acoperi,t a r a met 0 gdja de accidente. Dezorien-tarea albinelor, pr-in schimbarea miro-sului eu oare erau obisnuite in stupulorfanizat ~i punerea lor in prezentanueleului eu puiet, matca si albinastrAina (din trei sbupi diversi) cu carese esoclaza, Ie fac sa accepte matoanl()ua si sa ern 0 omoare mal tirziu, cind,de obicel, albinele 1a citeva zile de ladarea matcilor nol, incep 8-t?i crestebotci din ouale acesteie, tar la apart-tla matctlor crescute de ele 0 omoa-rn pe cea adusa : ; ; 1 care Iusese dejaaeceptata. Aceasta estc singura explica-~ie 13 Iaptulul, la care am ajuns dupalungi experiente si observatii.Desigur toata operatia de mal sus seface ziua in timrpul zborului la cimp.Pastrarea temporaria mitcilor

I. HANGEA

NJu slnt putfnt acel stuperi care do-resc sa-st pastrezc matclle primite dindiferi te sursc ca roiri naturale, schim-bad votte sau primite pe tlmpul roiriide la .alti stupart etc.o metoda eficienta de pastrare a mat-cilor este urmatoarea : se aleg cutilde chibrituri goale, curate, de prerertntadin lemn si se unge ser tarasul in par-tea i.nterioara Oil miere de buna call-tate. In sertaras se prectiea un orIfl-clu de 2-3 mm. Apci, cutifle deschisepe trei sferturi se a~azA eu gura injos peste ramele uriei familii de albi-ne, de unde dorsm sa Ie populam. In2-3 minute cutiile vox fi pline de al-bine care vor Iinge Cll nesat mierea cuoare am uns sertarasele.Dupa ce am luat outiiIc pline eu al-bine, care inca mal euleg linlstlt mie-rea, introducem rnatca peste ele si leInchidem Imedlat. ALbinele rrici nusimt matca stdiina lntre ele, caci estecunoscut faptul ca irisfincbul de culeseste predominant la albine, futa de alteInsecte. Se agita numai in enomentulcind sint captive, dar in acest caz ne-

avind Incctro incep s a ingrljeasca matca~i s a 0 hraneasca.Al.imentarea ell hrona .a ecestor minia-tarri -de nucleu, se va face la rtecere 24ore eu mlere crlstalizata, tnttnsa cuo lopatidi de Iemn, prin desehidereasertarasuhu.Se pot pasbra astfel mii\ci!e 3-4 siip-tamlni, iar cele imperecheate chiar simai multoAlbinele se schimba cam Ia 7-10 zile,tot in enodul cum am aratat, dupe cematca a fost in prealabil rfdicata.In aceste miniaturt de nucleu expert-mentat, am Introdus matci ridioate dinbotci, lnainte determenul de eclozio-nare. Rezultatu1 B Iost acelasi : matclleau tost la tel de binc primite sl lngrl-jite ca si cele ieslte din botci la ter-men.Examinarea albinelor sl matcilor seface-cu 0 buceta de sticla, taiata cores-punzator, apljcata pe cutie, cind 0 des-ohidem.Pastrarea cutirlor- eu matci se va faceIntr-o cutie de carton potrivita, ou ca-pAC pentru tntanerlc, pe care 0 asezarnpe un dulap in camera de locuit, undetemperatura trebuie s a fie cit maiconstanta.CULOAREA, GUSTUL$1MIROSUL LA ALBINE

M. ATANASIUl M u n o a cercetatortlor a :facut cu-noscute mar-elui public a mult;im delucruri interesante in ceea ce prfvestefelul cum Insectele disting culorrle ~irrrodul cum ele percep gustul ~i rniro-sul. Aceste cunostinte sint interesantede stiut. Pcntru apicultor-i ins8., acestecunostintc does-prealblne au 1 , ' i 0 valoarepractlca.Se stie c~ lumina este 0 radiatte elec-tromagnetrca ce se propaga in liniedreapta sub lof111A de oscilatll (ondu-latil) electromagnetice. j'recventa aces-tor oscilatil, in ZOna pe care 0 poatepercepe ochiul omenesc este fearte res-strinsa : ; ; i anume Intre aproxirnativ 400


10/36

F!,. 1. Lungimeo de tlndli a curoruor ~I senena-Utatea ochluJui cmcncsc Ia eutort

,i 600 A (A - Angstrom - a zecea mi-lioana parte dintr-un milimetru). Lumi-na alba este un amestec de culori. Des-compusa prin trecerea el printr-c pr.ls-rna, fonmeaza culorile curcubeulcd. Fie-care dlntre eceste culorl axe 0 Iungtmede unda oaractertsttca. In iiguril, 1este reprezenteta zona de radiatii per-ceputa de oehiul omenesc, arattndu-setotodata lungimea de unda a Iiecareioulort pe orlzcntala, iar pe verticalasensibilitatea ochlului omenesc 1 a fie-cere ouloare.Dincolo de limitele acesteia sint radia-~iile ul traviolete (ultra =dincolo de) siInlraroslt (infra =ub) care nu Slinltpercepute de catre om, dar pe : careunele tnsectc la percop, Spre exemplualbina nu peroepe rosul, der pcrceperadlatla ultrevioleta, asa cum se va ve-dea in cele ce urmeaza,Domeniul radiatiilcr se irrtinde multsi in afara ultravtoletulul eu raze X,raze Y (procese nucleate) $i raze cos-mice (ciocniri de materie cosmica}.Dincolo de infrarosu sint undele radio(ultrascurte, scurte, medii si lungi) $iundele de curent electric de toate for-mele. In oadt-ul radiatlilor lumlnoase,oohiuI omenesc dis-tinge circa 60 denuante de culoare. Destul de recent s-astabilit C ' d . albina nu rscunoaste dectt6 culorf : galben, verde-indigo, albastru

Inchis, purpuriu, violet sl ultraviolet,(Purpuriul vaaut de albina este un a-mestec de radiafii galbene $i ultravio-lete). Albina nu percepe rediatiile peste600 A, adica cele de dupa galben catreInfrarosu.lata deci c a acbina arc capacidatea dea percepe sl nadia-pi pentru care ochiulomenesc nu este sensjbil. Este vorbade zona ujtrevioletului. De aici toatedeosebirfle Intre perceperea culorilorintre om sl albina.Dar nu numai albina prezlnta acoestaparticu1aritatc ci l ? i alte Insecte. Pur-nicile sint sensibile la infrerosti ~i separe rca Hutur ii sint singurele insectecare recunosc euloerea rosie.Un fapt curios este aceja di albinelefrecventeeaa fl.or-ile macului rO$U. Stu-diile au aratat ca IlOO1'ca de mac re-~..rlecta radfatii ultoaviolete. Aplicareaanal" filtre care absorb -radiatrile ultra-violete au facut ca albinele sa. nu semal opreasca la ftortle de mac. Decl nuculcarea rosie le atrage.Este grestt sa se creeds ca alegerea flo-rflor de cetre albine se datoreste numaivazu.lui. Cercetartlc eruta eel albinapercepe dileritele rnirosur i, dar, de amanjera


11/36

nu reuseste aceasta perfcrmanta, mi-, 8avrealiziim mtererosind floarea. Deca miroase separat yeele doua partl ale florii, i.i da seama ~ c J lit timediat ca e 0 deosebire. . . .. I e ca t a eAlbina necunoscind declt 6 culori u ~este ncesar oa in orterstare s a deose-' Const.ANTONESCUbe~ca . florfle attt prin forma cit si _ W~. mirosul lor, pentru a nu face 'C'OTI-, alorificarea mierii de albine pe 50r-fuzu. , timente de flora, in sLare pura, pre-Stnt insa. ~~te flori cru:e n~ B.ll. nic:i zentata igienic. ~i atraga~or . reprezin~aculoare vizrbia pentru .albme ~l ~l:l n;l- '"_ incontestabll - 0 certnta pe depl.inros,. en aoelea de merrsor :sau,~lta 581- _ justlftcata a consumato,rilor ~i a co-battca. Acestea sint totusi vizitate de" mertulut de produse apicole,catre albine. S-a demonstrat ins~, ca ] Pentru a se face fata acestei duble ce-in aceste cazur-i albinele se onenteaaa ...rlnte s-a pornit, cum era si firesc, dedupa coloritul frunzelor ~i dupe nadia- !la Iocul de productle, de la apicultorultin ulbrravi'o1>eta a acestora, Aplioarea _ profesionist sau amator : s-a apelat aniunui ililtl'tupentru radiatia ultravioleta, ...de-a rindul la pasiunea ~j maiestt-iaface ea aceste plante s a sru mal fie' lui profeslonala in sensul acordarlt uneivizibate de catre albino. , permanente. griji pe~in.~ selectia. f~gu-

" rilor cu rmere desttnati extractiei, Ia pastrarea. tronsportul * i livrarea ei ell...respectarea regulilor de Igiena impuse, de natura produsului etc. S-a trecut, apoi la dezbaterea ~i recomandarea de... tehnologii prin intermedtul carora or-ice8 apicul.tor poate dirlj~. ell u~urlnlii vial"... !}i activitatea fanuliIlor de albine III scopurile aratate, Proeedeele sl utllajelc destinate obtt-... ner-ii mier.ii de call tate superioara

b ocupa spatii largi in literatura de spe-JlIg. 2. o-sencrcmirosu:ui la ejbtne ... cialitntc. In ultima vreme toate a~este problema au facut obicctul unor inte-In concluzie se poate afirma cii orien- ~ r~sant7 con~unica~'iin cedrul C?nsf~tui-teree s re flori 1Q distanta se face ~ nlo: * 1 sehimburll?r de. exper~e~t~ or-p .'. . .' y gamzate de cercunle aptcole ~l filialeledupa culoare, iar Inapropiere dUpa, judetene ale Asociatiel Crescatorilor de

mires. " Alblne din R.S. Romania.Organele gustului la albina aseaate pe, S-au tnregtstrat, in acest domeniu, rea-piesele aparatulul bucal, ceea ce le v Iizari imbucuratoare.pennjte sa di&tinga gustul diferitelor' Cantitatlle de miere polttlora in afaraalimente. S-a stabilit c a albina re- _ indicilor p:evazup i~ standard~l decuncaste senzatlile de dulce, sarat, acru, ...stat au sca:mt contlnuu;. odata eusau amar Ea aceepta chinina in doze' aceasta sortirnentele de rruerc mon~-. . . ... flora livrate la Iondul de stat de urn-care p~ntru om stnt rnsu~rtabile. tatile agricole socialtste eu sector api-Ounoscmd. cele relQ!al.emal sus, se i ~ - 'ol sl crescatcrii de albine amatori autelege ce impcrtanta are dresarea albl-, creseut conslderabil.nelor entre anumlte plante inflorrte, S-au tras ~i unele concluzh : stupulin zonele cercetate de acestea, in [u- ~ siatematic romanesc de tip vertical eur-ul stupinei. ~ magazine denumit "R.A. 1001'~ si eel

9


12/36

Fig. L Shema pozl~e1 eutbuJui (~pseJe liguratein negru naaurau unet lamilii de olblne intre~i-nut~ in. stup cetecmct ta lnceputul $1 in pcrfoedude prundvo.rA, rnotnte de tnncnrea saicrmurut.

cunoscut sub denumirea de .,multieta-jatff revortzeeza recoltarea si valcrifica-rea mierii de albine pe sorfimente dis-tlncte de flora st de calitate superioara:acest lucru este posibil - dupa cumse stie - datorita depoaltarli cu pre-cadere a mierii de catre albine in fa-gurfl anume pregattti sl tntrcdusi deapicultori in magazinele sau corpurilesuper-ioare ale stupilor respectivi.Anul 1976 s-a Inset-is cu not elementein sprijinul r-idicarfi calitatll la pro-dusul miere de albine: Inlocuirea ve-chiului standard de miere de albineelaborat in anul 1969 eu un nou stan-dard care s-a impus ea 0 necesitate dea se Imbunatatii conditiile de calitate.atit la preluare cit ~i la desfacere, pre-cum ~i pentru a sincroniza standardulla ccnditllle de calitate prevazute in.Normete regionale europene" reco-

Fig. 2. Schema rnversarn poz;i~lei!:ulbului (c:lpse:efigurate In negeu h~urat) unet r.1mllH de albineI:n1re~1nutii.in stup c-uonter !il a eentparu sale eu:fa.&:urlpentru cesceueree mlcrii pc dunata euiesu-lui de la saictm, filrA lo1oetrea diufragmel des-pa-tttoare.1Q

mandate pentru miere de ComisiaFAO/OMS in cadrul Codexulut ali-mentar, norme la care au aderat ma-joritatea tanlor din lume.In sfirsit, un element deosebit de sfi-mulativ, acordat de stat la propuncreaAsoclatiel Crescatortlor de Albine dinR.S. Romania consta in colnteresereaaplcultorllor de a reeolta ~i valoriIicamierea de salcim la celttetea superroaraprin fixarea unui pret de achizitie eo-rcspunzatcr acestei calttati (26 leifkgin comparatie ell 22 leifkg fixat pen-tru mierea de salcirn de calltate infe-rioara l ? i mierea poliflora).FarA indoiala, repetam, stupii de tipvertical se preteaza eei dintii atte Iarecoltarea mierii pe sortimente cit ~ila rtdicarea ealitnPl aeesteia, iar leh-nologia in cauza este deosebit de sim-pla : recaltarea mierii manoflore ina-inte ea albinele s a depozitcze miereaproaspata de la alte surse de cules ~ibineinteles folasind in acest seep faguriJn care albinele nu au erescut puiet,In plus stupii verticali aaigura famili-ilcr de albine condltii de viata ~i ac-tivitaie in concordanta ell natura ~icomportarea acestora fatA de mediultnccnjurator.In tara noastra, dupu cum se stie, stupiide tip verical (RA 1001 sl ME) sint incontinua. crestere. Cum pot obtine ~ivalarifica miere de calitatc supertoara~i apicultarii care adapostesc familiilelor de albine in stupi orizontali ?Intrebarea sl raspunsul mult asteptatse impun prin aeeea c a stupii orizon-tali reprezinta in unele judete mal multde [umatate din efectivul total al stupi-lor sistematici.Solutille - dupa practlca autorufui -sint urrnatoarele :1. In cazul intretinerii unei singu.refamilii de bazii intr-un stup orizontaL.Familia de albine ocupa Ia inceputul slpe durata prlrnaverfl aproximativ ju-matate din spatiul util al stupului,conform poz'itiei rcprezentate schema-tic in fig. 1. In prima sau eel mult adaua zi de la inflorirea salcimului,cuibul familiei de elbtne se muta in


13/36

pat-tea opusa, la care S-a deschis aldoilea urdinis, iar in spatiul oeupat rna'Inain te de familia respectiva se Intro-due faguri cldditi, noi, in care albinelen-au crescut puiet, conform schemeidin figura 2.Albinele zburatoare, obisnulte sa cir-cule pe vechiul ur-dinis vor depozitamarea majorilate a mierii proaspete infagurii lntrodusi in compartimentulunde a Iernet ~i activat familia ptna laaparitia culesului de la sa1cimMult mai bine ! 1 i eficient vor sta Iu-crurile atunci cind apicultorul va limita

Fig. 3_ sctiema tnversnru culbulul unci lamllU dealblne lmrepnutll In stU? .onzontaJ i1 e!ll.lparu saleeu 1Q;gl..\ripentru dcpoz!w.rca mscrn. roioerno eraueeespartuoare : A - Jnainte de eulesul de l.a sal-citn (1 - culbut; Jl - comparumenuu eu ramegoale) ; B - Jo'amllia pregaUta pentru varortncoreaculosuJu1 de ie eeictm (l - cuibul transvczai, incomoarrtrnentur ecurnec mal tnatnta cu rnrne goale ;11 - ccmparumeruut echlpat ell .ragun penu-u ce-pczttarea m!e:U pe durnta cutesuna ; M - zegureeu pulel - "morneaU.": 1 - falun elAdltJ, ; 2 _ragurl eu pulet; l - dlitJragmA cbtsnuna ce !emnptevAZUIA In Jum:iwtea tnrertoera eu graue sepa--ueoere : 4 - lagurc artl!lc1al).compartirnentele stupului ell ajutorulunei diafr-agme prevazuta ell gratie se-paratoare pe toatd suprafata sau numaiin jumatatea ei interloara, conformschemei din fig. 3.2. In cceul iruretinerii unei famili de al-btne de bazd i a unei [amilii ajutiitoGre

. -- .Q '- - = - - - - . : ~ - : . ' ; _ ~ . ~ ~ . ~~J.:--- - i F

t ~ 1 I ; t 1 ~ '~t" f tL~._ . Q . __ "._ .. ~ ,LFig. 4. SChema pozl).1el cutcurucr fam1l1el de alb1nede oaea $1 a unej fomllil Cljutlltoarc tntcettnute In-tr-un .stup orl:r.ont.a1 la Il1iCepulu.l $1 pe durataprimAveri!. in.allne de tnacnrea saicrrnurcr : I _cumut romuret de bazl!. ; Z - Cu1bul ramtuet afu-tatcerc.

intr-un stup orizontal. Familiile de aI-bine ocupa si terneaza in compartimen-tele stupulut, conform schemei dinfigura 4. La Inceputul culesului de lasalcim, ram a cu fugurele, pe care seana matca din familia ajutatoare, in-cadrata de 0 parte si de' alta cu citeun fegure cu provizii, peste care sescutura albinele de pe alti 2-3 faguri- se trece la capatul stupuLui pre-vaxut cu urdinisul mic (fig. 5). In com-partimentul ocupat mai inainte de fa-milia ell mated ajutatoare se trececuibul Iamiliei de alblne de baza, iarin compart.irnentul ocupat mai [naintede aceasta se introduc faguri cladttipentru depozitarea mierli proaspete,fara folosirea dialragrnei prevazuta cuFig. 5. scnema prca&tir11 uner rcmuu de albincde bazA sl a unci lamll11 alu14toare rneretinute In-tr-un atun orfzontat pentru valorlflcarea cujesutujde ia sasctm : 1 - compartlmentul CU tamill.a deb.uA lntAr1tA eu alblne unere $1 pulct de !l a te-rrana ajulAloare, avtnd euibul alAturi de diafr.agmadespAqlLoare i Z - nucreui peneru pasrrarea matcu

dtn rarruua ajutAtoate.r ; ' ~ i i i i lm t Hit .. ~_ . _ .... ~~"_ I"

11


14/36

~biltic separatoare sau eu Iolosireaacestela conform schemei din figura 3.Unii apicultorl confectioneaza ~i in-troduc sub capacul stupului or-izontal(lnallat in prealabil) un magazin destr-insura suu un magazin pentru ob-tmerea micrii in sectlunl, asa cumprocedau 0 parte din apicultorii dincadrul fermei apicolc a sectorului fo-restier din [udetul last.Procedeele descrise pot fi adoptate -dupa posibilitati - de orice apicullor,atit in condltii de stuparlt stationar, cit:;;1at.unci clnd practlca intens stupari-tul pastoral. .Se ponte sustine astfel c amierea de ca1itate supertoara poate fiobtlnu ta sl valorificata de apicu1tori inaceaste stare, indiferent de tipul destup pe care-l Ioloseste pentru ada-postlrea ~i Ingt-ijirea albinelor.

Bautura tonica pe baza de miereD. STOIA

I P repararcc acestetbauturi tontce pebaza de miere seface duoa 0 metodastmpla ! } i accestbtlaorlcui. Se procedeezain felul urmator :Intr-un borcan desUd! cu capacttateade3l,sepun:lkgmiere de elbfne, decafjtate buna, 1 kgde lam tt, tatate infeW subttrl, 1 I vtnalb vecht !j:i 10 cuade ga.ln~ tntregt,sc amesteca user cuo ttngura de lemnpentru a se cmcge-ntza.Se leagA borcanulcu hirtie ~i se tine Iatemperatura cameret.In fiecare dtmtneata,se amesteca user-ccnunutul cu 0 lin-12

gura. de lemn, dupacare ae Iasa tn re-paus. Dupa 1 zile,coaja oualor estcdeja descornpuaa.Se procedeaza astfelnrnp de 8 zlle. Dupaacest ter-rnen se strc-coara amestccul pr-intifon. Se o'cttne unIichid de culoaregalbena, cu gust pIa-cut. Se pastreaza Iarece.Din tonicul astdelpreparat se consumacite 30 8, ell 10 mi-nute inaintea mese-Ior- principale. Toni-cul produce poWi demincare !j:i poate ficonsumat de copfi !j:ioameni de toate vir.stele. Pe lingA nu-rncroascle componen-te valcroase, acest to-nic confine !j:i celctu.

s A E X T I N O E M P R A C T I C A R E AS T U p A R IT U L U I P A S T O R A L

Gh. GRIGOR/I.$

~n scoput realizarii unor productii spo-r-ite de mtere. ccara lj i atte prcduse apicote,10 vcdereo r",n\abiUzQrll stupinelor- existente,se impune cxundereo pe 0 scara cit mailar~a a precncaru stuparrnnut pastoral, Io-losind cit mai multo boze meltfere. In ncestseep so impune sil Iim convlnst ca in condt-[Hlc actuale din tara noastrii prtn pracuce-rea stuparitulul stationar $i prin limitareaacestuta dear la 2-10 fnrnili! de nlbine slobe$1 nctnar+jtte nu vern realize mare Iucru.Ca ur-mare, pentru a ne reozabntzc staotnc,consider necesar ('~ trebute 5.ii dtspunem decirca 10-50 Inrnilil de atbtne $1 chiar malmulte daca este pcstbll. Toale [amiliile tre-butc sl1 fie putcroice ~i siiniitoase, ell stuptbine Jucred. ctt mai usort ~i mal corespun-zatori pentru transportul !Ii rnanl.puldr ile ne-cesuate de depluaeree stuptnet 1a cit malmulte baze mctnere in acelasr sezon apical.In acest seep ccrcrile pentru repartizareahaze-lor melifere se depun pina la 10 ia-nuar-ie.In activttatee noastre de pastoral trcbute sAurmarlm deptasarea stuptnet in special Insatctm, lei, zrneuris ! ; i i f1onrea-soarelui. Serecomanda acest tucru, deoarece pr-acflca ademonstrat < " i i salctmui, zmeurfsul $i !loarea-soarelui stnt surse ncctarifcrc mat puttn ca-prlctoase, care, 1a un lac. pot astguru 0 pro-ductte medle de circa 3S kg rniere marfade fnmille ~l uuoorr chiar ~i mal mutt, est-aurtnd totodeta corrtirnritntea ouatututmAtcii, hrana uecesara Iernar-l i st sa.n&tateafamiliilor de ulbine.Prin jtrnttarea oracttcartt stuparttutut pas-toral door ]3 satctm, in rcstul timpului mar-gtntndu-nc sti. tin em stupd pe linga casa.fari"i sa asigmam ajbtnetor 0 continuitale inIucru, vern dctermtna obtmerea Ia tnceput auncr canHLlti de mtere. dar, din Iipsa unorcutesurt continui, pc linga ca populatla fa-mi'liilor sc va mlcsorn, in toamna este foarteposibil sa fie neceser ca mterea recoltatdIn satctm, sa trebutasca sa fie datii ca hrandpentru iarnA sau va trcbui s a cumparam martcantitiiti de zuhar- pentru completarea hra-net, lucru costtaitor 5i care, destgur, tngrt-joreaza ~i descurajeaza.Deplasurea in pastoral 1a toete bazele mell-fere nmtnttte mal sus poate fi reauzata ~iprtn Jntovara!jire cu alti apicultori..S a vcdcm in conunuare, cc mel trebute sacunoastem dcspre pastoral. Dupa depunerea


15/36

cerer-ii Yom obtine 0 autortaatte de depJa-S3rC a stuptne! pentru Jiecare baee menteraIn parte, autortaatte care nu se ettbereaaatnsa ft'i.ra proaentarea unul corttncat de sa-natate a albinelor. Acest certtficat se ob-tine de Ia ctrcumscnptla veterinara. ln cazulclnd familiile de albine sint bolnave vomtrece imediat Ia apltcarea tr-atamerrtului me-dtcamentos.Nici 0 deplasure e Iamfliilor de albine nucste permtsa iJlra eertificat de sanatate ~irara autortaajte legala, eitberata de Iiltalajudeteana A.C.A. Orice tncatcare a aces tornormative se coostdera contraventte l1i sesancttcneaea cu amenzi, contravenientul iiindobligat totodeta sa' paraseasca vatru.Autorizalii1e de pastoral sc deu in scopulevilarii unor deplasiiri nnarhtce. care arputea produce uelomcrdr l la unele baze me-liferee depfisindu-sc numgirul ettctent defamilii Ia nectar, ceoa ee ar conduce la ne-reattzarec producttet stuptnctor respective.Rezultate bune se obtln ~n !ulosirea com-pleta a pctentlalulut meliIer, respecttndu-seIncurcatura Ia bectar, dupd cum urmeaza :salclm 15-18 Iamntt.tia ; tct 1>--8 famUiijha ;ameurrs 3-5 familii/hll; floarea-soarelul1-1,5 familii/h,).'rransportur stupnor se executa cu mijloa-ceto auto ~j ale unttatnor de transportM.T.T.e. (LT.A.), care, in baza unei con-venut tnchetata rntre asoctutte noastra $iM.T.T.e., 3U obhaaue so. satisfncli ell prto-rito.tc cererne de transport ale apicultori1or,in condij.l i spectate, pc tlmp de noapte, euvlteaa red usa. Jtemorca se va utilin numaipentru cabana. utiloje, basaje, cunosctnd cadaca vern trnnspcrta in remorcl slupi ell


16/36

WA[ f l@A1 r@~A( VARROOZA* )Diagnostic $i tratament

Dr. M. MARINInsUtutul de eercetart pentru aptcultura

Worootozo (Vorrooza) este 0 cccnozdprodusa de cccricnul Varroa Jccobsoni.Parozitul posed a 0 odaptare uimitoare10 vlcto familiei de albine, afectindgray, atit lcrvele }i nimfele capacite,cit . , i clblnele adulte (clbtne lucrdtoore.trintori, mdtcl)Boola opare insidios, f o r a semne vizi-bile. fOra manifestori evident potologicedin partea familiei de albine in primulan de pcrczltism. Aceasta face co pre-rente bolii in stuptnd s6 fie descoperftdgreu. tirziu. jar boolo s o inainteze atitlntensiv cit ~i extensiv cuprinzind efec-tive mari de foml!l! de olbine ~i ocope-rind dlstonte marl in decursul unui an,extensie favorizata in special de prcc-tioo stupdritului pastoral. precum ~iprin importuri de material biologic in-festot.OIAGNOSTICUL CLINICEste dificil de stabilit in primul an 01porczitozel ~i chlor in 01 dctlec on,dace nu se stle despre prezentn perc-nttlcr in lOna.Investigotio se face scotind cu 0 pensdde sub copcce, nimfele ~j albinele cese preqdtesc de ecloztoncre ~i se ob-serva prerentc porczltilor fix.ati, sou inmtscore. pe rele moi vcricte reqlurrl alecorpuluL Pe nimfe se observe mai binedeoorece porcztttt cdult! au culccrebruno, iar corpul nimfelor olb-qelbul.Probobilitoteo de gcsire este mult maimore deed se ceroeteczo nimfele trin-.) DatodtA iaptulul c! In pre2.ent l1p.lculWl'8. numal esie conJ:runL.alA numai CU 0 s1ngllrA aca-rtozA, cea produsa de acarianul Acarap1s wcodt,propunem ca grupuJ. de boll croecse de sea-rreru sli poarte denurrurea de ecertoee. boaJ.apf'OdusA de AcampiS woodl sA se numeasca nee-,",0%11, jar cea produs:l ere varroa JBCOWonJ satie numHA tJarroozei.

14

torilor ~i trintorii Inofnte de ecloaloncre.deoorece pcrozttt! prezint6 0 electleccceoroctc fata de rnosculi! clbinelor.[ned nu este eluctdctd ececstc ctrcc-tlvltote. Se presupune co temperaturaceva mai scazuto a celulelor situate 10periferio ramelor fovorizec zc dezvolta-rea porczttllor, dar moi probobil esteelectivitatea chi mica ~i ferornonlco falade trintori.Acecste ipotezd trebuie conftrmotc decercetcr! viitoore. fn faze cvonsute deporazitism. femelele de Vcrroc Joccb-son! se observe. eu och!ul liber sou eulupc. pe corpul olblnelor, sau se potgasi lntlmplotor pcrozttl vii sou mort!pe sdnduro de zbor sou in spo\iul din-tre scindurica de zbor ~i corpul stupului.Acecstd metoda ridica gradul de cer-titudine 01 diognosticului. ln acest scopp,pt f folosite medica mente ce se uti-llzeozc in mod curent pentru combate-rea voroatozei, dar numai docc ccestecau un lnolt grad de eflcccltote. Astfel,prezento a cltlvc pororiti liben nu pootef detectctc.DIAGKOSTICUL CU SUBSTANTECDIMICEIn ccest scop recornondcm diagnosticui vorootcze! cu prepar.atul romdnesc..SINEACAR (Dlcqvor} preparat de 10-boratorul de patologie 01 Institutuluide cercetdri pentru apiculture din Bueu-restl core prezlntf un incrlt grad deefioocitcte.Sineocorul (Diogvarul) este un preparotsub forma de pulbere de culoore albaeu 0 tenta galbui'e, cu miros discret,oaracteristic. livrat in ambolaj metolic$IOU de material plastic.Metoda de lucru. Diagnosticul se poateexecuta prin sondaj in cadrul efectiYe-lor mari de albine (20%) sou lc loalefomiliile in stupinele mal mici.Pe fundul stupilor 1 0 oore se efectuecacdiognosticul. se introduce a hirtie albacore sa cuprtnoc intreoga 5uprafota 10stupul multietajot ~i intreoga suorcfctcdeosupro ccreic se gasesc rcmele ocu-pate cu albine 10 stupul ortzontol. souolte modele de stupi.


17/36

Dupa rtdtccrec oopocului ~ia podisoru-lui se impra~tie peste clbine. printrerome a cantitate de 50-100 g Srnec-car. pudrind ostfel albinele. Nu se in-chide urdinisul.Administrorea se face pe vreme cdldu-reese. de regula spre secrc clnd mo-joritatea clbloelor sint in stup 1i nu maiau posibilitatea so scoctd din stup po-rczitii ce vor ccdec pe fundul stupului.A douo zi diminectc se retrog cu grijohirtiile ~i se foce observotic cu ochtulliber sou cu lupc, privind prezentc pc-roztttlor ~i numerul lor.Preparatul ore 0 inolto speclficitote pen-tru pcrozif ii reuseste so puna in evt-denj:o pcrczitii ohior dcce in intreagafomtl!e de olbine se gasesc numai cltrvc.TRATAi\1ENTUL VAROATOZEITrotomentul -acestei ocarioze s-o dove-dit a f foarte dlflctl de realizat. dotfiind foptul ca porcztjf ofectecze atitlorvele ~i nirnfele capacite cit ~i albi-nele odulte.F,czausounsd 0 parozitului iI protejeczcastf.el de efectul medicamentului. Un altimpediment 1-0 prezentot gradul morede senslbflitcte a albinelor foto de sub-stcnjele utlllzote impotriva purozltilor.In sflrslt. la insuccese .Q rnc l constribuitcunoostereo lnsuficientd a biologiei, fi-zio:logiei $i modului de reproducere aparazitului.In decursul a peste douo decent! aufost experimentate ~i utilizote 0 mul-time de substcnte $i metode de combo-tere c varoatozei. Cndm pe cele ce aufest experimentote ~i utillzote ; faptul c osint utillzcte in numo r mare orata ~ilimitele vclori! lor terapeutice :fenotiazina sub forma de fumiqofie,preparotul Varoazin produs in Bulgariacare are la bozd fenotiorina. paraformal-dehldd ~i clorct de potasiu conditio-nat sub forma de comprimate utilizotetot pentru furnlqotu. Tedton, Etlldiclor-benzilat, Etersulfonot, Anilix, Galecron.Kelton, Clorbenzol. sub forma de fumi-gOj:ii, preparatul compus din nitroben-zen, safrol sub forma de vopori utilizot

$i in ccoroplozo. Folbexul utilizat ~i introtamentul aooropiozei, Milbex ~i Myco-sin, Varuston, Sulfenol, Dontkot. subforma de fumiga\ii utilizote mai ales inJaponio. Varootinul sub formd de cere-soli ~i sulful sub forma de pulbere, uti-lizote in Uniunea Soviettcc. Au fast fo-cute unele incercdrl s! cu ncftcllnc ~icamfor, dar oceste substonte sint tcxicepentru olbine ~i denotureczc fagurii ~imierea prin mires.Tratamentul cu Sineacar. Sineocarul oc-ttoneczd prin inhclctle. contact ~i inges-tie cu 0 penoodc indelungata de oc-tiune in stup. Se utllizenzd prin pulve-rizore peste albine. Tratamentul esteuser de opllcct ~i nu comportc morro-pere suplimentare in stup.Modul de administrare. Dupe scoctereccapacului $i 0 podisorulut stupului, seimI>ra~tie cu rnino sau cu ojutorul uneisite, printre tocte ramele, peste ofbtne.o contitote de 80--150 9 Slneoccr, infunctie de puterec fomilei de olbine.Substcnto ramaso pe spetezele rcmelorse imprdstie tot peste albine. [n acestmod albinele vor fi pudrate cu Slneocor~i pcrczltll vor vent in contact cu sub-stcntc. Dupe inchiderea stupulul se in-troduc prin urdinis 5-10 rofcle de fumobisnult (obtmut prin orderec lemnului)in scopul agitarii albinelor ~i reolledrl!unui cit mai bun contact lntre prepcrot~i porczltl. Urdinisu! nu se inchide dupdcdministrorec slneocnrului nici dupd in-troducereo furnulul. Traoomentul se re-peta inca odcte sau de doud ori infunctle de i ntensitatea porcaitulul. 1 0interval de 7 zile.Trctcmentul se aplica in perioadele deprimavara ~i toomnc, in allele cind tem-peratura otmcsfericd permite zboul 01-binelor ~i cind mojoritctec olbtnelor seafla in stup. Lo 0 singuro administrorecad $i mar zed sou mii de parozi,i, inlunette de intensttotec pcrozitismului.Mentondm c o trotomentul de primavora.omocrc parazi~ii de pe olblne. dindcstfel posibilitcte Iomillel sa se lntd-reused ~i sa osigure producttc, iar trc-tamentul de toamn6. clnd in fomilii num,ai existd puiet. conduce 10 distruqe-

15


18/36

reo totcrld a pcroztfilor. Dace] trotomen-tul se cpllco 10 toote familiile infectatedin zone, pcrczttozc poote fi lichidotcin unul sou do! ani.Pentru 0 se lichida boola trebuie so serespecte leqlslctio scnttor-veterfnoro,prln carantinareo stupinelor cu varoa-tozo, iar diagnosticul trebuie so fie obli-gatoriu pentru toote stupinele din zonaurmat de tratament imediat 0 1 intregiistupine, ocolo unde a fest depistat chiarun numnr mic de poroettl.

Avind in vedere co porczttozo opere farasernne de boola. crescdtcrlile de mutcitrebuie testate in fleccre primavera ~itcomnd cu Slneoccr.Dolorita bunelor rezultate ce se obtin,recomcndom in diognosticul ~i trata-mentul vorootozei, so se utilizeze prepo-ratul Stnecccr care ore 0 inolte efioc-citate. un efect de lungo ourotd. estellpslt de tcxlcltcte pentru albine, seodmtntstreczc fcorte usor ~i are un pretoccesibil tuturor apicuitorilor.

Sa lei mii nu lac "m ere"A. BQAGIUf A . flrmatta mi-mi apartine. Ea ml-afost servita ca sa-mi fie -temperat zelulcu care am pledat sl pledez Inca, pcntrueeea ce este si trebuie sa ramina sal-clrrrul , Deoae-ece la prima vedere avemde-a face eu un adevar axiomatic, egreu sa fie contestat ; el este si trebulesa fie admis :rara demonstratie, fiindevide-nt prin sine Insusi !

Rezulta de aici cii salcirnului, singuraacuzatie, aceea de a nu fGce .,mere", Iieste suficien ta pentru a I se hotart dis-paritla.Asa atlmd Iucrurrle roo permit sa rtdicproblema sa1cimului, a acelui salcimceruia ise pretinde sa fuca "mere" ~isa dovedesc ell arguments ca, totusi in-direct, Robinia pseudacacia, face sl"mere~j.Cu putine cunostinte de ecolo-gie - $tiilTl~a modcrna care argurnen-teaaa interdependenta dintre olente sianimale, plarrte sl insecte, apoi dintrcacestea sl mediul Jor de via~ - putemIntclege ' C a prezenta salcimului in Iu-mea natur-ii vii, ohiar c a nu are nevoiede prca multe arguments pendru a fijustificata.Ncam sa rna ocup de ceea ce este acestarbon;' pentru econorma forestiera ~ierici ce Insemneaza el pentru realizarea,mai ales astazi, a ace'lui mediu embi..nntInceput sa devina 0 problema. Am sa-lprivesc pr-in ceea ce este el 00 sursa16

mel.ilera, sl, in final, cum ajunge safaca chiar si "mere". Privit prin aceas-ta prisma despre salcim se pot spumeurma toarele ;1. Estc unul dirrtre cei mal valorcsl ar-bod mell.Ieri, reelizrndu-se in anii clndccnditfile pedoclimaelco se intUnesc oucele ale unor familli de albino bined-ezvoltate, clnd secretia de nectar esteo adevarata explozle, dlnd plna la1500 kg miere la bectar.2. Of era oea mal deosebita rniere, aUtin ce prlveste oali tatlle nutritive cit $iaspectul comercial.3. Hotaraste culesul 'de 1a floarca-soa-relui, a carei polenlzare a devenit 0problema de clnd suprafetele plantatecu salcim s-au redus sjmtitor.4. Dd acel cutes care arc cuvint impor-tant de spus In ce privcste crcstereapatr-imorriului biologic epicol, urmatIilnd de roirile naturaCe ~i ar-tificialecele mai reuslte.5. Aslgura pentru 0 stopina oblsnuttamatcf de buna calltate, care inscr-iu inIneusirfle lor flziologice elemente cen-au nimic cornun au artdficialul.6. Este culesul eel mal cficicnt in vin-decaree pe cale n.a'tulralaa unor bolilaalbine - indeosebt a cclor doua formede Iocii ~i nosemoza.7. Ali:ituri de iil.oarr'ea-soal'.elui aslguraculesurile de productie fara de care su-dul taro n-ar putea face apicul tura.8. Rarnele cu mtere dip5dta ramas instup dupa culesul de la salcim ssntpentru tot restul verdi un stimulent


19/36

f"-'-'-'-'-'-'- I A 1 M I W 1 M If '-'-'-'-'-'-'-1, ,_ In ccp'indde la nr. 3/1977, revlsta "APICULTURA IN ROMANIA" poatc ,, Il procurata ~I contra cost alit de la centrele de aprovizionare Ii desfa- ~, cere a produselur aptcole de pe liuga Hliadele noastre judetene cit ~i de , la chiescur-ile de dlfuzare a presei din centrale ~i din garile oraselor capi- ,, tale de jude Ie. ,, Costul n ..rmri exemplar contfnjnd 32 pagini este de 3 lei. ,, Inlorrnam cltltorll ncstrl ca Illialele jude[ene ale A.C.A. au inceput sa ,. "prfmeasca prin eentrele de aprovizionare ~j desfacere sl prin cercurile_ apicole abonamente pe anul 19iB pentru revistelc "APICULTURA IN ,, ROMANIA"!i "MEHESZET ROMANIABAN". ,, Costul abonamentujui pentru intreg aruul este de 36 lei. ,~ - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - , - ,

puternlc care taoe ca familia de albfnesa nu stabeasca !i i dn tebul acesta sapoata valorifioa or-ice oules pinatoamna tirzi u.9. Salclmul din vetrele Ioceutatttorof era culesuri f a T a cheltuiell, deetulde ridicate tn ultimul iflimp. datoritanecesitatti transpontar-il stupilor inpastoral.10. Salclmul a faout ~i chiar face.,merel', desi lu prima vedere aceastapare incredib:i.l. Dar pentru a ne faceIntetesl e bine sa rearnirrtlm urrnatoa-rele : Ch. Darwin prirrrul gindilor carea reliefet pr'incipiul. ineeractiunfi inlumen vic, a exempdifdcat in celebreanaliza la Iactorllor care detcrmlna re-oolla de 'ilrii 01 TO~U, c~ ecesta este po-Ienizat de bondari. dar ca acestora leeste numar-ul micsorat de cane soarect,care lc distnug cuibur'ile, tnsa pisicilevinind soareci 'inhibii activi tatee in di-minuarea numarulu; bondartlor . Si deeel concluaia cl pisiclle influenteazarecol La de trlfoi.Cum face salcimul "mereU? Aplculto-nul stie c a icrnarea fami'lfilcr- de albinepe rniere de salcim este Ideala. Deaceea el estgu-a albinele cu asemeneaTame capacitc, pe care, fie ca le pas-treaza in stupi evltdnd extrectla mierii,fie in dulopue-I speciale, de 'WIde leaduce in stupl, [a strtngerea cuiburllor

pentru ;ernare. lncopind de la 15 ia-nuarie - 1 Iebrcerie, tamiliile de al-bine fncep cresterea puietului sl cu citrezervele de mlere de calitate sint maimad, ou etrt -angajarea este mai pu-terntca.In felul acesta. cam in jurul lnceputuluiculesulul de la pomll fructifert disparultimele albine care au iernat, ramfnlndin stupi rsumal albine tinere. Pomllorfructtfert, deci ! i i i mar-ulu.i,Ii aint astfelasdgunate elblne pentnu polcnlzare dincontingentele crescute cu .mierea sejct-muJui. au clt aceste rezJCTVC sint malbogata, ou etrt numar-ul de polenlza-toare e mai marc. Rezulta de aici casalcinual ajuta maruk s a faca runnumarmai mare de fructe. Deci, implicit, sat-oimul f.ace "mere", tot ~a oum pisiollelui Darwin, fac samlnta de trifoi rosu.Cad in echillbrul din natura, Interde-pendih\la joacii un rol covlrsltor. Asocate 0 vCTiga dirrtr-um amimit Iantt-ofte, Hire a ne gtndt eli ee 0 putemtnlocul, tnscamna a produce 0 ade-varata catastrofa 'in sistemul ecologicrespectlv.Adrnltlnd ca salclrrrul este in masura samfluenteze si producti ile de mere, decivor face ~i mere, socotesc, ca ar fi ca-zul sii Be ia series in dtscutle problemapastrarll ~ui,..asUizlcind inca nu esteprea tir-zi u I

17


20/36

Jurist D. SOFRONIvtceprcseotnte at r'metet A.C.A .Jud. Ufov IJIMun1ct.plu1 aucucesuIfotostrea atbtnelor ca mijIoc de spcrlre aproductutcr agrtcole prtn polenizare, com-baterca deunetoruor eu pesticide. precum ~Ievitarea agtomerarf stupmeior Ia masivele

melifere, au creat neccsttateo rogtementarttpe plan legtslattv a masur-ilor Jmpuse de 0\:luna desfasur-are a acestet octivita~i, cit :,imasort de deevottere a aptcutturtt.r. 0 primii legiIerare este acea din Legeasamter-vetermera nr-, 60 din 29 octombrie1974 (care a Inlocult dccretul nr; 167 din19 marne 19:i~ prtvtnd orgaruzarea aparariisanatalii unimatetor), care prevede :- obltgattvttatea controlulur sanitar-vcleri-ner :- obllgntivttatea anuntartr aparrttet holilorla organut sannar-vetertnar sau consiliulpopular local;- transportarea stupnor numat Insottt decertificot de sanatate;- Instttutrcc obligatorle a mascrnor de ca-renttnd.Este de rcttnut ca tegea, prln art. 40 ~i 41consider-a uncle abated ca Infr-actlunt !iianumc:- fapta de a nu declara boala ce s-ar lv]In stupind;- fapta de a ascunde - eu buna ~tiinta -aparttta unci bali moupsttcare in stupina saude a so opune aplic.ti.rii masurnor de llcht-dare a Jocorctor de boala :In anul 1957, trectndu-se la cr-ganlzar-ea Aso-ctattct Cresciitorilor de Albine din R.s.R.,prtn conducerea so. in frunte cu tovarasulprof. dr. ing. V. Hernaj, s-ec fli.eut propuneriMtntsterulut Agricultur ii ~i Industriei AJi-mentare, de reglernentarc a unor not masurtnecesnrc dezvottartf apiculturii.In acest scop s-au cnus doue acte normativede 0 deoscbtta tmportanta pentru precttca-rea lji deevottorea apiculturii ~i anume :II. Ordinul nr. 22 din 5 Iebruarie 1974, pri-vlnd regtcmentcrea stuparttutut pastoral(care a modlIica.t ~i Intocutt ordinuJ or. 361din 18 iunie 1959)~j,10. Ordinul fir. 362 din 18 iunie 1959privindnorme pentr-u prctccua albinelor tmpctrtvainto)(icarii cu substante chtmtce.Din cuprtnsut acestor acte norma live re~inemc a :18

L Nu se pot deplasa stuptt de La vatraunde ii avem tostareti, fara cer-tificat de sa-natate al stupfnet, eliberat de medicul vc-tenner din ctrcumscrtptta in raza cAreiase ana stupma.CertificatuJ are valabll ltatc rmmai 30 zilede 1a data eltberartt, prelungtrea vatabnt-ta~ii sau eltberarea unuf nou cet{ificat fa-cindu-se de mcdicul vctcrmar at circum-scnptter de Ia Iocul undc se g~te stuptnain deptaaare.2. Nu se pot dcotasa stup1i la masivela sauculturile meltfcre tara autonzajte de stup~ritpastoral, eubcrata de comtsra judeteana debam meliferA ~i stupartt pastoral.3. rnstalarea stuptnct SC V.1. face numat inparoeta-borna sau punetul stabtltt in auto-rtzatte, cu resoectarea distantelor dintre vetre,in report cu spcctrlcul bezel mcurere, dupacum ur-meaza :Numaru'l stuptlor nu ve dcpa~i 100 fami1i1Ja masivele melifere din paduri ~i 50 familiila eulturile agrfcole.In padur-i, dnd familiile de albinc apartlnaeeletesj stupine, dtstanta dintre doue vetrev a Iide eel '))utin 50m si dnd eparttn alteistnpine, de eel putt 100 rn.La culturile agrlcole, dtstanta dtntre vetrcva fi de eel puttn 100 m, ctnd stupii facparte din eceeest stuptna ~i de eel pu~in300 m cind aparttn unor stuptne diIerite.Este interzis! ampjasarca stllpinel in r-azade zbor a alter stupine - adtca inlre stu-pine ~ sursc de cutes.3. Incarcarea la nectar- cu Iamilli de al-bine se stabtleste in functle de flora respcc-tiva !it in report de vtrsta 'ii densttateaptentattllcr, condttu de sol. dupa cummeaza :a) La sal.cim, 14-18 farnilii albine;b) fa te~, 6-10 familii albmc ;co)tc floarim sccretut, J-2 Iarnilii albme :dl z c bostl i .noo..se, 1-2 familii atbtno ;e) La olegu.minoa.se perene, 4-6 Camilii atbine :f) La plante medi.cfnale ~i cromcetce, 3-4 fa-miHi albtne :g) zc zmeurl~, 3-5 ramtllt alblnc;h) Iivezi de pomi, 2-3 familii ulblne :i) ra-pita, mu$fUT, 2-3 familii alb'ine ;j) tueernl1 peneru producer-a de si'i1ninta, 8- -10 familn atbme :k) trlfol, sparceti;i $i. legume peniru sarninfi1,J--4 familii utbtne.Pentru alte plante mclifcre care nu stntprevazute in actul ncrmattv, tncarcatura Iahectar se stabiteste de comisia judeteana debaza rnelifer-a ~i stuparit pastoral, [lnindseama de condijflle locale cc : sol, denstte-tea ptantelcr, stadiul de vegctette, capaci-tatea nectarttera a florei etc,5. Se infiinteaza zone de caranttna pentrustupinele bctnave.


21/36

e . 'I'r-anspor-tul stuptlor in pastoral se face deJntrcprtndcrne de transporcurt auto judetene(LT.J\.).7. Obligativitatea ca cci ce lac tratamentcchimice sa enunte cu eel puttn 5 ene inu-Inte - descre accste acnunt, consiliul popu-lar comunal pe raza carute se gAsesc supra-fetele ce se vor trata chimic, comunicind:- Iocul unde se face tratamcntut :- data ~i durata tratamentutut ;- substantele folositc ;- metoda de apucare a tratamentului (prA-Juire, stroptrej ;- nujloacele eu care se aplics (evton,pompa, manual] ;- durata de acuune - remanenta substan-jet chimice rolcsttc.8. Obugauvnatea consiliilor populere cornu-nate - ca : j ' o i acestea la rindul lor - dea tncunosutnja in scrts - cu eel pulin 2 zneinainte - pe tott aptcujtorn din com una,inclustv pe eel venl ti in pastoral !ii lua~in evtdenta, de aceasta acttune de combaterea daunatcntor, comuniclndu-lc aceleast dotearatctc 10 pet. 7.9. Prectscrea cA este Interz isa tratarea cusubstante clumtce in pertoada de pUna In-nortre a pomncr fructiferi, a cultur-ilcr agt"i-cote entomofile, gri1dinilor, padur-ilor l I - i plan-taliilor cu arbor! rneliferi.In mod exceptional. se admite aptlcarea tra-tamcntolcr ~i in pencada de inflorire incazul tnvazret unor daunator-l care ar aducemari pagube economtei nauooale - tnsa cuaprobarea crganetor competentc din Minis-terul Agriculturii ~i Industrtei Alimentare !jleu r-espectarea celor aratate Ia punctele 7 ~l8 de mat sus.10. In fine, ordinul 362/1959 prevede ca , denerespectarea dtsooztttunnor Cll pr-ivir-e Iaenunterea tratamentelor chimice contra dau-natcrnor, cei vtnovau, persoane nuce sauinstitutU, raspund material in fala justiticipentru daunele ce aduc prcprtetartlor stu-pinelor.IV. Un all act normativ este Hotartrea Con-siliului de Minll1tt"i or. 769 din 6 octombrle1963 prrvmd : , ,11 ldSUri pentru deeecuorecapieu!t1LTii".Aceasta bctartre stabneste in sarcina Asocta-tiei crescatornor de Albine obl igatrun i ellcaracter economic Ili de organ.izat-e a aptcut-turii, ca:- dezvoltarea ~i tndrumarea api.culturii;- aprovizionarea tuturor stuptnejor cu ma-terial biologic, uttlaie, biosUmulatori etc.;- contractarea ~i preluarea prcdusetoraptcclc.Tot prin acest act normativ s-au luat 0serte de masur.i de Incurajare a aotcuiturn,pe diverse planuri, astfel :A. DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR:- Scutirea totaHi de Impoalte pe ventturrlerealizate din stupArit

- Scutirea de ortce taxe pentru practtcareastupiirltulul pastoral- Acordarea de credite prin avans in nu-mer-at" pentr-u eel ce contractecaa Itvrareapr'oduselor- apiccle- Plata transportutut stupinei in pastoral,dupa recolta, In propor tie de 50D/O in pro-duse aplcole !l i 500/0 in rrumerar-B. PENTRU FORMA REA CADRE LOR $1RASP/ND1REA CUNo$TINTELOR DE API-CULTURA:- Predarea de leetH de aplcuuura in scojnegenerate din medlul satesc- Introducerea in programa scotncr agr-i-cole, borttcole ~i vetertnere, a unui numarde are pentru predarea cunostlntelor deapjcultura.- Organtzarea de cursurt de spectattzere descurta durata pentru Jucratortt din aptcut-tUt"~- Orgnntzarea de cursurt aplcole de m;lsa- .Aetiuni de popujar iza.re a apiculturlf prtneditarea materialelor de propaganda ca:brosurt, cArti. revtste, fl lme documentere,planse demonstranve, d iapoz.itlve, programeradio ~i televiziune, etc.C. CU PRIVIRB LA BAZA MELIFERA:Protejarea :[i tmbunatattrea bazet meliferese da in sarcina Ministerului Agriculturii ~iIndustriei Aljmentare, Ministerulul ECQno-mlei Forestiere ~i Materialelor de Construc-ttt, Cornnetetor Executive ale consumerpoputarc judetene ~i Ascctattet Crescator ilorde Albinc.v. ttotartrea Consiliului de Mlntstr-l n r, 2492din 31 decembrie 1969, sancttoncaea contra-ventnte la normele sarutar-vetcrtnare ~i zoo-tehntce, mclustv abaterile de Ia regulne stu-par+tulut pastoral.PotrIvlt acestut act normauv, constitute con-traventte st se sancttoneaza Incatcarne de10 reguttte stupiiritului pastoral, cu amenzlvar-iind intre 150 lei pina ta 3000 lei, illIunctle de natura abaterii ~i persoana carea comts-o, urmatoarele fapte :1. Deptasarea stupifor fA!A certlflcat sanitar-vetertnar2. Dectasarea stupHor fara eutortaatte destupartt pastoral3. Neanuntaree constttnor poputarc comunalecu eel puttn 5 aile Inarnte, de catre cet cefac tratamente chimiee-1 . Neapttcarea de catre angajattt stupinelcrsocteuste sau de catre stuparii eu gcsoodarttpersonate. a masurnor dc prcvcntre a into-xtcattnor Ia albine, ctunct cind sint anuntattce se face combaterea datlnatorilor cu sub-stante chi mice5. Transportul stuplio!" cu ulbinc in condi-~ii ce pot provoca moartea SIlU degr-ada-rea. acestora, pr-in nerespectarea ncrmelor

19


22/36

tehnicc co prtvtre Ia asemenea operattunt ;6. Neanuntarea persoanelor in drcpt s~ I.:.masurt de dezinfectare st curaure a mtjtoa-cetor de transport de cstre cet care au trans-per-tat stupi ccutaminat! de boli tntecto-contagtoase sau parasltare 1 8 albine7. Incarcarea de stupi - $ i produse aprcote inmrftoace de transport necuratate . ! i i node-ztnrectate in prealabil , dar in care se trans-portasera stupi bolnavi8. Neluarea masur-ilor de curanre a mtjloa-celor de transporc de catre proprretartt aces-tora, Imedfat ce au fast anuntati c~ s-autransportal stupi bolnavl9. Ncrespectarea masurllor luate de mediculveterlnar saw de persoanete tmputernfctte, cuprtvlre 1a deplstarea, preventrea ~i comba-terea bo1110r tnfecto-contagioase ~i parazttarela alblne10. Neexpedleree Ia Iaboratoarele veterlnarede diagnostic, a probelcr Iuate de persona-Iul sanltar-veter-inar sau de persoanete Im;puternicite in veder-ea examenelor de diag-nostic11. Impledicar-ea personalului santtar-vetert-nar precum ~i a celor tmputerntcttt in acestseep, de a-s! exercita atr-ibu tiile cu prtvlr-eIa eroctoaree ccntrolutut santtar-veterlnersau rtdlcar-ea de probe in scco de diagnosticori experttza tehnicit12. Neexecutarea de catre personalu! tehntcsanttar-vetertnar, it actturulor ~i Iucrartlortehnice cu nrtvirc Ie preventree, deptstarca~i ccmbaterea holilar Ia albine13. 'I'ransportul $1valcrtncarea de stupi cualbine ~i produse apicole din stupinele bol-nave, iara avteuj sau autcrtzatia orgenetorsanitar-vderinOr14. Nooxecutarea de cAtre angajlltii organt-aatttlor soctaltste, precurn !}i de catre cres-eaton! sau de\inatarii de stupi cu nlblne,a masurnor prtvtnd asanarea unitattlor $1gospodartnor contaminate cu bolt fntecto-contagtoasc st parazttere Ie albine15. Transportul, pestrarea, mantpulcrea ~iIoloslr-ea substantelor insecticide in condttnce pun in per icol sanatatea ~i productlvitateaalblnelor16. Netnstttutrea. ncurmartrea ~i necontrola-rea de catre cct in. drept a masurttor decaranttnd, In termcnele Iii condtjttte preva-zute de normele de preventre st cornbaterea boltlor carantinabne la albine17. Transportul albinelor, utllajelor, produ-selor precum ~i circulatta persoanelor ~i vc-hiculelor in cadrul ~i din teritoriile, locali-l.litHe ~i unltattle in care sc apttca masurtde carantina ce pot fi purtatoare de con-tagiu, fara autortaatta organetor de stat careau instituit ceranuna.Abater-ile de Ia regulile stuparitului pastoral~i de Ia normele santtar-vetertnare privindalbinele, se constata ~i se sanctioneaza prinproces verbal.20

Pr-In acelaai act sc poate stabili odata cuamenda prevazuta pcntru tncalcarea narmeirespective ~ a daunei cuvenlte celut Iezat,atune! ctnd extsta tanfe de evaluare a pa-gubei, sau dauna sc poate stabili pr In apre-ctere pe baza unor calcule tehnlce.Daca prin procesul verbal de ccntraventtenu s-a evaluat ~i pcguba produsa, eel dau-nat i~i va putea dovedt ~i vatcrtftca preten-~iilcfa1a de ccntravcntent, adresindu-se in-stantelor de fudecata, potrrvtt regulilor deprocedure, prevezute in Jegea civil~.Dezvoltarea apiculturii a mal fast Impul-sfonata ~i prtn aparttta urmatoarelor actenormative:VI. Hotar-irea ConsiJiului de Mini~tri nr.683/7 apri lic 1969,prin care se ecorda even-sud banestl In contractarea produselor ant-cole, cu 0 dcbinda de 1% pe an.VII. Hotartrea Consiliului de Mini!}tri nr. 86/20 julie 1971, prin care se acordd credttepe termen lung cu dahinda de 3n/n pe an,pentru cumpararea de stunt ~i !amilli dealbine,VlU..Hotarlrea Consntulut de Mlni$tri nr.388/12 apr-Hie]972, prtvtnd astguraroa Iondu-lui de slat, contractarea achtztttcnarea ~ivatcrtncarea produsclor uprcole.Actul normativ stabueete c a Asoctatla Crcs-catorncr de Albine, va contracta i achizi-tIona - in exclustvitate - Intreaga canti-tate de miere ~i ceara de Ia cooporatrveleagrrcolc de productte ~ asoclatnle aplccle in-tercoopcrattste, tar de Ia stuoartr ell gospo-darii personate, Imoreund cu cooperatta deconsum.IX. Ordinul nr-, 159 din 4 octombrte 19H,clabornt de Ministcrul Agrfcul'tur'H ~i In-dustriei Attmcntare, prtvmd pclenizarea cul-turflor agr-iccle cu ujutorul ulbfnelor, princare se stebncete cli potentzarea constituiea tmportanta miisurd agrotehntca obllgatortepentru tootc unita1ile agrtcotc, care pcntruservicttte prestatc de aptcultor-i, vor pliititartrele stcbtjttc prtn ardin.Dirijarea ecttuntt de polenreare este datatn sarcina Asoctcttei Crescatcrilor de Albine,unWi~i1e agricola fiind obligate a-I comuntcanecesarul familiilor de albine ~j planul deamplasarc a vetrclcr.X. In aiarn de aceste acte normative ~iprin care sint reglernerrtate problemc aleapicuIturii, mat sint uoelc dtspozitiuni legalecare nu prtvesc direct apiculture dar careYin in contmgenta cu activttatea de stupa-rit, mouv penu-u care constdcrem ca esteabsalut necesar a fi cunoscutc de apicultortspre 8-[ feri Sa nu ccmltji abater! care auconscctntc destut de grave.A. i\sLfcl, Codul sil vic din 1969 (pubttcot inBuletinul Onctal or. 22 din A Iebruaric 1969)~i H.C.M. or. 920 din 23 tulle 1973 prfvmdstabUirea ~i sanctionarea contraventiilor sil-vice, prevAd 0 serie de norme care trebuie


23/36

respectate !ii de aplcultort cind 1li ampla-seeza stuptnete in. padurt.1. Potrivit acestor acte normatrve, constituiccontraventtc snvtca urmAtoarcl abated:a) ti:i.iereacrt sccaterea din radiicini a urbo-rnor, a puletnor, Jastartlor :b) Insustrea de arbori doborttt de fenomenenaturale, putett or-I lastarf taiati de alta per-soan.a;C') deterioreroa sau stergerea semnelor dehotare (borne-parcele), ti:i.bli\e mdtcatoare :d) amptasarea in paduri fara autorteattc :e) aruncareu de tigliri. chibrituri sou alteoblecte aprtnse in paduri sau pc tcrenurraflate in cuprtnsut acestora chiar- daca nus-a pricinuit un Incendtu, 01'1facerea focu-t-iler in paduri in alte locuri decit celespecial amenajote sl marcate.2. Atragem in mod deosebit ctentta stupar i-lor ca, incalcarile prevazute in Codul stlvtc!ii menttonate Ia pet. 1 lit. a !II b de malsus, potrfvtt art. 42 iii 43 din aceasta lege.sint considerate Inrracttunt, daco. sint sa-vtrstte :a) Intre apusul st rMaritul soarolut :

Ecusoane pentru insemnareavirstei miltcilor din cuibulfamiliilor de albineI A m confectionat doua modele deecusoane eu disc { > j cu rigHi, in culori,pentru Insemnarea virstei mateilor fa-mlliilor de aLbine, culoarea corespun-

b) prtn tAierea cu fierastTaul;c) de trei sau mat multc pcrsoane :d) in padur-lle sau terenurile cu vegetatteforesttera dar care Indephncsc functii deprotccne ; ~a) recidivi!itii pentru tnfractnmne snvtce.B. Decretul nr. 692 din 29 dccembrte 1973,prtvtnd regtstrul agrtcol, obligd pe auteur-tori, ca in necarc an, Intre 5 s t 20 tanuerte,s o . comunice consiliilor populate comunale,or.!l.~ene_,ti.municipale ~i ale sectoarelor mu-nfclpiului Bucurestt, numaruf familiilor dea'lbine.Din Interpreterea art. 3 alin. ultim din de-cret, rezulta cA apioultorii care nu au am-plasate stupinele in Iocautatea de domiciliu,trebule sa le declare undo stnt ttnute.Nerespectarea acestet obltgattuni, constttulecoutravenua $1 se sancttoncnza eu amende.de Ia 100 la 1000 lei.Acestea slot actele normative care dirijeazaaptcultura, Iucrarca de fatli evtdentttnd nu-rnai aspectele mat tmoortante care trebuterespectatc de catre eel ViZ8~iprin ele.

S a n e C D n s t r u im s i n g u r izind anului eclozionara. Ecusoanele sepot Iixa pe peretele din spatele stupu-lui.ECUSONUL CU DISCEcLL'50nul ou disc se compune din douapiese : 0 placa fixa, prevazuta eu 0 fe-restrulca triunghiulara eli baza marein partea de sus sl cu patru orificii de:fIixare pe peretele stupului, ell coltu-

"0 OL

s o \)0 (il: < ,

o~q053o. b.

Fig. 1. ECuson cu ciec : 4 - ptaca 'inll ; b - disc cotcree : c _ dJnpl dlsc:u.lui; d _ teces-trutce ecusonulul (1 - alb!!.: 1 - galbcnA; 3 - rosu : f _ verde; 5 _ albastru; 6-necolorat)

21


24/36

rile placli indoite L a spate pentru a seasigura mobilitatea celui de-al doileadisc care este marcat in oulortle CO!1-ventlonale de marcare a mateilor (Jig.] L Aceasta de-a doua ptesa este undisc rotund sau in forma hexagonala.Dlscul este divizat cu ajutorul unorlinii in sese nriunghiuri isoscele egale,vopstte in cularile Internationale eucare se 1Jl18.00hem:a mAtcile, adica alb,galben, ro~u, verde albastcu, iar al !?a-se1ea ramine necolorat pentru even-tuale matci necolorete.Discul este fixat la spatele placli fixeCll ajutorul unu:i nit din sirma de alu-mdniu in partea dreapta, astfel inc'itS a poata fi rotit pentru Iixarea culorlinecesare in drcptul ferestrei.Eousoanele se pot confectiorua din ca-pace rarnase de Ia rele de con-serve.Eousorrul se foloseste prin miscareadiscului ell ejutorul dlntilor de loaex-trernitatea lui sl prin fixarea culorllnecesare in dreptul ferestr-ej din placafixa, culoare care trebuie s a cores-punda celei cu care este rnarcata matoafe.'1t1lilieiespective.ECUSONUL CU RlGLAEcusonul cu rigla este confectlonet, dindoua piese, prima 0 placa fixB cu di-menaiunile de 125X 30 mrn, preva-Ziuta C J U patru oriiicii in cele patru a~i se monteazacorespunzator,De Ia un alt rnagazin am solicinat incatrei ladtte, dar da data aceasta contracost, cite 5 lei buoata, pe baaa de bon.Din calcul am conatatat ca in aeeste Hi-elite incap cite 8 rame. Am apreclatastfel, c a pot s a construiesc din ele unstup din trei l8di~e suprepuse, ou untotal de 24 rame si un volum apropiat


25/36

de stupul orizontal, sau de eel vertical,cu 12 raml plus eatul. ...Avind Iaditele gata Jacute, dupa cele-arn Intarft ell cuie, din placile careprisoseeu am dublat pe.retii lateralt,Iundul si capacul. Peretti bla balot, tot de1a ambalaje, am facut un dispozitivde Iegare si 'Siguranta, a celor patrucorpuri, montat ICU un surub in spate!jii cu un Jorefbar In i'8tJi. Pnntr-osimpla a-otir-ea forelbarului cele patrucorpuru se leaga ~i in acelasi tirnp seinehide scindura de zbor, La nevoieacest dispozitiv poat. Ii marit sau re-dus, dupa numarul oeturilor, daca sedau gaud corespunzatoars In- banda,putind 1i si Inehis cu un lacM.Considerind c a majoritatea apiculto-rtlor au oarecare 'indemlnare, eel inte-resati pot sa--5i execute acest tip destup la un pret care nu depaseste 60lei, sau ou sprijirrul tlrnplartrlut 120-130 lei. La acest cost s-ar mai adau-ga insii binelnteles { i o i costul ramelor.

Fig. 1. 5tupul rea1l7..atde autcr : 1 _ rorereer ;t - rccat. .Stupul deserts prez.inta ur-matoarelecaraotcristici :- esle user, rezislent, peretii nu crapanu se dilata ~i nu scad la dimensiuni ;- ierneaza afar~, deoarece peretii Iainterior au lzolatie de aer :- podisor-ul este Inlocuit cu cartongudronat;- eenstrea, in caz de fur tisag sau'stropiri, este astgureta prin lamclelega'udle care pol Ii Inchise rapid deorice persoana, !Ani sa se urnple 108capac; .- evtta sufocarea albi nelor pe tirnpultranspontului deoerece in stup se ofor-meaza curenti de aer prin tnctuzatorulgalli'it ~i capac chiar si cu urdinlsulInchis complet ;- neceslta un consum reclus de rasi-nOOSe cam 7-:-8 dm'', fata de 100dm'cit se tntrebutnteeza la un stup obis-nuit;- necestta 0 rnenopcra redusa.Intr-ucit folosesc de rnai multi ani nu-dee pe 6-8 rame eu cat, si cbtin re-zcltate bune cu ecestea, recomand api-cultorilor sa-:;;i construiasca singuriestfel de stupi care sint foarte userde executat, la un cost eonvenabil.

Prof. P. NEAC~U


26/36

nu au sutertt stricaciW1i. N -am observat nido urma de boale.Multum~t~ provtzttlor ce Intreceau nevoile,dezvoltarca Inmiliilcr de albtne a lnceputprtmavara de ttmpur-lu, cu mu1t putct, ast-fel indt In Inccoutul Iunii mai albinclc Iu-crau acnv pc cite 18-20 t-ame amenlnttndsa Intre in Irlgurtle roitului.o luptd apriga se cbscrva tntrc alblne ljimatce : cine va ocuoa cclulctc libere? Albi-nele dcpuneau nectar peste lot in timp cematclle zoreau de Ia 0 margine la alta astupulut pentru a se w;:urn de QUa.Inca In inceputul lunii mal am creat un. r-oiartificial pe 8 rame, de care nu avearn nc-vole dar am Iost nevolt sa mtervtn sprc ausura doua dmtr-e Iarnilillc de atbtna preaputerntce. In ecelast scop am Jnccput sa treeIa centrtfuga tot ce puteam, Intocuind fagurnplini cu rnterc, cu altii arttficiatt, pentru alini'}ti rrtgurnc roltululSeceta continua din ce in ce mat aspra. Mle-rea noua era ettt de corrcentrata tnclt scu-turind fagurii uu curgea nici 0 picatura.~i ell toata catdura Insupor-tabfla, In urdirusnu se fAcea ventilatle.jeagurtt nor erau construtu complet in 4-6aile. in care timp erau ei umpruti. Pentrupr-ima data. in lunga mea actrvltate aplcolaam inceput a extrage miere inca din primajurnatate a lunii mat. La rtccare 10-15 zjleextragcam 20 kg. gindmdu-rnu de Itecaredata ca daca continua sa nu ploua inc::aclteva aile. nu voi mai avec recolta de miere.Cu toatc acestea stupii met erau ins~ mercuumpluti din nou cu micro.Aceasta sttuatte a durat piml in octombrlemulturutta iederei :; i flor-ilcr din gr5.dini careau fost treztte Ia vtata 0 data cu cadereaploii in septembrtc.'I'rtntortt. mai numerost ca de oblcei, au fastomorttl de catre albine inca de Ia inceputullumi iulte. Crcstorca lor a fost totust reluatemodest dupa 0 hUla. La Inceput de septem-bric trintorii rna! roseau din 3 stupi. Acestfenomen neobtsnult l-am pus pe searnaschimb


27/36

rioo(!ii nu semene de Ia 0 extractre la alta.Alba 1


28/36

... IA~IRILANT RODNle LA PA.$CANT tN ANUL1976

din- a-ctivitatea filialelor

eel 97 aptcuttort din Pascant au raportatAdunartt g.,.nerale a cerculut apicol local re-zultatele obttnutc in anul 1976:- depaslrca planu.lui de destacorc ell 23%iHvrerca In fondul de st-u a 16 tone mien",1 5eO kg cce-s, 1t) kg la:Jti!for ~i a unortmportante canlilati de polen ~i propolls :s-au cvtdenuat in mod deosebit apicultorii ;zeharta Gh . Balctd M., Ciornei Gh., Bleju~ca.P., Humtntuc I., Surdu M.Parttctptnd 1


29/36

... SALA.JREALIZ.ARI IN DIVERSIFICAREAPRODUCTJEC APICOLE1n judelul S:llaJ nu exiSt. nlCi un cures eetnct-pal de \3 aare apicultorli s6 poatA obune be-ecneu MemfinfttOlll"e eclor din sudul \4r1.1 untieex:L5tA CU1f1!$u satclm I $1 rt. eer. ncerea-soare-lui ~1 flora de ballA. tn aceasta regiune exis>!lnumat cures de llnlUt'o de dea.l 61 muntc care&sigurA fam1llUor de eitane un cutes de tntf'el1-nere lit tn acetasr Ump 0 dezVQltare nOrmal!! aramtuuor ee eioine.In ececsta lOl! uncle pentru procusur prtnctpatat aruputur - mlerea - nu eKiSliA condiHi revo-reene tle


30/36

31 siI. roinscA putin, filnd intr~utA tner-un corpcu ll)-U rsme standard cu ereue separatcere.8. -remoeramenan albinci indigene ~ cencoiurrocructsaruor. Este grc!ilt a ginoj dl rasa neagraer n agTeslvA prtn natura ('I. Blnelnteles ca P..1.!nleapA pentru a-!il apara bunurtte sale. H1brtl.llcu neucneic ~1 cerruoncnc,c ccu nrocuer foaneearestvt. Ineructsnree rntrc cccripurt sooreste agre-sivnatea dar nu tn ecccast m~surA.9. varoarca arbtneicr producatoaru de ceara. Ar-etnere c!lp!i.cesc fagur1i de rruere cu ceara albA~1 uscav ceea ce nu se tntuncsre ra ene rase. Intimp de cutes secreta ccara cruar tn nonure eu15 gradc ~l construtcstc roertc economic 1agurii.10. Impor-tanta componlirJi ie recoue de vana.Vara aiblna iocera poate pc nmc Jru.mos sA 1acll.rezerve de poien pe 2.-3 sApt~miIli in comparatiecu ttauenete care nu lltr:tng cocn perreru numata p!nl!. re 6 211e. suieuu este tntotcoauna moon-jurat de ccicn ~i nectar !ii niciodattl nu ajungeie soeteeae de sus a ramel.11. rtecoua aeuncerua de norcn tcamna. Albinelelocale au tendin\Jl de a reduce acttvttatea dezoor mal eeveeme In sewn !ii de a r-onsumaporenut din eeeerva daca. timpui per-rrnte acorurde eueatcnte. are nrcrcra sl!. prciucrexc pmemn~j~~~-~i ereeze reeerve tn organism in roc de a-Ipnstra sub rcrma de pl!..sturll. in rag are,12. secsuut cresteru de pulct. La s.tiT3itul ver1lenanere IOCIUe opeese eresterea de purer mal de-vreme ceca 3.lblnele 8lralnc. Aec.astli tnsustraapaJ1!ne mecanismutcr prtn care aromeie localei~i tntaresc corpin lor pentru remere eu sunu-mente de substante care ait!el ar merge la cres-terea de putet.ra . pulet roerte SU1ns pe !sgurl. tn mtertorut re-aerveior de poten atetna rocam lnStale.azA; curouieu puict roertc strtns r ; : 1 In general srcnc, ceca.cc li permi1e sl\ pAslrcze mOl blne cAldura pri-mavarc $1 vara ,14. Albine car e se ratacesc pu~n. Acest caracterse tmuneste nu numal Ie erutne locale belgian/!.er ~i la aroinere din norour acropct. unae sepraetle/!. pc sea-a I:lrgl!. aptcuuura pavilionara..xecse eomportamene este remcreeon 91 la u+ruort.15. EllminnrP ... precoee a trrntoruor. crcsecrea detrtntcrt tnceteaza o(ialri cu tnceiarea cutesulut ptinuctcerea trtntcrtjcr ;tdoltl st arurrcarca cejor Incurs do crestere (rarve) ceea ce este un avantaJeconomie,(L y b aLe r t, J. In: (La BelgIque apicole, 1. 10111)Studiul femclei VarroaPentru a studia modul de hr.1nire BI :(emelelorde Varroa jacobson! autorul a erectuat 0 ser1ede exper1ente constaUnd urm.'H()llrele: ieme1eleparazltulul care au primlt ca hranA albLne moarteuscale, excremer1te de alblne iii singe uscat demamUere 8U plerit In aoela~i Lnterval de t1mp24-30 ore ca p cele care nu au pr1mU n1ci unIel de hranA. },'emclclc varroa a$ez.ate pe albincmoarte In momemul r6:!."'J)l::Ctiv>


31/36

Albina gaulil. parazltatA se resimte roane pu-eermc. AStlel. corcui nunlel tn faro de ptgmen-tare a ccbucr. J)S.razitatA de 2-3 remere, are(l3,SO,12 rng, talA de 0 nhn!iI. neparaauata, de~tI,6O,50 mg. arccenun de prO\Ql.nil tOt..:llil Innimrere pttf.l)z.1t.o.leecade cu l~-2(lo.., comcnrauvcu cete neparazitate.In cazut parazllAr11 aibtneior roane tinere cia1-5 sue i1 6-1:1 aue, v1a ta acestora era de doudofl mal scurta eecre a ceicr neparacnete. 1n cazulsibincior mal vtrstmce, de l3-zn zue, vtata cerorparaznate se reauce eu 1,1; 1,6 !j1 1,a err,(S a cI 0 v, A. VX. In : eceicvccswc, B, 1976)DIN REZU:}IATELE REFERATELOR rRE~ZENTATE LA SIiUPOZIONUL DE SELEC~TIE GENE'l'ICA ~1 REPRODUCERE A AL-BINEI MELIFERE, Moscova 1976Sele!!tia ~ihlbrldarca albinei in Fran~a

G. FRESNAYE, P. LAV1El-'RAN1'A

Autori1 au expentmentae ma1 multe vertante demoraocre !ii S""Yleva). ereua de cost ai maecnc r din adapostu-rlie eu !! : j O i 3 nucrcc a ene 3 rame 11" DadanL atost de 4,32 ~I 4.15 leva. C~l mal sclzut pre~ a",OSt reallzat oe matcue rmnerecnectc in adapoa-turl eu 6 nuctct a cite 1/1. rome Lang"t.ro1.h ( Z,4Sleva).Aprccierea comnarattva 11nuereucr de Im-perechcre de dtfertte tipuri

V. A. PILIPENCOU.R.S.S.

AutorUl a exper1mentnt in decurs de 3 ani (1~3-74-75) J)Btt'U tWu.ci de nuciee de tmperecnero amAt.cilor dupA CUll! ur-rneaza .- t- adApos.t CIJ paeru com.part1mcnte (flueleeja una rama. de euib 43$ X 303 m.- U - adapost cu patru compurumcnte eu l/4.romti. de cuib.- III - adApost cu sase comparttmente 1/6 ramAde cure.- IV - adiipOSt cu patru compacnmerue eu 1.6rama de cure.La popcaerea nuOJc.1lor cu ramo. norrnlliti. s-.a [0-iceu ~i purct, pe cind La cere cu rum! mrca uu-mar eanoe.neeunatcre cbjmute au fost IJrm:,lOarel~: in cecace prtvesre conswnul ce -uremc pcntru reracereanucrcetcr dezorgan1ulte din d.1tt.'titc ceuee a lostec 4.-7~0 18 cer dm i:"rupele 1 lii1II ; de 4 . % pen-tru eel din grupa ru ~1 ell! 1 ; 0 0 " 1 . pentru eel


32/36

In eeea ce pI'i\lelJte numArul de mAtCi rmpere-eneate obtinute din totalul eeior introduse re-zUlt.a\ele au lost de 0001, 1a &ruIla r, 81)% ragrupo ll, H~/. 11 8 grupa n $1 nil Ia grupa IVdec! tot gnIps n !.n nvanto.l, Cons.1dcrlnd acestproeent numai ta prima sene, situa~ a roet denfi, lR Brup.a I. 9)1/. la grupa 0, a o e / . la grupa ill$1 890/0 Is BroDa IV

o trecere in revistA a cltorva aspecte aleerestertl lndustrlalc de mlUci

K. DOULLAUSTRALIA

AUlo.rul lace 0 roerte interesanta dtscuue asu-pra ractornor care ar puree 1n!luenj;a call-to1ca mAtdlor crcscute !pe ceae arti1iclal! in pe-ptnlere. Autorul preeupune eli. relatl1le dlntrc al-bl.nele dOicl $1 iervcre viuccrer mAtel IlU 0 tmpcr-tan!A prlmordialA. AlbineIe dox:l contrcaeasa free-vent lS i cu reguiaruate cenneie eu putet (tarvej.In cureui cccstor ecneroere albine1e dok:i primescI.mormat1i care indue U:purl de oom.portament eecorespunzi aut coool\lei flzlOlogice eft $1 virst.aiervci, resoecuv cant1tI1~11'ii c.3l.itApi de nrena nc-cesera.DupA ccjczlcnaree iervet eceasta prim~te 0 can-tiUltCl rcer-c mare de hranA din care !n vrrete Inu ccreuma k1ecn 20/~. In aecuescr celci de IIir-e vrrsre tarva Cl'e!iltc in IIreutate de cca 6 crt,dar tot. nu consuma toalA mana run eeauia. ocetaeu rncenerea cetei de a rrr-a vrrsre va eonsuma ~IuCClast4 uH.im! nrena tor jervece JStnl crecure IBun elt rcgl.m eumeraar, In prime1c douA vtrstetarvere &lnt b1potentiale - din ere in 1unclie dehranA 62 pot eeevone :fie attune iucretoare nemnrci. Totu!jl e-ar curec sa nu fie asa , I ell. me-mcnuu de d~.!I.rtlre a orurnueucr in $COPUI ce-pncrn matcnor de catjtate sA fie eu mull rna.!tnetnte. 5e pare ell exist:i 0 dlteren\A In centatealli.ptl$oruluJ cu care tSint hrAnlte 'isrveie cesunetea eeveni iucrmcerc !il cei al ector care urmeazaa eeveru mlttei (larveJ.e hrti.nltc eu lApU~or demaeca acumureazs marl cant1tA.t1 de gl1cogen rneoropul Eras U.cA ell ncesta 5:1. peate II justltJe.1tprtn preaento In mal mace carrurate a eanarurt-lor fn ~ltplll!;orill de mateA iI.n comperaue eu eel.de albine). 5e pare eli Hl.pt~rul de maid CSU1mal .aceeslbLl larve10r doclt cel de lucr4toare, d1l4tonlA unoI' slLootan\e stlmulatoare (atractive) lIauch1!Ir a unor lSubSt.an,e mal putern1ce active carenu se gftsesc in 1I1ptil;oruJ. de alblne luerll.toare15e paTe eA to J~oru.l ae lucrAtoore Ups~leeomponent.a prodwA de gl.anda mand.lbularA).In . ' lCe .as tA sltu.at,le ar pUles f1 douli ex,pliea\ll 01snume: 1. eomponenlla m~ndibular4 a lliptl~ru-lu.l pentru lucrAtoare. proows de dole! In !amllllcu ,matcA are un elect inllU)itor C1ncI csle 3o.ml-nIMN.I.\li larvelo['; sau 2. cA dok1.le in 1amlll1le eumabc6 nu adau.g! In hrana de duccAtoare secre-tla mnndlbuJar6, In cazul lamiliilor orIlIne, albl-

30

nole doil:t stnt enbcrate de ereenu inhibitor alsub&tantet de mate! s 1 ada~A componenta man-dlbuJ:ara. in hrana pe care 0 crocuc, ceca ee arecce te dl."!eren~ierea ceeteior.rreeermtnaree casteior mat este ~ 10 functie deproccntul de hormoo juvenu din hemol1mla tar-vejor m anumite momence crtuce ale ceavorearnpost cmurtonare.Secre\La 8Iaodel. mand1bulare in tam1l.l.ile orfanear pulea parUcipa to ccua moc1aJjtAll In compo-zitia lipt1$orulul de matca : 1. ar putea turniza9t1muli pentru 0 ma.1 bunA hrAnlre 8 tarvetor $ 1 -2. .ar putea 1urniza cOffi;pu$i lSi)eciall care induedel.\OOltarU .Istemului endocl1n al eervejcr - deeretrercndeeee iarvecer sa. se faeA lrnod1a.t ce auorimn lApUp de matca.IncQPutuJ. erC$terii dl.1eren\1ate ar putea avea roein curser vlrstci I-a sau emer de la !ncepu-tut eI . in tamllii norenate care se preg.!litesc 0 . 1 1rott ~l m care rarve ar puree primi oUiptil;or &pe-cine cmar de 1 < ' 1 eesoncnare. Autorul presupuned. tnrre eunoee dok.l 'il purer se stabllesc relatiide naturA chkmic!i; pe baaa unui renomen produsde larvli. De csemenca 10 celuJe1e pregAtile de ai-etncie rucrmcare penrru ouat sint marcate de aces-lCapentru ca matc.a sA depunil 0 anumltA Call-tate de oua in ere. Se presupune cA tipul Iii eon-tnetea de reromcn proecs de ierveie de luerQ-toere se >9ChlmhA 1a tnsteaerea vrrseet .a ill-a de-oarece octalA cu aceesta sa schtmbil. metoda dehrAnfre iii Hpw de hran!. E!;;Le posibll ClI ierverede matca sA produoa uri al1. reromcn dUerit deeel de iucratcare dcoarece eictneie dok::l reacuo-ncazA cuern ra aeestta ~ re neaneec mIens euIApt~or de rna tea.ee baea ecesret dlscutii autcrur deeprtnde not Unitde cercetaee pentru crcsterea matcuor de can-tate. 0 mare lmportaniA 0 au re\a~Uc care eestabLlese Intra iarve ~I alblnCle doicl 1ji faptul eAtarveie vtnoaret m~tct sA nrimeasca hrana cores-punzMoare din rncmenua ec:IozlonAr.I! lor. AT !1blne de ~tlut dac6 aceesta se inU,rnp.IA ctnar sp-in remtuue cere sa pregatesc de rcu.DaeA stimull1 cntmtct au 0 aUt de mare tmpor-tantli., nu ar rt car-e posibil sA ee Indue.!!. matcUesA depunil. oua. in bot.c::1preg.!i't.1te 10 mod specialunsc cu 0 subs1.antlli ccrespunzatcare tcercetarea ar crenur sa iamurcesca 1j1 ceca lar-vece de matca prodcc un reromon special careIndea.mnA alhlnel.e dolei d. Ie lIrAneasea cores-punzil.t.o.r. lnlroducerea .8cest.ul .l'eromon In botJ::Ueeu larve tran5vazale ar trebul sa. dueS. J . . a acee,,-tarc.a imedla1A a aceslora.Au-tonu a cAutat sll despl1nda Wiele elil de abor-dare a oproduceriJ ",ilt(:UOr de eilltlale 10 a~a teltnclt. tehnlclJe de CCf:jtere sA !Ie 1lnnonlzate cune:esI1At.!le biologiei albinelor.In 1nCl"lelere autoru.l ..ratA -textual "caUI.3'.e3 rel.a-ttv .slabli a multor mAtci. r!illE!C1Apur Iti simplumooul in care au fo:n accekrate ~j mecanlz.atetehn.idle de cr~tere a mAtc110r pentru a cores-punde nevooUor de ma.te! tlntnd prca pu\lnde neces11A\11e b1010giCe ale olblnelor.~


33/36

* * CERCETARI NOI IN APITERAPIE. AL TI-LEA SDI-POZ]ON INTERNATIONAL DE APITERAPIE, Bditura

APIMONDIA, Bucuresu, 1977, (316 P., 100 fig. 50 tab.)

RecenziiRecent apArulA de sub ucar Iu-erarea 51!' tfl.!:lCI'le pe nsta trrt malceprtnaatoare , I tn continua. eres-rere a cArtnor reeueete de cAlIeertKuna APIMONDIA ca un va-101'OScceumenear ~tln~We la in-demina tuturor cenor Interesad InZipectde not ee re r1d.1cll.et1clen;ade060bitta a foloslrU prodU;Selorentccac In s1u:lba ~AnllAU1 oame-nuor.Red&ctatli. sub conouccrca ,I pre-:fa~tl de pror. dr. lng. V. Harnaj,presecnmere Federa\lel rmemauo-nate a Asocrauuer de AploculturaAP:tMONDIA ~l creeeotnte al Aso-c1a~lel crescatoracr de Arbine dinR. S. Romll.nJ.n in.chinatA celuiee-cr U-len atroooetcn trrternauo-nat oe Irpl1eraple ce a avut roclin Bueurestl Intre 2-7 scptembrte19'1(;,cuprtnde trci pArti ;PUTt'la 1-4 prQ;lntA importanta~1 scmntncaua simpozioanclor eeapitcrapie Of'!lanizat.e de catreAfUMONDl!A. cuvmnu prol. err .ing. V. Harnaj to deschklereaslmpoz!onulu.i. mesajur Mlnlsleru-

lui SAnatAtll roecr de cr. AI.Oalomt.lrescu, adjunct al m1ni6tru-lui sAnAIAtu din R. S. RomAniapr-ecurn ~ programul de iucru a is1rnpo:z.!onulul.Partea a ll-a prer.inLi. cea de-atrei.a ex:pozltle intE!I'natlonaIA-ttrlde ilpieulturA o.rganlZatlt 18 Bueu-reea pe Umpul lucrArHol' stmpc-ercncnu, cuvtntuj prot. dr. ing.V. Harl'\aj r051111eu prtle,lul dee-cmceru e)CJ)Oupe1 III I!:;t.a ceior52 eremn acordata il18t1tut1Jlor ~l Ispeciausenoe de peste hotare ~1dI.n R. S. Romania.Pa.rtea a III-a, cea mal cuprtnza-toalle, totall%eazA 258 p:lgin! incare sint reorcduse intesrnl reatecete 77 de tucrart de spectan-tate prezernare In ccurui srrnpc-tionUlul.Sernnate de 135medici. rawoactsu.biol08l, aplcullorl,1n aeeste iucrnrssrm preeerrtete cere mel noi. reozult.ate privind compoT_I~Laprodu-eeror aptcote ~I utlllzare:l aceetoraIn cere mal variate domenii me-dicate. _

Nujdin A. S. sl Vinogradov V. P.: BAZELE API-CULTURJI, gdlturn APTMONDlA, Bucuresfi, 1977, (210 p.,62 fig., 4 ntaosc color, 23 tab.)Prefa\-'Ita. de peer. cr. 108. v.H~m:lJ, prerectinle!e J\.PlMONDlA~i al MOoiatlel creecatcruor deA!bine din R. S. RumAnla, cartea,,&.zele apl.culturtl.. rcpre ...nUI. 0valoroasA traducere din umeaI"U$A. A,p:ll.rutA in U.H.55. pinAIn prezent in 3 edl\ll. iucrerea af06t trn.d~a. de cAtrc Ed1turaAPLMONDLA !;II 10 nmcne tr-an-C6%1I.~1 engJe't1'l, ru n tIInd vaioarea1W 1 teorellK::A :,i pr.acticA, in condu-ceres unci stu,pin(l mocerne. Ia

ntvelu1 actual oe dezvonare a apt-euitUT11 pe plan mond1a.l.In cete 8 cecncre ale !uerArU slntpreeemace : fmpor-tanja econorrucaa aplcu1turil, vtaja famllWOr deaibtne. baza men re ra ~I polen!Z3-rea cultudlor agricole ent.omotlle,"""",nLtarea stuplnelOr, mtreuee-rea, hrunirea, crerterea ~ uornealbineJo.. st probtemele organ17.a-eonce de piamncsre Sjl evrceruaa muncti in apiculturli.El.aboratA tntr-un stU cur-gator- IIIcu un pronuntae caracter cicacnc

~ ... DAZi\ MELJFt.:RA (A nuihlegelo), Edilura AkademiaKiadci,U. P. Un.:arii. Budapest, }975(800P,)Eliabonatll de un grup de cer-eetaron In cromcnroi 311lculturti.agrieulturll , 1 suvrcuuuru ccmpusdin : dr. lJ.aimagyl. dr. B. xerec-%tesl, dr. S. Gul:y.as. tlr . Z .. J"!h6.dr, J. Petcr, cr. B. '1'0U'l, iuceareatrateazA nrotaemere actuate debad meurera.DupA 0 succinta nrceentare a eta-dlulul de de...voltare a apiculturiiIn H. P. UngarA. lrateazll. pc rtndurmatcerere probtcme : biolnglanortt : nectarut 1111po!enul; unspa~~u lmportant este atrlbu1t pre-eentern mortoM,glei $1 I1zlologletplantelor nectarlie."'e; cooditlllede relIct, sol =11componenta CQVO-rului vegetal; plantele forestJere,eu tralare.l. sa1c'muJul. preze:Jt1ndpe larg callt!1tllc aplicolc $1 ;llv1ceale 8cestuia : plnntcle Otnamcntalc$i subarb~tli siLvie! care pralntl!.aUt !ipecllle 1ndlgcne de 1nteresa.picOI oprin


34/36

TIMPUL PROBABILIN LUNA IUNIE

LUna Iun ie va :li ceva maicaldA dectt normal, prezen-find in zona "de cimpie 20-30 zile de vera. cu tempera-turi diurne mat rf dicate de25C. In muntt. in centrul ~inor-dul Virii ea Iii pc literalnumarul zilelor de vera va fimai mic, asci lind rntre 10 ~i20. Cele mal rtdtcate tempe-raturi se vor rcrnarcc rntrc :1-3, li-7, lfi 11-16 iunie, Iurcele mal recoroase zi.le sc vcrconstata 10: 4, 3-D ~i 27-2Dale lunii. Ccle met cdlduroaseregtuut Val' fi clmpin Olteniei~i Banatului, undc sc vor in-rcgtstra ~i celc mal multe znetroptcatc, Cll tempcraturt depeste 30. Tcmperaturilc ex-treme absolute ale lunii vorfi cupnnse intr-c 2 in zonasubalptna a Carpatnor $i 36in Di:i.ri:i.g,:ln $i ctmpta Otte-ntot.Oc~1 ploilc vor 1i mat rare $1mai stabc In Ottenta $i Ba-nat, luna va fi, In mtjtoctupc tara, normal de piotoasapentru ca in eentrul $1nordutt~rfi precum $1 pe unele su-prafetc din Muntenia ~i 00-brogca vor cadea peste 100

litri de apa pe metru patrat.Unele averse torcnttate cc vorcadea in Car-pa'[l iOr-iental! ~iMeridionali vor tolaliza ~i150-300 IJm2, cantttatt ce vordetermtna viltur-I pe unelerturi.Aspectul predominant 0 1 1 tim-pul ui va Ii calduros ~i des!socrele va stralucl zf lnicvremea vc oven un caracteruser instabil cu Innoran matfrecvente In muntt ~i 'I'rauen-vente.1-3 iun~. Timp caldurcs darncstatorntc cu tnnorarf accen-tuate ~i Cll plot Insottte detenornenc etecmcc, iar pcalccur i$i de Arindinfl. Tempe-ratura va urea ztua Intr-e 23$i 29.4-6 Unie. Un vet de-aer matrecc Insottt de plot "$1 Inten-sificari de vtnt, va produce 0scadere a temperatur+r.6-i iunje. Un aer tropicalcxttnzrndu-se peste toata tarane va educe un tlmp Irumosst catduros cu temperaturi ceVOl' atmge 30 in rogtunea dectmpte.8-13 tun!e. Vr-eme Instabllaeu Irmorjir-i Irccvcntc ~i cu ploice vor- lua ~i caracter de a-ver-se, dind cantttatt mad deapa in mun ti !ji nordul ~arii.

So vor scmnala si caderi 10-calc de grindina precum ~iIntensf flcari de vint. Tempe-ratura va scadea in primelezilc apol va creste din nou.1-

1977 Apicultura in Romania-05

Documents

Transcript of 1977 Apicultura in Romania-05